Ghid Elaborare Strategii Dezvoltare Locala

Instituţia Prefectului Judeţul Buzău

GGHHIIDD DDEE EELLAABBOORRAARREE AA SSTTRRAATTEEGGIIIILLOORR DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE LLOOCCAALLĂĂ

CONTEXTUL ELABORĂRII GHIDULUI; UTILITATEA ACESTUIA Prezentul Ghid reprezintă rezultatul proiectului „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală”, proiect implementat de Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău în calitate de organizaţie beneficiară şi Instituţia Prefectului - judeţul Buzău şi Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală Bucureşti, în calitate de organizaţii partenere. Obiectivul general al proiectului : Creşterea gradului de participare şi consultare a cetăţenilor din judeţul Buzău în procesul de luare a deciziilor; Obiectivul specific al proiectului : Să se realizeze 9 strategii de dezvoltare locală într-o perioada de 10 luni, pentru 9 comune din judeţul Buzău ; Locul de desfăşurare al proiectului : 9 comune din judeţul Buzău - Cislău, Vadu Paşii, Cătina, Chiliile, Luciu, Blăjani, Măgura, Cilibia, Vipereşti. Ghidul a fost elaborat pentru a-i ajuta pe reprezentanţii autorităţilor locale (primari, consilieri, agenţi de dezvoltare locală, etc), organizaţiilor neguvernamentale şi ai altor instituţii care doresc să se implice în elaborarea Strategiei de dezvoltare locală. Pentru a facilita înţelegerea contextului derulării proiectului, precum şi a metodelor abordate în realizarea unei strategii de dezvoltare locală, prezenta lucrare a fost structurată în 2 capitole principale, respectiv :

� Metodologia utilizată pentru realizarea unei strategii de dezvoltare locală � Prezentarea Strategiei de dezvoltare a comunei Cătina, judeţul Buzău

MULŢUMIRI Dorim să mulţumim tuturor membrilor echipei proiectului „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală” :

� D-lui Narcis Dobru, consultant tehnic din partea Instituţiei Prefectului – Judeţul Buzău,

� D-nei Doina Tomescu şi D-lui Gabriel Avramescu, consultanţi dezvoltare comunitară, din partea Instituţiei Prefectului – Judeţul Buzău,

� D-rei Daniela Plugaru şi D-lui Doru Bularda, experţi / traineri din partea Fundaţiei Parteneri pentru Dezvoltare Locală – Bucureşti,

� D-nei Raluca Nenciu şi D-lui Sorin Perţescu, consultanţi dezvoltare comunitară din partea Asociaţiei Formare, Dezvoltare, Asistenţă - FORDA Buzău

Realizarea strategiilor de dezvoltare locală în comunele Cislău, Vadu Paşii, Cătina, Chiliile, Luciu, Blăjani, Măgura, Cilibia, Vipereşti din judeţul Buzău, nu ar fi fost posibilă fără implicarea activă a primarilor din cele 9 comune, a agenţilor de dezvoltare locală şi a liderilor de opinie, cărora le mulţumim pe această cale. Iuliana Daniela Perţescu Coordonator proiect


2


3

CUPRINS PREZENTAREA ASOCIAŢIEI FORMARE DEZVOLTARE ASISTENŢĂ - FORDA BUZĂU.........................................................................................................................3 METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ..................................................................................................4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CĂTINA.............................8

I. INTRODUCERE ...............................................................................................9

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ – CARTEA ALBĂ A COMUNEI CĂTINA (EXTRAS)........................................................................................................17

III. ANALIZA SWOT PENTRU COMUNA CĂTINA ...........................................51

IV. VIZIUNEA ASUPRA DEZVOLTĂRII LOCALE A COMUNEI CĂTINA,

2013.................................................................................................................56

V. DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A COMUNEI CĂTINA, 2008-

2013.................................................................................................................56

VI. OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII COMUNEI CĂTINA, 2008-2013..................57

VII. PPRROOGGRRAAMMEE ŞŞII PPRROOIIEECCTTEE PRIORITARE ALE DEZVOLTĂRII COMUNEI CĂTINA, 2008-2013 ......................................................................................59

VIII. SURSE DE FINANŢARE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE

DEZVOLTARE A COMUNEI CĂTINA, 2008-2013.......................................69

IX. STRUCTURA DE SPRIJIN PENTRU IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA STRATEGIEI......................................74


4

PREZENTAREA ASOCIAŢIEI FORMARE DEZVOLTARE ASISTENŢĂ FORDA BUZĂU Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău este persoană juridică de drept privat, independentă, fără scop lucrativ, neguvernamentală şi apolitică, ce funcţionează în conformitate cu reglementările Ordonanţei nr. 26/2000 completată cu Legea 246/2005 şi în baza statutului său. În conformitate cu Statutul Asociaţiei FORDA, scopul organizaţiei constă în implementarea de programe de asistenţă, consultanţă şi formare destinate resurselor umane – persoane fizice din cadrul instituţiilor publice, organizaţiilor neguvenamentale, organizaţiilor profesionale în vederea :

� dezvoltării capacităţii instituţionale a acestora � stimulării relaţiilor de parteneriat la nivel local şi/sau regional

Principalele activităţi desfăşurate în prezent sunt : Servicii de consultanţă, asistenţă, instruire, acces direct la resurse furnizate gratuit sectorului neguvernamental, respectiv :

� consiliere juridică şi asistenţă în înfiinţarea de ONG –uri, � asistenţă în elaborarea cererilor de finanţare, � asistenţă privind managementul proiectelor cu finanţare nerambursabilă, � asistenţă în implementarea procedurilor de achiziţii, în elaborarea

rapoartelor tehnice şi financiare, � organizarea de evenimente de vizibilitate destinate sectorului

neguvernamental, � cursuri de formare profesională în domeniile -Managementul proiectelor,

Dezvoltare comunitară, Cultura organizaţională, Managementul Resurselor Umane, Planificare Strategică, Planul de afaceri pentru ONG-uri ;

Servicii de consultanţă şi asistenţă destinate administraţiei publice locale :

� asistenţă în elaborarea cererilor de finanţare, � elaborare de analize cost – beneficiu, � asistenţă în implementarea proiectelor comunitare;

Servicii de consultanţă şi asistenţă destinate sectorului privat :

� studii de fezabilitate, planuri de afaceri, documentaţii pentru obţinerea de finanţări nerambursabile

� cursuri de formare profesională în domeniile: Managementul proiectelor, Management financiar, Planul de afaceri, Elaborarea cererilor de Finanţare.


5

METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REALIZAREA STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ Activităţile derulate în cadrul proiectului: Reuniuni de lucru cu primarii şi agenţii de dezvoltare locală din cadrul celor 9 comune selectate în proiect, în scopul stabilirii modului de lucru dar şi a rolului fiecăruia în desfăşurarea activităţilor proiectului; Instruirea echipei interne de proiect şi a agenţilor de dezvoltare locală în domeniul „Formarea de Facilitatori” Elaborarea unei strategii locale de dezvoltare „pilot” pentru una dintre cele 9 comune beneficiare de proiect, model replicat şi la nivelul celorlalte 8 comune ţintă. Elaborarea efectivă a strategiilor de dezvoltare pentru celelalte 8 comune, utilizând modelul Strategiei Pilot; Procesul de elaborare a fiecăreia dintre cele 9 strategii de dezvoltare locale conţine subactivităţile :

� Informarea cetăţenilor din comunitate cu privire la începerea derulării proiectului; � Elaborarea profilului comunităţii respective: teritorial, demografic, ocupaţional, serviciilor, instituţional; � Realizarea unei anchete de opinie în comunitatea respectivă ; � Identificarea problemelor din perspectiva serviciilor guvernamentale (sănătate, mediu, etc.) ; � Analiza planurilor de dezvoltare ale Consiliului Judeţean Buzău din perspectiva infrastructurii: drumuri, alimentare cu apă, canalizări, gropi de gunoi, iluminat public, etc. � Elaborarea unei „Cărţi Albe” a comunităţii, care va reuni rezultatele activităţilor mai sus menţionate. � Crearea unui instrument instituţional pentru implicarea cetăţenilor, grupurilor de interese, instituţiilor : Înfiinţarea Forumului local � Organizarea a 5 reuniuni ale Forumului, care conţine următoarele faze de lucru:

� F1- Identificarea nevoilor, problemelor şi cauzelor pe fiecare sat şi pe comună

� F2 - Formularea obiectivelor � F3 - Stabilirea priorităţilor � F4 - Identificarea opţiunilor de acţiune şi stabilirea ţintelor � F5 -Crearea programelor prin care vor fi „atacate” ţintele şi concretizarea

planului de acţiune


6

� Informarea cetăţenilor cu privire la Strategia de dezvoltare şi Planul Local de Acţiune;

� Reuniune cu cetăţenii pentru dezbaterea Strategiei de dezvoltare şi a Planului;

� Promovarea Strategiei de dezvoltare şi a Planului Local de Acţiune în şedinţa Consiliului Local;

� Elaborarea materialului final al Strategiei de dezvoltare locala a comunităţii;

Metodele si tehnicile utilizate pentru realizarea activităţilor Componenta de instruire „Formarea de facilitatori în tehnica participării publice şi dezvoltare comunitară” : Instruirea s-a bazat pe metode şi tehnici de training dinamice, participative, bazate pe principiul învăţării prin experimentare, specifice învăţării adulţilor, care creează un mediu favorabil asimilării rapide de noi cunoştinţe şi aptitudini. Temele alese şi obiectivele instruirii (noi cunoştinţe, noi abilităţi, noi atitudini) au o evidentă aplicabilitate practică: performanţe îmbunătăţite în identificarea şi promovarea intereselor diverselor grupe de cetăţeni, pregătirea şi conducerea de întâlniri şi dezbateri, facilitarea de procese de planificare participativă. După programul de formare de facilitatori, participanţii au avut ocazia să aplice noile cunoştinţe şi abilităţi în cadrul Forumurilor locale si pentru colectarea datelor. Procesul de instruire a fost interactiv şi participativ, în care participanţii au lucrat în grup, învăţând atât de la trainer, dar şi unul de la altul, ajungând să se cunoască şi să-şi îmbunătăţească relaţiile, exprimându-şi în mod liber opiniile şi învăţând să preţuiască dreptul la diferenţă. Prezentarea şi clarificarea conceptelor teoretice a fost alternată cu discuţii şi dezbateri privind aplicabilitatea acestora în situaţii reale cât şi cu exerciţii care urmăresc clarificarea acestora, dobândirea de abilităţi în utilizarea de noi abordări şi tehnici. Componenta de culegere de date şi elaborare a Studiului de diagnostic a potenţialului de dezvoltare locală în cele 9 localităţi. Pentru ca echipele de planificare să poată lua decizii informate privind dezvoltarea locală a propriilor comunităţi, este necesară colectarea unor serii de date şi informaţii, care au fost obţinute de la : - autorităţile publice locale, care au pus la dispoziţie o serie de date demografice, administrative, de teritoriu, de indicatori socio-economici locali etc. - de la cetăţeni, în cadrul întâlnirilor publice (Forumuri locale).


7

- de la experţi, care pot analiza comunităţile respective, pe principalele domenii de dezvoltare locală: economic (inclusiv micile afaceri, agricultură şi turism), social, teritorial etc. Toate aceste date şi informaţii vor fi procesate şi vor fi incluse într-un Studiu diagnostic de potenţial privind situaţia existentă în fiecare din cele 9 localităţi, în domeniile de dezvoltare locală. Acest studiu va fi distribuit membrilor echipei de planificare din fiecare localitate, înaintea organizării atelierului de planificare strategică din fiecare localitate. Studiul va urmări prezentarea într-o forma sugestivă şi pe înţelesul tuturor, sinteza datelor privind problemele şi potenţialul de dezvoltare ale localităţilor respective. Pe parcursul derulării Forumurilor locale, se vor aborda o serie de instrumente de participare publică prin care să se genereze o multitudine de idei, formulate de membrii comunităţii în cadrul unor exerciţii structurate, prin care să se listeze problemele, disfuncţionalităţile, neajunsurile din comunitate, în domeniile care vizează dezvoltarea locală (economic, social, educativ, cultural, civic etc.), să se prioritizeze (pe baza unor criterii) problemele care sunt de interes comun pentru membrii comunităţii, să se stabilească viziunea asupra comunei, privind dezvoltarea locală, pe un orizont de timp de 5 ani. Pentru completarea imaginii privind situaţia existentă în comunităţi, se poate aplica şi un chestionar participanţilor la Forumurilor locale, precum şi utilizarea instrumentului „Analiza SWOT”, pentru listarea şi a punctelor tari, a punctelor slabe (problemele, disfuncţionalităţile, neajunsurile listate anterior) din mediul intern comunităţii, precum şi a oportunităţilor şi a riscurilor din mediul extern comunităţii. Componenta de elaborare a strategiei şi a planului de implementare Procesul de realizare a strategiei de dezvoltare locală se bazează pe principii şi abordări care subliniază valorile democratice legate de participarea activă a comunităţilor şi cetăţenilor în procesul de elaborare a politicilor publice, de construire a strategiilor regionale şi locale pentru o dezvoltare echilibrată a teritoriului, fiind asigurată coeziunea economică şi socială. Procesul de elaborare a strategiei va fi un proces participativ: vor fi implicate aproximativ câte cel puţin 30 de persoane din fiecare localitate, reprezentând cele 3 sectoare: sectorul public (autorităţi publice locale – primărie, consilieri locali, învăţământ, social), sectorul privat (reprezentanţi ai agenţilor economici locali) şi, dacă există, sectorul neguvernamental (organizaţii neguvernamentale din diverse domenii, asociaţii / grupuri de proprietari si producători), precum şi cetăţeni, gospodari, din localităţile respective.


8

Strategia va fi construită pe principiul dezvoltării locale integrate: prin dezvoltare locală integrată se înţelege dezvoltarea care corelează cele 3 componente majore ale dezvoltării: dezvoltarea economică, dezvoltarea socială, gestionarea echilibrată a resurselor şi a mediului natural, astfel încât realizarea fiecărui obiectiv strategic, aparţinând oricărei componente de dezvoltare, să aibă un impact pozitiv, sau cel puţin să nu afecteze realizarea obiectivelor din celelalte două componente majore ale dezvoltării. Procesul de elaborare al schiţei de strategie va fi în sine un proces de educare: participanţii vor învăţa şi câştiga experienţa ca urmare a lucrului în grup, ajutaţi de o echipă de facilitatori pentru a formula viziunea, obiectivele, strategiile şi activităţile.

Atelierul de Planificare Strategică Participativă pentru Elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală se va desfăşura pe durata a 5 zile şi va avea o agendă care va cuprinde principalele etape care trebuie parcurse în procesul de planificare strategică, respectiv:

� analiza situaţiei existente pe baza Studiului diagnostic elaborat anterior şi distribuit membrilor echipei de planificare ;

� elaborarea viziunii de dezvoltare locală a comunităţii, pe un orizont de timp de 5 ani ;

� stabilirea direcţiilor strategice, coerente cu viziunea; � formularea obiectivelor strategice, din cadrul fiecărei direcţii strategice; � formularea strategiilor (alternative optime) pentru atingerea obiectivelor; � identificare şi mobilizarea resurselor (umane, financiare, materiale,

informaţionale) pentru realizarea strategiilor; � elaborarea planurilor de acţiune sau identificarea de proiecte şi

programe pentru realizarea strategiilor, care să devină ulterior, documentul oficial pentru autorităţile publice locale de a administra mai eficient comunităţile respective;

� elaborarea planurilor de implementare şi monitorizare a Strategiei; În cadrul Atelierului de Planificare Strategică Participativă, membrii echipei de proiect şi agentul de dezvoltare locală din localitatea respectivă vor avea rol de facilitatori în cadrul grupelor de lucru, care se vor forma în funcţie de direcţiile strategice identificate.


9

Echipa de elaborare a documentului:

DDoo ii nn aa TT oo mm ee ssccuu ,, ccoo nn ssuu ll tt aann tt dd ee zz vv oo ll tt aa rr ee ccoo mm uu nn ii tt aa rr ăă

Instituţia Prefectului Buzău

SSoo rr ii nn PPee rr ţţ ee ssccuu ,, ccoo nn ssuu ll tt aa nn tt dd ee zz vvoo ll tt aa rr ee ccoo mm uu nn ii tt aa rr ăă

Asociaţia FORDA Buzău


10

II .. II NNTT RR OO DDUU CC EERR EE

CCoonntteexxttuull ee llaabboorrăărr ii ii SStt rraatteeggiiee ii şş ii ddeessccrr iieerreeaa pprroocceessuulluuii

Strategia de dezvoltare locală a comunei Cătina a fost elaborată în cadrul proiectului „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală”, iniţiat şi implementat de către Asociaţia „Formare – Dezvoltare – Asistenţă” (ForDa) Buzău în parteneriat cu Instituţia Prefectului Judeţul Buzău şi cu Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare Locală Bucureşti(FPDL).

Proiectul a obţinut finanţarea Uniunii Europene prin Programul Phare 2005 – Consolidarea Democraţiei în România, Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei, desfăşurat în perioada decembrie 2007 – septembrie 2008, într-un moment extrem de oportun pentru actorii locali şi autorităţile locale din comuna Cătina: soluţionarea problemelor locale şi implementarea proiectelor de dezvoltare utilizând posibilitatea de accesare a fondurilor comunitare prin programele operaţionale sectoriale în valoare de cca. 32 miliarde de euro.

Absorbţia acestor fonduri, respectiv cca. 4,5 miliarde Euro/an, la care se adaugă contribuţia de cca. 15–30% a Guvernului României, este în mare măsură condiţionată de:

� capacitatea viitorilor beneficiari de a prezenta programe de dezvoltare argumentate şi coerente, care răspund problemelor critice şi priorităţilor de dezvoltare de la nivel local,

� capacitatea de realizare de parteneriate care să asigure corelarea iniţiativelor locale şi înscrierea în priorităţile de dezvoltare regională şi naţională,

� capacitatea de pregătire a proiectelor şi capacitatea managerială pentru implementarea cu succes a acestora.

Proiectul „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală” a vizat şi creşterea capacităţii de planificare şi parteneriat a membrilor comunităţii Cătina, întărind astfel capacitatea de absorbţie a fondurilor europene la nivel local, printr-o abordarea inovativă cu obţinerea următoarelor rezultate:

� identificarea şi promovarea intereselor reale ale comunităţii,

� promovarea dialogului social şi îmbunătăţirea comunicării între toţi actorii dezvoltării de la nivelul comunităţii,

� implicarea activă a actorilor de la nivel local în procesul decizional legat de viitorul dezvoltării comunităţii şi în iniţierea de proiecte,


11

� corelarea iniţiativelor şi strategiilor locale cu cele de la nivel judeţean şi regional,

� asumarea responsabilităţilor şi consolidarea relaţiilor de colaborare între actorii de la nivel local în vederea creşterii şanselor de accesare a fondurilor europene.

AAbb oo rrdd aa rr ee aa şş ii aa cc tt oo rr ii ii iimm pp ll ii cc aa ţţ ii Metodologia de elaborare a strategiei de dezvoltare locală este prezentată schematic în tabelul următor:

Informarea Cetăţenilor Studiu diagnostic - Cartea Albă

Situaţia comunei Analiza SWOT Percepţia cetăţenilor – Identificarea Problemelor

Ancheta de opinie

Procesul Participării Publice

Crearea unui instrument instituţional

Forum şi echipa de planificare

Ancheta de opinie

F1 - Identificarea nevoilor, problemelor şi cauzelor,

descrierea stării actuale a comunităţii – probleme, cauze, efecte, oportunităţi

Analiza SWOT

F2 – Elaborarea viziunii în perspectiva anului 2013

şi stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare Viziune şi direcţii strategice

F3 – Formularea obiectivelor strategice Obiective strategice F4 – Idei de programe şi proiecte prin care vor

„atacate” ţintele, analiza compatibilităţii cu viziunea şi cu obiectivele strategice

Analiza Câmpului de Forţe

F5 – Concretizarea strategiei şi a planului de acţiune; Dezbaterea şi adoptarea

strategiei şi a planului de acţiune

Implementare Condiţii de implementare

Monitorizare şi evaluare Indicatori de evaluare


12

SS tt rr aa tt eegg ii aa dd ee dd ee zz vvoo ll tt aa rr ee ll oo ccaa ll ăă este rezultatul unui proces complex de analize, dezbateri şi lucru în plen şi în echipe mixte pe domenii de interes, facilitat de experţi, care a avut următoarele etape:

PPrroocceessuull ddee ccuulleeggeerree ddee ddaattee şşii iinnffoorrmmaaţţiiii, în cadrul căruia au fost colectate

A. date cantitative privind profilul comunităţii (teritorial, demografic, ocupaţional, instituţional, servicii etc.) din diversele surse de la nivel local şi judeţean,

B. date calitative privind percepţia populaţiei referitor la problemele cu care se confruntă comunitatea, prin realizarea unei Anchete de opinie.

Datele obţinute au fost procesate şi interpretate în cadrul unui document intitulat „„CCaarrtteeaa AAllbbăă aa ccoommuunneeii CCĂĂTTIINNAA –– SSttuuddiiuull ddiiaaggnnoossttiicc pprriivviinndd ssiittuuaaţţiiaa eexxiisstteennttăă şşii ppootteennţţiiaalluull ddee ddeezzvvoollttaarree llooccaallăă””.

În cadrul acestei etape a rezultat şi componenţa echipei de planificare formată din liderii de opinie locali aşa cum au fost aceştia recunoscuţi şi nominalizaţi de respondenţii Anchetei de opinie.

PPrroocceessuull ppaarrttiicciippaattiivv ddee eellaabboorraarree aa ssttrraatteeggiieeii ddee ddeezzvvoollttaarree llooccaallăă şşii ddee lluuaarree aa ddeecciizziieeii privind viitorul comunei Cătina prin care actorii locali – echipa de planificare, pp ee dd uu rr aa tt aa aa 55 zz ii ll ee dd ee ll uu cc rruu ii nn tt eenn ss îî nn cc aadd rruu ll AA tt ee ll ii ee rr uu ll uu ii dd ee ll uu cc rruu , au parcurs logica unui proces de planificare strategică:

S-a pornit de la stabilirea unei înţelegeri comune a ss ii tt uu aa ţţ ii ee ii ee xx ii ss tt eenn tt ee , pe baza documentului „Cartea Albă a comunei Cătina – SSttuuddiiuull ddiiaaggnnoossttiicc pprriivviinndd ssiittuuaaţţiiaa eexxiisstteennttăă şşii ppootteennţţiiaalluull ddee ddeezzvvoollttaarree llooccaallăă”. Au fost identificate şi analizate problemele şi oportunităţile; totodată au fost definite prin consens şi au fost conştientizate problemele majore prioritare şi oportunităţile care pot fi fructificate pentru soluţionarea acestor probleme.


13

- S-a definit ss ii tt uu aa ţţ ii aa dd oo rr ii tt ăă îî nn 22 0011 33 (vviizziiuunneeaa ddee ddeezzvvoollttaarree aa ccoommuunneeii,, aaşşaa ccuumm vvaa aarrăăttaa aacceeaassttaa îînn aannuull 22001133), din care au rezultat 4 domeni i s t rateg ice de dezvo l ta re a le comunei (activităţi economice locale, infrastructură tehnico – edilitară şi socială, mediu şi resurse naturale, resurse socio – umane), aflate în concordanţă cu datele şi indicatorii definiţi prin studiul „Cartea Albă” şi cu percepţia populaţiei privind problemele majore.

– S-au identificat căile şi modalităţile care conduc la realizarea viitorului dorit pentru fiecare domeniu strategic, adică pp aacchh ee tt ee ll ee dd ee pp rroo gg rr aamm ee şş ii pp rroo ii ee cc tt ee care rezolvă problemele majore cu care se confruntă comuna Cătina.

– S-a creionat planul de implementare, definind responsabilii de iniţierea proiectelor, s-au identificat roluri şi capacităţi de implicare, şi s-a gândit o ss tt rr uu cc tt uu rr ăă dd ee sspp rr ii jj ii nn pp eenn tt rr uu iimm pp ll eemm eenn tt aa rr ee aa ,, mm oo nn ii tt oo rr ii zz aa rr ee aa şş ii ee vv aa ll uu aa rr ee aa ss tt rr aa tt ee gg ii ee ii .

Procesul de consultare a comunităţii a demarat cu 2 săptămâni înainte de începerea Atelierului de lucru pentru elaborarea strategiei de dezvoltare locală, prin desfăşurarea unei aa nn cc hhee tt ee dd ee oo pp ii nn ii ee pe un eşantion reprezentativ de 50 persoane din satele componente, datele obţinute fundamentându-le pe cele obţinute în cercetarea cantitativă.

Astfel, la întrebarea „CCaarree ccoonnssiiddeerraaţţii ccăă ssuunntt cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee pprroobblleemmee ccuu ccaarree ssee ccoonnffrruunnttăă cceettăăţţeenniiii ddiinn ccoommuunnaa dduummnneeaavvooaassttrrăă??””,, aceştia au identificat patru probleme principale: • Lipsa unui sistem de alimentare cu apă/sistem de alimentare cu apă defectuos – 84 puncte, • Drumuri nepietruite-neasfaltate – 65 puncte, • Lipsă canalizare – 22 puncte, • Lipsă locuri de muncă – 16 puncte.

Principalele probleme cu care se confruntă cetăţenii din comună

84

65

2216

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Lipsa alimentare cuapă

Drumuri proaste,nepietruite,neasfaltate

Lipsă canalizare Lipsă locuri demuncă

Lipsa alimentare cu apă

Drumuri proaste, nepietruite,neasfaltate

Lipsă canalizare

Lipsă locuri de muncă


14

Pe parcursul procesului de elaborare a strategiei (Atelierul de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare locală) au fost implicaţi direct în grupurile de lucru şi dezbateri 33 00 aa cc tt oo rr ii locali, factori de decizie din administraţia publică locală şi reprezentanţi ai sectorului neguvernamental şi privat, implicaţi în dezvoltarea teritoriului şi a infrastructurii, în activităţi economice, în problematica socială şi protecţia mediului, din următoarele instituţii şi organizaţii: • Primăria comunei Cătina – primar, viceprimar, secretar şi personal din

aparatul tehnic de specialitate • Consiliul local – consilieri locali • Alte autorităţi locale – medici, şcoli, biserici, poliţie • Cetăţeni • Întreprinzători locali

38%

30%

13%

10%3% 3% 3%

APL CETĂŢENI ÎNVĂŢĂMÂNTSECTOR PRIVAT BISERICA POLIŢIASĂNĂTATE

PP rr ii nn cc ii pp ii ii dd ee aabb oo rrdd aa rr ee aa dd ee zz vvoo ll tt ăă rr ii ii ll oo ccaa ll ee

11 .. ÎÎ nn sscc rr ii ee rr ee aa SS tt rr aa tt eegg ii ee ii îî nn pp rr ii oo rr ii tt ăă ţţ ii ll ee nn aa ţţ ii oo nn aa ll ee şş ii rr ee gg ii oo nn aa ll ee

Abordarea dezvoltării locale a comunei Cătina a ţinut cont de priorităţile naţionale de dezvoltare, definite prin Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 (PND), Orientările Strategice Comunitare (OSC) şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere Economică şi Locuri de Muncă:

� Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene


15

� Îmbunătăţirea pe termen lung a economiei româneşti

� Dezvoltarea şi utilizarea eficientă a capitalului uman

� Construirea unei capacităţi administrative eficiente

� Promovarea unei dezvoltări teritoriale echilibrate, prin crearea condiţiilor de dezvoltare a teritoriilor rămase în urmă

Modul de structurare a programelor şi a proiectelor a urmărit, de asemenea, înscrierea în Planul de Dezvoltare Regională 2007 – 2013 a Regiunii Sud-est.

22 .. PP rroo mm oo vv aa rr ee aa uu nn ee ii dd ee zz vvoo ll tt ăă rr ii ii nn tt eegg rr aa tt ee

Abordarea dezvoltării locale a urmărit integrarea şi corelarea soluţiilor propuse pentru domeniile prioritare de dezvoltare ale comunei: ddoommeenniiuull aaccttiivviittăăţţii eeccoonnoommiiccee llooccaallee,, ddoommeenniiuull iinnffrraassttrruuccttuurrăă tteehhnniiccoo –– eeddiilliittaarrăă şşii ssoocciiaallăă,, ddoommeenniiuull mmeeddiiuu şşii rreessuurrssee nnaattuurraallee şşii ddoommeenniiuull rreessuurrssee ssoocciioo –– uummaannee.

Acest lucru este reflectat în faptul că obiectivele strategice propuse pentru fiecare domeniu de dezvoltare sunt coerente şi corelate, şi mai mult, se sprijină reciproc şi contribuie la realizarea viziunii comune privind viitorul durabil al comunei: rr ee aa ll ii zz aa rr ee aa dd ee ss cc hh ii mmbbăă rr ii pp oo zz ii tt ii vv ee ,, ee cc oonnoomm ii cc ee şş ii ss oo cc ii aa ll ee ,, ii nn tt ee gg rr aa tt ee îî nn ee ff oo rr tt uu ll dd ee pp rr oo tt ee jj aa rr ee aa mmee dd ii uu ll uu ii îî nn cc oonn jj uu rr ăă tt oo rr .

33 .. PPuu nn ee rr ee aa îî nn vv aa ll oo aa rr ee aa rr ee ss uu rr ss ee ll oo rr ll oo ccaa ll ee

Dezvoltarea locală a fost abordată ca un proces prin care se urmăreşte identificarea, mobilizarea şi coordonarea folosirii resurselor locale, adesea sub-evaluate şi nefolosite la întregul lor potenţial.

Promovarea unicităţii şi a specificului local a fost urmărită simultan cu stimularea capacităţii de inovare şi adaptare la contextul şi oportunităţile prezente, cu diversificarea ofertei de produse şi servicii, şi cu creşterea valorii adăugate a produselor şi serviciilor produse local şi destinate consumatorilor din afara localităţii.

Valorificarea potenţialului local are în vedere administrarea eficientă, transparentă şi responsabilă a bunurilor publice: infrastructură şi echipamente, spaţii publice inclusiv patrimoniului natural şi cultural care trebuie pus în valoare, dar, în acelaşi timp protejat şi păstrat pentru generaţiile viitoare. Valorificarea resurselor înseamnă utilizarea acestora sub formă de CAPITAL pentru dezvoltarea economică şi socială.

4. PPaa rr tt ii cc ii pp aa rr ee şş ii pp aa rr tt eenn ee rr ii aa tt îî nn rr ee zzoo ll vv aa rr ee aa pp rr oo bb ll eemm ee ll oo rr pp rr ii oo rr ii tt aa rr ee // rr ee aa ll ii zz aa rr ee aa oo bb ii ee cc tt ii vv ee ll oo rr cc oo mm uu nn ee

Ideea fundamentală care a stat în centrul procesului de elaborare a strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina a fost part ic iparea ş i parteneria tu l acto r i lor local i în vederea stimulării şi dezvoltării de activităţi care să conducă la


16

îmbunătăţirea calităţii vieţii celor care trăiesc în comună, inclusiv a celor săraci şi marginalizaţi.

Această abordare se bazează pe ideea CAPITALULUI SOCIAL, ca factor esenţial în dezvoltare, care explică succesul procesului de dezvoltare pe baza capacităţii actorilor locali de a se implica în proces şi de a influenţa formularea politicilor publice din diverse domenii.

În cadrul atelierelor de lucru şi planificare s-a acordat atenţie:

� cantităţii şi calităţii interacţiunilor dintre participanţi, grupuri şi instituţii

� creşterii nivelului de încredere şi toleranţă

� construirii spiritului de asociabilitate şi conştientizării nevoii de coeziune socială

Pe parcursul procesului de elaborare a strategiei s-a urmărit rreeaalliizzaarreeaa ppaarrttiicciippăărriiii şşii ssttiimmuullaarreeaa ppaarrtteenneerriiaatteelloorr prin următoarele instrumente:

� Cooptarea tuturor celor interesaţi să participe la evenimentele şi activităţile organizate în vederea elaborării strategiei prin acţiuni locale de informare

� Consultarea actorilor locali pentru identificarea problemelor majore cu care se confruntă comuna şi identificarea percepţiilor privind şansele de dezvoltare ale comunei

� Implicarea directă în procesul de luare a deciziilor a peste 40 de persoane

RReezzuu ll ttaa ttee llee pprroocceessuu lluu ii ddee pp llaann ii ff ii ccaarree ss tt rraa tteegg iiccăă ppaarr tt ii cc iippaatt ii vvăă:: SS TT RR AATT EEGG IIAA DD EE DDEE ZZ VV OOLL TT AARR EE LL OO CC AALL ĂĂ AA CCOOMM UU NN EE II CC ĂĂTT II NNAA ,, 22 000088 –– 22 001133

RReezzuullttaatteellee pprroocceessuulluuii ddee ppllaanniiffiiccaarree ssttrraatteeggiiccăă ppaarrttiicciippaattiivvăă sunt concretizate în prezentul document şi în anexele sale. În acest document sunt cuprinse: � Analiza mediului intern şi extern al comunei CĂTINA Analiza SWOT a comunei Cătina a fost dezbătută şi adoptată de către echipa de planificare în cadrul primei întâlniri de lucru a Atelierului de planificare strategică participativă. În grupuri de lucru facilitate de consultanţii de dezvoltare comunitară din cadrul echipei de proiect, s-au utilizat şi datele şi informaţiile conţinute în „Cartea Albă a comunei Cătina – Studiul diagnostic privind situaţia existentă şi potenţialul de dezvoltare locală” ce conţine şi ancheta de opinie privind percepţia locuitorilor din comună referitor la starea actuală a comunităţii, şi în plen s-a efectuat şi o prioritizare a problemelor de soluţionat şi a oportunităţilor de fructificat pentru dezvoltarea viitoare a comunei Cătina. � Viziunea de dezvoltare a comunei Cătina, pentru anul 2013 Întâlnirea de lucru dedicată elaborării viziunii de dezvoltare a debutat cu jurizarea de către membrii echipei de planificare a concursului de desene „Cătina, când voi fi mare”, la care au participat elevii din şcolile Cătina şi Corbu şi în care au desenat viitorul dorit pentru comuna lor. În continuare, în grupuri mixte de lucru, pe domenii de interes, membrii echipei de planificare au schiţat viitorul dorit al comunei. În plen, cu sprijinul consultanţilor


17

de dezvoltare comunitară, rezultatele grupurilor s-au analizat şi dezbătut şi, prin integrarea tuturor ideilor, s-a elaborat Viziunea de dezvoltare a comunei Cătina, pentru anul 2013, care a fost adoptată de către participanţi prin consens. În cadrul viziunii au fost identificate 4 direcţii strategice prioritare de dezvoltare ale comunei Cătina. � Obiectivele strategice de dezvoltare locală Întâlnirile următoare de lucru ale echipei de planificare, facilitate de consultanţii de dezvoltare comunitară, s-au axat pe determinarea obiectivelor strategice de dezvoltare, corespunzătoare fiecărei direcţii strategice. Rezultatele fiecărui grup de lucru, mixt şi specializat pe câte un domeniu, au fost dezbătute şi analizate în plen şi, prin consens, au fost adoptate obiectivele finale. � Programe şi proiecte de dezvoltare Urmând aceeaşi metodologie de lucru facilitat de consultanţii de dezvoltare comunitară (în grupuri şi în plen), în următoarele întâlniri de lucru s-au identificat priorităţile de dezvoltare ale comunei, rezultând, în cadrul fiecărui obiectiv strategic, idei de programe şi proiecte importante, realiste, fezabile şi care implică angajamentul asumat al factorilor de decizie şi al membrilor comunităţii. � Structura de sprijin pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei În cadrul ultimei întâlniri de lucru facilitată de către consultanţii de dezvoltare comunitară, membrii echipei de planificare, ca reprezentanţi ai instituţiilor, sectorului privat sau ai grupurilor de cetăţeni, şi-au negociat roluri şi responsabilităţi, rezultând şi o propunere de creare a unui centru local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei de dezvoltare a Comunei Cătina. � Documentul final a fost redactat şi completat de către echipa de proiect cu tipuri de indicatori de succes ai implementării Strategiei şi cu posibile surse de finanţare ale programelor şi proiectelor din cadrul Strategiei.


18

II. STUDIU DIAGNOSTIC PRIVIND SITUAŢIA EXISTENTĂ ŞI POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ – CARTEA ALBĂ A COMUNEI CĂTINA1

1.1 Obiectivele studiului

Prezentul studiu serveşte ca document suport în cadrul Proiectul „Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală” finanţat de Uniunea Europeană prin Programul Phare 2005 Consolidarea Democraţiei în România/Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei. Proiectul urmăreşte creşterea gradului de implicare a cetăţenilor din comunele judeţului Buzău în deciziile care le afectează viaţa şi se va concretiza în elaborarea a 9 strategii de dezvoltare locală, într-o perioadă de 10 luni pentru 9 comune din judeţul Buzău. Comuna Cătina este una din cele 9 comune cuprinse în acest proiect. Obiectivul direct al studiului este de a pune la dispoziţia participanţilor la activităţile cuprinse în proiect, informaţii de bază din domeniul economic, social, al infrastructurii tehnice şi sociale, al valorilor culturale şi spirituale, cu privire la comuna Cătina care să permită acestora formularea unei Strategii de dezvoltare locală şi a unui Plan de acţiune. 1.2 Metoda folosită Studiul reprezintă o evaluare a situaţiei existente a stării economico – sociale şi administrative a comunei Cătina. Pentru elaborarea studiului au fost folosite mai multe metode, şi anume:

• Cercetarea unor surse primare de informaţii: date statistice, date puse la dispoziţie de autoritatea publică locală

• Cercetarea surselor secundare precum documentaţii de urbanism şi amenajarea teritoriului, monografii, documente cu caracter strategic sau programatic ale unor instituţii judeţene, regionale sau centrale;

• Observaţie directă prin deplasări la faţa locului ; • Ancheta de opinie realizată în cele 5 sate componente ale comunei Cătina în ziua

de 24.02.2008. Pe baza datelor colectate şi a anchetei de opinie din comunitate, a fost realizată şi analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi şi ameninţări), 1.3. Date, surse, interviuri Principalele surse pentru informaţia statistică au fost anuarele statistice şi datele de recensământ publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi de Direcţia Judeţeană de Statistică Buzău precum şi datele furnizate de Primăria comunei Cătina.

1 Studiul integral din Cartea Albă conţine 63 pagini în care este descrisă comuna; nu l-am prezentat integral întrucât datele statistice şi informaţiile prelucrate nu sunt relevante pentru cititor


19

Informaţii generale şi de detaliu au fost obţinute din Planul Urbanistic General al comunei Cătina din anul 1998, precum şi din consultarea altor materiale de sinteză întocmite de instituţiile de la nivel de judeţ. Au fost realizate şi discuţii pe probleme specifice cu funcţionarii compartimentelor din Primăria comunei Cătina. 2. DATE GENERALE Comuna Cătina este aşezată în partea de nord-vest a judeţului Buzău, în lungul pârâului Bâsca Chiojdului, în zona dealurilor Subcarpaţilor de Curbură. Teritoriul administrativ al comunei Cătina are o suprafaţa totală de 3796 ha. şi cuprinde un număr de 5 localităţi: localitatea reşedinţă, satul Cătina şi un număr de 4 sate aparţinătoare: Corbu, Valea Cătinei, Slobozia şi Zeletin. Satele sunt înşiruite de-a lungul cursurilor de apă şi al drumurilor şi sunt alcătuite din pâlcuri de case (cătune), cu identităţi bine stabilite: - Moara Enică, Motruna şi Sătic (satul Cătina) - Cătun şi Tronari (satul Corbu) - Mordana (satul Valea Cătinei) - Orbari (satul Slobozia)

Satul reşedinţă de comună este situat pe malul stâng al pârâului Bîsca Chiojdului şi este străbătut de DJ 102L. El se continuă cu satul Corbu, înşiruit pe aceeaşi vale, spre comuna Chiojdu. Valea Cătinei şi Slobozia sunt situate pe malul drept al pârâului Bîsca Chiojdului, iar satul Zeletin pe DJ 102B si este traversat de pârâul Zeletin. Ocupaţiile principale ale locuitorilor sunt: creşterea animalelor, agricultura, în special cultivarea porumbului dar şi alte culturi pretabile zonei de deal şi anume a pomilor fructiferi. Principalele activităţi economice: prelucrarea lemnului, comerţ

Nr. crt.

Localitate (sat) Populaţie * 1992

Populaţie * 2002

Populaţie ** 2007

Cătina 859 855 820

Corbu 1036 874 834

Valea Cătinei 593 543 523

Slobozia 234 223 205

Zeletin 218 215 200

Total 2940 2710 2582

* Date recensământ 1992, 2002 ** DJS Buzău, Primăria Cătina, date la 01.01.2007


20

Repartiţia populaţiei pe sate în anul 2007

32%

32%

20%

8% 8% Cătina

Corbu

Valea Cătinei

Slobozia

Zeletin

Relieful

Din punct de vedere al reliefului, teritoriul comunei se poate grupa în două zone: • treapta cea mai joasă care reprezintă albia şi lunca străbătuta în lung de pârâul

Bîsca Chiojdului; • dealurile propriu-zise, cu altitudini variabile cuprinse între 600 şi 800 m.

Resursele subsolului şi solului Zona este recunoscută pentru rezervele de piatră de var, întâlnite pe torentul Tronari şi în satul Slobozia (cătunul Orbari). De asemenea, pe pârâul Bîsca Chiojdului şi pe afluentul său, Stimnic, se găsesc agregate de râu (pietriş, nisip, balast). Ca importante resurse ale solului mai menţionăm păşunile, fâneţele şi pădurile. Vegetaţia Vegetaţia este specifică zonei de deal; predominante sunt pădurile de foioase: stejar pedunculat, gorun, cer, gârniţă, fag si alte specii (tei, arţar, frasin, paltin, mesteacăn, ulm) dar întâlnim şi specii de arbuşti precum alunul şi cornul. Este singura zonă din judeţ propice creşterii laricei.


21

Fauna Fauna este reprezentată de animale ca: iepure, lup, vulpe, veveriţă, mistreţ, viezure, căprioară, cerb, pisică sălbatică şi de anumite specii de păsări: graur, mierlă, ciocănitoare, cuc, bufniţă, cocoş de munte. În apele pârâului Bîsca Chiojdului trăiesc peşti ca: mreană, clean, scobar, cuţitoaie, sorească şi molean. Solurile dominante din această zonă sunt cele brune, brune luvice şi brune argilă iluviale.

Clima este temperat – continentală moderată. Temperatura medie a verii este de 21,10C iar a iernii de 1,50C Precipitaţiile - media anuală este de 700-800 mm cu un maxim la sfârşitul primăverii - începutul verii şi la sfârşitul iernii - începutul primăverii, când se pot produce viituri pe principalii torenţi. 3. SCURT ISTORIC Comuna Cătina este atestată documentar din 1528. Numele localităţii se pare că vine de la „cătină”, arbust plin de ţepi, folosit de săteni la baricadarea drumurilor împotriva deselor incursiuni ale tătarilor. Pe aceste plaiuri s-au aşezat oameni din cele mai vechi timpuri. Dealurile, pădurile şi valea pârâului Bîsca Chiojdului puteau oferi acestora tot ce îşi doreau: lemn pentru construcţii şi foc, iarbă pentru creşterea animalelor, piatră pentru construcţia locuinţelor, livezi pline de fructe, vânat şi loc de refugiu în caz de primejdie. La 2 kilometri de satul Valea Cătinei, pe malul stâng al pârâului Stemnic, în locul numit „ Piatra Rotării” se află Firida de la Piatra Rotării, singura relicvă rupestră rămasă dintr-un complex semnalat la 1871 de învăţătorul Gheorghe Anghel în răspunsul trimis lui Alexandru Odobescu şi de către Basil Iorgulescu în „Dicţionar”. ÎÎnn ssaattuull VVaalleeaa CCăăttiinneeii,, îînn aannuull 11559933,, ccăălluuggăărruull SSppiirriiddoonn,, mmooşşnneeaann îînnssttăărriitt,, aa ccttiittoorriitt BBiisseerriiccaa ddiinn lleemmnn,, ccuu ffuunnccţţiiee ddee sscchhiitt,, „„VVooiieevvooddeenniiaa NNăăssccăăttooaarreeii ddee DDuummnneezzeeuu””,, „„ppeennttrruu ssuufflleetteellee ccooppiiiilloorr ssăăii,, FFăăttuu şşii LLuuppuu””,,.. AAcceesstt sscchhiitt aa ffuunnccţţiioonnaatt uunn ttiimmpp rreellaattiivv ssccuurrtt,, îînnttrruuccââtt îînn 11668855 aa ffoosstt ppăărrăăssiitt şşii rreeccttiittoorriitt ddee mmooşşnneennii îînn aannuull 11770033..


22

BBiisseerriiccaa „„SSff.. DDuummiittrruu”” ddiinn CCăăttiinnaa ddaatteeaazzăă ddiinn aannuull 11770000,, rreeppaarraattăă îînnttrree aanniiii 11884400 –– 11885500 şşii zzuuggrrăăvviittăă îînn 11886699.. ÎÎnn EEvvaanngghheelliiaa ddee llaa aacceeaassttăă bbiisseerriiccăă eexxiissttăă oo nnoottăă ddeesspprree rreettrraaggeerreeaa ttrruuppeelloorr ggeerrmmaannee ccăăttrree AArrddeeaall îînn ttiimmppuull cceelluuii ddee--aall ddooiilleeaa rrăăzzbbooii mmoonnddiiaall .. NNoottaa aa ffoosstt ssccrriissăă ddee pprreeoottuull ppaarroohh ddiinn aacceeaa ppeerriiooaaddăă.. Atracţiile turistice au făcut ca aici să fie înfiinţată, la data de 6 februarie 1903, „Societatea Turiştilor din România”. Cel care a avut această iniţiativă a fost Alexandru Tzigara-Samurcaş, alături de care au participat alte personalităţi ale vremii precum: Gheorghe Munteanu Murgoci, Ludovic Mrazec, Grigore Antipa, Gheorghe Balş, Vintilă Brătianu, Simion Mehedinţi, Alexandru Vlahuţă, dr. A. Urechea şi alţii.


23

Din anul 1914 până în 1927, Societatea Turiştilor din România a fost pusă sub protecţia Principelui Ferdinand. În toate albumele judeţului Buzău sunt trecute morile de apă de la Cătina şi casele ţărăneşti construite în stil românesc. Moara de apă de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi Casa familiei Păsăroiu, ambele din satul Cătina, sunt cuprinse în Lista monumentelor istorice şi de arhitectură din judeţul Buzău.

Pe aceste meleaguri au poposit de-a lungul vremii şi alte personalităţi cum ar fi savantul Nicolae Iorga, al cărui naş de cununie cu Catinca Bogdan era Alexandru Tzigara-


24

Samurcaş, precum şi marele dramaturg Ion Luca Caragiale, a cărui soţie, Alexandrina Burelly, avea moşie la Cătina. Din comuna Cătina a fost şi preotul Ion Frăsineanu, cunoscut publicist, autor a peste 150 de articole şi studii teologice, reflecţii istorice şi teologice, colecţionar de icoane, obiecte de cult, cărţi şi veşminte. În ultimii ani, prin grija autorităţii locale, au fost declaraţi „Cetăţeni de onoare ai comunei”, Profesorul universitar dr. Ion Ţintoiu, renumit cardiolog, născut în satul Cătina, Cornelia Catanga, născută în satul Zeletin, cântăreaţă de muzică lăutărească şi Ion Frăsineanu, cel mai vârstnic cetăţean al comunei, care în prezent are 103 ani.

De satul Cătina se leagă şi numele vestitului Gheorghelaş de prin anii 1825-1827, luptător al lui Tudor Vladimirescu. Legat de numele şi faptele acestuia au rămas peste 30 de variante ale baladei care îi poartă numele, una din cele mai reuşite piese ale creaţiei populare din această zonă. Formaţia de fluieraşi înfiinţată în anul 1949, a adus comunei Cătina consacrarea naţională şi internaţională prin regretatul rapsod popular Iliuţă Popescu, cel care şi-a desfăşurat activitatea atât în plan cultural, cât şi ca învăţător al şcolii din sat. Cu ansamblul creat de el, rapsodul a cântat în multe capitale europene Tradiţia folclorică a fost continuată de domnul învăţător Tudorancea Gheorghe, instructorul formaţiei de fluieraşi în ultimii 35 de ani.

În perioada 1950 – 1968, comuna Cătina a fost cuprinsă în Raionul Cislău, cu sediul administrativ în actualul oraş Pătîrlagele. Facem precizarea că în perioada menţionată, satul Corbu a avut statut de comună.


25

Din 1968, după aprobarea Legii nr. 2 privind organizarea administrativ-teritorială a României (în vigoare şi în prezent), s-a revenit la sistemul de organizare pe 2 paliere: judeţ şi oraş-comună. Cătina a devenit comună componentă a judeţului Buzău. Comuna Corbu a fost desfiinţată, devenind sat component al comunei Cătina. 4. COMUNA ÎN SISTEMUL LOCAL ŞI ZONAL DE AŞEZĂRI Teritoriul comunei este străbătut pe o distanţă de aproximativ 4 km. de DJ 102B, Cislău – Vălenii de Munte, drum modernizat şi pe o distanţă de aproximativ 6,5 km. de DJ 102L, Calvini – Cătina – Chiojdu, de asemenea modernizat. Acesta din urmă se continuă spre oraşul Nehoiu cu drumul judeţean DJ 103P. Satul reşedinţă al comunei se află la o distanţă de 12 km. de DN 10 Buzău – Braşov, principala axă de legătură a judeţului cu centrul ţării, respectiv zona Braşov, iar prin DJ 102B se asigură legătura cu zonele de interes turistic din judeţul Prahova, respectiv zona Vălenii de Munte – Cheia. Comuna Cătina se află la o distanţă de 62 km. de municipiul Buzău şi la 115 km. de municipiul Braşov. De asemenea, comuna Cătina se află la o distanţă de cca.12 km. de calea ferată Buzău – Nehoiaşu, cea mai apropiată staţie CFR fiind Cislău. Ca localităţi partenere se înscriu cele care au format Asociaţia de dezvoltare intercomunitară “Valea Buzăului” constituită pentru realizarea obiectivelor comune identificate: alimentarea cu apă potabilă din sursa Baraj Siriu şi realizarea unui Sistem de gestiune integrată a deşeurilor.


26

Fig. 1

Fig.1 Comuna Cătina în sistemul local de aşezări din care face parte Comuna Cătina se învecinează cu : - judeţul Prahova, comuna Starchiojd la vest şi comuna Poseşti în partea de sud-vest - comuna Chiojdu, cu o populaţie de 3842 locuitori, în partea de nord-vest - comuna Calvini, cu o populaţie de 4368 locuitori în partea de sud – sud est - oraşul Pătîrlagele, cu o populaţie de 8179 locuitori în partea de est – nord est - oraşul Nehoiu, cu o populaţie de 11631 locuitori la nord.


27

5. ANCHETA DE OPINIE

- AXATĂ PE PROBLEMELE DIN COMUNA CĂTINA – JUDEŢUL BUZĂU -

În cadrul proiectului “Subsidiaritate şi dezvoltare locală” aplicat de Asociaţia Forda Buzău în

parteneriat cu Instituţia Prefectului – Judeţul Buzău si Fundaţia Parteneri pentru Dezvoltare

Locală Bucureşti, în luna februarie 2008 a fost realizată o anchetă de opinie pe un eşantion

reprezentativ de 40 persoane din satele componente ale comunei Cătina. S-a încercat

surprinderea percepţiei locuitorilor din comună cu privire la starea actuală a comunităţii.

Tematica abordată în ancheta de opinie aplicată a vizat următoarele aspecte:

• raportarea cetăţenilor la principalele evenimente din comună

o laice

o religioase

• conservarea sau pierderea tradiţiilor şi obiceiurilor din sate si comună

• care ar fi problemele cele mai importante cu care se confruntă cetăţenii la nivel de sat şi

de comună

• ce probleme îi preocupă personal

• dacă doresc sa fie consultaţi de decidenţii politici şi administrativi cu privire la

problemele comunităţii

• raportarea factorilor locali de decizie la problemele cetăţenilor

o dacă organizează reuniuni de consultare a acestora

o în ce măsură cunosc problemele comunităţilor satelor componente

o în ce măsură se implică în rezolvarea acestora

• identificarea liderilor de opinie din fiecare sat şi la nivel de comună

Astfel, în cercetarea de faţă ne propunem o armonizare între individ si autorităţile locale, cu

privire la elaborarea în comun a unui Plan de dezvoltare locală pe perioada 2008 – 2013.


I.1 - Care considerati ca este cel mai mare eveniment anual din comuna ?

31

1

1

1

1

1

2

1

1

0 5 10 15 20 25 30 35

Dragaica

Fii satului

Alegerile locale

Construirea puntilor

Sanzienele

Targul Chiojdul Mic

Biserica veche refacuta si data in

folosinta

Podul care se va construi

Constructii pietonale peste raul

Basca


29

I.2 - Care considerati ca este cea mai mare sarbatoare religioasa din comuna ?

23

4

1

9

3

4

1

1

1

0 5 10 15 20 25

Pastele

Hramul bisericii - Sf. Dumitru

Hramul bisericii Sf. Maria

Hramul bisericii - Sf. Nicolae

Craciunul

Sf. Gheorghe

Ziua Eroilor

Duminica

Reconstruirea bisericii de pe Valea

Catinei


30

I.3 - Considerati ca traditiile si obiceiurile din sat si din comuna au disparut ?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

satul Catina

satul Corbu

satul Valea Catinei

satul Slobozia

satul Zeletin

total pe comuna

NU

DA


31

I.4 - Daca ati raspuns „Nu”, ce traditii si obiceiuri credeti ca s-au pastrat ? Va rugam sa enumerati cateva:

5

4

1

1

3

1

7

1

2

3

1

0 1 2 3 4 5 6 7 8

Plugusor

Sarbatori religioase

Mosii

Hramul bisericii

Echipa de fluierasi

Fii satului

Colindele

Adunarea de Duminica in centrul satului la discutii

Targul Dragaica

Sorcova

Postul de Vineri


32

I.5 Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul dumneavoastra ?

sat Catina

1

19

1

27

3

2

7

2

2

16

1

2

3

3

2

1

1

9

0 5 10 15 20 25 30

Lipsa punte Catina Slobozia - Orbari

Lipsa camin cultural

Canalizarea raului Basca

Lipsa locurilor de munca

Lipsa locurilor de casa

Lipsa serviciu de colectare a deseurilor

Lipsa groapa de gunoi

Respectarea legilor in vigoare (247, 18)

Oprirea degradarii solului


33


sat Corbu

6

35

21

1

2

3

1

2

5

3

5

2

0 5 10 15 20 25 30 35 40

Lipsa canalizare

Sistem alimentare cu apa potabila (lipsa / defectuos)

Drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate)


Mentinerea curateniei

Defrisarea padurilor

Amenajare drum forestier (Corbu)

Lipsa pod

Sistem de iluminat public (nu acopera fiecare sat)

Lipsa dispensar medical (lipsa permanentei medicale)

Pericol de inundatii din cauza canalului lipsa gabioane

Primarul nu discuta cu lumea


34

I.5 Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din satul dumneavoastra

? sat Valea Catinei

17

8

3

2

1

2

3

8

0 2 4 6 8 10 12 14 16 18

Sistem alimentare cu apa potabila

(lipsa / defectuos)

Drumuri proaste (nepietruite /

neasfaltate)

Lipsa serviciu de colectare a

deseurilor

Imbunatatirea pasunilor


Lipsa pod

Sistem de iluminat public (nu

acopera fiecare sat)

Pericol de inundatii din cauza

canalului lipsa gabioane


35


sat Slobozia

7

5

9

3

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Lipsa punte Catina Slobozia -

Orbari


(lipsa / defectuos)

Drumuri proaste (nepietruite /

neasfaltate)




36


sat Zeletin

2

1

3

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5


(lipsa / defectuos)



Pericol de inundatii din cauza

canalului lipsa gabioane


37

I.6 - Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din comuna

dumneavoastra ? Comuna Catina - partea I

2

22

84

2

16

1

65

1

2

5

2

7

7

2

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90

Lipsa punte Catina - Slobozia

Lipsa canalizare

Sistem alimentare cu apa potabila (lipsa / defectuos)

Canalizarea raului Basca

Lipsa locurilor de munca

Lipsa locurilor de casa

Drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate)

Lipsa serviciu de colectare a deseurilor

Lipsa islazurilor comunale (nu sunt suficiente)



Sistem de iluminat public (nu acopera fiecare sat)

Lipsa dispensar medical (lipsa permanentei medicale)

Pericol de inundatii din cauza canalului lipsa gabioane


38

I.6- Care considerati ca sunt cele mai importante probleme cu care se confrunta cetatenii din comuna

dumneavoastra ? Comuna Catina - partea II

2

4

3

1

3

1

1

1

1

3

3

3

3

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

Formatia Fluierasii - lipsa fonduri

Scolile trebuiesc reparate / incalzire in scoli

Lipsa semnal telefonie mobila

Lipsa infrastructura agroturistica - punct informare

Lipsa investitorilor

Alunecari de teren

Crearea unui stadion

Amenajare spatiu de joaca pentru copii

Lipsa farmacie

Lipsa cabinet stomatologic

Lipsa punerii in posesie a terenurilor (retrocedarii)

Ajutorul social de la primarie mic

Transport pentru copii la scoala Basceni


39

I.7 - Credeti ca cetatenii din comuna ar fi bine sa fie consultati de catre autoritatile locale cu privire la problemele

satului si comunei?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Catina

Corbu

Valea Catinei

Slobozia

Zeletin

Total

NU

DA

Nu raspunde


40

I.8- In opinia dumneavoastra credeti ca factorii locali abilitati in rezolvarea problemelor se implica?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Catina

Corbu

Valea Catinei

Slobozia

Zeletin

foarte mult

mult

destul de mult

destul de putin

putin

nu stiu


41

I.8 - In opinia dumneavoastra credeti ca factorii locali abilitati in rezolvarea problemelor se implica? - total pe comuna

12%

22%

24%

18%

20%

4%

foarte mult

mult

destul de mult

destul de putin

putin

nu stiu


42

I.11 - Din cate cunoasteti pana acum s-au organizatreuniuni cu cetatenii in cadrul carora acestia sa fi fost

intrebati despre probleme ale satului si ale comunei?

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Catina

Corbu

Valea Catinei

Slobozia

Zeletin

NU

DA


43

I.16 - Din lista de mai jos vă rugăm să alegeti si sa marcati alte trei probleme importante care trebuie

rezolvate si pe care nu le-ati mentionat mai sus - sat Catina

17

13

19

5

4

5

3

2

3

2

8

3

1

0 5 10 15 20

Biserica, cimitir (nu sunt in stare buna) nu sunt locuri

Baza sportiva (teren de fotbal, altceva....)

Caminul cultural (nu e in stare buna; sau ar putea fi folosit pentrualtceva)

Sanatatea populatiei (dispensarul medical este degradat, nu avempersonal medical (medic, asistenta), lipsa cabinet stomatologic

Scoli fara toalete cu apa curenta, fara sistem de canalizare

Groapa de deseuri (aruncarea gunoaielor menajere în altă partedecât în locurile special amenajate)

Aruncarea ambalajelor din plastic

Fantanile cu apa (sunt prea putine, apa nu e buna de baut latoate, de curatat, de refacut)

Drumurile din afara satului, dintre sate sunt destul de proaste, maiales dupa ploaie si iarna (pe zapada)

Trotuarele si santurile de pe marginea drumurilor, lipsesc

Alunecarile de teren afecteaza cladirile, drumurile, etc.


Cadastrarea (sunt multe procese intre oameni)


44

I.16 - Din lista de mai jos vă rugăm să alegeti si sa marcati alte trei probleme importante care

trebuie rezolvate si pe care nu le-ati mentionat mai sus - sat Corbu

10

4

6

4

11

3

3

13

9

11

2

8

0 2 4 6 8 10 12 14



Sanatatea populatiei (dispensarul medical este degradat, nu avem personalmedical (medic, asistenta), lipsa cabinet stomatologic

Invatamantul (nu avem invatatori si profesori suf icienti si calif icati pentru copiinostri); scoli fara toalete cu apa curenta, fara sistem de canalizare, etc.


Groapa de deseuri (aruncarea gunoaielor menajere în altă parte decât în locurilespecial amenajate)

Sistemul de ilumunat din sat, comuna (nu acopera toate satele, nu e suficientalumina noaptea pe ulite)

Fantanile cu apa (sunt prea putine, apa nu e buna de baut la toate, de curatat, derefacut)

Drumurile din afara satului, dintre sate sunt destul de proaste, mai ales dupaploaie si iarna (pe zapada)


Soselele, drumurile comunale, ulitele sunt proaste, mai ales dupa ploaie si iarna(pe zapada)

Alta ( inundatii)


45

I.16 - Din lista de mai jos vă rugăm să alegeti si sa marcati alte trei probleme importante

care trebuie rezolvate si pe care nu le-ati mentionat mai sus - sat Valea Catinei

4

2

2

1

2

3

9

8

4

3

3

1

2

5

5

0 2 4 6 8 10


Caminul cultural (nu e in stare buna; sau ar putea fi folosit pentru altceva)

Sanatatea populatiei (dispensarul medical este degradat, nu avem personal medical(medic, asistenta), lipsa cabinet stomatologic

Invatamantul (nu avem invatatori si profesori suficienti si calif icati pentru copii nostri);scoli fara toalete cu apa curenta, fara sistem de canalizare, etc.


Transportul copiilor din sat pana la scoala


Aruncarea ambalajelor din plastic

Aruncarea ambalajelor din hartie

Aruncarea ambalajelor din sticla

Drumurile din afara satului, dintre sate sunt destul de proaste, mai ales dupa ploaie siiarna (pe zapada)


Soselele, drumurile comunale, ulitele sunt proaste, mai ales dupa ploaie si iarna (pezapada)




46

I.16 - Din lista de mai jos vă rugăm să alegeti si sa marcati alte trei probleme

importante care trebuie rezolvate si pe care nu le-ati mentionat mai sus - sat

Slobozia

2

4

1

3

3

2

5

3

3

0 1 2 3 4 5 6


Caminul cultural (nu e in stare buna; sau ar putea f i folosit pentru altceva)




Sistemul de ilumunat din sat, comuna (nu acopera toate satele, nu e suf icientalumina noaptea pe ulite)

Fantanile cu apa (sunt prea putine, apa nu e buna de baut la toate, de curatat,de refacut)

Sistemul de alimentare cu apa si sistem de canalizare nu este introdus insat/comuna



47

I.16 - Din lista de mai jos vă rugăm să alegeti si sa marcati alte trei probleme importante care trebuie

rezolvate si pe care nu le-ati mentionat mai sus - sat Zeletin

1

3

3

3

4

1

3

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5


Caminul cultural (nu e in stare buna; sau ar putea fi folosit pentru altceva)


Invatamantul (nu avem invatatori si profesori suficienti si calificati pentru copiinostri); scoli fara toalete cu apa curenta, fara sistem de canalizare, etc.


Sistemul de ilumunat din sat, comuna (nu acopera toate satele, nu e suficientalumina noaptea pe ulite)

Puntile, podetele, podurile (lipsa, nesigure, distruse)


48

I.17 - credeti ca problemele enumerate mai sus de dumneavoastra sunt cunoscute de factorii locali?

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Catina

Corbu

Valea Catinei

Slobozia

Zeletin

in foarte mare masura

in mare masura

in mica masura

in foarte mica masura

nu stiu


49

INTERPRETAREA REZULTATELOR ANCHETEI DE OPINIE

I.1 - Care consideraţi că este cel mai mare eveniment anual din comună ? În primul rând, termenul „eveniment” are mai multe semnificaţii pentru membrii comunei Cătina. De aceea, răspunsurile celor 50 de persoane intervievate pot fi împărţite în 3 categorii:

• cultural – folclorice (Drăgaica predomină cu 31 răspunsuri, Sânzienele, Fii Satului şi Târgul Chiojdu Mic fiind menţionate câte o dată)

• edilitare – construirea de punţi şi poduri (3 răspunsuri), refacerea bisericii vechi (2 răspunsuri)

• alegerile locale – deşi nu sunt anuale (o menţiune). 6 răspunsuri ne atrag atenţia şi ne oferă perspective aparte a sensului cuvântului eveniment sunt: „construirea de punţi şi poduri”, „refacerea bisericii vechi” şi „alegerile”. Aparent, „construirea de punţi şi poduri” nu ar fi un eveniment însă, lipsa acestora a marcat pe unii cetăţeni, fiind importante prin utilitatea deosebită pentru aceştia. Legarea satelor de şoseaua principală oferă cetăţenilor posibilitatea de a se deplasa continuu pe parcursul întregului an şi în mod decent, evitând vadul râului Bâsca. Refacerea bisericii este importantă în plan spiritual-religios (fiecare comunitate / sat este de dorit sa aibă biserica proprie. După aproape 20 de ani de la depărtarea de regimul totalitar (comunism) şi parcurgerea unui proces de democratizare, alegerile tind să reprezinte un eveniment pentru unii cetăţeni, prin faptul că reprezintă un moment în care pot decide alegerea primarului, a preşedintelui şi a parlamentarilor. I.2Care consideraţi că este cea mai mare sărbătoare religioasă din comună ? Cetăţenii intervievaţi au identificat 8 sărbători, Sfintele Paşti (20 menţionări) sunt cotate drept cea mai importantă sărbătoare religioasă (nivel naţional). Dar, la nivel de sat, Hramul bisericii este cea mai importantă sărbătoare religioasă (14 menţionări). Sfântul Gheorghe, Crăciunul, Ziua Eroilor şi „Duminica” sunt şi ele menţionate. I.3 - Consideraţi ca tradiţiile şi obiceiurile din sat şi din comună au dispărut ? La nivel de comună, peste jumătate din cetăţenii chestionaţi (~55 %) consideră ca obiceiurile şi tradiţiile din comună s-au pierdut, iar 45% că s-au păstrat. La nivel de sat, cea mai mare pierdere a tradiţiilor pare a se manifesta în Slobozia, 75% din cetăţenii intervievaţi răspunzând „da”. În celelalte sate părerile sunt împărţite, jumătate din respondenţi considerând că s-au păstrat şi jumătate că s-au pierdut. I.4 - Dacă aţi răspuns „Nu”, ce tradiţii şi obiceiuri credeţi că s-au păstrat ? Vă rugăm să enumeraţi câteva: Au reieşit 3 tipuri de răspunsuri: - tradiţii şi obiceiuri religioase, sau care însoţesc sărbători religioase (colindele, Pluguşorul, Sorcova - 15 menţiuni); - pur religioase (4 menţiuni), Hramul bisericii (1), postul de vineri (1)


50

- 5 laice – Drăgaica, Moşii şi Fii satului care sunt la nivel regional sau naţional şi 2 cu specific al comunităţii: Echipa de fluieraşi, şi „Adunarea de Duminică în centrul satului la discuţii”. Deşi toate conserva spiritul comunităţii, cea mai importantă pare a fi ultima datorită frecvenţei săptămânale a acesteia; este momentul când oamenii din comună / satele componente se întâlnesc, fac schimb de informaţii locale şi nu numai. I.5 - Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din satul dumneavoastră ? În urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor precum şi a punctajului obţinut au fost ierarhizate problemele conform diagramelor de mai jos. Observaţie la interpretarea punctajului alocat fiecărei probleme identificate la această întrebare. Numărul de cetăţeni intervievaţi pe fiecare sat a fost diferit. De aceea, poziţia 1 de la satul Cătina (1 – sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos – 27 puncte) poate să echivaleze cu poziţia 1 de la oricare din celelalte sate, chiar dacă punctajul este mai mic sau mai mare de 27 de puncte ! Exemplu: poziţia 1 de la Satul Corbu are 35 de puncte, iar poziţia 1 de la Satul Valea Cătinei are 17 puncte. La fel se interpretează şi punctajul de la poziţiile următoare (2,3, etc.) Satul Cătina Lumea din satul Cătina are aşteptări mai multe şi mai diversificate, în comparaţie cu cea din celelalte sate componente ale comunei. Sunt semnalate 18 probleme. Conform punctajului, lipsa infrastructurii preocupă pe majoritatea cetăţenilor, 4 probleme diferenţiindu-se net: 1 – sistemul de alimentare cu apa potabila (lipsă / defectuos) – 27 puncte 2 - lipsa canalizării – 19 puncte 3 – drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate) – 16 puncte 4 – sistemul de iluminat public (nu acoperă fiecare sat) – 9 puncte Urmează „Lipsa locurilor de muncă” – 7 puncte, „menţinerea curăţeniei şi lipsa gropii de gunoi” – 6 puncte. Satul Corbu În satul Corbu apar 12 probleme identificate, principalele fiind aceleaşi ca la Cătina, dar în alta ordine : 1 – sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos) – 35 puncte 2 - drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate) – 21 puncte 3 – lipsa canalizării – 6 puncte 4 – sistemul de iluminat public (nu acoperă fiecare sat) – 5 puncte 5 - ca element aparte apare „pericolul de inundaţii / lipsa gabioane” – 5 puncte. Satul Valea Cătinei 8 probleme au fost identificate, din care, 3 predomină: 1 – sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos) – 17 puncte 2 – pericolul de inundaţii – 8 puncte 3 - drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate) – 8 puncte 4 - sistemul de iluminat public (nu acoperă fiecare sat) – 3 puncte


51

Satul Slobozia Sunt 4 probleme menţionate; 1 - drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate) – 9 puncte 2 – lipsă punte Cătina – Slobozia – Orbari – 7 puncte 3 - sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos) – 5 puncte 4 - sistemul de iluminat public (nu acoperă fiecare sat) – 3 puncte Satul Zeletin 3 probleme au fost identificate: 1 - pericolul de inundaţii – 3 puncte 2 - sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos) – 2 puncte 3 - sistemul de iluminat public (nu acoperă fiecare sat) – 1 punct I.6 - Care consideraţi că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă cetăţenii din comuna dumneavoastră ? La nivel de comună am identificat 6 tipuri principale de probleme: 1 – sistemul de alimentare cu apă potabilă (lipsă / defectuos) – 84 puncte 2 – drumuri proaste (nepietruite / neasfaltate) – 65 puncte 3 – lipsa canalizării – 22 puncte 4 – lipsa locurilor de muncă – 16 puncte 5 – serviciile medicale (lipsă dispensar medical – lipsa permanenţei medicale, lipsă cabinet stomatologic, lipsă farmacie) – 11 puncte 6 – lipsa groapa de gunoi, menţinerea curăţeniei, lipsa serviciului de colectare a deşeurilor – 8 puncte Poziţia 5 este cu grad de noutate în clasamentul problemelor. I.7 Credeţi ca cetăţenii din comună ar fi bine să fie consultaţi de către autorităţile locale cu privire la problemele satului şi comunei ? Peste 95 % din cetăţenii comunei răspund „Da”. Câţiva dintre intervievaţi nu au răspuns. I.8. În opinia dumneavoastră credeţi că factorii locali abilitaţi în rezolvarea problemelor se implică? Cele mai bune aprecieri asupra gradului de implicare a autorităţilor locale se manifestă în satele: Zeletin şi Valea Cătinei. În Zeletin în proporţie de 100% cetăţenii consideră ca autorităţile se implică „mult” şi „foarte mult”, iar în Valea Cătinei 78% „foarte mult”, „mult” şi „destul de mult”, doar 22% din cetăţeni fiind nemulţumiţi. În satele Corbu şi Cătina aprecierile pozitive depăşesc majoritatea cetăţenilor, 54% „foarte mult”, „mult” şi „destul de mult” în Corbu; respectiv 58% în Cătina. În satul Slobozia implicarea autorităţilor este considerată mai slabă: 50% din cetăţeni consideră ca autorităţile se implică „destul de mult”, 25% „puţin”, iar 25% nu pot aprecia dacă autorităţile se implică în rezolvarea problemelor comunităţii. Per ansamblu, la nivel de comună majoritatea cetăţenilor intervievaţi (58%) apreciază pozitiv implicarea autorităţilor locale. I.11 Din câte cunoaşteţi, până acum s-au organizat reuniuni cu cetăţenii în cadrul cărora aceştia să fi fost întrebaţi despre probleme ale satului şi ale comunei ?


52

Numai în Satul Zeletin răspund toţi intervievaţii afirmativ, probabil datorită activităţii angajatului pentru problemele romilor. În rest, proporţia răspunsurilor afirmative variază de la ~ 42 % în Corbu şi până la 78 % la Valea Cătinei. I.16 - Din lista de mai jos, vă rugăm să alegeţi şi să marcaţi alte trei probleme importante care trebuie rezolvate şi pe care nu le-aţi menţionat mai sus Satul Cătina „Alte 3 probleme importante” sunt: 1 – căminul cultural (nu e in stare bună) – 19 puncte 2 – biserica, cimitirul (nu sunt în stare bună) – 17 puncte 3 – baza sportivă – 13 puncte 4 – alunecările de teren – 8 puncte Satul Corbu „Alte 3 probleme importante” sunt: 1 – fântânile cu apa (sunt prea puţine, apa nu e bună de băut, de curăţat, de refăcut) – 13 puncte 2 – şcoli fără toalete cu apa curentă, fără sistem de canalizare – 11 puncte 3 – lipsesc trotuarele şi şanţurile de pe marginea drumurilor – 11 puncte 4 – biserica, cimitirul nu sunt în stare bună Satul Valea Cătinei „Alte 3 probleme importante” sunt legate de lipsa curăţeniei din sat: 1 - Groapa de gunoi (aruncarea gunoaielor menajere în altă parte decât în locurile special amenajate), aruncarea ambalajelor din plastic, din hârtie şi din sticlă – 24 de puncte Satul Slobozia Categoria „Alte 3 probleme importante” este echilibrată: fântânile, căminul cultural, alunecările de teren, lipsa sistemelor de alimentare cu apă si de canalizare, groapa de deşeuri şi problemele sanitare din şcoală fiind menţionate. Satul Zeletin Nici în Zeletin nu a reieşit o ierarhizare a categoriei de „Alte 3 probleme importante”. Acestea sunt: groapa de deşeuri şi aruncarea gunoaielor în diverse locuri, punţile, podeţele, podurile (lipsa, nesigure), probleme la şcoală, pe linie medicală şi căminul cultural. I. 17 Credeţi că problemele enumerate, mai sus de dumneavoastră, sunt cunoscute de factorii locali ? În Valea Cătinei, Cătina şi Corbu răspunsurile afirmative („în foarte mare măsură” şi „în mare măsură”) variază între 88% şi 100%. Cetăţenii intervievaţi din Slobozia şi din Zeletin cred că problemele sunt cunoscute „în mică şi foarte mică măsură” în proporţie de 50%, respectiv 30%. I.13, I.14, I. 15 - au vizat identificarea liderilor de opinie, care s-a făcut pe baza sociometrică, în urma analizei cantitative şi calitative a răspunsurilor, precum şi a punctajului obţinut.


53

Lista liderilor de opinie din comuna Cătina

Comuna Cătina 1 Radu Gheorghe - primar 2 Popescu Viorel -director

şcoală 3 Uruc Aurelian - viceprimar 4 Moiseanu Constantin profesor

pensionar 5 Codescu Liviu - contabil 6 Paraschiv Ion - veterinar -

consilier 7 Popescu Cornel - agent fiscal 8 Savu Pompiliu Cosmin preot

sat Cătina 9 Marin Maria - agent agricol 10 Moiseanu Lucia Elena -

pensionar 11 Diaconu Dorina - secretara

primărie 12 Uruc Constantin - medic 13 Toma Nicolae - şef post 14 Bejgu Maria (Coman Maria) Sat Cătina - 1 15 Paraschiv Gheorghe -

pensionar 16 Marin Emil - consilier

pensionar Sat Corbu - 2

17 Toader Valentin - preot 18 Coman Gheorghe - banca /

patron 19 Bejgu Constantin - patron 20 Borcea Titel - patron 21 Musceleanu Nicolae - patron

prelucrare lemn Sat Valea Cătinei - 3 22 Vasiloiu Gheorghe -

pensionar - 1 Mai 23 Mandruta Ionut - preot 24 Geanta Virgil - consilier Sat Slobozia - 4 25 Ticu Valeriu - sondor 26 Tronaru Valerica 27 Gandac Gheorghe -

pensionar Sat Zeletin - 5 28 Stanciu Iuliana 29 Drezaliu Ion 30 Reveica Eugen


54

II II II .. AA NN AALL II ZZ AA SS WWOO TT 22 PP EENNTT RRUU CC OOMM UUNN AA CC ĂĂTT II NNAA

AASSPPEECCTTEE GGEENNEERRAALLEE:: PPOOZZIIŢŢIIEE,, RROOLL TTEERRIITTOORRIIAALL,, AACCCCEESSIIBBIILLIITTAATTEE

Aspecte generale: poziţie, rol teritorial, accesibilitate

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Aşezare bună în apropierea oraşelor Pătârlagele (19km), Nehoiu (32km), Buzău (62km), Vălenii de Munte(30km).

Lipsa unei strategii de dezvoltare locală

Comuna este traversată de două drumuri judeţene, DJ 102B şi DJ 102L, dispune de acces rapid la drumul naţional DN 10 şi prin DJ 102 B are acces spre zona de interes turistic Văleni de Munte – Cheia, din judeţul Prahova

Lipsa acţiunilor de promovare activă a imaginii şi numelui comunei

Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate în punctele pitoreşti ale comunei

Starea tehnică necorespunzătoare şi improprie a infrastructurii rutiere capacitatea gabaritică redusă a unor poduri şi podeţe, lipsa trotuarelor şi marcajelor corespunzătoare, lipsa parcărilor amenajate, lipsa şi întreţinerea necorespunzătoare a indicatoarelor rutiere.

*) Este marcat cu text îngroşat rezultatul procesului de prioritizare efectuat de către membrii echipei de planificare referitor la problemele de soluţionat şi oportunităţile de fructificat pentru dezvoltarea locală a comunei CĂTINA.

2 Acronim în limba engleză, derivat din alăturarea termenilor strengths, weaknesses, opportunities and threats, în traducere: puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări


55

RREESSUURRSSEE UUMMAANNEE ŞŞII SSOOCCIIAALLEE

Resurse umane şi sociale

.PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Forţă de muncă accesibilă la costuri relativ reduse

Populaţie îmbătrânită, spor natural negativ.

Ospitalitate, tradiţii locale şi obiceiuri păstrate. Nivel educaţional şi de calificare, scăzute

Tradiţie locală în exercitarea unor meserii din ramura prelucrării lemnului şi construcţiilor civile

Sistem medical subdimensionat faţă de nevoile populaţiei din comunitate, lipsa permanenţei medicale şi a serviciilor stomatologice.*

Lipsa locurilor de muncă*

Lipsa personalului calificat pentru servicii utilitare

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Programe de formare profesională derulate prin direcţiile deconcentrate ale Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse (M.M.F.E.S.), organizate la nivel de judeţ

Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale

Posibilitatea calificării forţei de muncă pentru domeniile deficitare pe plan local prin şcoli de arte şi meserii

Reducerea ponderii populaţiei active

Migraţia forţei de muncă spre mediul urban şi către spaţiul comunitar

Lipsa motivaţiei învăţării şi creşterea abandonului şcolar

Amplificarea fenomenelor antisociale



56

RREESSUURRSSEE NNAATTUURRAALLEE // EECCOONNOOMMIICCEE

Resurse naturale / economice


Mediu natural nepoluat şi atractiv, climă blândă

Exploataţii agricole mici, fărâmiţate, lipsă asociaţii locale

Potenţial turistic favorizat de amplasarea geografică, existenţa unor obiective cultural- istorice, a zonelor cu valoare peisagistică, şi a celor favorabile odihnei şi agrementului

Veniturile scăzute ale populaţiei şi implicit putere de cumpărare scăzută.

Existenta unei comunităţi de afaceri în faza incipientă reprezentată de un nucleu de agenţi economici şi de persoane fizice autorizate cu activitate in zona.

Lipsa infrastructurii turistice, a traseelor turistice marcate

Existenţa a 1588 ha de pădure pe teritoriul comunei şi a unei rezervaţii naturale (pădurea de larice)

Activităţi economice foarte puţin diversificate şi lipsa celor cu valoare adăugată mare

Existenţa a 1457 ha. păşuni şi fâneţe Lipsa unităţilor de procesare a produselor primare din zonă

Varietatea resurselor naturale din zonă: floră şi faună bogată, materiale de construcţii, izvoare de apă.*


Programe de finanţare ale Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ, Turism şi Profesii Liberale (M.I.M.M.C.T.P.L.)*

Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună

Disponibilitatea băncilor de a acorda credite pentru dezvoltare atât gospodăriilor cât şi firmelor

Exploatarea neraţională a pădurilor şi terenurilor agricole

Interes în creştere pentru turismul ecologic, turismul rural, agro-turism etc.

Zonă supusă riscului la inundaţii şi alunecări de teren*

Posibilitatea accesării de fonduri nerambursabile de către întreprinzătorii care activează în mediul rural (PNDR)*

Lipsă amenajări hidrografice pe pârâuri si torenţi*



57

RESURSE CONSTRUITE ŞI DE ADMINISTRARE ,

Resurse construite şi de administrare


Administraţia publică locală receptivă şi deschisă

Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiei de epurare cu tratare secundara a apelor uzate.

Acces rapid la drum naţional Nivel relativ redus de dezvoltare a reţelei de alimentare cu apă,

Echipare slabă cu utilităţi a gospodăriilor populaţiei

Punct de plecare pentru posibile trasee turistice

Lipsa gazelor naturale pentru activităţi menajere şi de producţie.

Existenţa capacităţii instituţionale de management şi implementare de proiecte cu finanţare nerambursabilă (ex : proiecte de infrastructură de gestionare a deşeurilor)

Lipsa unor oportunităţi pentru copii şi tineri ( bază sportivă, cămin cultural), lipsa locurilor de joacă special amenajate pentru copii.

Lipsă locuri de veci în cimitire pentru satele Cătina, Valea Cătinei şi Corbu

Punţi şi podeţe lipsă sau insuficiente pe drumurile de legătură între satele comunei

Spaţiu neadecvat desfăşurării activităţii administraţiei publice locale


Înfiinţarea GAL (Grup de Acţiune Locala) care va contribui la atragerea de finanţări şi dezvoltarea de parteneriate pentru implementarea unor proiecte în comun.

Schimbări frecvente şi contradictorii ale cadrului legislativ

Apartenenţa la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Valea Buzăului, ”, constituită în scopul derulării în comun a unor proiecte de dezvoltare comunitară din zonă

Lipsa unei monitorizări continue a oportunităţilor de finanţare a programelor de infrastructură

Existenta programelor de finanţare care vizează dezvoltarea infrastructurii (gaze naturale, canalizare, staţie de epurare ape, drumuri comunale).*

Uzura şi degradarea drumurilor în absenţa investiţiilor pentru modernizare

Existenţa Strategiei Judeţene de Dezvoltare a Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice

Zonă expusă riscului la inundaţii şi alunecări de teren*


58

RESURSE FINANCIARE

Resurse financiare


Posibilităţi reduse de cofinanţare a proiectelor din fonduri europene nerambursabile.

Resurse financiare locale insuficiente pentru sprijinirea şi promovarea unor investiţii.

Grad de colectare redus al impozitelor şi taxelor locale


Programe guvernamentale pentru agricultură, mediu, sănătate, turism, învăţământ etc.

Competiţia altor comune, oraşe, asociaţii intercomunale etc. pentru obţinerea de fonduri europene

Lansarea Programelor Operaţionale Sectoriale (P.O.S.) care oferă posibilitatea accesării de finanţări nerambursabile*

Competiţia altor localităţi pentru obţinerea de resurse din redistribuia bugetară

Legislaţie neadecvată în ceea ce priveşte recuperarea de către autorităţile locale a sumelor provenite din amenzi contravenţionale si penalităţi



59

II VV .. VV II ZZ II UU NN EEAA AA SS UU PP RRAA DD EEZZ VVOO LL TT ĂĂ RR II II LL OOCC AALL EE AA CC OOMMUU NN EE II

CCĂĂTT IINN AA –– 22 001133

În anul 2013, CĂTINA este o comună pitorească şi atractivă, aşezată în Subcarpaţii Buzăului la poalele dealului Cornăţel, aflată în plin progres economic prin activităţile performante din sectorul agricol şi al micilor unităţi productive, ce valorifică durabil resursele locale materiale şi umane, obiectiv pe harta agroturistică a zonei, în care se îmbină armonios valorile perene ale tradiţiilor şi obiceiurilor strămoşeşti cu frumuseţile naturale specifice Ţinutului Buzăului. Dinamică şi cu spirit asociativ, comuna Cătina oferă servicii publice, infrastructură şi dotări socio-edilitare la standarde europene, care asigură locuitorilor săi un trai confortabil şi liniştit, un mediu prielnic formării, muncii şi petrecerii timpului liber, accesul la servicii sociale eficiente. Valorificarea mediului natural şi a potenţialului balneoclimateric al zonei, oferă turiştilor condiţii de odihnă, refacere, recreere, servicii de calitate şi puncte de plecare pentru traseele turistice dintre masivele Bucegi şi Penteleu. V. DIRECŢIILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI CĂTINA, 2008 – 2013

AA.. AACCTTIIVVIITTĂĂŢŢII EECCOONNOOMMIICCEE LLOOCCAALLEE

BB.. IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ TTEEHHNNIICCOO –– EEDDIILLIITTAARRĂĂ ŞŞII SSOOCCIIAALLĂĂ

CC.. MMEEDDIIUU ŞŞII RREESSUURRSSEE NNAATTUURRAALLEE

DD.. RREESSUURRSSEE SSOOCCIIOO –– UUMMAANNEE

3 Motto realizat de Prof. Vasile Popescu, directorul Şcolii Generale din satul Corbu

Mai acum patru – cinci ani Ne lamentam: „Nu sunt bani!” Dar astăzi, iată minune: Suntem peste „VIZIUNE”3


60

VI. OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII COMUNEI CĂTINA, 2008 – 2013

AA .. AA CCTT II VV II TT ĂĂŢŢ II EECC OO NNOOMM II CC EE LL OOCC AALL EE

OOBB II EE CCTT II VV EE SSTT RR AATT EEGG IICC EE

� Înfiinţarea de ferme şi exploataţii agricole în vederea aplicării unor tehnologii

performante care să conducă la realizarea de produse şi culturi specifice zonei, capabile să reziste concurenţei pe piaţa europeană.

� Sprijinirea creării de IMM-uri şi dezvoltarea de mici unităţi economice nepoluante, diversificarea activităţilor de colectare, prelucrare, producţie şi comercializare a materiilor prime şi a produselor locale

� Revigorarea unor activităţi economice şi meşteşugăreşti tradiţionale în cadrul unor unităţi de prelucrare şi producţie nepoluante

� Dezvoltarea de complexe comerciale şi de prestări servicii

� Dezvoltarea de pensiuni agroturistice acreditate, care să ofere turiştilor programe specifice şi pachete de servicii adecvate

BB .. II NNFF RR AA SSTT RR UU CCTT UU RR ĂĂ TT EE HHNN IICC OO –– EEDD II LL II TT AA RRĂĂ ŞŞ II SS OOCC IIAALL ĂĂ


� Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii

tehnico – edilitare şi a reţelelor de utilităţi publice la nivelul întregii comune conform standardelor europene

� Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii socio – sanitare la nivelul întregii comune conform standardelor europene

� Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii cultural – educative la nivelul întregii comune conform standardelor europene

� Înfiinţarea/reabilitarea, dezvoltarea/extinderea şi modernizarea infrastructurii sportive şi de agrement la nivelul întregii comune conform standardelor europene

� Dezvoltarea activităţilor/serviciilor aferente activităţilor tehnico-edilitare şi sociale la nivelul întregii comune conform standardelor europene


61

� Informarea şi publicitatea pentru promovarea oportunităţilor zonei

� Crearea unei infrastructuri integrate pentru situaţii de urgenţă

CC .. MM EEDD II UU ŞŞ II RR EE SSUU RR SS EE NN AATT UU RR AALL EE


� Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului

� Gestionarea durabilă a resurselor naturale şi producţia de energie convenţională

� Valorificarea resurselor locale pentru producerea de energie alternativă

� Managementul integrat al deşeurilor

� Campanii de informare şi educare a cetăţenilor în vederea depozitării deşeurilor menajere şi protecţiei mediului

DD .. RR EE SSUU RR SS EE SS OOCC IIOO –– UUMM AANN EE


� Menţinerea şi integrarea tinerilor în viaţa social-economică a comunei prin crearea de şcoli profesionale (de arte şi meserii), care să dispună de ateliere şi de personal calificat adecvat, să conducă la o absorbţie a tinerilor pe piaţa muncii şi să răspundă oportunităţilor de dezvoltare locală

� Campanii de informare şi conştientizare, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii publice, schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri, privind iniţiativele de dezvoltare locală şi oportunităţile de implementare ale acestora

� Dezvoltarea de activităţi formative (educaţionale, culturale, sanitare, sociale) pentru asigurarea implementării Strategiei de dezvoltare locală

� Creşterea gradului de implicare a tinerilor în viaţa comunităţii prin dezvoltarea de parteneriate şi schimburi de experienţă cu ONG-uri de tineret din ţară şi din străinătate, active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism etc.

� Servicii sociale pentru grupurile ţintă bazate pe analizarea şi identificarea corectă a nevoilor specifice (persoane varstnice, copii aflaţi in dificultate, femei victime ale violentei domestice, comunitatea roma)

� Valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale permanentizarea unor sărbători şi evenimente din cadrul comunităţii şi transmiterea valorilor locale


62

VVIIII.. PPRROOGGRRAAMMEE ŞŞII PPRROOIIEECCTTEE PPRRIIOORRIITTAARREE AALLEE DDEEZZVVOOLLTTĂĂRRIIII

CCOOMMUUNNEEII CCĂĂTTIINNAA,, 22000088 –– 22001133

AA .. AA CCTT II VV II TT ĂĂŢŢ II EECC OO NNOOMM II CC EE LL OOCC AALL EE Obiectivul strategic: ÎNFIINŢAREA DE FERME ŞI EXPLOATAŢII AGRICOLE ÎN VEDEREA APLICĂRII UNOR TEHNOLOGII PERFORMANTE CARE SĂ CONDUCĂ LA REALIZAREA DE PRODUSE ŞI CULTURI SPECIFICE ZONEI, CAPABILE SĂ REZISTE CONCURENŢEI PE PIAŢA EUROPEANĂ.

PROGRAME ŞI PROIECTE PRIORITARE

� Înfiinţarea de ferme agrozootehnice şi pomicole � Organizarea fermierilor, producătorilor agricoli şi a crescătorilor de animale în

asociaţii care să permită un management mai bun al activităţilor desfăşurate � Constituirea de asociaţii de proprietari de terenuri care să poată achiziţiona şi

utiliza maşini şi utilaje agricole pentru propriile exploataţii agricole � Înfiinţarea unui centru de instruire, informare, consultanţă, schimburi de

experinţă pentru fermieri şi pentru specialişti din domeniul agricol, privind accesarea oportunităţilor de finanţare (fonduri europene şi / sau guvernamentale etc.) şi a facilităţilor disponibile (subvenţii etc.)

� Înfiinţarea de pepiniere pentru cultura pomilor fructiferi, răchitei şi laricelui � Înfiinţarea unui centru pentru combaterea bolilor şi a dăunătorilor

Obiectivul strategic: SPRIJINIREA CREĂRII DE IMM-URI ŞI DEZVOLTAREA DE MICI UNITĂŢI ECONOMICE NEPOLUANTE, DIVERSIFICAREA ACTIVITĂŢILOR DE COLECTARE, PRELUCRARE, PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE A MATERIILOR PRIME ŞI A PRODUSELOR LOCALE

PP RROO GGRR AAMM EE ŞŞ II PP RROO II EE CCTT EE PP RR II OORR II TT AA RR EE

� Centru de colectare a laptelui � Centru de colectare şi valorificare a fructelor, fructelor de pădure, ciupercilor,

etc. � Uscător de fructe; procesare fructe pentru obţinerea alcoolului � Înfiinţare a unei păstrăvării pe pârâul Bâsca Chiojdului


63

� IMM-uri cu specific local debitare şi prelucrare lemn, gatere, brichetare rumeguş, produse de balastieră, piatră de var, piatră de stâncă

� Amenajarea a 2 puncte de sacrificare a animalelor si prelucrare primara (tranşare carne, ambalare), conform standardelor europene

Obiectivul strategic: REVIGORAREA UNOR ACTIVITĂŢI ECONOMICE ŞI MEŞTEŞUGĂREŞTI TRADIŢIONALE ÎN CADRUL UNOR UNITĂŢI DE PRELUCRARE ŞI PRODUCŢIE NEPOLUANTE


� Centre meşteşugăreşti, activităţi artizanale (lemn, răchită, piatră, turnare materiale neferoase)

� Centru de colectare a produselor apicole

� Crearea de unităţi economice de prelucrare şi producţie (sortare, ambalare, conservare şi refrigerare legume şi fructe) nepoluante

Obiectivul strategic:

DEZVOLTAREA DE COMPLEXE COMERCIALE ŞI DE PRESTĂRI SERVICII


� Complex de servicii şi mică industrie: � reparaţii auto � vulcanizare � reparaţii obiecte de uz casnic � frizerie, coafură � cismărie � croitorie � tricotaje

� Înfiinţarea unui centru comercial în satul de reşedinţă a comunei


DEZVOLTAREA DE PENSIUNI AGROTURISTICE ACREDITATE, CARE SĂ OFERE TURIŞTILOR PROGRAME SPECIFICE ŞI PACHETE DE SERVICII ADECVATE


64


� Înfiinţarea şi dezvoltarea de parteneriate public-privat pentru dezvoltarea unei zone turistice

� Elaborarea şi implementarea unui program de marketing pentru zona turistică

� Înfiinţarea de pensiuni, cabane turistice şi vânătoreşti

� Organizarea proprietarilor de pensiuni şi de cabane în asociaţii care să permită oferirea de programe specifice şi pachete de servicii integrate (trasee turistice, drumeţii, ateliere meşteşugăreşti specifice, meniuri bazate pe produse naturale şi tradiţionale etc.)

� Amenajarea şi marcarea de trasee turistice

� Reabilitarea monumentelor istorice şi de arhitectură locale

� Centru de închirieri ATV-uri pentru turismul montan

BB .. II NNFF RR AA SSTT RR UU CCTT UU RR AA TT EE HHNN IICC OO –– EEDD II LL II TT AA RRĂĂ ŞŞ II SS OOCC IIAALL ĂĂ Obiectivul strategic:

ÎNFIINŢAREA/ REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE ŞI A REŢELELOR DE UTILITĂŢI PUBLICE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


� Extinderea reţelei de alimentare cu apă în toate satele comunei: Zeletin, Slobozia, Valea Cătinei, Cătina şi Corbu

� Reabilitarea şi modernizarea drumurilor comunale şi săteşti

� Construirea de poduri, podeţe şi punţi pietonale pe drumurile de legătură dintre satele comunei

� Realizarea indicatoarelor de intrare/ieşire din localitate şi a indicatoarelor rutiere

� Amenajarea de parcări auto şi de trotuare în toate satele comunei

� Extinderea iluminatului public în toate satele comunei

� Înfiinţarea reţelei de canalizare


65

� Alimentare cu gaze naturale

� Realizare staţie de epurare şi tratarea apelor uzate

� Amenajarea a cinci rampe ecologice pentru colectarea deşeurilor menajere

� Crearea de locuri de joacă pentru copii

� Dotare şi amenajare spaţii publice

� Reabilitarea şi modernizarea sediului Primăriei Cătina Obiectivul strategic:

ÎNFIINŢAREA/ REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SOCIO – SANITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


� Înfiinţarea de cabinete medicale în toate satele comunei

� Înfiinţare cabinet stomatologic

� Înfiinţare centru de zi pentru satul Zeletin

� Înfiinţarea unui centru de sănătate în satul reşedinţă de comună

� Fundaţie umanitară pentru ocrotirea persoanelor aflate în dificultate

� Farmacie în satul de reşedinţă

� Cămin de bătrâni

� Extindere şi amenajare cimitire


ÎNFIINŢAREA/REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII CULTURAL – EDUCATIVE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


� Reabilitarea localurilor şcolilor şi a grădiniţelor

� Reabilitare căminelor culturale, dotarea corespunzătoare pentru desfăşurarea diverselor evenimente ale comunităţii

� Înfiinţare „Clubul tineretului” si Casa căsătoriilor

� Înfiinţare „Clubul pensionarilor”


66

� Reabilitarea bisericilor (izolaţie termică, instalaţie de încălzire, instalaţie de sonorizare)

� Amenajare pentru organizarea hramului şi vizitarea Bisericii vechi din Valea Cătinei

� Refacerea picturii pe lemn din Biserica veche din Valea Cătinei

� Complex muzeal Cătina: Biserica veche din Valea Cătinei, monumente de arhitectură (locuinţe, moara de apă), colecţie de obiecte de artă tradiţională locală (ceramică, artizanat, ladă de zestre, război de ţesut, instrumente muzicale, diverse unelte gospodăreşti)

� Construcţia Monumentului Eroilor


ÎNFIINŢAREA/ REABILITAREA, DEZVOLTAREA / EXTINDEREA ŞI MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII SPORTIVE ŞI DE AGREMENT LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


� Amenajarea unui parc de agrement

� Construirea unei săli de sport in satul de reşedinţă a comunei

� Amenajarea unei baze sportive


DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR/SERVICIILOR AFERENTE INFRASTRUCTURII TEHNICO – EDILITARE LA NIVELUL ÎNTREGII COMUNE CONFORM STANDARDELOR EUROPENE


� Înfiinţarea serviciilor comunitare de utilităţi publice:

� apa-canal

� salubrizare

� gaze

� iluminat public


67

Obiectivul strategic: INFORMAREA ŞI PUBLICITATEA PENTRU PROMOVAREA OPORTUNITĂŢILOR ZONEI


� Centru de informare

� Cinci centre de acces internet

� Pagina web a primăriei

� Publicaţie locala cu apariţie lunară

� Post de radio local


CREAREA UNEI INFRASTRUCTURI INTEGRATE PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ


� Asocierea cu comunele de pe valea pârâului Bâsca-Chiojd pentru realizarea unui sistem integrat pentru situaţii de urgenţă

� Procurare autospecială pentru stingerea incendiilor

� Punct de prim-ajutor dotat cu autosanitară

� Platforma de aterizare pentru elicopter în caz de urgenţe majore

CC .. MM EEDD II UU ŞŞ II RR EE SSUU RR SS EE NN AATT UU RR AALL EE


PROTEJAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA CALITĂŢII MEDIULUI


� Lucrări de amenajare şi ameliorare silvică în zonele cu defrişări de păduri

� Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de păduri

� Programe de exploatare raţională a masei lemnoase


68


GESTIONAREA DURABILĂ A RESURSELOR NATURALE ŞI PRODUCŢIA DE ENERGIE CONVENŢIONALĂ.


� Regularizarea albiei pârâului Bâsca-Chiojdului, microhidrocentrală pentru exploatarea potenţialului hidroenergetic al pârâului Bâsca-Chiojdului

� Amenajare diguri şi protecţie maluri - pârâul Zeletin,

� Captarea şi valorificarea surselor de apă sărată

� Amenajare torenţi si consolidare terenuri degradate: Mlăcea, Motruna, Mordana, Slobozia, Valea Cătinei (Râpa Vânătă), Cepturaş (Sărături), Valea Corbului, Izvorul Ţărni


VALORIFICAREA RESURSELOR LOCALE PENTRU PRODUCEREA DE ENERGIE ALTERNATIVĂ


� Utilizarea deşeurilor combustibile (lemn, cauciuc, PET, carton) în producerea de energie alternativă

� Înfiinţarea unei staţii de biogaz

� Captarea energiei solare şi eoliene şi distribuţia agentului termic

Obiectivul strategic:MANAGEMENTUL INTEGRAT AL DEŞEURILOR (SISTEM DE COLECTARE, SORTARE ŞI DEPOZITARE SELECTIVĂ SI ECOLOGICA A DEŞEURILOR ETC.)


� Creearea de unităţi de colectare, sortare şi depozitare selectivă a deşeurilor în fiecare sat


EDUCAREA CETĂŢENILOR ÎN VEDEREA DEPOZITĂRII DEŞEURILOR MENAJERE ŞI PROTECŢIEI MEDIULUI


69


� Programe de informare, conştientizare, mediatizare şi educaţie ecologică

� Programe de informare, conştientizare şi educaţie ecologică a proprietarilor de păduri şi terenuri agricole

DD .. DD OOMM EENN IIUULL RR EE SS UU RRSS EE SSOO CC II OO –– UUMM AANN EE


MENŢINEREA ŞI INTEGRAREA TINERILOR ÎN VIAŢA SOCIAL-ECONOMICĂ A COMUNEI PRIN CREAREA DE ŞCOLI PROFESIONALE (DE ARTE ŞI MESERII), CARE SĂ DISPUNĂ DE ATELIERE ŞI DE PERSONAL CALIFICAT ADECVAT, CARE SĂ CONDUCĂ LA O ABSORBŢIE A TINERILOR PE PIAŢA MUNCII ŞI SĂ RĂSPUNDĂ OPORTUNITĂŢILOR DE DEZVOLTARE LOCALĂ


� Înfiinţarea Şcolii de Arte şi Meserii cu ateliere şi de personal calificat adecvat

� Ofertă de programe de calificare în meseriile solicitate pe piaţa muncii locale (meşteşuguri, agroturism, pomicultură, viticultură, apicultură, creşterea animalelor, prelucrarea lemnului, mecanici auto etc.)

� Acordare terenuri pentru locuinţe şi gospodării de către autoritatea publică locală


CAMPANII DE INFORMARE ŞI CONŞTIENTIZARE, DEZBATERI ÎN INSTITUŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT ŞI INSTITUŢII PUBLICE, SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ, VIZITE ŞI ÎNTÂLNIRI, PRIVIND INIŢIATIVELE DE DEZVOLTARE LOCALĂ ŞI OPORTUNITĂŢILE DE IMPLEMENTARE ALE ACESTORA


� Organizarea de campanii, dezbateri în instituţii de învăţământ şi instituţii publice, schimburi de experienţă, vizite şi întâlniri de lucru

� Organizarea de activităţi de consiliere profesională şi plasare a forţei de muncă

� Organizarea de cursuri de reconversie profesională

� Înfiinţarea unui Centru comunitar de resurse


70

Obiectivul strategic: DEZVOLTAREA DE ACTIVITĂŢI FORMATIVE PENTRU ASIGURAREA IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE LOCALĂ


� Organizarea de cursuri de formare continuă în domeniile educaţional, cultural, sanitar, social

� Organizarea de traininguri (instruiri, seminarii, ateliere de lucru) în domeniul managementului de proiecte (iniţiere, scriere, implementare, monitorizare şi evaluare)


CREŞTEREA GRADULUI DE IMPLICARE A TINERILOR ÎN VIAŢA COMUNITĂŢII PRIN DEZVOLTAREA DE PARTENERIATE ŞI SCHIMBURI DE EXPERIENŢĂ CU ONG-URI DE TINERET DIN ŢARĂ ŞI DIN STRĂINĂTATE, ACTIVE ÎN DOMENII CA: SOCIAL, CULTURAL, SPORTIVE, PROTECŢIA MEDIULUI, EDUCAŢIE CIVICĂ, TURISM ETC.


� Înfiinţarea unui ONG pentru tineret şi afilierea acestuia la reţele naţionale şi internaţionale active în domenii ca: social, cultural, sportive, protecţia mediului, educaţie civică, turism, dezvoltare comunitară


SERVICII SOCIALE PENTRU GRUPURILE ŢINTĂ BAZATE PE ANALIZAREA ŞI IDENTIFICAREA CORECTĂ A NEVOILOR SPECIFICE (PERSOANE VARSTNICE, COPII AFLATI IN DIFICULTATE, FEMEI VICTIME ALE VIOLENTEI DOMESTICE, COMUNITATEA ROMA)


� Înfiinţare serviciu public de asistenţă socială

� Servicii de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice

� Înfiinţare serviciu de transport şcolar

� Program de reintegrare a persoanelor de etnie romă


71


VALORIFICAREA TRADIŢIILOR ŞI OBICEIURILOR LOCALE PERMANENTIZAREA UNOR SĂRBĂTORI ŞI EVENIMENTE DIN CADRUL COMUNITĂŢII ŞI TRANSMITEREA VALORILOR LOCALE


� Stabilirea unui calendar al evenimentelor tradiţionale locale şi popularizarea acestuia

� Permanentizarea unor evenimente şi sărbători ale comunităţii (Întâlnirea anuală a fiilor satului, Sărbătoarea Drăgăicii şi altele)

� Perpetuarea tradiţiei formaţiei de fluieraşi

� Înfiinţarea în cadrul şcolilor a unor clase de fluieraşi


72

VVIIIIII.. SSUURRSSEE DDEE FFIINNAANNŢŢAARREE PPEENNTTRRUU IIMMPPLLEEMMEENNTTAARREEAA SSTTRRAATTEEGGIIEEII DDEE DDEEZZVVOOLLTTAARREE LLOOCCAALLĂĂ AA CCOOMMUUNNEEII CCĂĂTTIINNAA,, 22000088 –– 22001133

Sursele majore de finanţare pentru implementarea Strategiei sunt constituite din

� Fonduri asigurate de la bugetul local şi judeţean

� Fonduri de la bugetul de stat

� Fondurile structurale, de coeziune şi agricole ale Uniunii Europene care se accesează prin Programele Operaţ ionale (PO)

În continuare, se face o scurtă prezentare a Programelor Operaţionale prin care se pot accesa o parte dintre fonduri şi prin care se pot finanţa programele şi proiectele prioritare din STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A COMUNEI CĂTINA.

PP RROO GGRR AAMM UULL NN AAŢŢ II OONN AALL DD EE DDEE ZZ VV OOLL TT AARR EE RR UU RRAALL ĂĂ AA XX EE PP RR II OO RR II TT AA RR EE MM ĂĂ SS UU RR II

I. Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

1.1 Măsuri menite să îmbunătăţească cunoştinţele şi să consolideze potenţialul uman 1.1.1 Formare profesională (training), informare şi difuzare de

cunoştinţe 1.1.2 Instalarea tinerilor fermieri

1.2 Măsuri menite să restructureze şi să dezvolte capitalul fizic şi să promoveze inovaţia 1.2.1 Modernizarea exploataţiilor agricole 1.2.2 Îmbunătăţirea valorii economice a pădurii 1.2.3 Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi

forestiere 1.2.4 Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de

dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii 1.3 Măsuri de tranziţie pentru România

1.3.1 Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă 1.3.2 Înfiinţarea grupurilor de producători 1.3.3 Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru

agricultori

II. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural

2.1 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor agricole 2.1.1 Sprijin pentru Zona Montană Defavorizată 2.1.2 Sprijin pentru zone defavorizate – altele decât zona

montană

2.1.4 Plăţi de Agro-mediu 2.2 Măsuri privind utilizarea durabilă a terenurilor forestiere

2.2.1 Prima împădurire a terenurilor agricole


73

PP RROO GGRR AAMM UULL NN AAŢŢ II OONN AALL DD EE DDEE ZZ VV OOLL TT AARR EE RR UU RRAALL ĂĂ

III. Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale

3.1 Măsuri privind diversificarea economiei rurale 3.1.2 Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi 3.1.3 Încurajarea activităţilor turistice

3.2 Măsură privind îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale 3.2.2 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor

de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

IV. Implementarea Axei LEADER

4.1 Strategiile de dezvoltare locală 4.1.1 Creşterea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier 4.1.2 Îmbunătăţirea mediului şi spaţiului rural

4.1.3 Calitatea vieţii şi diversificarea economiei rurale 4.2.1 Implementarea proiectelor de cooperare

4.3.1 Funcţionarea Grupurilor de Acţiune Locală, dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

4.3.1.1 Construcţie parteneriate public-private 4.3.1.2 Funcţionarea Grupului de Acţiune Locală,

dobândirea de competenţe şi animarea teritoriului

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale www.madr.ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL AA XX EE PP RR II OO RR II TT AA RR EE DD OO MM EE NN II II MM AA JJ OO RR EE DD EE II NN TT EE RR VV EE NN ŢŢ II EE

1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere

1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana; 1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban; 1.3 Dezvoltarea unui mediu de afaceri durabil; 1.4 Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale si îmbunătăţirea serviciilor sociale;

2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale si locale de transport

2.1 Reabilitarea si modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane – inclusiv construcţia / reabilitarea şoselelor de centura.

3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

3.1 Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate; 3.2 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale; 3.3 Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale de intervenţie in situaţii de urgenta; 3.4 Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea si echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua;

4. Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional si local

4.1 Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor; 4.2 Reabilitarea centrelor industriale poluante si neutilizate si pregătirea pentru noi activităţi; 4.3 Sprijinirea dezvoltării microintreprinderilor.


74

PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL

5. Dezvoltarea durabila si promovarea turismului

5.1 Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural; crearea si modernizarea infrastructurilor conexe; 5.2 Crearea, dezvoltarea si modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabila a resurselor naturale cu potenţial turistic; 5.3 Valorificarea potenţialului turistic si crearea infrastructurii necesare pentru creşterea atractivităţii regiunilor României ca destinaţii turistice.

6. Asistenta tehnica

6.1 Sprijinirea implementării, managementului si evaluării Programului Operaţional Regional; 6.2 Sprijinirea activităţilor de publicitate si informare privind Programul Operaţional Regional;

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Dezvoltării Lucrărilor Publici şi Locuinţelor www.mdlpl..ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DE MEDIU AA XX EE PP RR II OO RR II TT AA RR EE DD OO MM EE NN II II MM AA JJ OO RR EE DD EE II NN TT EE RR VV EE NN ŢŢ II EE

7. Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă

1.1 Extinderea / modernizarea sistemelor de apă / apă uzată

8. Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor istorice contaminate

2.1 Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor 2.2 Reabilitarea zonelor poluate istoric

9. Reducerea poluării provenite de la sistemele de încălzire urbană în localităţile cele mai afectate

3.1 Reabilitarea sistemelor urbane de încălzire în zonele fierbinţi (hot-spot)

10. Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii

4.1 Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000

11. Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

5.1 Protecţia împotriva inundaţiilor 5.2 Reducerea eroziunii costiere

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile www.mmediu.ro


75

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE

AA XX EE PP RR II OO RR II TT AA RR EE DD OO MM EE NN II II MM AA JJ OO RR EE DD EE II NN TT EE RR VV EE NN ŢŢ II EE

1. Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere

1.1 Acces la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare profesională

2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii

2.1 Tranziţia de la şcoală la locul de muncă; 2.2 Prevenirea părăsirii timpurii a şcolii 2.3 Acces şi participare la formarea profesională continuă

3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi a întreprinderilor

3.1 Promovarea culturii antreprenoriale 3.2 Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angajaţi pentru promovarea

adaptabilităţii 3.3 Dezvoltarea parteneriatelor şi încurajarea iniţiativelor pentru

parteneri sociali şi societatea civilă

5. Promovarea măsurilor active de ocupare

5.1 Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare 5.2 Promovarea sustenabilităţii pe termen lung a zonelor rurale în ceea

ce priveşte dezvoltarea resurselor umane şi ocuparea forţei de muncă

6. Promovarea incluziunii sociale

6.1 Dezvoltarea economiei sociale 6.2 Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa

muncii

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse www.mmssf.ro

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE


4. Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie

1,1 Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri; 1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare; 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil.

5. Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate

2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie ; 2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile).

6. Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

3.1.Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei 3.2.Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice 3.3. Dezvoltarea e-economiei


76

PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL CREŞTEREA COMPETITIVITĂŢII ECONOMICE

4. Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice

4.1 Energie eficienta şi durabila (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic);

4.2.Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”

4.3.Diversificarea reţelelor de interconectare în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie.

5. Asistenţă Tehnică 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si

controlul POS CCE; 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Comerţ Turism şi Profesii Liberale www.mimmc.ro

PPRROOGGRRAAMMUULL OOPPEERRAAŢŢ IIOONNAALL DDEEZZVVOOLLTTAARREEAA CCAAPPAACCIITTĂĂŢŢ II II AADDMMIINNIISSTTRRAATT IIVVEE


1. Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice

1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ 1.2 Creşterea responsabilizării administraţiei publice 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale

2. Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

2.1 Sprijin pentru procesul de descentralizare sectorială a serviciilor 2.2 Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor

Detalii suplimentare pe site-ul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative www.mira.gov.ro


77

IX. SSTT RRUU CCTT UURR AA DD EE SS PP RR II JJ II NN PP EE NNTT RRUU IIMM PPLL EEMM EE NNTT AA RR EEAA ,, MMOONN II TT OO RR II ZZ AA RR EEAA ŞŞ II EE VV AA LL UUAA RR EE AA SSTT RRAATT EE GG II EE II

În cadrul uneia dintre întâlnirile de lucru cu principalii actori locali participanţi în procesul de elaborare participativă a SSttrraatteeggiieeii ddee ddeezzvvoollttaarree llooccaallăă aa ccoommuunneeii CĂTINA, s-a stabilit o structură de management, „Centrul local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei de dezvoltare a Comunei CĂTINA”, în cadrul căreia implementarea Strategiei va fi asigurată pe mai multe paliere:

�� Secretarul centrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei este indicat a fi aaggeennttuull ddee ddeezzvvoollttaarree llooccaallăă din cadrul Primăriei CĂTINA. Secretarul Centrului local are rolul de a colecta date şi informaţii, de a le organiza în diverse baze de date şi de a pune la dispoziţie informaţiile necesare acelora care intenţionează să iniţieze şi să implementeze proiecte privind realizarea Strategiei. Totodată, are rolul de a facilita procesul de funcţionare a Comitetului de Coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei.

�� Comitetul de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea strategiei, în principal, va monitoriza eficacitatea şi calitatea implementării Strategiei de dezvoltare locală, reprezentând un forum pentru legăturile cu partenerii sociali şi cu sseeccrreettaarruull CCeennttrruulluuii llooccaall. Astfel, printre rolurile pe care poate să le aibă se pot menţiona: − Dezvoltarea şi promovarea parteneriatelor, inclusiv a parteneriatelor publice-

private, intercomunale şi intersectoriale − Asigurarea legăturilor cu structurile din comună, din judeţ şi din regiunea de

dezvoltare, în principal cu agenţii economici, cu organizaţiile neguvernamentale etc., dar şi cu primăriile din zonă

− Analizarea şi propunerea de modificări la planul de implementare a Strategiei de dezvoltare locală, în funcţie de necesităţile şi oportunităţile apărute la nivelul comunei

− Funcţionarea eficientă a grupurilor de lucru pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare

− Stabilirea procedurilor de lucru în cadrul grupurilor de lucru (componenţă, modalităţi de lucru, periodicitatea întâlnirilor, documentele informaţionale elaborate etc.)

− Asigurarea comunicării şi a relaţionării interne, la nivelul grupurilor de lucru, cât şi externe, cu pprriimmaarruull ccoommuunneeii CCĂĂTTIINNAA, cu secretarul Centrului local, cu beneficiarii din comună etc.

�� Grupurile de lucru se organizează pe cele 4 domenii prioritare de dezvoltare a comunei CĂTINA, conform Strategiei de dezvoltare locală:

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL ACTIVITĂŢI ECONOMICE LOCALE


78

- GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL INFRASTRUCTURĂ TEHNICO – EDILITARĂ ŞI SOCIALĂ - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL MEDIU ŞI RESURSE NATURALE - GRUPUL DE LUCRU PE DOMENIUL RESURSE SOCIO – UMANE

Se recomandă ca în componenţa ggrruuppuurriilloorr ddee lluuccrruu să intre liderii de opinie şi actorii locali cheie din administraţia publică locală, din instituţiile publice, din structurile asociative locale, din societăţile comerciale etc., cu rol activ în elaborarea şi în implementarea Strategiei şi care pot pune la dispoziţie date şi informaţii relevante pentru iniţierea şi implementarea de proiecte pe domeniile respective. Grupurile de lucru vor interacţiona prin sseeccrreettaarruull CCeennttrruulluuii llooccaall, dar şi direct, cu iniţiatorii / beneficiarii programelor şi proiectelor de dezvoltare economică şi socială a judeţului.

Procesul de monitorizare şi evaluare va fi realizat la nivelul Primăriei de către Comitetul de Coordonare, care este responsabil pentru implementarea, monitorizarea şi revizuirea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală, dar şi de conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor

Procesul de evaluare include o perspectivă complexă, conform următoarelor criterii şi etape:

� Evaluarea continuă (auto-evaluarea) pentru identificarea la timp a posibilelor riscuri

� Evaluarea intermediară – la interval d şase luni, pentru a introduce schimbările necesare si acţiuni corective atunci când este necesar

� Evaluarea finala – cu participarea tuturor factorilor interesaţi în strategie, pentru a urmări măsura în care au fost realizate obiectivele

� Evaluarea ex-post – o activitate menită să identifice efectele pe termen lung şi sustenabilitatea efectelor pozitive

Transparenţa fluxurilor de informaţii

Transparenţa este un principiu esenţial al funcţionării Comitetul de Coordonare. În acest sens, este indicat ca să se transmită informaţiile necesare în legătură cu activitatea sa, cu diversele evenimente, către mass media şi către factorii interesaţi din comuna CĂTINA din domeniul în care se face informarea în legătură cu progresul realizat de Strategie; procesele-verbale ale şedinţelor Comitetului de Coordonare ar trebui postate pe internet, pe site-ul comunei CĂTINA, sau pe un site propriu, dacă se hotărăşte lansarea unui portal destinat special Strategiei. Asigurarea transparenţei activităţii CCoommiitteettuulluuii ddee CCoooorrddoonnaarree este o componentă importantă a activităţii sseeccrreettaarruulluuii CCeennttrruulluuii.

SSeeccrreettaarruull CCeennttrruulluuii llooccaall poate solicita membrilor grupurilor de lucru să prezinte informaţii scrise cu privire la procedurile stabilite pentru a informa pe toţi cei interesaţi cu privire la activitatea continuă a CCoommiitteettuulluuii ddee CCoooorrddoonnaarree, precum şi rapoarte de urmărire cu privire la implementarea acestor proceduri.

Reguli de procedură


79

Deciziile CCoommiitteettuulluuii ddee CCoooorrddoonnaarree sunt luate prin consens, iar conducerea stabilită a Comitetului ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a se ajunge la consens. Se poate folosi un sistem de vot, însă acesta poate fi mai puţin eficient în a asigura luarea de decizii nefalsificate în parteneriat. Regulile de procedură ale CCoommiitteettuulluuii ddee CCoooorrddoonnaarree trebuie să asigure că se vor lua deciziile necesare pentru implementarea Strategiei, inclusiv deciziile cu privire la alocarea fondurilor, stabilirea priorităţilor, după cum este necesar.

Operaţionalizarea structurii pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina

Se propune Consiliului Local al Comunei Cătina, următoarea componenţă pentru structura de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina:

Secretariatul Centrului local pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina

� Iordache Cristina, agent de dezvoltare locală, Primăria comunei Cătina

� Paraschiv Daniela, inspector, Primăria comunei Cătina

Grupurile de lucru pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina :

Activităţi economice locale

� Codescu Liviu

� Muscleanu Nicolae

� Păsăroiu Alin

� Paraschiv Gheorghe

Infrastructură tehnico-edilitară şi socială

� Zaharia Constantin

� Nicolae Constantin

� Popescu Dumitru

� Negoiţă Gheorghe

Mediu şi resurse naturale

� Geangu Vasile

� Nănău Mariana

� Marin Maria

� Toma Neculai

Resurse socio-umane

� Popescu Vasile

� Paraschiv Ion


80

� Tudorancea Lucian

� Savu Pompiliu

� Toader Valentin

� Stanciu Liliana

Comitetul de coordonare pentru implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina:

� Preşedinte: Primarul comunei Cătina, Radu Gheorghe

� Vicepreşedinte: Viceprimarul comunei Cătina, Uruc Aurelian

� Popescu Vasile

� Geangu Vasile

� Vasiloiu Gheorghe

� Paraschiv Gheorghe

� Negoiţă Gheorghe

Componenţa nominală a structurii de implementare, monitorizare şi evaluare a Strategiei de dezvoltare locală a comunei Cătina, a fost stabilită şi adoptată prin consens de către participanţii la reuniunea publică din data de 18 aprilie 2008

REALIZAREA PLANULUI DE ACŢIUNE În baza strategiei de dezvoltare durabilă a comunităţii, unde au fost definite problemele şi au fost specificate obiectivele pe termen scurt, mediu sau lung, grupul comunitar va elabora planul de acţiune. Planul de acţiune reprezintă o sumă de fişe de proiect. Acesta trebuie să fie realist, realizabil şi, mai ales, asumat de cineva (o persoană sau un grup) din comunitate. Fiecare plan de acţiune trebuie să conţină cel puţin următoarele elemente: 1. scopul şi obiectivele proiectului 2. definirea, descrierea acţiunilor 3. grupul ţintă şi beneficiarii 4. resursele interne şi externe, necesare şi existente 5. stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor necesare, acolo unde este cazul 6. încadrarea în timp 7. bugetul sintetic (schiţă) 8. responsabilităţi 9. criterii de evaluare a succesului 10. beneficiile proiectului 1. Scopul şi obiectivele proiectului


81

Scopul, suficient de general, poate fi chiar cel specificat în Strategie, la definirea problemei sau a obiectivelor generale pe termen scurt sau mediu. Scopul proiectului reprezintă, în fapt, rezolvarea problemei. Enunţul scopului trebuie sã fie scurt şi concis. Obiectivele proiectului reprezintă paşii, etapele ce trebuie făcute pentru a atinge scopul şi a rezolva problema. Se poate chiar spune cã obiectivele reprezintă puntea peste prăpastia dintre situaţia actuală (problema) şi situaţia doritã (scopul). 2. Descrierea acţiunilor În fişele de proiect, acţiunile care vor fi realizate pentru atingerea obiectivelor propuse, vor fi definite şi descrise cât mai clar. De exemplu: amenajarea trotuarului pe strada X, curăţirea fântânilor din satul Y, achiziţionarea unui calculator pentru primărie, organizarea unui curs de instruire privind educaţia continuã la adulţi destinat cadrelor didactice, formarea de animatori comunitari pentru fiecare sat al comunei etc. Acţiunile vor fi grupate pe obiective, în ordine logică (nu obligatoriu şi cronologicã). Activităţile planificate trebuie să fie în strânsã legăturã cu obiectivele, grupul ţintă şi beneficiarii. 3. Grupul ţintă şi beneficiarii Grupul ţintă este definit de persoanele interesate, grupurile de interes cărora nu le este indiferent dacă problema se va rezolva, când şi în ce mod. Nu întotdeauna însă grupul ţintă este acelaşi cu beneficiarii. Grupul ţintă este în general activ implicat în activităţile proiectului. 4. Resurse interne şi externe, necesare şi existente Se menţionează toate resursele disponibile pentru realizarea activităţilor: voluntari, resurse materiale, financiare etc. De asemenea, se specifică toate resursele externe disponibile. Separat, se trec acele resurse de care nu sunt disponibile, dar care sunt necesare pentru realizarea activităţilor propuse. 5. Stadiul aprobărilor, avizelor, studiilor etc. necesare Acolo unde este cazul, se specifică dacă este nevoie de aprobări, avize, autorizaţii, studii etc. precum şi, dacă acestea există şi în ce stadiu sunt 6. Încadrarea în timp Se menţionează dacă activităţile preconizate sunt

• punctuale, • periodice, • permanente, • legate de evenimente, • durata etc.

7. Bugetul sintetic (schiţã) Se specifică, pe categorii, principalele cheltuieli preconizate (necesare pentru derularea activităţilor etc). Principalele categorii de cheltuieli pot fi: - cheltuieli generale: personal, costuri administrative (ex. chirie, telefon/fax, întreţinere), - cheltuieli specifice: echipament şi materiale, transport, instruire, servicii etc.


82

- cheltuieli indirecte (ex. comisioane bancare, asigurări, procesare date, căutare informaţii, abonament publicaţii şi Internet, întruniri, elaborare de propuneri de finanţare, publicaţii-promovare, reclamă, diferite taxe etc.) 8. Responsabilităţi Este foarte util ca în fişele de proiect să se menţioneze cine sunt responsabilii pentru conceperea, implementarea şi monitorizarea proiectului (persoane sau grupuri). 9. Criterii de evaluare a succesului Se definesc criterii şi indicatori calitativi şi cantitativi de evaluare a succesului proiectului. Aceştia se vor referi, la fişa de proiect, nu doar la stadiul final al proiectului, ci şi la etapele-cheie ale acestuia. 10. Beneficiile proiectului Definirea rezultatelor după încheierea proiectului (materiale informative, investiţii, structuri formale etc.) După ce au fost realizate, planurile de acţiune pot fi grupate în categorii, pe termene de realizare: - perioadă scurtă (1-2 ani) – proiectele cele mai urgente sau cele mai uşor de realizat (cu “note” de evaluare” foarte bune) - perioadă medie (2-5 ani) – proiecte urgente, dar mai dificil de realizat (cu costuri mari, care nu au o sursă de finanţare predictibilă) - perioadă lungă (peste 6 ani) – proiecte care nu au o urgenţă foarte mare sau a căror realizare depinde de foarte mulţi factori (au o “notă” de evaluare slabă) Este evident că este mai bine ca grupul comunitar să abordeze proiectele cele mai urgente, mai ieftine şi mai uşor de realizat.


83


84

Titlul Programului : Phare 2005 Consolidarea Democraţiei în România

Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept,

independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei

Titlul proiectului : Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală

Material editat de : Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău Data editării : Iunie 2008

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia

oficială a UNIUNII EUROPENE

Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţi

[email protected]

Titlul Programului : Phare 2005 Consolidarea Democraţiei în România

Componenta 2 – Democraţie, drepturile omului, statul de drept, independenţa justiţiei şi lupta împotriva corupţiei Titlul proiectului : Subsidiaritate şi Dezvoltare Locală

Material editat de : Asociaţia Formare, Dezvoltare, Asistenţă – FORDA Buzău Data editării : Iunie 2008 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a UNIUNII EUROPENE

Pentru eventuale informaţii şi sesizări legate de proiectele Phare contactaţi [email protected]

Ghid Elaborare Strategii Dezvoltare Locala

Documents

Transcript of Ghid Elaborare Strategii Dezvoltare Locala