Ghidul de Orientare Privind Cariera

8/20/2019 Ghidul de Orientare Privind Cariera

1/49

Marcela Claudia Călineci

Cea mai bună afacere. Cariera ta!

Ghid de orientare pentru elevi

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investește în oameni!

Contract POSDRU/90/2.1/S/60390: „Stagii de practică și consiliere vocațională pentru elevi, în vederea facilitării integrării lor ulterioare pe

piața muncii”


2/49

“Stagii de practică și consiliere vocațională pentru elevi în vederea facilitării integrăriilor ulterioare pe piața muncii“ vizează pregătirea viitorului absolvent pentru arăspunde cerințelor pieței muncii și ale viitorului angajator.Proiectul este cofinanțat din Fondul Socila European prin Programul OperaționalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 și se deruleaza începând cudata de 1.09.2010 pentru 30 de luni.

Proiectul se încadrează înStrategia de Descentralizare a Invățământului Preuniversitar,punând în fapt parteneriate educaționale (școală/mediu de afaceri) cu scopulcomun de a asigura instruirea practică.

Obiectivul general al proiectului îl reprezintă dezvoltarea cunoștințelor practice șiaptitudinilor specifice ale elevilor pe domeniul de pregătire ales, în vederea creșteriișanselor de inserție profesionala ulterioară ale acestuia, precum și pentru facilitareatranziției de la școala la piața muncii.

Elevii care participa în proiect beneficiază de pregătire practică si de consilierevocațională, fapt ce va conduce, pe de o parte, la creșterea abilităților de lucru și,pe de altă parte, la optimizarea parcursului profesional în concordanță cu aptitudinileși nevoile individuale.

Obiective specifice:1. Facilitarea tranziției de la școală la viața activă prin accesul la oportunități

de pregătire practică concordante cu piața muncii din fiecare domeniu.Realizare în proiect: implementarea activității: „Organizarea de stagii de

pregătire practică a elevilor”.Grup țintă: 4058 de elevi din învățământul preuniversitar

2. Creșterea abilității elevilor de a-și alege și adapta parcursul de carierăla capacitățile și nevoile proprii, prin participarea acestora la sesiuni de con-siliere vocațională și de carieră.

Realizare în proiect: implementarea activității „Consiliere vocațională”.Grup țintă: 1000 de elevi din învățământul preuniversitar

3. Creșterea gradului de conștientizare asupra nevoii de pregătire practică în rândul elevilor și a beneficiilor acesteia, prin dezvoltarea unei campanii deinformare și conștientizare.

Realizare în proiect: implementarea activității:„Campanie de conștientizareasupra beneficiilor pregătirii practice la elevi”.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

2007-2013



piața muncii” ii


3/49

Cuprins

1 Argument ................................................................................... 1

Cap. 1. Ce este cariera? .................................................................... 2

Cap. 2. Planifică-ţi cariera!.................................................................6

Cap. 3. Eu şi cariera.........................................................................11

Cap. 4. Decizia în carieră.................................................................15

Cap. 5. Inteligenţele carierei............................................................19

Cap. 6. Lucrăm în echipă ................................................................23

Cap. 7. Promovează-te! .............................................................. ...27

Cap. 8. O provocare: afaceri......................................................... ...34

Cap. 9. Şi eu pot practica voluntariatul! ...................................... ...37

Cap.10.

Reinventează-te pentru o carieră de succes.......................40

Resurse................................................................................. 44


2007-2013



piața muncii”


4/49


5/49

| 1

1Argument

„Găseşte un job care îţi place şi vei adăuga 5 zile ecărei săptămâni”. (H. Jackson Brown, Jr.)

Implicarea în activităţi de orientare şi con-siliere vocaţională este esenţială pentru toţi ele-vii, de la intrarea până la ieşirea din sistemul de învăţământ, şi nu numai.

Activitățile de orientare și consiliere vocaționalăpregătesc elevii pentru a deveni competitivişi productivi, responsabili pentru acţiunile lor,independenţi, comunicativi, cu spirit antrepreno-rial.

Programele de consilierea carierei sunt be-nece atât pentru viitorii angajaţi, cât şi pentru an-gajatori. (Killeen and White, UK, 2000/ Breunig, Aus-tralia, 2003/ Vuori and Vesalainen, Finlanda, 1999)

În acest context, rezultatele cercetărilor aratăcă pentru elevii care sunt angrenaţi în astfel deactivităţi există cinci potenţiale benecii în vedereaunei bune adaptări şcolare şi, în viitor, a angajăriipe piaţa muncii: (Schargel & Smink, 2001)

creşterea motivaţiei şi optimizarea învăţării;1.

dezvoltarea competenţelor personale şi so-2. ciale;

înţelegerea clară a lumii ocupaţiilor;3.

explorarea şi planicarea carierei;4.

achiziţionarea cunoştinţelor şi abilităţilor refe-5.ritoare la angajare şi competenţele necesare învăţării şi muncii în general.

În unele ţări, studiile arată că aproape jumătate din forţa de muncă ocupă unpost care nu i se potriveşte sau care purşi simplu, nu îi place.

Din acest motiv, serviciile de con-silierea carierei din şcoli sau companii şicele de dezvoltare profesională, departa-mentele de resurse umane, programeleeducaţionale, trebuie să compatibilizezevalorile, abilităţile şi atitudinea celor careîşi caută un loc de muncă cu cerinţele postului, valorile şi cultura organizaţionalălocului de muncă spre care aspiră.

Acest ghid reprezintă un instrumentpentru elevii implicaţi în activităţile dinproiectul „Stagii de practică şi consiliere vocaţională pentru elevi în vederea facilitării integrării lor ulterioare pe piaţa muncii”, cu scopul dezvoltăriiidentităţii vocaţionale şi a orientării şi con-

silierii carierei pe piaţa muncii. Proiectuleste conanțat din Fondul Social Europe-an prin Programul Operațional SectorialPentru Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013.

Succes în alegerea şi dezvoltarea carierei!


piața muncii” 1


2007-2013Investește în oameni!


6/49

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane2007-2013



piața muncii” 2

Cariera reprezintă totalitatea profesi -ilor, meseriilor, ocupaţiilor, rolurilor so-ciale, familiale, funcţiilor, experienţelor de

muncă, timpul liber, hobby-urile, carieraeste viaţa însăşi.

Toate evenimentele care ni se întâmplă,de la naştere şi până la sfârşitul vieţii neafectează viaţa/cariera. Când ne trezimdimineaţa pentru a merge la şcoală/ser-viciu, nu părăsim „viaţa”, învăţarea/munca. „Joburile” nu există izolat de viaţanoastră.

Este necesară analiza următoarelorconcepte: “ocupaţia”, “funcţia”, “meseria”,

“profesia”, “cariera”, “dezvoltarea cari-erei” pentru a înţelege complexitatea con-ceptului „carieră” (Balica, M. & Horga, I,2000).

ocupaţia

activitatea pe care o desfăşoară o♦persoană într-un anumit domeniu(economic, social, cultural, naciar,educaţie, business, etc.) prin care îşi câştigă existenţa, cu atribuţii şiresponsabilităţi specice care se potexprima prin „funcţia sau meseriaexercitată de o persoană”.este activitatea practică exercitată♦efectiv şi cea care aduce venit (de ex-emplu: editor, agent de vânzări, neu-rochirurg)

funcţia

rolurile avute într-o anumită „iera-♦hie funcţională de conducere sauexecuţie”.

ocupaţia în cadrul unei structuri ierarhice:♦

CEO- director executiv, şef de rmă, pa-tron, manager.

meseria

complexul de cunoştinţe teoretice şi deprin-♦

deri practice dobândite de o persoană prinşcolarizare şi activitate practică”

însumează abilităţile şi cunoştinţele obţinute în♦urma unui anumit tip de formare educaţionalăşi practică, de exemplu: croitor, vânzător, ba-by-sitter, tâmplar, etc.

profesia

specializarea sau calicarea obţinută prin♦educaţie, prin studii (de exemplu, inginer chi-mist, contabil).

astfel, „♦ profesia semnică specializarea in-dividului, iar ocupaţia este specializareaexercitată de către acesta la locul de muncă.”De exemplu:

- profesia - economist, învăţător, croitor sauocupaţia - economist, învăţător, croitor.

- profesia- psiholog, tinichigiu, medic sauocupaţia- director de ziar, maistru de ate-lier, şef de secţie).

Cariera este activitatea prin care se obţindiferite grade de satisfacţie profesională. C ar -iera este și o sursă de venit , printr-un exerciţiu

de conştientizare a traseului profesional, din tre-cut, prezent şi viitor .

În mod tradiţional, cariera a însemnat o serie de avansări rea-lizate în mod planicat către atingerea unui scop predeterminat.

Dezvoltarea carierei constă în managemen-tul numeroaselor situaţii şi roluri din viaţă carese concretizează în carieră (suma experienţelorde muncă plătite şi neplătite). Ea poate includeexperienţe de viaţă ca: bagajul educaţional,activităţi de timp liber, relaţii sociale, călătorii,etc.

Se poate spune că o persoană poate “trăi” maimulte cariere de-a lungul unei vieţi .

Pe ce se bazează cariera? Probabil că aveţi

Cap.1 Ce este cariera? „Alege un job care îţi place şi nu va trebui să munceşti o zi din viaţa ta.”

(Confucius)


7/49




piața muncii” 3

multe răspunsuri. Cele mai multe se referă la:munca susţinută, anii de şcoală şi studiile, fami-lia, prietenii, norocul.

În practică, foarte puţine cariere sunt bineconturate. În cartea sa, intitulată „Total CareerManagement” , Frances Clark (1992) deneştenoţiunea de carieră astfel: „Putem considera ocarieră, ca o succesiune de posturi sau activităţi, planicate sau nu, implicând anumite elemente

de avansare, angajare şi dezvoltare personalăde-a lungul unei perioade de timp.”

Există 8 modele pentru evoluţia şi dezvolta-rea carierei, care sunt și cele mai cunoscute. Leprezentăm în cele ce urmează (F. Clark, apud J.Billberry, 1997):

1. Cariera Triunghi

Individul se angajează într-o organizaţie labaza acesteia şi pe măsură ce-i sunt re-cunoscute rezultatele, progresează treptatcătre vârf. Uneori aceasta depinde de mo-mentul în care i se permite şi dacă existăsituaţia propice pentu această schimbare.

2. Cariera Scară

Persoana progresează spre posturi mai î-nalte printr-o succesiune planicată. Pentrucă există restructurări dese, acest model decarieră devine tot mai rar întâlnit.

3. Cariera Spirală

Pe măsură ce avansează în organizaţie,persoana are tot mai puţine oportunităţi de

a se dezvolta. Acest model este specicpersoanelor care părăsesc o organizaţie şipătrund în alta, în acelaşi domeniu sau chiar într-un domeniu cu specic diferit.

4. Cariera Staţionară

Se referă la cei care rămân pe acelaşi nivelsau pe unul echivalent pentru perioade lungide timp.

5. Cariera Tranzitorie

Presupune carierele care trec prin dife-rite faze distincte, chiar de pregătire pentruprofesia dorită. De exemplu, voluntariatul,consultanţa managerială, asistenţa medicalăşi socială, etc. Se consumă un timp pentru ase îmbogăţi experienţa sau pentru a se dez-

volta noi abilităţi şi competenţe.

6. Cariera Rute şi Salturi

Aici este vorba despre întâmplare.Există situaţii în care persoana trecede la o ocupaţie la alta, de la o cali-care la alta, de la un domeniu la altul,de la o organizaţie la alta.

7. Cariera Spalieră

Organizaţiile zilelor noastre permitangajaţilor să-şi dezvolte cariera înritm personal. Aceştia pot ocupa pos-turi în organizaţie în diferite depar-tamente, divizii, sucursale. Scopuleste de a le creşte experienţa şi de ale oferi o perspectivă mai amplă asu-pra întregii organizaţii. Este diferităde cariera de tip scară pentru că nuse prevede o modalitate clară de aascede în poziţii profesionale înalte.

8. Cariera Montagnes RussesReectă suişurile şi coborâşurile, peri-oadele de criză personală, economicăetc., care inuenţează cariera. Esteinspirată de exemple din Marea Brit-anie (1980), când au existat două re-cesiuni separate de un scurt intervalde timp de prosperitate.

Dincolo de toate acestea, carieraînsumează succesiunea posturilor/lo-curilor profesionale ale unui individ, arolurilor şi experienţelor de muncă şi maiales a modului în care sunt perceputeaceste experienţe.

Explorează cariera

Aplicaţia 1. „Cercetătorii carierei”

Investigaţi, reectaţi şi analizaţi, indi-vidual sau în grup, ideile despre carieră.

Ce este cariera?♦

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....................................


8/49




piața muncii” 4

Care sunt aspectele cele mai im-♦portante în alegerea şi dezvoltareacarierei?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………....................................

De unde se obțin informaţiile ne-♦cesare pentru a putea lua o decizieresponsabilă în alegerea carierei?

………………………………………………………………………………………………………………………………………… … … … … … … … … … … … … … … …… … … … … … … … … … … … … … … ……………………………………………………………………………………………

……………………………………………… … … … … … … … … … … … … … … …………………………………………………

Aveţi resursele necesare (calităţi,♦abilităţi, interese, aptitudini, valori,pregătire educaţională) care vă vorajuta să practicaţi cariera dorită?

………………………………………………………………………………………………………………………………………… … … … … … … … … … … … … … … …

… … … … … … … … … … … … … … … …………………………………………………………………………………………………………………………………………… … … … … … … … … … … … … … … …………………………………………………

Ce persoane vă pot ajuta în alegerea♦şi dezvoltarea carierei?

………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Cum credeţi că se vor schimba criteriile de♦alegere a unei profesii peste 5 ani, 10 ani

sau peste 20 de ani?………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Aplicaţia 2. „O carieră model?”

Descrieţi pe scurt, ce fel de carieră doriţi.Precizaţi care dintre modelele prezentate vi sepotriveşte cel mai bine.

Cariera triunghi 1.Cariera scară2.Cariera spirală3.Cariera staţionară4.Cariera tranzitorie5.Cariera rute şi salturi 6.Cariera spalieră7.

Cariera Montagnes Russes8.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………


9/49




piața muncii” 5

Lungimea traseului educaţional (nivelde cunoştinţe şi variabila timp) estedirect proporţională cu beneciile petermen lung.

Atunci când se petrece mai multtimp în mediul academic, bagajuleducaţional se măreşte. Pe termenscurt, costă mai mult decât dacă an-

gajarea s-ar produce la terminarealiceului, dar pe termen lung, câştiguleste mult mai mare.

Dinamica pieţei muncii.♦

Meseriile căutate şi cele care deja numai sunt actuale în domeniul dorit.

Enumeră pe scurt ce speri să obţii dela munca pe care o vei desfăşura lanalul liceului/ facultăţii.

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

………………………………………………………

Este important să conştientizaţi că modelul saumodelele în care se încadrează cariera preferatănu contează foarte mult.

Ceea ce este foarte important este să reectaţila deciziile pe care le-aţi putea lua pentru plani-carea şi dezvoltarea carierei. Setul de întrebăricare urmează vă ajută să vă claricaţi ce fel decarieră doriţi să profesaţi.

Cunoaşteţi rezultatul pe care-l aşteptaţi de la♦cariera dvs.?

Care sunt aptitudinile şi experienţa de care♦aveţi nevoie pentru a da rezultate bune?

Aveţi aceste aptitudini şi experienţe?♦

Dacă nu, cum le-aţi putea dezvolta?♦

Care ar postul cel mai bun pe care vi l-aţi♦dori imediat după ce terminaţi liceul sau fa-cultatea?

Cum aţi putea obţine acel post?♦

Cum aţi descrie „o carieră de vis”?♦

Ce trebuie să faceţi pentru a vă împlini dorinţele♦de carieră?

Aplicaţia 3. „Bagajul carierei”

Gândește-te la faptul că o carieră se planică, seconstruieşte în timp, există o mare corelaţie întresuccesul profesional şi o serie de factori ca:

Nivelul de autocunoaştere.♦

Descrie-te în fraze, identică trei trăsături car-

dinale de personalitate (foarte importante):caracteriale, temperamentale, cognitive, etc.

Traseul educaţional ♦


10/49




piața muncii” 6

…………………………………………

Ce conţine bagajul carierei tale până înprezent?

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

regulat, mai ales datorită faptului că, după cums-a demonstrat, un angajat îşi schimbă cariera(nu numai joburile) de mai multe ori. Şi nu esteniciodată prea devreme sau prea târziu să în-cepi să-ţi planici cariera!

În procesul de planicare a carierei, nu uitaţi:(www.wall-street.ro)

Identicarea calităţilor ♦

Unii angajaţi sunt atât de absorbiţi de profesiilelor, încât nu pot vedea alte oportunităţi de carieră.Orice job necesită un anumit set de calităţi, şieste mult mai bine să vă încadraţi într-o anumităcategorie în funcţie de aceste calităţi.

Revizuirea tendinţelor joburilor şi cariere-♦lor

Informaţiile despre tendinţele profesionale îţisunt vitale pentru o planicare a carierei de suc-ces, pe termen lung. Un domeniu profesional aatastăzi în dezvoltare poate merge prost mâine,sau anul viitor. Este important să observaţi caresunt joburile ce vor lua amploare, în perspectivă, în special în domeniile care vă interesează celmai mult.

Cap. 2 Planică-ţi cariera! „Dacă nu ştii în ce port vrei să ajungi, nici un vânt nu este favorabil.”

(Seneca)

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Meseriile şi piaţa muncii sunt într-oschimbare permanentă, de aceea estenecesar să înveţi mereu lucruri noi şi săte adaptezi la dinamica schimbărilor dinsocietate, dar să-ţi cunoşti şi priorităţileprin activităţile de planicarea carierei.

Aceasta presupune responsabilitate şio nouă atitudine faţă de muncă. Una dincondiţiile de bază pentru asigurarea suc -

cesului în carieră este planicarea cari - erei. De aceea, nu ezitaţi să concepeţiplanuri de carieră.

Planicarea carierei nu este o activi-tate care ar trebui făcută o singură dată,ci aceasta poate iniţiată de la vârstefragede, iar în condiţiile actuale, este dedorit să e extinsă pe tot parcursul vieţii.(lb. engl. lifelong career planning). Plani -carea carierei poate avea benecii mul -tiple, de la stabilirea obiectivelor la o viaţă plină de succes.

Mai degrabă, planicarea cariereieste o activitate care are efectele scon-tate numai dacă este realizată în mod


11/49




piața muncii” 7

planicarea carierei într-un eveniment,care să se întâmple în mod regulat.

Sugestii pentru planicarea carierei

încurajează autoevaluarea♦

observă propria personalitate♦

identică priorităţile şi resursele♦

reectează asupra ceea ce vă place/♦ ce nu vă place

plănuieşte schimbări importante în♦carieră

analizează aspiraţiile, scopurile, valo-♦rile personale

analizează informaţiile primite de la♦ceilalţi

i pregătit pentru incertitudinile şi♦dicultăţile în viaţa cotidiană

manifestă siguranţă în ceea ce priveşte♦ alegerile făcute

conturează traseul carierei♦

examinează preferinţele pentru♦activităţi

investigează hobby-urile şi modalităţile♦de petrecere a timpului liber

analizează succesele obţinute♦

stabileşte planuri de viitor♦

Planicarea carierei este un exercţiucare implică dezvoltarea cariereideoarece:

procesul de învăţare şi adaptare la♦diferite roluri exercitate de către opersoană pe parcursul vieţii, includediferite stadii, aate în succesiunecronologică.

medierea între factorii de personalitate♦şi cerinţele sociale, în beneciul indi-vidului.

totalitatea factorilor psihologici, socio-♦ logici, educaţionali, zici, economicicare combinaţi inuenţează natura şiimportanţa muncii pe parcursul întregii

Stabilirea obiectivelor profesionale♦

Majoritatea cercetărilor armă că în cele maimulte cazuri cresc şansele de succes într-un domeniu dacă vă planicaţi obiectivele şi văstabiliţi un traseu profesional. O componentăesenţială a planicării carierei este stabilireaobiectivelor profesionale pe termen scurt (anulcurent), mediu (anul următor) şi lung (peste 3-5

ani), dar şi revizuirea şi ajustarea acestora, pemăsura îndeplinirii celor anterioare, pe parcursulevoluţiei sau modicărilor planurilor.

Studierea noilor oportunităţi (studii,♦training-uri, ateliere de lucru, proiecteeducaţionale).

Informaţia este putere. Informaţia este suc -ces. Şansa de a învăţa şi a vă dezvolta person-al sau profesional constituie miezul planicăriicarierei. Este bine să vă implicaţi în experienţeeducaţionale necesare atingerii scopurilor profe-sionale. Căutaţi în cadrul liceului, în asociaţiile de

tineret, ale universităţilor/ facultăţilor, precum şi în cadrul proiectelor de formare profesionalăeuropene, programelor de învăţare online, ladistanţă, pentru a găsi oportunităţi de învăţare şidezvoltare profesională.

Cercetarea oportunităţilor de promovare♦profesională

Presupune realizarea unui scenariu profesion-al în viitor. Unde veţi peste un an? Dar în 5 ani?Un element important al dezvoltării acestor sce-narii din viitor este cercetarea oportunităţilor pro-

fesionale sau chiar dezvoltarea mai multor sce-narii ale posibilelor cariere, pentru a vedea caredin ele este mai potrivită de realitatea pe care vi-odoriţi.

În planicarea carierei, este foarte importantaccesul la informaţii despre: nevoia de forţăde muncă în anumite domenii, piaţa muncii,responsabilităţile profesiei, condiţiile de pregătireeducaţională şi profesională, succesele obţinute în domeniu, câştigul şi alte benecii (oportunităţide dezvoltare profesională).

Planicarea carierei este un exerciţiu extremde util. Planicarea carierei nu este o activitatedicilă, pe care trebuie s-o amânaţi, ci prin im-plicare va crea un sentiment de împlinire, oexperienţă pozitivă. Este de dorit să transformaţi


12/49




piața muncii” 8

3. Luarea deciziei

Care sunt obiectivele de carieră, în funcţie deinformaţiile anterioare?

4. Planicarea

Elaboraţi un plan de management personal de-taliat.

Identicaţi sarcinile avute pentru atingerea

ecărui obiectiv, timpul alocat, ordinea în careveţi realiza sarcinile, persoanele resursă,termene- limită, rezultate aşteptate, autoeval-uare.

5. Implementarea şi/ sau dezvoltarea planuluide acţiune

Aplicaţi planul de carieră elaborat în etapa deplanicare.

Evaluaţi modul în care s-a implementat planulde carieră.

Realizaţi o autoevaluare, prin identicareapunctelor tari, punctelor slabe, oportunităţilorşi ameninţărilor specice propriei persoane.

Analizaţi în ce măsură acestea inuenţează pro-cesul de planicare a carierei.

vieţi a unei persoane.

În societatea contemporană, tipurile fun-damentale de învăţare au evoluat de laa învăţa să ştii, a învăţa să faci, a învăţasă trăieşti împreună cu ceilalţi la a învăţasă i.

(UNESCO, 1996)

Ştiaţi că?...

în America, cei care nu au o diplomă de li-ceu, în 40 de ani de carieră câştigă aproxi-mativ 852.000 USD, adică cu 672.000 USDmai puţin decât cei cu diplomă? O facultateabsolvită creşte veniturile salariale cu maimult de 1,9 milioane USD, iar un doctorat sauo specializare - cu 2,8 milioane USD. (Dolin,2001)

În orientarea şi consilierea vocaţionalăse parcurg următoarele etape:

(M. Jigău, 2003)

1. ExplorareaCe meserie vreau să practic?Ce calităţi am?Care sunt speranţele, visurile, poateuneori, îndrăzneţe, legate de carieră?

2. Evaluarea personală

Care sunt opţiunile personale înlegătură cu viaţa şi cariera?

Autoevaluaţi şi analizaţi punctele forte,

trăsăturile de personalitate, abilităţile,interesele, stilul de învăţare, stilulde muncă, domeniul preferat pentrumuncă, valorile personale şi interper-sonale?


13/49




piața muncii” 9

Puncte tari Puncte slabe

Oportunități Amenințări

Explorează cariera Aplicaţia 1. „Analiza SWOT”

Analiza SWOT (Albert Humphrey, 1960, 1970, Universitatea Stanford) este un instrumentde evaluare a modului în care funcţionează organizaţiile, dar poate şi un instrument deautoevaluare personală. Realizaţi o autoevaluare, prin identicarea punctelor tari, punctelorslabe, oportunităţilor şi ameninţărilor specice propriei persoane.

Analizaţi în ce măsură acestea inuenţează procesul de planicare a carierei.


14/49




piața muncii” 10

Activitatea 3. „Clasament pentru carieră”

Realizaţi un clasament personal/ de grup (top 3), în ordinea importanţei planicării şidezvoltării carierei. Identicaţi şi alte posibile elemente, pe care le consideraţi necesarepentru a planica o carieră în concordanţă cu prolul de personalitate şi tendinţele depe piaţa muncii.

succesele şi insucce-sele personale

Aplicaţia 2. „De vorbă cu mine despre carieră”

Alegeţi un punct tare şi un punct slab. Imaginează-ți că se aă faţă în faţă şi stau de vorbă.Ce comunică unul cu celălalt despre carieră?

familia

(mama, tata, fraţii,surorile, bunicii, etc.)

locul naşterii, comu-nitatea

pasiunile, hobby-urile, interesele

grupul de prieteni,colegii /

colegele

piaţa muncii:tendinţe

imaginea de sine, încrederea în sine

mass media

şcoala (programulde învăţare, cad-

rele didactice, etc.)

evaluările şi aprecier-ile celorlalţi

petrecerea timpuluiliber

planicarea viitorului,obiective, aspiraţii,

valori

meserii preferate persoane semnica-tive modele de carieră


15/49




piața muncii” 11

Cap. 3 Eu şi cariera „Cu încredere poţi să atingi înălţimi uimitoare

fără încredere nici cele mai simple împliniri nu-ţi sunt la îndemână.”

(Jim Loehr)

Unul din cele mai grele acte de

cunoaştere, este autocunoaşterea saucunoaşterea de sine, ind denită despecialişti drept cheia stării de bine!

În ecare zi, omul se dezvoltă prinexperienţele, întâmplările inedite şisituaţiile de viaţă deosebite pe care letrăieşte, care pot percepute ca suc-cese sau eşecuri. Fiecare este unicşi de aceea învaţă în mod personal,din circumstanţele diferite cu care seconfruntă, din interacţiunile cu ceilalţi, dinceea ce crede el despre ceea ce a trăit.

„Pentru a reuşi şi a excela la şcoală,acasă, la locul de muncă sau în dome-niul vostru de activitate, pentru a iden-tica motivaţia care vă animă, va trebuisă înţelegeţi care este individualitateavoastră unică. Va trebui să deveniţi expertîn a găsi, a descrie, a pune în practică punctele voastre forte.” (Marcus Bucking -ham, Donald O. Clifton, 2005)

O persoană care are stimă de sine ilustrează atitudinea de bază: eu sunt OK-

tu eşti OK. Stima de sine este decisivăpentru a scoate la iveală ceea ce este maibun în tine sau în ceilalţi. Stima de sinenu este constantă. Ea este inuenţată desuccesele şi eşecurile din viaţă.

Poţi să lucrezi permanent asuprastimei de sine. Vei dobândi stima desine dacă vei învăţa să te priveşti pe tine însuţi/ însăţi, să te placi şi să înveţi să-ţivezi şi să-ţi apreciezi punctele tari. Dacăfaci acest efort, acesta va apreciat deceilalți, iar tu poţi mîndru de tine. Dacă

nu ai stimă de sine, nu vei capabil să-ifaci pe alţii să aibă stimă de sine.

În consecinţă, aptitudinile, abilităţile,deprinderile, valorile, interesele, calităţile,

trăsăturile individuale, realizările pe care le are

ecare persoană, trebuie conştientizate şi e-xersate pentru a dezvolta relaţii pozitive cu sineşi cu cei din jur. Acest proces, uneori dicil, nu-mit autocunoaştere sau cunoaştere de sineînseamnă „descoperirea” resurselor personale.

Desigur, cu cât te cunoşti mai bine, cu atât aișanse mai mari de reuşită personală şi socială. Dece? Foarte simplu, căci aşa ai acces la resursele,punctele forte, calităţile, dar şi la defectele saula ceea ce vrei să schimbi la tine, astfel încât„linia valorică” identicată să te îndemne la acţiuni

responsabile. Este nevoie de activităţi de învăţarespeciale, numite în literatura de specialitate pro-grame de dezvoltare personală, în care principalacaracteristică este curajul de a participa, de a teimplica în aceste programe.

“O mare cantitate de talent este pierdută înlume din cauza absenţei curajului. În ecarezi dispar idei ale oamenilor a căror timiditate îiîmpiedică să facă un prim efort.” (Sydney Smith)

Pentru că a te cunoaşte, aşa cum sublinia unspecialist în dezvoltare personală (Gudmund,

2001) din Danemarca, presupune îndeplinireaurmătoarelor obiective:

să ai încredere în tine şi în ceilalţi♦

să doreşti să ai cine eşti sau ce identitate♦personală ai

să comunici ecient în viaţa de zi cu zi♦

să exprimi şi să experimentezi emoţii, compor-♦tamente, atitudini

să exersezi strategii de rezolvare a conic-♦telor

să înţelegi modalităţile şi linia de acţiune a al-♦tor persoane

să i creativ, spontan şi autentic în relaţiile cu♦


16/49




piața muncii” 12

ceilalţi

să conştientizezi importanţa şi necesitatea♦evoluţiei

să te dezvolţi pe tine însuţi♦

să ai succes şi idei care te vor mobiliza♦

să-ţi asumi responsabilitatea♦

să-ţi îmbunătăţeşti viaţa: forma zică, aspec-♦

tele emoţionale, profesia, afacerile, familia,timpul liber

să-ţi deneşti scopurile de progres personal şi♦social

Imaginea de sine este ceea ce credem desprenoi (de exemplu, cine sunt eu, cum mă văd eu,ce pot să fac eu) şi ceea ce cred alţii despre noi, în legătură cu propriul zic, informaţiile despresine şi lume, despre reuşite şi insuccese, de-spre abilităţile emoţionale şi sociale. În strânsălegătură cu imaginea de sine se aă stima de

sine, care reprezintă abilitatea de a simţi şi agândi pozitiv despre tine. Împreună conduc la în-credere în sine. Este atitudinea de bază pentruasigurarea succesului personal şi profesional. (A.Băban, 2001)

Imaginea de sine reprezintă părerea pe careo avem despre noi şi este rezultanta a altor douăaspecte de evaluare: imaginea mea despre mineplus imaginea altora despre mine.

“Imaginea de sine este unicarea într-o totali -tate a rezultatelor autocunoaşterii, a relaţionării

cu alţii şi a trăirii evenimentelor autobiogracesemnicative care au relevat calităţile şi defect -ele pe care le are ecare cu privire la Eul zicsau material, Eul spiritual şi Eul social.” (M. Zlate,2005)

Stima de sine este o expresie populară, destulde des folosită, care înseamnă în opinia celor maimulţi, „să te simţi bine cu tine” sau „ceva ce părinţiiţi-au dat sau nu ţi-au dat” . Specialiştii spun că estesentimentul de a te simţi iubit(ă), valorizat(ă) pede-o parte, capabil(ă), valoros/ valoroasă, pe dealtă parte. Sunt două feţe ale aceleiaşi monede,

ambele importante. Una se referă la acceptare,valorizare, cealaltă la relaţia cu meritele, succes-ele, câştigurile, responsabilităţile asumate. (JeanIllsley Clarke, 1998)

Evoluzează în timp, iar modelul învăţării ei se fundamentează pe „punctulde vedere sănătos sau nesănătos” asu-pra sinelui. Deşi construirea acesteiaeste un proces ce durează practic toatăviaţa, „temelia” se pune în copilărie, undepărinţii au cea mai mare inuenţă în for-marea convingerilor despre sine. Cu câtaceasta este mai solidă, adolescenţii şiviitorii adulţi vor putea face faţă mai uşordicultăţilor întâlnite în viaţă.

“Cu cât mai repede vei avea încrederein tine, cu atât mai repede vei ştii cum sătrăieşti.” (Johann Wolfgang Goethe)

Încă din 1532, Francois Rabelais, ar-ma că „valorezi, atât cât te apreciezi” . Deasemenea, omul care are încredere înel, dobândeşte încrederea celorlalţi.(Hasidic Saying)

Caracteristicile personale relevantepentru carieră se concretizeză în inte-rese, valori personale, aptitudini şi per-sonalitatea ca element integrator. (A.Băban, 2003)

Explorează cariera Aplicaţia 1. „Eu: O monedă cu douăfeţe”

Reectaţi, apoi compuneţi un textde 10 rânduri, în care evidenţiaţi ce

ați scrie voi despre voi şi ce ar scrieceilalţi despre voi.

Comentaţi importanţa autocunoaşterii în planicarea şi dezvoltarea cari-erei. Persoanele cu un înalt grad deautocunoaştere au şanse superioare dereuşită.

„Dacă nu ştii să pierzi, nu vei ştii niciodatăsă câştigi. Dacă nu ştii asta, n-ar trebui să joci. Dacă nu înveţi, nu vei ajunge nicăieri. Absolut nicăieri. Nu există scurtături, nu

te amăgi singur. Este OK să greşeşti”.“M-a crescut să u puternic, tare şi inde- pendent. Ceea ce contează cel mai multeste procesul tău de gândire. Procesul te


17/49




piața muncii” 13

ajută să te apropii mai mult de zonele maiînchise ale nuanţelor de gri. Răspunsurilenu sunt numai în alb şi negru. Adeseori,mirosul, sentimentul, atingerea sunt multmai importante. Dacă stăm să aşteptămrăspunsul perfect, viaţa va trece pe lângănoi. Comparativ cu mulţi dintre colegiimei, eu eram extravertit, îmi plăceau maimult oamenii decât cărţile şi sportul maimult decât descoperirile ştiinţice. Faptul

că mă considera diferit şi special, mi-afăcut o puternică impresie.” (Jack Welch,Jack, dintr-o bucată, Autobiograa celuimai admirat manager, Capitolul 1. Con-struind încrederea în sine, 2008)

Aplicaţia 2. „Porţia de motivaţie pentru carieră”

„Banii nu fost niciodată o motivaţie pen-tru mine, ci doar o modalitate de a ţinescorul. Adevărata plăcere este să joci jocul.” (Donald Trump, 2005)

Care este cel mai important balon din♦viaţa ta şcolară?

Care te înalţă, care te ridică?♦

Care îţi dă speranţă?♦

Dar în ceea ce priveşte viitorul cari-♦erei tale?

Ce faci ca să menţii balonul carierei♦ în zbor?

Care sunt cele mai importante as-♦pecte/ părţi ale balonului tău? Activi-tatea? Locurile? Oamenii, situaţiile,gândurile, emoţiile?

Ce poţi face ca balonul tău să e val-♦oros, puternic, în acţiune?

Foloseşte cuvinte, simboluri, desenecare să arate ce te motivează pe tinesă acţionezi pentru dezvoltarea cari-erei!

Aplicația 3. „Fântâna”

„Şi mergând ea mai departe, numai iaca

ce vede o fântână mâlită şi părăsită.Fântâna atunci zice:

-Fată frumoasă şi harnică, îngrijeşte-mă,

că ţi-oi prinde şi eu bine vreodată. Fata curăţăfântâna şi-o îngrijeşte foarte bine, apoi o lasă şi-şi caută de drum… Când, mai încolo, numai iacafântâna îngrijită de dânsa era plină până-n gurăcu apă limpede cum îi lacrima, dulce şi rece cumîi gheaţa...” (Fata babei şi fata moşneagului, IonCreangă)

Imaginaţi-vă că vă întâlniţi cu o fântână. Priviţiapa limpede, curată şi rece, tocmai bună de băut

şi vă vedeţi oglindit în ea.Ce spuneţi despre voi?

Cine sunteţi?

Cum vă caracterizaţi?

Cum vă vedeţi cariera?

Realizaţi un eseu de numai 10 rânduri.

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

De ce mă interesează consilierea carierei/vocaţională?

Ce mă determină să mă înscriu la sesiuni de con-silierea carierei/ vocaţională?

Ce calităţi/ abilităţi consider că am/ vreau să mile dezvolt?


18/49




piața muncii” 14

Care cred că vor dicultăţile pe care le voi avea?Cât de bine mă cunosc eu însumi/ însămi?

Cum sper să mă ajute acest program de con-silierea carierei/ vocaţională?

Aplicația 4. „Legenda prenumelui”

Vă place sau nu prenumele vostru?

Cine vi l-a dat?

Ce semnicaţie are?Care sunt numele de alint?

Ce porecle aveţi?

În ce culoare vă vedeţi prenumele?

Cu ce prenume aţi vrea să-l schimbaţi?

Care personalitate de succes vă atrage în moddeosebit?

Care sunt criteriile în funcţie de care consideraţică cineva are o carieră frumoasă? Scrieţi saupovestiţi despre ea!

Care sunt interesele şi abilităţile personale celemai importante pentru cariera pe care doriţi s-ourmaţi?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………........................

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………


19/49




piața muncii” 15

Cap. 4 Decizia în carieră „Nu abandona ceea ce nu ştii să faci,

ci combină cu ceea ce ştii să faci.”

(John Wooden)

De multe ori, luarea unei decizii estedicilă.

Principalele categorii de motive carefac dicilă luarea unei decizii sau chiar facimposibilă o hotărâre cu privire la carierăsunt următoarele:

lipsa încrederii în sine♦

lipsă înţelegerii fenomenelor specice♦pieţei muncii

inexistenţa practicării exerciţiului de luare♦a deciziei

excesiva dependenţă de alte per-♦

soaneindisciplina aplicării planului de♦carieră

imaturitate psihologică în efectuarea♦unor alegeri

nalităţi nerealiste, excesiv de♦ îndepărtate şi care implică extem demulte costuri

existenţa unor situaţii de criză♦eonomică

anumită instabilitate socială♦ (Jigău M.,2001)

În traseul decizional, importantă estenalitatea: aplicarea planului personalde carieră. Acesta trebuie apreciat caun plan de viaţă care trebuie să poarteamprentele exibilităţii, iniţiativei şiindependenţei, în condiţiile în care schim-barea locului de muncă a devenit ceva„aproape stabil.” O decizie presupunealegerea între două sau mai multe opţiuni/variante/ posibilităţi, mai multe căi de a

atinge un obiectiv. Informaţia este cheiadeciziei, adică ceea ce ne determină săalegem o alternativă şi nu alta. Oameniiau nevoie de un plan de acţiune, o hartă a

carierei pentru a găsi drumul spre succesşi pentru a avea cele mai mari şanse să

obţină ce şi-au propus.Stabilirea planurilor pentru viitor este o

sarcină dicilă în societatea actuală, careeste caracterizată de doi motivatori şiprofesori doctori în economie de la Stock-holm School of Economics astfel: “ca săsupravieţuieşti şi să prosperi, trebuie săte înarmezi cu cea mai ecientă armăletală: cunoaşterea. Mai multă libertateînseamnă mai multă responsabilitate.Dacă nu faci alegeri, le va face altcine-va, altundeva, în locul tău. Şi poţi să i

sigur că n-o să-i pese din cale afară debunăstarea ta.” (Jonas Ridderstrale, KjellNordstrom, 2007)

În luarea deciziilor de carieră este impor-tant să se răspundă la patru întrebări,după cum spune specialistul GerardEgan, de la Universitatea Loyala din Chi-cago:

Cine sunt eu?1. autocunoaştere

Ce vreau să fac?2. obiective de carieră

Cine mă ajută?3. reţea de persoanesemnicative

Care sunt paşii?4. plan de acţiune

Aşteptările angajatorilor constituie unfactor important în decizia de carieră.Enumerăm câteva dintre acestea: re-spectarea programului, cunoştinţe îndomeniu, creativitate în rezolvarea pro-blemelor de muncă, responsabilitate,disciplină, ecienţă, ecacitate, interes,

empatie, toleranţă, spirit de observaţie,iniţiativă, loialitate, respect, diplomaţie,discreţie, adaptabilitate, calm, fermitate,cooperare.


20/49




piața muncii” 16

Valorile ca şi interesele inuenţeazădeciziile, ele sunt grile prin care oameniifac alegeri în diferite domenii, de aceeaeste foarte importantă cristalizarea şiconştientizarea lor. Pot identicatemai multe tipuri de valori. Astfel, M. Katz(1993) a identicat 10 valori de bază leg-ate de muncă:

1. Venit ridicat2. Prestigiu

3. Independenţă

4. A ajuta pe ceilalţi

5. Siguranţă

6. Diversitate

7. Conducere

8. A face munca dorită

9. Timp liber

10. Angajare imediată (apud M. Jigău,2006)

Studiile de managementul cariereisintetizează aspectele relevante înalegerea carierei, astfel încât elevii să eajutaţi „să-şi cunoască bine resursele, să planice, să acţioneze, să ia decizii caresă-i determine să meargă înainte în propria lor viaţă.” (R. Vance Peavy, 1999, Adriana Băban, 2001)

c♦ alităţi/ caracteristici personale

deprinderi, abilităţi, competenţe♦

stil decizional♦

atitudini şi credinţe♦

interese, aspiraţii, dorinţe♦

aptitudini, valori♦

personalitate♦

stil de viaţă♦

Autocunoașterea

Reţeaua de relaţiisemnicative

aşteptările celorlaţi♦

tradiţii de familie♦

planuri legate de relaţii interpersonale♦(căsătorie, copii)statut socio- economic♦

planurile persoanelor semnicative♦

recomandările celorlalţi♦

piaţa muncii♦

starea generală a economiei♦

locul de muncă♦

informaţii despre organizaţie (privată/♦publică)

domeniul de activitate♦

informaţii despre profesii, meserii♦

mituri legate de carieră (egalitatea de♦şanse: gen, vârstă, etnie)

In procesul de selecţie a unor alterna-tive de carieră din multitudinea de vari-ante posibile, este necesar de parcursurmătorul traseu:

denirea situaţiei decizionale♦ (“Trebuiesă iau o decizie”)

obţinerea informaţiilor despre e-♦care alternativă posibilă (“Care dintre

opţiuni corespunde valorilor şi stiluluide viaţă dorit?”)

evaluarea alternativelor♦ („Care sunt

Informații desprecarieră


21/49




piața muncii” 17

costurile şi beneciile, gradul personalde mulţumire?”)

luarea deciziei♦ (“Cum pun în practicădecizia luată?”)

implementarea deciziei prin aplicarea♦planului de carieră („Aplic planul sta-bilit!”)

reevaluarea deciziei♦ („Este cea maibună alegere? Cum acţionez pentruDA/ NU?”)

Paşi în luarea unei decizii:

Opreşte-te! Ia o pauză! ♦

Deneşte problema! ♦ (Care e prob-lema?)

Concentrează-te asupra situaţiei! ♦

Caută/ cere sfaturile, sugestiile,♦recomandările celorlalţi! (Ce părere

ai? Ce-ai face în locul meu?) Analizează sfaturile primite! ♦

Roagă-te!♦ (engl. ”Pray!”)

Aminteşte-ţi valorile familiei tale şi♦valorile personale!

Gândeşte-te la valorile culturii tale şi la♦normele morale!

Ia în considerare toate alternativele! ♦

Imaginează-ţi consecinţele şi rezul -♦tatele posibile ale ecărei posibilităţi!

Gândeşte-te la impactul ecărei opţiuni♦asupra celorlalţi! (avantaje, dezavan-taje, puncte tari, puncte slabe)

Ia o decizie! ♦

Pune decizia în practică! ♦

Acceptă responsabilităţile faptelor♦tale!

♦

Explorează cariera

Aplicaţia 1. „Decizia în carieră” Discutaţi despre cum au luat părinţiidvs. decizia în carieră.

Completaţi coloana a doua, apoi împărtăşiţi cuceilalţi.

Aplicaţi schema luării deciziei în carieră (A. Oan-cea, 2005) asupra propriei persoane.

aptitudini

interese

valori

personalitate

Acesta/ AceastaSUNT EU!

autocunoaştere

testare psiho-aptitudinală

idealuri

aspiraţii

dorinţe

Acesta/ Aceastaaş VREA SA FIUEU!

i d e n t i f i c a r e ascopurilor, mod-elelor de viaţă,aspiraţiilor per-sonale şi profe-sionale, prin con-siliere

cunoştinte acu-mulate

performanţeşcolare

rezultate

ACESTEA SUNTREZULTATELEMELE!

a n a l i z aperformanţelorşi a rezultatelorşcolare

informaţii

+

ACEASTA SECERE!

ACEASTA ÎMITREBUIE!

piaţa muncii

reţeaua şcolară

inuenţe

-

A C E A S T ACRED CEILALŢICĂ MI SEPOTRIVEŞTE!

“sfatul” deC A R I E R Ăinuenţa celorlalţi,a părinţilor, a pro-fesorilor, etc.

decizia potrivită ACEASTA VOIFACE!

DECIZIA EPERSONALĂ !!!

Identicaţi cărui stil decizional îi aparţineţi,prin ilustrarea cu exemple de situaţii din viaţapersonală!

Luaţi în considerare că stilul decizional reprezintămodalitatea proprie de a rezolva o situaţie cepresupune alegerea între mai multe alternative.(după A. Băban, 2001)

stil decizional caracteristici

planicat „Sunt organizat şi îmi fac

planuri.”agonizat „Nu mă pot decide!”

impulsiv „Decid acum şi mă gândescmai târziu.”


22/49




piața muncii” 18

intuitiv „Simt că aşa e bine”

delăsător „Mă voi gândi mâine!”

fatalist „Ce va , va .”

compliant „Dacă tu crezi că aşa ebine…”

paralitic „Ştiu că trebuie, dar pur şisimplu nu pot să o fac.”

Aplicaţia 2. „Talk show despre carieră” Alegeţi un voluntar care să preia acest rolul demoderator în show-ul intitulat „Despre carieră”. Acesta va propune spre discuţii cu participanţiiprezenţi, întrebările şi setul de mituri, mai josenumerate:

Cine sunt eu?1. Autocunoaştere: caracteristici per-sonale, interesele, aspiraţii, calităţi, deprinderi,abilităţi, competenţe, aptitudini, atitudini, pasiuni/hobby-uri, capacităţi, stil de viaţă, etc.

Ce vreau să fac?2. Obiective de carieră (termen

scurt, mediu, lung).Cine mă ajută?3. Reţea de persoane semnica-tive din viaţă (networking).

Care sunt paşii?4. Plan de acţiune concret (3paşi).

Reectaţi asupra miturilor enunţate mai jos.Confruntaţi răspunsurile şi discutaţi argumentele.Foarte important să claricaţi care sunt surseleacestor mituri. Cum inuenţează ele planicarea,alegerea şi decizia carierei. Ce valoare de adevărau ele?

Nu trebuie să înveţi atât de mult pentru a♦ câştiga bani.

Există o singură carieră potrivită pentru mine.♦

Voi avea un singur loc de muncă până la pen-♦sie.

Majoritatea angajaţilor lucrează la negru.♦

Angajatorii vor doar persoane cu experienţă.♦

Cartea de muncă oferă stabilitate.♦

Nu ai experienţă, deci 0 şanse la angajare.♦

Nu te zbate să obţii un interviu la o companie♦

care nu are posturi libere.Cei cu studii în specialitatea postului vor avea♦o şansă mai mare la interviu.

Scrisoarea de intenţie nu este aşa de♦necesară.

Alegerea carierei este un proces ire-♦versibil.

Dacă nu am facultate, nu voi avea♦niciodată propria afacere.

Ştiu totul despre cariera pe care vreau♦să o urmez.

Bărbaţii sunt şe, femeile subordonate,♦ la serviciu.

Trebuie să aleg între a avea o carieră♦şi o familie.

O carieră de succes nu este mână în♦mână cu meseriile aşa zis “simple”,cele specice meseriaşilor.

Carieră fac doar bărbaţii.♦

Eşec după eşec, este normal să nu♦reuşesc în cariera pe care mi-am pro-pus-o

Aplicaţia 3. „Ziarul carierei mele” Realizaţi 2 pagini de ziar în echipă, prinutilizarea materialelor puse la dispoziţie(markere, alte ziare, reviste, lipici, articoleInternet, etc.). Desenaţi meseriile prefer-ate sub forma unei caricaturi. Abordaţi ar-ticole pe următoarele temele:

Ce este cariera?♦

Aspecte importante în luarea deciziei♦pentru carieră

Tendinţele pe piaţa muncii♦

Decizia informată şi responsabilă în♦alegerea carierei

Resurse pentru carieră♦

Profesii preferate: sarcini şi♦responsabilităţi (şa postului/ job de-scription)

Personalităţi de succes♦

Motivaţia de a munci♦

Oportunităţi de învăţare şi muncă♦


23/49




piața muncii” 19

Cap. 5 Inteligenţele carierei? „Nu poţi descoperi noi oceane, dacă nu ai curajul

să te îndepărtezi până nu mai vezi ţărmul.”

(Andre Gide)

„Experimentul bomboanelor” a fostaplicat unor copii de 4 ani de psihologulWalter Mischel de la Universitatea Stan-ford (1960). Aceştia au avut de ales în-tre a lua o bomboană pe moment saua aştepta câteva minute, până când uncercetător va reveni în cameră şi le vaoferi două sau mai multe bomboane.Copiii au fost monitorizaţi până când auabsolvit liceul.

Care este concluzia cercetării?

Acei copii care au dovedit capacitateade a aştepta (recompensă întârziată,

autocontrol, stăpânire de sine) dove-desc obţinerea unor rezultate mai bune,sunt mai capabili din punct de vedereemoţional, şi mai competenţi la şcoală şi în viaţa cotidiană.

Cercetările arată că dezvoltareaemoţională este decisivă pentru reuşita înviaţă. Abilităţile emoţionale, EQ, reprezintă80% dintre factorii care determină suc-cesul în viaţă, comparativ cu IQ careinuenţează cu numai 20%.

În consecinţă, procesul de cunoaştereaemoţiilor personale în dezvoltarea cari-erei trebuie încurajat, deoarece emoţiileafectează modul în care relaţionăm cuceilalţi, şi în care ne percepem ca per-soane.

Modul în care ne comportăm este ex-presia emoţiilor noastre. De emoţiile pecare le trăim depind rezultatele muncii. Avem o stare bună, ecienţa învăţării şimuncii creşte.

Psihologul Daniel Goleman, al cărui

nume este cel mai mult asociat cutermenul de inteligenţă emoţională,consideră că există 5 elemente care com-pun competenţele emoţionale, esenţiale

în procesul de dezvoltare a carierei, atât pentru

procesele psihologice de bază (ex. identicareaemoţiilor), cât şi pentru procese psihologice in-tegrate (ex. managementul emoţiilor). (D. Gole-man, 1995, 2001)

Conştiinţa de sine1. Încrederea în sine, identicarea şi înţelegerea emoţiilor,conştientizarea unei emoţii care se schimbă, înţelegereadiferenţei dintre gânduri, emoţii şi comportamente, în-crederea în sine, înţelegerea consecinţelor unor com-portamente în termeni de emoţii.

Autocontrolul (managementul emoţiilor)2.Controlul impulsurilor, managementul furiei, mâniei,

dorinţa de adevăr, conştiinciozitatea, adaptabilitatea,inovarea, disciplina.

Motivaţia3.Stabilirea şi îndeplinirea obiectivelor, optimism şisperanţă în faţa obstacolelor şi eşecurilor, iniţiativă,dorinţa de a reuşi, perseverenţă, dăruire.

Empatia4.disponibilitatea de a „în pantoi diferitelor persoane cucare relaţionezi”, cognitiv şi afectiv, de a manifesta grijă,atenţie şi respect, înţelegerea nevoilor şi perspectivelorcelorlalţi, înţelegerea diversităţii.

Managementul relaţiilor sociale (abilităţile5.

sociale)Stabilirea şi păstrarea relaţiilor (prieteni), rezolvareaconictelor, cooperarea, colaborarea, capacitatea dea lucra în echipă, comunicarea, inuenţa, conducerea(leadership).

De ce inteligenţa emoţională?

sau câteva motive de aplicare a programelorde inteligenţă emoţională

Ştirile din mass media reectă un aspect îngrijorător, faptul că emoţiile au fost scăpate de

sub control atât în propria noastră viaţă, cât şi acelor din jur.

Ultimii 10 ani: disperare şi neglijenţă în fami-lie, în comunitate, violenţa domestică, croniciza-


24/49




piața muncii” 20

rea mâniei, furiei, o stare emoţională proastă,agresiuni la şcoală, maltratarea emoţională,atacul armat, stresul, creşterea dezastrului înviaţa emoţională, crize emoţionale colective. Stu-diile efectuate pe părinţi şi profesori indică maimulte probleme emoţionale ale generaţiei actualede copii: mai singuri, mai deprimaţi, mai furioşi,mai nestăpâniţi, mai emotivi, mai impulsivi, maiagresivi, mai îngrijoraţi, mai stresaţi.

Psihologia a făcut progrese în ceea ce priveşte înţelegerea iraţionalului, mecanica emoţiilor, stu-diile ştiinţice asupra emoţiilor: noi tehnologii deexplorare a creierului, centrii de emoţii ai creieru-lui. Emoţiile sunt încă un continent neexplorat lanivelul psihologiei ştiinţice.

Unii susţin: IQ - Inteligence Quotient este undat genetic ce nu poate schimbat în funcţie deexperienţa de viaţă. Ce factori se iau în consid-erare atunci când o persoană cu un IQ ridicat nureuşeşte, se zbate din greu, faţă de o persoanăcare, cu un IQ modest, are succes, se adapteazămai uşor?

Daniel Goleman, 2001: „Diferenţa constă celmai adesea în capacitatea numită inteligenţăemoţională, care include autocontrolul, zelul, perseverenţa şi capacitatea de automotivare.”

Ce este inteligenţa emoţională?

Abilitatea individului de a identica, conştientiza,exprima şi controla emoţiile.

Aristotel, Etica nicomahică:♦ „Oricine poate de-veni furios- e simplu. Dar să te înfurii pe cine

trebuie, cât trebuie, când trebuie, pentru ceeace trebuie şi cum trebuie- nu este deloc uşor.”

Să m capabili♦ să ne stăpânim un impulsemoţional

Să ghicim♦ cele mai ascunse sentimente aleceluilalt

Să tratăm cu cel mai mare♦ tact o relaţie

Să citim♦ emoţiile celorlalţi, nevoile sau durerileceluilalt

Să dăm inteligenţă emoţiilor noastre, să le♦plasăm în centrul aptitudinilor necesare pentru

viaţăSă manifestăm♦ echilibru emoţional care neasigură succesul la slujbă, sănătatea şi binelepersonal

Coecientul de emoţionalitate (QE)este considerat de specialişti cel maibun predictor pentru succesul în viaţă:şcoală, serviciu, afaceri, relaţii sociale.Mayer, Salovey, David Caruso denescinteligenţa emoţională ca „abilitatea de apercepe şi exprima emoţii, de a asimilaemoţii în gândire, de a înţelege şi judecacu ajutorul emoţiilor şi de a regla emoţiileproprii şi ale altora”. (Mayer, Cobb, 2000)

Să faci faţă situaţiilor diferite, să i bunascultător, să accepţi părerile celorlalţi, săcomunici deschis, să i receptiv la ceea cese întâmplă în jurul tău sunt abilităţi speci-ce inteligenţei emoţionale. Într-o cerc-etare, Daniel Goleman, a analizat lista decompetenţe necesare pentru 181 de pos-turi din 121 de mari companii şi organizaţiidin lume. A descoperit că în 67% din ca-zuri, performanţa este “dependentă” decompetenţele emoţionale.

Topul celor mai bune sugestii pentru

promovarea inteligenţei emoţionale încarieră:

Vorbeşte despre emoţiile şi sentimen-1.tele tale.

Nu eticheta.2.

Nu blama colegii/ colegele.3.

Exprimă-ţi emoţiile mai mult decât să4.dai comenzi.

Învaţă să-ţi asumi responsabilitatea5.pentru propriile sentimente.

Aminteşte-ţi că respectul este6.câştigat.Nu devaloriza niciodată un coleg/ o7.colegă.

Cere-ţi scuze când regreţi ceva, fără a8.simţi că eşti în inferioritate.

Caută cooperarea voluntară.9.

Implică-te în rezolvarea conictelor.10.

„Rezultatele unui studiu făcut pe mai multde 100.000 de persoane a demonstrat căinteligenţa emoţională este responsabilă

pentru reuşita sau eşecul nostru în viaţă.De ecare dată când facem o alegere,folosim emoţiile. Dacă ştim care nesunt trăirile, dacă ne sunt sub controlvom face de ecare dată cele mai bune


25/49




piața muncii” 21

alegeri, adică vom reuşi să ne modelămviaţa, cariera aşa cum ne dorim. Poatenu întâmplător peste 90% dintre milionarii planetei au un coecient IQ peste mediaobişnuită.” (apud. M. Teodorescu, 2006,Harvard Business Review, 2000)

Fiecare om are un potenţial propriu dedezvoltare.

Învăţăm şi interacţionăm în moduridiferite, astfel că ecare om are mai multetipuri de inteligenţe, numită de HowardGardner, Teoria Inteligenţor Multiple.(1993)

Inteligenţa interpersonală şi inteligenţaintrapersonală sunt specice portre-tului persoanei dotate cu inteligenţăemoţională.

Astfel: unii oameni învaţă mai bine,dacă sunt singuri şi este linişte, dacăascultă muzică, dacă scriu impresii per-sonale sau socotesc, dacă acţionează.

Alţii preferă să comunice cu ceilalţi, săplanice, să cânte, etc.

Verbal- lingvistică

Cariere: poeţi, jurnalişti, scriitori, pro-fesori, avocaţi, translatori/ interpreţi(lb. străine), diplomaţi, baby-sitteri, îngrijitori

Logico-matematică

Cariere : oameni de ştiinţă, ingin-eri, programatori, cercetători, cont-abili, matematicieni, domenii teh-nice- meşteşugăreşti, matematicieni,detectivi, brokeraj, domeniul bancar,management, ştiinţe exacte, comerţ

Vizual- spaţială (plastică)

Cariere: navigatori, sculptori, artiştiplastici, inventatori, meseriaşi,arhitecţi, designeri, mecanici, in-gineri, marinari, piloţi, constructori,proiectanţi, ghizi turistici

Muzical-ritmică

Cariere: muzicieni, DJ, cântareţi,instrumentişti, compozitori, interpreţi,dansatori, actori.

Corporal- Kinestezică

Cariere: sportivi, atleţi, profesori de educaţiezică, dansatori, actori, pompieri, artizani,medici chirurgi, meşteşugari/ profesii tehnice,designeri, bucătari.

Interpersonală

Cariere: psihologi, sociologi, specialişti înresurse umane, terapeuţi, profesori, asistenţisociali, actori, politicieni, jurnalişti, asistenţi

medicali, baby-sitteri, îngrijitori, agenţi devânzări, liftieri.

Intrapersonală

Cariere: cercetători, teoreticieni, lozo, psi-hologi, lideri spirituali

Naturalistă

Cariere: cercetători, biologi, farmacişti,bio-chimişti, geologi, astronomi, speologi,bucătari, nutriţionişti, agricultori, îngrijireaplantelor şi animalelor, mediul înconjurător,seismologi, etc.

Existenţialistă

Cariere: preoţi, lozo, analişti

Explorează cariera Aplicaţia 1. „Folosiţi inteligent emoţiiledacă…”

Răspundeţi cu da, nu sau uneori. Apreciaţi în ce măsură sunteţi mai mult sau mai puţininteligent emoţional. Consideraţi că este doarun punct de plecare pentru dezvoltare şi acţiune,

nu o etichetare.Vă place şi înţelegeţi nevoile celorlalţi?♦Controlaţi impulsurile emoţionale?♦Sunteţi receptiv la emoţiile/ sentimentele♦celorlalţi?Manifestaţi echilibru emoţional?♦„Citiţi” emoţiile celorlalţi?♦Gestionaţi şi negociaţi conictele?♦Iniţiaţi, dezvoltaţi şi menţineţi relaţii interper-♦sonale?Vă adaptaţi uşor în diverse situaţii?♦

Aveţi încredere în sine?♦

Sunteţi o persoană disciplinată?♦

Avem nevoie de inteligenţă emoţională dezvoltată


26/49




piața muncii” 22

în integrarea pe piaţa muncii?

Ce s-ar întâmpla dacă nu am inteligenţiemoţional?

Aplicaţia 2. „Chestionar despreinteligenţe”

Completaţi chestionarul, prin încercuirea luiDA (1 punct) sau NU (0 puncte) în tabelul demai jos! Calculaţi punctajul pentru ecare tip de

inteligenţă şi stabiliţi un top cu primele trei dintreacestea.

Verbal- lingvistică

Învăţ bine atunci când citesc cărţi.

DA/ NU

Explic cu uşurinţă ceea ce am învăţat.

DA/ NU

Sunt convingător atunci când vorbeşte şi scrie.

DA/ NU

Vizual spaţială (plastică)Mă orientez uşor în spaţiu.

DA/ NU

Am o imaginaţie bogată.

DA/ NU

Exprim ideile noi cu ajutorul imaginilor, hărţilor,desenelor şi diagramelor.

DA/ NU

Muzical ritmică

Sunt sensibil la sunete, melodie şi ritm.

DA/ NU

Învăţ mai repede atunci când ascult muzică.

DA/ NU

Întotdeauna îmi amintesc cântecele pe carele aud.

DA/ NU

Corporal- Kinestezică

Învăţ făcând şi acţionând.DA/ NU

Îmi plac activităţile care solicită mişcare.

DA/ NU

Imit pe ceilalţi şi-mi place jocul de rol.

DA/ NU

Interpersonală

Îmi place să lucrez în echipă.

DA/ NU

Sunt sensibil la ceea ce simt cei din jurul meu.

DA/ NU

Învăţ mai uşor de la oameni, decât dincărţi.

DA/ NU

Intrapersonală

Învăţ mai ecient dacă gândesc înlinişte.

DA/ NU

Îmi amintesc mai repede experienţele în care am fost implicat.

DA/ NU

Vorbesc mai uşor despre emoţiilemele decât despre idei abstracte.

DA/ NU

Naturalistă

Mă simt excelent în mijlocul naturii.

DA/ NU

Am dezvoltat simţul observaţiei.

DA/ NU

Învăţ repede dacă particip la experi-mente.

DA/ NU

Existenţialistă

Îmi place să discut despre problemelecu care se confruntă lumea.

DA/ NU

Învăţ mai bine dacă mi se oferă argu-mente.

DA/ NU


27/49




piața muncii” 23

Operez foarte bine cu idei abstracte.

DA/ NU

Top 3

1……………………………………………………………………………………………

2……………………………………………………………………………………………

3……………………………………………………………………………………………

Aplicaţia 3. „Analiza emoţiilor cari - erei”

Completaţi frazele lacunare desprecariera viitoare.

Când emoţiile mă copleşesc...devin...♦

Cel mai adesea, mă copleşesc emoţiile,♦atunci când...

Cele mai frecvente emoţii ale mele leg-♦

ate de cariera viitoare sunt…

Persoanele care îmi trezesc emoţii pozitive/♦negative sunt...

Este cumva…, atunci când ştiu că voi reuşi.♦

Reuşesc să controlez emoţiile, prin...♦

Când mă calmez...devin...♦

La viitorul loc de muncă, mă voi enerva pentru♦

că…Managerii îmi vor produce…♦

Şeful mă va înfuria/ mă va bucură atunci♦când…

Mă voi bucura atunci când…♦

Când un client îmi va mulţumi, probabil că voi♦simţi că…

Cap. 6 Lucrăm în echipă „Să formezi o echipă este începutul, să rămâi

împreună este progresul, să lucrezi împreună este succesul.”

(Henry Ford)

Oamenii sunt principalul capital al uneiafaceri de succes, iar a şti să lucrezi în

echipă reprezintă o abilitate esenţialăpentru reuşita în carieră.

Ce este echipa?

Cei mai mulţi specialişti, denesc echipaca un grup formal sau informal cu obiec-tive clare, precise, direcţii de acţiune,roluri bine stabilite, care necesită anumitecompetenţe de relaţionare în conformitatecu respectarea unor reguli stabilite de co-mun acord pentru atingerea maximului deecienţă cu minim de efort. (ICC, Dane-

marca, 2001).Pentru a o echipă ecientă, trebuie îndeplinite următoarele caracteristici:(adaptare după Woodcock, 1989).

Un număr determinat de membri:♦

O echipă mică are 6- 12 membri, dintr-oechipă mare fac parte 15- 25 de persoane.

Competenţe completate reciproc:♦

Abilităţile membrilor sunt complementare pen-tru îndeplinirea sarcinilor propuse.

Scop:♦

Toţi membrii unei echipe au o imagine clarăasupra scopurilor/ obiectivelor, cunosc direcţiade acţiune.

Obiective specice:♦

Echipa trebuie să stabilească obiective pe ter-men scurt sau pe termen lung de tip SMART.(specice, măsurabile, realizabile, realiste, întimp)


28/49




piața muncii” 24

Strategii de lucru:♦

Stilul de lucru al echipei trebuie să e explicitşi negociat de membrii echipei.

Responsabilitate:♦

Membrii unei echipe sunt răspunzători faţă deceilalţi pentru îndeplinirea corectă a sarcinilorprimite.

O echipă ecientă va aceea care va permitemembrilor să se dezvolte ca profesionişti şi să înveţe unii de la alţii („team learning”).

Climatul de încredere din cadrul unei echipeapare atunci când participanţii au înţeles rolul şiresponsabilităţile, au depăşit conictele de per-sonalitate, nu le este teamă când apar probleme,se acceptă aşa cum sunt şi se bucură de prezenţaecăruia, îşi oferă unul altuia ajutor, îşi cunoscresursele, poteţialul, abilităţile, punctele tari/punctele slabe, se bazează unii pe alţii, se simt

puternici şi muncesc împreună pentru îndeplini-rea obiectivelor comune pe care şi le asumă şi decare sunt mândri.

Este foarte important de precizat că ecare mem-bru al echipei are un rol şi ecare este valorospentru ce face, ca parte a echipei sale.

Conducătorul:♦ atribuie sarcini, controleazărezultatele.

Organizatorul:♦ impune modele, stabileştedrumul spre atingerea obiectivelor.

Promotorul:♦

inovează, vine permanent cuidei noi.

Supraveghetorul:♦ monitorizează şi evalueazăactivitatea.

Executantul:♦ face tot ce i se cere, aplică.

Susţinătorul:♦ oferă suport în situaţii dicile.

Investigatorul:♦ explorează ideile pe toate pla-nurile.

Finalizatorul:♦ trage concluziile.

O echipă nu se „naşte” pur şi simplu, este ne-voie de timp pentru a se dezvolta şi a atingeperformanţe.

Sunt mai multe aspecte care privesc formarea şi

dezvoltarea unei echipe. Nu poți să înce-pi cu o echipă nouă și să te aștepți de lamembrii acesteia să e performanți pestenoapte.

Specialiştii au constatat că în dezvoltareaechipei, de obicei, sunt parcurse 4 marietape:

formarea♦

conictul♦

stabilirea normelor ♦

munca♦

Comportamente în echipă ale celei/ celuicare… (Harrington M. D., 2002)

Ajutăeste pregătit♦

partiicpă la activităţi♦

comunică deschis, onest♦

ascultă pentru a înţelege♦vorbeşte pentru a se face înţeles♦

respectă programul♦

construieşte pe ideile altora♦

este optimist♦

critică ideile, nu membrii♦

este lider când promise♦

este atent, are o minte “deschisă”♦

spune ce gândeşte/ simte♦

îşi asumă riscul♦

îl foloseşte pe “noi”♦

sprijină membrii echipei♦

manifestă simţul umorului♦

xează obiective/ termene realiste♦

stabileşte roluri clare♦

distribuie munca în mod egal♦

Obstrucţioneazăcritică♦

atacă personalitatea, domină♦

manifestă stereotipuri, prejudecăţi♦

trece de la un subiect la altul♦

maschează declaraţiile♦

interpretează în mod selectiv♦


29/49




piața muncii” 25

este total de acord♦

evită luarea deciziei♦

foloseşte sarcasmul♦

caută simpatia♦

se retrage♦

se arată plictisit♦

are mintea închisă♦

îl utilizează pe “voi”♦

nu cooperează♦ îi judecă pe alţii♦

face alte activităţi ce distrag atenţia♦

În alegerea şi dezvoltarea carierei estefoarte important să urmaţi paşii din per-spectiva echipei sau a reţelei pe care s-ofaceţi să funcţioneze în favoarea voastră(engl. „personal networking”).

Creaţi o listă scrisă cu obiectivele personale.♦

Identicaţi resursele.♦

Creaţi o reţea personală.♦

Colaboraţi şi construiţi.♦

Menţineţi relaţiile, parteneriatul.♦

Lucrul în echipă este mijlocul princare oamenii obişnuiţi obţin rezultateneobişnuite.

Necesitatea muncii în echipă a devenittot mai evidentă pe măsură ce politicilede resurse umane au evoluat şi com-paniile au început să ţină cont de nevoiade comunicare a propriilor angajaţi şi devaloarea susţinerii reciproce.

Lucrul în echipă poate , extrem de mo-tivant, deoarece ecare proiect aducecu sine experienţa contactului cu ceilalţişi mulţumirea de a benecia de sprijinulacestora. Nimic nu regr

Ghidul de Orientare Privind Cariera

Documents

Transcript of Ghidul de Orientare Privind Cariera