Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine...

16
f http://www.dntcj.ro/adevarur Incompatibilităţi im RADU VIDA , ormulele de conservatorism şi nouă dreaptă experimentate de princi- palul partid aflat la guvernare nu sînt compatibile nici cu vehiculatul tandem Stolojan - Isărescu. Să mă explic. Faptul câ ambii au avut treceri meteorice prin faţa poporului nu spune nimic. Dar îndărătnicia cu care amîndoi s-au opus aderării la un partid (o ideologie) denotă că, nici pînă astăzi, n-au reuşit să-şi clarifice opţiunile. D-l Stolojan, într-o recentă emisiune televizată, contabiliza insuccesele guvernărilor anterioare, evitînd cu diplomaţie sâ puncteze propriile-i neajunsuri şi cele ale domnului Isărescu. Pe de altă parte, premierul în funcţie nu scapă ocazia de a număra “succesele” obţinute sub măiastra-i oblăduire (de cîteva luni, doar), ascunzîndu-se după aceeaşi zdreanţă a persuasiunii cînd e vorba despre Stolojan. Nepotrivită cu ocazia actuală a ţârii mi se pare şi vînturarea ideii decalării alegerilor generale. în primul rînd pentru că “disoluţia puterii”, subliniată de mulţi analişti, este o realitate. Apoi, pentru că definirea unui regim politic clar determină însăşi suveranitatea unei societăţi. Prelungirea neputinţei de a descifra calea de evoluţie viitoare este cu atît mai păgubitoare cu cît tergiversarea' propusă nu are decît un singur scop: refacerea unei neputinţe. Cu toată manipularea din sondajele apărute în ultima vreme, se poate spune că electoratul şi-a fixat opţiunile. Oferta CDR nu vine să împrospăteze o dispută, ci, din contră, ar dori să coaguleze o şi vlăguită (aceeaşi) formulă de guvernare. Adică, să nu se schimbe nimic, decît în punctele esenţiale, cum spunea conu’ Iancu. Numai câ nu preşedintele şi premierul visat pot aduce revirimente în viaţa ţării. Stolojan propune o reformă politică (Parlament unicameral, reducerea numărului demnitarilor şi a partidelor care au un cuvînt de spus în alegeri) - propoziţii total pe neplacul aleşilor de azi şi de mîine, iar Isărescu refuză înregimentarea şi susţinerea adevărată a unei campanii cu tot ceea ce cere ea. Nu sînt eu acela care să pledez pentru un “servici” mai bun pentru domnul lliescu. Să remarcăm, însă, deocamdată, că în toată această bulversantă incompatibilitate nu şi-au spus clar cuvîntul conducerile PD, UDMR, ApR şi, de ce nu?, PSDR. ţMMtWS&ix ■ ’lbt*’.-*ir? ss ■ '> , rT-vrxf ’ 'îft: * v '.*?»-’' ; - £ -v* .‘.r-.i: * * Preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, membru în comisia de negociere pentru formarea unei alianţe cu PDSR, a declarat ieri că Alexandru Athanasiu, liderul PSDR, ar-fi mult mai potrivit la candidatura pentru Preşedinţie decît Ion lliescu. Declaraţia lui Suciu a fost .făcută în contextul rezervei lui Athanasiu în a-şi afirma sprijinul pentru candidatura lui lliescu. „Cred că PDSR va accepta candidatura lui Athanasiu”, a declarat loan Pop, secretar pe probleme administrative al PSDR. Pop susţine că PDSR va face acest lucru pentru că are nevoie de recunoaşterea europeană şi internaţională pe care ar obţine-o în cazul alierii cu PSDR. Negocierile se vor axa pe dezbaterea şi armonizarea programelor celor două partide, au declarat liderii clujeni ai PSDR. Menţionăm câ la Consiliul Naţional de sîmbătă, PSDR a decis demararea negocierilor cu PDSR. A.M. n u l > v" J-'k "iJ|J:jy.jjL iwţţwiK ^miftrtwiaaarOT Sat de standarde internaţionale de calitate a a protecţiei minorilor din România Sătenii din Feleac ameninţă că vor- bloca şoseaua naţională care trece prin dreptul comunei, în cazul în care nu le vor fi retrocedate terenurile, aflate în prezent în administrarea Staţiunii de Cercetare şi Producţie Pomicolă,. Zeci de săteni din comuna clujeană Feleac s-au adunat, duminică, în faţa căminului cultural, pentru a cere autorităţilor retrocedarea terenurilor de pe dealul Feleacului, care, spun ei, le- au aparţinut din trecut. Sătenii afirmă că o dată cu refacerea cadastrului judeţului Cluj, în anul 1970, prin Ordinul 1000, Guvernul României a decis trecerea cîtorva sute de hectare de teren din patrimoniul comunei Feleac, la municipiul Cluj. în această porţiune de teren a fost înfiinţată Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj. Sătenii susţin că încearcă din 1992 să obţină retrocedarea celor 450 de hectare care le aparţin. Ei ameninţă că vor bloca din nou şoseaua naţională care trece prin dreptul localităţii, aşa cum s-a întîm plat în urmă cu cinci ani. Reprezentanţii OCOT, ai Primăriei Cluj, ai Staţiunii de Cercetare Pomicolă, împreună cu cei ai Primăriei Fcleacu, vor fi prezenţi în comună, începînd cu această săptămînă, pentru a verifica toate cererile dc retrocedare depuse de săteni în ultimii zece ani. Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemită irJaBăw . Intr-un comunicat al Serviciului Mass-media din Primărie se arată că Gheorghe Funar a remis preşedinţilor PDSR, UDMR, PUNR, PNL, PNŢCD, PUNR ş i . ApR cîte o scrisoare prin care îi acuză pe consilierii locali.aleşi pe listele acestor partide de „promovarea unei atitudini antisemite şi împotriva deschiderii spre raporturi de parteneriat,' colaborare şi înfrăţire cu oraşe din alte ţări”. Primarul ameninţă că, daca la şedinţa extraordinară pe care are de gînd să o convoace pe data de 27 iulie, consilierii vor păstra aceeaşi atitudine, va informa Consiliul Mondial al Evreilor şi comunităţile evreilor din ţară şi străinătate să ia poziţie împotriva acestora. CL a respins, sîmbătă, discutarea unui proiect de hotărîre pentru organizarea unui summit al evreilor de origine română şi a unui proiect de înfrăţire a Clujului cu Sao Paulo. Consilierii locali nu au primit în mapele cu proiectele de hotărîri, la ultima şedinţă, o evaluare clară sau un calcul estimativ cu privire la costurile pe care le-ar implica organizarea, o dată la doi ani, a unui summit al evreilor de origine română. Consilierul PDSR Remus Lăpuşan, membru al Comisiei de buget-finanţe, a declarat că majoritatea consilierilor locali nu sînt de acord cu proiectul de hotărîre în care se specifică faptul că Primăria suportă toate cheltuielile legate de aceste manifestări. Consilierul PDSR a opinat câ ar fi fost potrivit ca Primăria să sprijine aceste manifestări numai prin acordarea unui spaţiu de desfăşurare. „D-l primar trebuie sâ ştie că în CL se distribuie bani după priorităţi. Priorităţile din acest an sînt legate de reparaţia străzilor, construcţia de locuinţe şi nu ardea bugetul să dea bani pentru această întîlnire”, a adăugat Lăpuşan. . Andreea MARCU Numai Delegaţia Permanentă poate elibera autorizaţie de construcţie pentru Polus Primarului Gheorghe Funar îi este teamă că vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Kerekes Sandor, ar putea elibera autorizaţia de construcţie pentru firma Polus. Funar susţine că are informaţii despre o întîlnire dintre o delegaţie a firmei, asistată de Radu Sârbu, cu preşedintele CJ, loan Rus, în care i s-a solicitat acestuia din urmă eliberarea autorizaţiei de construcţie. De asemenea, primarul ţine să amintească faptul că asupra terenului pe care Polus-vrea să construiască un centru comercial există mai multe litigii şi cercetări penale. Lucian Croitorii, purtătorul de cuvînt al Consiliului Judeţean, a declarat că preşedintele sau vicepreşedinţii CJ nu pot elibera, cu de la sine putere, un astfel de aviz. Atribuţia de eliberare a autorizaţiilor de acest tip aparţine Delegaţiei Permanente, după, analiza documentaţiei depuse la serviciul de resort din cadrul instituţiei. De asemenea, purtătorul de cuvînt al CJ a? declarat că nu are cunoştinţă de o întîlnire între cei de la Polus, Sârbu şi loan Rus. x BIBLIOTECA Jg . UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA” ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE pentru anul universitar 2000-2001 Facultatea sau . specializarea Sesiune IULIE Număr locuri înscrieri Data afişării rezultatului ZI FF ^MANAGEMENT Cluj-Napoca a) IO- 17 VII t>) 21 - 2 7 VII 19 v n 29 v n 200 100 FINANŢE-BĂNCI-BURSE Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21 -27 VII 19 vn .29 VTI 100 50 INFORMATICA ECONOMICA Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21-27 VII 19 vn 29 v n 50* 50* ŞTIINŢE POLITICE Cluj-Napoca a) 10- 17 VH b) 21 - 27 VII 19 vn 29 v n 100 50 DREPT Baia Mare DREPT Cluj-Napoca a) 10- 17 VII b) 21 -27VH a) 10-17 VII b) 21-27VH 19 vn 29 vn 19 vn 29 vn 200 50* 100 50* - MANAGEIVIENT Baia Mare ’ a) 10- 17 VTI b) 21 - 27 VTI 19 vn 29 v n iso 75 EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT IN SPORT Baia Mare educaţie FIZICA $1 MANAGEMENT ÎN SPORT Cluj a) 10- 15 Vii b) 25- 31 VTI a) 10- 15 \ n b) 25- 31 M I 17 - 18 vn : 2:3vm 17 - 18 vn • 2 -3 vra 100 50* • • • ......... .. ............. * -------- w. !V. w u v v n v •-"-"-'Ai W lCCM irt njn/WMI/l UE Ol UUIU taxade Înscriere la admitere este de iso. ooolei. taxa de şcolarizare estf de tios la Înv DE ZI SI 360$ LA INV. F.F.. PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIAMARE 420S LA ZI SI 375$ L AF F EXCLUSIV EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT ÎN SPORTUNDE TAXAESTE DE 450S. CONDUTI DE ADMITERE: PENTRU FACULTĂŢILE DE: MANAGEMENT, FINANTE-BÂNCI-BURSE- DREPT ŞTIINŢE POLITICE ADMITEREA SE VAFACE ÎN FUNCŢIE DE MEDIA DE BACALAUREAT -PENTRU FACULTATE DE EDUCATE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT: 35% - DEPRINDERI MOTRICE; 35% - MĂIESTRE SPORTIV \- 30%-MEDIA DE BACALAUREAT. UA’ SEDIILE UNIVERSITĂŢII: B.AIAMARE: str. Universităţii nr. 23 A ; Tel. 062-215.530,31; CLUJ-NAPOCA; str. Moţilor ur. U9; 064431.628:101.830.

Transcript of Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine...

Page 1: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

f h t t p : / / w w w . d n t c j . r o / a d e v a r u r

In co m p atib ilită ţi

imR A D U V ID A

, ormulele de conservatorism şi nouă dreaptă experimentate de princi­palul partid aflat la guvernare nu

sînt compatibile nici cu vehiculatul tandem Stolojan - Isărescu. Să mă explic.

Faptul câ ambii au avut treceri meteorice prin faţa poporului nu spune nimic. Dar îndărătnicia cu care amîndoi s-au opus aderării la un partid (o ideologie) denotă că, nici pînă astăzi, n-au reuşit să-şi clarifice opţiunile. D-l S tolojan, într-o recentă em isiune televizată, contabiliza insuccesele guvernărilor anterioare, evitînd cu diplom aţie sâ puncteze propriile-i neajunsuri şi cele ale domnului Isărescu. Pe de altă parte, premierul în funcţie nu scapă ocazia de a număra “succesele” obţinute sub măiastra-i oblăduire (de cîteva luni, doar), ascunzîndu-se după aceeaşi zdreanţă a persuasiunii cînd e vorba despre Stolojan.

Nepotrivită cu ocazia actuală a ţârii mi se pare şi vînturarea ideii decalării alegerilor generale. în primul rînd pentru că “disoluţia puterii” , subliniată de mulţi analişti, este o realitate. Apoi, pentru că definirea unui regim politic clar determină însăşi suveranitatea unei societăţi. Prelungirea neputinţei de a descifra calea de evoluţie viitoare este cu atît mai păgubitoare cu cît tergiversarea' propusă nu are decît un singur scop: refacerea unei neputinţe. Cu toată manipularea din sondajele apărute în ultima vreme, se poate spune că electoratul şi-a fixat opţiunile. Oferta CDR nu vine să împrospăteze o dispută, ci, din contră, ar dori să coaguleze o şi vlăguită (aceeaşi) formulă de guvernare. Adică, să nu se schimbe nimic, decît în punctele esenţiale, cum spunea conu’ Iancu. Numai câ nu preşedintele şi premierul visat pot aduce revirimente în viaţa ţării. Stolojan propune o reformă politică (Parlament unicameral, reducerea numărului demnitarilor şi a partidelor care au un cuvînt de spus în alegeri) - propoziţii total pe neplacul aleşilor de azi şi de mîine, iar Isărescu refuză înregim entarea şi susţinerea adevărată a unei campanii cu tot ceea ce cere ea. Nu sînt eu acela care să pledez pentru un “servici” mai bun pentru domnul lliescu. Să remarcăm , însă, deocam dată, că în toată această bulversantă incompatibilitate nu şi-au spus clar cuvîntul conducerile PD, UDMR, ApR şi, de ce nu?, PSDR.

ţM M tW S& ix■’lbt*’.-* ir?

ss■'>, rT-vrxf ’'îft: * v'.*?»-’' ; - £ -v* .‘.r-.i:

* *Preşedintele PSDR Cluj, Vasile Suciu, membru în

comisia de negociere pentru formarea unei alianţe cu PDSR, a declarat ieri că Alexandru Athanasiu, liderul PSDR, ar-fi mult mai potrivit la candidatura pentru Preşedinţie decît Ion lliescu. Declaraţia lui Suciu a fost .făcută în contextul rezervei lui Athanasiu în a-şi afirma sprijinul pentru candidatura lui lliescu.

„Cred că PDSR va accepta candidatura lui Athanasiu”, a declarat loan Pop, secretar pe probleme administrative al PSDR. Pop susţine că PDSR va face acest lucru pentru că are nevoie de recunoaşterea europeană şi internaţională pe care ar obţine-o în cazul alierii cu PSDR. Negocierile se vor axa pe dezbaterea şi armonizarea programelor celor două partide, au declarat liderii clujeni ai PSDR.

Menţionăm câ la Consiliul Naţional de sîmbătă, PSDR a decis demararea negocierilor cu PDSR.

A .M .n u l > v" J - 'k "i J |J : jy.jjL iw ţţw iK

^miftrtwiaaarOT

Sat de standarde internaţionale de calitatea

a protecţiei minorilor din România

S ă te n i i d in F e le a c a m e n in ţă că v o r - b lo c a şoseaua n a ţio n a lă care trece p r in d r e p t u l c o m u n e i, în c a z u l în c a re n u le v o r f i re tro ced ate te re n u rile , a fla te în p re ze n t în a d m in is tra re a S ta ţ iu n i i d e C e r c e ta r e şi P ro d u cţie P o m ico lă ,.

Zec i de săteni d in com una c lu jean ă Feleac s-au adunat, d u m in ic ă , în fa ţa căm in u lu i c u l t u r a l , p e n t r u a c e re a u t o r i t ă ţ i l o r re tro c e d a r e a t e r e n u r i l o r de pe d e a lu l Feleacu lu i, care, spun ei, le - a u a p a r ţ in u t d in t r e c u t . S ăten ii a f irm ă că o dată cu r e fa c e r e a c a d a s t r u lu i ju d e ţu lu i C lu j , în anu l 1970, p r in O rd in u l 1000 , G u v e rn u l R o m â n ie i a decis tre c e re a c îto rv a su te de h e c ta re de t e re n d in p a t r im o n iu l com unei Feleac, la m un ic ip iu l C lu j. în această p o rţiu n e de te re n a fo s t în f i in ţ a t ă S ta ţ iu n e a de C e rc e ta re şi P ro d u cţie P om ico lă C lu j.

S ăten ii susţin că încearcă d in 1 9 9 2 să o b ţ in ă re tro c e d a re a c e lo r 4 5 0 de hec ta re c a re le a p a r ţ in . E i a m e n in ţă că v o r bloca d in nou şoseaua n a ţio n a lă ca re trece p r in d re p tu l lo ca lită ţii, aşa c u m s -a în t îm p la t în u rm ă cu cinci an i.

R e p re z e n ta n ţ ii O C O T , ai P r im ă r ie i C lu j , a i S ta ţiun ii de C e r c e ta r e P o m ic o lă , îm p re u n ă cu cei ai P rim ărie i F c le a c u , v o r f i p rezen ţi în c om ună, începînd cu această săp tăm în ă , pentru a verifica toate cererile dc retrocedare depuse de săteni în u ltim ii zece an i.

Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemităirJaBăw.

Intr-un comunicat al Serviciului Mass-media din Primărie se arată că Gheorghe Funar a remis preşedinţilor PDSR, UDMR, PUNR, PNL, PNŢCD, PUNR ş i . ApR cîte o scrisoare prin care îi acuză pe consilierii locali.aleşi pe listele acestor partide de „prom ovarea unei atitudini antisemite şi împotriva deschiderii spre raporturi de parteneria t,' colaborare şi înfrăţire cu oraşe din alte ţări”. Primarul ameninţă că,

daca la şedinţa extraordinară pe care are de gînd să o convoace pe data de 27 iulie, consilierii vor păstra aceeaşi atitudine, va inform a Consiliul Mondial al Evreilor şi comunităţile evreilor din ţară şi străinătate să ia poziţie împotriva acestora. CL a respins, sîmbătă, discutarea unui proiect de hotărîre pentru organizarea unui summit al evreilor de origine română şi a unui proiect de înfrăţire a Clujului cu Sao Paulo. Consilierii locali nu au primit

în mapele cu proiectele de hotărîri, la ultima şedinţă, o evaluare clară sau un calcul estimativ cu privire la costurile pe care le-ar implica organizarea, o dată la doi ani, a unui summit al evreilor de origine română. Consilierul PDSR Remus Lăpuşan, membru al Comisiei de buget-finanţe, a declarat că majoritatea consilierilor locali nu sînt de acord cu proiectul de hotărîre în care se specifică faptul că Primăria suportă toate cheltuielile

legate de aceste m anifestări. Consilierul PDSR a opinat câ ar fi fost potrivit ca Primăria să sprijine aceste m anifestări numai prin acordarea unui spaţiu de desfăşurare. „D-l primar trebuie sâ ştie că în CL se distribuie bani după priorităţi. Priorităţile din acest an sînt legate de reparaţia străzilor, construcţia de locuinţe şi nu ardea bugetul să dea bani pentru această întîlnire”, a adăugat Lăpuşan. .

Andreea MARCU

Numai Delegaţia Permanentă poate elibera autorizaţie de construcţie pentru Polus

Primarului Gheorghe Funar îi este teamă că vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Kerekes Sandor, ar putea elibera autorizaţia de construcţie pentru firma Polus. Funar susţine că are informaţii despre o întîlnire dintre o delegaţie a firmei, asistată de Radu Sârbu, cu preşedintele CJ, loan Rus, în care i s-a solicitat acestuia din urmă eliberarea autorizaţiei de construcţie.

De asemenea, primarul ţine

să amintească faptul că asupra terenului pe care Polus-vrea să construiască un centru comercial există mai multe litigii şi cercetări penale.

Lucian Croitorii, purtătorul de cuvînt al Consiliului Judeţean, a declarat că

preşedintele sau vicepreşedinţii CJ nu pot elibera, cu de la sine putere, un astfel de aviz. A tribuţia de eliberare a autorizaţiilor de acest tip aparţine Delegaţiei Permanente, după, analiza documentaţiei depuse la serviciul de resort din cadrul instituţiei. De asemenea, purtătorul de cuvînt al CJ a? declarat că nu are cunoştinţă de o întîlnire între cei de la Polus, Sârbu şi loan Rus.

xBIBLIO TECA

J g . UNIVERSITATEA "BOGDAN-VODA” ORGANIZEAZĂ CONCURS DE ADMITERE p en tru a n u l u n iv e rs i ta r 2 0 0 0 -2 0 0 1

Facultateasau

. specializarea

Sesiune IU L IE N u m ărlocu ri

înscrieri D ata afişării rezu lta tu lu i ZI F F

^M ANAGEM ENT Cluj-Napoca a) IO- 17 VII t>) 21 - 2 7 VII

19 v n 29 v n 200 100

FINANŢE-BĂNCI-BURSE C luj-N apoca a) 10- 17 VIIb) 21 -2 7 VII

19 vn. 2 9 VTI 100 50

IN FO RM ATICA ECO N OM ICA Cluj-Napoca

a) 10- 17 VIIb) 2 1 - 2 7 VII

19 vn 29 v n 50* 50*

ŞTIIN ŢE P O L IT IC E Cluj-N apoca a) 10- 17 VHb) 21 - 27 VII

19 vn29 v n 100 50

D R EPT Baia M are

D R EPT Cluj-Napoca

a) 10- 17 VIIb) 21 -2 7 V Ha) 1 0 -1 7 VIIb) 2 1 -2 7 V H

19 vn 29 vn 19 v n 29 vn

200

50*

100

50*

- MANAGEIVIENT Baia M are ’ a) 10- 17 VTIb) 21 - 27 VTI

19 vn29 v n iso 75

ED U CA ŢIE FIZIC A ŞI M AN A GEM ENT IN SPO R T Baia M are e d u c a ţ i e F IZ IC A $1 M AN A GEM ENT ÎN SPO R T Cluj

a) 10- 15 V iib) 2 5 - 31 VTIa) 10 - 15 \ nb) 2 5 - 31 M I

17 - 18 vn : 2 : 3 v m

17 - 18 vn • 2 - 3 v r a

100

50*

• •

• ........................* -------- w . !V . w u v v n v •-"-"-'Ai W lC C M i r t n jn / W M I/ l U E O l U U IU

taxade Înscriere la admitere este de iso.ooo lei. taxa de şc o la riza r e estf de tios la ÎnvDE ZI SI 360$ LA INV. F.F.. PENTRU CLUJ NAPOCA. PENTRU BAIA MARE 420S LA ZI SI 375$ L AF F EXCLUSIV EDUCAŢIE FIZICA ŞI MANAGEMENT ÎN SPORTUNDE TAXAESTE DE 450S.CONDUTI DE ADMITERE: PENTRU FACULTĂŢILE DE: MANAGEMENT, FINANTE-BÂNCI-BURSE- DREPT ŞTIINŢE POLITICE ADMITEREA SE VA FACE ÎN FUNCŢIE DE MEDIA DE BACALAUREAT -PENTRU FACULTATE DE EDUCATE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT ÎN SPORT: 35% - DEPRINDERI MOTRICE; 35% - MĂIESTRE SPORTIV \- 30%-MEDIA DE BACALAUREAT. U A ’SEDIILE UNIVERSITĂŢII:

B.AIAMARE: str. Universităţii nr. 23 A; Tel. 062-215.530,31; CLUJ-NAPOCA; str. Moţilor ur. U9; 064431.628:101.830.

http://www.dntcj.ro/adevarur
Page 2: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

1 9 a'e^ anj' ortoc'0^ Adormirea Sf. Ana; Sf. Olimpiada.şi Eupraxia;Ca.erxJam/ greco-cafofe S. Ana, mama Preas. Fee. Maria; Ss. Olimpiada

şi Eupraxia, cc. ( ts e c .V ) .

ş a m rţi, 25 iulie 20

PREFECTURA .CO N SIL1ULJU D E Ţ E A N : 19-64-16

P R IM A R IA CLU J-N APO CA: 19-60-30 • P R IM Â R IA D E J: 21-17-90• PR IM Â R IA TU RD A : 31-31-60• PR IM Â R IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-80-01 • P R IM Â R IA H U ED IN : 25-15-48 • P R IM Â R IA G H ER LA : 24-19-26

PO L IT IA CLUJ-NAPOCA:955 si 43-27-27

• P O L IT IA FER O V IA R A CLUJ-NAPOCA: 1349-76 PO L IŢ IA D EJ: 21-21-21 POLITLA TU RD A:3 I-2I-2I

• PO L IT IA C ÎM P IA T U R Z II: 36-82-22 • P O L IT IA HUED IN : 25-15-38 • P O L IT IA G H ERLA : 24-14-14 • P O M P IER II: 981• PROTECŢIA CIVTLÂ: 982• GA RD A F IN A N C IA RA C LU J:

19-52-23 şi 19-16-70. im. 158 • D IR E C Ţ IA G E N E R A L A A M U N C II S I

PRO TECŢIEI SO C IA LE : 979 • SA LV A R EA : 961

SA LV A R EA CFR: 19-85-91 • IN TER N A T IO N A L: 971 • IN T ER U R B A N : 991

IN FO RM AŢ II: 931 •D ER A N JA M EN T E : 921

O RA EXA CTÂ : 95S• R.A. TER M O F IC A RE : 19-8748 • S C MONTEN.AY SA : 41-51-71 •R .A . APÂ C A N A L: 19-63-02 •S .C . - S A L P R E S T S A .: 19-55-22 • S C PRIV.AL: 1743-86

D ISTR IBU Ţ IA G A Z ELO R N A T U R A LE : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

928;433424JA N D A RM I: 956G A R A Cluj-Napoca: 952A G EN Ţ I A CFR: - internaţional 1340-09; -intern - 43*20-01;Turda-31-17-62: D e j-21-20-22

• A L IA N Ţ A AN TISLTC ID : 19-1647

CL'RSF. IN T E R N A Ţ IO N A L E din Autogara I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Guj-Napoca in nlelc dc luni, marţi, joi si a ineri la ora 7.00 si inapoicrea din Budapesta in zilele dc marţi, miercuri, vineri şi simbăti la ora 11,00.

• Cluj-Napoca-Budapesta, cu plecare în nlele dc joi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vinen ora 16.00. IN F O R M A Ţ II:Autogara 1 :14-24-26

Autogara I I : 43-52-78

F A R M A C IIF ttn td i cu u n i a t permtnent: Farmacia

"CORAFAR.M", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-6540; str. Napoca, nr. 25, telefon 19-20-74. Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tcl.42.62.72, orar non-stop.Ftrmicii cu serviciu prelungit: Farmacia

TNTERPHARM-; str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71 -95. te r 8-22. Farmacia TLF.MAT1SF4RM-'. Pata Unirii nr. 10. telefon 19-13-63, orar 8-2Z

Curta de neepte:Farmacia nr. 5 'Clcmatis', P-ţa Unirii nr. 10,

telefon 19-13-63. onr 20-8.

TARQM: 26.04.1999-2U0.2000luniCluj •» Buc. Buc. 4 Clui07,30 08,30 09,15 10.4516,45 1735 19.45 20,4518,00 19,00 -

marţi07,00 08,00 0830 09,0015,25 16,15 19,45 20,45

miercuri0730 08,30 09,15 10,1518,00 19.00 12,00 12,451835 19,45 19,45 20.45

jll i0730 0830 0830 09,001535 16,15 17,00 18,4019,00 20,00 . 19,15 20,1520.45 21,45 -

vineri09,15 10,15 07.45 08,4520.45 21.45 14,00 14,452035 21.45 19,15 20,15

sîmbătăt930 20.30 11.00 12.00

duminica- 1430 * 15.05 ,- 20.15 21,15

Preţ bilet: 955.000 lei, respectiv 960.000 lei

Luni: C3uj4Bologna 10,30-12,05Bo!ogna4Guj 12 5-16,40

marcări; Cluj- Bologna 1030-12.05Bologna-) Cluj 12.55-16,40

untri; Cluj-) Bologna 10,30-12,05Bologna-Ktoj 1235-16,40

Preţ bdet C lu j - Bologna - C lu j: 235$ T EL EF O N : 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 24 - 28 iulie •

Medldni generali Or. I. Boilâ - 24, 26. 28 (10-12), dr. V. Bodo - 26. 28 (15-17), dr. L Ciobanu -24 (17-18), dr. R. Cotîriâ - 26 (10- 12). dr. S. Loga - 26 (15-17). dr. A. F. Oros- 27, 28 (14-16), dr. L. Ra: ............M. Suciu-27 (10-12), dr.

-24 (15-17), dr. K Tâtaru-28 (10-

12). dr. C. Tonea -25. 27 (9*11), dr. A. Varga - 24.28 (9-11), dr. C. Vlaicu - 24. 28 (11-13); Homeopatia. Dr. L Barbâalbâ - 26, 28 (IO- 12). ‘ “ - --

dr. D. Pârv • 24(9-11).Dr. M.

-17). dr. N.’ Pop - 57 (14-16). Ginecologie. C. Fodor J 25, 27 (10*12). dr. S. Precup -

•.................‘ * ‘ 4.27(14-16);i. 27 (10-12 . 14-15), dr. M.

dr. R. Jurcâu - 25. 27 (15-17); Cardiologie. Dr. C. Duncea - 27 (17-18). dr. I. Paţiu • 26 (1130-13). dr. T. Popescu - 26 “ 11). dr. N. Priscâ - 26 (16-18); kiteme.

M. Bozdog • 27g s - m - - -24.26 (9-11). dr. N. Şbancâ-24,27 (14-16); Chirurgie. Dr. C. Cosma - 25. 27 ţ Pediatrie. Dr. R. Mitca - 25 (14-15),Fntea - 26 (11-12); Reumatologie. Dr. C. Zotta - 28 (14-16); Ortopedie. Dr. Z. Popa - 24 (12-13); Endocrinologie. Dr. I. Duncea * 27 (17-18). dr. E. Popescu - 26 (9-11); Psihologie. Psih. L. Boilâ - 25 (14-16); Dermatologie. Dr. D. Aldea • 25 (14-16). O .R .L Dr. E. Plâianu - 24, 27 (9-11). dr. S. Bîtlan - 25 (14-16); Neurologie. Dr. D. Bozdog • 27 (15-17); Toxicologie ctlnlcâ. Dr. C. D. Ursu - 25 (12-13); Laborator. Chim. pr. S. Moşoigo - 24,25,26,27,28; Ecografie. Dr. E. Czuczi • 24 (15-17), dr. I. Ghilean - 26 (14-16). dr. C.D. Ursu - 27 (12-13).

Pentru chirurgie plastici şl reparatorie, urologia, radiologie planificarea bolnavilor se face ta sodiul Policlinicii pe bazâ de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face la sediul, str. Molilor nr. 32 şi la tel. 43-00-01, Intre orele 16-17 de luni pînâ vineri. Planificarea bolnava or la ecograf şi EKG se face numai pe bazâ de trimitere de la medicii F>oJic6ncu.

F I L M E21-27 IULIE

Republica • O bătaie pe cinste, SU A - premieră (13,30; 16; 18,30; 21);

| vineri, sîmbătă , duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 23,30

Victoria - Plaja, S U A ( 12; 14,30; 17; 19,30 * Arta-Eurlmages H lg h Fidellty, SUA. premieră ( 12; 14,30; 17; 19,30) * Favorit

- Anastasia, SU A ( 13); D um inică, pierzi sau ciştlgi, SUA ( 15; 18) * Mărăşti - M ortal K o m b a t 2 • Anihilarea, SU A (15; 17; 19)

TU R D A - Fox - M ortal K o m b a t 2 - Anihilarea, SU A ( 13; 15; 17; 19)

D EJ - Arta - Plăcintă americană, SUA ( 15; 17; 19; 21) GHERLA - Pacea - Blade, SU A ( 17; 19; 21) - joi închis

UNIPLUS Radio M arţi, 25 Iulie P ro g ra m Inform ativ B B C : 6 ,00-6,30:8,00-

8 ,2 0 ,1 1 ,0 0 -1 2 ,0 0 ,1 4 .0 0 -1 4 ,3 0 ; 18,00-18,30; 21 ,00 -21 ,30 ,23 ,00 . 6 ,30- 10,00 U niplus d e d im in eaţa , 0 6 .3 5 ,8 ,2 0 C alendarul zile i. M eteo. 06,45,

9 ,4 5 H oroscop. 9 ,0 0 Ş tiri loca le . 9 ,2 0 P rogram ul c inem a. 9 ,55 In fo rm aţii culturale . 1 0 ,0 0 ,1 2 ,0 0 ,1 3 ,0 0 ,1 5 ,0 0 ,1 6 ,0 0 ,. 17,00 Ş tiri naţionale ş i

lo c a le . 10,00-14,00 P u n c t ., ş i d e la Zece-, 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 T re i c e a s u ri bune. 19,00 Ş tiri locale. 22,00; Ş tiri naţionale

21-30-6 ,00; U niplus nocturn.

$ 3

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Notă: în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8-21, sîmbătă 8-20, duminica 8- 14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA” : SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30. SECŢIA COPII, ORAR: iuni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE -Zorilor, Gheorgheni activitatea filialei a fost suspendată; marţi, vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni, miercuri, joi: 14.00- 19.45; marţi, vineri: 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 10,00-18,00; sîmbătă: 9,00-16,00. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str, Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR: luni-vineri 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 - 14). Orar: luni sîmbătă 8-12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană "J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 1 i). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9 -14.

■ Biblioteca “licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”Hermann Obcrth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr228). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

D is p e n s a ru l P o lic lin ic cu P lată s

in s t i tu ţ ie c u v e c h i 1 r e n u m e în a s ig u r a re a

c o n s u lta ţi i lo r m e d ic a le , a n g a je a z ă m e d ic i d e

to a te sp e c ia lită ţile .Policlinica este deschisă şi sîmbătă între orele 8-13. Adresa: Ştefan Ludivig Roth (fosta M âloasa) n r. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

, G v

« O M A R L A

Marţi,S l l l | î ' 7,00 Telematinal;

H 1.1,45 TVR . Cluj; 12,10 Cazuri ciudate (s/r); 13,00 Drumul

spre Europa; 13,10 Justiţie militară (s/r); 14,00 Jurnal; 14,15 CiberFan.Lumea Internet; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; 15,30 Convieţuiri; 16,00 Emisiune în limba maghiară;17.00 Seniorii cetăţii; 17,30 Orice e posibil (s); 18,00 Medicina pentru toţi; 18,30 Garantat 100%; 19,00 Avanpremieră Ştiri; 191,05 Corect!; 19,15 Sunset Beach (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,35 Felicity (s); 21,35 Economia; 22,25 Jurnalul Academiei Caţavencu; 22,40 Amprente; 22,55 Telecinemateca: Onoarea familiei Prizzi (co.SUA 1985) * Jumal (ora 23,40)

7,00 Domni- ţ y Y r a Ş ) şoara Andrea (s/

r); 8,40 Top TVR 2 (r); 9,30 Trupa DP 2; 12,30 Atlas (r); 23,00 Lady, Lady (s.da); 13,30 Documentar; 14,00 Toţi, împreună; 15,45 Ştiri;. 14,50 Start Rec (r); 15,40 Ferma (r); 16,05 Obsesia (s); 16,50 Domnişoara Andrea (s); 17,40 Femeia misterioasă (s); 18,30 Telejurnal TV R 2; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,05 Iarba verde de acasă; 19,40 Credo; 20,45 Spaţiu francofon; 21,15 Puls 2000; 22,00 Călătorind prin ţară; 22,15 Poliţie judiciară (s); 23,05 Ştiri; 23,10 Omul şi muzica (do); 0,00 TVMMesager.

7,00 Observator; anl<H -7 55 Aerobic show;8.00 Dimineţi'LaTine; 10,00 Ştiri; 10,10 Godzilla (s); 10,30 Bărbaţi în negru (s); 11,00 Croazieră de lux (s/r); 12,00 Acandalul (s); 13,00 Ştirile amiezii; ; 13,15 Triumful lui Michel Strogoff (f. Franţa/Italia 1961); 15,00 V.I.P.(s); 16,00. Suflet rebel (s); 17,00 Ştiri; 17,15 Vouă (div.); 20,00 Un indian la oraş (co.Franţa 1994);22.00 Observator; 22,40 Vouă (div.); 22,45 A şaptea ţintă (f. Franţa ’84); 1,00 Pericol iminent (s).

7,00 Bună dimineaţa, Pro T V e al tău!; 10,00 Tînăr şi

neliniştit (s/r); 10,50 Doi poliţişti şi jumătate (r); 11,35 Conan (s); 1 2 ,2 0 O campanie cu cîntec (f/ r); 14,00 Căpitanul Nemo (f. Franţa/Anglia 11984); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic; 17,00 Ştirile Pro TV; 17,30 Al şaptelea cer (s); 18,30 Seinfeld (s); 19,00 Ştirile Pro T V ; 20,00 Nikita (s); 21,00

25 iulieProtectorii (s); 21,45 Ştirile Pro TV; 21,50 Chestiunea zilei pe scurt; 22,00 Vacanţa mare;23.45 Ştirile Pro TV/Profit; 0,00 ProFm e aici! (d); 0,30 Doi poliţişti şi jumătate (s); 1,30 Seinfeld; 2,00 Escrocheria (f.a. SUA '93)

7,00 Milagros (s/r); 8,00 Taifas - mag. matinal;

13.00 Milagros (s); 14,00 Aeroportul (s); 15,00 Viper (s/ r); 15,55 Clip Art; 16,00 Salvaţi de clopoţel! (s); 17,00 Viper (s);18.00 Focus; 18,35' Impact;19.00 Cavalerul rătăcitor (s);20.00 îngeri căzuţi (dramă SUA 1993, p.l); 21,45 Ştiri pe scurt. Meteo; 22,00 Hiturile verii la Prima TV; 23,00 Detectivi de elită (s); 23,55 Clip Art; 0,00 Focus. Caricatura zilei (r); 0,30 Impact (r).

t e l b 7 7 '00 Bună7 / d i m i n e a ţ a ,

z V C JtD C R0 rţlânia; 9,00 Daţi vina pe Corina (r); 10,30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional (r);12.00 Studioul Tudor Vornicu;13.00 Ora unu a venit; 13,05 Studioul Tudor Vomicu; 14,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 15,30 Tinereţe fără bătrîneţe; 16,00 Post Meridian; 17,00 Daţi vine pe Corina; 18,00 24 din 24;18.30 Documentar; 19,00 Telejurnal; 19,45 Economic ABC; 20,00 Gura lumii; 20,15 Documentar; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00 Măştile puterii; 0,00 Nopţi albe; ’1.00 Ora unu a venit.

10,00 Ştirile de- Acasă (r); 10,30

Acasă la bunica (r); 10,45 Dragoste şi putere (s/r); 11,15 90-60-90 Fotomodele (s/r);

. 12,00 Războiul pasiunilor (s/r);12.45 Guadalupe (s); 13,30 Femeia vieţii meie (s/r); 14,15 Antonella (s); 15,00 Milady (s); 16,35 Dragoste şi putere (s);17.00 Căsuţa poveştilor (s); 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Trei femei (s); 18,30 Ştirile de Acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s); 20,00 90-60-90 Fotomodele (s); 20,55 Femeia vieţii meie (s); 21,45 Moarte pe Nil ( thriller Anglia 1978).

15,00 Retransmisie 7 abc; 17,50

18,00Chemarea pămîntului realizator Nicoleta Ţăranu;19.30 Spoturi şi reportaje publicitare; 20,00 Retransmisie Tele 7 abc; 23,00 închiderea programului.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

i m w . u t f TCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAPOCA s tr . PROF CIORTSA nr.Q

( c a r t ie r G r ig o r e s c u ) ' • C O N S U L T A Ţ I I :

P r o f . d r . L U C I A N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L , M i: 15-1,8; M a , J : 16” -18M

Dr. VALEN TIN P O P ESCU (C h iru rg ie , O n c o lo g ie )

M a , J : 1 4 30- 1 6 ; V : 1 5 -1 7S : 9 - 1 1 '

D r . D A N - S O R I N P O P E S C U(U ro lo g ie )

L , M l: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 18™-20 V : 16-20

P R O G R A M A R E : t e l/ fa x ( 0 6 4 ) 1 8 .7 6 :0 4

Tni tim p u l o re lo r d e fu n c ţ io n a re a c a b in e tu lu i

eiiropanoVa T e leCiUtNAPpCA.

V id e o c lip u ri;

*

Marţi, 25 iulie 07:00-10:00 P R IM U LS A LU T-Ş tefan Coroian, 07:00 Ştiri, 07:20 Revista presei locale, 7,40

Ştfri pe scurt, 07:50 Horoscop-, 07:00 Ştiri + Revista presei centrale, 08:20 C D S p o rt-ştiri sportive, 8:40 Ştiri pe scurt, 09:00 Ştiri + Revista presei centrale, 09:20 Ce mai crede lumea, 10:00-12,00 (Anca Micheti), 10,00 Ştiri + Meteo - ; 12,00 -15,00 M E S A J FM - Horaţiu Nicoară sau Tudor Runcanu, 13:00 Ştiri + Meteo, 15,00 - 18,00 Caleidoscop CD - Tiberiu Crişan; 15,00 Ştiri, 15,20 Ce mai crede lumea', 17:00 Şf/rf+CD Sport; 18,00 Ştiri + Meteo 19:00 - 22:00 (Tudor Runcanu său Horaţiu Nicoară), 22,00 Ştiri pe scurt, 22:00-24:00 Retro go/d-Tiberiu Crişan.

mapamond; 12.00-18.00-CALEIDOSCQP fm: 13.20 - Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi; 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00

' ( ( t d ; Marţi, 25 iulie ŞTIRI : 09.00, *10.00 , 12.00 , 15.00 ,

16?00; BBC-06..00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER M ATINAL: Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) , Punctul de vedere(7.45), Liniuţa de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00-PA T R ULA D F SFR VIC IU : 9.30-Revista presei, Punctul de

dere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport peL .

Marţi, 25 iulie WMCT 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00

’ Zona 810 (meteo, 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-17:00 Contact FM. 17,00-19,00 Muzica pe sufletul tău - realizator Andreea Ionescu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 Bilet de co n ce rt- realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Nieulescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.

I M M O W T % e S ^ Z e a ţ a .***•—- - — »— "*— 1 • O emisiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Ştiri. 11,05 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Florin Pruteanu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05. A patra putere. Prezintă Lucia Ţibre.12.00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax- prezintă Anca Băltan. 18,30-19.00 Crochiuri muzicale -Prezintă Bogdan Roşea. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15 - 20,00 De la est la vest, de la nord la sud -Prezintă Traian Bradea. 20,00 Ştiri. 20,10 Din grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida. 21,00 Ştirii 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

R A D I O . R E N A Ş T E R E A

91,2 MHz FM

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

str. Pascal) nr.5, cart. Gheorgheni IN TERN E ♦ CARD IO LO GIE ♦ NEURO­LO G IE ♦ PS IH IA TR IE ♦ ENDOCRINO­LO G IE ♦ REUM ATO LO G IE ♦ ECOGRA­F IE ♦ A LERCO LO G IE ♦ DERMATOLO­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O PED IE ♦ O.R.L. ♦ O FTALM O LO G IE ♦ G IN E­CO LO G IE ♦ ONCOLOGIE ♦ PED IATR IE

♦ U ROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MÂMOGRAFIE •'

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Anligen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de toi uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 -2 1 Medic dc gardă: orele 2 1 - 7R ezervare , c o n s u lta ţii

la te l. 4 1 .4 1 .6 3 . ’ >

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea M oţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic ta tel: 430.028

ORAR Luni - Vineri: 9-19

Sîmbătă: 10-13

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, str. Observatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35* 43, 46)

; Consultaţii, tratamente:

C H IR U R G IE IN F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30-16; Ma,J: 17-19

Pediatrie:L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V; 14-21; S: 9-11,

'Medicină generală:ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. H0ME0PAT1E: Ma, Mi, J: 9-12. -

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnicîntre orele 9-21.

i,î:iă'Jiii'/.yii 'ăiMIWfi Iji f1

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALDGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PR°L,RMi1, y FTALjI° 2 QGIE

S - 8-12.Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

unmtoiuIi ut sffimB u i m i a ustă la dispoziţia dvs. de luni pînâ vineri, în tre orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Page 3: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A ic i'4

ar putea fi reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROM PRES şi M EDIAFAX.

devârul de CI1 i .

Oîteva leflictii cu privire la viitorul Europei("Gofriere della Sera”)

Italia trebuie să-şi însuşească • apelul preşedintelui Ciampi: “Ne

aflăm în faţa unei cotituri decisive între succes şi insucces” pentru noua construcţie a Europei. Ea trebuie să profite de poziţia pe care o ocupă prin preşedinţia Comisiei încredinţată unui italian cu autoritate cum este Romano Prodi. Tocmai polem icile împotriva lui Prodi, acuzat în mod absurd, mai ales de cercurile conservatoare engleze, că îndrăzneşte prea mult şi viceversa că îndrăzneşte prea puţin - ne fac să reflectăm asupra riscului enorm care ar decurge dintr-p poziţie de temporizare, prea “realpolitik(ă)”; riscul este valabil atît pentru Italia, cît şi pentru procesul de construcţie europeană. De aceea, trebuie să exprimăm, cu măsură şi cu spirit constructiv, o critică la adresa anumitor poziţii ale guvernului italian, şi chiar a preşedintelui Consiliului de Miniştri, Giuliano Amato, pentru a fi corectate numaidecit: cînd plănuieşti să zbori la o cotă prea mică, adesea nici măcar nu decolezi. In recenta întîlnire la nivel înalt a liberal-democratilor

europeni, dem nitarul'polonez Bronislaw Geremek ne-a spus: nu ne distrugeţi visul, acel vis care ne-a ghidat în lupta împotriva comunismului spre o Europă democratică.. Astăzi avem datoria de a pregăti o Europă care să nu fie doar un spaţiu economic în permanenţă ameninţat de interesele divergente ale guvernelor, ci şi uri spaţiu care sâ consolideze modelul comunitar: o realizare unică în istorie care păstrează solide suveranitatea şi identitatea naţională cîtuşi de puţin slăbite, care transm ite puterile în jos, adică spre Regiuni şi oraşe, şi transmite puteri şi funcţii în sus, adică spre UE.

Numai un sistem democratic robust şi eficient poate face faţă uriaşei complexităţi a vremurilor noastre, scria recent în “Corriere” un lider de opinie. Sînt foarte clare pericolele pe care le avem în faţă. Referendumul din Danemarca cu privire la Euro riscă să fie pierdut, cu consecinţe grave în cadrul lumii scandinave şi cu ulterioare pierderi în Marea Britanie, în pofida voinţei lui Tony Blair (dar şi în Spania şi,' în perspectivă, în multe ţări din Europa Centrală care vor adera). De la plebiscitul

din A ustria în polemică cu măsurile anti-Haider reiese clară necesitatea unor Cărţi a Drepturilor legată de naşterea unei adevărate Constituţii Europene: condiţiile de angajare şi de şedere în Uniune, aşa cum a amintit Romano Prodi, trebuie să fie transparente şi permanente, nu legate de avantaje politice ocazionale.

Şi nu se înţelege răceala actuală a Italiei, aflată printre cele şase ţări fondatoare şi semnatare a Tratatelor de la Roma, Italia lui De Gasperi şi Spinelli, Italia intrării în Euro, Italia care este dispusă să apese pe accelerator la capitolul apărarea europeană, dispusă pentru o nouă politică în domeniile securităţii şi imigraţiei, pentru o strategie în domeniile politicii economice şi a celei monetare. înţeleg că uneori iluziile pot da naştere la deziluzii? Dar ce negociere se poate realiza pornind de pe poziţii sceptice? Italia nu a fost niciodată sceptică faţă de Constituţia europeană, sceptică faţă de rolul politic al Comisiei Europene (aliata naturală a unui Parlament cu puteri mai mari, şi pe care nu puţine personalităţi italiene vroiau sau o vor condusă

de un Preşedinte ales de popor), sau sceptică faţă de propunerile federaliste. * -

Nu poate deveni astfel tocmai acum, adică în ajunul lărgirii UE cu 12 noi ţări, al adoptării unor reguli mai funcţionale de conducere, într-un moment în care este absolut necesar să se continue calea reformelor cu ţările care le acceptă. Mai exact: nu s-ar fi semnat în urmă cu doi ani Tratatul pentru Tribunalul PenalInternaţional tară o mobilizare în favoarea schimbării; iar faptul că el nu este încă în funcţiune, din cauza multiplelor rezistenţe, este un bun motiv mai degrabă pentru a accelera angajarea în vederea apariţiei Unei ju stiţiisupranaţionale împotriva crimelor internaţionale, decît a se renunţa la el!

Acelaşi lucru a fost valabil în toate m omentele de cotitură europeană. A te opri, în Europa înseamnă, pur şi simplu, a te întoarce înapoi. Este nevoie să facem în aşa fel incit - după cum a spus Jacques Delors - această comunitate alcătuită din 370 de milioane de persoane să rămînă “imperfectă ca orice altă operă a

■ omului, dar plină de speranţe.

N o i i n i ţ i a t i v a U E d e s t in a t e s ă c o n s o l id e z e r a l a i î i l a cci s t a t e le b a lc a n ic e

( A E > ^ .

Franţa şi-a început preşedinţia semestrială a UE printr-o iniţiativă ce vizează Balcanii, lansată la 10 iulie, la Bruxelles, propunînd deschiderea pieţelor UE şi consolidarea relaţiilor politice cu statele din regiune care optează pentru democraţie.

Cele 30 .de milioane de persoane care formează ceea ce UE numeşte “Balcanii de Vest” - Albania, Croaţia, Bosnia, Iugoslavia şi Fosta Republică Iugoslavă Macedonia - trebuie să înţeleagă că a fi integrat în Europa constituie o cale cu două sensuri, care presupune atît obligaţii, cit şi avantaje. .

“Trebuie să garantăm câ Balcanii de Vest sînt legaţi de Europa de Vest, să garantăm pacea şi stabilitatea în această regiune”, a declarat ministrul francez de Externe, Hubert Vedrine, care a deschis lucrările primei reuniuni a preşedinţiei semestriale franceze a UE.

Franţa a propus organizarea unui summit UE - Balcani în intervalul 24-25 noiembrie, în Croaţia, fie în capitala Zagreb, fie în staţiunea de la Adriatica, Dubrovnik. în opinia miniştrilor UE, noul guvern democratic al Croaţiei, invitat sâ găzduiască summit-ul, constituie un model şi trebuie încurajat prin progrese rapide în direcţia negocierilor de aderare la UE.

Cooperarea economică şi politică consolidată presupune, în opinia participanţilor la reuniune, aderarea la UE a fostelor republici iugoslave Croaţia, Macedonia şi Bosnia.

Oficialităţile UE au convenit ca organismul european să îşi concentreze eforturile pentru a convinge populaţia din Serbia, ţara apreciată drept problema centrală a regiunii, că viitorul lor se află alături de restul Europei şi nu de un preşedinte Miloşevici izolat.

în opinia ministrului francez de Externe, Miloşevici “are tot felul de gînduri ascunse” pentru a se agăţa de putere.

Dar un scrutin încununat de succes în Kosovo, în toamnă, ar putea administra un “şoc democratic” benefic. Amendamentele constituţionale aprobate săptămîna trecută de Parlamentul iugoslav, care îi vor asigura lui Miloşevici un nou mandat de preşedinte şi care, totodată, depreciază poziţia

.Muntenegrului în cadrul federaţiei cu Serbia, suscită o profundă îngrijorare. “Aceasta este o provocare evidentă la adresa comunităţii internaţionale, este o lovitură constituţională”, a declarat ministrul olandez de Externe Jozias

van Aartsen. Miniştrii UE s-au angajat să crească sprijinul acordat Muntenegrului şi oponenţilor lui M iloşevici din Serbia. Guvernele din UE au făcut apel la opoziţia democratică din Serbia sâ rămînă unită pentru a contracara eforturile de intimidare ale preşedintelui iugoslav. “Sîrbii trebuie sâ îşi ia viitorul în mină”, a spus dl Vedrine.

“Trebuie să înţeleagă că atît divizările dintre ei, cît şi strategia lui Miloşevici îi conduc spre un impas”, a mai avertizat şeful diplomaţiei franceze.

în opinia demnitarilor UE, schimbările democratice din Serbia sînt cruciale pentru a garanta o stabilitate reală în Balcanii de Vest. “Serbia intră în prezent într-o perioadă deosebit de periculoasă” a spus Javier Solana, înaltul reprezentant al UE pentru Politică Externă şi Securitate Comună.

Modificările constituţionale alături de eforturile de a interzice unele mass-media independente “se înscriu pe linia eforturilor violente ale regimului de a se menţine la putere cu orice preţ”, a mai spus dl Solana.

“Avînd în vedere că presiunile economice şi politice ale Belgradului continuă, trebuie să sprijinim hotărît reformele şi democraţia din Muntenegru”, a mai subliniat înaltul demnitar UE..

Şeful diplomaţiei franceze a declarat că UE trebuie să se focalizeze pe continuarea dialogului cu partidele de opoziţie sîrbe insistînd asupra necesităţii unui program democratic comun, care să ofere o alternativă reală la regimul Miloşevici. Dl Vedrine a mai - relevat că este esenţial ca UE să sprijine mass- media independente din Serbia, oraşele controlate de opoziţia sîrbă, “în general pe toţi cei care sînt angajaţi în direcţia junei reale tranziţii democratice” şi care sînt favorabili unor relaţii mai apropiate cu Europa. Dar Serbia va fi invitată să se alăture cooperării în curs de afirmare dintre UE şi Balcani, numai după ce Miloşevici va fi îndepărtat de la putere, iar la Belgrad se va instaîa un guvern . democratic. “Lăsăm uşa deschisă Iugoslaviei”, a spus dl Vedrine, care a mai precizat că “nu există o altă alternativă la democraţie pe termen lung”.

în ceea ce priveşte cooperarea economică, corriisarul UE pentru relaţii externe, Chris Patten, a afirmat că departamentul său elaborează unele proiecte în vederea deschiderii ulterioare a pieţelor UE unor im porturi din Balcani şi va accelera procedurile de acordare de asistenţă pentru

această regiune. Totodată, dezbaterea privind politica UE faţă de Balcani a fost marcată de o analiză detaliată a sancţiunilor financiare, energetice şi diplomatice instituite împotriva Iugoslaviei. Demnitarii UE au convenit câ aceste sancţiuni sînt ineficiente şi trebuie revizuite în următoarele luni.- Miniştrii de Externe ai Danemarcei şi Suediei au declarat că UE trebuie să facă mai mult pentm a garanta că ele au efect asupra lui Miloşevici şi susţinătorilor săi şi nu asupra sîrbilor de rînd. în opinia unora, este inutil sâ se sărăcească Serbia în timp ce preşedintele Slobodan Miloşevici pare să îşi consolideze din ce în ce mai mult poziţia, iar opoziţia democratică este veşnic divizată. Ministrul de externe al Republicii Irlanda, Brian Cowan, a afirmat că se foloseşte “prea mult bîta şi prea puţin morcovul”.

UE a modificat unele sancţiuni pe linie cu actualul obiectiv.

Interdicţia UE privind zborurile comerciale spre Iugoslavia a fost suspendată în luna februarie, timp de şase luni, urmînd ca ea să fie. prelungită pînă în martie.

în schimb, a fost extinsă o listă neagră cu susţinători ai lui Miloşevici cărora li se interzice deplasarea în spaţiul UE. Embargo­ul privind combustibilul a fost atenuat pentru a permite alimentarea oraşelor controlate de opoziţie, în timp ce săptămîna trecută a fost elaborată o “listă albă” de companii sîrbe ce vor fi scutite de sancţiuni.

Viitorul summit UE - Balcani trebuie să ofere liderilor balcanici un rezultat concret cu care să plece acasă şi nu trebuie să fie o simplă ceremonie, a apreciat ministrul britanic de Externe, Robin Cook. în opinia sa, ţările candidate la aderarea la UE dau dovadă adesea de o mai bună înţelegere a situaţiei dificile din Balcani şi ar fi un semnal excelent să se lărgească summit-ul pentru a include şi punctele lor de vedere.

Ministrul austriac de Externe, dna Benita Ferrero-Waldner, care, a cerut ca asistenţa acordată de UE să fie vizibilă “în fiecare sat din Serbia”, a declarat că la summit trebuie invitate şi statele vecine Serbiei, Bulgaria, Ungaria şi România.

în opinia unor oficialităţi, viitorul summit contribuie la consolidarea prezenţei UE în regiune şi arată că acest organism european este pregătit să coopereze cu Serbia de îndată ce aceasta va fi, la rîndul ei, pregătită sâ trăiască în pace cu statele vecine.

Ehud Barak - un chirurg care face ia Camp David o

operaţie dureroasăJ ^ Thg% uardian")

Există o asemănare fascinantă între ceea ce se mtimplă în prezent şi momentele cruciale ale naşterii statului israelian: noiembrie1947 (cînd poporul evreu a decis să accepte planul ONU de împărţire a Palestinei) şi mai 1948 (declaraţia de independenţă a Israelului a lui David Ben Gurion).

Ehud Barak se confruntă cu o provocare de tipul celei a lui Ben Gurion. Totodată, el pare sâ abordeze această provocare cu acelaşi tip de curaj.

Circumstanţele privind Israelul şi Palestina anului 2000 sînt foarte diferite de cele din 1947-1948. Tot aşa cum diferite sînt şi riscurile şi orizonturile. Totuşi, anvergura deciziilor, viziunea şi curajul pe care le necesită sînt similare.

în 1947, planul ONU de împărţire a Palestinei a fost respins de întreaga comunitate arabă, dar a fost acceptat, cu greu, de evrei, care au recunoscut câ această ţară este pămîntul natal a două popoare, nu numai al unuia singur - contrar declaraţiilor sioniste preponderente la vremea aceea. Şi evreii âu fost nevoiţi sâ îşi piardă drepturile asupra locurilor lor tfinte şi au acceptat ca planul ONU să lase cîteva oraşe şi sate evreieşti sub suveranitatea arabă.

. Decizia lui Ben Gurion de a accepta această soluţie a provocat proteste virulente din partea opoziţiei evreieşti militariste din acea vreme. Este adevărat câ Ben Gurion s-a bucurat de un sprijin parlamentar mai larg decît Ehud Barak astăzi, dar nu trebuie să se uite că în alegerile de anul trecut electoratul israelian i-a încredinţat actualului premier un mandat mai clar decît a reuşit să obţină vreodată Ben Gurion.

La 14 mai 1948, atunci cîrid Ben Gurion a decis să declare independenţa Israelului, el şi-a asumat nişte riscuri cu m ult mai mari decît ar putea presupune astăzi orice acord isracliano-palestinian. în 1948, Ben Gurion s-a confruntat cu pericolul unei invazii totale şi imediate dc către cinci armate arabe a statului pe care se pregătea să îl proclame. Opoziţia căreia a trebuit sâ îi facă faţă Ben Gurion în acele zile a fost atît de puternică incit rezoluţia sa istorică a fost aprobată la limită, cu un singur vot în plus.

De data aceasta, opoziţia nu mai este combativă sau militaristă, aşa cum s-a întîmplat în luna noiembrie cu un an în urmă, ci mai degrabă îngrozită şi defetistă, nepregătită pentru această ocazie istorică unică, trăgînd de timp şi încercînd sâ am ine momentul adevărului.

Se' pâre că Ehud Barak şi colegii săi trebuie sâ contracareze acum am bele tipuri de opoziţie, simultan: o opoziţie militaristă de genul celei din 1947 si o opoziţie şovăielnică de genul celei din 1948.

Judecind după atitudinea dlui Barak, se pare că el are curajul să facă faţă ambelor provocări. Totuşi; problema care se pune nu este numai cea a curajului său politic şi personal, ci şi a capacităţii pacifiştilor din Israel de a-l sprijini, în timp ce unii dintre partenerii săi mai utilitarişti sau mai oportunişti bat în retragere. '•■■■-. . -

Pacifiştii trebuie să îl sprijine pe Ehud Barak acum, nu numai moral, ci ieşind în stradă, în Israel, şi imediat. Ar fi regretabil şi periculos dacă, aşa cum s-a întîmplat pe vremea lui Yirzhak Rabin şi Shimon Peres, aripa de dreapta a utilitariştilor va prelua controluL pe străzi în tim p ce m ajoritatea nezgomotoasă va rămîne în fotoliu acasă. Este nevoie de o ieşire masivă pe străzi pentru a se arăta ţării şi lumii întregi că milioane de israelieni îl însoţesc pe- premierul lor cu entuziasm, sprijin şi urări de succes.

Mergbţi la Camp David, Ehud Barak! Mergeţi cu curaj, prudenţă, în ţe lepc iune , persp icac ita te , bunăvoinţă faţă de ceilalţi şi cu simţul ascuţit al realităţii ce vă caracterizează. Mergeţi la Camp David ca un chirurg care se îndreaptă spre sala de operaţie, acolo unde se va decide atît viitorul Israelului, cît şi al Palestinei. Majoritatea israelienilor sînt pregătiţi să facă această operaţie chiar dacă ea este dureroasă, ştiind câ după intervenţia chirurgicală, în cazul în care va reuşi, toţi israelienii se vor putea vindeca de pe urma îndelungaţilor ani de sînge vărsat

Majoritatea israelienilor nu sînt îng roziţi de momentul adevărului, l-au aşteptat ani de zile. Dar ar trebui sâ o spună, cu voce tare şi răspicat, ieşind pe străzi. Acum.

Page 4: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

rnr\ qq ‘«?i.

Organizaţia Cluj a ANCD nu agreează ideea de alianţă- Deşi cu nenumărate ocazii -liderii de la centru ai ANCD-lui s-au pronunţat împotriva unei alianţe cu vreun partid politic, din cele existente momentan, se pare că ei au început să cocheteze cu ideea, acum cînd alegerile generale se apropie. Discuţiile s-au purtat pe rînd cu ţărăniştii, cu cealaltă form aţiune desprinsă din PNŢCD, Partidul Popular din România, precum şi cu liberalii. Cu cei din urmă sînt anunţate întîlniri pentm această săptămînă, în vederea evaluării

modalităţilor de acţiune în cadrul unei posibile strategii politice comune. Referitor la aceste acţiuni ale Centrului, vicepreşedintele filialer municipale ANCD, Mircea Sonea, a declarat că “n-avem nici o informaţie despre aceste discuţii, care sînt simple tatonări şi nu nişte înţelegeri precise”. în ce priveşte, posibilele alianţe pentm care ar opta ANCD, Sonea a precizat că, atîta timp cît alte partide nu vor dovedi “ţinuta şi verticalitatea noastră”, acestea nu sînt posibile. Vicepreşedintele ANCD Cluj - Napoca a subliniat că partidul său s-a prezentat ca un partid totalmente diferit de celelalte, ca şi conduită morală, în aceasta constînd “condiţia noastră de existenţă”. El nu se aşteaptă la schimbări radicale de atitudine şi de principii din partea actualelor, partide politice, afirmînd totdată că “nu sîntem adversarii nimănui, ci a tot ce nu e benefic acestei ţări”. în acest context, lideml ANCD consideră câ varianta accederii la guvernare cu orice preţ iese din calcul, preferîndu-se rămînerea în opoziţie.

Adriana CIOT!

PUL susţine cunsiMafufa Iui Theodor Stolojan

Ia Preşedinţia RomânieiPNL consideră că “cea mai

bună formulă” pentm tandemul' preşedinte-prem ier este ca Theodor Stolojan să candideze pentru funcţia de preşedinte, iar Mugur Isărescu să fie menţinut, şi după alegeri, în postul de prim-ministru, a declarat, ieri, purtătorul de cuvînt al PNL, Crin Antonescu.

Antonescu a spus că Mugur Isărescu este “angajat” în gestionarea programelor convenite cu organismele finanţatoare internaţionale şi, în

consecinţă, este necesară continuarea “eficientă” a

.raporturilor cu FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană. Purtătorul de cuvînt al PNL a mai apreciat că angajarea lui Isărescu într-o campanie prezidenţială care ar dura circa două luni ar crea “dificultăţi prin suprapunere cu necesităţile impuse de conducerea Guvernului”.

Antonescu a afirmat că, în schimb, Stolojan este “mai bine plasat” pentm a “recolta” un

număr mare de voturi, în special de la electoratul indecis sauchiar de la cel cu opţiuni de stînga sau centru-stînga. “Stolojan este candidatul cei mai periculos pentru Ion lliescu , a opinat purtătorul de cuvînt a PNL, afirmînd câ tandemul Stolojan-Isărescu sprijinit de forţele democratice din România, ar garanta o evoluţie favorabilă a reformei, precum şi a procesului de integrare în Uniunea Europeană şi NATO. ,

Conform preşedintelui Blocului reformist al Uniunii

0 aripă a UDMR ar putea participa la guvernare alături de PDSR• To ro T ib o r afirm ă că în U D M R există "g în d u ri extrem iste" •

Preşedintele Blocului reformist din UDMR, Toro T. Tibor, a declarat, ieri, la Universitatea de vară Balvanyos, că este posibil ca stînga post-comunistâ, reprezentată în special de PDSR, să cîştige alegerile şi să propună UDMR să participe la guvernare, iar o aripă de sorginte post-comunistâ din Uniune să facă presiuni pentru a fi acceptată propunerea.

Toro Tibor a precizat câ în platforma de unitate din jurul conducerii UDMR există un “miez post-comunist”, care ar putea să colaboreze cu PDSR.

Referitor Ia colaborarea cu alte partide, liderul Blocului reformist a apreciat câ grupul social-democrat din UDMR ar putea să colaboreze cu PSDR, reformiştii cu PNL sau PD, iar platforma sociai-creştinâ cu PNŢCD. “Acestea sînt doar posibilităţi, pentru câ în realitate nu există asemenea parteneriate ’, a spus el.

Toro Tibor a afirmat că este din ce în ce mai dificilă colaborarea dintre grupările din jurul conducerii Uniunii şi câ, după viitoarele alegeri interne, unitatea UDMR ar putea să se destrame. El a recunoscut că politica UDMR este “bipolară” şi că blocul reformist din Uniune (aripa radicală) luptă pentru a demonstra câ are sprijin social, poate fi majoritar şi doreşte “o comunitate autonomă în viitor”.

Tibor a adăugat că nu există platforme extremiste în UDMR, ci doar “gînduri extremiste”, care nu au fost “articulate” politic. El s-a arătat nemulţumit de faptul câ, de foarte mult timp, nu au mai avut loc alegeri interne în UDMR, iar platformele din Uniune “nu au un cadru juridic adecvat”.

Toro Tibor a mai spus că există o “relaţie firească” între Blocul Reformist şi FIDESZ din Ungaria şi că este “nefondată” ideea câ FIDESZ “interferează” în problemele politice ale maghiarilor din Transilvania. “Eu cred câ nu există nici o astfel de intenţie, este o relaţie care trebuie primită şi care nu contravine exerciţiului internaţional”, a adăugat Tibor.

■ X '\iY Y

Varujan Vosganian ar vrea la Palatul Victoria

V “ '. y ' " - a- ' ’ v t’ V; i ' : - . v **. *- * * 7 * 2 —

f "

I - V y “ .U-Wt \ j |*r*f jpji ţţ li Mv »■î f\ni

C o-preşedinteie UFD, Varujan Vosganian, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, că va accepta să se alăture în campania electorală, în postura de viitor premier, candidatului pentru funcţia de preşedinte al viitoarei alianţe de centru-1

; dreapta, dacă i se va cere acest lucru.

Vosganian a : adăugat însă că

p r o b l e m a . viitorului premier

se va discuta abia în decembrie

; 2000, după î a f 1 a r e a [ r e z u l t a t e i o r

Ylij alegerilor, şi a adăugat că UFD

are oameni de valoare care ar putea ocupa această funcţie.

Vosganian a mai spus că va face parte şi din grupul de susţinere a lui Mugur Isărescu, dacă acesta va accepta să candideze din partea alianţei de centru-dreapta.

Referindu-se la Theodor Stolojan, Vosganian a spus că acesta “va trebui să depună eforturi” pentru a convinge viitoarea alianţă de centru- dreapta că aparţine din punct de vedere doctrinar dreptei. “Pînă acum nu am aflat care este platforma lui Stolojan. Noi nu cunoaştem decît guvernarea din 1991-1992, care are prea puţin de-a face cu felul în care vedem noi evoluţia viitoare a Rom âniei”, a adăugat Vosganian.

Liderul UFD a arătat că ideea unui tandem Isârescu-Stolojan este “impusă de anumite cercuri de influenţă” şi a adăugat că pînă acum nici UFD, nici PNŢCD, nu aU avut discuţii cu Theodor Stolojan.

Vosganian a precizat că are “rezerve” în privinţa tandemului, deoarece, în opinia sa, reprezintă “o forţare a procedurilor constituţionale şi o lărgire a mizelor electorale”. Liderul UFD a arătat câ o altă soluţie pentru alegerile din toamnă ar fi “refugiul către tehnocraţi”. El a spus că această soluţie este una “trecătoare”, care nu va căpăta continuitate, deoarece ar discredita politicul.

Vosganian a explicat că o posibilă candidatură a Iui Stolojan reprezintă singura cale de colaborare cu PNL, arătînd că liberalii nu vor accepta să facă parte , dintr-o alianţă de centru-dreapta decît dacă va avea o reprezentare foarte puternică.

Nicolae Văcăroiu a fost audiat ca martor în cazul Jimbolia

Fostul premier Nicolae Văcăroiu a fost audiat în calitate de martor, ieri, la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu încălcarea de către România a embargoului impus Iugoslaviei în 1994-1995, informează surse judiciare.

Vicepreşedintele PDSR şi-a menţinut declaraţiile date anterior în acest caz, afirmînd că toate operaţiunile de petrol cu Iugoslavia au fost aprobate de Consiliul de Securitate ONU. Văcăroiu a respins acuzaţiile privind încălcarea embargoului impus acestei ţări în timpul guvernării sale. La sfîrşitul lunii mai, Văcăroiu spunea, în privinţa afacerilor Solventul şi Jimbolia, că trebuie demonstrat cine a făcut aceste operaţiuni şi cum le-a făcut, pentru câ nu a existat aprobarea lui sau a Guvernului. Văcăroiu a precizat că el şi fostul preşedinte Ion lliescu au cerut, în acea perioadă, supraveghere din partea unei comisii internaţionale, care a constatat că embargoul nu a fost încălcat. în plus, chiar sîrbii au criticat faptul că statul român a respectat cu stricteţe embargoul.

Un prinţ al OrientuluiS ă nu-mi spună nimeni că personalitatea

cuiva poate rămîne nemarcată de emblemele, figurile, numele celor sub aripa

cărora te plasează, fie şi întîmplător, viaţa. Dacă nu mă nimeream pe la 14 ani în liceul militar botezat (multă vreme m-am tot întrebat de ce) cu numele Iui Dimitrie Cantemir, cred că înainte-numituţ n-ar fi ajuns să ocupe în sufletul mei mai mult loc decît alţi prinţi ai Orientului, bunăoară acel han Temir, Timur Lenk, Tamerlan, revendicat de voievodul moldovean drept nobil înaintaş. Ţin minte cît m-a impresionat, în sala festivă a liceului, reproducerea celebrei gravuri (eu o vedeam pentm prima oară) ce ni-l arată pe Cantemir împlătoşat precum Sfîntui Gheorghe, cu cîrnăciorii buclelor din perucă încadrîndu-i privirea mîndră şi senină, în ciuda cutelor dintre sprîncene’. Multă vreme am crezut că ţine strîns în mîna dreaptă o grenadă defensivă, de felul celor pe care ni le desenau pe tablă, cu explicaţii maiştrii militari. Acum ştiu că-i mai degrabă vreun sul doldora de erudiţie; deci tot un fel de grenadă, dar destinată nu turcilor pe cîmpul de luptă de la Stănileşti, ci minţilor adormite de pe întreg cuprinsul Europei contemporane lui. Lăfăindu-se într-o vitrină din preajma portretului princiar, un

manuscris deschis la întîmplare îmi părea mie, atunci, că putea fi redactat chiar de mîna înmănuşată în metal a patronului nostru. Aşa zic şi azi, că i-ar fi stat bine sub sticlă unui fragment din celebra Istorie a creşterii şi descreşterii Porţii Otom ane, cu care uimise lumea apuseană, obligînd-o să-i deschidă larg înainte o altă poartă

importantă; cea a Academiei din Berlin. Urma să mă lămuresc curînd că ceea ce-mi stătea sub priviri era doar o piesă de teatru, niciodată jucată, avîndu- I în centru pe marele fugar devenit personalitate culturală ilustră. Document donat sau vîndutt comandanţilor mei anume pentru expoziţia omagială. Aceste două amintiri sînt punctele de sprijin în relaţia mea particulară cu imaginea lui Dimitrie Cantemir.' N-aş putea să afirm că am învăţat multă artă militară' de la el, întrucît ofiţerii noştri; ştiindu-l pesemne; campionul unui războî pierdut, se cam codeau să-; i popularizeze strategia. Şi nici statura culturală n-

aveam cum să i-o deduc, la adevăratele cote valorice, din contemplarea unui portret, fie el chiar foarte reuşit. Despre Cantemir, prodigiosul cărturar cu preocupări enciclopedice, ştiu azi că n-a putut să apară decît după moartea pe scena istoriei, a celuilalt Cantemir, omul politic ratat. Rareori poţi fi la fel de bun în toate domeniile. Voievodul de pînă la Stănileşti era un boier bărbos, înveşmîntat în caftan de blănuri scumpe şi purtînd pe cap nu perucă pudrată, ci tradiţionalul işlic. Aşa îl vedem alături de Petru cel Mare, ţarul care a ras bărbile multora, iar pînă la urmă i-a ras-o şi lUi. Nu e de condamnat că el, intelectualul cu mare ştiinţă de limbi străine, format la Ţarigrad, nutrea ceva ambiţii antiotomane, dispuse să înflorească la' lumina care şi atunci părea că vine, cu ortodoxia, tot din Răsărit. Neculce descrie scene savuroase de la descinderea ruşilor în laşi, în frunte cu acel Petru al lor.-Din nefericire, gîndurile şi planurile imperiale nu prea coincideau cu speranţele primitorului voievod, îneît ajungem astăzi să ne bucurăm de o bătălie pierdută, cînd alţii, de regulă, s-ar fi întristat. Punctele marcate astfel în favoarea noastră se dovedesc, în timp, nespus de importante. Prin înfrîngere, ne-am ales cu un cărturar de patrimoniu universal, în loc să ne fi blagoslovit Dumnezeu, prin victorie, cu o gubernie. O gubernie rusească, fireşte, întinsă, vorba poetuluf de la Nistru pîn' la Tisa 'şi chiar mai departe pînă pe coastele Adriaticii.

Mircea OPRITĂ

România are restanţe în planul de

aderare la NATOAutorităţile de la Bucureşti au “restanţe”

în îndeplinirea Planului naţional anual de aderare la NATO din cauza “lipsei de interes” a legislativului pentru adoptarea unor proiecte de legi, a declarat, ieri, secretarul de stat în MAE Răzvan Ungureanu.

Comisia Interdepartamentală pentru integrarea României în NATO, formată din reprezentanţi ai m inisterelor şi altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării şi relaţiilor externe, este nemulţumită de faptul că Parlamentul întîrzie “nepermis de mult” adoptarea mai multor proiecte de lege, între care cea a secretului de stat,- a afirmat Ungureanu, după reuniunea de ieri a Comisiei. - .

România urmează să înainteze Alianţei Nord-Atlantice planul de aderare pentru anul 2001 în luna septembrie a acestui an, însă nu toate obiectivele propuse pentru anul curent au fost îndeplinite, a precizat Răzvan Ungureanu. Secretarul de stat apreciază că Planul naţional de aderare pentru 2001 va fi decisiv în perspectiva discuţiei privind extinderea NATO. Planul- naţional de aderare este un document pef' care fiecare'stat candidat la aderarea la Alianţă trebuie să îl redacteze şi să îl pună, anual, în aplicare, în conformitate cu decizia summitului NATO din 1999. Teoretic, NATO ar trebui să ia o decizie referitoare la o nouă extindere, iar noii membri să fie invitati să adere la summitul - din 2002.

Page 5: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A ic i ar putea fi reclama dumneavoastră

JFi 1261 - Sub conducerea lui Alexios Strategopouios, grecii au recucerit

Constantinopolul, moment care a marcat sfîrşitul Imperiului latin de Constantinopol.

M ă

J n fîln ip i e u s in e în s u ş i

Un farm ec unic al începuturilor postdecembriste a făcu t ca, în anii acestui deceniu, municipii şi oraşe, ce nu au avut reviste literar-artistice, să posede astăzi cel mai proaspăt-(nerutinat) şi îndrăzneţ climat cultural. Astfel sînt: “P oesis” (Satu Mare),“Minerva ” (Bistriţa-Năsăud), “Cele cinci anotimpuri” (Oradea), “M erid ia n " (Craiova), “C alende” (Piteşti), “Sem en icu l” (Reşiţa), “Confluenţe” (Oraviţa), “Zburătorul" (Oneşti - Bacău), “Euphorion” (Sibiu) etc.

P O V ESTEA VO RBEI, revistă lunară, editată Ta Rîmnicu Vîlcea, în condiţii grafice excepţionale (ofset), în 16 pagini, se bucură de aceste libertăţi de expresie, unind în rubricile ei n u . num ai scriitori, ca: N. M anolescu, M . Sorescu (inedit),

Eugen Negriei, Dinu Săram , ci şi teologi (precum episcopul Gherasim al Vîlcii, Calinic al Argeşului; îrineu Slătineanu); dramaturgi (Dom Motoc), critici, publicişti (Ion Soare, loan St. Lazăr); poeţi (George Ţămea, Felix Sima, Ştefan Manasia); etnografi (Gh. D iaconu); savanţi, medici, muzicieni, artişti plastici din spaţiul Olteniei, din Bucureşti, Tîrgovişte, Braşov sau Sibiu. PO V E STE A V O R B E I este, în ciuda austerităţii economice şi financiare de astăzi, rodul unei nespuse şi arzătoare iubiri fa ţă de spiritul şi literele contemporane, civilizaţia noastră veche, fa ţă de elevii, studenţii, tineretul de azi care, în pofida terorii imaginii continuă să dovedească a se afirm a prin scris.Şi toate graţie efortului concertat, lăudabil, a l unor instituţii social-politice, precum Inspectoratul p en tm Cultură, Arhivele Statului, Centm l de Valorificare şi Conservare j i Tradiţiei, Societatea "Anton Pann", Colegiul Naţional "Mircea cel Bătrîn", Universitatea “Brăncoveanu”. în totul, P O V E STE A VO RBEI de la Rîmnicu Vîlcea nu este numai o ambiţioasă revistă literar- artistică, ci şi în sens m ai larg, zonal-regional, a civilizaţiei muntelui şi Oltului. ' I

C o n s ta n tin Z Ă R N E S C U 8

ADRIAN LESENCIUC, Laocoonia, Versuri, 2000, este al treilea volum liric al tînărului poet de 25 de ani după A ntifilozo fia (1998) şi C opilu l-genune (1999). A debutat în “A stra” braşoveană în 1997, iar

-anul'trecut a fost laureat cu premiul “Tribuna” la Concursul Naţional de poezie “Octavian Goga. M ult iscusita vremii slovă”, Cluj-Napoca - Ciucea. A şa cum apreciază Mona M am ulea în revista “Astra” (nr. 5/1999): “Să-i privim concesiv căderile şi să-l punem la adăpost, căci în drum ul său de înger fară aripi, căutînd să-şi dea întîlniri cu el însuşi dincolo de seriozitate, a întîlnit mai întîi poezia şi a luat-o în serios”.

Foarte exactul critic-clujean Petru Poantă, în al său “D ic ţionar d e poeţi” d in 1998, c o m e n tîn d u -i d eb u tu l e d i to r ia l (A n tifilo zo fia ) e s te m ai exigerit: “încă un debut specific acestor ani: m ulte texte informe, imitaţii mai u şo r sau m ai greu d e id e n tif ica t, lim b a je d iv e rse , d o v e d in d nu d isponib ilită ţi reale , ci nesiguran ţa începutului, firească de a ltfe l” . D ar recunoaşte şi el: “ P a r te a b u n ă constă d e o c a m d a tă în g e s t ic u la ţ i a n onconform istă ,jiu to ru l neavînd nici un fel de inhibiţii fa ţă de cuvinte (...), că a r e in tu i ţ ia p o e z ie i, f ie în in stan tanee de o g ra ţie ju cău şă , (...) fie în p as te lu ri m an ieriste” .

N u credem câ în doi ani poetul a evoluat spectaculos, dar bănuim că “ieşirea în lume” (trei plachete în trei ani), recenziile şi cronicile adiacente au reuşit să-i dea repere în căutările sale la început de drum şi vom cita doar cîteva versuri care ne-au atras atenţia: “cu zăvoarele dinţilor trase/ suride întunericul din orbite/ cine nu ş tie c â -i v in e ri / a tă c u t p e n tru totdeauna” ( Vineri). Mai puţin inspirate versurile din acelaşi poem: “mi-e cald

şi m i-aş închide/ creierii în gură” . A m mai putea cita şi alte exemple de reuşite: “ţipătu l unui cuvînt/ se ciocneşte în cioburile ferestrei” (L iniştea cui), sau în în treg im e Ars N o e s is : “n u te u ita în sus/ vez i h e taco m b e/ nu te u ita în j o s / vez i h e taco m b e/ priveşte-ţi inim a/ vezi purgatoriu / priveşte-ţi ochii/ vez i c rem ato riu / să ru tă - ţi b u z e le / de m u c eg a i/ pipăie-ti sufletul/ dacă-1 mai ai” .

Ionel ANDRAŞONI

L e s e n c i u c

'A

a c i VAuimtEA cuiMimMĂkP. AcmAtîitMifA (BMMualAS ă p t ă m î n ă f i l m u l u i

p e n t r u c o p i iîn perioada 24-30 iulie a.c., Casa Municipală

de Cultură din C luj-N apoca organizează Săptăm înă filmului pentru copii. Proiecţia filmelor are loc zilnic, cu începere de lâ ora 16, în sala Casei Municipale de Cultură, Piaţa Unirii nr. 24; intrarea este liberă. Astăzi: Cartea junglei, mîine: Pisicile aristocrate. Sponsotunic al manifestării cinematografice pentru copii este Banca Transilvania, iar partenerii media sînt: “Adevărul de Cluj”, Antena 1 şi CD Radio.

Festivaluri, concursuri

Concursul National de Poezie GEORGE BACOVIA

Cea de a IX-a ediţie a concursului amintit va avea loc în luna septembrie a acestui an, în organizarea Consiliului Judeţean Bacău, a Centrului Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Bacău şi a Revistei “Ateneu”. în programul manifestării: concurs de poezie (debuturi); desem narea prem iilo r Concursului de poezie organizat de Centrul Judeţean al Creaţiei Populare Bacău; întîlniri cu scriitori băcăuani; lansări de carte. La concurs pot participa poeţi tineri, care nu au împlinit vîrstă de 35 de ani şi nu au debutat editorial. Fiecare autor va trimiteTO poezii, pînă i a 1 septem brie a.c., dactilografiate în 3 exemplare, la două rînduri, care vor purta în loc de semnătură un motto. în plic vor fi introduse datele personale şi de creaţie ale autorului, 'inclusiv adresa şi numărul-de telefon. Acelaşi motto al lucrărilor va figura şi pe plic. Lucrările vor fi expediate pe adresa; Central Judeţean al Creaţiei Populare Bacău, str. Caisilor nr. 7, cod 5500, telefon/fax; 034/11-33-56, pînă la 1 septembrie 2000.

F e s t i v a l R a ţ i o n a l d e E p i g r a m ă

Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Caraş- Severin, Prim ăria şi Casa de Cultură a m unicipiului Caransebeş organizează, în colaborare cu cenaclul de epigramă “Apostrof’, tradiţionalul Festival Naţional de Epigramă, aflat în acest an la cea de a IlI-a ediţie. Festivalul se va desfăşură la Caransebeş, în zilele de 8 şi 9 septembrie 2000. Cei interesaţi sînt invitaţi să trimită cîte cinci epigrame inedite, într-un exemplar semnat, pe temă liberă, şi o caricatură-

' portret (ediţie mai nouă), pînă la 15 august 2000, pe adresa: Casa Municipală de Cultură “George Sura”, str. M. Viteazul nr. 6, Caransebeş, cod 1650, telefon/fax: 055/51-46-09. Informaţii suplimentare la adresa de mai sus sau la dl Nicolae Nicolae, telefon: 055/51-29-29. -

S im p o zio nMotto; “Oare, n-am. uitat cumva că iubirea

de Patrie nu e iubirea brazdei, a ţărînei, ci a trecutului?” (Mihai Eminescu, ziarul Timpul, martie 1881). Consiliul director al Fundaţiei Protecţiei Sociale Generale din România - Filiala judeţeană Cluj - organizează mîine, 26 iulie a.c., cu începere de la ora 13/la Casa Municipală de Cultură din Cluj-Napoca (Piaţa Unirii nr. 24), simpozionul cu tema: Aniversarea a 59 de ani de la eliberarea Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa şi a Basarabiei, la 26 iulie .1941. Potrivit programului anunţat, au fost invitaţi să susţină comunicări: general bg. (r) Theodor Brehara, v. r.; prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu, v. r.; prof. univ. dr. loan Silviui Nistor; col.(r) ing. Mihai Zaharescu, v. r.; col. (r) ing. ec. Nicolae Grosu; Alexandru Băeţan, scriitor v. r.; sg. (r) Mihai Dărăbană, v. r. Epigramiştii loan Pop, Eugen Albu, Marian Popescu şi Efim Tarlapan vor citi catrene^ din creaţia proprie dedicate evenimentului. Sînt invitaţi la simpozion veterani

de război şi urmaşi ai acestora, militari activi, în rezervă şi retragere, oameni de ştiinţă, artă şi cultură, tineri şi vîrstnici. Programul artistic va fi susţinut de interpreta de muzică populară Maria Marcu şi de eleva Adriana Nuţă, de la Liceul “M. Eminescu”. Sponsorii manifestării aniversare sînt: Casa Municipală de Gultură Cluj-Napoca, Consiliul Judeţean Cluj, SC T.C.I. - CG. SA, SC A.C.I. SA, Coramet Imp.-Exp. SRL, dir. ing. Vasile Sabău, RAJAC Cluj, RADP Cluj-Napoca, A.R.R. Cluj, RATUC Cluj-Napoca, SC Intelect SA, SC Argos SA, SC Transgerom SRL, SC II Cafe Servexim, SC Lausori SRL, Distrigaz Nord SA Tîrgu Mureş, SC Interproiect SRL Cluj- Napoca, Banca Populară “Sfinx C oop”, M cDonald’s Rom ânia SRL - Restaurant Mănăştur, Societatea de caritate “Ionas” Floreşti - Cluj, SCProdvinalco SA Cluj-Napoca, loan Socea - director.

' ' J L M S M l I UMîine, 26 iulie a.c., la ora 13, va avea loc în

Sala mică a Primăriei clujene lansarea cărţii intitulate In s titu te şi edificii istorice din Transilvania, apărută la Editura Carpatica (Cluj- Napoca, 2000) sub semnătura lui V asile Lechinţan. Cartea va fi prezentată de prof. univ. dr. doc. Crişan M ircioiu- şi prof. dr. loan Câmpeanu.

Cunoaşteţi eroii benzilor desenate?

M e d i a t e c a Centrului Cultural Francez din Cluj- Napoca invită pe toţi iubitorii

C E N T R E C U L T U R E L F R A N C A IS CLUJ-NAPOCA

benzilor desenate la un concurs de desene avînd tema: “Cunoaşteţi eroii benzilor desenate?”. Participanţii, elevi cu vîrstă cuprinsă între 10 şi 18 ani, sînt rugaţi să prezinte lucrările în

perioada 15-30 septem brie a.c. Ar fi de dorit ca fiecare lucrare, format A4 sau A3, să ilustreze cît mai multe personaje din diferite benzi desenate (Tintin,.Lucky-Luke, Philemon, Gaston Lagaffc etc.) Toate lucrările vor fi expuse în Mediateca Centrului Cultural Francez în luna octombrie a acestui an, iar cele mai bune desene vor fi premiate.

Ş e z ă t o a r e p o p u l a r ă c u

p a r t i c i p a r e i n t e r n a ţ i o n a l ăLa sfîrşitul săptămînii trecute, sălile clubului

Fundaţiei culturale Teka” din oraşul Gherla au fost din nou arh ip line . în organizarea Ansamblului de cîntece şi dansuri “Kalâka” a avut loc o reuşită şezătoare populară, la care au fost prezenţi şi membrii delegaţiei Şcolii populare de artă “Ipoly Arnold” din Bekescsaba (Ungaria), care au partic ipa t la ac tiv ită ţile T aberei internaţionale de etnografie şi folclor, desfăşurată zilele trecute în comuna Sic, Cu această ocazie a avut loc şi un joc popular, care a stîmit interesul oaspeţilor din ţara vecină. Taraful de muzică populară “T arisznyâs” din C luj-N apoca a acompaniat cu mult succes evoluţia talentaţilor dansatori gherleni şi din Bekescsaba, seara distractivă a tinerilor de la Clubul “Teka” încheindu-se cu o horă a prieteniei. După ce, la începutul anului, douăzeci de tineri gherleni au petrecut o săptămînă la Bekescsaba, cercetătorii de folclor din Ungaria au revenit pentru a treia oara pe meleagurile someşene. în oraşul Gherla aceste şezători popu la re încep să dev ină tradiţionale, toamna aceasta oferind un bun prilej de trecere în revistă a experienţelor dobîndite în cercetarea de folclor prin organizarea celei de a patra ediţii a tradiţionalului Festival de cîntece şi dansuri de pe Cîmpia Transilvaniei, ce va avea loc la Clubul “Teka” .

S Z .C s .| Rubrică realizată de M . BOCU

Page 6: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A i c i ar putea fiŢ. reclama dumneavoastră

1892 - A fost încheiat un nou Tratat de alianţă întreRomânia şi Austro-Ungaria.

l i arti, 25

Presa rusa apreciazâ prestaţia lai Patin la

Okinawa drept "primul sau bal

reuşit"#Preşedintele rus, Vladimir Puţin, “a reuşit

«primul său bal»” la Okinawa, unde a participat pentru prima dată la summit-ul G8, scria, ieri, presa rusă, afirmînd la unison că şeful statului “i-a fermecat” pe liderii occidentali, relatează AFP.

“Insula japoneză Okinawa a purtat noroc diplomaţiei ruse şi preşedintelui”, aprecia cotidianul “Izvestia”, adăugind că Puţin “nu a mai auzit atîtea complimente de cînd a ajuns la putere”.

Chiar şi cotidianul de opoziţie “Segodnia” arată că liderii G8 “au făcut elogiul” preşedintelui rus “pentru curajul, inteligenţa şi umorul său”. “Povestirile lui Puţin despre vizita sa pe terra incognita a Coreii de Nord au devenit un veritabil best-seller al summit- ului” G8, a adăugat jurnalul.

La Okinawa, “Rusia lui Puţin a participat la dialog de pe picior de egalitate”, iar V ladim ir P uţin a fost considerat de mass-media occidentale “o stea care urcă pe scena politiqii internaţionale”.

Puţin “a făcut o impresie bună opiniei publice internaţionale”, sublinia cotidianul “Vrcmia Novestei”. “Succesul lui Puţin - diplomat Ia Phenian în momentul în care, Ia Camp David, Bill Clinton se confrunta cu o lipsă vizibilă de succes -, l-a pus pe preşedintele rus într-o poziţie avantajoasă în raport cu «răţoiul şchiop» american”, scrie “Vrcmia Novostei”. “Debutul lui Puţin” la summit-ul G8 a fost “mult mai reuşit” decît cel al fostului preşedinte rus, Boris Elţîn, conchide cotidianul financiar “Vedomosti” .

Opoziţia sîrbă va discuta, astăzi, recomandările 08Opoziţia sîrbă urmează să discute,

astăzi,'recomandările G8 legate de legile electorale care vor fi adoptate de Parlam entul de la Belgrad, dominat de aliaţii preşedintelui Slobodan Miloşevici, a anunţat, duminică, agenţia independentă Beta, citată de AFP.

“ Opoziţia sîrbă trebuie să-şi revadă poziţia după ce liderii G8 au sugerat să nu fie recunoscute rezultatele alegerilor pe care le va organiza Miloşevici”, a declarat preşedintele formaţiunii Centrul D em ocratic (DC), D ragoliub Micunovici. Acestă sugestie a fost făcută de cancelarul german, Gerhard Schroeder, însă o decizie oficială în acest sens nu a fost luată în cadrul summit-ului G8 de' la

Nago. G8 şi-a reafirmat opoziţia faţă de recenta reformă constituţională care îi va permite lui Miloşevici să candideze pentru cel de al doilea mandat de patru ani de preşedinte al Republicii Federale a Iugoslaviei, reformă respinsă de Muntenegru şi criticată de opoziţia sîrbă.

G8 a chemat Guvernul iugoslav “să se abţină de la orice acţiune care- ar putea contribui la o nouă escaladare a violenţei “ şi a invitat opoziţia să lucreze “paşnic” pentru democratizarea ţării.

într-o primă reacţie, televiziunea de stat RTS a declarat că “liderii celor şapte ţări cele mai dezvoltate din lume şi Rusia nu şi-au ţinut promisiunea de a diminua sau de a reesalona datoriile externe ale ţărilor

sărace, concentrîndu-şi discuţiile pe informatică, domeniu în care cei şapte văd o sursa de cîştiguri enorme”. Potrivit lui Micunovici, “în urma avertismentului G8, participarea opoziţiei sîrbe la alegeri este mai mult ca niciodată pusă sub semnul întrebării”. însă, a adăugat el, “decizia opoziţiei, va depinde de condiţiile electorale prevăzute de noua lege, care va fi adoptată, de Parlamentul iugoslav.. .

Recomandările G8 nu fac decît să complice şi mai mult situaţia în care se află opoziţia sîrbă”, a apreciat, la rîndul său, Vladan Batici, din partea Alianţei pentru Schimbare (SZP). “Dacă opoziţia ar participa .şi ar cîştigă alegerile, comunitatea internaţională, conform poziţiei G8,

nu i-ar recunoaşte victoria şi, în acest caz, ce alternativă ■ îi rămîne opoziţiei” , s-a întrebat Batici.

Zarko Koraci, din partea Uniunii Social-Democrate, a subliniat că “avertismentul G8” se adresează regim ului lui Miloşevici si nu opoziţiei. “Avertismentul G8 se referă la agravarea condiţiilor electorale, la presiunile exercitate asuprş presei independente” şi la recenta reformă ilegală a Constituţiei iugoslave”, a declarat el. ■, Primele alegeri prezidenţiale prin sufragiu direct din Republica Federală a Iugoslaviei, prevăzute de reforma constituţională, ar putea avea loc simultan cu alegerile parlam entare şi municipale, prevăzute să aibă loc în toamnă.

Coreea de Sud şi-a dat acordul pentru Începerea convorb irilo r cu reprezentanţii NorduluiReprezentanţii Coreii de Sud

şi-au dat acordul, ieri dimineaţă, pentru o propunere a autorităţilor nord-coreene ca începînd de sîmbătă să aibă Ioc, Ia Seul, o primă rundă a convorbirilor inter-coreene pentru instaurarea păcii între cele două state şi dezvoltarea cooperării, a anunţat o sursă oficială sud-coreeană, citată de AFP. ”Am acceptat noua dată propusă de partea nord-coreeană, iar întîlnirea va avea loc Ia Seul, începînd de sîmbătă, şi va dura trei

zile. Am înaintat,- de asemenea, lista delegaţiei sud-#oreene, care va fi condusă de ministrul Unificării, Park Joe-Kyu”, a declarat purtătorul de cuvînt al Ministerului Unificării din Coreea de Nord. A ceste noi convorbiri constitu ie urm area înţelegerilor realizate la summit-ul istoric, din iunie, dintre cei doi lideri coreeni şi ele ar urma să abordeze problema vizitei lui Kim Jong-Il la Seul, a dezvoltării şi a eventualei conectări a reţelelor feroviare

naţionale. De asemenea, ele vor putea viza stabilirea unei linii telefonice directe între comandamentele celor două armate şi încheierea unui acord de garantare a investiţiilor. înainte de aceste convorbiri, miniştrii de Externe ai celor două ţări se vor întîlni, mîine, la Bangkok (Thailanda), unde vor participa la forumul regional al ASEAN, manifestare ce va prilejui admiterea oficială a Coreii de Nord în acest organism.

în Statele Unite se desfăşoară o anchetă cu privire la eventualele legături intre companiile producătoare de tutun si contrabanda cu ţigareteUn mare juriu federal din Carolina

de Nord a deschis o anchetă cu privire la eventualele legături între companiile producătoare de tutun şi operaţiunile de contrabandă cu ţigarete, se arată în ediţia *dc ieri a revistei americane “Newsweek”, citată de AFP.

Pe de altă parte, Banca Mondială şi O rganizaţia M ondială a Sănătăţii (OMS) urmează sâ publice, în cursul acestei săptăm îni, rezultatele unui studiu, reălizat pc parcursul a trei ani,

care arată că industria tutunului a dejucat deliberat eforturile comunităţii internaţionale de a controla comerţul in ternaţional cu tutun, continuă “Newsweek”.

La rîndul săli, Comisia Europeană a anunţat, vineri, începerea unei acţiuni juridice în Statele Unite împotriva producătorilor de tutun, pentru a li se imputa cele Cîteva miliarde de dolari pierdute din cauza contrabandei cu tutun. în ultimele luni, şi guvemele.din

Canada, Ecuador şi Columbia au încercat, cu mai mult sau mai puţin succes, urmărirea jud ic iară a companiilor americane producătoare de tutun, a precizat “Newsweek”.

în Statele Unite, marele juriu se ocupă nu doar de frauda fiscală la nivel internaţional, ci şi în interiorul Statelor Unite, unde ■accizele pe tutun diferă de la un stat la altul.

Producătorii de tutun recunosc faptul că operaţiunile de contrabandă cu tutun

reprezintă o problemă reală, dar resping categoric implicarea lor în acest trafic. “Politica noastră este clară şi neîndoielnică”, a afirmat Donald Harris, purtătorul de cuvînt al companiei Phillip Morris. “Philip Morris nu dezvinovăţeşte, nu ajută şi nu susţine traficul cu tutun şi cooperează de bunăvoie cu guvernele mai multor ţări, sprijinind eforturile acestora de a împiedica contrabanda cu produsele fabricate de noi”, a adăugat el.

Premierul taiwanez şi-a prezentat demisia în urma eşecului unei operaţiuni de salvare

Premierul taiwanez, Tang Fei, şi-a prezentat demisia, ieri, asumîndu-şi responsabilitatea pentru eşecul unei operaţiuni de salvare a. patru muncitori rămaşi blocaţi din cauza inundaţiilor, sîmbătă, în Sudul ţării, relatează AFP. “Mi-am înainţat demisia preşedintelui Chen Shui-Bian pentru a marca responsabilitatea” Executivului în producerea acestei drame, a declarat Tang. Nu se ştie încă, pînă la această oră, dacă preşedintele va accepta demisia şefului Guvernului, însă principalul colaborator al şefului statului a subliniat că această afacere I-a înfuriat. Premierul a anunţat, de asemenea, o listă cu responsabilii susceptibili de a fi sancţionaţi, precum şi deschiderea unei anchete aprofundate privind această afacere. Mai multe canale de televiziune au difuzat, sîmbătă, imagini care îi prezentau pe muncitorii ce lucrau la amenajarea cursului rîului Pachang, blocaţi timp de mai multe ore în aşteptarea serviciilor de intervenţie, în cele din urmă, ei au fost luaţi de valuri, ploile torenţiale provocînd creşterea nivelului apelor. Pînă în acest moment a fost găsit corpul unui singur muncitor.

Documentele Cancelariei germane, descoperite Ia Fundaţia Adenauer, nu sint cele interesante pentru anchetăDocumentele Cancelariei germane,

din perioada fostului cancelar creştin- democrat (CDU) Helmut Kohl (1982- 1998), care dispăruseră şi care au fost descoperite la Fundaţia- Kortrad Adenauer, “nu sînt cele pe care le căutam”, a declarat, ieri, Burckhard Hirsch, anchetatorul special al Guvernului, citat de AFP. .

H irsch, -care este însărcinat cu elucidarea dispariţiei acestor arhive, în perioada care a precedat venirii la putere a cancelarului social-democrat (SPD) Gerhard Schroeder, în noiembrie

1998, a declarat, într-un interviu acordat postului de televiziune Bayerrischer Rundfunk, că, totuşi, “o mare parte din aceste arhive au revenit la Cancelarie”. El a apreciat drept “uimitor” faptul că Fundaţia Konrad Adenauer nu a declarat că este în posesia acestbr documente, subliniind că apreciază instituţia drept “una serioasă”.

Potrivit ziarului duminical “Bild am Sonntag” , aceste docum ente ar reprezenta cel puţin 90 la sută din arhivele căutate, de Hirsch.

La 19 iulie, Guvernul german a

anuţat că a depus o plîngere în nume colectiv privind dispariţia acestor dosare. Potrivit unui raport întocmit de Hirsch, numeroase documente dispărute privesc vînzarea către grupul petrolier francez Elf a rafinăriei est-germane Leuna şi a staţiilor-service Minol - o afacere evocată în scandalul fondurilor ilicite ale CDU - livrarea de blindate Fuchs către Arabia Saudită, vînzarea de elicoptere către Canada şi cea a unor avioane Thailandei, precum şi privatizarea sediilor companiei Căilor Ferate Germane.

Un ministru israeiian anunţă că esle posibil un compromis “creativ” in privinţa IerusalimuluiMinistrul israeiian al Justiţiei, Yossi

Beilin, a declarat, ieri, că apreciază drept posibil “un compromis creativ” în privinţa chestiunii suveranităţii Ierusalim ului de Est, cu partea palestiniană, la negocierile de la Camp David, informează AFP.

“Vom găsi un compromis creativ în privinţa Ierusalimului, cele două părţi au suficientă imaginaţie pentru a ajunge la un astfel de compromis”, a declarat Beilin pentru postul de radio militar israeiian Galei Tzahal. Preşedintele

american, Bill Clinton, a revenit, duminică seara, la Camp David, pentru a participa la negocierile israeliano- palestiniene, decis să ajungă la un compromis în privinţa Ierusalimului, principala problemă în dezbatere şi să obţină un acord de pace, după ce timp de trei zile a absentat de la negocieri, pentru a participa la summit-ul G8 din Japonia. Potrivit lui Beilin, “poziţiile israelienilor şi palestinienilor au evoluat, acum, astfel încît nu se poate concepe ca summit-ul să eşueze”.

Considerat ca un moderat în tabăra- laburiştilor israelieni, Beilin a reafirmat, că nu vede nici o problemă în recunoaşterea suveranităţii palestiniene asupra cartierelor arabe din Ierusalim,, dacă aceasta va permite-ajungerea la un acord final. Beilin a contestat, deja, vineri, mitul unităţii Ierusalimului, afirmînd că “aceia care cred că Ierusalimul este unit şi este recunoscut drept capitală a Israelului, de comunitatea internaţională, se hrănesc cu iluzii si întretin un mit”.

fînkara ar putea renunţa la ideea de a-şi construi o

centrala nucleara, potrivit lui Bulent EcevitTurcia ar putea anula licitaţia

pentru construirea primei sale centrale nucleare, descurajată fiind de criticile mondiale referitoare la energia nucleară şi de refuzul Ministerului turc de Finanţe de a furniza garanţii financiare, a declarat premierul turc, Bulent Ecevit, citat, ieri, de cotidianul “Milliyet”, relatează AFP.

“Nutrim din ce în ce mai mari îngrijorări în privinţa energiei; nucleare. Lumea renunţă la această tehnologie şi se îndreaptă spre energiile substitutive”, a declarat Ecevit. “Nici măcar eu nu sînt în totalitate pentru acest tip de energie”, a mai spus acesta.

Declaraţia este dată publicităţii în aceeaşi zi în care Guvernul ar trebui să anunţe cîştigătorul licitaţiei pentru construcţia centralei nucleare din apropiere de Akkuyu, pe litoralul Mediteranei.

Turcia a amînat deja de opt ori decizia sa în legătură cu acest proiect, foarte controversat. Ultima amînare datează d in 'a p rilie , cînd Ministerul turc de Finanţe a refuzat să furnizeze garanţii financiare pentru acest proiect, temîndu-se să nu dăuneze programului foarte strict pus în practică de Guvern pentru a stopa inflaţia.

Cele trei consorţii candidate pentru construirea centralei sînt americanul Westinghouse, canadianul A E C L şi NPI, coordonat de cuplul franco- german Framatome-Siemens.. Săptămînă trecută, ministrul Energiei, Cumhur Ersumer, a subliniat că Westinghouse avertizase că se va retrage de la, licitaţie dacă Ankara urma să amîne pentru a noua oară decizia.

Proiectul de la Akkuyu este puternic criticat de ţările vecine şi de specialiştii în materie de mediu, locui în care centrala ar urma să fie construită fiind situat la 25 de kilometri de o falie seismică. Opoziţia faţă de construirea centralei a luat amploare după seismul cu magnitudinea de 6,3 grade pe scara Richter care a afectat în 1998 regiunea vecină Adana, provocînd moartea a peste 140 de persoane. Guvernul turc şi-a menţinut însă ideea de a construi centrala, subliniind necesitatea de a răspunde, astfel, cererii din ce în ce mai mare de energje a ţării.

Page 7: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11: tei/fax 21-60-75.

SC PRODUCĂTOARE DE ÎNCĂLŢĂM INTE A N G A JE A Z Ă P E R SO N A L C A L IF IC A T PENTRU FAZELE:

-CU SU T;-M O NTA T. ' I

CU URMĂTOARELE FACILITĂŢI: • I- ACTIVITATE NUMAI ÎN SCH. I;- PRIM A LA ANGAJARE 500.000 LEI;

1 - SALARIU ATRACTIV;- CONDIŢII DE MUNCĂ DEOSEBITE; : -FA CILITĂ ŢI DE NAVETĂ ŞI ALTELE.

INF. LA TEL; 435.356, 435.496. .

D irecţia Regională Vam ală Cluj, cu sediul în municipiul C lu j-N apoca, b -du l M uncii nr. 18, in ten ţio n ează să încredinţeze activitatea de urmărire a execuţiei lucrărilor de construcţii pentru obiectivul de investiţii SEDIU VAM A CLUJ-NAPOCA, unei firme de consultanţă specializate sau diriginte de şantier autorizat.M.L.P.A.T. - I.J.C.L.P.U.A.T. Ofertele se vor vor depune în plic sigilat la sediul menţionat pînă în data de! 31 iulie 2000, ora 13.

Informaţii suplimentare se pot obţine la Biroul Investiţii, telefon 415.701 sau 415.259. (397438b>

Preşedintele Consiliului de Administraţie al SC SOMEŞ BALASTIERE SA cu sediul în Cluj-Napoca, str. Orăştiei nr.2a, convoacă Adunarea Generală Extraordinară şi ordinară a acţionarilor la data de 10.08.2000, ora 10,00, respectiv ora 12,00, la sediul firmei pentru toţi acţionarii înregistraţi la Registrul Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 1.08.2000, cu următoarea ordine de zi:

1. Modificarea actului constitutiv al firmei în ceea ce priveşte componenţa şi competenţa Consiliului de Administraţie", reducerea numărului de membri de la 5 la 3 membri. Modificarea indemnizaţiei membrilor Consiliului de Administraţie şi a cenzorilor. ■ ■

2. DIVERSE.' în caziil în care la prima convocare nu se întruneşte cvorumul legal, a doua şedinţă va avea loc în data de 11.08.2000, ora 10,00, respectiv12,00, !a sediul firmei.

în situaţia în care nu se întruneşte cvorumul legal pentru A.G.A. extraordinară, la şedinţa A.G.A. se vor discuta punctele de pe ordinea de zi care sînt de competenţa acesteia.

Relaţii se pot obţine la sediul firmei: d-na DAVID VICTORIA. • ■ (3974385)

sc IATSAII s a

C lu j , C a l e a D o r o b a n ţ i l o r n r . 1 2 0 £

V I N D E ’ 1

A u t o u t i l i t a r ă F I A T D U C A T O M A X I

s e c o n d l iă n d

C o m p le t rev izu it; m ecan ică , tin ich ig e rie , v o p s ito rie

G aran ţie 6 lu n i sau 15.000 km

P iese de sch im b o rig in a le şi .serv ice asigu ra t.

U n iversitatea de Ş tiin ţe A gricole şi M ed ic in ă V eterin ară C lu j-N ap oca oferă sp re asociere teren în su p rafaţă d e 2 .600 m p (80 m l fro n t la strad ă) situ at în m u n icip iu l C lu j-N ap oca , str. C alea F loreşti nr. 56 (telefon 162.835). O fertele pot fî d ep u se la sed iul u n iversită ţii în C lu j-N ap oca , str. M ăn ăştu r nr. 3 (R ectorat), p în ă la data d e 27 .07 .2000 , ora 13. 4397433,;

S.C. ELECTROCERAMICA S. A. TURDA angajează DIRECTOR ECONOMIC

Cerinţe: - - ®- studii superioare economice; |- vechime în domeniu: min. .10 ani; ^- experienţă de conducere; minim 3 ani.Data limită pentru depuneri de cereri: 31 iulie 2000, ora 10. Examinare: în data de 31 iulie 2000, ora 15,30, pe bază de

interviu, pe probleme profesionale, de management.

m m m m

ă s t*

M O B I L R O MLeader in the Mobile Communication Business

N O W H IR I N G F O R T H E T E C H N IC A L D E P A R T A M E N T in C L U J

W e are searching for the following position:

NetWork Deployment Engineer

Responsibilities:

• To supervise the sifes construction and network

implementation;• To supervise and coordinate the sub-construcfors activities.

Job requirements;

• Electronics and Telecommunication University Degree;

• General knowledge on Civil Works and on

radio & transmission equipmenf;

• 2 years experience in a similar position;

• G ood PC skills;

• English (French is a bonus).

The successful candidafes will be dynamic, organized , feam player and sociable.

P l e a s e s e n d a CV a n d a n i n t e n t l e f t e r s p e c i f y i n g

t h e p o s i t i o n y o u a r e a p p l y i n g f o r t o :

M O B IL R O M S .A .

CALEA D O R O B A N Ţ IL O R 1 3 5 - Î 4 5

BUCUREŞTI

o r a t f a x n u m b e r 2 0 3 . 3 5 . 5 5 , n o l a t e r f h a n

W e d n e s d a y , 2 7 * O c t o b e r 2 0 0 0 .

Only eligible candidafes will be contacted for an inferview.

d i a l o g

I F 4 |*“ V î t

(3683715)

SC ELMET SA Cluj-Napocacu sediul în str. Fabricii nr. 118,

tel.:064-141.027, fax: 064/414.091 organizează conform legislaţiei în vigoare licitaţie pentru

închirierea de spaţii de producţie şi vînzarea de mijloace fixe, după cum urmează:

ÎNCHIRIERI SPAŢII:1. MAGAZIE (Depozit) - Suprafaţă totală 921 mp din care: Depogit cu rafturi 588 mp, birouri 333 mp, grup social, acces

TIR, utilităţi (energie electrică, Ia birouri încălzire centrală)2. ETAJ (Hală II) - Suprafaţă totală 761 mp cu spaţiu pentm

producţie, grup social, duşuri, vestiar, birouri, utilităţi (energie electrică, apă rece-canal, încălzire centrală)

3. MAGAZIE (Depozit II) - Suprafaţă totală 770 mp acces din stradă, utilităţi (energie electrică)

VÎNZĂRI MIJLOACE FIXESpecifice prelucrării metalelor prin aşchiere şi deformări

plastice, precum şi alte mijloace fixe şi obiecte de inventar specifice industriei construcţiilor de maşini a căror listă poate fi consultată la sediul Societăţii.

La preţul convenit se adaugă TVA-ul aferent suportat de cumpărător.

Şedinţele se vor desfăşura în fiecare zi'de miercuri a săptămînii de la ora 10,30 la sediul societăţii. . ,

Relaţii la tel: 064 - 141.027, dl Florian loan, Rusu Alexandru’ (3974370)

s.c. K&K Im port-Export s.r.l. - SăvădislaSat Vlaha nr. 45, jud . Cluj ^

* • CSI5 1 §

s.c. West Forest Transilvania Prod s.r.l. |Str. Streiului, nr. 1, ap. 8, Cluj-Napoca "

societăţi în lichidarePrin lichidatorul desemnat EMIL CULDA, anunţă scoaterea la

vînzare în bloc, prin licitaţie deschisă, a bunurilor celor două societăţi..

Bunurile (terenuri, construcţii, utilaje specifice prelucrării lemnului, mijloace de transport etc.) servesc producţiei, transportului şi depozitării de material lemnos (cherestea). .

Vizionarea/inspectarea prealabilă a bunurilor, pentm constatarea stării lor faptice, se poate face la locurile indicate în caietul de sarcini, zilnic între orele IO00 - 1400.

Preţul (valoarea) de pornire şi alte informaţii privind licitaţia vor fi specificate în caietul de sarcini.

Prima licitaţie va avea loc joi, 17 august 2000, începînd cu orele 1000, la punctul de lucra Luna de Sus, com. Floreşti, jud. Cluj.

Participarea la licitaţie este condiţionată de depunerea unei garanţii reprezentînd 10 % din preţul (valoarea) de strigare si achiziţionarea caietului de sarcini.

Nu pot participa la licitaţie debitorii celor două societăţi.Plăţile se fac pe loc şi potrivit documentelor de adjudecare.Caietul de sarcini se poate achiziţiona de la sediul lichidatorului

prin achitarea contravalorii de 350.000 lei începînd cu 31.07.2000.Dacă bunurile nu se vor adjudeca, licitaţia se reia la aceeaşi oră

şi m acelaşi loc în fiecare, zi de joi a sâptămînilor următoare potrivit condiţiilor hotarîte de lichidator la închiderea şedinţe anterioare.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la lichidator (Cabine Individual EMIL CULDA, str.Tineretului nr. 2, Cluj - Napoca tel 064 - 411729, tel/fax 064 - 419284), zilnic între orele 11™ -1 4 °

Page 8: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

AM î)î ICtîT’.P OîRîMffl i M B W W S Ş Drrl *~3 y - » 0 ' ■ G / ' /? C L U J -N A P O C A : lu n i-v in e r i 8-16; s îm bătă 9 - 1 4 ;

Ţ » ; I } / H F Y * \ t e ' V N ‘ t e v ' T * tel/fax 19-73-04;1 I ( Ă l 1 Vj I ( te S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lu n i-v in e ri 8 -14; tel/fax 31 -43-23:

w l t e t e - t e i \ t e d L - L ‘* - C Ă - L . ' V : r S U B R E D A C Ţ IA D E J : lu n i, m iercuri, jo i 8-T6>

- t e ’ ; ; ..... . . . _ te:**. 7- r \ J j S s S 3 E e Cluj ..v ■c^n’iV.martr. 25 iulie 2onn

A G E N Ţ IA D O M E N I IL O R S T A T U L U I A N U N Ţ Ă o rg a n iz a re a lic ita ţ ie i cu p lic înch is în vederea concesionării u n o r suprafeţe de teren agricol, p ro p rie ta te publică sau

p r iv a ta a s ta tu lu i, a f la te în ad m in is tra rea socie tăţilo r com ercia le declarate în fa lim en t sau lich idare ad m in is tra tivă , în c o n fo rm ita te cu p revederile L eg ii 219 /1998 , H .G . 216/1999, O .U .G . 198/1999, H .G . 97/2000.

Agenţia Domeniilor Statului, cu sediul în B-dul Carol I nr.17, sector 2 Bucureşti, în calitate de concedent, organizează licitaţia cu plic închis în vederea concesionării unor suprafeţe de teren agricol, proprietate publică sau privată a statului, aflate în administrarea, societăţilor comerciale declarate în faliment sau lichidarea administrativă, în conformitate cu lista publicată în Monitorul Oficial Partea a IV-a nr. 1564 din data de 13 mai 2000 şi de asemenea lista aflată la Direcţia Concesionare din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului.

Obiectul concesiunii îl reprezintă terenul agricol aflat în administrarea următoarelor societăţi:Nr.Cit Societatea comercială Suprafaţa Localitate Judeţ Data Ora Locul Preţul Valoarea Data şi ora limită

conces.ţha) licitaţiei _ licitaţiei licitaţiei Caietului de Garanţiei'de de depunere a________ ;___________ Sarcini (lei) Participare (lei) ofertelor

AGRAP APAHIDA ZOOFRUCT

1716141

ClujBaciu

CLUJCLUJ

22.08.200022.08.2000

1014

Sediu ADS Sediu ADS.

10.000.000 ‘ 5.000.000

228.228.00018.753.000

21.08/1021.08/14

Durata concesiunii este de 49 de ani.Documentele pe baza cărora se eliberează Caietul de Sarcini şi instrucţiunile privind organizarea şi desfăşurarea procedurii de

concesionare se pot achiziţiona de la Serviciul Organizare Licitaţii din Direcţia de Concesionare din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului, pe baza copiei documentelor care dovedesc achitarea preţului Caietului de Sarcini (suma se va plăti în contul ADS, nr. 500312708834 deschis la Trezoreria sectorului 2 şi a împuternicirii date de ofertant persoanei desemnate în vederea achiziţionării documentaţiei de participare la licitaţie.

Garanţia de participare se poate depune în următoarele forme: ordin de plată (contul 500512708834 Trezoreria sectorului 2), scrisoare de garanţie bancară emisă de o bancă română sau de o bancă străină cu care o bancă română are relaţii de corespondent, sau bilet la ordin, avalizat de o bancă comercială emis în favoarea ADS.

La licitaţie poate participa orice persoană fizică sau persoană juridică de drept privat, română sau străină, care să îndeplinească condiţiile din Caietul de Sarcini şi Instrucţiuni, avînd obligativitatea depunerii actelor doveditoare privind calităţile şi capacităţile cerute ofertanţilor de către concedent.

Caietele de Sarcini se pot achiziţiona cel tîrziu cu 24 de ore înainte de termenul limită de depunere a ofertelor.Ofertele se depun la Secretariatul Agenţiei Domeniilor Statului, ofertanţii rămînînd angajaţi prin termenii ofertelor depuse timp

de 60 de zile de Ia data depunerii acestora. •Informaţii se pot obţine de la Direcţia Relaţii cu Publicul din cadrul Agenţiei Domeniilor Statului. * ' • ° ’ (3683716)

J N O I NU AVEM NEVOIE DE RECLAMĂ...}I ... DE ACEEA... NICI NU NE FACEM. I I I

In-tî, TfrififaWWlS t r . B a b a N o v a c 1 4 ,

J t e l . 0 6 4 - 1 9 4 .0 5 6 §■L U N I-V IN E R I: 8 - 1 9 ; S ÎM B Ă T Ă : 9 - 1 4

P-ţa Timoîei Qpariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787, 198802

5VSTEMINTEGRATOR

configuraţie: K 6 II 500MHz 3D,ViaMVP3cPp'uC5HDDb8?GB P « 466MHz(V28Kcoche), +SB

32mb dimm, P II 566MHz, 64MB SDŞAM

— p 111 550MHz SECC2' 64MB SDRAM fdd 3.5’ , bstatud, imprimantă Canon BJC1000

corcasi, mouse Kit Multimedia (CD Rom+SB+Boxe)

3 a n i

g a r a n ţ i e

10.550.00011.130.00012.925.00015.300.000

1.600.000 1.376.000

...

S O C I E T A T E

C O M E R C I A L Ă

v i n d e F Ă I N Ă t i p

6 5 0 l a p r e ţ u l d e

4 . 6 0 0 l e i + T V A . ,

R e l . l a t e l . |

0 4 8 / 2 8 2 . 8 8 0

P e rs o a n ă f iz ic ă în c h ir ie z a p a r t a m e n t 3 c a m e r e decom andat 80 m p nem obila t Ia intersecţia D o ro b a n ţilo r cu T u tu n u lu i Ia p a r te r d e b loc, id ea l pen tru sediu f irm ă . P re ţ 220 S negociab il. In fo r m a ţ ii la telefon 141 .8 2 2 sau 0 9 4 / 2 73 .170 . (3973679)

' . t î l M A T R I M O N I A L E

SC L IB E R T A T E A SA C L U J S tr . G ă r ii n r . 21

angajează: IN G IN ER ENERGETICIAN (ELEC TR IC IA N )

C erin ţe: - studii superioare de ■specialitate ' gr- experienţă în dom eniu §- dom iciliu l în C luj-N apoca §.

IN G IN ER ELECTRONIST C erin ţe: - studii superioare de specialitate,

- cunoaşterea unei lim bi de circulaţie internaţională- experienţă în dom eniu- dom iciliul în Cluj-N apoca -

Inform aţii suplim entare la telefon: 436.250.

de Cluj ziar independent

j -j

• Dau în chirie spaţiu 2 camere 60 mp, cu birou, baie, în centru, acces din stradă, geam la. stradă, telefon internaţional. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie garsonieră confort I, în Zorilor, mobilată, aragaz, frigider, telefon. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 80 mp, supercentral, Piaţa Unirii etaj I, 2 camere, bucătărie, baie. Tel.430.423. (Ag.i)• Vînd sau închiriez hală 780 mp, cu teren de 5.000 mp, în Apahida, lâ strada Principală, finisată, cu 2 birouri, cu toate facilităţile, preţ negociabil. Tel. 430.423.• Dau în chirie garsonieră confort I, în Mănăştur, mobilată, 100 DM. Tel.430.423.’ (Ag.i)• Vînd casă 3 camere, str. Moţilor, 300 mp curte, singur în curte, geamuri la .stradă, finisată. Tel.430.423. (Ag.i).• Cumpăr urgent apartament 2camere în Gheorgheni, etaj intermediar. Tel. 430.432. (Ag.i)• Vînd casă 2 camere, str. Povîmişului, suprafaţă totală 147 mp, singur în curte, acces maşină, necesită reparaţii, 200 mil.neg. Tel.430.423. (Ag.i) .• Cumpăr urgent apartament 2 sau 3 camere, str.Aurel Vlaicu sau în Mărăşti central, etaj intermediar. TeL 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie urgent spaţiu pentru birou supercentral, 2 camere, bucătărie, baie, 3 geamuri la stradă, proaspăt zugrăvit, preţ neg. Tel.430.423. (Ag.i)

• Caut doamne, domnişoare în tre 16-60 de ani pentru căsătorie în Germania. Scrieţi pe adresa: Vastag Robert, Roderstr. 5 Freiburg 79104 Germania. Tel. 004-97-61-27- 21-82. (1134769)

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd 2 camere confort 1, decomandat, în centru. Tel. 18- 24-68. (997094)

• Vînd urgent casă 2 camere, bucătărie, baie, cămară, garaj, curte în cartier Iris str. Ian Hus nr. 33. (998376)

• Vînd garsonieră. Tel. 44-15-16. (997086) -

• Vînd casă cu grădină mare, la tară. Tel. 42-21-11. (997191)

• Vînd foarte urgent Dacia, anl985, acte în regulă, nr. noi, p re ţ 14,5 m ilioane Iei negociabil. Tel. 092-92-34-65. (1134775)

KOBER-ROLiAC p r i n COMPANIA R I V I St a r a t a - r - t j - i «l j .h l a j . u h i » *UNIC.REPREZENTANTZONA

te l. 0 9 2 .3 2 7 3 3 9 ; 0 9 2 .4 6 0 0 3 9 E N -D E T A IL LA P R E Ţ U R I D E E N -G R O S

/SSeife. * K O B E R -R O LA C : vopsele pentru lemn si metal lnterior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice,

f poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale’,aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior. .

NOU: E C O LU X - vopsea ecologică pentru lemn, diluabilă cu apă (netoxică)

• PERGO O radea: perii, mături, pensule ^• DECORA G erm ania: pensule j;

»n£S« !; • ALFA: coloranţi pentru zugrăveli Şţ' ; ....... ; şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produse

din plastic pentm întreţinerea şi curăţenia locuinţelor, -

PREŢURI FArA ADAOS COMERCIALI

. f :

CEA MAI BOGATĂ O FERTĂ Şl LA CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURIP-ţa Unirii nr. 2 4 -^ . ^ , tel/fax: 064-19.68.58 ~

> , *'** o i i :k " 'V J h J *

D r . P E T R E M U R E Ş A N

C O N S U L T A U ! şl T R A T A M EN T E D E M E D IC iN Â G E N E R A L Ă (ÎN SPEC IA L )• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe

coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotului, artroze interfalangiene (încheieturile mîinilor şi picioarelor),sciatică,pinteni calcaneeni.poliartrită, artrită gutoasă, nevralgii, dureri după fracturi, entorse şi interveni ii chirurgicale, osteoporoză:•ulcer varicos, hemoroizi, varice;• prostată.Cabinet: str. Voifeşti nr, 2-4, Ap. 3! (în Piaţa

Mihai‘Viteazu, staţia autobuzelor 31. 36) şi la domiciliul pacientului. —ORAR: S

Luni-Miercuri*Vineri 9-13 ?Marti-Joi 9-12 si 18-20 &Sîmbătă 10-12 2

Telefon: 134.167, mobil: 094-660.771.

REGISTRUL AUTO ROMAN REPREZENTANTA CLUJ ORGANIZEAZĂ ÎN DATA DE 08 AUGUST, ORA 9,00, CONCURS PENTRUOCUPAREA POSTULUI DE OPERATOR CALCULATOR: CONDIŢII:- ABSOLVENT DE LICEU; -MINIM TREI ANI VECHIME CA OPERATOR; .- VÎRSTĂ MAXIMĂ 40 ANI. DEPUNEREA ACTELOR PÎNĂ ÎN 07 AUGUST LA SEDIUL REPREZENTANŢEI ÎN LOC. LUNA DE SUS. (3683720)

• Vînd urgent Dacia Break, verde metalizat, 5 trepte, bord CN, an 1995. Tel. 094-24-39-34. (998377)

D I V E R S E

• Vînd urgent cameră video Sony 12X cu monitor color nouă, geantă cu accesorii: în că rcă to r universal,telecomandă, pastilă originală. Preţ oficial 1950 DM şi se vinde la 1000 DM preţ fix (foarte avantajos). Informaţii tel. 069/ 21-50-57 sau 069/44-69-28 seara după orele 19. (998374)

• Lichidez gospodărie. Informaţii, între orele 16-20, la adresa str. Calea -Turzii nr. 30, ap. 8, etaj 1, Cluj- Napoca. (997182)

Î N C H I R I E R I

• Vînd urgent Dacia 1310, stare perfectă. Tel. 12-04-56. (1134768)

• Vînd microbus Ford Transit 8+1 Diesel, 1986,9800 DM negociabilşi Volkswagen Jetta 16V, 1988, benzină, nerulat în ţară, 6900 DM neg. Tel. 42-58-12,23-20-64. (1134786)

• Dau în chirie apartament 2 camere. Tel. 18-46-63. (997180)

• Dau în chirie spaţiu comercial 150 mp, p a rte r Policlinica In terservisan , rampă, trifazic. Tel. 094-35-43- 27 între orele 8-16. (1134776)

• Doresc să închiriez depozit sau hală 400 mp în zonă circulată, acces TIR, telefon. Aştept oferte Ia tel.-092-51 -82- 78. (1134779)

• C aut pentru închiriat apartament 2 camere, mobilat, zona str. Fabricii. Tel. 092-51- 82-77. (1134777)

• Vicidor SRL angajează vopsitor auto, cu carte de muncă. Condiţii de salarizare deosebite. Tel. 15-70-10,098-60- 08-78. (1134706)

• 'A ngajez vînzătoare şi agenţi comerciali, de preferinţă cu referinţe de la ultimul loc de muncă. Tel. 059-13-53-11. (1134778)

• SC Eden Land angajează din rîndul şomerilor, 15-20 persoane, cu dragoste de muncă, în domeniul horticol (spaţii verzi). Tel. 44-63-03 orele 15-18. (1134787)

• Firma “Securit Force” SRL organizează preselecţie pentru agenţi pază, centrul comercial Metro. Preselecţia va avea loc în 28.07.2000, ora 8, în Cluj- Napoca, str. Taberei nr. 4. (1134789)

• Angajez barman ospătară, vîrstă maximă 35 de ani. Cer şi ofer seriozitate. Ţel. 41-21- 45. (1134790)

• Angajăm barm an. In fo rm aţii zilnic 17-20, Crinului 16, Mărăşti. (1134791)

• Noul re s tau ran t SC “Măriuţa” organizează nunţi la cele mai convenabile preţuri. Vă aşteptăm pe B-dul Muncii nr. 69. Tel. 41-51-09. (998385)

Page 9: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.' _________marţi, 25 iulie 200

Wf f î s d i z . iM

• S.C. M. Prestarea SOCOM str. Emil Petrovici nr.-15 Cluj- Napoca organizează licitaţie în ziua de 27.07.2000 ora 10, pentru închirierea unui spaţiu comercial (20 mp), situat pe Calea Mănăştur nr. 105, bloc G6. Oferă spaţiu de producţie pentru asociere în participaţie, pe s tr. Ion M eşter nr. 12. Cererile se vor depune la sediul Cooperativei. (997187)

• Constructorul SCCA Cluj- Napoca, Calea Baciului nr. 45 anunţă licitaţie în data de 27.07.2000, ora 10, pentru vînzarea a 2 autobasculante tip Raba de 161! Informaţii la tel. 43-51-07. (997192)

:• SC Someş Balastiere.SA Clujorganizează o nouă licitaţie publică în data de 08.08.2000, ora 9, la sediul Societăţii, pentru vînzarea garsonierelor neadjudecate de la licitaţia din 20.07.2000, situate în imobilul . din str. Orăştiei nr. 10. Preţul de strigare este de 20 milioane lei + T. V. A. . Informaţii suplimentare, la sediul societăţii din str. Orăştiei nr. 2A, tel. 41-71-45. (997194)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Flanco Internaţional SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Magazin produse electrocansnice” situat în Cluj- Napoca Bd. 21 Decembrie 1989, nr, 135. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134774)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Asociaţia Caritabilă Maria-Gabricl anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă de coopii” situat în Cluj-Napoca str. Romulus Vuia nr. 138. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1 134788)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Popovici Mihail anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “„Casă de locuit” situat în sat Smida nr. 10, corn. Beliş, jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (1134792)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Le Follie SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul; restaurare mobilier'vechi situat în Ioc. Gilău Ferma 7/24 jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997185)

• Situaţie disperată. Se solicită urgent ajutor umanitar: 1500 USD, eventual sub forma unui credit fară dobîndă. Tel. 093-51-66-86. (997189) ■ '

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Rus Dumitru anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: casă familială situat în Cluj-Napoca str. C. Brâncuşi nr. 131, Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997197)

P I E R D E R I

• Pierdut carnet de student pe numele Drăghici E. Cristina. îl declar nul. (1134793)

• Pierdut carte identitate cu seria A0062509 şi talon autoutilitară. MAN. Se declară nule. (998373)

• Pierdut carnet de student şi legitimaţie de transport CFR pe numele luşan Răzvan. Le declar nule. (997186)

• Pierdut act vamal cu nr. 172493 eliberat de vama Borş la data 19.06.1994 pentru-Ford Escort SM 77927, SSWFOBXXGCABBE77927. îl declar nul. (997188)

• SC Rieg Impex SRL Cluj pierdut autorizaţie sanitară de funcţionare nr. 21328/1997. O declarăm nulă. (997190)

• Pierdut paşaport pe numele Orza Radu. îl declar nul. (D.)

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Profund îndureraţi ne luăm un ultim rămas bun de Ia fiica şi sora noastră LTVIA ŞTEF (născută COTÂRLĂ) plecată prematur dintre noi. Mama, Liviu, Vasile, Călin şi familiile. Înm orm întarea va avea loc miercuri, 26 iulie, 2000, ora 12, în comuna Borşa, jud. Cluj. (1134771)'

• Adînc îndurerat anunţ m oartea fu lgeră toare a scumpei mele soţii LIVIA ŞTEF. Nu te voi uita niciodată. Soţul Nicu Ştef. (1134772)'

• Sîntem alături de familiile Ştef şi Cotârlă la marea durere suferită prin pierderea celei care a fost LIVIA ŞTEF . Marilena şi Gheorghiţă Crişan. (1134773)

• Un ultim omagiu unui suflet cald şi bun, celei mai iubite mame, bunici şi soţii, CÂRCU LEONTINA. Cu dragoste profundă şi veşnic nemîngîiaţi, ale tale fiice Călina şi Sorina, al tău nepot Darius şi al tău soţ Mitică. Dormi în pace suflet drag . Înmormîntarea va avea loc în 25 iulie 2000, ora 14, la Capela Cimitirului Central. (998372)

• Cu durere în suflet şi lacrimi în ochi ne despărţim de scumpul soţ şi tată MATEI IOAN în vîrstă de 43 de ani. Înm orm întarea va avea loc miercuri 26.07.2000 ora 13 la Capela nouă în Mănăştur. Pe veci nem îngîiată soţia Magdalena şi copiii Marcel şi lonuţ. (998383)

• Cu nemărginită durere ne despărţim de scumpul nostru frate, cumnat şi unchi MATEI IOAN. Vei rămîne veşnic în sufletele noastre. Octavian, Viorica şi Cristian. (998384)

CHITANTE FISCALE, FACTURI, AVIZE, MONETARE

SI ALTE IMPRIMATE FISCALE9

le p u te ţ i cu m p ă ra dinp a ţ p p p f t !SiPiitsSt,P-ta Uniriinrpi

i x : 0 6 ^ 1 9 6 8 . 5 8

iPH?SS38l5î5R|j! %

• îndureraţi ne luăm un ultim rămas bun de Ia nepoata noastră LIVIA ŞTEF (născută COTÂRLĂ). Odihneşte-te în pace. Raveca şi Grigore Boroş. (1134770)

• Conducerea Facultăţii de Agricultură â USAMV Cluj- Napoca, în tregu l corp profesoral, s tuden ţii şi personalul auxiliar aduc un ultim omagiu celei care a fost asistent univ. drd. LIVIA ŞTEF şi exprimă sincere condoleanţe familiei îndoliate. (1134781)

• Colectivul Catedrei II Agricultură a USAMV Cluj- Napoca aduce un pios omagiu colegei noastre asistent univ. drd. LIVIA ŞTEF, trecută în eternitate. Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndurerate. (1134782)

• Adînc îndureraţi la trecerea în eternitate a colegei LTVIA ŞTEF, asistent univ. d rd . , transmitem familiei îndoliate toată compasiunea noastră. Colectivul D isciplinei de Fitotehnie de la Facultatea de Agricultură a USAMV Cluj- Napoca. (1134783)

• Profund îndureraţi aducem omagiul nostru celei care a fost asistent univ. d rd . LIVIA ŞTEF. Ne alăturăm suferinţei familiei, exprimînd întreaga noastră compasiune. Familia Cernea. (1134784)

• Sincere condoleanţe colegei noastre Leontina Ştefănuţ, în aceste triste momente pricinuite de decesul mamei sale, AURICA GOLBAN. Dumnezeu s-o odihnească-n pace. Colegii de la Şantierul Cluj-Remeţi. (1134785)

• Cu inimile îndurerate ne luăm rămas bun de Ia cea care a fost draga noastră verişoară LIVIUŢA ŞTEF. Sîntem alături de întreaga familie în aceste mom ente triste . Vei răm îne veşnic în sufletul nostru , D ina şi Costică Popeanu. O floare şi o lacrimă veşnică pe mormîntul iubitei noastre LIVIUŢA. Alexandra şi lulia Popeanu. (998371)

• Din depărtare sînt alături de fam ilia în d u re ra tă , la p ierderea celei ce a fost p rie tena mea din copilărie ŞTEF LIVIA COTÂRLĂ. Cu inima grea de tristeţe Elvira. (998380)

• Institutul de Istorie al Academiei Rom âne, Filiala Cluj, anunţă cu profund regret încetarea din viaţă, departe de ţa ră , a doam nei EDITH NICULESCU, fostăco labora toare devotată şi competentă, ani îndelungaţi, a acestui Institut care-i va păstra mereu amintirea. Institutul de Istorie. (997195)

• Sîntem alături de familia Cârcu în aceste momente triste p ric inu ite de trecerea în veşnicie a vecinei noastre, CÂRCU LEONTINA, şi le exprimăm sincere condoleanţe. Asociaţia de Proprietari str. Aleea Borsec nr. 3. (997196)

• Sincere condoleanţe domanei dr. Pop Adriana la trecerea în eternitate a mamei. Colectivul In s titu tu lu i de Cercetări Biologice. (997198)

• Astăzi, la împlinirea a doi ani de Ia trecerea în veşnicie a

celui care a fost dr. RADU OCTAVIAN, toţi cei care l-am cunoscut şi iubit, să aprindem cîte o luminare pentru liniştea şi odihna sufletului său. îi Vom p u r ta m ereu o frum oasă am intire. Familia dr. Radu.

(1134780)

• Se îm plinesc 6 luni de durere, lacrimi şi dor de cînd ne-a părăs it cel care a fost scum pul nostru soţ, tată şi bunic, prof. univ. dr. CĂINAP IOAN. Amintirea sufletului său generos va rămîne pe veci în inimile noastre. Vom aprinde o lu m în a re la s lu jba de pom enire ca re va avea. Ioc duminică 30 iulie la biserica de pe s tr . V iilo r, o ra 12. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (998369)

• Au trecut trei ani de Ia d ispariţia mam ei şi bunicii no astre CRĂ CIU N REA- SILV IA (VIO RICA ).Dumnezeu să o odihnească şi pe noi să ne ierte pentru tot ce n-am înţeles la vreme. Agatha şi Ileana. (998375)

• Mulţumim tuturor celor care au fost alături dc noi, în m arca d u re re a p ierderii iubitului nostru, dr. COSTEA VIRGIL. Familia. (1134767)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T ECE

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a i

s i m p l u

nu se poate!

nstanţa

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

P e n t r u a v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. A D E V Â R U LCiu|

Page 10: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A i c i ar putea fi reclama dumneavoastră © w c a j i i ©

1848 - Guvernul revoluţionar provizoriu de la Bucureşti este nevoit să demisioneze

sub presiunea reacţiunii interne sprijinite de Poartă şi de Rusia.

O I -

I n p r e m i e r ă :

S e t d e s t a n d a r d e i n t e r n a ţ i o n a l e

d e c a l i t a t e a p r o t e c ţ i e i

m i n o r i l o r d i n R o m â n i aAsistenţa acordată de stat minorilor

aflaţi în familii ori în unităţi de îngrijire va fi îm bunătăţită , în perioada următoare, după ce Agenţia Naţională

entru Protecţia Drepturilor Copilului ANPDC) a introdus, în premieră în

Rom ânia, un set de standarde internaţionale de calitate a protecţiei copilului, a declarat, ieri, Teodora Bertzi, vicepreşedintele Agenţiei.

“Aceste reguli se referă la modul în care trebuie asistat un copil aflat în grija statului şi la condiţiile în care el trebuie sâ trăiască pentru a deveni un om normal, dar şi Ia sprijinul care trebuie acordat celorlalţi minori şi familiilor din care aceştia provin, pentru a preveni abandonul familial ori abuzurile de orice fel asupra - abandonul copilului şi copiilor", a afirmat Teodora Bertzi. Ea de a-i asigura acestuia

p e r s o n a l i t a t e a , antecedentele fiecărui m inor), care vor fi însoţite de un program de calculator instalat Ia fiecare direcţie locală de protecţie a copilului, realizînd o reţea inform atizată de evidenţă.

Prin interm ediul direcţiilor locale, agenţia va asigura consiliere şi sprijin material femeilor gravide şi va facilita accesul lor la servicii medicale de specialitate, cu scopul de a preveni

a precizat că derularea acestui program dc ameliorare a protecţiei copilului este finanţată de Banca Mondială, prin intermediul Fondului Internaţional pentru D ezvoltare (1DF), cu un împrumut ncrambursabil (grant) în valoare de 300.000 de dolari.

Regulile recent aprobate vizează funcţionarea a opt tipuri de servicii, care asigură asistenţa femeilor gravide şi a famiilor cu dificultăţi în educarea copiilor (pentru prevenirea abandonului fam ilial), protecţia copiilo r abuzaţi ~ şi, eventual, adâpostirea lor temporară în centre specializate, susţinerea minorilor aflaţi in dificultate şi a integrării lor în societate (pentru scăderea numărului dc copii aflaţi in grija statului) şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă a copiilor inslituţionalizaţi.

Dc asemenea, va fi realizat un sistem informatizat de evidenţă a copiilor, susţinut financiar cu aproape o treime din valoarea totală grantului. Agenţia va com pleta fişele personale ale copiilor (care trebuie sâ includă toate d ate le re levan te pentru situaţia familială, starea psihică şi de sănătate,

dreptul la viaţă în cadrul fam iliei, in aceeaşi măsură, vor fi sprijinite, prin activ ităţi dc p lanificare fam ilială, acele femei care, din diferite motive, nu-şi pot asumaresponsabilitatea naşterii uni copil, a afirm at Teodora Bertzi.

După naştere, mamele care au dificultăţi m ateriale, sociale, profesionale ori relaţionale pot primi în continuare sprijin în cadrul unor centre matemale (servicii de asistenţă de tip rezidenţial), unde ele îşi pot exercita obligaţiile care Ie revin faţă de copil.

în cadrul programului IDF Grant, vor fi ajutaţi şi părinţii care întîmpină dificultăţi materiale ori relaţionale în creşterea şi educarea copiilor, ca urmare a degradării condiţiilor de viaţă, a crizelor fam iliale sau a divorţurilor. Familiile cu astfel de probleme se pot adresa unor centre de consiliere, în cadrul cărora părinţii sînt susţinuţi să îsi exercite îndatoririle

de discemămînt să se implice în luarea unor decizii care îl privesc în mod direct.

în ceea ce priveşte centrele de ocrotire a minorilor instituţionalizaţi, acestea trebuie reorganizate astfel încît ele să asigure copiilor condiţii de locuit, de educaţie şi de îngrijire cît mai apropiate de cele familiale, pregătind integrarea lor în familii şi apoi în societate. Fiecare copil trebuie să beneficieze de un spaţiu minim în care să îşi desfăşoare activitatea şi de un anumit număr de personal, care să fie specializat în îngrijirea, educarea

• si integrarea lui socială şi i care să asigure minorului

acea îndrumare care se regăseşte de obicei în mediul familial.

Integrarea în familii şi în societate a copiilor va fi

'S rfţ asistată prin intermediul a *l*i două tipuri de servicii,

conform standardelor' ■aprobate^ recent ,de ! ANPDC. în cazul copiilor

j l ; care vor fi preluaţi de familii, Agenţia asigură consiliere prin centre specializate în dezvoltarea relaţiilor familiale. •

Minorii care au depăşit 14 ani sînt consideraţi tineri

împlini 18 ani şi vor fi nevoiţi să părăsească institu ţiile de ocrotire. Aproape o treime din cei peste 30.000 de copii instituţionalizaţi au depăşit vîrstă de 14 ani, iar peste2.500 au împlinit deja 18 ani, ceea ce impune pregătirea ieşirii lor din sistem. Serviciul specializat al Agenţiei pregăteşte

integrarea lor socio-profesională şi îiparentale.Alte două tipuri de servicii se ajută să devină autonomi, a precizat

adresează copiilor abuzaţi şi celor care, vicepreşedintele Agenţiei.dintr-un motiv sau altul, ajung în situaţia de a nu avea un tutore ori o locuinţă. Minorii abuzaţi, neglijaţi, abandonaţi de părinţi ori delincvenţi sînt găzduiţi tem porar în centre specializate, unde sînt asistaţi şi evaluaţi în vederea trimiterii lor fie în familia naturală sau de împrumut, fie într-un centru de plasament. în aceeaşi măsură, copiii se pot adresa unui serviciu de asistenţă în exprimarea opiniei, care îl ajută pe copilul capabil

Standardele menţionate au fost aplicate de probă, timp de un an de zile, în şase judeţe ale ţării, astfel că unele din măsurile prevăzute se află deja în derulare/a mai spus Teodora Bertzi. Ea a adăugat că extinderea unor standarde unice de calitate era necesară pentru îm bunătăţirea asisten ţei., copiilor, aceasta" fiind asigurată pînă acum doar în baza Ordonanţei de Guvern 26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate.

Comisia Europeană a aprobat două din proiectele ISPA pentru protecţia mediului

Comisia Europeană a aprobat deja două din cele 16 proiecte pentru protecţia mediului din cadrul programului ÎSPA, elaborate şi trimise la Bruxelles de specialiştii români de mediu pentru a fi supuse experţilor CE, care au apreciat că România este foarte bine pregătită din acest punct de vedere, â declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, ministrul român al Mediului, Romică Tomescu. ■

Ministrul a precizat că valoarea totală a celor 16 proiecte se ridică la peste un miliard de euro; iar cele două proiecte acceptate de CE se referă la reabilitarea reţelelor de alimentare cu apă şi de canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din zona localităţilor Constanţa, Eforie Sud şi Mangalia şi la construirea unui depozit modem de deşeuri în zona oraşului Piatra Neamţ.

Primul proiect, în valoare de 96 de milioane de euro, din care 72 de milioane de euro reprezentînd împrumutul nerambursabil al Comunităţii Europene, are ca scop reducerea poluării Mării Negre şi a lacurilor din zonă şi, implicit, îmbunătăţirea calităţii apei de îmbăiere, ţinînd cont de faptul că, Ia ora actuală, o mare parte a apelor uzate <sînt deversate,

fară a fi epurate, direct în apele mării, a.precizat ' Tomescu.

Cel de-al doilea proiect, de Ia Piatra Neamţ, în valoare de 14 milioane de euro, din care 10 milioane de euro reprezintă contribuţia CE, are în vedere preconizata creştere economică a oraşului şi implicit reducerea cantităţii de deşeuri care afectează o zonă montană cunoscută pentru potenţialul capitalului turistic, cultural şi natural.

“Există, de asemenea, mari şanse ca o serie de alte proiecte să fie aprobate de către experţii CE în octombrie, iar noi nu vedem nici un fel de impediment ca întreaga' sumă pusă la dispoziţia României de QE pentru protecţia mediului să nu fie cheltuită în totalitate. Nu am primit nici un fel de observaţii critice de la UE”, a spus Tomescu. Ministrul Mediului a adăugat că marea problemă, la ora actuală, o constituie fondurile reduse de care dispun autorităţile locale pentru asigurarea co - finanţării proiectelor ISPA. Tomescu a afirmat că pentru rezolvarea acestei probleme se negociază deschiderea unei linii de credit de circa 100 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii

pentru co-finanţarea proiectelor prioritare (Cluj, Tim işoara şi Braşov). Banca Europeană de. Reconstrucţie şi Dezvoltare a acordat o linie de credit specială de circa 80 de milioane de euro prin unui nou mecanism denum it MELF (Municipal Environment Loan Facility). ‘

La rîndul său, Simon Mordue, coordonatorul programelor Uniunii Europene pentru România în cadrul Delegaţiei CE în România, a subliniat importanţa implementării celor două proiecte aprobate de experţii europeni, în special-a celui din zona Constanţa, în contextul unui număr anual de peste un milion de turişti.

“Credem că acest proiect va contribui la sporirea atractivităţii zonei şi, în acelaşi timp, va conduce la

■ crearea unui număr semnificativ de locuri de muncă pentru o perioadă lungă de timp. De altfel, România este foarte bine pregătită în privinţa punerii în aplicare a proiectelor ISPA şi va putea absorbi tbate fondurile puse la dispoziţia ei de către Uniunea Europeană”, a afirmat Mordue care a adăugat că, pînă-la această oră, România şi-a îndeplinit toate obligaţiile cerute de CE în privinţa acestor proiecte.

Printre celelalte proiecte trimise spre aprobare la Bruxelles se numără refacerea reţelelor de alimentare cu apă, canalizare şi a staţiilor de epurare a apelor uzate din Bucureşti, Craiova, Timişoara, Iaşi, Paşcani, Braşov şi Cluj-Napoca.

Ministrul Mediului, Romică Tomescu, a mai inform at că O landa va acorda României un împrumut nerambursabil în valoare de 6 ,milioane de euro pentru îm pădurirea, în acest an, a aproximativ 20.000 de hectare de terenuri degradate.

Casa Naţională de Asigurări

Sociale de Sănătate va

finanţa efectuarea

primelor zece transplanturi de

măduvăConsiliul de Administraţie.al

Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate a aprobat, ieri, finanţarea prim elor zece transplanturi de măduvă, costul unei singure intervenţii fiind de30.000 de dolari, de cinci ori mai puţin decît dacă respectiva intervenţie ar fi făcută într-o clinică din străinătate, a declarat Alexandru Ciocîlteu, preşedintele CNASS.

Transplanturile de măduvă vor fi efectuate în Institutul Clinic Fundeni din Bucureşti, în secţiile conduse de profesorii Dan Coliţă şi Constantin Arion, probabil pînă la sfîrşitul acestui an, a mai precizat Ciocîlteu.

Anul trecut au fost trimise la tratament în străinătate 49 de persoane care aveau nevoie de transplant de măduvă, în condiţiile, în care costul unei astfel de in tervenţii este, în clinicile occidentale, de 130.000-150.000 de dolari.

Pentru transplantul de măduvă recoltarea grefoanelor poate fi făcută de la bolnavi (autogrefâ) sau de la alte persoane (alogrefă). Spre deosebire de alte tipuri de transplant (de inimă, rinichi, ficat, plămîni), transplantul de măduvă nu este o intervenţie chirurgicală, procedura fiind asemănătoare cu aplicarea unei perfuzii. Transplantul este utilizat în special pentru tratarea leucemiilor, el fiind o fază ulterioară chimioterapiei. Medicii recurg la transplant numai după investigaţii amănunţite, în cazul în care chimioterapia nu este. eficientă sau dacă boala reapare.

în ultimii 30 de ani, în Europa au fost efectuate 16.000 de operaţii de transplant de măduvă, din care 13.000 la persoane cu afecţiuni hematologice, aproape trei sferturi din operaţii fiind autogrefe. Conform statisticilor internaţionale, pe glob există aproape un milion de suferinzi de leucemie, cu vîrste de pînă la 35 de ani. - ■

România este printre ultimele ţări din Europa în care, pînă acum, nu s-a făcut o asemenea intervenţie, statul pierzînd anual milioane de dolari prin trimiterea bolnavilor de leucemie în străinătate, la tratament sau. pentru operaţie.

Numărul bolnavilor care au nevoie de transplant de măduvă

1 este în creştere, numai specialiştii Spitalului Fundeni avînd în tratament aproximativ o mie de adulţi şi 200 de copii suferinzi de leucemie. Anul de vîrf în privinţa cazurilor de leucemie rămîne 1988, atunci cînd M inisterul Sănătăţii a Înregistrat 1.827 de- cazuri, dintre care 193 la copiii, sub 14 ani. în 1994, au fost depistate . 1.509 cazuri de leucemie, dintre care 416 numai în zona Moldovei, un sfert fiind înregistrate la copii. în Capitală, sînt confirmate anual 175 de cazuri noi de leucemie acută, dintre care 15 la sută la copii.

Page 11: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

A ic imm

i — ar putea fireclama dumneavoastră 0 L ' U

tu Ji {/‘i m j

T e l: 19.2 1 .2 7 ■K c r î a c l m m

România testează puterile EuropeiReprezentativa feminină şi-a încheiat suita pregătirilor derulate'

la Poiana Braşov cu o “triplă” consumată în compania “bronzului” mondial, formaţia Austriei, team pe care tricolorele l-au întîlnit în două rînduri la C. M /d e anul trecut. Victoriile fiind atunci împărţite. în verificările de acum România a cîştigat în două rînduri (28-0.7, respectiv 24-22) şi a remizat, la 29, duminică, în ultima confruntare.

în continuarea pregătirilor (pentru Sydney şi Europenele programate, în România, la finele anului) reprezentativa condusă de Bogdan Macovei va pleca, joi, în Nordul continentului, unde va întîlni Norvegia, campioana’mondială, şi Danemarca, fosta campioană mondială, ambele componente ale Grupei europene “B”, cea în care figurează şi România.

- ns. d -

f

mK B

k

\ / î -

* . ■ ' . • * >■ Mi ■ - #»,-•. - «> 'li ' - i i , *A ‘M t ; *'■* ?

/ p r ' b S ■ 'V T T

- ' ; ţ f W w v T E R *

O rgoliosu l Boloni!Dacă e circ în lumea politică,

de ce n-ar fi şi în sport? Dacă fotbalul încă merge bine, de ce să nu-l stricăm niţel?! lată, se negociază, de bună vreme, venirea lui Boloni ca antrenor secund la naţională. Nu vreau să discut dacă ideea e bună sau rea. Ceea ce ne demonstrează faptele sînt două lucruri: indecizia lui Jenei şi a naşului Mircea Sandu şi orgoliul lui Boloni. Naşu’ vrea să împace şi capra, şi varza. Sau să pună două săbii într-o teacă!! Am avut pînă acum lucruri bine stabilite: antrenor, antrenori secunzi. Am avut şi rezultate. E timpul să facem ceva, să nu mai avem nici rezultate, nici ordine, nici fair-play! Boloni nu suportă titulatura de secund; vrea principal. Nu se gîndeşte nici o clipă că Jenei, aşa blînd şi cumsecade şi bunic, cum e, a

. avut rezultate, a calificat naţionala din grupele lui EURO 2000. Din moment ce el e . principal, Jenei e împins niţel mai încolo, i se iau din merite,

din poziţie, din faimă. De ce? Şi apoi Boloni vine după o absenţă de 11 ani în fotbalul nostru. îi mulţumim încă o dată pentru contribuţia sa generoasă la naţională de-a lungul a peste 100 de meciuri, dar orgoliul de azi nu-l putem înţelege! Ziua bună se cunoaşte de dimineaţă. Venirea lui, iată, pune probleme, dă naştere la suspiciuni şi, repet, loveşte în Jenei. Boloni pune prea multe condiţii! Mai mult: cine va răspunde în formula Jenei - director tehnic şi Boloni - principal?! Se va arunca vina de la unul la altul?■ Eu aş cdre prin vot secret ca tricolorii să-şi spună punctul de vedere. Rezultatul ar mira pe toată lumea. Dacă circul va continua, cei mai în vîrstă îşi vor vedea de obiectivele şi soarta lor la cluburile din străinătate şi vor lăsa naţionala la mîna colectivului director tehnic - antrenor principal, plus secunzi! Colectivul creşte!! Şi unde e colectiv, munca e de formă...-

Viorel CACOVEANU

TENIS CUPA DAVISSPANIA - USA 5-0. “Armada” spaniolă a surclasat echipa

antrenată de John Mc Enroe în cea de-a doua semifinală a Cupei Davis. în ultimele două partide de simplu, disputate pe zgura de la Santander, s-au înregistrat rezultatele: Juan Carios Ferrero- Vincent Spadea 4-6, 6-1, 6-4 şi Juan Balcells - J. M. Gambill 2-6, 7-6, 6-4. în perioada 8-10 decembrie, la Barcelona, Spania şi Australia (actuala deţinătoare a trofeului) îşi vor disputa Salatiera. . ELV EŢIA - BELAR US 5-0. Echipa antrenată de căpitanul

nejucător Jakob Hlasek a promovat în Grupa Mondială, învingînd fără probleme echipa Belarusului.

FRANŢA - AUSTRIA 5-0. Multiplă cîştigătoare a Cupei Davis, Franţa revine după un an în Grupa Mondială.

SUEDIA - INDIA 5-0. Scandinavii au promovat şi ei, după o pauză de 12 luni, în elita sportului alb. -

” ITALIA - BELGIA 1-4. Cea mai mare surpriză a acestor meciuri de baraj a produs-o Belgia, care a dispus la Meşter, lîngă Venezia, de Italia. ■ -

Aşadar, în Grupa Mondială vor juca în ediţia 2001 a Cupei Davis: Australia, Spania, Brazilia, Cehia, Ecuador, USA, Elveţia, Franţa Germania, Maroc, Olanda, Rusia, Slovacia, Suedia, Belgia şi ROMÂNIA. ■

Au retrogradat în Zona Euroafricană: Belarus, Austria, India, Italia, Zimbabwe, Anglia, Ucraina, Finlanda, Ungaria, Africa de Sud, Croaţia, Portugalia, Slovenia, Grecia, Coste Dîvoire.'

Cristian FOCSANU

L u p ta c u m u rp h y s m e le m io r it ic eTeaca si săbiile

Euforia stîrnită de victoria rachetelor noastre în barajul de la Harare a trecut..., de acum au început grijile. Legate, bineînţeles, de rezistenţa noastră în concernul puterilor din Grupa Mondială. Acolo unde am (re)urcat şi unde “ne şi este locul, avînd în vedere valoarea jucătorilor noştri”, după cum aprecia, în consonanţă cu sentimentele noastre, vechiul federal, Alexe Bardan.

Cum se ştie însă - atenţiona sus-numitul - în Cupa D a vis cu vîn t au nu 'd o a r individualităţile, ci şi dublurile, care îşi au legile lor, precum: a) doi buni jucători de simplu nu fac deloc şi un dublu mare; b) tandemul nu poate fi închegat în pripă (cu atît mai puţin ad-hoc), sincronizările reclamate de el necesitînd un îndelungat lucru (joc) împreună şi o profundă corespondenţă afectivă între constituanţi. O r la acest capitol echipa noastră este în suferinţă, dublul tricolor - mai mereu altul de la etapa la (reuniune) la alta - purtînd sem nul im p ro viza ţie i.: Deşi elem ente constitutive pentru un tandem de rezistenţă ar fi existat: Pavel, Pescariu, cei doi avînd cam aceeaşi vîrstă şi rulîndu-se cam în acelaşi gen de-turnee, de unde şî posibilitatea ca ei să-şi fi alăturat rachetele. Numai că cei doi nu-şi sînt prea dragi unul altuia, de unde şi imposibilitatea de a-i pune împreună. Mai ales că: c) într-un dublu cineva trebuie să conducă. Aşa cum a condus “generalul” Ion Ţiriac pînă a explodat temperamentalul său “locotenent", llie Năstase. Moment din care puternicul dublu al celor trei finale ale Salatierei s-a şubrezit. întrucît două săbii nu pot sta nicicînd într-o teacă, iar un murphysm

CFR a “răzbunat” pe “U”!CFR Cluj a dispus cu scorul de 2-1, evoluînd

cu garnitura standard, de “militarii” de la ASA Victoria, chiar pe terenul din Someşeni, unde în urmă cu mai puţin de o săptămînă FC “U” pierdea cu 1-2 confruntarea din faza a 4-a a Cupei României “Tuborg”. Ieri dimineaţă, lotul de 22 de

Î IC t IS H T o u r d e F r a n c e > e p i l o g

Reprezentaţia a luat sfîrşit!■ Odată cu etapa a 2 l-a, celebra

competiţie ciclis'tă, Tour de France, a luat sfîrşit. “Marea Buclă” şi-a desemnat, învingătorul absolut în persoana nu mai puţin celebrului Lance Armstrong, cel mai adulat om al Americii la această oră. Texanul de Ia US Postai Service 1 a încheiat competiţia din acest an “valsînd” pe Champs Elysse cu o cupă de şampanie oferită de directorul turului, Jean-Marie Leblanc. Lîngă celebrul Turn Eiffel, Lance Armstrong a pozat alături de Mancebo (cel mai

bun tînăr ciclist de la actuala ediţie), Erik Zabel (cel mai bun sprinter) şi Santiago Botero (cel mai bun căţărător), o fotografie pentru istorie! Lance Armstrong, ciclistul care a învins cancerul, şi apoi de două ori în Turul Franţei a declarat: “Am ■ învins o maladie incurabilă, Turul Franţei!". Etapa de promenadă Paris- Paris-Champs Elysee, însumînd 183 km, a fost cîştigată de italianul de la Mapei, Stefano. Zanini, care a încheiat cursa după 3h 12’36". Italianul a fost

Portret Lance ArmstrongNăscut la 18; septem brie

1971, la Dallas. Măsoară 1 m 78 cm şi cîntăreşte 73 kg. Este căsătorit şi are un fiu (Luke). Locuieşte la Austin şi Nice. A mai evoluat pentru echipele Motorola (1992-1996), Cofidis (1997-1998), US Postai Service din 1998. De-a lungul carierei a cucerit doi ani la rînd Turul Franţei (1999 şi 2000), Clasica de la Sari Sebastian (1995), Clasica de la Flache Wallove (1996), Tour du Pont (1995 şi 1996), campion al lumii la Oslo (1993), locul 3 în “II Giro” (1998), şi locul 4 în “Vuelta” (1993).

Urm ătoarea com petiţie ciclistă a anului 2000 la care va participa Lance Armstrong este

Turul Spaniei (“Vuelta”, reuniune care va debuta pe 26 august.

urmat de germanul Erik Zabel •de la Telekom.

Clasament final: 1. LANCE A R M STR O N G (SUA/ US Postai Service 92h 33’08"). 2. Jan U llrich (Germ ania/ Deutsehe Telekom). 3. Josepa Beloki (Spania/ Kelme team).

Clasamentul sprinterilor: 1. E rik Z abel (Germania); 2. Robbie Mc Ewen (Australia), 3. Romans Vainstein (Letonia).

Clasamentul căţărătorilor: 1. S an tiago B otero (Columbia); 2. Javier Otxoa (Spania); 3. Richard Virenque (Franţa).

Clasam entul echipelor: 1. Kelme Team ; 2. Festina; 3. Banesto.

Cristian FOCSANU

r € 2 2

mioritic spune că românul tot român rămîne, adică individualist. De unde şi actuala mare îngrijorare faţă de rezistenţa noastră în Grupa Mondială, ştiut fiind că în “Salatierâ” nu (doar) individualităţile se exprimă, ci EC H IPA .

“ Providenţial” , ori “s in u cig a ş” ?!

Sîmbătă, cînd Radio Cluj a comunicat Cetăţij inventarul tuturor lipsurilor de la F.C . “U” (lipsuri mergînd de la jucătorii capabili să poarte asprul război al Diviziei “C ”, la terenurile de antrenament, spaţiile de cazare, echipament şi... prosoape) ani fost tentată să înlocuiesc providenţialul” (calificativul pe care -l

atribuisem celui venit să restabilească onoarea “Ş e p cilo r-ro ş ii”, .N e lu ţu S a b ă u ), cu “sinucigaşul”, apreciind că este practic imposibil ca cineva să lupte cu asemenea ploaie de lipsuri şi să mai şi izbîndească. De

. altfel, prezenţa atîtor “nu”-uri (mult mai multe decît bănuise Sabău cînd s-a decis să revină acasă) l-a şi obligat pe acesta la o relativă' expectativă, declarînd că îşi va acorda deciziile la modul cum (re)acţionează Urbea (puterea, forţa financiară şi toţi ceilalţi pivoţi care pot sprijini, într-o formă sau alta, redresarea corăbiei). Cum acţionează însă Urbea? Deocamdată printr-o lăudabilă alertă generală şi beneficul consemn al îngheţării reproşurilor. Fiindcă tot stînd de-o parte şi dînd cu pietre unii în alţii ne-am trezit cu “U ”-ul în subsolul fotbalului’ naţional. Iar de-am continua cu inerţia şi murphysmele mioritice chiar am face din “providenţial” un “sinucigaş”.

Nusa DEMIAN

jucători al feroviarilor a plecat spre cantonamentul de la Vatra Domei. întoarcerea echipei este programată pentru data de 1 august, zi în care CFR va întîlni, cu începere de la ora 18, pe terenul din Gruia, concitadina FC “U".

Cristi FOCSANU

25 iulie .• A sosit şi ziua cea mai

“fertilă” pentru delegaţia R om âniei la cea de-a XXII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de vară de acum 20 de ani, din 1980, de la M oscova. Delegaţia “s-a îmbogăţit” în această zi cu nu mai puţin de 3 medalii de aur! Şirul victoriilor a fost deschis încă înainte de m asă, pe poligonul “Dinamo” din capitala fostei “U niuni” , în prezent a Rusiei. Pistolarul vitezist Corneliu Ion a ajuns la un trip lu baraj alături de austriacul G erhard Petrisch şi fostul est-german, Jiirgen Wiefeld. Toţi cei trei au realizat acelaşi punctaj, 596

-puncte. După primul tur al barajului, austriacul a ieşit din concurs, el mulţumindu- se cu medalia de bronz. Dar ceilalţi doi au mai disputat două baraje, în urma cărora Ion (născut în 1951) şi-a depăşit adversarul cu un punct, el obţinînd mult rîvn ita şi b inem eritata medalie de aur şi cu ea titlul de campion olimpic!

• în seara aceleiaşi zile a venit rîndul gimnastelor. în cadrul probelor pe aparate, Nadia Comăneci a cucerit două titluri - la paralele şi, la egalitate de puncte cu sovietica Nelli Kim, la sol. Emilia G crtrud Eberle a devenit vicecampioană la bîmă, iar Mclitta Riihn a cucerit două medalii de bronz (sărituri şi bîmă).

LASZLO Fr.

Două nume noi în tabăra voleibaliştilor

defenlVoleibaliştii divizionarei "A"

S O M E Ş V IC T O R IA D E J continuă cu intensitate pregătirile în vederea reluării sezonului competiţional. Deocam dată, lotul echipei antrenate de Nicu Pop nu pleacă nicăieri în cantonament. Toate şedinţele de pregătire se desfăşoară în sala din incinta bazei sportive “UNIREA", unde voleibaliştii dejeni au condiţii excelente de antrenament şi recuperare. Am aflat şi două noutăţi: este vorba detimişoreanul Bătinaş şi de Gherm an (fost la C S S Botoşani). Ambii vor întări lotul ■ formaţiei conduse de Nicu Pop, dezamăgit de plecările lui Pricop şi Man, doi oameni de bază.

în cursul lunii august SOM EŞ VICTO R IA Dej va participa la tradiţionalele turnee amicale organizate la Baia Mare şi - Zalău.

SZ. Cs.

m m

S U P E R L O T O 6 / 4 9 2 3 i n i i

G D ( H ) ( l â G D jz â Ş E I)

i r - / i

Fond de cîstiguri: 11.261.511.624 lei

Valoarea omologată a cîştigurilor:Cat. I REPO R T 5.906.464.872Cat. a ll-a Cat. a ill-a

69 variante a 38.804.6864621 variante a 579.425

Paserea NOROC Fond de cîştiguri: 1.495.691.528 lei

<oS ii ' l° .E?ro i/vo <- & ° ^ rats>

Cat.Cat. a ll-a Cat a II l-a Cat. a IV-a Cat. a V -a

Cat. "N+3" Cat. "N-3”

REPO RT18

104

1.096

R E P O R T

R EP O R T

variantă a variante a variante a

vanante a

624.979.344

144.627.257

9.669.751

743.827

141.16-:

208.326.44!208.326.4

Page 12: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

1 Dolar SUA = 21.710 lei \ 1 Marcă germană = 10.373 lei &

In concediu - pe banii altora ...si

• *

• Printre ofertele băncilor comerciale adresate clienţilor se află creditarea persoanelor fizice pentru efectuarea de excursii în străinătate, astfel încît cei care nu dispun de întreaga sumă nedesară pentru petrecerea concediului şi-o pot completa apelînd ia una dintre băncile care acordă astfel de împrumuturi •

B a n c P o st îm p ru m u tă pînă la 2.000 de dolari

La Banc Post suma maximă care poate fi acordată celor care efectuează excursii în străinătate este de 2.000 de dolari americani, cu o rată anuală a dobînzii de 14 la sută. Condiţiile de acordare a acestor credite specifică faptul că perioada pe care clientul o are la dispoziţie pentru a rambursa împrumutul contractat (precum şi dobînda aferentă) este de 3 ani, dar se poate opta şi pentru o perioadă mai scurtă. De menţionat că, pe lîngă- nevoile solicitantului, volumul creditului se determină ţinînd cont şi de restricţia ca rata lunară totală de rambursat (credit plus dobîndă) să nu depăşească o treime din veniturile nete realizate în fiecare lună de către împrumutat, eventual girantul plătitor.

Pentru a putea beneficia de un credit pentru turism solicitantul trebuie să fie cetăţean român, cu domiciliul stabil în România. Totodată, e necesar să realizeze venituri certe, cu caracter permanent.

Garantarea creditului se va face atît'cu veniturile realizate, cît şi cu garanţii, reale. La acestea se adaugă nu mai puţin de trei giranţi, ale căror venituri însumate trebuie să acopere rata totală lunari de restituit în proporţie de 200 la sută. O altă pretenţie emisă de către bancă e şi aceea ca solicitantul creditului să nu înregistreze, la data solicitării împrumutului, debite sau alte obligaţii neachitate la scadenţă către bancă şi terţi.

“D acia Felix” acoperă 70 la sută din costul e xcu rsie i

Suma maximă pe care Banca “Dacia Felix” o acordă celor care efectuează excursii în străinătate este de 700 de dolari americani (sau echivalent în Iei), în funcţie de devizul prezentat (cheltuieli de transport dus-întors, cazare etc.). Creditul acordat (denumit Credit ‘Turism”) acoperă maxim 70 la sută din valoarea excursiei, restul de 30 de procente

. .. reprezentînd aportul clientului.■ Rata anuală a dobînzii la creditele în valută

r~ '* i se determină prin adăugarea procentului de - , 1,5 la sută la dobînda LIBOR (rata dobînzii

fet *r '. T acordată reciproc pentru depozite de către „T , băncile ce operează pe piaţa interbancară din

Londra), iar la creditele în iei este dobînda de ' , -i bază practicată de bancă. Perioada maximă de

' v '• rambursare a creditului “Turism” este de 6 luni, acordarea acestuia facîndif-se înainte ca clientul să beneficieze de serviciul turistic pentru care se solicită creditul. La cerere şi în funcţie de durata excursiei, se poate acorda o , perioadă de graţie de 1-2 luni. La solicitarea creditului clientul va trebui să prezinte băncii o serie de documente, printre care: actul doveditor al contractării excursiei în străinătate, devizul de cheltuieli, termenul de plată stabilit de către agenţia de turism care

rI.

iP ii i F ”-

organizează excursia, adeverinţă de venituri, un plan de asigurare a veniturilor necesare rambursării la termen a creditului şi a dobînzilor aferente (venituri salariale, sume obţinute din vînzarea unor bunuri, alte surse).

B R D creditează pînă la de 6 ori salariul net

Cei interesaţi pot apela şi la Banca Românăpentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale,aceasta oferind persoanelor fizice credite pentrunevoi personale, inclusiv plata cheltuielilorocazionate de concediile de odihnă. Valoareamaximă a creditului poate ajunge pînă la de 6 orisalariu! net încasat de către solicitant. Creditele seacordă în lei, pentru o perioadă de maxim 1 an dezile, este nevoie de cel puţin 2 giranţi, iar rataanuală a dobînzii este de 51 la sută. Pot beneficiade aceste credite numai persoanele care sîntîncadrate cu carte de muncă.

***Menţionăm faptul că şi alte bănci comerciale pot

oferi clienţilor credite pentru turism, condiţiile de acordare a acestora variind de la caz la caz.

Alin TUDOR

P este 2 0 0 de cam ioane sînt In continuare b iocate in Vama Bors

Peste 200 de cam ioane sînt în continuare blocate în Vama Borş, iar şoferii nu pot părăsi ţara pentru câ documentele de transport eliberate de Asociaţia Română a Transportatorilor Rutieri (ARTR1) nu mai sînt valabile.

Şoferii ale căror camioane sînt blocate în Vama Borş se plîng câ nu au mîncat şi nu au mai dormit de cîteva zile pentru că staţionarea în vam ă nu era prevăzută, iar acum trebuie să-şi păzească locul la coadă. Cele mai afectate sînt societăţile de transport, înregistrînd, zilnic, pierderi de zeci de milioane de lei.

U niunea In ternaţională a

T ransportatorilor R utieri (IRU Geneva), în ca litate de garant internaţional al carnetelor TIR, a impus Direcţiei Generale a Vămilor (DGV) din Rom ânia măsura ca, începînd cu data de 21 iulie, carnetele TIR emise de ARTRI să-şi piardă valabilitatea, pînă la o dată ce va fi comunicată ulterior de IRU Geneva, avînd în vedere situatia creată la ARTRI.

Preşedintele ARTRI, Constantin Muraru, a informat IRU Geneva că asociaţia este ‘‘consternată de interdicţia de a mai emite cafnete TIR”. Muraru a respins informaţiile

potrivit cărora au fost furate mai multe carnete TIR şi a subliniat că “nu este în regulă ca, pentru o singură persoană, să sufere transportatorii români”. Preşedintele ARTRI a mai solicitat IRU Geneva” “deblocarea acestei situaţii periculoase pentru econom ia rom ânească” . ARTRI consideră că pagubele înregistrate din momentul blocării autocamioanelor la intrarea şi ieşirea din ţară se ridică la mai multe milioane de dolari.

Directorul general al DGV, ^Nini Săpunaru, anunţase, dum inică, deblocarea temporară a situaţiei din vămi, pînă luni la prînz. într-un

comunicat al Direcţiei Generale a Vămilor se afirmă câ starea tensionată din birourile vamale de frontieră a fost generată de atitudinea conducerii ARTRI, care este somată de DGV “ să-şi rezolve cît mai repede problemele existente şi să-şi reconsidere poziţia pe care a avut-o - pînă în prezent, deoarece a sabotat transporturile rutiere internaţionale în România şi a produs pagube transportatorilor” . Carnetele TIR reprezintă autorizaţiile de tranzitare a mărfurilor prin birourile vamale, fară verificarea conţinutuluiautotransportului, ci numai a sigiliului aplicat la încărcare. Un carnet TIR este valabil pentru o perioadă de 45 de zile. Garantarea taxelor vamale pe teritoriul României în astfel de situaţii se va face utilizînd procedura . obişnuită pe formularul de tranzit TI.

y**sssvzzzxzr-

P este 3 .000 de cârduri Mondo

Cârdul de debit al Băncii Transilvania, Mondo,‘ s-a bucurat de un real succes. Astfel, în perioada scursă de la lansarea lui pe piaţă,-peste 3.000 de persoane au intrat în posesia unui astfel de cârd. Acest tip de card poate fi folosit şi în străinătate; . posesorul lui putînd ridica numerar sau plăti în valuta ţării în care se află, oriunde există sigla Maestro, cârdul fiind alimentat cu sume în lei, în România. în acest fel se evită apelarea la casele de schimb valutar şi deţinerea de valută în numerar pe timpul călătoriei.

De remarcat că prin reţeaua de ATM-uri a Băncii Transilvania s-au realizat deja 11.800 de tranzacţii cu cârduri proprii sau emise de alte bănci.

A.R.B.

T E LLp t '

3 •* j i ; % J a „ i■; .\.v >v::; p l |l | f '; "

‘r - ^ c , - ’ . »*; Ţ ( •* f

I%

tl i S i 'w l P i S S i i P i M

j | ţ ? 4 { n f Î k . - i -S .'i n l # . ; 'F ' U I l v M A

f i \ . ...' J f . f . T a '■* U f * » . A

I .

1 EURO = 20.287 Iei 1 g AUR = 195.472 Ici

50 de m ilioane de clienţi

După ce a achiziţionat, în luna mai a acestui an, compania americană de asigurări ReliaStar, ING Group semnat contractul de cumpărare diviziei de servicii financiare şi filialelor din străinătate ale societăţii americane de asigurări Aetna. Valoarea tranzacţiei a fost de 7,7 miliarde dolari, suma incluzînd şi cele 2,7 miliarde dolari datorii, care vor fi asimilate de ING.

în urma acestei tranzacţii, Grupul ING a cîştigat prima poziţie în topul

rincasărilordin.prime.din asigurărfde viată şi anuităti, pe piaţa nord- americană. Numărul clienţilor a crescut de la 30 de milioane la 50 de milioane

(C.I.B.)

M isiune econom ică în C hina

Centrul de Afaceri Transilvania va organiza în luna septembrie o misiune economică în China, cu ocazia Tîrgului Oraşelor înfrăţite. Tîrgul va avea loc la Centrul de Expoziţii Internaţionale din Beijing şi reprezintă un bun prilej pentru a stabili contacte cu potenţiali parteneri chinezi şi de a dezvolta; operaţiuni de import-expoft, cooperare economică şi ' parteneriat. La manifestare vor participa reprezentanţi ai firmelor chineze interesate de găsirea unor parteneri, precum şi reprezentanţi ai unor firme din întreaga iunie.; Misiunea, care Se va desfăşura in perioada 23 septembrie - l octombrie, va avea şi o parte turistică, în program fiind inclusă şi vizitarea unor obiective turistice din. Beijing şi a Marelui Zid Chinezesc. ■

A.R.B.

M icşorare de dobînzi

Începînd cu 24 iulie, Banca Română de Scont a micşorat dobînzile active pentru toate categoriile de credite practicate, în medie cu 5 procente. BRS acordă persoanelor juridice credite în. lei sau v a lu tă . pentru investiţii, cumpărare de acţiuni, producţie şi export,‘finanţarea stocurilor, importuri, activităţi- de leasing, prestări servicii etc., iar persoanele fizice pot solicita credite pentru Cumpărarea de bunuri de fdlosinţă îndelungată, locuinţe, iievoi personale urgente ş.a. .

în activitatea dc creditare a BRS, producţia ocupă 58 la sută, iarcomerţul 22 la sută. '

C.B.S.

în aceaştă_searăla T e le E uropa N ova

ÎN G R IJIR E A A N IM A L E L O R

D E C A S ĂDupă 1989, odată

ElâROPA NCtyA cu dispariţia marilor CiUpNAPpCA c o m p 1 e x e

zootehnice, creşterea animalelor nu a mai reprezentat- o meserie rentabilă; gospodarii avînd pe lîngă casă doar o vacă şi cîţiva porci, care să le asigure: subzistenţa.Tn mod paradoxal a crescut în ultimii ani numărul animalelor dc companie, d in i... pisici, şi to t felul de ciudăţenii. Urmărind emisiunea "Chemarea pâmîntului" din această scară, de; la orele 18, veţi .afla. cele mai moderne metode de creştere şi.iîngrijire a animalelor de casă,; de 'companie. Invitatul realizatoarei Nicolela ţaranu este dl dr. Liviu Bogdan.

(3715118)

Page 13: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

j / y - j / -j- y - C ^ j Y ' l P Q T c O

m m . 1 1 1 1 j: ) i c i îs j:?î

Sinb 0»mmir»8«i»bt* I VN Inch. i Var Dm C. Miji. i Min. Puntd. | Nr. act. ViLfebbfM

Cjt*ocral(22socieb!i!

ALFT ALfiO SLATINA 25000 195000 8.9 176000 195000 176000 186,913 1,491 278,687,000

ARC4 ARCTIC GĂIEŞTI 1COO 900 1.1 890 900 860 889 10,292 • 9.144,880

TIV* BANCA TRANSILVANIA ciujnapoca 10C0 1700 ■3.0 1670 1700 1670 1.699 236,000 . 400.985.000

BTR BANCA TURCO-POMANA bxuksti . 1000 2100 0.0 2100 2100 2100 2,100 5,000 10,500,000

CHP1 COMPA SIBIU . 1000 460 -2.1 460 460 460 460 8,900 4,094,000

EU*' ELEC-TR3APARAT.AJ BUCUREST 1000 . 850 ■ 0.0 850 850 850 350 22.840 19,414,000

EXC EXCELENT BUCUREŞTI .’ 1000 720 1.4 720 720 720 720 1,000 720,000

OIL OILJERMINAL CONTANTA 1000 390 -1.3 390 390 390 390 900 • ; 351,000

OLT OLTCHIM m VALCEA 1000 550 3.8 550 550 540 542 10,832 5.873.280

INX* OTEUNOX TARGOVISTE 250OC 29500 0.0 0 0 0 25.402 - 119 . 3,022,800

A5P RAFINĂRIA ASTRA POMANA noe 1000 92C -1.1 920 920 920 920 200 184,000

RIS ROLAST PITEŞTI 1000 800 -7.0 820 820 800 810 1,464 . 1,186,230

RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 138 0.7 . 140 140 138 139 2,765 ■ 384,650

TEfT TERAPIA CLUJ NAPOCA t 1000 * 1180 -0.8 1180 ,1180 1170 1,180 92,800 109,494,000

Total 394,603 844,04040

. Societati de Investiţii Financiare - , -Sinb Dinimircsociibt* VN inch. Var Duse. Mm . Min. ' Prmad. Nr.aet. ViLtofabivg

5IF1 S.I.F. BANAT-CR1SANA ARAD 1000 420 0 413 420 413 ■* 417 110,264 ' 45,965,327

SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 303 •0.7 302 304 301 302 262,987 "■ 79,466,407

SIF3 S.I.F.-TRANSILVANIA BRAŞOV 1000 540 -1.8 550 560 ' 540 552 - 377,244 208,110,470

SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 510 -1.9 520 530 510 ' 520 241,487 125,498,450

SIF5 S.iF. OLTENIA CPAIOVA 1000 . 393 0.5 392 400 391 ' 393 224,841 - 88,386,482

Total SIF 1,216,823 547,427,136

Cik$orbi JLj| 104societeii) -

ARH ARMATURA CLUJ NAPOCA 1000 500 2.0 500 500 480 489 17,000 8,314,000

ART ARTROMSLATINA 25100 1010 1.0 ■ 1020 1020 1010 . 1,010 4,300 ' 4,345,000

A5A AGPAS BUCUREŞTI . 1COO 3000 13.2 3000 3000 3000 3,000 3,000 9,000,000

BRM BERMAS SUCEAVA . 7000 4250 -6.6 4350 4500 4250 4,450 7,118 -31,673,400

CIP CIPROM PLOIEŞTI 1000 530 -3.6 520 530 480 490 •- 21,000 10,296,000

CPL CARMETAPLASTOEVA 25000 23000 12.2 20800 23000 ‘20800 22,063 766 16,900,100

CPR CHI MORAR BUCUREŞTI 25000 9000 0.0 • 9000 9000 9000 9,000 ■ 1,499 13,491,000

DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 530 0.0 530 540 530 531 • 38,045 20,185,310

ELN ALLIEDDEALS ELCONDZALAU 10CO 330 7.1 320 340 320 330 34,100 11,260,000

EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 1QC0 299 -0.3 267 299 257 298 -20,500 6,113,500

ETN ELECTROTEHNICA BUCUREŞTI 25000 13200 -12.0 12800 13200 12800 12,974 540 7,006,000

FRL FPJAL CONSTANTA 25000 17000 13.3 15000 17000 15000 16,000 200 3,200,000

GRX GR/MEXTARGUJIU 25000 5700 12.91 5700 5700 5700, '5,700 1,215 6,925.9»

IDA NDAGRARA- ARAD 1000 97 12.8 66 97 86 86 60,617 5,230,275

IHP MPACT BUCUREŞTI 1000 . 1650 '_-5.2 1700 1700 1650 1,674 4,700 7.870.0C0

IMS MSAT BUCUREŞTI 1000 2450 0.0 2450 2450 2450 2,449 * 3,844 9.415.600

INT INTERNATIONALSINAIA 1000 9700 -12.0 14100 11100 • 9500 10,562 7,727 81,614,600

PPL PRODPLAST BUCUREŞTI 25000 33000 -3.2 33QC0 33000 33000 33,000 800 26,400,000

PTS PETROLSUB SUPLACÎhbarcau 1000 650 6.3 850 850 850! 850 4,100 3,485.000

SCD SICOMED BUCUREŞTI ' 1000 1760 o.o| 1740 1760 174QI 1,753 2,222 3,894.960

Total categoria alta . ^ • 258,368 305^07,435

Total categoria 1 ♦ II (excluilv SIF - 652,971 1,149.948,335TOTAL GENERAL 1,869,794 1,69775,471

C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( m i i le i ) ■ d 0 1 7 2 9 4 S o c i e t a t i c o m e r c i a l e e x c l u s i v S I F ( m i i le i ) »S I F ( m i t . l e i ) — 1 1 9 8 6 1 7B E T R O L * 5 9 8 p u n c t e V a r ia ţ ie =

. B E T - C R O L “ 5 1 8 .5 p u n c t e V a r ia ţ ie =C a p i t a l i z a r e b u r s i e r a ( U S D ) ■ 4 1 5 3 S 2 0 9 0S o c ie t a t i c o m e r c ia le e x c l u s i v S I F ( U S D ) — 3 6 0 1 4 1 7 2 4S I F ( U S D ) « 5 5 2 1 0 3 6 6B E T U S D *» 2 0 7 .5 p u n c t e V a ria ţie » — 1 1 .1 p u n c t e ( 5 . 6 5 % ) .«B E T - O U S D = 2 0 0 . S p u n c t e V a r ia ţ ie — 4 . 4 p u n c t e ( 2 . 2 4 % )

NOTĂ: Lâ categoria a I l-a sînt prezentate colo mai tranzacţionate 20 de societăţi

7 6 1 8 6 7 7

3 2 . 8 2 p u n c t e ( 5 . 8 1 % ) 1 2 .1 1 p u n c t e ( 2 . 3 9 % )

S o c i e t ă ţ i d i n j u d e ţ u l C l u j

S IM BO L SOCIETATE COM ERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VOLUMTOTAL

VALO ARETOTALÂ PR EŢ MEDIU

SANE SAN EX'-C 5.37 19 923598 525509420 569NAPP NAPOLACT 0.00 2 279 ' 864900 3100 -CITU CIMENTUL -13.90 1 19 579500 30500NAPC NAPOCOM- 0.77 2 78 510900 6550NUEX NUTREX CL 0.00 1 - , flO .200000 2500

T O P 2 0

S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă NR.T R A N Z A C Ţ II

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L A P R E Ţ M ED IU

; S A N E ;Ş A N E X -C . , 19 923598 525509420 569 ' •

C O X N C O M TE X JN 3 6500 487500000 75000

F E R O F E R O N E R IA ;:ţ. : 149510 299155800 2001.

IN TA IN D E P E N D E 1 21200 209350000 9875 |

-C M R B c o m o r e x - 18 . 3400 :V : 156521860 ; .. 46036

B E Z A B E T A B U Z A 6 .25000 125000000 , ' 5000 !

J U B C ' J U N IO R .B A T -% : - • 2 i- 4891 122275000. /'25ooo>v;.vj

IRM X I R M E X -B • 2 18980 113800000 5996

- G AUX • 1 G A L F IR T E X * ::i:i-3152;- -9 9 2 8 8 0 0 0 . 31500

S ITX S IN M A TE X 2 1259 95295000 75691

MOEX.; •;;-.':\;;MPŞlŢEX ';;'V '■.79 ; 91650000 ; ‘ 158290 \

N E O L N E P T U N -O L 18 1477 87362000 59148 |

H L E B ■ H E R C U L E S : ; 3000 54000000 . ■ .1 8 0 0 0 j

H A G A H A R G H ITA 1 6616 52928000 8000 Ş

; E L M A - v E L E C T R Q M A - ,X 1.^ : 1 8640" V 52192000 I 2800 : .

C O M R C O M A LIM E N 1 3470 48580000 . 14000 |

IF L R A , ;F L O R A - 8 - - 6 16193 - 45439700 \ 2806

PRIB P R IM C O M B 2 1904 39508000 20750

■ A N B U A N T IC O R O Z -v • / ; >: ; 10640 • 38704000 ' 3638 (

B R A D B R A D U L - 5 678 37222200 54900 j

1 3 i i t t r s i n t e t i c e ;NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ......

„ NR. TOTAL ACŢIUNI .... ................VALOARE TOTALĂ TRANZACŢ/I ........INDICE RASDAQ .................... .......VARIAŢIA ZILEI .

................ 328

............... 1.882.925 4.382.268.730 LEI 685 .86 P U N C T E

. -3 .60 P U N C T EVÂRIATIA PROCENTUALA.....................-...........:................ -0.52%

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de la SVM ÎNTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

.DENUMIREAVALUTEI Simbol

Variaţie : faţă de ziua precedentă (%)

CURSUL In lei

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.02 i 12755DOLAR CANADA CAO 0.21 Ţ 14761FRANC ELVEŢIA CHF • 0 8 i 13038COROANA DANEMARCA DKK 0.00 2721LIRA STERLINA , GBP 0.39 T • . 33011YEN JAPONIA JPY - • 0.23 4. 199.33COROANE NORVEGIA NOK 0.00' 2475COROANE SUEDIA SEK 0.29 4 2408dolar SUA::flV;r.^: 3;;';:v;' - - U so : ; 0.15 Ţ 21710DST DST 0.59 Ţ 28671EURO ;eur > :; o.ot: 20287Cursurile l&rtior pârticipinte ia EURO';'-SHILING AUSTRIA ATS 0.00 1474FRANC BELGIA BEF 0.00 503.MARCA GERMANĂ : : , ” DEM ' : ;;f;:o.02iŢ:;/-V':;'':' :r,;.w'.;;l0373PESETAS SPANIA ESP 0.02 Ţ 121.93MARCA FINLANDEZA FIM 0.00 -♦ - 3412FRANC FRANŢA FRF 0.03 î 3093URAlRLANOA IEP 0.02 T 25759LIRA ITALIA LIT 0.00 10.48GULDEN OLANDA NLG 0.02 T 9206ESCUDOS PORTUGHEZ' PTE 0.01 î 101.191 g AUR (preţIn lei) 0.04 Ţ 195472

C a s a de sch im b - USD D EM

valutar' . c v , ,, C , v ri : MACROGROUP 21.600 21.720 10.300 10.430

PLATINUM . 21.600 21.750 10.300 10.430CAMBfO 21.600 . 21.700 10.310 10.410PRIMA 21.600 21.600 10.280 10.420

Banca . - ~ ’Banc Post 21.550 21.770 10.100 10.400

BRD 21.550 21.600 10.244 10.460BCR 21.650 - 21.800 10.149 10.533

Transilvania 21.550 21.700 10^50 10.380

* Cursuri- afişate la ora 14,30. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O L U Ţ I IK irii'nM M sA iP i'ttiM

■ Cursuri BNR

DATA EURO DEM GBP USD A U R

Luni, 17.07 20.254 10.356 32.306 21.574 195.878

Marţi. 18.07 20.193 10.325 32.265 21.593 196.224

Miercuri, 19.07 19.937 10.194 32.351 21.611 195.797

Joi, 20.07 19.941 10.196 32.299 21.650 193.471

Vineri, 21.07 20.284 10.371 32.883 21.678 195.393

LEI• persoane fizice ■ % - persoane jurid ice - %

Bânci comerciale la vedere 1 lună 3 tuni 6 luni. 9 luni 12 luni Bănci comerciale la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 30 31 32 33 34 BCR* r 10 30 31 32 33 34BRD - 10 33 35 36 37 38 BRD** 10 31 33 34 36 3833 44 - 8A(dob. r*vlxutto«t) 9 41 41 42 42 42BA (4. nvkubM) <4. «■*> 9 41 41 42 42 429 40 40 - • - Banc Post* 9 32 34 35 36 38Banc Post* - . , 9 . 34 35 36 37 v 39 ALPHA BANK(B. Bucureştii 5 35 36 37 37 38ALPHA BANK 5 35 36 37 37 38 Carpatica 10 33 36 39 33 32■ Carpatica - 10 35 36 37 ,38 39Transilvania 9 35 37 38 36 36 Transilvania 9 31 34 36 33 32

Românească** 10 38 40 39 . 36 38 Românească** 10 38 40 39 38 38CEC 9 32 33 33 - 33 CEC 9 31 32 33 33 33ALIANŢA 10 40 41 42 43 44 B.I.R. . 10 36 39 40 41 42B.i.R. 10 42 ROMEXTERRA 10 34 37 38 39 40ROMEXTERRA (ciob. variabilă) 10 36 39 *0 41 42 turco-romAnA S 36 38 37 37 37 *s "DACIA FELIX- 9 37 35 34 33 32•OACIA-FELIX" . a . 30 20 20 20•"Ion Ţirlac" . 32 34 35 36 38 "Ion Ţlrlac" 4 . 30 31 32 33 34

Română de Scont 7 • 34 35.5 35 35 35 Română de Scont 7 34 36.6 35 35 367 - 34,5 34 34 34 7 . 34.5 34 34 34Bânci populare la vedere 1 lună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 luni Bănci populare la vedere 1 fună 3 luni 6 luni 9 luni 12 lunt. . 10 ... 40 ’ - 4* - 46 • 4® ■NAPOCAfeob. AudviinlO) 10 36 38 40 * 42SFINXCOOP 10 54 56 .TREZOR 10 . 47 - s 48 49 -- - - ■ • SFINXCOOP 10 54 66 • • ■“CLUJ" 10 35 37 - - - TREZOR 10 47 48 49 • •MINERVA 12 55 57 • -69 - • 59 59 "CLUJ** 10 36 • • *

* dobinda se capitalizează;" cu plata dobînzil la expirare. Notă: Modificarea dobinzilor se comunică redacţiei, pină la ora IZ" prin lax m Mr vţ- «*- .... VALUTA , »' ■- ......,...... . . ..... - . - ■*

- persoane fizice - % - persoane juridice - %BANCA Valuta Vedere 1 tună 3 tuni 6 luni 9 luni 12 Iun BANCA Valuta Vedere 1 lună 3 luni « hmi 9 luni 12 tuniBCR DEM 3 - 3.3 3.7 - 4,1 BCR DEM 3 . 3.3 3.7 4.1USD 4 - 4.75 5 - 5,25 USO 4 -• 4.73 5 52»

: BRD DEM 2,25 2,4 2,5 2.6 2,65 2,7 BRD OEM 2,23 2.4 2.3 2.5 2.55 2.7USD 3 - ■ 4,15 4,25 4.4 4,5 4,65 USD 3 4.1» 4,23 - 4,4. 4.5 4.65Banc Post DEM 2,25 - * 2,8 - * 3 Banc Post DEM 2.25 2.S - 2.5 3USD - 4.8 5 USO 3 4 . 4.2 . 4.5B. Agricolă DEM 2,5 3 3.2 3.2 3,5 3.7 , B. Agricolă . OEM 2,5 3 3A 3.2 3.5 3.7

USD 4 5.2 5,3 5,5 5,5 5,85 USO - 4 5,2 ■ 5,3 - 5.5 5.3 5.83DEM 2.25 3,2 3.3 3,75 4 4,25 DEM 2,25 3.2 3.3 3.73 4 4,23USD 3,5 5 5,25 5.5 4,85 5,75 USO 3.5 5.25 5.5 5,5. 5.3 6

B.I.R. DEM 3,5 3,75 - 4.; 4.25 4,75 5 B.i.R., OEM 3 3.5 4 4.23 425 4.5USD 4 ‘ 4,75 5 5,25 5,75 6 USO 3.5 5 . a e.s 6.75 - 7■ Transilvania DEM 2,5 3 3,25 3,75 4,25 Transilvania OEM 2.5 - 3 3.23 3.75 423

USD 3 - 5,5 5,75 6 6.5 USD 3 - SA 5.73 6 6.3riRomânească ; DEM 3 - 3 3,25 3.5 3,75 . 4 ■ Românească OEM 3 . .. 3 3,25 3.3 3.75 4USD 3,5 4,75 > 5,5 .. 5,75 6 7 , USD 3.5 4.75 . 5,5 • 5.75 6 7 ■

DEM 2,5 - - 3,5 4- Carpatica OEM 2,5 - - 3.3 - 4USD 3 - - 4,5 - 5,5 USD 3 - - 4.5 - 5.5

ALPHA BANK DEM ■■ 2. ■■ 2,5 ; 2,5 2.5 2.5 2.5 ALPHA BANK OEM 2 2.5 2.5 2.5 2.5 2.5(B.Bucureşti) - USD 2 ...5: ■■■■ 5,5 5,5 5.6 6 .- (B. Bucureşti) USD 2 - 5 5.5 3.5 5.6 6DEM 1 4 4.2 4,5 - 4.7 OEM 1 4- 4.2 4.3 - 4.7USD 2 6.25 6,5 6,75 - 7,1 USO 2 6.25 6A 8.75 7.1DEM 3,2 3,3 3,5 4 4,2 Rom xt OEM 3 3,2 3,3 3.5 4 42USD .,-3,5-: 5 5,2 5.4 5,5 5,6 USD 3.5 5 S.2 5,4 5.5 S.6DEM 2 2,5 2,5 3 3 3 DEM 2 3,5 3A 3.5 4 4USD 2 3 3 3,5 4 4,5 USO 2 4 * 4 4 4,5 4.5DEM - 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5 DEM i ; s 3,3 3,3 3.3 3,5 3.5USD 1 ,5 ■ :.-5 '• 5 : s 5.5 5,5 USD 1,5 . 5 : 5 5 5,5 5.5NOTA: Suma minimă pentru consliluirea depozitelor, taxa de deschidere de eoni, precum şi comisioanele percepute dileră în funcţie de bancă — — ■FONDURI MUTUALE 21 IULIE 2000

Active Junior: Active ClassicActive Dinamie;

Alpha

Capital Plus;;:Fondul pentru Comerţ ExteriorFortuna Classic Fortuna Gold {19.01,2000}Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999)Fondut de Investiţii GelsorFondul Naţional de Acuroufare» (3.02.1999) Fondul Naţional de Investiţii*Fondul Monetar StabiloTezaurFondul Mutual Transilvania

ADMINISTRATOR

Active Management International S.A.Active Management International S.A.Active Management International S.A.

Real Fin Invest SA.Administrator S.A.

Spor SA.Certinvest S.A.

Sire S.A.Capital Asset Management SA.Capital Asset Management SA.

S.M.F. 2000 SA..Gelsor Asset Management SA.

Sov invest SA.Sov Invest SA.

Quadrant Asset Management S.A. Certinvest S.A.

VALOAREUZI

103.720289.115

83.525 68,9%Globinvest S.A.

Fond blocat, ultimele valori comunicate (24 mai 2000)

CREŞTERE IN 1999

30,9%

103,9%

221 ,8%'92,8%

CREŞTERE DE u louaxw

38,90%

NR.INVESTITORI(31.032000)

33,08%46,91%

30,12%31,18%

13.37917.966

ACTIV NET . (mld.tef). (31.03.2000)

363356,262

61684

20.0504.582

Page 14: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

r r r r

ti

i

I-am întîlnit în diverse locuri, semănînd uimitor între ei, ca uit abandon multiplicat în înfăţişări umane. I-am compătimit văzîndu-Ie apatia. Şi, mai ales, mi-am p u s o sumedenie de întrebări privind existenţa lor ciudată. Oameni ca noi, cărora însă soarta le-a juca t o festă. Marele Copil al Universului, în joaca-i inocentă, le-a dislocat o m ină, un picior..: Şi, după astă fap tă i-a îngăduit în lume să stoarcă lacrimi cu umbletul lor bilbîit, cu mişcările dezarticulate. în cazul lor, al celor cu deficienţe la mers, compasiunea nu ajută. Ajută însă medicina, descoperirile în domeniul ortopediei. A jută cînd şi medicii se sim t semenii lor, cînd orgoliul, nepăsarea şi, pînă la urmă, dispreţul nu înjosesc specia.

Îmi trec toate acestea prin cap, ascultînd trista poveste a doam nei T it ia n a S z ilad i. Femeia a venit în cîije pînă la redacţie, a urcat o sumedenie de- scări cu p ic ioarele ei bolnave, stă în faţfr m ea, debordînd de optimism:. - Peste cîteva luni scap de

“bote” şi am să străbat în lung şi-n lat Jucul.

- G nd a început povestea?- Cînd m-am născut. Am avut

o luxaţie congenitală şi o viaţă întreagă 3m tras-o. Cînd am născut, răul a-devenit şi mai rău. Şi a început calvarul spitalizărilor. Boala s-a agravat, coxartroza mâcina oasele şi insinua nelinişti. Am fost la T îrgu Mureş, unde medicii nii-au furat proteza procurată cu a iita greutate şi m i-au înlocuit-o cu o alta, nepotrivită pentru afecţiunea mea, am fost şi la Cluj unde, după o altă

operaţie, m-au ocărit şi m-au lăsat cu -proteza necimentată...

***E clar. Şansa ei nu era totuşi

trecerea timpului. Cineva a auzit strigătul lăuntric şi a întins mina: simplu, omenesc, fară emfază. Şi pentru că la anumite ceasuri de taină Destinul îşi dă nume, salvarea a venit din partea doamnei "Ana David. Viaţa ei este simplă. Sau aşa pare din propria-i poveste. S-a născut în Jucu, a urmat Liceul de muzică din Cluj-Napoca şi

î r 5 ţ r

-î!

«.r s - A ^ . T ' ' *. .<

' ' _

.M S ir & tfx x s AS,

I

r:f ?

1 ,

3'gfj

V.

M

- f r

* * \hum&âk.

: - f j De la stînga la dreapta dr. Edzard Bertram, Titiana Sziladi Y f f j d-nul Christoph Freistag şi d-na Ana David.

■— i-'.AV— 3Sh

1953 - Au început la Bucureşti lucrările celui de-al lll-lea Congres

mondial al tineretului.

Conservatorul din Bucureşti. C ălătoriile-i erau necesare pentru . că, : vedeţi' dumneavoastră, fără de ele jum ătate din fiinţa noastră posibilă se-risipeşte incredibil şi neştiut. A crezut mereu în patima omului de a-1 cunoaşte pe Om, pretutindeni, într-o reciprocitate - de sentimente şi creaţie, din vocaţia p.ură a umanismului şi generozităţii. Şi pentru că toate acestea nu se puteau întîmplâ la noi (era în anul 1985), a căutat alte

meleaguri. Nemţii au primit-o şi i-au redat zbaterea după demnitate. Numai că, plecînd, spunea cineva, purtăm în noi căldura pămîntului pe care am făcut primul pas. Şi vrerea a dispus ca doamna Ana David să regăsească veşnic tulburătorul loc al plecării:

- Am vorbit la Gorlitz, lîngă Dresden, cu medici care au simţit durerea, chiar dacă se afla acolo, departe, în România. Echipa s-a pregătit şi, cînd am avut posibilitatea s-o aduc, pe Titiana, s-au pus pe treabă. Au hotărît s-o opereze ei, fară un ban, în afara orelor programate pentru pacienţii lor. Au pregătit-o cum nu se poate mai bine şi au tremurat pînă au văzut-o mergînd. Mergînd de- adevăratelea! •

- Care a fost reacţia lor

văzînd dezastrul lăsat de inconştienţa şi iresponsabilitatea medicilor noştri?

- Şi-au permis, în bunătatea lor, să fie şi discreţi, şi modeşti, şi. iertători.

***Dacă e. adevărat că existăm

ca o pulsaţie spre ideal, să recunoaştem câ povestea depănată de cele două femei are în ea alcătuirea de minuţios şi responsabil. Şi pentru că ştim de la poeţii noştri că totul trebuie să poarte un nume, să aducem prinosul nostru unor oam eni ca d r . E d za rd B e rtra m , chirurgul şe f al acestei operaţii şi Christoph Freistag , directorul clinicii unde ş-a produs minunea. Iar doamna Titiana Sziladi a învăţat sensul adine al celui mai simplu cuvînt din germană: Danke!

La plecarea din Germania a plins. Nu pentru că şi-a regăsit încrederea, nu pentru că, după 45 de ani, într-o dimineaţă de cireşar, n-o mai dureau'picioarele, nu pentru că inimoasa echipă de medici a rechemat-o şi pentru operarea celuilalt picior şi nici măcar pentru plicul de 1.000 de mărci adunate ş i oferite de nem ţi pentru cheltuielile de călătorie. Lacrima şi-a făcut cărare spre lume pentru că, la despărţire, doctorul Bertram a luat-o de după gît, spunîndu-i neînţelese vorbe de îmbărbătare. Atunci n-a putut să-şi reprime gîndul că, la noi, a fost tratată mitocăneşte, asemenea altor semeni, semănînd uimitor cu ea, ca un abandon multiplicat în înfăţişări umane, oameni f ă r ’ de speranţă, peste care n-a dat norocul, aşa cum s-a întimplat cu ea.

Radu VIDA

Medicamente pentru bolile cronice

Casa Naţională de Asigurări Sociale de Sănătate a stabilit m odalitatea dc eliberare şi decontare a m edicamentelor specifice b o lilo r cronice, produsele farmaceutice unnînd să .fie primite gratuit de către bo lnavi, prin program ul naţional dc sănătate, a declarat, ie ri. A lexandru C iocîlteu , preşedintele CNASS.

Astfel, medicamentele ce se acordă în ambulatoriu, pentru SIDA şi alţe boli cronice cum ar fi cele "oncologice, diabet zaharat, TBC şi boli psihice vor fi procurate prin farmaciile care aparţin un ită ţilo r san itare nominalizate.

Medicamentele antiretrovirale acordate în ambulatoriu pentru pacienţii infectaţi cu HIV/SIDA vor fi asigurate prin farmaciile cu circuit închis aparţinînd spitalului de boli infecţioase, iar cele necesare tratamentului bolii canceroase vor pu tea fi asigurate şi de in stitu ţiile oncologice din Bucureşti şi Cluj. Medicamentele citostatice vor fi asigurate, în Bucureşti, de farmaciile de circuit închis din Spitalul Sf.Maria (pentru secto ru l 1), S p ita lu l Sf. Pantelimon (pentru sectorul 2), Spitalul Colţea (pentru sectorul 3), Spitalui Sf.Ioan (pentru sectorul 4), Spitalul Burghele (pentru sectorul 5) şi Spitalul C lin ic U n iv ersita r (pen tru sectorul 6). M edicam entele antidiabetice se asigură, în B ucureşti, p rin farm aciile Institutului de Diabet, Nutriţie şi Boli M etabolice “Prof.dr. N . Paulescu” şi cele ale Spitalului “Nicolae Malaxa”.

. Eliberarea medicamentelor se va face pe baza re ţe te lo r eliberate de medicul specialist

G h s r le n i i s e m n e a z ă a c t u l d e p a r te n e r ia t c u n e m ţ ii

La sfîrşitul săptămînii trecute, o delegaţie a oraşului Gherla s-a aflat în Germania. în orăşelul Forcheim, localitate pe cale de înfrăţire cu Gherla, s-a semnat actul de parteneriat dintre cele două urbe. La festivităţile prilejuite de acest moment important al colaborării şi prieteniei dintre edilii celor două oraşe au fost prezenţi şi reprezentanţii aşezării transilvane. Din partea română actul a fost semnat de domnul învăţător Nicolae Pop, primarul oraşului Gherla, iar partea germană a fost reprezentată de primarul oraşului Forcheim, domnul Franz Stumpf. Noul act de parteneriat semnat de edilii oraşului Gherla prevede o colaborare în domeniul social, economic şi cultural, relaţiile de prietenie dintre locuitorii celor două oraşe fiind stabilite acum opt ani. în această perioadă, reprezentanţii Crucii Roşii Germane au efectuat lucrări de renovare şi modernizare în instituţiile sociale din Gherla in valoare de peste 600 milioane Iei.

Prin grija nemţilor s-a reînfiinţat în localitatea de pe Someş Cantina de ajutor social, unde,Tn pre'fent, servesc o masă caldă 130 de oameni săraci şi handicapaţi. Deci, prietenii din Forcheim le-au fost de mare ajutor edililor gherleni.

Semnînd actul de parteneriat dintre cele două localităţi, gherlenii şi-au ratificat, de fapt, o relaţie de lungă durată, deosebit de benefică pentru ambele pârti.

________________________ ._■________ SZEKELY Csaba^

3 ă i d a n . . . g r o t ăU cheamă Romică şi are 13

ani. îşi pierde timpul în Pasajul Gării şi... “locuieşte” în grota de.pe Cetăţuie.

E brunet, subţirel şi jegos. Cît e ziua de lungă bate creanga oraşul şi cerşeşte,

îî. auzi spunînd: “Domnule, dă-mi şi mie o mie de lei să-mi cumpăr o bucată de pîine”.

Nu e insistent ca şi alţii din breasla lui şi poate de aceea lumea îi dă şi uită de el, ţrecînd mai departe, încerc să-l trag puţin de limbă.

Tatăl lui este în puşcărie. A re de ispăşit o pedeapsă de opt ani, pentru tîîhărie.

Mama este şomeră şi are de crescut patru copii. Romică cîştigă pe zi aproximativ...50.000 lei.

Ce cîştigă pierde la jocuri mecanice, cu p rie ten ii, sau îşi cumpără aurolac şi se

droghează. în “hotelul” de pe C etăţuie îş i duce veacul împreună cu 14 copii ai străzii.

Seara, cînd se întîlnesc, îşi fac m onetarul şi consum ă rachiu cu... aurolac.“Familia” are şi un naş: un tînăr de 20 ani care are grijă de ei - să nu se bată şi să facă din cînd în cînd baie în...Someş.

Cel mai mult îi place lui Romică să se plim be, să străbată oraşul-şi să vadă. Şi vede multe pe stradă!

Brusc, se opreşte şi nu-mi mai spune nim ic. Insist. Se uită şmechereşte la mine şi-mi spune:“Nene, dumneata esti de la Poliţie şi

vrei să ştii cam multe”.Rămîn năuc, uitîndu-mă în

urma lui.val m.

V IZ EConsulul general al

Consulatului General al Germaniei la Sibiu, Harald Gehrig, a anunţat că sistemul de acordare a vizelor pentru Germania va fi modificat, începînd din data de 25 iuliea.c..

Pentru a scurta timpul petrecut de solicitanţii de vize în faţa secţiei vize a Consulatului Germaniei “începînd de luni se acordă^ programări pentru înaintarea dosarelor, în cazul persoanelor care doresc să plece în Germania, la invitaţia unei persoane private sau pentru turişti”. Programările vor fi făcute de luni pînă joi, între orele 14.00 - 16.00. Fiecare

-paşaport care urmează să fie vizat, împreună cu invitaţia pentru Germania, trebuie dus personal la sediul Consulatului, în vederea programării, iar în cazul familiilor, de către un reprezentant.

Noul sistem de acordare a vizelor a fost impus în urma incidentelor înregistrate la începutul acestei săptămîni, cînd, din cauza aglomeraţiei şi a nem ulţumirilor legate de persoanele care intrau în sediul Consulatului fară să stea la rînd, două femei au leşinat, iar m a i, multe persoane s-au îmbulzit în faţa secţiei vize.

în urma cercetărilor întreprinse, unui număr de 14 persoane li s-au întocmit dosarele de cercetare penală cu propunerea de trimitere în ., judecată, fiind acuzate de trafic de influenţă. Cele 14 persoane sînt cercetate ca urmare a plîngerilor formulate de mai ■ mulţi oameni, potrivit cărora învinuiţii solicitau sume cuprinse între 1.000 şi 2.000 de mărci germane pentm a facilita obţinerea de vize.

Page 15: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-2T JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

Burse pentru studenţii orfani de ambii părinţi

Conform unui recent Ordin a! ministrului Educaţiei Naţionale,

studenţii orfani de ambii părinţi beneficiază de cel puţin una din categoriile

de burse acordate în învăţămîntul superior, în baza prevederilor legale

, în vigoare. în cazul în care studenţii orfani de

ambii părinţi nu au o situaţie şcolară care să

le permită obţinerea unei burse de

performanţă, burse de merit sau burse de

studiu, aceştia vor primi o bursă de ajutor social

la un nivel care să Ic permită continuarea

studiilor. Valoarea bursei de ajutor social

este stabilită dc senatul universitar, astfel îneît

să acopere cheltuielile de cazare, masă şi

subzistenţă. Dacă studenţii din această

categorie primesc deja bursă pentru merite şcolare, ei pot totuşi

beneficia, ocazional, şi de bursă de ajutor

social. Acordarea burselor pentru studenţii

orfani de ambii părinţi se face pe toată perioada

anului universitar, inclusiv şi vacanţele.

Aceste burse se acordă din bugetul universităţii,

constituit din alocaţiile bugetare şi venituri

proprii, pe baza deciziei senatului universităţii. La solicitarea lor şi pe baza deciziei senatului

universităţii, studenţilor orfani de ambii părinţi li se asigură cazarea în

cămine pe toată perioada anului

calendaristic. De asemeni, ei au prioritate la obţinerea de locuri în

taberele studenţeşti ; finanţate de Ia bugetul de stat. în baza aceluiaşi

Ordin al ministrului Educaţiei Naţionale,

universităţile pot acorda şi alte facilităţi acestei

categorii de studenţi, din fondurile extrabugetare. Totodată, universităţile

vor acorda priorităţi acestor studenţi în

accesul la efectuarea diferitelor activităţi

plătite în cadrul universităţii, ajutînd

astfel la integrarea lor rapidă în colectivitate şi

pe piaţa forţei dc muncă. (M. T.)

1963 - A fost încheiat Tratatul cu privire la interzicerea experienţelor cu armă

nucleară în atmosferă, în spaţiul cosmic şi - sub apă (intrat în vigoare la 10.10.1963).

E l

Ii-a bâgat m îna pînâ-n cotUn tînăr clujean este cercetat, în stare de libertate, de lucrătorii, Serviciului de Combatere a

Criminalităţii Economico Financiare ca urmare a săvîrşirii infracţiunii de delapidare, fals şi uz de fals. Potrivit anchetatorilor, Bota Ovidiu, în vîrstă de 29 de ani, angajat ca gestionar al societăţii Alcoom S.A. a adus, pe parcursul anilor 1999-2000, un serios prejudiciu societăţii. Pentru aceasta Bota a falsificat mai multe chitanţe, iar o parte din sumele încasate nu erau înregistrate în evidenţele contabile ale firmei. Prejudiciul total adus firmei Alcoom este de 148 de milioane de lei, iar pînă în prezent acesta n-a putut fi recuperat. Pentru infracţiunile comise legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 15 ani. ' C.PURIŞ

Comisiile Consiliului local turdean nu respectă Legea administraţiei publice

• din. acest m otiv , com pon en ta aces to ra trebu ie re c o n s titu ită •în urma unei adrese primită'

de la Prefectură, zilele urmă­toare se aşteaptă o restructurare a comisiilor din cadrul Consiliu­lui local turdean. Cele 5 comisii constituite abia în urmă cu două săptăm îni se pare că nu întrunesc întocmai prevederile legale. Primarul municipiului Turda, Virgil Blasiu a aflat acest

. lucru doar după ce a fost sesizat de către Primăria comunei Mihai Viteazu în legătură cu o adresă primită de la Prefectură, în acel act se specifica faptul că fiecare comisie' trebuie să conţină un număr impar’ de consilieri pentru ca hotărîrile luate să fie valabile. în plus, se

specifica în adresă, viceprimarul nu are dreptul să facă parte din nici o comisie. Prevederile Legii Administraţiei Publice pun în mare încurcătură executivul turdean. Primarul Blasiu se întreabă cum poate să împartă 22 de consilieri în 5 comisii, astfel îneît fiecare comisie să aibă un număr impar de membri. Se pare că pînă la urmă, unica soluţie ar fi să se revină la numărul de patru comisii cît au existat în legislatura trecută, ultimele două comisii' fiind reunite într-una singură. Acest lucru însă vă da naştere la noi discuţii între consilieri, care şi-au

disputat intens funcţiile de preşedinţi. O astfel de situaţie a existat în cadrul comisiei 4 - Muncă şi protecţie socială, sănătate, apărarea ordinii publice - unde funcţia de preşedinte a fost atribuită pe rînd consilierilor losif Pataki şi Comeliu Sârbu, şi ea va mai cuprinde: învăţămîntul, cultura, cultele, minorităţile, tineretul, sportul şi turismul. După ieşirea viceprim arului din această, schemă, Comisia 4 va fi formată din şapte consilieri. Această nouă reorganizare va fi probabil votată în cadrul următoarei şedinţe de Consiliu.

Brîndusa FAUR

La Turda

6 m i l i a r d e d e l e i p e n t r u a j u t o r s o c i a l

Primăria turdeană a alocat de la bugetul local suma de 6 miliarde 450 milioane lei pentru ajutorul social. Aceşti bani au fost împărţiţi după cum urmează: 2 miliarde 600 de milioane lei pentru-cantina socială, 800 milioane lei pentru ajutor social, 150 milioane pentru asistenţă socială (ajutor de urgenţă), 100 milioane pentru indemnizaţii naştere şi 2 miliarde 800 milioane lei pentru asistenţii personali ai persoanelor cu handicap.

Pentru primirea ajutorului social, asistaţii vor.fi obligaţi şi

în continuare să presteze zece zile de muncă în folosul comunităţii. La cantina socială în prezent servesc masa un număr de 430 de asistaţi. Persoanele cu situaţie precară spun că preferă masa de la cantină în schimbul ajutorului social, care e prea mic, deci insuficient pentru a se putea hrăni ca j a cantină.

în privinţa locuinţelor sociale, Primăria Turda deţine un număr de 14 cereri pentru anul în curs, la care se adaugă încă 12 cereri pentru anul 2001. în cursul acestui an a fost finalizată

acţiunea de reabilitare a blocului de locuinţe sociale L 105, unde din 97 de locuinţe, în urma renovării, au fost amenajate 54 de apartamente, repartizate familiilor ce locuiau şi înainte în acel imobil. Pentru a se reuşi satisfacerea tuturor cererilor, primarul Virgil Blasiu a spus câ pe viitor se intenţionează achiziţionarea unor clădiri de locuinţe ce aparţin societăţilor Cimentul SA sau Titan SA pentru a fi reabilitate şi amenajate ca locuinţe sociale.

- B. F. -

Venea o... roată spre Floreşti

Un eveniment rutier mai puţin obişnuit a avut loc vineri pa Calea Floreşti din Cluj- Napoca. Roata unei maşini desprinsă din ax a accidentat grav o femeie care circula pe marginea străzii.

Popescu Toader, în vîrstă de 43 de ani din judeţul Suceava se afla în jurul orei 3.30 la volanul autobasculantei cu numărul de înmatriculare OT-19-ATH şi se îndrepta spre Floreşti. La un moment dat, una din roţile primei punţi spate s-â desprins din lonjeroane şi ’a luat-o la fugă pe şosea. După ce a depăşit maşina, roata a surprins-o şi accidentat pe Ştef Livia, de 32 de ani, care se deplasa pe partea dreaptă a străzii. Victima a suferit mai multe traumatisme cranio-cerebrale şi leziuni. Ştef a fost internată în stare gravă la Clinica de Chirurgie I.

C .P U R IS

• V ' -■ < ' »ce V 0 * K / T / , ce (rAEYft' POfrMCf

4-fi. TA Bâbf Ne APvUtft

O n o r a t a i n s t a n t â . . .m• “Reclamanta nu mi-a spus mie niciodată şi nici

măcar şefului de post din comună câ este însărcinată”.• Partea vătămată mi-a spus:“A venit peste mine şi m-a omorîL Dar nu mi-a

spus cine”.• - “Soţii s-au înţeles minunat.- Cît de minunat?- Ca doi fraţi". . v• “Vă rog insistent a soluţiona această cerere cît

mai repede posibil şi a mă divorţa deoarece doresc să mă căsătoresc cu cel din urmă”.

• “Cînd reclamanta l-a cunoscut pe pîrît nu ştia şi n-avea de unde să ştie că pîrîtul este măgar”.

• “Am fost ajuns din urmă de două persoane care m-au întrebat cîte perechi de pantaloni am pe mine. Eu am răspuns că una singură. Controlîndu-mă au constatat că asupra mea se găsea şi o pereche de blue-jeans. Dar spuneţi şi dumneavoastră: dacă voiam să-i fur, aş fi stat eu la discuţie cu urmăritorii?”.

L a m is ia , în c ă u ta re d e ... a u rCe poate căuta omul într-o mină? Ori să muncească acolo, ori

să caute o... comoară. Pe Viorel Lehene din satul Ticu, comuna Aghireş l-a interesat doar ultimul scop. într-o zi, împreună cu bunul lui “prieten” Nicolae Mihuţ au sustras bunuri materiale de la Exploatarea minieră Aghireş. De aur n-au dat, dar au dat poliţiştii de ei. Pentru comiterea infracţiunii de furt au fost condamnaţi nu la muncă în. subteran, ci la închisoare pe o perioadă de 3 luni. Ei se şi găsesc deja în puşcăria din Gherla. De acolo nu sînt trimişi în mină, ci pe cîmp,, la recoltarea furajelor.

Curios, Viorel Lehene are meseria de sudor, cu care astăzi poţi cîştiga bani serioşi. însă lui i-a fost mai uşor să cutreiere Exploatarea minieră din comuna natală!

SZ.Cs.

.................................sfatBerbec (20 m artie - 18 aprilie )Relaţia voastră cu o persoană mai în

vîrstă, apropiată vouă, tinde să devină tensionată. Evitaţi d iscu ţiile în contradictoriu în această perioadă şi mai ales, fiţi îngăduitori cu cei din jur.

Taur (19 aprilie - 19 mai)Vă aşteaptă o serie de examene dificile,

pe care voi însă v-aţi propus să le treceţi cu orice preţ. Atenţie numai să nu fie sănătatea voastră şi liniştea sufletească acest preţ! Veşti bune din străinătate.

G em eni (20 m ai - 19 iunie)1 Astrele vă prezic o săptămîriâ liniştită

şi relaxată, fără prea mari incidente. Din păcate e numai liniştea de- dinaintea furtunii, tradusă Ia voi printr-o perioadă viitoare plină de stres şi bătăi de cap legate de organizarea unui eveniment special.

R ac (20 iu n ie - 21 iulie)'O b ice iu ri din trecut revin în

actualitate; în această săptămînă racii sînt mari cuceritori, farmecul şi puterea de convingere sînt calităţi care îi fac să iasă în evidenţă, impresionînd sexul opus...

Leu (22 iu lie - 21 august)Aveţi de făcut o alegere foarte dificilă

şi curînd vă daţi seama că cei dragi nu vă pot ajuta. Trebuie să decideţi voi şi nu aveţi nevoie decît să vă urmaţi sentimentele şi intuiţia. Totul va fi minunat atunci.

Fecioară (22 august - 21 sep tem b rie )Dacă tocmai aţi cunoscut o persoană

foarte drăguţă, este cazul să faceţi în aşa fel îneît să trataţi serios această legătură. Financiar, situaţia voastră nu este una fericită, încercaţi şi chestii de noroc.

S corpion (22 octom brie

Balanţă(22 sep tem b rie • 21 oc to m b rie )Relaţia voastră cu persoana iubită

devine incandescentă. Folosiţi orice prilej de sărbătoare împreună cu cel drag, rezultatul fiind un nou început sentimental. Un lucru bun, pe care îl meritaţi.

21 noiem brie)Acum a sosit momentul să trageţi o

linie după trecutul nu prea bogat în evenimente fericite şi să vă ziceţi că o luaţi iar de la 0, fie că e vorba de o nouă iubire, ori de schimbarea carierei.

Săgetător(22 no iem brie - 20 decem brie )Sînteţi în plin proces de reîncărcare a

“bateriilor”, lucru care vă prieşte. E bine să fii şi leneş din cînd în cînd, vă spuneţi, dar să nu uitaţi că aveţi cel puţin două proiecte începute şi neterminate încă.

C apricorn(21 decem brie - 19 ianuarie)Gîndurile vă zboară spre destinaţii

îndepărtate, exotice, dar din păcate ele nu au mari şanse să devină reale. în schimb, vă puteţi folosi imaginaţia creativă în cadrul muncii voastre de rutină. Rezultatul este garantat un succes.

Vărsător (20 ianuarie - 18 februarie)Faceţi tot posibilul să împăcaţi şi să

mulţumiţi persoana iubită. Acum vă daţi seama că este ceea ce v-aţi dorit dintotdeauna şi vă puneţi în gînd sâ­n-o mai supăraţi. O surpriză vă aşteaptă... acasă.

Peşti (19 fe b ru a rie - 19 m artie)Greşeala voastră este că nu luaţi în

serios relaţiile cu persoanele de sex opus. O aventură din trecut va ieşi la suprafaţă, iar voi aveţi toate şansele să vă faceţi de rîs. O lecţie dură, dar bună.

Page 16: Gh. Funar îi acuză pe unii consilieri locali de atitudine antisemitădspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/72324/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · cîtorva sute de hectare de teren

Un i*r®e,ian din doi ar vo,a împotriva încheierii unui acord de pace care să prevadă crearea unui stat palestinian independent şi control palestinian asupra unor părţi din Ierusalimul de Est, se arată într-un sondaj Gallup, difuzat ieri şi citat de AFP

sîmbătă, pe lacul Skadar, la g'ranita c^Aih'109™’ anunţat, ieri, cotidianul m unte n e gre a î'vg^

citat de AFp!

i m m societăţi in m i aude ia r@|@aua de gaz din cauza datorsiSor

Un număr de 30 de societăţi comerciale din judeţul Cluj au fost deconectate, ieri, de la reţeaua de alimentare cu gaz metan din cauza datoriilor mari pe care le au faţă de Distrigaz.

Inginerul şef al Distrigaz Cluj, Viorel Timoce, a declarat că principalu l datornic al societăţii este Combinatul de Utilaj Greu (CUG), cu restanţe de 23 de miliarde de lei, iar

primul termen de plată este miercuri. Dacă, pînă atunci, CUG nu îşi va plăti datoria, conducerea Distrigaz va dispune deconectarea de la reţeaua de alimentare. Următorii pe lista datornicilor Distrigaz sînt; societatea de Termoficare din Turda - cu datorii de peste 11 miliarde de lei, societatea Sticla Turda - cu 6,5 miliarde de lei, societatea de Termoficare

din Dej - cu restanţe , de peste patru miliarde de lei. Cu aproximativ o săptămînă în urmă, conducerea Distrigaz a decis să întrerupă, două zile pe săptămînă, furnizarea gazului metan livrat societăţilor de termoficare cu datorii mari. Alţi mari datornici aflaţi în atenţia Distrigaz sînt societăţile: Sanex cu 4,1 m iliarde de lei, Electroceramica, cu 200 de

înscrierile pentru a doua sesiune de bacalaureat se apropie de sfîrşit

milioane de lei, Mucart cu peste 800 de milioane de lei Eternei ) 1 milioane, Tim, cu 20,5 milioane şi Constructorul cu 7 milioane. Acestea au fost deconectate la sfirsitul săptămînii trecute. Decuplarea datornicilor de la reţeaua de alimentare cu gaz metan va continua dacă firmele nu îşi vor plăti, în zilele următoare restanţele către Distrigaz.

Ministerul Funcţiei Publice cere prefecţilor să se pregătească

pentru caniculăM in is teru l F uncţie i P ublice a trim is , ieri, p re fec ţilo r din

ju d e ţe o avertizare în care solicită să fie p reg ătiţi pentru a face fa ţă e v e n tu a le lo r problem e ce po t apărea în urm a v rem ii c a n ic u la re a n u n ţa te pen tru a c e a s tă s ă p tă m în ă . T o to d a tă , p re fe c ţ i lo r fi se s o lic ită ca , în c a lita te de preşed in ţi ai C o m is iilo r Judeţene de A p ăra re îm p o triva D ezastre lo r, să d ispună luarea m ăsu rilo r ce se im pun în a s e m e n e a c a z u r i. In a v e rtiz a re se p re c iz e a z ă c ă , în perioada 25 -27 iu lie , v rem ea va fi fo a rte că ld uroasă, ch iar canicu lară în o re le după-am iczei.

Înscrierile pentru a doua sesiune a bacalaureatului se vor încheia astăzi, examenul urmînd să se desfăşoare în perioada 14- 25 august, a declarat Adrian Stoica, directorul Serviciului N aţional de Evaluare şi Examinare.

Potriv it graficului de desfăşurare a bacalaureatului înscrierile au loc în perioada 20- 25 iulie, iar examenele se vor desfăşura după următorul orar: 14-15 august -- limba şi literatura română - probă orală,

16-17 august - limba şi literatura maternă - probă orală, 18-19 august - limba modernă - probă orală, 21 august - limba şi literatura română - probă scrisă, 22 august - limba şi literatura maternă - probă scrisă, 23 august - proba obligatorie a profilului - probă scrisă, 24 august - o probă la alegere din aria curricularăcorespunzătoare, specializării - probă scrisă sau practică, 25 august - o probă la alegere dintre disciplinele din celelalte

arii curriculare, alta decît cele susţinute anterior - probă scrisă sau practică, 27 august - afişarea rezultatelor, 28 august - depunerea contestaţiilor, 30 august - afişarea rezultatelor' finale.

Potrivit preşedintelui SNEE, în prima sesiune au promovat examenul 84 la sută din cei aproxim ativ 180.000 de absolvenţi ai claselor Xll-a şi a Xlll-a, iar la cea de a doua sesiune sînt aşteptaţi aproape 30.000 de absolvenţi.

Preşedintele Comisiei de apărare din Senat propune înfiinţarea unei bănci a armateiPreşedintele Comisiei pentru

apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Senatului, Nicolae Alexandru, a afirmat, ieri. la Sibiu, câ această comisie propune înfiinţarea unei bănci a MApN. Preşedintele Comisiei

de apărare a mai precizat că, în prezent, sînt consultaţi toţi factorii de decizie care ar putea contribui la realizarea acestei idei. “Ştiut fiind că multe cadre m ilitare nu au locuinţe, că situaţia bugetară a ministerului

este precară, o astfel de bancă ar putea rezolva multe dintre problem ele sociale şi de dotare” , apreciază Nicolae A lexandru. La rîndul său, senatorul Şerban Săndulescu, vicepreşedinte al Comisiei, a

afirmat că “o astfel de bancă ar putea reprezenta o soluţie pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă armata”. Preşedintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a

Senatului a început, ieri, o vizită de informare, de două zile, în Garnizoana Sibiu. Preşedintele Comisiei este însoţit, în garni­zoana Sibiu, de vicepreşedintele Comisiei, Şerban Săndulescu, şi de senatorul Gh. Păvălascu.

F ilia la m u n ic ip a lă a PDSR se va înarm a cu m ai m ulte s tra te g ii pentru la toam n ă

După C onsiliu l Judeţean PDSR a venit rîndul Organizaţiei Municipale să se întrunească şi să dezbată probleme legate de rezultatele obţinute la alegerile locale şi prestaţia în timpul campaniei electorale, precum şi un plan de acţiune pentru viitorul apropiat, in ce p riveşte rezu lta te le înregistrate în urma alegerilor din 4 iunie, preşedintele filialei municipale PDSR, Constantin Corega a afirmat că ele au fost mai bune decît în 1996, dar mai

slabe faţă de obiectivele care vizau: intrarea în turul doi a candidatului în cursa pentru P rim ărie şi ob ţinerea unui num ăr de 12 consilieri. Realitatea a însemnat pentru PDSR Cluj - Napoca locul patru în competiţia electorală pentru funcţia de edil-şef şi un număr de cinci consilieri. în opinia lui Corega, cauzele care au condus la aceste rezultate sînt: stabilirea inexactă a obiectivelor ţintă, neprezentarea la timp a candidatului pentru Primăria

m unicipiului, modul de desemnare a candidaţilor pe listele pentru Consiluiul local, care a provocat nemulţumiri, realizarea campaniei de către o echipă mai puţin competentă, lipsa unui discurs convingător pe tema naţionalistă şi nu în ultimul rînd, faptul că, fuziunile, aderările şi absorbţiile preelectorale n-au avut efectul scontat. Dacă la alegerile precedente PDSR s-a bucurat de un număr de 11 consilieri, acum el s-a înjumătăţit. în consecinţă,

preşedintele PDSR Cluj, Grigore Zanc, a propus ca pînă la 10 august toate organizaţiile municipale şi comunale să-şi evalueze forţele de care djspun în captarea de voturi. în ce

. priveşte campania de strîngere de semnături pentru candidatura lui Ion lliescu la Preşedinţie, organizaţia municipală PDSR îşi propune o normă, care să nu coboare sub 10.000 de semnături. Pentru campania electorală, în vederea alegerilor generale, vor fi elaborate mai

multe strategii. Acest lucru va veni în întîmpinarea fluidităţii de care dă dovadă scena politică românească, a precizat directorul campaniei electorale a PDSR, prof. Vasile Puşcaş, în opinia acestuia, obiectivele strategice principale sînt: construirea unei percepţii în rîndul opiniei publice potrivit căreia PDSR realizează o politică modernă, care unnăreşte eficient binele ţării, un rol major avîndu-1 grupurile de PDSR-şti în cadrul Consiliilor Judeţene şi Municipale.

Adriana CIOTI

A u t o r i t ă ţ i l e b r i t a n i c e i n t e n ţ i o n e a z ă s ă o f e r e a s i s t e n ţ ă R o m â n i e i I n p r e g ă t i r e a a d e r ă r i i l a U E

Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord sprijină aderarea României la Uniunea Europeană şi doreşte să acorde Bucureştiuiui asistenţă în procesul pregătirii pentru aderare, a declarat, ieri, Lordul Primar al City of London. Alderman Clive Martin, la întîlnirea de la Neptun cu premierul Mugur Isărescu. Lordul Primar şi-a exprimat satisfacţia pentru dezvoltarea relaţiilor dintre cele două ţări şi a subliniat necesitatea îmbunătăţirii mediului de afaceri din România, precizînd că doreşte să identifice acele domenii economice în care cercurile financiare din Marea Britanie ar putea sprijini concret România.

Oficialul britanic a afirmat câ este oportună efectuarea unei vizite de lucru a.premierului român lâ Londra, în scopul atragerii de noi investiţii în România.

Numărul infracţiunilor economice petrecute în judeţul Cluj a crescut cu 1 5 % fată de anul trecutNumărul cazurilor de

infracţiune economică aflate în atenţia ' reprezentanţilor Inspectoratu lu i-de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj a crescut cu 15% faţă de anul trecut. Numărul infracţiunilor economice înregistrate în judeţul Cluj în prima jumătate a anului 2000 este

de 1.500. Cel mai frecvent întîlnite sînt înşelăciunile cu mijloace de plată false, file CEC fără acoperire sau avînd înscrise conturi şi bănci em itente, fictive. Poliţia municipiului a finalizat, pînă în prezent, 60 de astfel de-cazuri şi lucrează la alte 100 de cazuri.

Reprezentanţii IPJ Cluj spun

câ numărul delapidărilor a scăzut. - Cele mai grave sînt considerate a fi înşelăciunile cu mijloace de plată false - file CEC fără acoperire sau avînd înscrise conturi fictive. Cele mai multe infracţiuni economice sînt comise de tineri care, după ce cîştigă încrederea patronilor, încep să fure din banii firmei.

Predata va juca, din nou,

pentru “U”

“ţţa tX fffe' I -î ***** L xiilV* ■“&

h O *

------

La primul antrenament al zilei de ieri al studenţilor clujeni au fost prezenţi Marius Predatu şi Marcel Rus. Predatu a primit din partea preşedintelui Gloriei Bistriţa, Jean Pădureanu, acceptul de a se antrena cu “U” şi de a semna' un contract de joc fără ca gruparea bistriţeană să emită vreo pretenţie financiară. Marcel Rus a revenit la Cluj după ce în sezonul trecut a evoluat la Olimpia Satu Mare, unde, mai mult a frecat banca de rezerve, deşi antrenorul sătmărenilor, Remus Vlad, a fost cel care i-a deschis uşa performanţei în urmă cu şapte ani, pe cînd cei doi se aflau la FC “U . Revenirea lui loan Ovidiu Sabău la “U” are darul de a trezi în inimile unor foşti jucători ai Universităţii dorinţa de a pune umărul la redresarea clubului. Cristi Coroian şi Vasile Jula şi-au exprimat dorinţa de a părăsi Gloria Bistriţa, însă este greu de crezut câ Pădureanu va accepta descom pletarea lotului pentru satisfacerea unor vise, poate, de moment. ■

C o d in S A M O IL A

C A S A D E E D I T U R Ă

"/K^rată' p n T s .c T S ^ S ^ S l^ d S to r a ţ^Napoca. înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 2 2 .0 3 .1 9 9 1 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

IL IE C A L IA N ( re d a c to r ş e f);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şe f adjunct); C R IS T IA N B A R A (redacto r ş e f adjunct).T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; fa x : 1 9 .2 8 .2 8 ;E-mail: [email protected] - redacţiaE-mail: [email protected] - publicitate

T e l/fa x :S e c r e ta r d e re d a c ţ ie : H o r e a P E T R U Ş 1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ IA : C luj-Napoca, str. N apoca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 r MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC- TEL.: 19.75.07 - ALIN TUDOR BÂIESCU; SPORT: TEL.: 19 21 27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEl./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 1949 81 - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP- SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75

mailto:[email protected]
mailto:[email protected]

Revista 22 · Petre Roman pag. prin din r de - R . d, 11 . Legea pentru prelungirea contractelor de inchiriere rezolvá mascat problema caselor nationalizate a Gheorgbe Funar vrea

Revista 22 · Petre Roman pag. prin din r de - R . d, 11 . Legea pentru prelungirea contractelor de inchiriere rezolvá mascat problema caselor nationalizate a Gheorgbe Funar vrea

Suian riscă să piardă tot Funar - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../66995/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995_007_1526.pdfsubstitut al unor produse şi dezvoltă un nou modtle producţie.

Suian riscă să piardă tot Funar - dspace.bcucluj.rodspace.bcucluj.ro/.../66995/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1995_007_1526.pdfsubstitut al unor produse şi dezvoltă un nou modtle producţie.

Radu Sîrbu l-a acuzat pe GheorgSie Funar de gestiune ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71791/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · D-na Leni Fischer declara - cum nu se poate mai

Radu Sîrbu l-a acuzat pe GheorgSie Funar de gestiune ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71791/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1998... · D-na Leni Fischer declara - cum nu se poate mai

GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

Ia în considerare acţiunea juridică! Ce prevede legea ... · întunecat, noaptea” ... „Femeile acuză viol fără sa fie cazul” ... decizie grea, de regulă victima se poate

Ia în considerare acţiunea juridică! Ce prevede legea ... · întunecat, noaptea” ... „Femeile acuză viol fără sa fie cazul” ... decizie grea, de regulă victima se poate

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS FUNAR” 10 ...scoala12craiova.ro/Docs/Subiecte Funar 2018.pdf · 10. Restul împărţiri numărului 123456789 la 9 este a. 0 b. 10

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS FUNAR” 10 ...scoala12craiova.ro/Docs/Subiecte Funar 2018.pdf · 10. Restul împărţiri numărului 123456789 la 9 este a. 0 b. 10

Gheorghe Funar adresează Ni s-a furat Parlamentuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71560/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Oleită specială dj^ abonamente ADEVĂRUL de Cluj

Gheorghe Funar adresează Ni s-a furat Parlamentuldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71560/1/BCUCLUJ_FP... · 2017-08-08 · Oleită specială dj^ abonamente ADEVĂRUL de Cluj

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

GHIDUL PACIENTULUI TRATAT HOMEOPAThomeopatiasi.ro/ghidul_pacientului.pdf · 2020. 8. 14. · aşteptând să facă miracole şi dacă progresul este lent acuză homeopatia şi caută

GHIDUL PACIENTULUI TRATAT HOMEOPAThomeopatiasi.ro/ghidul_pacientului.pdf · 2020. 8. 14. · aşteptând să facă miracole şi dacă progresul este lent acuză homeopatia şi caută

E:01 AcoladaAcolada nr. 09Ac Acolada nr. 09.pdfprin intermediul doar a cîtorva nume, ceea ce consideră că ar fi un fapt injust. A unei „elite” formate din Doinaş, Negoiţescu,

E:01 AcoladaAcolada nr. 09Ac Acolada nr. 09.pdfprin intermediul doar a cîtorva nume, ceea ce consideră că ar fi un fapt injust. A unei „elite” formate din Doinaş, Negoiţescu,

Cifrele getice - Gheorghe Funar - cdn4.libris.ro getice - Gheorghe Funar.pdf · la marele istoric Nicolae Densusianu. in poezia ,,Sarmis", geniatul Mihai Eminescu a scris mai multe

Cifrele getice - Gheorghe Funar - cdn4.libris.ro getice - Gheorghe Funar.pdf · la marele istoric Nicolae Densusianu. in poezia ,,Sarmis", geniatul Mihai Eminescu a scris mai multe

Full page photo · elena-gabriela udrea mirel-mircea amaritei teodor-viorel me-lescanu gheorghe funar zsolt szilÁgyi monica-luisa macovei constantin rotaru cÅlin-constantin-anton

Full page photo · elena-gabriela udrea mirel-mircea amaritei teodor-viorel me-lescanu gheorghe funar zsolt szilÁgyi monica-luisa macovei constantin rotaru cÅlin-constantin-anton

Funar_2018.pdfScoala Gimnazialä "Decebal" Craiova Rezultatele elevilor la Concursul Interjudetean de Matematicä "Louis Funar" Editia a XlV-a, 10.11.2018 4

Funar_2018.pdfScoala Gimnazialä "Decebal" Craiova Rezultatele elevilor la Concursul Interjudetean de Matematicä "Louis Funar" Editia a XlV-a, 10.11.2018 4

Neruşinări ministeriale Funar nu s-a prezentat nici ieri ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71828/1/... · BNR acordă {Băncii Dacia Felix posibilitatea t a a * concepe un

Neruşinări ministeriale Funar nu s-a prezentat nici ieri ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71828/1/... · BNR acordă {Băncii Dacia Felix posibilitatea t a a * concepe un

 · Web viewRevista presei ATAC Primarii se revoltă -Edilii acuză Guvernul că vrea să utilizeze în scop electoral impozitul din tranzacţiile imobiliare 24 Ianuarie 2008 | de

 · Web viewRevista presei ATAC Primarii se revoltă -Edilii acuză Guvernul că vrea să utilizeze în scop electoral impozitul din tranzacţiile imobiliare 24 Ianuarie 2008 | de

n H i Ruja Medrea se acuză reciprocdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71447/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2050.pdfrelevă concentraţii de alcool metilic situate în jurul cifrei

n H i Ruja Medrea se acuză reciprocdspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71447/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1997_009_2050.pdfrelevă concentraţii de alcool metilic situate în jurul cifrei

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS … Funar 2018.pdf · ministerul educaŢiei naȚionale Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice inspectoratul Şcolar judeŢean - dolj Şcoala

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS … Funar 2018.pdf · ministerul educaŢiei naȚionale Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice inspectoratul Şcolar judeŢean - dolj Şcoala

I Funar aruncat la gunoi pancarte numele partidelor de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71908/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · Şi Ursus face disponibilizări TSberhi Benţa

I Funar aruncat la gunoi pancarte numele partidelor de ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/71908/1/BCUCLUJ_FP_PIV2093_1999... · Şi Ursus face disponibilizări TSberhi Benţa

Revista PONTICA - M. BUCOVALA...fără miner (înălţime 0,035 m, diam. 0.057 m) lucrată din argint, poate fi amintită aici, datorită cîtorva elemente comune acelora care formează

Revista PONTICA - M. BUCOVALA...fără miner (înălţime 0,035 m, diam. 0.057 m) lucrată din argint, poate fi amintită aici, datorită cîtorva elemente comune acelora care formează

Nebun dupa Cluj - cdn4.libris.ro dupa Cluj - Rares Bogdan.pdf · Fiecare picior in fund, un pas inainte. Sau nu? ... pe care a fdcut-o Gheorghe Funar, care s-a mutat de pe Iocul I

Nebun dupa Cluj - cdn4.libris.ro dupa Cluj - Rares Bogdan.pdf · Fiecare picior in fund, un pas inainte. Sau nu? ... pe care a fdcut-o Gheorghe Funar, care s-a mutat de pe Iocul I