Ghid de bune practici pentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din ...

pentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO

GHID DE BUNE PRACTICI

Calendar 2013

IANUARIE L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

FEBRUARIE L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

MARTIE

L M M J V S D

1 2 34 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

APRILIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30

MAI

L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

IUNIE

L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

IULIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

AUGUST

L M M J V S D1 2 3 4

5 6 7 8 9 10 1112 13 14 15 16 17 1819 20 21 22 23 24 2526 27 28 29 30 31

SEPTEMBRIE

L M M J V S D1

4 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 222330

24 25 26 27 28 29

OCTOMBRIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

NOIEMBRIE

L M M J V S D1 2 3

4 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30

DECEMBRIE

L M M J V S D1

4 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 222330

2431

25 26 27 28 29

pentru proprietarii de clădiri de patrimoniu din localitatea Saschiz-sit rural UNESCO

GHID DE BUNE PRACTICI

pag.1

AUTORII: arh. Cristina Neagu, ist. artă Iozefina Postăvaru, arh. Mihai Cazan

GRAFICA ȘI REDACTAREA: arh. Cristina Neagu, arh. Roșca Gabriel, arh. Mihai Cazan

IMAGINI, PLANȘE ȘI STUDII DE TEREN: ist. artă Iozefina Postăvaru, profesor coordonator arh. Ioana Irina Iamandescu, stud. arh. Hulea C. Diana, stud. arh. Trifan T. Petre Tiberius, stud. arh. R MBogdan Cătălin, stud. arh. Puia Ed. Daniel, stud. arh. Matyas Ianos l. Hajnalka, stud. arh. Liancă E. Oana Cleopatra, stud. arh. Iagăr M. Andreea Melinda, stud. arh. Costescu I. Maria Iuliana, stud. arh. Bobeş C. Mihai, stud. arh. Balint Gy. Gyorgy Szabolcs, stud. arh. Acomi G. Adrian

odeanu .

PARTENERI:Universitatea de arhitectură și urbanism Ion Mincu din București

pag.2

Dragi consăteni,

Toate construcțiile din localitatea Saschiz formează un întreg patrimoniu construit cuprins în lista patrimoniului mondial UNESCO, situl rural Saschiz fiind desemnat de organisme şi instituţii naționale și internaționale. Datorită acestei importante recunoaşteri la scară mondială, Saschizul este căutat de foarte mulți vizitatori din toate colţurile lumii, care știu să aprecieze și au ce să admire înca la noi în localitate.

Sudoarea, palmele bătătorite de munca fizică istovitoare, eforturile și sacrificiile incredibile făcute de părinții, bunicii, străbunicii nostri și de toti cei ce au locuit aici și au contribuit la edificarea acestor construcții se vor nărui văzând cu ochii dacă nu ne trezim la timp și nu intervenim corect și legal pe construcțiile noastre fară să le stricăm aspectul arhitectural și valoarea patrimonială pe care ele deja o dețin. Este inadmisibil ca orice cârpaci sau confecționer de termopane dornic de a câștiga și a vă cheltui repede banii munciți și adunați cu multă greutate în aceste timpuri instabile să vă îndrume și să vă dicteze ce trebuie făcut la casa dumneavoastră, în timp ce ingineri și arhitecți specializați nici măcar nu sunt consultați.

Acest ghid are menirea de a vă ajuta să înțelegeți ce aveți de făcut cu casele dumneavoastră și de a vă determina să nu mai interveniți în mod greșit asupra lor modificîndu-le aspectul, pierzându-se astfel valoarea arhitecturală construită nu numai a casei dumneavoastră ci și a întregii localitați Saschiz.

Fac un apel la dumneavoastră să ne asumăm împreună ca şi comunitate această frumoasă moştenire pe care o numim “ arhitectura tradiţională locală” şi să o respectăm de-acum înainte păstrând-o pe cât posibil nealterată.

Ovidiu Şoaita

Primarul comunei Saschiz

PreambulCuvânt de introducere adresat de primar locuitorilor Saschizului

pag.3

Ghidul se dorește a fi un îndrumar de “bune practici “ în domeniul construcțiilor pentru fiecare locuitor al Saschizului, interesat în primul rând de calitatea locuirii sale și a familei sale, și în al doilea rând de valorificarea patrimoniului excepțional în ideea dezvoltării comunității rurale din care face parte.

Ca urmare a transformărilor social economice ce au avut loc dupa 1989, majoritatea caselor nou construite sau renovate nu mai au nimic comun cu cele originale. Este normal ca noile imobile sau cele restaurate să corespundă din punct de vedere a confortului cerințelor epocii noastre, ceea ce îngrijorează însa este pierderea peisajului arhitectural unitar, atractiv atat pentru localnici cât și pentru turiști. Asistăm în prezent la negarea tradiției cu consecințe grave, negative pe termen lung, asupra specificului local. Ca urmare a observării acestui fenomen, Primăria Saschiz a considerat oportună realizarea acestui Ghid, venind în sprijinul comunității cu mai multă informație privind locuirea într-un sit istoric UNESCO.

Prin conținut și prin structură, ghidul relevă modul în care trebuie abordată orice intervenție asupra casei, șurii, gardurilor, curții aflate în proprietatea locuitorilor sau a altor instituții de pe teritoriul comunei și oferă explicații pentru înțelegerea adecvată a noțiunii de “locuire în sit istoric“.

Obiectivele ghidului sunt următoarele: -conștientizarea locuitorilor în sensul aprecierii juste a avantajelor privind situl UNESCO și, ca efect imediat, stoparea oricăror alterări ale substanței originale a satului;-dezvoltarea sentimentului de identitate comunitară și sensibilizarea cetățenilor față de patrimoniul istoric construit;-înțelegerea importanței abordării corecte, atât din punct de vedere legal cât și tehnic a intervențiilor la clădirile din perimetrul zonei protejate.

În măsura în care își va atinge obiectivele, apariția acestui ghid va genera și rezultate corespunzătoare:-salvarea unor valori inestimabile ale culturii mondiale;-creșterea economică;-îmbunătățirea calității vieții.

Considerăm oportună utilizarea ghidului și în scop educational în învățământ și domenii conexe.

Autorii

MotivatieJustificarea demersului

pag.4

Ghid de bune practiciSaschizCuprins

Casele 1.CASELE1.1.Exteriorul

1.1.1.Acoperișurile................................................................................................. pag.61.1.1.1.Țiglele.................................. pag.101.1.1.2.Căpriorii și lații..................... pag.111.1.1.3.Ferestrele din acoperiș........ pag.121.1.1.4.Urloaiele...............................pag.13

1.1.2.Fațadele........................................................................................................ pag.171.1.2.1.Culorile.................................pag.291.1.2.2.Ornamentele........................ pag.311.1.2.3.Porțile...................................pag.461.1.2.4.Soclurile............................... pag.581.1.2.5.Ferestele..............................pag.59

1.1.3.Gardurile....................................................................................................... pag.661.1.4.Curțile........................................................................................................... pag.701.1.5.Șurile.............................................................................................................pag.731.1.6.Floasterul...................................................................................................... pag.751.1.7.Hudițele.........................................................................................................pag.76

1.2.Interiorul1.2.1.Ușile.............................................................................................................. pag.771.2.2.Feroneriile..................................................................................................... pag.791.2.3.Sobele...........................................................................................................pag.801.2.4.Tavanele........................................................................................................pag.811.2.5.Mobilierul și țesăturile................................................................................... pag.82

1.3.Sfaturi practice1.3.1. .......................pag.841.3.2. eparare.................................................................... pag.86

Sfaturi practice pentru întreținere...........................................Sfaturi practice pentru r

pag.5

Casele

1.1 EXTERIORUL1.1.1. Acoperișurile

Acoperişurile, formate din învelitoare şi şarpantă, sunt atât elemente funcționale care servesc la protejarea de ploaie şi intemperii a construcţiilor, cât și elemente estetico-culturale, care formează o componentă majoră a limbajului plastic arhitectural și al evoluţiei tipologice și urbanistice locale.

La clădirile declarate monument istoric sau care se află în cadrul zonei protejate – sit UNESCO – NU se admite modificarea formei acoperişului.

Acoperişul iniţial, atât suprafaţa învelitoarei, cât şi elementele adăugate ei, timpanele, pinioanele, coșurile de fum, jgheaburile, lucarnele şi tabacherele istorice trebuie păstrate.

Peisajul specific al acoperişurilor săsești se caracterizează prin alinierea și ritmul de volume a unor mari suprafeţe de învelitori.

Nu se recomandă:-amplasarea de balcoane sau lucarne cu o formă nepotrivită și cu o proporție inedităSe recomandă:-păstrarea formelor tipice de acoperiș întâlnite la clădirile istorice, inclusiv materialele din care sunt acestea executate.

pag.6

1 2

3 4

5 6

Casele


Nu se recomandă:-expunerea acoperișurilor deteriorate la

intemperii (foto2) -schimbarea geometriei acoperișului (foto 6). -transformarea unei case istorice într-o casa

specifică zonei de munte tip “cabană” (foto 7).

pag.7

1 2

3 4 5

6 7 8

Casele


În exemplul alăturat, se poate remarca felul în care se ajunge de la o ruină la o casă refăcută exact așa cum a fost construită inițial respectând atât materialele cât și tehnicile de construcție inițiale.

În etapa I se poate observa casa in stadiul inițial, de semiruină, ajunsă în această stare probabil din cauza ignorării reparațiilor curente. Se poate observa zidul cu structură mixtă de piatră și cărămidă prăbușit în proporție de 50%. De asemenea s-a putut observa că liantul zidului este ca in marea majoritate a zidurilor caselor săsești din pamânt galben (argila, lut). Î n etapa a doua de reconstrucție se pot observa: zidul refăcut în forma, cu materialele și tehnicile de construcție inițiale, specifice locului. Se pot observa de asemenea doi zidari care ‘trag’ profilul cornișei cu mortare din var. Șarpanta este aproape în totalitate terminată, capriorii fiind fixati în vederea montării contravântuirilor si laților (șipcilor) suport pentru țiglele solzi. Perechile de căpriori au fost fixate cu clești având chertări asigurate cu cuie de lemn. În general locuințele săsești au șarpante simple acesta fiind cel mai vechi tip de șarpantă folosit la majoritatea caselor țărănești. Acestea acoperă deschideri ale învelitorii de până la aproximativ 6 m, având căpriorii așezați la 80 – 100 cm distanță care descarcă pe cosoroabă. În cazul refacerii integrale a șarpantei, ea va păstra volumetria inițială, etapa III.

pag.8

1 2

3 4

5 6

Etapa I

Etapa II

Etapa III

Casele


Acoperișurile săsești specifice au două ape (poza 7) prezentând uneori înspre fațadă o mică teșitură. Acest tip de acoperiș susţine ritmul continuu al fronturilor străzii prin volumetria și culoarea cărămizie caracteristică, uneori estompată de vechime.

La cele mai multe case săsești zidul fațadei care continuă până în dreptul acoperișului este de obicei de formă triunghiulară și este denumit pinion, cunoscut în zona săsească și sub denumirea de ghibăl. La baza pinionului, apare o streașină care protejează zidul camerelor de locuit. Marginile pinionului, laturile acoperișului și streașina de sub pinion sunt de obicei ornamentate cu o cornișă profilată, pinionul insuși fiind deseori ornamentat cu medalioane si ancadramente ale ferestrelor de aerisire a podului.

Nu se recomandă schimbarea acestei forme!

pag.9

1 2

3

5 67

4

Casele


1.1.1.1.ȚiglelePentru învelitorile caselor săsești se

recomandă păstrarea învelitorilor tradiţionale de țiglă. Chiar și în zilele noastre marea majoritate a acoperișurilor săsești sunt din țiglă locală, fabricată manual într-o varietate de forme, unele păstrând încă marca meșterului. Aceste acoperișuri contribuie fundamental la specificul regiunii având un efect vizual unic.

Marea majoritate a vechilor ţigle sunt încă într-o stare bună și, după o verificare atentă, îşi mai pot îndeplini funcţiunea şi în următoarele decenii, putând fi refolosite fără probleme. Dacă refolosirea nu mai este posibilă, înlocuirea se va face cu ţigle noi, de preferat manuale, tot din material ceramic, având acelaşi format ca şi cele vechi. Se recomandă ca înlocuirea să se facă într-o manieră ‘împestrițată’ astfel încat țiglele refolosite să alterneze cu cele noi.

Când starea generală de degradare impune înlocuirea în totalitate a acoperișului, se vor utiliza materiale locale, cât mai apropiate de modelul original. Nu se vor folosi materiale cum ar fi ţigla profilată, tabla, azbocimentul, cartonul asfaltat sau materialele plastice, toate fiind atipice pentru zonele istorice.

Atunci când nu se poate folosi detaliul tradițional de dolie cu țigle, șorţurile din tablă trebuie dimensionate la limitele minime pentru a fi cât mai discrete.

pag.10

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.1.2.Căpriorii și lații

Structura acoperișului se numește șarpantă și e formată din căpriori, șipci suport pentru țigle, contravântuirile căpriorilor, cleștii căpriorilor și aruncători (numiți în zonă și mâțe sau babe). Aceste elemente (foto3,5,6) sunt de obicei făcute din lemn de esență moale, de brad și se descarcă pe baza șarpantei formată din grinzi de lemn de esență tare (stejar), simplu-așezate pe pereții portanți ai caselor, numite cosoroabe și legături, în funcție de rolul îndeplinit (foto4).

Aproape toate elementele șarpantei se îmbină cu chertări simple, în coadă de rândunică cu cuie din lemn de salcâm (la îmbinarea dintre căpriori sau dintre clești și căpriori-foto1) dar si piroane sau cuie (la prinderea laților sau babelor de căpriori), făcute de fierar, cunoscute în zonă și sub denumirea de cuie 'țigănești'.

De obicei, șarpantele săsești au căpriori rotunzi (bilă) de 12-15cm, cosoroabe de 20-30 cm și lați de 3x5 cm, dimensiunile variind în funcție de dimensiunea acoperișului. La execuția acoperișului se va avea grijă la calitatea lucrărilor de dulgherie și la amplasarea corectă a laților suport pentru țigle (foto2), o dispunere incorectă a acestora ar compromite rolul de protecție al învelitorii. De asemenea montarea țiglelor trebuie să se realizeze corect, cu dublarea primului și ultimului rând de țigle, cu atenție sporită la îmbinarea cu hornuri (urloaie), ziduri și cornișe.

pag.11

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.1.3.Ferestrele din acoperiș (lucarnele)Locuința săsească tipică dispune de obicei

de doar câteva camere de locuit, fără bucătărie sau băi. Standardele contemporane de igienă și funcționalitate impun crearea spațiilor amintite și lărgirea spațiului de locuit prin amenajarea de camere suplimentare. De regulă acest lucru se realizează construind în pod dormitoare cu băi.

Iluminarea acestor spații cu lucarne (ferestre în acoperiș) improprii ca formă zonei pot distruge forma acoperișului tradițional. Pentru iluminarea dormitoarelor sunt suficiente lucarne specifice arhitecturii săsești, amplasate corect, similare ca formă celor din fotografiile 1,2,3 și 4. De asemenea ele trebuie amplasate conform proiectului minimalizând riscul de conflict cu limbajul arhitectural al Saschizului – sit UNESCO.

pag.12

1 2

3

7

4

5 6

Casele


1.1.1.4.Urloaiele (hornurile)Coşurile de fum reprezintă atât elemente

importante ale imaginii de ansamblu a acoperişurilor contribuind la silueta satului cât și elemente funcționale importante ale sistemului de încălzire al caselor săsești, funcționarea lor defectuoasă putând duce la incendii cu pierderi atât materiale cât și umane. Din acest motiv este foarte important ca pe lângă menținerea coșurilor de fum în stare bună de funcționare, repararea lor regulată să fie făcută respectând forma și materialele din care au fost făcute inițial.

În mod uzual, hornurile caselor săsești pot avea secțiuni generoase, trecerea de la secțiunea mare, de pornire a hornului care poate ajunge și până la 2-3 mp la hornurile cu afumătoare, la cea mai mică făcându-se cu bolți de cărămidă ieșite în consolă (foto4). Hornul se termină cu un acoperiș de țigle ceramice iar orificiile de evacuare a fumului sunt făcute în lateral pentru a împiedica păsările să cuibărească sau apele din ploi să pătrundă in horn. La realizarea hornului trebuie avută grijă la îmbinarea cu învelitoarea (țiglele), greșelile de aici putând duce la scurtarea duratei de viață a șarpantei acoperișului prin infiltrarea apei și putrezirea prematură a elementelor de lemn. Hornurile sunt tencuite la exterior cu tencuieli de var și deseori au motive ornamentale pictate sau realizate în relief (foto2).

pag.13

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.1.4.UrloaieleChiar funcționale fiind, multe din coșurile

alăturate (foto1,2,3) nu îndeplinesc regula estetică și de formă dictată de apartenența satului Saschiz la grupa monumentelor UNESCO. Din acest motiv sunt nerecomandate coșurile care nu au imaginea specifica zidăriei tencuite și a acoperișului de țiglă cu orificiile de evacuare a fumului pe laterale.

Celelalte hornuri (foto4,5,6) fie au fost alterate funcțional ca în cazul din foto 4 în care au fost astupate orificiile laterale de evacuare a fumului, fie sunt prea aproape de branșamentul de curent electric cum e cazul din foto 5, fie au fost construite defectuos ca în foto 6 unde hornul iese prin coamă. Dacă am explicat ulterior efectele astupării orificiilor laterale și realizarea unui singur orificiu expus intemperiilor, în cazul celorlalte două situații trebuie menționat că, in cazul din foto 5, se întîmplă ca un coș de fum necurățat să ia foc și să nu se producă un incendiu dacă hornul este construit și poziționat corect însă cazul din fotografie ar putea duce la un scurt circuit prin topirea firelor electrice. In cazul din foto 6 trebuie menționat faptul că un coș nu se poziționează niciodată în coamă atât din considerente de structură cât și din considerente de tiraj acesta realizându-se datorită diferențelor de temperatură și nu datorită vitezelor mari ale vântului din exteriorul clădirii.

pag.14

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.1.4.UrloaieleCâteva exemple de hornuri care respectă

atât condițiile legate de formă și material impuse de statutul Saschizului de sit UNESCO dar și condițiile funcționale ca element al sistemului de încălzire cu lemne.

pag.15

1 2

3 4 5

6 7 8

Casele

1.1 EXTERIORUL 1.1.1. Acoperișurile / 1.1.1.4.Urloaiele

pag.16

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

1.1 EXTERIORUL1.1.2. Fațadele / Introducere și generalități

Una din caracteristicile definitorii ale satelor săsești este rezultatul funcțiunii de apărare specifice perioadei apariției acestor așezări, și se manifestă prin frontul continuu la stradă al caselor.

Zidurile fațadelor au goluri mici, funcționale, specifice structurii constructive de piatră și cărămidă, sunt tencuite cu mortare de var și sunt protejate de zugrăveli cu o paletă coloristică pastelată și discretă. Marea majoritate a tencuielilor au accentuate principalele elemente constructive ale unei fațade, chiar dacă aceaste elemente nu-și găsesc decât un rol decorativ pe fațadele caselor săsești din zona rurală. Astfel se disting pe fațadele caselor săsești următoarele elemente: soclul, aerisiri ale pivnițelor, ferestre, aerisiri ale podului și golurile acceselor în curte. Brâiele (delimitând linia de demarcație între nivelurile clădirii), ancadramentele ferestrelor, elementele de colonadă (pilaștri, bosaje ce marchează colțurile clădirilor), cornișele și medalioane, reprezintă ornamente variate.

Sistemul constructiv cu ziduri permeabile, fără hidroizolații orizontale, tencuite cu mortare de var, permit atât apei subterane să se infiltreze în masa pereților cât și eliminarea umezelii într-un ritm care nu aduce deteriorări materialelor de construcție aflate în operă și care împiedică apariția igrasiei cu toate efectele ei secundare nedorite.

pag.17

țigle

țigle

cornișă

oblon

ornament (medalion)

ancadrament

cornișă

ancadrament

fereastră

oblon

ornament (bosaj)

aerisire beci (răsuflătoare)

poartă

portiță

Casele

1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / Tipologie

pag.18

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Tipul 1

Tipul 4

Tipul 7

Tipul 2

Tipul 5

Tipul 8

Tipul 3

Tipul 6

Tipul 9

Casele

pag.19

1.1 EXTERIORUL1.1.2. Fațadele / Tipologie / Tipul 1

Tipul 1 de fațade se caracterizează prin amplasarea singurului corp de casă adiacent liniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cu toate geamurile camerelor la stradă și acces în curte prin poarta zidului de incintă. Suprafața locuibilă este relativ mică.

Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor

-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: lucarne -folosirea unor culori stridente -folosirea mortarelor de ciment

1 2

3 4

5 67

Casele


Tipul 2 de fațade se caracterizează prin amplasarea singurului corp de casă adiacent liniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cu toate geamurile camerelor la stradă și acces în curte prin poarta zidului de incintă. Suprafața locuibilă este mare, cu camere generoase și demisol înalt.

Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor

-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: obloane de plastic, porți metalice cu canate de tablă

-folosirea unor culori stridente -folosirea mortarelor de ciment-placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment

pag.20

1 2

3 4

5 67

Casele


Tipul 3 de fațade se caracterizează prin existența a două corpuri distincte de clădire, în frontul străzii, dispuse unul perpendicular pe linia străzii și adiacent limitei laterale ale lotului, iar celălalt de-a lungul și în frontul străzii, cu accesul în curte prin mijlocul fațadei, cu suprafețe medii ale camerelor din față, cu marea majoritate a geamurilor la stradă. Suprafețele locuibile sunt generoase iar casele au demisol înalt.

Se recomandă repararea cu tehnici și materiale tradiționale, păstrând toate elementele originale, refăcându-le identic pe cele deteriorate.

pag.21

1 2

3 4

Casele

pag.22


Tipul 4 de fațade se caracterizează prin amplasarea singurului corp de casă adiacent liniei străzii, de-a lungul și în frontul acesteia, cu toate geamurile camerelor la stradă și acces în curte prin poarta zidului de incintă. Suprafața locuibilă este mare, cu camere generoase și demisol înalt.

Nu se recomandă: -nerealizarea lucrărilor de întreținere la timp -distrugerea vechii structuri istorice în vederea înlocuirii ei cu una nouă (în foto7 este starea actuală a clădirii și în foto5 e vizibilă starea inițială bună în care se afla inițial acoperișul)

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.23


Tipul 5 de fațade se caracterizează prin amplasarea s inguru lu i corp de casă perpendicular pe linia străzii, în frontul acesteia, suprafața mare a camerei din față, cu 3 geamuri la stradă și acces în curte prin poarta zidului de incintă.

Nu se recomandă: -folosirea altor țigle decât cele solz-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor-schimbarea canatelor porții și portiței -distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: baluștrii -folosirea unor culori stridente

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.24


Nu se recomandă: -placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: cărămidă de sticlă-folosirea unor culori stridente

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.25


Tipul 6 de fațade se caracterizează prin amplasarea s inguru lu i corp a l case i perpendicular pe linia străzii, în frontul acesteia, cu suprafața camerei din față mai mică decât la tipul 5, cu 3 geamuri la stradă însă unul reprezentând golul unei terase deschise. De obicei aceste case au zid de poartă și portiță.

Nu se recomandă: -tencuirea cu mortare de ciment-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei ferestrelor și obloanelor-distrugerea ornamentelor fațadei-folosirea unor culori stridente

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.26


Tipul 7 de fațade se caracterizează prin suprafață mică de locuire, amplasarea singurului corp al casei perpendicular pe linia străzii, câteodată în front retras de la stradă, cu 1-2 geamuri la stradă, de obicei fără zid de poartă.

Nu se recomandă: -netencuirea fațadei-folosirea altor învelitori decât cele cu țigle solz-schimbarea formei acoperișului și streașinii-schimbarea formei și locului ferestrelor-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: obloane de plastic-folosirea unor culori stridente

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.27


Tipul 8 de fațade se caracterizează prin existența a două corpuri distincte de clădire, în frontul străzii, dispuse perpendicular pe linia străzii, adiacent limitelor laterale ale lotului, cu accesul în curte prin mijlocul fațadei, cu suprafețe medii ale camerelor din față, cu 2-3 geamuri la stradă.

Nu se recomandă: -tencuirea fațadelor cu mortare de ciment-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: obloane de plastic-folosirea unor culori străine zonei-folosirea altor învelitori decât cele cu țigle solz

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.28


Tipul 9 de fațade se caracterizează prin amplasarea singurului corp al casei în frontul străzii, perpendicular pe linia ei, cu suprafața mică a camerei din față, cu 2 geamuri la stradă și zid de poartă.

Nu se recomandă: -placarea soclurilor cu piatră și mortare de ciment-schimbarea formei acoperișului -schimbarea formei și locului ferestrelor-distrugerea ornamentelor fațadei-introducerea de elemente noi: balustrade de fier forjat, porți metalice, antene TV-nerealizarea la timp a lucrărilor minime de întreținere

1 2

3 4

5 6

Casele

1.1 EXTERIORUL1.1.2. Fațadele

1.1.2.1.CulorileSe pot observa exemple tipice arhitecturii

săsești de tencuiei protejate cu zugrăveli de var divers colorate cu pimenți minerali ce dau o paletă coloristică pastelată și discretă.

Se recomandă:-zugrăvirea anuală a fațadelor cu zugrăveli

de var colorate cu pigmenți minerali, păstrând culoarea inițială

-efectuarea de reparații de întreținere la tencuielile cu mortare de var

pag.29

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.2.1.CulorileNu se recomandă:-folosirea pigmenților chimici-folosirea culorilor stridente-folosirea unei palete coloristice neadecvate

pag.30

1 2

3 4

5 6

Casele

1.1 EXTERIORUL1.1.2. Fatadele

1.1.2.2. OrnamenteleNu se recomandă:-ornamentați i bogate ale capetelor

jgheaburilor mai ales că acestea sunt elemente de arhitectură modernă, recent introduse în arhitectura satelor săsești, până la introducerea lor apele pluviale de pe acoperiș fiind preluate de floaster- pavajul de piatră rotundă de râu.(foto2)

-nu se recomandă amplasarea la vedere a antenelor TV sau a oricăror elemente moderne pe fațadele istorice (foto4)

Se recomandă:-păstrarea oricăror plăcuțe sau inscripții cu rol

funcțional sau care ar putea ajuta la datarea clădirii istorice sau care o plasează pe aceasta intr-un context istoric.

pag.31

1 2

3 4

pag.32

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleNu se recomandă:-decorarea fațadelor cu ornamentică străină

de arhitectura săsească (foto 4,6)-eliminarea ancadramentelor la ferestre.Se recomandă:-folosirea ornamenticii săsești și păstrarea în

bună stare a celei existente: pilaștri, ancadramente, cornișe și medalioane cum sunt vizibile în foto1,2,3. 1 2 3

4 5 6

pag.33

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleSe recomandă:-păstrarea în bună stare atât a ornamenticii

săsești din mortare de var (ancadramente, cornișe, brâie) cât și a ornamentelor celorlalte elemente ale fațadei- obloanele de lemn, așa cum sunt ele vizibile in fotografiile alăturate.

1 2 3

4 5 6 7 8

pag.34

Casele



săsești din mortare de var (ancadramente, cornișe, brâie și bosaje ce marchează colțurile clădirilor) cât și a ornamentelor celorlalte elemente ale fațadei- obloanele de lemn și portițele, așa cum sunt ele vizibile in fotografiile alăturate.

1 2 3

4 5 6 7 8

pag.35

Casele



săsești din mortare de var (ancadramente, cornișe, brâie și pilaștri ce sugerează elemente constructive ale unei arhitecturi mai scumpe, de la oraș) cât și a ornamentelor celorlalte elemente ale fațadei- obloanele de lemn și portițele, așa cum sunt ele vizibile in fotografiile alăturate.

1 2 3

4 5 6 7 8

Casele

pag.36


1.1.2.2. OrnamentelePinionul fațadelor sau ghibălul poate fi teșit

sau ascuțit și de obicei este bogat ornamentat cu medalioane, inscripții, cornișe variat profilate, nișe de diferite forme și ancadramente ale aerisirilor podului. De obicei cromatica ornamentelor e puternică, în contrast cu culorile pastelate ale câmpurilor. Se recomandă întreținerea in bună stare a pinioanelor.

1 2

3 4 5

6 7 8

Casele


1.1.2.2. Ornamentele Ornamentele pinionului de obicei amplasate

intre aerisirile podului, iau forma monogramelor datate, a medalioanelor, a ornamentelor florale, geometrice sau a simbolurilor creștine: vița-de-vie sau coroana de spice de grâu. Cromatica ornamentelor e puternică, în contrast cu culorile pastelate ale câmpurilor fațadei.

Se recomandă întreținerea în bună stare a medalioanelor.

pag.37

1 2

3 4

5 6

pag.38

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleZona în care corpul de locuire se îmbină cu

zidul porț i i este bogat ornamentată ș i permanentă sursă de probleme în reparațiile curente. Aici e zona de întâlnire dintre 3 streașini ornamentate cu propriul profil de cornișă, pilastraturi sau bosaje.

Se recomandă păstrarea în bune condiții.

1 2 3

4 5 6

pag.39

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleZona detaliată la pagina 38 lipsită de toate

elementele de identificare a arhitecturii săsești. O zonă care altfel este bogat ornamentată a devenit o încîlceală de jgheaburi de scurgere a apelor pluviale care însă nu fac decât să concentreze TOATĂ apa acoperișului în colțul casei șubrezindu-l.

Nu se recomandă realizarea de astfel de ornamente străine de arhitectura săsească. 1 2 3

4 5 6

pag.40

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleAdevărate opere de artă ale meșterilor

dulgheri, obloanele sunt elemente importante ale fațadei săsești avand atât rol funcțional de umbrire pe timpul verii cât și ornamental prin ritmul pe care-l dau fațadei și detaliilor rafinate strecurate de meșteri într-un element atât de complex.

Obloanele sunt în cea mai mare parte încadrate de ancadramente cu profilatură variată.

Se recomandă păstrarea în bune condiții atât a obloanelor ferestrelor cât și a ornamenticii zidăriilor.

1 2 3

4 5 6

pag.41

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleNu se recomandă:-distrugerea ancadramentelor istorice și

inventarea unor profilaturi noi în total dezacord cu ornamentica săsească (foto 4,5,6)

-amplasarea de noi ferestre cu rame din plastic ce nu respectă proporțiile inițiale date de împărțirea șprosurilor.(foto4,5,6)

-nu se recomandă pozarea cablurilor de curenți tari sau slabi pe fațadele istorice.(foto5)

Se recomandă păstrarea în bune condiții atât a ornamentelor ferestrelor cât și a ornamenticii zidăriilor.(foto1,2,3)

1 2 3

4 5 6

pag.42

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleOrnamentică bogată, curat lucrată, apropiată

de cea a arhi tectur i i urbane (foto1). Ancadramentele ferestrelor sunt printre ornamentele cel mai des întâlnite pe fațadele săsești. In foto1 și 2 ancadramentele nu sunt simple, doar cu glaf (ca în foto 3 și 4) ci au și panouri ornamentate cu motive florale și geometrice)

În exemplele 2 și 5 se observă modificarea golurilor fațadei cu grijă deosebită pentru păstrarea ritmului dat de repetitivitatea ornamentelor fațadei. Astfel deși golurile ferestrelor au fost obturate, ornamentica a fost păstrată.

Se recomandă păstrarea în bune condiții atât a ornamentelor ferestrelor cât și a ornamenticii zidăriilor.

1 2 3

4 5 6

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleGolurile porților sunt o altă sursă bogată de

ornamente pe fațadele săsești. Fie că sunt drepte cu grindă de lemn aparentă, ornamentată cu pazie sau acoperită de tencuieli de mortare de var aplicate pe stuf, cu sau fără console din zidărie la încastrări, fie că sunt cu arce în plin cintru sau arce baroce din zidărie de cărămidă, golurile porților săsești sunt o bogată sursă de ornamente valoroase pentru arhitectura săsească.

Se recomandă păstrarea lor în bune condiții.

pag.43

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleMarea majoritate a porților săsești au canate

ornamentate la partea superioară cu traforuri care filtrează lumina in forme decorative de efect. Din păcate acestă zonă traforată este foarte delicată fiind supusă degradării din care cauză multe din aceste ornamente dispărând deja.

Se recomandă păstrarea canatelor ornamentate de porți în bune condiții.

pag.44

1 2

3 4

5 6

pag.45

Casele


1.1.2.2. OrnamenteleMare varietate de porți și portițe, acestea din

urmă putând fi de la simple uși dulgherești până la uși mai complexe cu tăblii, motive solare sau geometrice. Marea majoritate a portițelor au feronerii valoroase din punct de vedere ornamental.

Se recomandă păstrarea portițelor în bune condiții.

1 2 3

4 5 6

Casele


1.1.2.3. PorțileReprezentând punctul de acces într-o incintă

altfel foarte bine delimitată de ziduri înalte, o caracteristică specifică arhitecturii săsești, poarta caselor săsești își datorează forma actuală caracteristicilor funcționale (dimensiunea aproximativa care să permită accesul unui car cu fân în curte), tehnice (structura solidă din lemn de stejar care să confere rezistență, ingenios asamblată din puține elemente dimensionate astfel încât să permită o manipulare ușoară la închidere și deschidere), și celor decorative (scândurile din alcătuirea canatului porții având deseori modele traforate la partea superioară atât cu valoare funcțională, pentru a permite vântului să se disperseze, cât și cu valoare decorativă, existând o varietate mare de modele în acest sens).

Porțile ocupă o mare suprafață din fațada caselor săsești, conferindu-le o importanță majoră in păstrarea specificității casei în sine, cât și străzii satului săsesc.

Se recomandă păstrarea formelor, a structurii și a culorilor originale pentru toate tipurile de porți, reparații anuale la zidărie și lemn, și ori de câte ori este nevoie, înlocuiri de țigle la acoperișul porții.

Nu se recomandă executarea porților din metal și schimbarea formei porților (foto2,4,6).

pag.46

1 2

3 4

5 6

Casele


1.1.2.3. Porțile / TipologieFrontul continuu la stradă al caselor săsești și

regulile de compunere stricte ale fațadelor caselor au dus la crearea de porți de o mare diversitate. Gospodăriile mai sărace au porți scunde simple, din scânduri de lemn (foto6) de obicei urmând modelul gardului ce împrejmuiește lotul casei, și ocazional cu încrustări decorative pe stâlpi. În mare majoritate însă, porțile săsești sunt încadrate de goluri în zidul de fațadă, care permit accesul atelajelor. Astfel, luând în considerare prezența la toate tipurile de porți a acoperișului de țiglă al zidului în care e făcut golul porții, după forma golului, deosebim porți ce sunt încadrate de goluri semicirculare cu arc in plin cintru (foto2), sau cu arc baroc realizat fie din zidărie de cărămidă, fie din grinzi din lemn de stejar cioplite, sau porți ce închid goluri rectangulare, cu grinzi din lemn de stejar, lăsate aparente (foto3), acoperite cu pazii decorative (foto5) sau chiar cu ornamente din mortare de var pe stuf.

După canatele porților deosebim porți cu un canat (care de obicei au un gol separat în zidul de fațadă pentru accesul oamenilor –foto1) sau două canate (de obicei inegale, dintre care unul mai mic pentru accesul oamenilor și altul mai mare pentru accesul ocazional al atelajelor agricole – foto4) cu sau fără traforuri la partea superioară.

pag.47

1 2

3 4

5 6

Tipul 1

Tipul 3

Tipul 5

Tipul 2

Tipul 4

Tipul 6

Casele


1.1.2.3. PorțileTipul 1 este reprezentat de porțile cu portiță

separată încadrată la rândul ei de goluri cu formă dreaptă sau semicirculară la partea superioară. În acest caz porțile pentru accesul atelajelor au un singur canat cu sau fără ornamente la partea superioară, canat încadrat de goluri cu grindă sau cu arc.

Portițele sunt structurate ca orice ușă dulgherească simplă având fie scânduri simplu așezate (foto1), fie tăblii (foto2), fie modele geometrice mai simple sau mai rafinate (foto3,4,5,6).

7

1 2 3

4 5 6pag.48

Casele


1.1.2.3. PorțileTipul 2 este reprezentat de porțile ce sunt

încadrate de golurile semicirculare la partea superioară. Arcele pot fi in plin cintru, baroce sau turtite, executate din grinzi de stejar fasonate cu barda (foto6) sau din cărămidă.

Bogat ornamenta te , aceste go lur i semicirculare încadrează porți cu unul sau două canate (foto3,5,6), cu canate inegale (foto1,2,7,4), sau cu portiță înglobată în structura canatului unic (foto5,6).

1 2

3 4

5 67pag.49

Casele


1.1.2.3. PorțileTipul 3 de porți, cele ce sunt încadrate de

goluri cu grindă, pot fi într-un singur canat (cu portiță înglobată în canat sau cu portiță separată) sau în două canate inegale, cu sau fără canate ornamentate. Grinzile de stejar ale golurilor pot fi aparente (foto2,7,4) cu pazie ornamentală (foto1) sau acoperite de tencuieli în câmp sau cu profilaturi (foto 3,5,6).

De asemenea punctele de sprijin ale grinzilor pot avea cărămizi ieșite în consolă, simple sau profilate, care micșorează deschiderea grinzii și ușurează transmiterea eforturilor rezultate din greutatea grinzii la zidurile de sprijin.

1 2

3 4

5 67pag.50

Casele


1.1.2.3. PorțileTipurile 4 și 5 definesc mai clar noțiunile de

canate fără ornamente (foto1), cu ornamente simple (foto 4,7) și cu ornamente traforate la partea superioară a canatului (foto 2,5,6,8).

1 2

3 4 5

6 7 8pag.51

Casele


1.1.2.3. PorțileTipul 6 de poartă descrie poarta de înălțime

mică, specifică gospodăriilor mici, amplasată între stâlpi (câteodată ornamentați), care de obicei continuă stilul împrejmuirii curții. În general, aceste porți sunt făcute din scânduri din lemn de brad, cu sau fără decupaje decorative la partea superioară, cu portiță separată sau înglobată în poarta atelajelor.

1 2

3 4

5 67pag.52

Casele


1.1.2.3. PorțilePentru tipul 6 de porți se recomandă

păstrarea lemnului ca material de execuție și o formă cât mai discretă de ornamentare

Nu se recomandă:-execuția porților cu structură metalică;-executarea închiderilor structurii canatelor

cu tablă;-introducerea de decorații specifice metalului

prelucrat în bare sau foi, decorații străine ornamenticii săsești.

1 2

3 4

5 67pag.53

Casele


1.1.2.3. PorțileÎn fotografii se observă o varietate a

principalelor elemente ce definesc poarta săsească:

-acoperișul cu țiglă solz;-cărămizile ieșite pentru a eficientiza statica

porții;-grinda „buiandrug” a porții cu sau fără

ornamentație și pazie;-arcele;-structura canatului porții fără ornamente (cu

șipci sau cu traforuri).1 2 3

4 5 6 7 8pag.54

Casele


1.1.2.3. PorțileSimilar paginilor anterioare, în fotografii se

observă varietatea principalelor elemente ce definesc poarta săsească:





5 6 7 84pag.55

Casele








5 6 7 84pag.56

Casele








5 6 7 84pag.57

Casele

pag.58


1.1.2.4. SoclurileParte integrantă a fațadei, soclul este

elementul care trebuie să dea acesteia „greutate”, echilibrând vizual compoziția fațadei.

Expus atât umezelii din sol, cât și aceleia provenite indirect din stropii de ploaie împroșcați de pavaj, soclul este locul în care tencuielile din mortare de var se distrug cel mai frecvent și necesită reparații. În cazul în care soclul nu este ornamentat, se folosesc tehnici și materiale tradiționale, și în cazul în care au mai fost executate astfel de reparații la tencuieli cu mortare de var sub îndrumarea unui meșter tencuitor, lucrările de reparații pe suprafețe mici pot fi executate de către proprietar.

Se recomandă reparații anuale la soclurile tencuite cu mortare de var (foto1), însă ele pot fi și curățate de tencuială pe o porțiune, expunând piatra sau cărămida din compoziția zidului - foto3,4 (de menționat că rosturile dintre pietre sau cărămizi trebuie umplute cu mortare de var pentru a preântâmpina spălarea liantului zidului – de obicei pamânt galben).

Nu se recomandă aplicarea pe socluri a tencuielilor din mortare de ciment (foto2) sau a placajelor de piatră în mortare de ciment (foto4,6).

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.59


1.1.2.5. FerestreleFerestrele sunt unele dintre elementele cele

mai importante ale fațadelor atât pentru rolul lor funcțional cât și pentru ritmul vizual impus prin repetitivitate fațadelor săsești. Ele au o conformație adaptabilă fiecărui sezon fiind formate din două tocuri, unul pe exteriorul zidului și unul pe interiorul lui, pe care se pun două rânduri de geamuri pe timpul iernii sau un rând de obloane la exterior și un rând de geamuri la interior pe timpul verii.

7

1 2 3

4 5 6

Casele

pag.60


1.1.2.5. FerestreleConfigurația adaptabilă la condițiile climatice

aduc un plus de importanță ferestrelor ele având și rolul de a eficientiza termic întreaga casă.

Variate ca dimensiuni și ornamente, atât obloanele cu clapete mobile cât și canatele cu sticlă și baghete ale ferestrelor impresionează prin calitatea meșteșugărească a lucrării, ingeniozitatea soluți i lor de asamblare, durabilitatea și frumusețea obiectului finit.

Se recomandă păstrarea în forma originală atât a canatelor cu sticlă cât și a obloanelor.

7

1 2 3

4 5 6

Casele

pag.61


1.1.2.5. FerestreleFerestrele istorice au în general forme

dreptunghiulare, cu supralumină, fiind montate vertical pe fațade. În general, tâmplăria ferestrei este în două canate, fiecare canat fiind împărțit in două de șprosuri.

Obloanele ferestrelor trebuie păstrate și merită a fi refăcute acolo unde s-au pierdut sau au fost alterate.

Atât obloanele cât și ferestrele au feronerii deosebit de valoroase, executate de meșteri fierari. Feroneria originală mai funcţionează de cele mai multe ori și trebuie recuperată, reparată, refolosită și refăcută, lucru care poate fi făcut chiar de către proprietari cu minime cheltuieli.

Pentru tâmplăria degradată însă este obligatorie colaborarea cu meșterii de specialitate dulgheri și tâmplari.

Repararea ferestrelor istor ice este preferabilă nu numai din punct de vedere al protecției monumentelor ci este și mai ieftină decât achiziționarea de ferestre noi.

Nu se recomandă (foto2,4,6):-înlocuirea obloanelor rulouri moderne din

material plastic.-modificarea proporțiilor ferestrelor-montarea de ferestre termopan cu rame din

material plastic (PVC)

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.62

1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

pag.63

1.1 EXTERIORUL 1.1.2. Fațadele / 1.1.2.5. Ferestrele

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

pag.64


1.1.2.5. Ferestrele din zona demisolului înalt și din zona pivnițelor sunt de obicei ferestre de aerisire și sunt foarte importante pentru eliminarea umidității din beciuri pe timpul verii fiind important ca ele sa fie menținute deschise in acest sezon. Tot în acest registru orizontal pot fi ferestre ale unor spații de locuire, amenajate recent, mult mai mari ca dimensiuni decât aerisirile și care trebuie tratate ca și ferestrele registrului superior: cu două tocuri care să permită montajul a două rânduri de geamuri pe timpul iernii și montajul obloanelor la exterior pe timpul verii.

În general acestor ferestre și goluri li se aplică recomandările și restricțiile ferestrelor așa cum au fost descrise în paginile anterioare.

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.65


1.1.2.5. Golurile din câmpul pinionulu (ghibălului) au de obicei rolul de control al temperaturii aerului asigurând recircularea aerului în pod. Este important ca ele sa fie menținute deschise mai ales în sezonul cald și de aceea marea majoritate a acestor goluri nu au canate și tocuri (foto2) fiind tratate doar din punct de vedere al decorației cu ancadramente, similar modului în care sunt tratate ferestrele.

O mică parte din aceste goluri au însă obloane cu clapete mobile, similare celor folosite la ferestre ca și dulgherie și feronerie.

În general acestor obloane și goluri li se aplică recomandările și restricțiile golurilor ferestrelor așa cum au fost descrise în paginile anterioare.

Astfel nu este recomandată:-modificarea dimensiunilor golurilor-montarea de obloane de plastic tip rulou-distrugerea ancadramentelor și a celorlalte

decorațiuni adiacente acestor goluri.

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.66

1.1 EXTERIORUL1.1.3. Gardurile (împrejmuirile)

De asemenea importante în definirea caracterului specific al imaginii satului săsesc, împrejmuirile sunt în mare parte construite din ziduri de cărămidă și piatră, cu acoperiș în două ape și învelitoare de țigle solz.Tehnicile de construcție ale acestor împrejmuiri nu sunt diferite de cele ale zidurilor și acoperișurilor (foto7).

O frecvență mare o au și împrejmuirile din lemn, acestea fiind mai vizibile însă dinspre grădini și mai puțin întâlnite în frontul continuu al străzii.

Fie că sunt din lemn cu decupaje decorative la partea superioară, fie că sunt din zidărie (de piatră, cărămidă sau au structură mixtă), aceste împrejmuiri trebuie întreținute și păstrate pentru a nu pierde caracterul locului. Astfel, în foto 1 și 2, 3 și 4, 5 și 6 se pot vedea ipostaze inițiale și ipostaze remediate ale unor astfel de împrejmuiri.

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.67

1.1 EXTERIORUL1.1.3. Gardurile

În funcție de scopul și efectul dorit gardurile pot fi înalte, joase și cu grade diferite de transparență.

În cazul în care se dorește un gard „transparent” (foto1,2), de înălțime mică (foto3,4,5) sau opac și înalt (foto6,7,8), este recomandată folosirea materialelor și formelor specifice arhitecturii săsești (foto1,3,4,6,7). 1 2

4 5

6

3

7 8

Casele

pag.68

1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

pag.69

1.1 EXTERIORUL 1.1.3. Gardurile / Exemple nerecomandate

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

pag.70

1.1 EXTERIORUL1.1.4. Curțile

Perfect organizate pentru ocupația locuitorilor satului (agricultură și creșterea animalelor), curtea săseasca este închisă la „stradă” de corpurile de locuit și de zidul porții, iar în spatele curții de șură.

Această amplasare permite accesul facil cu atelaje la anexa agricolă (șură) pe drumul cel mai scurt, având tot timpul acces direct la anexele gospodărești din lateralele curții.

Golurile din ziduri reprezentate de accese și ferestre, porțile din lemn ale anexelor gospodărești și agricole, închiderile din lemn și zidărie, lucarnele de aprovizionare cu nutreț a fânarelor, hornurile, pavajul de piatră (floasterul), fântâna, acoperișurile (foto7), toate aceste elemente variate ca textură, formă, culoare și material, contribuie la definirea imaginii specifice a curții săsești, și o completează fericit și armonios pe cea a satului.

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.71

1.1 EXTERIORUL 1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

1.1 EXTERIORUL 1.1.4. Curțile / Exemple din Saschiz

pag.72

1 2 3

4 5 6

7 8 9

Casele

pag.73

1.1 EXTERIORUL1.1.5. Șurile

Clădiri impunătoare prin volumetrie, în ciuda statutului lor de anexe agricole, șurile sunt o prezență pregnantă și în satul săsesc, contribuind la caracterul specific al acestuia (foto1,2,5). Datorită acestui fapt, șurile trebuie păstrate ca element volumetric în compoziția gospodăriei săsești chiar dacă și-au pierdut funcționalitatea. Eliminarea acestor structuri este nerecomandată și trebuie amendată ca distrugând imaginea satului, disturbând ritmul volumetric dat de pantele acoperișurilor.

Se recomandă:-întreținerea în bună stare a învelitorii din țigle

solz pentru a împiedica degradarea lemnului șarpantei;

-păstrarea închiderilor laterale din scândură pentru a evita dislocarea elementelor componente la vânt puternic.

1 2

3 4

5

Casele

pag.74

1.1 EXTERIORUL1.1.5. Șurile

Șurile sunt construcții eminamente agricole, folosite atât la depozitarea fânului și atelajelor, cât și la adăpostirea animalelor. De obicei, șurile au o parte de zidărie (dedicată animalelor) și o parte din lemn de stejar cu închideri de scândură din lemn de brad (foto2,4,6).

Dacă lucrările de zidărie nu prezintă aspecte inedite, lucrările de dulgherie sunt exemple de excelență a meșterilor, îmbinările dintre stâlpi, grinzi, contrafise și legături fiind adevărate opere de artă (foto1,3,5).

Nu se recomandă neglijarea acestor structuri și acceptarea deteriorărilor graduale prin neefectuarea de lucrări elementare de întreținere a acoperișurilor (foto7).

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.75

1.1 EXTERIORUL1.1.6. Floasterul (pavaj cu piatră de râu)

Floasterul este un pavaj cu piatră rotundă de râu și se întâlnește în satele săsești, în fața caselor ca trotuar cu rigolă, și în curți ca pavaj continuu, deseori cu rigolele de scurgere a apelor pluviale marcate de pietre mai mari (foto1), având fâșie de aproximativ 1 metru pe lângă casă, pe ruta cea mai scurtă spre grajduri, marcată cu piatră lată (foto2,3,6) sau așezată diferit față de cea din restul curții.

Acest pavaj este mult mai bun decât turnarea în câmp continuu de asfalt sau ciment deoarece pavajul de piatră permite repararea ușoară, scurgerea apelor pluviale sau infiltrarea lor în pământ (după caz) și, pe vreme frumoasă, împiedică efectul radiant al cimentului sau asfaltului, contribuind la răcorirea zonei.

Se recomandă menținerea floasterului fără vegetație, prin curățare de câte ori este nevoie.

Pe lângă calitățile funcționale, floasterul dă caracterul specific al imaginii satului, având chiar valențe estetice prin compoziția rezultată din linia rigolelor de scurgere.

O altă calitate a sa este costul redus, piatra rotundă de râu putând fi procurată direct din natură, iar punerea în operă poate fi făcută chiar de proprietar.

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.76

1.1 EXTERIORUL1.1.7. Hudita

Definită de spațiul dintre două case vecine, situată pe limitele laterale ale loturilor, având pantă de scurgere spre stradă, hudița reprezintă zona de colectare și direcționare a apelor pluviale la rigola străzii, și ajută la împiedicarea extinderii rapide a focului de la o șura la alta în caz de incendiu.

Se recomandă (foto1):-menținerea hudiței curate, fără vegetație și

resturi de țigle;-menținerea pantei de scurgere spre orificiul

de scurgere din zidul fațadei;-menținerea zidului hudiței în stare bună

(țigla, tencuiala și orificiul de scurgere al apei neobturat);

-întreținerea se face curățând de câte ori este nevoie spațiul de resturi vegetale sau țigle sparte.

Nu se recomandă:-alterarea imaginii zidului hudiței astfel încât

să pară că nu face parte din fațada casei (foto3);-amenajarea de construcții în spațiul hudiței,

în dezacord cu arhitectura săsească;-concentrarea în această zonă a jgheaburilor

de scurgere, jgheaburi care nu fac altceva decât să concentreze apele pluviale de pe tot acoperișul în colțurile caselor.

1 2 3

Casele

pag.77

1.2 INTERIORUL1.2.1. Ușile

De o mare diversitate formală, ușile din arhitectura săsească impresionează prin cal i tatea meș teșugărească a lucrăr i i , ingeniozitatea soluț i i lor de asamblare, durabilitatea și frumusețea obiectului finit.

Ușile pot fi mai simple, numite și dulgherești (foto1,2,3) sau pot avea îmbinări și ornamente mai complicate, care necesita mai mult timp de realizare și care sunt potrivite spațiilor de locuit.

Ușile dulgherești pot fi cu scânduri în lambă și uluc (foto2,3), cu tăblii (foto1) sau motive geometrice, asamblate cu cepuri și cuie de lemn sau cuie de fierar. Aceste uși se folosesc de obicei la închiderea spațiilor clădirilor anexe (pivnițe, șopruri, grajduri) și au o grosime medie de 4-5 cm.

Se recomandă recondiționarea (foto7) și păstrarea în bună stare a ușilor dulgherești.

7

1 2 3

4 5 6

Casele

pag.78

1.2 INTERIORUL1.2.1. Ușile

Ușile spațiilor de locuit reprezintă un element important al casei săsești. Variată ca formă și dimensiuni, pe lângă valoarea funcțională intrinsecă pe care o are, ușa săsească este bogat decorată, de la profilaturi discrete ale tăbliilor și figuri geometrice de efect până la intarsii și motive florale pictate. Decorațiile acestor uși au făcut ca valoarea lor de obiect de artă să preceadă valoarea funcțională, multe dintre aceste uși fiind acum folosite ca obiecte decorative în apartamentele imobilelor urbane.

Feroneria atașată de obicei acestor uși nu este mai prejos ca valoare conferind întregului ansamblu, ușă și feronerie, un aspect unic și complex prin funcționalitate și frumusețe.

Se recomandă folosirea acestor uși la interiorul caselor săsești, unde lipsesc se recomandă execuția unora noi după modele existente, întregite bineânțeles de feronerie, iar acolo unde ușile au defecțiuni se recomandă repararea, restaurarea și conservarea după caz, și aducerea ușii la o stare cât mai apropiată de cea inițială.

1 2 3

4 5 6

Casele

pag.79

1.2 INTERIORUL1.2.2. Feroneriile

Mânere, broaște, șilduri, chei, balamale, cuie și piroane, toate elementele de feronerie ce intră în componența încuietorilor săsești pot fi realizate și asamblate într-un simplu atelier de fierărie subliniind încă o dată relația strânsă dintre arhitectura și modul de viață din comunități le săsești care confereau o independență totală de ajutorul venit din afară.

De tip aparent, încuietorile săsești sunt variate putând avea mecanismul la exterior, parțial acoperit sau ascuns de elemente metalice rafinat ornamentate și sunt dovada vie a talentului meșterilor fierari sași. Cu o durabilitate, simplitate, funcționalitate și frumusețe de invidiat, este recomandat ca feroneriile ușilor să fie întreținute în bună stare și daca e cazul să fie reparate, restaurate și conservate după caz, aducându-le la o stare cât mai apropiată de cea inițială.

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.80

1.2 INTERIORUL1.2.3. Sobele

soba de cahle avea un rol multiplu fiind atât obiect decorativ cât și funcțional pentru încălzire și gătit.

Variate ca și conformație, sobele săsești autentice sunt rare în zilele noastre și se recomandă păstrarea lor intactă chiar dacă nu mai sunt funcționale.

Punct central de interes în camera săsească,

1 2

3 4 5

6 7 8

Casele

pag.81

1.2 INTERIORUL1.2.4. Tavanele (planseele)

Majoritatea planșeelor săsești au structura de grinzi din lemn de stejar cu scândură de brad suprapusă alternativ la tavanele camerelor de locuit (foto1,2) și bolțișoare de cărămidă (foto4,5) sau dușumeaua oarbă (știucătură/ foto8) la cele ale pivnițelor. Familiile mai înstărite își permiteau pivnițe boltite (foto7).

Aceste planșee au stratul de umplutură din pământ galben și sunt pardosite cu scândură de brad în camerele de locuit și cu cărămidă in poduri. Stratul de umplutură este de aprox. 20 cm și oferă o bună protecție termică și fonică.

Planșeele de lemn săsești sunt lucrări dulgherești de o frumusețe deosebită, de obicei semnate pe grinda de meșter cu inscripții datate rafinate, și conferă tavanelor un aspect casetat, uneori decorat cu pictură.

Nu se recomandă alterarea aspectului tradițional al planșeului (foto6).

1 2

4 5

6 7 8

Casele

pag.82

1.2 INTERIORUL1.2.5. Mobilierul si țesăturile

MobilierulRându ia l a săsească (Sachs i sche

Lebensordnung) se reflectă și în piesele de mobilier.

Chiar dacă se găsesc într-o stare proastă, ele pot fi recondiționate și folosite în mod uzual, turiștii fiind încântați de stilul țărănesc de decorare al caselor.

Pictate sau nu, piesele tradiționale de mobilier, cum sunt Kastenele, lăzile, oglinzile cu rame de lemn sau de sticlă, blidarele, scaunele sau paturile readuc atmosfera liniștită vieții la țară.

1 2

3 4

5 67

Casele

pag.83

1.2 INTERIORUL1.2.5. Mobilierul si tesaturile

ȚesăturileȘtergare, peretare cu scrisuri ţesute, brodate,

feţe de perine (perne) cusute, huse pentru biblie sau pentru o carte preţioasă, port ace în formă de inimioară, mileuri, peretare micuţe, toate pot decora interiorul căminului și vor impresiona prin originalitate orice vizitator.

Cu desene florale sau zoomorfe brodate pe pânza de in, cânepș sau bumbac, țesăturile stau mărturie pentru iscusința și hărnicia gospodinei. Motivele florale sunt cel mai des folosite atât pe textilele decorative, cât şi pe ceramică şi mobilier pictat. Amintim laleaua, care reprezintă semnul de mândrie, ospitalitate, putere şi bucurie, rodia (mărul de granată), figurată sub formă de pomul vieţii după tipar Iranian, ca simbol al evoluţiei ciclice a universului și al morţii urmate de regenerare, margareta, garofiţa, trandafirul - ca simbol al bucuriei şi dragostei, bujorul, bradul - ca simbol al vieţii veşnice, al tinereţii şi al vigorii, păunul - ca simbol al fertilităţii, vrabia - ca simbol al belşugului şi rodniciei, cocoşul - ca simbol solar, porumbelul - ca simbol al dragostei, la margine au franj sau cipcă (dantelă) de mână, cusută ori doar pe margini sau mijloc, feţe de masă de pânză, cu ciur (dantelă cu ochiuri mari).

Culorile folosite predominant sunt albastrul și negrul pentru țesăturile săsești.

1 2

3 4

5 6

Casele

pag.84

1.3. SFATURI PRACTICE1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere

Anual, în cazul în care se aplică tehnici și materiale tradiționale pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și în cazul în care acestea au mai fost facute anterior sub îndrumarea unui meșter, atunci următoarele lucrări pot fi executate de către proprietarii caselor:

1. Pentru întreținere, pe suprafețe mici tencuielile deteriorate se completează cu tencuieli din mortare de var numai daca nu sunt afectate elemente de ornament sau tencuieli decorative (caz în care se apelează la personal calificat în lucrul pe monumente).

2. Se refac zugrăvelile cu var pastă și pigmenți minerali cu o paletă coloristică pastelată, obligatoriu în aceeași nuanță cu cea existentă, numai dacă nu sunt afectate și zugrăveli speciale cu inscripții sau motive decorative (caz în care se apelează la personal calificat în lucrul pe monumente).

3.Se curăță hornurile și li se verifică integritatea structurală și funcțională. În cazul în care hornurile nu corespund se repară păstrând forma și materialele originale.

4.Lemnăria porților și ferestrelor se inspectează și se protejează împotriva umezelii. În cazul în care lemnăria trebuie reparată se apelează la personal calificat pentru înlocuirea DOAR a părților deteriorate.

5.Obloanele se curăță, repară, protejează împotriva umezelii, depozitează și înlocuiesc pe timp de iarnă cu ferestre pentru a eficientiza termic spațiile de locuit prin efectul de dublare a geamurilor. În cazul în care obloanele trebuie reparate se apelează la personal calificat pentru înlocuirea DOAR a părților deteriorate.

6.Aerisirile pivniței vor fi menținute deschise pe timpul verii pentru a ajuta la eliminarea umezelii din pereți (această activitate poate fi făcută de către proprietar fără asistența personalului calificat în lucrări pe monumente).

Ori de câte ori este posibil și de preferat a fi executate regulat de proprietar enumerăm următoarele activități:1.Acoperișurile se inspectează și se verifică în vederea identificarii țiglelor lipsă sau sparte (care se înlocuiesc imediat cu țigle identice ca material, formă

și culoare), a identificarii urmelor de șiroire a apei pe elementele șarpantei și identificarii căpriorilor sau laților putrezi. În cazul în care se găsesc neregularități se cere sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente și se începe colaborarea cu meșterul de specialitate.

2.Se urmărește ca nivelul fântânii din curte să fie tot timpul cu aproximativ 1 metru sub nivelul de călcare al beciului. În caz contrar se golește fântâna până la nivelul indicat.

3.Se urmărește apariția zonelor umede în pardoselile beciului, lucru care indică de obicei apariția unui traseu nou de apă subterană care trebuie captată și redirecționată cu drenuri, în caz contrar putând duce la deteriorări structurale majore ale zidăriei. În cazul în care se fac doar lucrăi de săpături la distanță sigură de pereții portanți ai casei, acestea se pot face fără personal autorizat pe monumente.

4.Se repară lemnăria și feroneria porților, obloanelor și ferestrelor în cazul în care nu sunt necesare înlocuiri de elemente sau lucrări de reparație complexe.

5.Pavajul se menține curat și fără iarbă atât în curte și hudiță, cât și în fața casei, acest fapt ajutând la îndepărtarea rapidă a apelor pluviale de lângă zidurile caselor și redirecționarea ei către rigolele de scurgere.

Casele

pag.85

1.3. SFATURI PRACTICE1.3.1.Sfaturi practice pentru întreținere

Doar în caz de necesitate, doar cu sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente si doar cu colaborarea cu meșteri zugravi, tencuitori, fierari, zidari, dulgheri și tâmplari pricepuți.

1.Pentru realizarea zugrăvelilor speciale cu inscripții sau motive decorative se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente si colaborarea cu meșteri zugravi pricepuți.

2.Pentru repararea zidăriilor cu fisuri mari, însă nu înainte de a afla motivul apariției fisurilor și numai cu avizul inginerului structurist, se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente și colaborarea cu meșteri zidari pricepuți.

3.Pentru repararea suprafețelor mari de tencuială deteriorată, cu ornamentație sau tencuieli decorative se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente și colaborarea cu meșteri tencuitori pricepuți.

4.Pentru reparațiile la lemnăria porților, a obloanelor și ferestrelor se recomandă sfatul unui proiectant sau constructor specializat pe monumente și colaborarea cu meșteri dulgheri și fierari pricepuți care pot înlocui DOAR părțile deteriorate.

Casele

pag.86

1.3. SFATURI PRACTICE1.3.2.Sfaturi practice pentru reparare

Context generalConstrucțiile anterioare sec al XIX lea au fost executate fără izolarea hidrofugă a fundației și au funcționat bine atâta vreme cât finisajele aferente

(tencuieli și zugrăveli, pardoseli, pavaje) au permis eliminarea rapidă a umezelii de ascensiune capilară.Introducerea finisajelor impermeabile (tencuieli cu ciment, zugrăveli cu vopsea de ulei sau vinacet, placaje de faianță, pardoseli din ciment, strat suport de

ciment la pardoseli, trotuare din asfalt sau ciment turnat continuu etc.) provoacă apariția igrasiei cu toate efectele ei nedorite: desprinderea tencuielilor, putrezirea planșeelor din lemn și în final, descompunerea mortarului din masa zidăriei și a elementelor componente ale zidului. Aplicarea de izolații hidrofuge verticale accelerează procesul de degradare! Igrasia poate fi eliminată doar prin restabilirea echilibrului de respirație al zidurilor revenind la sistemele de finisaj originale! Una dintre cele mai importante măsuri de asanare este înlaturarea tencuielilor de ciment și revenirea la tencuielile cu mortar de var și nisip. Tencuielile vechi sănătoase vor fi păstrate, înlaturându-se doar porțiunile burdușite, care vor fi completate pe porțiuni, cu tencuieli din mortar de var și nisip, executate cu respectarea grosimii, a modului de finisare și a compoziției tencuielilor originale.

Este indicat ca materialele folosite la repararea fațadelor să fie locale, astfel ele vor îndeplini regula de a repara casele valoroase cu materiale și tehnici de construcție locale. Atât materialele locale cât și manopera sunt ieftine în zona rurală, marea majoritate a materialelor putând fi procurate chiar din natură.

Astfel varul pastă, care se utilizează conform STAS 146-61 “Var pentru construcții”, poate fi produs în propria curte atâta vreme cât este bine stins, are o vechime de minim 6 luni și nu are impurități (piatră de var nestinsă, corpuri organice sau vegetale, nisip, praf etc.). Marea majoritate a caselor săsești au o goapă de var in pivniță, folosiți-o! Varul hidratat din comerț nu se recomandă, poate fi folosit la zugrăveli, însă cu rezultate mult inferioare varului pastă.

Nisipul natural de râu sau de carieră, care trebuie să corespundă condițiilor prevăzute în STAS 1.667-70 “Agregate naturale pentru mortare și betoane obișnuite, cu lianți hidraulici”, va trebui să fie corespunzător din punct de vedere al granulației și să nu conțină pulbere fină de argilă, materii organice sau vegetale. Acesta poate fi procurat din pâraiele din zonă cu un cost minim.

Adaosurile mortarelor de var (praf de cărămidă, praf de porțelan, praf de piatră, cărbune de lemn, grăsime animală, ulei de in, cenusă, fibre animale sau vegetale, paie etc) conferă acestora proprietăți mecano-fizice extrem de diferite, adaptate diferitelor situații de punere în operă. Astfel au fost dezvoltate rețețe de mortare speciale rezistente la foc (mortare despre care se spune ca au duritatea fierului), mortare de var hidraulic pentru construcții subacvatice sau zone cu umiditate foarte mare (mortare care fac priza în absența aerului atmosferic), mortare impermeabile care își păstrează însa calitatea esențială de a permite 'respirația' pereților etc. În mod curent se utilizează mortare simple de var fără adaosuri, pentru situații speciale se pot realiza însa diferite amestecuri care permit adaptarea la situații particulare.

Casele

pag.87

1.3. SFATURI PRACTICE1.3.2.Sfaturi practice pentru reparare

Compozitia mortarului de tencuiala variaza in functie de stratul de tencuiala care se aplica. In principiu fiecarea strat trebuie sa fie mai slab decat cel anterior, aceasta se obtine prin diferite grosimi de tencuiala sau/si diferite compozitii ale mortarelor. O proportie comuna este de 1:3 (1parte volumetrica var/ 3parti volumetrice nisip) in care volumul mortarului bine amestecat este aproape acelasi cu volumul cantitatii de nisip folosite. Marirea proportiei de nisip slabeste mortarul, pentru diferite straturi de tencuiala se poate prepara un mortar mai gras in proportia de 1:2 sau 1: 1, insa trebuie tinut cont de contractia tencuielii si aparitia fisurilor in tencuiala cruda. Pentru aceasta aplicarea tencuielilor de var se face in straturi subtiri iar la un anumit interval dupa aplicare se face compactarea repetata a tencuielii pentru închiderea fisurilor. Suprafata tencuita se protejeaza pentru prevenirea evaporarii prea rapide a apei din tencuiala.

Prepararea mortarului se poate face manual, într-o ladă de lemn, folosind o sapă specială sau una obișnuită, folosirea unui malaxor obișnuit pentru ciment nefiind eficientă deoarece nu realizează o amestecare suficientă a mortarului. Se urmărește realizarea unui amestec cât mai omogen si vârtos. O greșeala frecventă în prepararea mortarelor de var este aceea de a adăuga apa la amestecarea mortarului pentru a ușura prepararea – apa în exces slăbește foarte mult varul, făcând mortarul inutilizabil.

Calendar 2014

APRILIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6

7

8

9

10

11

12

1314

15

16

17

18

19

2021

22

23

24

25

26

2728 29 30

IUNIE

L M M J V S D1

4 3 4 5 6 7 89 10 11 12 13 14 1516 17 18 19 20 21 222330

24 25 26 27 28 29

AUGUST

L M M J V S D1 2 3

4 5 6 7 8 9 1011 12 13 14 15 16 1718 19 20 21 22 23 2425 26 27 28 29 30 31

DECEMBRIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6 78 9 10 11 12 13 1415 16 17 18 19 20 2122 23 24 25 26 27 2829 30 31

SEPTEMBRIE

L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29 30

MAI

L M M J V S D1 2 3 4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26 27 28 29 30 31

FEBRUARIE

L M M J V S D1 2

3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28

IANUARIE

L M M J V S D1 2 3 4 5

6 7 8 9 10 11 1213 14 15 16 17 18 1920 21 22 23 24 25 2627 28 29 30 31

MARTIE

L M M J V S D1 2

3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 232431

25 26 27 28 29 30

IULIE

L M M J V S D1 2 3 4 5 6

7 8 9 10 11 12 1314 15 16 17 18 19 2021 22 23 24 25 26 2728 29 30 31

OCTOMBRIE

L

M

M

J

V

S

D

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

21

22

23

24

25

26

28 29 30 31

NOIEMBRIE

L M M J V S D1 2

3 4 5 6 7 8 910 11 12 13 14 15 1617 18 19 20 21 22 2324 25 26 27 28 29 30

Ghid realizat de primăria Saschiz în cadrul proiectului rural Saschiz, înscris în Lista patrimoniului mondial – UNESCO", cu finanţare AFCN, aria „Patrimoniu Cultural Naţional” si în colaborare cu Universitatea de Arhitectură ?i Urbanism Ion Mincu din Bucure?ti.

cultural "Bune practici pentru protejarea patrimoniului construit in situl

Ghid de bune practici pentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din ...

Documents

Transcript of Ghid de bune practici pentru proprietarii de cladiri de patrimoniu din ...