Avem obligaţia să repunem limba

română în drepturile ei

Poziţia României faţă de criza din Kosovo pune

Bucureştiui într-o situatie delicată

ftaian Băsescu se gîndeşte la o majorare a taxelor pentru drumuri

ii Copiatoare si consumabil

C a n o n'acum cu 10 h \

mai ieftin prin! COPIERNICUS s, BIROTICA i

iStr. I.C. Bratianu 16, Mfax:191486| •

Ofertă specialăde abonamente

ADEVĂRULde CiujPREŢUL RĂMÎNE

m r n i m0 13.000

lei/lună

Ăoonaţi-vă ACUM!

F"9W- " m

( h ttp :/ /w w w .d n tc j.ro /a d e v a ru r

ANUL IX NR. 2402 ISSN 1220-3203

• Burse.• Piaţa mobiliarăi

• Cursuri pe piaţa

ziar independent valuîară• Rate anuale ale

doblnzilorJOI

8 OCTOMBRIE 1998 16 PAGINI 1.000 LEI S S S B & S B

Leni Flscher dă lecţii de luciditate românilor pregătiţi de război Cu iugoslaviaI Li E CĂLIAN

Radu Sîrbu l-a acuzat pe GheorgSie Funar de gestiune frauduloasă

reşedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, d-na Leni Fischer, venită marţi la Bucureşti, a făcut, ieri dimineaţă, postului de Radio România -

Actualităţi, cîteva declaraţii care ar trebui să-i pună pe gînduri pe politicienii noştri, de la preşedinte şi prim-ministru la liderii dc partid şi parlamentari.

D-na Leni Fischer declara - cum nu se poate mai clar pentru orice om cu minte - că problema învâţâmîntului în limbile minorităţilor naţionale n-o pot soluţiona decît românii, nimeni neputînd să le ofere modele. Altfel spus, nici o organizaţie europeană sau mondială nu poate impune, vreo soluţie carc să nu întrunească adeziunea Parlamentului României, adică a poporului român, pe care acesta îl,' reprezintă. Este evident că avem, în această afirmaţie, încă o dovadă că toate referirile UDMR la “europenism” sînt apă de ploaie, pe carc, însă, unii politicieni români - prost informaţi, ori şantajaţi dc UDMR - sînt dispuşi să le

. considere băutură alcoolică, cu care să se-mbete şi să trădeze euforic interesele ţării.

Rcfcrindu-se la situaţia din Kosovo, d-na Leni Fischer a afirmat că intervenţia militară nu e decît o soluţie - şi nu neapărat cea mai bună. E clar -nu?! Mai mult, d-na preşedintă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei s-a gîndit serios la situaţia României, atrăgîndu-ne atenţia, în stil diplomatic, că în Iugoslavia există o minoritate românească puternică. Adică, d-na Leni Fischer le spune domnilor din armată şi Ministerul de Externe să-şi bage minţile-n cap şi să se gîndcascâ la viitorul relaţiilor româno-iugoslave.

Oare de ce trebuia să vină un străin să ne vorbească despre interesele României? Pînă Ia un punct, aş înţelege dorinţa generalilor, în frunte cu d-l Degeratu, de a se distra cu jucăriile lor care fac bum-bum! - la urma-urmelor, rostul militarilor este de a face să curgă sînge sub acoperire legală - însă un şef al Marelui Stat Major trebuie să ia în considerare şi alte lucruri. Uşurinţa cu care Ministerul Apărării Naţionale a “salutat” posibila intervenţie a NATO în Kosovo, ca şi, graba de a pune la dispoziţia NATO aeroportul Timişoara, paralel cu afirmaţia d-lui Radu Vasile, conform căreia această chestiune nu s-a discutat în Guvern, mă face să cred că Guvernul a scăpat de sub control,atît Ministerul Apărării

continuare în pagina a 16-a r

Probaincriminatorie este tocmai apostila redactată * de primar„ Onorîndu-şi obligaţiile faţă de

contribuabilul clujean, ziarul "Adevărul de Cluj” a informat cil obiectivitate asupra raporturilor dintre Consiliul local Cluj-Napoca, respectiv Primărie, şi societăţile comerciale furnizoare de bunuri şi servicii. Din întîmplare, unele dintre firmele agreate de executivul Primăriei, au legături directe ori colaterale cu omul dc afaceri Sabin Funar, nimeni altul decît fiul primarului. Inepuizabilul

student-întreprinzător a avut ocazia dc a-şi prezenta activitatea în paginile ziarului nostru, afirmînd, de bună voie, că firmele la caic este acţionar, administrator ori salariat au

diverse contracte cu Primăria. Informaţiile publicate dc noi au fost punctul de plecare în

Lum iniţa PURDEA C ristian BERINDEAN

continuare în pagina a 7-a

Hala Agroalimentară Mihai Viteazul are şase proprietari

âv j ă i ’

'

Conform unui protocol * semnat în vara anului 1995, Hala Agroalimentară din Piaţa "Mihai Viteazul” arc şase proprietari, cu acte în regulă. în ordinea arici utile, aceştia sînt: SC Alimentara SA, SC Legume Fructe SA, SC Agrocop SA, SC Arta Culinară SA, Circumscripţia sanitar- veterinară pentru controlul produselor dc origine animală şi Regia Autonomă a Domeniului Public. Suprafaţa cea mai marc (aproape 90 la sută) aparţine S.C. Alimentara, firma cu carc sc războieşte primarul Ghcorghc, Funar. La vremea cînd sc intabulau proprietăţile şi se fixau cotele indivize, IaS.C.Alimentara, unul dintre cenzori era însăşi consoarta primarului, doamna Sabina Funar.

A.V.

Lucia Hossu-Lonain:“ Palatul

Cotroceni a tăcut presiuni

asupra unor senatori şi deputaţi să

voteze împotrivă”

Lucia Hossu-Longin a declarat, ieri, după respingerea candidaturii sale pentru preşedinţia Consiliului de Administraţie al TVR în plenul Parlamentului, că “Palatul Cotroceni a făcut presiuni asupra unor senatori şi deputaţi să voteze împotrivă”.

“Colegi dc-ai noştri, senatori şi deputaţi, oameni pe carc-i cunosc mi-au mărturisit că asupra lor s-au făcut presiuni inimaginabile ca să voteze împotriva mea”, a declarat Hossu-Longin. Lucia Hossu- Longin a precizat că prin “Palatul Cotroceni" îl particularizează pe preşedintele Emil Constanţincscu.

Hossu-Longin a mai adăugat că doreşte un vot corect, pentru că “nu este posibil să sc voteze cînd lipsesc din sală 100 dc membri şi deputaţi”.

Lucia Hossu-Longin nu a întrunit numărul necesar dc voturi pentru a fi validată de Parlament în funcţia de preşedinte al Consiliului dc Administraţie al TVR. Ea a obţinut doar 226 de voturi “pentru”, _fiindu-i necesare 243 de voturi. împotriva candidaturii Luciei Hossu s-au pronunţat 153 de parlamentari.

Din România vor porni voluntari împotriva trupelor NATO

Ultranaţionaliştli români sînt pregătiţi să plece în airia pentru a bloca ofensiva Occidentului

După ce fosta republică sovietică Bclarus şi-a declarat disponibilitatea de a participa militar Ia apărarea Iugoslaviei împotriva unui atac al forţelor NATO, ultranaţionaliştii români de factură ortodoxă au anunţat ieri că vor opune voluntari înarmaţi ofensivei militare a Vestului. în acest sens, Fundaţia culturală "Sarmisegetuza” şi Liga română de misiune creştină Cluj, membre ale C ubului naţionalist creştin, i-au adresat - ambasadorului iugoslav la Bucureşti o Scrisoare prin care

îşi manifestă oficial disponibilitatea de a ajuta "eroicul popor sîrb”.

"Noi, reprezentanţii societăţii civile naţionalist-creştine din municipiul Cluj-Napoca sîntem alături de jertfa poporului sîrb pentru apărarea libertăţii ş i ' ortodoxiei. Sîntem siguri că poporul român, ortodox în marea îui majoritate, este alături de cauza Iugoslaviei, în ciuda

-politicii externe nefireşti şi nereprezentative pentru spiritul poporului român, condusă de Guvernul României” - se arată

în v scrisoarea adresată culturală "Sarmisegetuza” şiambasadorului iugoslav, semnată Liga română de misiune creştinăde Ionuţ Ţene din partea\ au demarat-deja pregătirile, Fundaţiei "Sarmisegetuza” şi de organizînd Centrul ecumenicBogdan Pletea pentru Liga "Frăţia ortodoxă” - de unde vorromână de misiune creştină Cluj.

_ în scrisoare se subliniază că,‘ într-o primă etapă, sîrbii vor fi

sprijiniţi cu medicamente, hrană şi îmbrăcăminte. Ulterior, "lupta pentru apărarea Ortodoxiei mondiale, pe care acum o reprezintă eroicul popor shb” va fi susţinută şi prin voluntari români, recrutaţi pentru cele două asociaţii/^u^|ţijj)ŢECA

porni spre Iugoslavia ajutoarele în hrană, medicamente, îmbrăcă­minte şi voluntarii ce ar urma să se pună sub comanda armatei sîrbe. "Aşteptăm din partea d-lui ambasador Jevtic Desimir. un răspuns şi oferte (...). Eu voi fi primul care se va înrola ca

D an BRIEnuare în pagina a 4-a

f1 ula rsu to i te. a \ \GEHTRALĂ UN IV J

A *

. O S r P ^

/ ! &✓

5) iol, 8 octombrie 1998 AGEND A d e l C l u ţ

® Azi: Calendarul ortodox; Cuv. Paisia siliisia Calendarul greco- catolic: Cuv. Lelaghii (sec. V); Calendarul romano catolic. Ss. Simeon 11a tunul Strgru şi ins.m.

♦ M îine: Calendarul ortodox:

Sf. Ap. lacob al lui Alfcu; Cuv. Andronic şi Atanasia; Calqidarul greco-catolic SC Ap. lacob al lui Alfoi; Cuv. Andronic şi soţia sa Atanasia; Calendarul romano-catolic: Ss. Diooisic, cp. şi ins. m. şi loan Leooardi, F-li felicităm pe toţi cei care, impăr-

tdţind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sus.

P R hf EC IU K .V ,C O SII IULJUDEŢEAN: 19-64-16

•P R N Ă R IA n UJ-NAPOCA: 19-60-30• PRIMARLA DEJ: 21-17-90• P R N Ă K U TURDA: 31-31-60• PRIMARI \ t t.MPlA TURZIL 36-80-01 •PR IM Ă R IA U tED LV 35-15-48 •PRIM Ă RIA GIIEÎUA; 24-19-26 •PO L IŢIA CLUJ-NAPOCA.'

955 şl 43-27-27• POUŢUA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLIŢIA DEJ: 21-21-21• POUŢUA TURDA: 31-21-21• POLIŢIA ClMPEA TURZIE 36-82-22• POUTIA n U X IN : 25-15-38• POLIŢIA GHERLA: 24- 14-14 •P O M P IE R II 9*1• PROTECtLA CIVILĂ: 9S2 • g a r d a f in a n c ia r a c l u :

19-52-21 ţ i 19-16-70, U l. 158• DIRFOŢlA GENERALA a m u n c i i ş i

P RO TI C H E I SOCI.ALE: 979US.ALV.ARRV 961

SALVAREA CFR: 19 85-91 INTERNATIONAL: 971 INTERURBAN: 991 IM C R .M A TK .9JI DERANJAMENTE: 921

•O R A EXACTĂ: 95*• R A . n R.MCFICARE: 19-87-48 • S C MONŢEN AY SA: 41-51-71• R.A. -APA Ca N.AU 19-61-02• S C * S A L P R 15r SuAu 19-55-22• CO M ENZI SPECIALE PEN TRU

TRANSPORT REZIDUURI11-10-12 U L 132

• SC PRIVAI.: 17-41-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GA7T.

928;433424AEROPORT: 956

•G A R A C lij-N aroca: 952• AGENŢIA Q R : -U ictuîIo m I 11-40-09;

l a t a * -4 3 -2 0 01; T u d a - 3 i -17-62; Dej - 21-20-22

T A R O .M :3 0.03- 25.10.1998 luni-vineri

Cluj Buc. Buc. Quj835 9,35 7,00 8,00

20,05 21,05 18,35 1935sîmlrălă

Quj Buc Buc Quj13.20 14.20 ' 12,10 13.00Preţ bilet- pentru cetăţeni români si străini - 344.000 lei

m arţi sl ini Quj -> Budipcsti 12,05 - 13,00 Budapesta -> Chij 13.30 - 15,10

|I*rcţ bilei: 114S dns-inttxs I113 JŢ'OANE: 43-25-24;13-01 -16 - pentru externe

CURSE I NiTERN AŢ10.N ALE alin Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca in zilele dc juni, marţi, joi si vineri la ora 7,00 ţi înapoierea din Budapesta in zilele dc marii, miercuri, vincn si si ni) aii la ora 11,00■Cluj-Napoca-liraucn (Germania),

cu plecări miercuri ora 16,30 şi duminica, ora 6.30 şi înapoiere marţi ora 5 sivneriora 10.

INFORMAŢII Auto-^aral: 14-24-26 Autogara U: 43-52-78

F A R M A C I I »Farm acii cu serviciu

perm anent: Farmacia"CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4, telefon 42-65-40.

F arm acii cu serviciu prelungii: Farmacia"INTERPHARM", str. Primăverii nr. 6, telefon 42-71-96 orar 8-22, Farmacia "CLEMATISFARM”, P-ţa Unirii nr. 10, telefon 19-13- 63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farmacia nr.l, Piaţaiinirii nr.37, telefon 19- 46-06, orar 20-8.

POLICLINICA FARAPLATĂ

"FAMIUA SFÎNTĂ"5 - 9 o c to m b rie

Medicină generală. Dr. M. Suciu 8 (12-14), dr. S. Loga - 9 (14-16),

dr. I. Boilâ - 5, 6, 8, 9 (10-12), dr.L.Rasa - 5 (15-16), dr. R. Cotârlâ- 7 (10-12), dr. V. Tătara - 9 (12-14). dr. M.Man - 7 (12-14); Homeopatic. Dr. L. Rarbâalbâ - 7, 9(10-12); Interne. Dr. F. Gherman 5, 7 (10-12), dr.Gh.Uza - 5 (13-15), dr.D.PÎrv - 5 (15-16), dr. Cs. Szakacs - 7 (13-15), dr.N. Pop - 8 (14-16); Reumatologie. Dr. 1. Alb- 6 (12-14), dr.C.Zotta - 9 (14-16); Ginecologic. Dr.C.Fodor - 6, 8 (10- 12); Chirurgie. Dr. C. Cosma • 6, 8 (10-12); Pediatrie. Dr.R.Mitea - 6 (13-15); dr.M.Fritca - 6 (16-17), dr.L.Toma - 8 (10-12);Dermatoiogie.Dr.il. Radu - 8(12- 14). dr.S.Bîrlca - 7 (15-17); Psihiatrie. Dr.C.Ştcfan - 8 (14-16); Ecograf. Dr.I.Ghilcan V9 (11,30- 12,30), dr.O.Anton - 9 (15-17), dr.E.Czuczi - 5 (15-17); Ortopedie. Dr. Z.Popa - 5 (11-12); Neurologie. Dr.M.Bărlca - 9 (15-17); O.R.L. Dr.C.Râdulcscu - 5 (12-14), Dr.C.Ncuman - 6 ,(15-16); Psihologic. Psih. L. Boilâ - 6 (15,30-17); Chirurgie estetică şl reparatorie. Dr.T.Mugea - 5 (16- 20).

Programarea bolnavilor - de luni p in i vineri, intre oreie 12- 14, la telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuţ nr. 2, ap. 12. •

joi, 8 octombrieŞtiri BBC: 6:00

6:30, 11:00-11:30 14:00-14:30, 18:00 18:30, 21:00-21:30

6:30 Transilvania Matinal. 9:00 11:00 Radio-Club. 13:00 Români; Actualităţi. 13:20-14:00 Cafc Concert. 14:30-17:00 Pro! Noblem. 18:30-20:00 Faptul serii 20:00-21:00 MuzicoramaV Adriar Leu. 21:30 Taxi Music - dedicaţi muzicale. 23:00-24:00 Roci magazin - Nicu Alexandrescu 24:00-1:00 Post Factum. 1:00-6:01 Music Non-Stop.

BIBLIOTECIl B.C.U. “Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Oran zilnic: 8-12,45; 1330-20,00, sîmhâta: 8-1330.'

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”:' SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vincri: 9-19,45; vineri: 9- 17,45. SECTIACOPU, ORAR- hmi-joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miocuri, joi 14-19,45; marţi, vineri 9-14,45. SALA DE LECTURA (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE:' (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi 14-18, marţi, miercuri, vineri 9-13. MEDIATECA,. ORAR: luni- vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANĂ SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE ORAR: luni- vineri: 9-16,00. FILIALA ECONOMICO-JURIDICĂ (Str. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri 8-15; marţi, joi 13-19,45; vineri: 8-13.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar luni - shnhâtâ 8 -12.45; 14 -18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K” (strada Universităţii 7 -9 ). Orar luni - joi; 10 - 18; vineri; 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9-14.

■ Biblioteca “licitai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă' 9 -13.

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar marţi: 18- 19; joi 19-20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vincri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German “Ilermann Oberth” (str. Mcmorandumiluil8). Orar luni,maiţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valcriu Bologa” a Universităţii dc Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Chij (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Stiinlc sociale si oomporioncntale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină in diferite limbi).

F I L M E| 2 - 8 OCTOMBRIE |

. REPUBLICA - Mafia ian naşn‘ rade tot oraşu’ - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Arma mortală 4 - SUA (11; 13,30; 16; 18,30) • ARTA - A doua şansă - SUA - premieră (11; 13,30; 16; 18,30) * FAVORIT - Marca lovitură - SUA (II; 13; 15; 17; 19) « MĂRĂŞTI - 101 Daimaţicni - SUA (13; 15); Sfera - SUA ( 17; 19,15).

TURDA: FOX - Armagcddon - Sfîrşitul lumii? - SUA. *

DEJ: ARTA - Omul cu masca dc fier - SUA.

GHERLA: PACEA - 2-4.10: Legea c lege - SUA;5-8.10: Tcrcntc, regele bălţilor - România; 101 Daimaţicni ; SUA______________

Joi, 8 odombrie . fix!; 8,30Desarcaiimate(r); 9,00 TVRProgramul 1: 6,00România; ora6 'Cluj-Napoca; 10,00TVRInfo;'T0,05

fix!; 830Dcsaie animate (r); 9,00 TVR TVR Iaşi; 11,00 TVR Timişoara; 12,00Guj;'10,00 TVR Mo; 10,05 TVR Iaşi;11.00 TVR Timişoara; 12,00 TVR Info; 12,05 Pentru dvs., doamnă! (r); 13,00 Natacha (r); 14;00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Dialog. Actualitatea editorială; 15,30 Ecclesiast ’98 (magazin)'; 16,00 Convieţuiri; 17,00 Simba, regele Leu (desene animate); 17,30 Timpi Europei; 18,00 TVR Info; 18,10 Hollyoaks (serial); 18,35 Stăpînul lumii (desime animate); 19,00 Sunset Beach (serial); 19,50 Rezultatele tragerilor Loto; 19,55 Doar o vorbă săţ-

mai spun;20.00 Jurnal,nai, x ” meteo, sport, I 4

ială;ediţie specială;21.00 Prietenul nostru comun (serial);22.00 Reflecţii rutiere; 22,10 Cu ochii’n patru; 22,50 Jurnalul de noapte; 23,00 Dintre sute de catarge...; 0,00 Pariul trio - cursă hipică internaţională (Paris); 0,05 Baik-Note; 0,35 Magazin rruzical- unoristic.

Programul 2: 6,30 TVM. Telematinal; 8,00 Viaţă de cîine (r);8.30 Teatru TV: 'Jocul vieţii şi al morţii în deşertul de cenuşă” (rj; 10,00 Memorialul durerii (r); 11,00 Comorile lumii (r); 11,30 Cultura în lume (r);12.00 Sunset Beach (r); 12,45 Doar o vorbă săţ-i mai spun! (r); 12,55 TVR Info; 13,00 Medicina pentru toţi (r);13.30 Alfa şi Omega (r); 14,00 Emishne în limba germană; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine. Spaniolă; 15,35 Viaţă de cîine (desene animate);16.00 Ţiganca (serial); 16,50 Tribuna partidelor parlamentare; 17,00 Ceaiul de la ora 5; 19,00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Faţâ-n faţă cu autorul. Scriitorul Emil Mladin; 20,10 Natacha; 21,00 în faţa dvs; 22,00 Festivalul „Ioana Radu’Vcdiţia I, Craiova, 7-9 octombrie 1998; 23,30 Lumea sportului; 0,30 TVM Mesager.

ITM) TV7,00 Bună dimineaţa, Pro TV c al

tău!; 9,00 Profit; 9,10 Suflet de femeie (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,45 Film: Asasin din dragoste (r); 12,30 Nebun după tine(r); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Pro şi contra (r); 14,20 Am întîlnit şi români fericiţi (r); 14,50 Teleshopping; 15,00 Tînăr şi neliniştit; 15;50 Teleshopping; 16,00 Nano;17.00 Ştirile Pro TV; 1730 Suflet de femeie, 18,15 Ştirile Pro TV; 18,20 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului;. 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,30 Melrose Place; 21,30 Nikita; 22,15 Ştirile Pro TV; 22,20 Chestiunea zilei;22.30 Prietenii tăi; 22,55 Ştirile Pro TV; 23,00 .Întîlnire cu presa; 1,00 Chestiunea zilei; 1,15 Seaquest;2.00 înalta societate; 2,30 Grace; 3,00 Cheers; 3,30 Taxi; 4,00 Întîlnire cu presa (r).

Vineri, 9 octombrie Programul 1: 6,00 România: ora 6

TVR Info; 12,05 De la lume adunate ...; 1230 Convieţuiri; 13,00 Natacha (r); 14,00 TVR Info; 14,10 Santa Barbara (r); 15,00 Ecoturisn; 15,30 Emishne în limba germană; 17,00 Portret în oglindă: Aurel Giroveanu; 17,30 Mapamond (magazin); 18,00 Animaniacs (desene animate); 19,00 Sunset Beach; 19,55 Doar o vorbă săţ- i mai spun; 20,00 Jurnal, meteo, ediţie specială; 21,00 Pasărea spin: anii care lipsesc (SUA 1996, p.II); 22,30 Juhalul de noapte; 2245 Festivalul de Jazz -

S ib i u

t e l e s p e c t a t o r # ) 2 3,4 5F i lm :

Dezlănţuit (SUA 1992).Programul 2: 6,30 TVM.

Telematinal; 8,00 Desene animate (r); 8,25 Lumină din lumină (r); 9,00 Prietenul nostru comun (r); 9,40 Un cîntec pentru fiecare; 10,00 Dintre sute de catarge... (r); 11,00 Comorile lunii (r); 11,30 Timpul Europei (r); 12;00 Sunset Berach (r); 1245 Doar o vocbăp ... (r); 12,50 Un cîntec penlru fiecare, 13,CO TVR Info; 13,05 Cu ochii’n 4 (r); 13,45 Tezaur folcloric (r); 14,30 TVR Cluj-Napoca; 15,00 TVR Info; 15,10 Limbi străine pentru copii. Italiană; Engleză; 15,35 Viaţă de cîine (desene animate); 16,00 Ţiganca; 16,45 Santa Barbara; 17,30 Ansamblu folcloric „Ţara Vrancei” din focşani; 17,40 Tribura partidelor parlamentare; 17,50 TVR Info; 18,00 Gimnastică Campionatele naţionale de la Bacău;19.00 Ştiri bancare şi bursiere; 19,10 Arhive româneşti; 19,40 Dreptul la adevăr, 20,10 Naitacha; 21,00 Vînare de vînt; 21200 Festivalul „Ioana Radu”, ediţia I, Craiova, 7-9 octombrie; 23,30 < Serial: Familia Borgia; 0,30 TVM Mesager. :

PRO TV7,00 Bună dimineaţa, Pro TV e al

tău!; 9,00 Profit; 9,10 Suflet de femeie (r); 10,00 Tînăr şi neliniştit (r); 11,00 Bcveriy Hills (r); 11,45 Melrose Place (r); 1230 Gesturi însemnate (serial); 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Întîlnire cu presa (r); 14,50 Teleshopping; 15,00 Tînăr si neliniştit; 15,50 Teleshopping;16.00 Nano; 17,00 Ştirile ProTV; 17,30 Urmărire generală; 17,55 Refonna la români; 18,20 Ştirile Pro TV; 18,25 Rişti şi cîştigi; 18,50 Roata norocului; 19,20 Chestiunea zilei cu Florin Călinescu; 19,30 Ştirile ProTV; 20,30 Serial: Ultima frontieră; 21,30 Film: Iubire-blestemată (SUA 1989); 23,30 Ştirile Pro TV; 23,45 Chestiunea zilei; 0,00 Poltergeist - Moştenirea; 0,45 Serial: America Gothic; 1,15 Umbrele întincricului (serial).

Teatrul Maghiarprezintă asiM, 7 octombrie; ora 19,00? Livada de Vişini, dc A,P, Cehov, (spectacol studio)

Joi, 8 odombriei 6 , 0 0

4 Videotext;0 Fertutrl duchiti tpra lumelj ţ, 1 > u

D e d i c a ţ i imuzicale - muzică; 21,30 Videotext; 3,00 închiderea programului.

i PO RTALEXPORT - MPCHT BJLL.

Joi, 8 octombrie 8,00 Videotext; 9,00 Reluări; 15,00

Videotext; 17,15 Preciosa - serial; 18,00 Tomato Man - da.; 18,30 Animalele luf Kratt - doc.; 19,00 Medicul de familie - serial; 20,00 Film;

Joi; 8 octombrie s* ' i Ştiri: 6,40,7,7,40,8,

^ \ 8 , 40,9,10,13,14,15, " I /6,/7,/&6,00-10,00

t | “Primul salut”. 6,20J x Agenda zilei. 6,50,

*s\ | 7,50 Horoscop. 7,20 Revista presei locale. 7,27 ’.’Plus”, pamflet (Adrian Suciu). 8,20 ”CD Sport” (Cătălin Bcri-ndean). 9,20 “Ce mai crede lumea”, sondaj pe teme dc actualitate. 9,40 Programul cinematografelor. 10,00-14,00 CD. Playcr”. 10,20 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”, pamflet, Adrian Suciu, r. 11,20,13,20 Buletin financiar (Mircea Bucin). 11,40 "în sănătatea Dvs.” rubrică medicală (Cristina Stihi). 14,00-18,00 Caleidoscop CD. 14,30 “Ziua în cîteva vorbe”, declaraţia zilei. 15,20 “Ce mai crede lumea”, r. 18,10”CD Sport” (Cătălin Berindean), "Sinteze financiare” (Mircea Bucin). 19,00 CD Jam”, Horaţiu Nicoară. 21,24,

2 ,4 Retrospectiva ştirilor zilei.-21,30 "Jos masca”, Octavian lacob. _

UNIPLUS Radio• Joi, 8 octombrie

Ştiri: 7, 9,12, ÎS, 16,17. Program informativ BBC: 6,00-6,30; 14,00- 14,30; 18,00-18,45;'21,00-21,30. 6,00-10,00 “Un alt început”. 6,45; 7,45; 8,45; 9,45 Horoscop Uniplus; 8,15 Sport pe mapamond; Cursul valutar; Revista presei; Concursuri informaţii diverse. 8,50 Punct ochit - comentariul zilei. 10,00-11,00 “Muzică Antistress”. 11,00-18,00 “89,4 grade plus”; Informaţii relatări în direct; Concursuri. 16,30-18,00 Top Uniplns Artefact 18,55 -19,00 ”VIP- uri în vacanţi”. 19,00-20,00 "Gospel la UniplusT -.realizator Rona. 21,30- 23,30 "Jazz Ia Uniplus” - realizator loan Muşlea. 23,30-6,00 Muzica nopţii.

Joi, 8 octombrie rodit— 5 :0 0 -8 :0 0

Bună diminea- W/W ţal 8:00-11:00

Pauzele de dimineaţă (meteo, 8:08 revista presei iocale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 8:37 Trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport). 11:00-19:00 Contact FM. 19:00-22:00 Seara la Cluj-Napoca. 21:00-22:00 Conversaţia de joi seara -

’ realizator Dragoş Stanca. 22:00-24:00 In arşiţa muzicii - realizatori Raluca Moianu şi Adrian Popescu. 24:00-1:00 Contact Jazz - realizator Corneliu Stroe. 1:00-5:00 Discontact.> - ţ

R a d i o S o n i e

horoscop, informaţii utile, programe TV, agenda'culturală, revista presei, o . reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în amiaza mare”: Urechile ciulte(comentariul zilei), Basca cu bretele, Mondosporl Gura lumii, Surplus, Ştiri

. externe, concursuri. 14-15 "Noutăţi la Radio Sonic” (noutăţi. muzicale, concurs. 15-17 ’ McSonic” (dedicaţii mtîzicale cu premii McDonald’s). 17- 19 Polisonic (caleidoscop, informaţii, concursuri). 19-20 "Greatest Hits” (muzică oldies), 20-24 "Top Sonic Boom”. '

r ( R A D I O C L l î j )

6 8 , 9 M U .

Joi, 8 octombrie Ştiri: 8,10,12,14,17,19, 20.6-10

"Cafeaua de serviciu” (mixima zilei programul zilei la Radio Sonic, meteo,

Joi, 8 octombrie 6,00 Bună dimineaţa. Emisiune cu

informaţii actualităţi şi muzică, realizată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircnit, EmisiuneaDepartamentului Studiourilor

Teritoriale: Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg.Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05-13,00 Exclusiv magazin. Realizator loan Vanea.12.00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Impact ’98, Redactor Lucia Ţibrc. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. Actualitatea în 6(1 de minute. Realizator Traian Bradea. 19,90 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-21*00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vârtic. 20,00 Ştiri.21.00 Ştiri. 21,05 Ateneu. Emisiune culturală, redactor Gheorghe Bodea. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Vineri, 9 octombrie" la Radio Cluj

6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzică. Prezintă Doina Borgovap.8.00 Emisiunea în limba maghiară.

CABWETMEDICAL ONCOLOGICCLUJ-NAPOCA,

str. P R O F CIORTEA nr.9 (cartier Grigorescu)

CONSULTAŢII-

Prof.dr LUCIAN LAZÂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L ,l« i: 15-18; Ma, J: 16"-18"

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie)

M a, J : 14” -16; S: 9 -11

Dr.DAN-SORIN POPESCU(Urologie)

L, U i: 18 -20 ; Ma,J:18*-20 V: 16-20 ;

PROGRAMARE: tel/fax (064) 18.76.04

tn timpul orelor de funcţionare a cabinetului

Dr. TO M A T. MUGEA♦ chirurgie plastică '♦ chirurgia sinului♦ abdominoplastie.♦ lipoaspiraţie.♦ transplant de păr♦ lifting facial c♦ rinoplastie |♦ varice

♦ tratament chimic al acnceiSTUPASCALY VK.7, B 14-14-90

CLIN ICA

r POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, fart. GheorgheniSTOMATOLOGIE .

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCR1NO LOGJE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOCRA- F1E ♦ ALERGOUOGiE ♦ DERMATOLO GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTA1MOLOC3E ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

Examinări Doppler - Histerosalpinţpgrafli pentru

. sterilitate feminină LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologie Imuoologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigcn IIBS - Elisa Test -• Examinări etiologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină şi masculină) ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 -7

' R ezervare, consu ltaţii v la toi. 41 .41 .63 . J

21,35 Aventurierii americani - doc.;22.00 Eurocops - serial; 23,00 Film; 0,35 Rock Out The Earlh - emisiune muzicală; 1,00 Program erotic.

TELE EUROPA NOVA Cluj

Joi 8 octombrie 15,00 Preludiu muzical; 15,15

Opera - reluare; 16,45 Videoelipuri; '17,00 Documentar; 1.7,30 Videoelipuri; 18,00 Muzică populară;18.30 Bună seara Cluj; 19,30 Videoelipuri; 20,30 Documentar,21.30 Info Nova; 22,00 VJ. Spirit;23.00 închiderea programului. -

S.C. Dentai ROVA- SOCOLOV

\Calea Moţilor i06, ap.Tţ Tratamente «tematologice

comptoxe:O terapieO protetici (ceramfcâ)O chirurgie (rezecţil iffiplante)

P rogram ări la teL: 430028 Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 10-13Pentru studenţi, pensionarii ;6 m r i) r« d u c e n 2 l)% % 7 ip

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGAEU Dr. ANGELA CÂLUGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(Ungă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L ,M i ,V -17-20 .S , - 8-12.

Tel.: 42.56.18; teî/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

TjT Sufletulnostrula dispoziţiadumneavoastră. Telefonul de noapte; telefonul vieţii.

J & M . 1 9 1 6 4 7Gardă de noapte, orele 20-08; |

Linia telefonică de intervenţie in trizâ si prevenţie a suicidului iniţiată deLABORATORUL RE SĂNĂTATE MESTALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs.de luni pînă*vineri, între orele 8 - 22.

Vă aţteptăm apelurile Ia numărul 186864.

I cO O w B U J

Avem obligaţia să repunem limba română In drepturile ei(D ialog cu Valeriu Culev, director adjunctal Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor, apărut în ziarul ” Ţara” din Chişinău) ______________________

• La 21 septembrie Guvernul Republicii Moldova a aprobat statutul Departamentului Relaţii Naţionale şi Funcţionarea Limbilor

întrebare: Care este rolul D epartam entului înasigurarea funcţionării limbii române ca limbă oficială a Republicii Moldova?

Răspuns; în anul 1992, în conformitate cu decretul preşedintelui Republicii Moldova, domnul Mircea Snegur, ’ a . fost creat

' Departamentul Limbilor. După - doi ani dc activitate, imediat

după alegerile din 1994, autorităţile agro-socialiste au decis desfiinţarea lui. A supravieţuit doar Centrul

. Naţional de Terminologie, iar în cadrul M inisteruluiÎnvâţămîntului a funcţionat Direcţia limbilor. Reorganizarea Departamentului Relaţii Naţionale în Departamentul

\ Relaţii Naţionale şi Funcţionarea " Limbilor, propusă în 1998 de

deputaţii ADR, a fost aprobată de Parlament chiar în primele zile ale activităţii sale. Săptâmîna ■trecută Guvernul a aprobat regulamentul şi structura Departamentului. Potrivit regulamentului, vom lucra în trei direcţii: relaţii iritcretnice, relaţii

externe şi diaspora, promovarea. limbii şi a legislaţiei lingvistice. Ultima direcţie prevede promovarea limbii române în calitate de limbă de stat a Republicii Moldova şi protejarea şi dezvoltarea limbilor minorităţilor naţionale: bulgara, găgăuza, ucraineana. Considerăm că limba rusă, destul de viguroasă, nu are nevoie de o protecţie specială.

î.: Cum apreciaţifuncţionarea limbii de stat şi respectarea legislaţiei lingvistice în Republica Moldova?

R: Pe parcursul celor aproape zece ani de cînd a fost declarată limbă oficială, limba română nu a funcţionat în această calitate la nivelul dorit. încă mi am realizat dificila sarcină de a pune limba română în drepturile ei. Or, s-a dovedit că pentru funcţionarea normală a limbii este insuficient legiferarea ei'ca limbă de stat.- Limba română a fost atît "de marginalizatâ Ia noi, incit revenirea la starea firească este deosebit de dificilă. Se ştie că majoritatea absolvenţilor şcolilor cu predare în limba rusă nu cunosc limba română. Astfel, din 30 de absolvenţi ăi acestor şcoli doar 6 vorbesc liber limba română, 19 o înţeleg, dar nu o vorbesc, 3 o înţeleg foarte puţin,

iar 2 n-o înţeleg deloc. Deci, se impune elaborarea şi implementarea unui amplu program pentru însuşirea limbii de stat Evitarea în variantă dublă a formularelor şi documentelor normative împiedicăfuncţionarea la nivel de instituţii a limbii române. Astfel, multă lume preferă să lucreze cu varianta rusească a acestor acte. Chiar şi unii funcţionari de la ministere sfidează Legea cu privire la limba de stat, utilizînd limba rusă pe motiv că aceasta favorizează progresul economic şi nu numai. -

î.: Care este mecanismul de sancţionare a nerespectării legislaţiei lingvistice?

R.: Codul cu privire la contravenţiile administrative prevede pentru nerespectarea îegislaţiei lingvistice, o amendă de zece salarii minime. Deocamdată nu au fost aplicate sancţiuni, ci doar întocmite procese verbale cu sesizările respective. în vederea efectuării unor controale sistematice la instituţii şi întreprinderi privind funcţionarea limbii oficiale, urmează să angajăm inspectori care vor activa în teritoriu. Acum cîţiva ani, inspectorii lucrau în majoritatea, raioanelor, fiind angajaţii executivelor ţaionale. Aceşti mesageri al limbii române şi-au făcut şi îşi fac cu succes

: datoria.î . : Acum, cînd statutul

D epartam entului a fost aprobat, care sîrit cele mai importante proiecte?

R.: Am schiţat deja unele acţiuni. Pînă la sfirşitul anului

curent vom elabora un program . xomplex pentru asigurarea funcţionării limbii oficiale şi a limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova. Un program similar a fost iniţiat în 1989, dar a fost realizat doar parţial. Pentru implementarea noului program vom avea nevoie de sprijinul statului şi al organismelor internaţionale, împreună cu Centrul Naţional dc Terminologie vom elabora standarde de terminologic, în baza celor utilizate în România, în această ordine de idei vom ' iniţia o “linie fierbinte a limbii române”, Bucureşti-Chişinău, care ne-ar asigura posibilitatea consultării în regim de urgenţă. Astfeî vom putea promova o limbă unitară, o terminologie identică cu cea de Ia Bucureşti. Vom iniţia o reţea de consultanţă în vederea utilizării corecte a limbii române, reţea cu secţii de consultanţă în fiecare centru . administrativ. ‘ Un serviciu similar există deocamdată doar la Chişinău.• Dincolo de activităţile curente,

cum ar fi organizarea d e ' conferinţe ştiinţifice, editarea dicţionarelor de terminologie şi a materialelor didactice, supravegherea respectării legislaţiei ■_ lingvistice la întreprinderi, instituţii etc., vom monitoriza mass-media în vederea optimizării difuzării informaţiei în limba română. Sperăm câ.vom obţine în acest sens limitarea spaţiului dc emisie în limba rusă a posturilor dc radio, în favoarea difuzării informaţiei în limba română.

Grecia:Invazia economică

în Balcani şi în ţările regiunii Mării Negre

(Articol apărut în cotid ianul bu lgar “ D em okra ţia ")_________

Un plan de invazie economică a Greciei în Balcani şi în zona Mării Negre a fost elaborat de Guvernul premierului Kostas Simitis, informează ziarul grec Elefterotipia. Proiectul numit “ELÂD-AD” în Balcani, elaborat de, specialişti ai, premierului, este pus de acord cu reprezentanţi de frunte ai cercurilor de afaceri din Grecia (Vardinoianis, Latis, Kopeluzos, Kokalis) şi are două scopuri principale: “atragerea de capitaluri şi o invazie organizată de firme greceşti în Balcani şi în ţările Zonei economice a Mării Negre”, menţionează ziarul citat

Factori guvernamentali din anturajul apropiat al Iui Simitis declară că sînt hotârîţi şâ realizeze acest proiect. în legătură cu aceasta, ziarul a insistat pe lingă omologul său bulgar, Ivan Kostov, asupra problemei legate de Banca Poştei, fapt dovedit de cumpărarea ei dc către banca grecească “Eurobank”.

Scopul final al acestui plan este de a fi create premise pentru transformarea Greciei într-un centru economic al Balcanilor, subliniază ziarul Elefterotipia. Potrivit

concepţiei greceşti, acest deziderat ar presupune ca sistemul financiar,'comunicaţiile, energetica şi investiţiile să fie restructurate, astfel îneît să devină “inima” care să alimenteze “cu sînge” ţările vecine.

Drept cerinţe pentru succesul experimentului se indică necesitatea modernizăm sistemului energetic al ţării cu sprijin italian, american şi local, o privatizare accelerată a telecom unicaţiilor, construcţia arterei de drumuri “Egnatiav, precum şi activizarea întreprinderilor industriei dc armament şi orientarea lor spre export în ţările vecine. Pentru îndeplinirea acestui proiect se contează pe unele subvenţii pc care Grecia speră să le obţină de la Uniunea Europeană.

Premierul Kostas Simitis este dc acord cu părerea că acest proiect trebuie să fie realizat într-un termen de trei ani şi să fie coordonat cu celelalte planuri ale Guvernului- în sfera economică care prevăd accelerarea schim bărilor structurale, limitarea deficitelor dc stat şi reducerea inflaţiei în cadrul eforturilor ţârii dc intrare în Uniunea Economică şi valutară europeană.

Reuniunile pregătitoare ale FMI şi Băncii Mondiale au avansat necesitatea

unor măsuri, dar au eşuat în adoptarea lor(Financial Times, Reuters, Associated Press)

Responsabilii politici dc nivel internaţional au încheiat duminică, la Washington, două zile de întîlniri care s-au soldat cu avertismente la adresa creşterii economice încetinite şi cu promisiuni de schimbare, dar nu au oferit nici o soluţie clară pentru rezolvarea problemelor financiare la nivel mondial.

Nici întîlnirea Grupului celor Şapte, nici cca a Comisiei Interimare pentru Politici a Fondului Monetar internaţional (FMI) nu s-au soldat cu rezultatele aşteptate. Ele au produs în schimb" declaraţii de patru, respectiv şapte pagini, a căror lipsă de angajament şi curs clar de acţiune" au fost receptate corect de primele pieţe financiare internaţionale care s-au deschis luni, toate înregistrând o scădere. (Indicele Japonez Nikkei a încheiat sesiunea de tranzacţionare de dimineaţă cu 1,87 puncte mai jos, iar indexul Hang Scng, de la bursa din Hong Kong, s-a deschis la o cotă mai mică cu 2,94 de punte şi a continuat să scadă). Discuţiile de la sfirşitul săptâmînii au avut loc înaintea deschiderii întîlnirii anuale a celor 182 de state membre ale FMI şi ale

\ organizaţiei sale gemene, Banca Mondială. Dezacordul în care s-au

' aflat naţiunile reprezentate în Comisia Interimară a FMI au reflectat diferenţele de poziţie exprimate în discuţiile dc sîmbătă între miniştrii de Finanţe şi guvernatorii băncilor centrale ale celor mâi bogate şapte state ale lumii; . ~

Problema este că desfăşurarea evenimentelor din Asia găseşte Fondul Monetar Internaţional fără resursele financiare care să îi permită

să salveze ţările din zonă, intrate în crize care duc la uriaşe scurgeri dc capital. FMI a încercat să obţină o sporire a capitalului său, dar Statele Unite, care sînt în continuare acţionarul său cel mai important, aşteaptă încă aprobarea Congresului pentru a cotiza cu partea sa-de 18 miliarde de dolari.

Statele Unite, în schimb, au micşorat dobînzile bancare săptâmîna. trecută lansînd apeluri către ceilalţi membri ai G7 să facă acelaşi lucru. Iniţiativa nu a fost însă apreciată de majoritatea puterilor europene, care, fiind deja criticate de către Washington pentru ritmul lent al creşterii economice şi ratele ridicate ale şomajului, au insistat că nu e cazul. să scadă chiar acum dobînzile lor bancare. Germania, mai ales, a fost împotriva unei astfel de acţiuni, motivînd că dobînzile sale sînt la cele mai scăzute niveluri din istoria sa şi că o scădere suplimentară a acestora va complica procesul dc uniformizare a dobînzilor bancare din Europa, în perspectiva unificării monetare.

In ciuda disputelor în materie de politici dezirabile care au fost înregistrate la nivelul FMI,-unde au •fost manifestate atitudinile de apărare a redutelor naţionale, Statele Unite au insistat duminică pentru realizarea unui plan de salvare economică a

. Braziliei, ultima ţară din care investitorii, intraţi în panică, au început să-şi retragă banii. Se crede că linia de credite de urgenţă care ar fi deschisă Braziliei ar putea totaliza

' 30 de miliarde de dolari.De ta declanşarea crizei începute

acum 15 luni, în Filipine, extinse apoi la' nivelul întregi Asii şi ulterior în Rusia, comportamentul FMI a fost să reacţioneze abia după ce economia

ţării respective a fost distrusă, iar resursele secate de fuga investitorilor. FMI a pus la dispoziţie, de atunci, peste 100 de miliarde dc dolari.

Dar lipsa rezultatelor l-a determinat pe preşedintele american Bill Clinton să propună ca FMI să ofere credite într-un stadiu incipient, cu speranţa de a îndepărta pericolul dezastruos al scurgerilor de capital investiţional. Marea Britanie promovează la rîndul ei o unificare parţială a regulamentelor Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, în vreme ce Franţa propune o idee contrară celei susţinute de Statele Unite, anume cam abordarea crizelor, Comisia Interimară a FMI să aibă un rol permanent., La nivel operaţional, criza asiatică a adus într-adevâr în atenţie problema

• convergenţei Băncii Mondiale şi a• Fondului Monetar Internaţional. Activităţile lor din ultimii 25 de ani au urmat acest curs, ceea ce este o dovadă că se recunoaşte că pentru a ajunge din nou la creştere economică este nevoie de un tandem, reprezentat de stabilizare macroeconomică şi reforme structurale. Fondul a fost întotdeauna mîndru de capacitatea sa de a pune rapid în funcţiune programe de stabilizare. Dar acum se afirmă că,'> din perspectiva problemelor structurale ale crizei asiatice, şi soluţiile structurale (care sînt specialitatea Băncii Mondiale) ar trebui să fie aplicate cu viteză similară. Or, în vreme ce structura ierarhizat a FMI şi cultura organizaţionalâ de tip autoritar îi permite să ia decizii rapide, nu la fel se întîmplâ cu birocraţia bizantină a Băncii Mondiale şi faptul că instituţia agreează să reflecteze îndelung asupra problemelor.

“ Lărgirea NATO riscă să devină un spectacol secundar”

(“ International Herald T ribune” )_______

Administraţia Clinton vede extinderea NATO către Europa Centrală ca pc un spectacol în trei acte. Dar lărgirea Alianţei Atlantice a devenit Un mister, cu cele mai importante linii ale scenariului dezvoltate sau umbrite dc evenimente care scapă dc sub controlul aşa-zişilor directori dc la Washington ai spectacolului.

Actul I s-a petrecut la Madrid în urmă cu 14 luni, cînd cei 16 membri ai Alianţei au convenit asupra aderării Republicii Cehe, Poloniei şi Ungariei în 1999, menţinînd în acelaşi timp uşa deschisă pentru intrarea ulterioară a altor ţări din fostul lagăr socialist. Actul II a constituit, de asemenea, o victorie spectaculoasă a lui Clinton în Senat, care a ratificat în primăvară extinderea.

Acum,'Administraţia lucrează la Actul III: în aprilie, primele trei state ccntral- europene vor adera oficial la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, cu prilejul celei de-a 50-a reuniuni - aniversare - la nivel înalt, de la Washington. Dar reuniunea ar putea scoate în evidenţă declinul autorităţii NATO şi absenţa unui obiectiv clar în privinţa securităţii ■ europene, în loc să etaleze noua vitalitate promisă. Acest pericol va fi amplificat dacă Administraţia va pregăti reuniunea ca pe o combinaţie între sărbătorirea victoriei americane în războiul rece şi reabilitarea Administraţiei Clinton, afectată de tot felul dejrobleme.

In curînd, NATO va fi mai mare.' Dar va exista o îmbunătăţire a utilizării forţei militare în tratarea unor probleme de securitate cu care nu fusese menită iniţial să se confrunte? Iată o întrebare conceptuală, dură la care echipa de consilieri în probleme de securitate naţională ai preşedintelui Clinton are de dat un răspuns convingător.

Dl Clinton şi consilierii săi au declarat în repetate rînduri că, forţînd extinderea NATO, Rusia va deveni şi ea mai sigură - chiar dacă ruşii nu au înţeles acest lucru

- prin stabilizarea democraţiilor din Europa Centrală.

Dar între timp Rusia a deraiat. în provincia sîrbâ Kosovo a izbucnit războiul civil, unde ameninţările dc intervenţie ale NATO s-au dovedit sterile în faţa continuei represiuni sîngcroasc a lui Slobodan Miloşcvici. Recent, în Bosnia, lideri politici sîrbi moderaţi, sprijiniţi dc către Statele Unite şi protejaţi dc NATO, au fost refuzaţi jenarit în alegerile provincialc^Nici unul dintre aceste evenimente nu a fost provocat de extinderea NATO, dar nici nu au fost descurajate. Aşa cum stau lucrurile acum, lărgirea Alianţei Atlantice sc va dovedi a fi irclevantă pentru marije probleme dc securitate ale Europei viitoare. • '

Astfel de preocupări s-au aflat în centrul discuţiilor recente de la Washington dintre preşedintele american Bill Clinton şi preşedintele cch Vaclav Havel. “Dacă priviţi astăzi Ia Kosovo, ccca ce se întîmplâ acolo este război sau terorism? Cum răspunde NATO la aceasta? Sînt întrebări

• care nu pot aştepta”. Dl Havel a lăsat să se înţeleagă că este în favoarea unei intervenţii imediate a NATO în Kosovo. Acel conflict, a spus el, devine rapid “o ameninţare la adresa păcii şi securităţii din Europa. Este o situaţie extraordinară, care reclamă o acţiune extraordinară”. Articolul 5 al Tratatului NATO autorizează o acţiune militară doar pentru apărarea teritoriului membrilor alianţei, dar, argumentează el, articolul “trebuie amendat în cele din urmă pentru a permite NATO să acţioneze din proprie iniţiativă în situaţii extraordinare, ni'afara teritoriului alianţei. Pînă se va produce aceasta, acţiunea trebuie întreprinsă în spiritul unui asemenea amendament”.

Aceasta îl plasează în contradicţie cu Franţa, Marea Britanie şi cu alţi membri ai NATO, care insistă că este necesară o autorizare din partea ONU. Dl Havel pare să încerce să_realizeze un compromis între aceştia şi Washington, concentrând disputa asupra noii concepţii strategice:

joi, 8 octombrie 1998 POLITICĂPetre Roman crede că Româniase poate redresaprintr-o privatizare mai hotărîtă

Preşedintele PD, Petre Roman, a declarat, miercuri, referitor la Raportul FMI, că doar măsurile dc reformă promovate de coaliţie pot remedia râmînerca în urmă. Liderul PD a susţinut ca fiind absolut necesare măsurile legate dc reorganizarea sistemului financiar (îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul dc stat, diminuarea blocajului financiar) şi optim izarea procesului dc privatizare;-El s-a pronunţat pentru o privatizare “mai hotărîtă, mai accelerată şi mai îngrijită, pentru a nu crea suspiciuni”. La aceste măsuri, după opinia lui Roman, se adaugă “elemente bune” ce decurg din restructurarea regiilor autonome din domenii vitale ca mineritul, calea ferată şi domeniul energetic. '

Petre Roman consideră că este t necesară • reorganizarea sistemului dc privatizare, prin îmbunătăţirea metodelor dc privatizare. El a arătat că nu trebuie recurs la strategii şi

reglementări birocratice, deoarece acestea “închid drumul investitorilor în loc sâ-1 deschidă”.

Roman crede că investitorii au nevoie mai ales dc date,reale privind agenţii economici, inclusiv informaţii precise asupra nivelului datoriilor acestora. “Neclarităţile sînt pentru investitorii străini-blocajc”, a spus liderul PD, care consideră că atît ministerul Finanţelor, cît şi cel al Privatizării au datoria să elimine această situaţie.

întrebat care este opinia PD despre o eventuală schimbare a ministrului Privatizării, Petre Roman a invocat protocolul coaliţiei, prccizînd că opţiunea prim ului m inistru trebuie respectată.

El a arătat că, în general,' schimbarea miniştrilor trebuie percepută ca un fapt “democratic şi firesc”.

Consiliul director al FMI a făcut o evaluare extrem dc dură privind situaţia economică a României, solicitînd Guvernului

aplicarea unor măsuri majore de reformă structurală şi consolidare fiscală, ca o prccondiţie a unui eventual sprijin financiar.

Directorii FMI au subliniat că Fondul este gata sâ sprijine România, dar au reiterat că un astfel dc suport va presupune formularea unor planuri concrete

•pentru îndeplinirea obiectivelor reformei structurale şi mobilizarea voinţei politice necesare pentru aplicarea acestor planuri, se arată în evaluarea directorilor executivi ai" FMI privind România, din şedinţa din 15 septembrie, după întocmirea raportului anual al negociatorilor FMI.

Preşedintele PD Petre Roman a declarat, miercuri, că realizarea unui contract privind elicopterele dc atac nu trebuie abandonată, dar crede că decizia premierului dc a amîna contractul cu Bell

„Helicoptere poate fi justificată.în opinia sa, capacitatea de

apărare a ţării nu trebuie să aibă dc suferit din cauza lipsei de

fonduri. El afirmă că trebuie să se opteze, fie pentru găsirea altei soluţii, fie pentru obţinerea “unui tpontaj financiar mai cumsecade” în cazul Bell- Hclicopters.

Roman a declarat că ministrul Apărării, Victor Babiuc, “nu are voie să facă speculaţii pe această temă”, pînă cînd Statul Major General nu identifică o soluţie în cazul elicopterelor de atac.

“El poate vorbi cînd are această soluţie”, a arătat liderul PD. Premierul Radu Vasile a declarat, marţi, la întoarcerea de la Washington, că reprezentanţii administraţiei americane, ai BM şi ai FMI consideră că România trebuie sâ amîne punerea în practică a proiectului Bell Helicoptere - IAR Ghimbav.

Teodor Meleşcanu cere consultarea Parlamentului înaintea luării unei decizii privind implicarea României in conflictul din Kosovo

Conducerea ApR solicită convocarea m in is tru lu i Apărării şi a ministrului de Externe la Comisiile parla­mentare de politică externă, pentru a da explicaţii privind im plicarea Rom âniei In conflictul din Kosovo. Potrivit purtătorului de cuvînt al ApR. Marian Enache, preşe­dintele partidului, Teodor Meleşcanu şi toată condu­cerea ApR sînt de părere că o eventuală im p lica re militară trebuie decisă de Parlament şi nu în mod birocratic, de către miniştri. Enache a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, că soluţia crizei din Kosovo nu poate fi decît paşnică şi conformă Cartei Minorităţilor, adoptată de toate statele Europei. România nu a luat o decizie în privinţa implicării în conflictul din Kosovo, ci şi-a exprimat, prin vocea ministrului de Externe şi a Şefu lui Statului Major al Armatei, disponibilitatea de a sprijin i, log is tic ş i cu s a n ita r i, eventua le le

-ec ţiu n iun i m ilita re ale Alianţei.

D eputatu l R adu-Liviu B ara (PDSR) se am b iţio n ează să rezo lve chestiunea te ren urilo r d in in tra v ila n

Deputatul Radu-Liviu Bara (PDSR) îşi propune să ofere o soluţie legislativă privitoare la trecerea în proprietatea celor în drept a terenurilor din intravilan confiscate dc regimul comunist “Nici una dintre reglementările legâlc adoptate după decembrie 1989 nu conţine prevederi în temeiul cărora sâ se poată clarifica situaţia acestor terenuri”, arată deputatul sâlâjcan.

Bara va înainta Parlamentului un proiect dc lege, în care se

prevede restituirea terenurilor sau acordarea unor despăgubiri ori compensaţii foştilor proprietari. Deputatul PDSR consideră că foştii proprietari au dreptul la terenurile pe caîe le-au avut în posesie ori la terenuri egale valoric. în cazuri excepţionale, arată Bara, se pot acorda despăgubiri, în termen dc 30 de zile dc la' intrarea în vigoare a legii. Conform proiectului Bara, cererile dc atribuire, respectiv de retrocedare, se depun la Primăria

localităţii pe al cărui teritoriu se află terenul solicitat, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii iniţiate de către deputatul sâlâjean. “Foştii proprietari, fie că au încasat sau nu despăgubirile derizorii calculate dc regimul comunist, au cerut şi continua sâ se zbată pentru a li se restitui în proprietate terenurile în cauză, însă nimeni nu doreşte să-i asculte şi să Ie rezolve solicitările” - explică Bara.

(D.B.)

CNfl a somat public SRTV pentru prejudicierea dreptului la imagine a Luciei Hossu Longin

Consiliul Naţional- alAudiovizualului (CNA) a decis miercuri sâ someze public Societatea Română dcTeleviziune (SRTV) pentru prejudicierea dreptului la imagine a Luciei Hossu Longin în cadrul emisiunii “7 zile în România”, din scara zilei dc duminică. Potrivit art. 2 din legea Audiovizualului, “libertatea de exprimare audiovizuală nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine”.

Cu prilejul discutării cazului

Mungiif - Longin, membrii . CNA âu considerat că nu pot

impune acordarea dreptului la replică pentru Lucia Hossu Longin, din cauza faptului că aceasta nu s-a adresat pereonal forului tutelar din audiovizual.

Somaţia CNA face, de asemenea, referire expresă la art 2, paragraful 5 din Legea Audiovizualului, care prevede că “răspunderea civilă pentru conţinutul informaţiei transmise prin mijloace de comunicare audiovizuale prin care s-au adus daune materiale sau morale revine, după caz, în condiţiile.

legii, realizatorului, autorului,' titularului licenţei de emisie, proprietarului - staţiei radioelcctrice prin care s-a făcut comunicarea”.

CNA a vizionat miercuri dimineaţă casetarcu înregistrarea ediţiei de duminică a emisiunii “7 zile în România” la sesizarea Asociaţiei Profesioniştilor dc Televiziune din România, care consideră atacul la adrcsa-Luciei Hossu Longin “murdar”, realizat “cu o crasă- lipsă de profesionalism, cu o rea credinţă si cu o necinste uluitoare”.

Ultranaţionalîştii români sînt pregătiţi să plece în Iugoslavia pentru a bloca ofensiva Occidentului

urmare din pagina 1

voluntar pentru a meTge pe frontul iugoslav” - ne-a declarat Ionuţ Ţenc, liderul Fundaţiei culturale "Sarmisegetuza”. în opinia sa, România comite o mare greşeală sprijinind NATO împotriva Iugoslaviei, "singurul vecin al României cu care nu am fost niciodată în conflict”. Ţcnc justifică sprijinul pentru Iugoslavia al celor două asociaţii clujene arâtînd că modelul Kosovo ar putea fi oricînd aplicat, prin mijlocirea Vestului, în Transilvania. /încercăm să demonstrăm Guvernului României că dacârStatul nu e în stare să ia atitudine împotriva acestui atentat Ia suveranitatea popoarelor, inclusiv a României, altcineva poate să o facă” - spune Ionuţ Ţene, liderul Fundaţiei culturale "Sarmisegetuza”, care, în lunaseptembrie a propus Bisericii Ortodoxe-Române canonizarea "martirului legionar” Comeliu Zelea Codreanu.

Premierul Radu Vasile â lăudat presa pentru rolul său in procesul

de democratizare a României. Premierul Radu Vasile a elogiat, miercuri, în cadrul unui discurs rostit în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, presa din România, pentru rolul său in procesul de democratizare din ţara noastră.

“Vă amintiţi, desigur, cît de importantă a fost contribuţia presei în cursul îndelungatei perioade de monitorizare a României. Atunci, presa ne-a învăţat pe noi toţi despre proceduri şi principii, învâţîndu- ne, de fapt, cum funcţionează democraţia”, a afirmat Radu

Vasile, Premierul a arătat că încetarea procesului de monitorizare a României este şi rezultatul “muncii tenace, de zi cu zi, â presei, care a adus la îndemxna fiecărui cetăţean al acestei ţări dezbaterile din Consiliile Europei, Adunarea Parlamentară şi problemele Europei” . Radu Vasile a participat, miercuri, la, şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului, dedicate împlinirii a cinci ani de la aderarea României la Consiliul Europei.

Se adună criticile privitoare la organizarea PNŢCD

• Senatorul Matei Boilâ: „Unele foruri de * conducere din PNŢCD nu funcţionează corect”*

Deputatul Vida Simiti critică activitatea secretarilor generali adjuncţi ai PNŢCD •

Afirmaţiile vicepreşedintelui PNŢCD, Remus Opriş, în opinia căruia partidul este organizat deficient, sînt susţinute şi de senatorul Matei Boilă, liderul organizaţiei Cjujene a PNŢCD. Boilă a declarat că Jntr-adevăr, forurile de conducere nu funcţionează corect" şi s-a referit în special la Delegaţia Permanentă care se întruneşte doar o dată pe an sau la doi ani. Aceste foruri, afirmă senatorul clujean, sînt foarte greu de antrenat pentru a discuta probleme foarte importante. Boilâ consideră necesară convocarea de urgenţă a Delegaţiei Permanente a PNŢCD, urmată, la scurt timp, de un Congres Extraordinar, pentru discutarea situaţiei în care se află partidul. Matei Boilă a declarat că PNŢCD este confruntat cu o tendinţă antireformistă, care, susţine senatorul, riu vine din partea „talibanilor" care sînt „singurii care fac reformă adevărată". în demararea unei astfel de reforme, afirmă Boilă, este nevoie în primul rînd de „reformă morală" opinează senatorul clujean.

Deputatul PNŢCD de Cluj,' Ioan Vida Simiti, afirmă că structurile partidului funcţionează la orice nivel, dar recunoaşte că relaţiile dintre acestea lasă de dorit. Vinovaţi de această situaţie sînt, în opinia lui Vida Simiti, secretarii generali adjuncţi ai partidului, care „trebuie să-şi ia funcţia în serios". Conform

. statutului PNŢCD, secretarii generali adjuncţi sînt responsabili cu legăturile dintre centru şi filialele teritoriale.

A. M.

Apreciind că România alunecă spre dezaştru,

PUNR şi ApR îl cheamă pe Emil Constantinescu In

fata Parlamentului. PUNR şi ApR i s-au adresat ieri preşedintelui Emil Constantinescu, solicitîndu-i să prezinte în Parlamentul României un mesaj privind starea naţiunii. In opinia parlamentarilor PUNR şi ApR, România se află în pragul dezastrului economic şi social, fapt care îl obligă pc preşedintele Constantinescu, conform articolului 88 al Constituţiei, să ofere explicaţii Legislativului. “Sîntem încredinţaţi, d-lc preşedinte, că mesajul dumneavoastră privind starea naţiunii nu va fi unul strict formal, de circumstanţă, cu accente electorale şi justificative. Sînteţi dator să prezentaţi faptele şi acţiunile dumneavoastră concrete care să confirme sacrificiul actualei puteri în folosul ţării şi al poporului român, aşa cum v-aţi angajat la depunerea jurămîntului în Calitate de preşedinte al României” - se arată în scrisoarea deschisă adresată preşedintelui Emil Constantinescu.

Documentul redactat de

parlamentarii PUNR şi ApR cuprinde 22 de puncte care reprezintă tot atîtea chestiuni în care preşedintele este solicitat să ofere explicaţii, între acestea se află “eşecul general al politicii economice şi sociale’ ; “distrugerea (...) industriei şi agriculturii”;

, “absenţa sprijinului economic şi financiar real pentru producătorii şi investitorii autohtoni”; “creşterea permanentă a fiscalităţii”; “degradarea continuă a nivelului de trai”; “sacrificarea efectivă a populaţiei României în folosul direct al clientelei politice a actualei puteri”; “încălcarea sistematică a legilor ţării, a Constituţiei României, şi dispreţul total manifestat de actuala putere faţă de respectarea şi aplicarea acestora”; “proliferarea marilor acte de corupţie”; “eşecul lamentabil al politicii externe româneşti”; “îndepărtarea evidentă a României de structurile de securitate euro- atlantice, prin realizarea unei politici externe servile falimentare”. - ;

Evoluţia democratică a României confirmă consolidarea valorilor

Consiliului Europei, declară preşedinta fiPCE

Evoluţia democratică a României, urmărită cu atenţie de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, confirmă faptul că Bucureştiul a ştiut să consolideze valorile-Consiliului Europei, indispensabile construcţiei europene, a declarat, miercuri, Leni Fischer, preşedinta APCE, într-un discurs rostit în faţa Camerelor reuniteale Parlamentului. -

Leni Fischer efectuează o vizită de trei zile în România, prilejuită de aniversarea a cinci ani de la aderarea României la Consiliul Europei. Oficialul european a arătat, în discursul său, că transferul paşnic de putere, din urmă cu doi ani, reprezintă “dovada absolută” a angajării României pe drumul democraţiei.

Potrivit lui Leni Fischer, Consiliul Europei va urmări în continuare “efectele reformei din sistemul judiciar, -precum şi revizuirea unor anumite dispoziţii ale Codului Penal”, domeniu în care reformele nu au fost destul de profunde.

Pe de altă parte, preşedintele APCE a declarat că apreciază faptul că pregătirile privind crearea unei univesităţi multiculturale

’ germano-maghiare se află într-un stadiul avansat. Ea şi-a exprimat încrederea că problemeîe aflate încă în suspensie vor fi rezolvate curînd.’ De asemenea. Leni Fischer a subliniat rolul României ca factor de stabilitate în regiune, arâtînd, totodată, că semnarea de către Ronţânia a majorităţii instrumentelor juridice elaborate de Consiliul Europei demonstrează intenţia şi capacitatea ţării noastre de a participa activ la construcţia europeană.

a d e v ă r u l c B e C B u j A R T A -C U L T U R A

joi, 8 octombrie 1998

Posturi din Cultură scoase lă concursA. DENUMIREA INSTITUŢIILOR VIZATE '1. Muzeul Naţional ,de

Artă Cluj-Napoca2. Muzeul Etnografic al

Transilvaniei3. Biblioteca Judeţeană

“O c ta v ia n G o g a” C lu j- Napoca

4. Teatrul de Stat Turda5. Şcoala de Arte6 . M u zeu l “ O c ta v ia n

Goga” din Ciucea7 . C entru l C re a ţie i

Populare Cluj ,

libertate de opţiune în raport cu superiorii ierarhici şi nici autoritate morală deplină în raport cu subalternii. Dimpotrivă, un director care şi-a cîştigat . prin concurs real, sever şi transparent funcţia, este o persoană protejată, deci un,

. manager puternic şi eficient.

NORME UNICEprivind organizarea de concursuri pentru

ocuparea unor posturi de directori la instituţiile culturale

din subordinea Consiliului Judeţean Cluj

6. Adeverinţă dc sănătate de tip analitic , de la o ' un ita te medicală autorizată.

7. Certificat dc cazier.

ţine respectiva instituţie. Durata interviului este nelimitată.

F. PROBELE DE CONCURS

G. COMISIILE DE CONCURS

B. MOTIVAŢIA ACŢIUNII DE CONCURS1) JuridicăCele şapte unităţi au în frunte

directori numiţi în urmă cu un număr considerabil de ani, ei funcţionează pe baza unor contracte-cadru anuale încheiate

cu Consiliul Judeţean. Acest * lucru contravine normativului

juridic în materie, respectiv H.G. nr. 281/1993, art. 5, alin. (4) cu privire la salarizarea personalului din unităţile bugetare.

• 2) Socio-morală :Alte unităţi culturale, din

sistemul Consiliului Judeţean au la conducere directori carc şi-au cîştigat prin concurs aceste funcţii. Constituie o abatere morală - această situaţie discriminatorie, crcînd eventuala impresie că pentru unii directori funcţia este un cadou, iar pentru alţii o poziţie dobîndită prin efort. Acţiunea dc concurs corectează această discrepanţă, prin instaurarea factorului dc echitate.

3) ProfesionalăPrin caracterul ci subiectiv,

numirea nu oferă garanţie profesională suficientă în ceea ce priveşte persoana optimă în postul de : conducere. Dimpotrivă, - : concursul garantează în bună măsură această optimitate. Eventualele realizări pozitive ale persoanei numite trebuie privite prin prisma certitudinii că un director selecţionat . prin concurs profesional sever ar fi dat rezultate şi mai notabile.

4) De politică comunitară în domeniu '

Acţiunea de concurs se înscrie în ansamblul reformei în domeniul culturii, care vizează eliminarea imobilismului şi crearea de şanse pentru tineri, purtători ai unor percepţii noi în sfera cultural-spirituală.

\ Comunitatea judeţului Cluj, cu 'cea mai mare densitate intelectuală din ţară, nu poate ocoli reforma prin cantonare în imobilism de cadre şi blocarea generaţiei tinere de oameni de cultură. -

5) De protejare a directorilorUn director care funcţionează

pe un contract provizoriu, care şe reînnoieşte an de an, este o persoană vulnerabilă, nu are

C. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE ACŢIUNII DE CONCURS

Concursurile se vor- desfăşura: ■-

- în condiţii de transparenţă şi mediatizare completă, inclusiv, cu publicarea în rezumat a acestor norme în ziare; -

- cu obligativitatea prezenţei în concurs a cel puţin doi concurenţi; . • -

- prin supunerea efectivă a concurenţilor la documente şi . probe privind pregătirea şi contribuţia/creaţia proprie în domeniul regent şi cunoştinţele teoretice în acelaşi domeniu.

Concursurile se vor susţine:- în faţa unor comisii de

concurs independente, conduse de personalităţi culturale la cel mai înalt nivel în domeniu;

- cu autoritatea deplină a comisiei de a desemna cîştigâtorul;

- sub forma unor analize şi teste care sâ-i îndrituiascâ pe concurenţi a-şi evidenţia întreaga personalitate şi superioritate pc baza căreia consideră că sînt cei mai buni.

D. CRITERII DE SELECŢIONARE

Premise fundamentale:a) la concursuri se pot

prezenta persoane .cu studii superioare. în domeniile punctuale care constituie aria profesională largă de activitate a celor şapte instituţii amintite (numite în continuare domenii tutelare) Astfel:

a-1. La Muzeul Naţional de Artă, absolvenţi/specialişti în: istoria artelor, istorie, arte vizuale, teologie.

a-2. La Muzeul Etnografic al Transilvaniei, absolvenţi/ specialişti în: etnografie şi folclor, istoria artelor, istoria culturii, filosofie, filologie, teologie.

a-3. La Biblioteca Judeţeană “Octavian Goga”, absolvenţi/ specialişti în: filologie, istoria culturii (cu prioritate istoria cărţii), teologie, critică şi istorie' literară, scriitori, publicişti.

a-4. La Teatrul de Stat din Turda, absolvenţi/profesionişti în: regie, actorie, secretariat literar, scenografie (de teatru, film sau televiziune), dramaturgi ş.a.

a-5. La> Şcoala de Arte, absolvenţi/specialişti în: etnografie, arte vizuale, muzică, arte dramatice, publicistică.

a-6. La Muzeul “Octavian

Goga” din Ciucea, absolvenţi/ profesionişti/creatori în: beletristică, filologie, istorie, teologie. -

a-7. La Centrul Creaţiei Populare, absolvenţi/specialişti în etnografie şi folclor., b) în cadrul prevederilor de la punctul a), prezenţa la concurs nu este limitată de nici un

.criteriu (vîrstă, sex, naţionalitate, apartenenţă'' politică sau religioasă etc.), atîta vreme cît persoanele concurente pot furniza la dosarul concursului acte care să Ie certifice validitatea psihică şi integritatea socială. Handicapul fizic fară implicaţii psiho-comportamentale nu constituie un factor defavorizant Grila de apreciere v

Notă. Această grilă este concepută în aşa fel îneît concurenţii virtuali enumeraţi, mai sus sâ aibă şanse egale, în limitele egalităţii creaţiei proprii şi a cunoştinţelor din domeniul tutelar - vezi mai jos s Şi prioritate în cazul superiorităţii

.faţă dc alţi candidaţi. De aceea, se exclud din concurs toate considerentele care depăşesc sfera confruntării creaţiei şi a cunoştinţelor ..în domeniul tutelar.

a) Definirea directorului: este o personalitate reprezentativă în domeniul umanist, pertinent de activitatea instituţiei în cauză, şi care reprezintă în instituţie esenţa ştiinţei/profesiei tutelare şi garanţia valorificării acesteia în scopurile culturale urmărite. Ideea de bazâ jn acest sens este câ nu există directori de profesie.

b) Comisia de concurs ia în considerare următoarele criterii de selecţionare (în ordine descrescîndâ ca pondere):

b-1. Gradul şi titlul de specializare în domeniul tutelar.

b-2. Amploarea contribuţiei/ creaţiei proprii în acelaşi domeniu. .

b-3. Nota obţinută la proba .scrisă. .

b-4. Rezultatul interviului. b-5. Bonificaţia preşedinţelui

comisiei (care nu va depăşi 10% din ponderea aprecierii globale a candidatului);:

c) Fazele concursului:c-l. Faza curiculară, în care

se examinează şi se apreciază, pe baza actelor de la dosar, rezultanta punctelor b-1 şi b-2.

c-2. Faza de examen, în care se elaborează de către candidat şi se apreciază de către comisie rezultatele probelor din concurs (cf. Punctele b-3 - b-5).

importanţă capitală pentru comisia de concurs, din carc 1 aceasta să extragă informaţii relevante despre personalitatea > profesională şi conduita socio- morală a candidatului, în" conformitate cu cerinţele şi preocupările actuale ale societăţii civile din România. Aceste acte sînt:

1. Cerere de înscriere la concurs.

2. Biploma de absolvire a studiilor superioare (în copie legalizată) sau diploma de doctor în ştiinţe, în cazul concurenţilor cu doctoratul luat (copie;, legalizată). . '

3. Un curriculum vitae de tip academic, referitor exclusiv la

; activitatea profesională în domeniul regent (plastică, etnografie şi folclor, arte scenice, istoria culturii şi literaturii etc.). Lista dc lucrări şi titluri sc ataşează la curriculum sau se include în acesta.

Notă: Pentru respectarea principiului egalităţii şanselor dintre concurenţi, comisia va ignoră orice aspect străin domeniilor regente, pe carc concurenţii le-ar invoca în sprijinul lor. (experienţă managerială, implicaţii administrative, funcţii anterioare, participări anterioare de tip organizatoric-administrativ la acţiuni carc vor forma pe viitor . obiectul muncii directorului).

4. Recomandarea din partea consiliului de administraţie al instituţiei la care lucrează candidatul. în cazul şomerilor, se va aduce o adeverinţă simplă, de la ultimul loc de muncă.■ 5. Recomandare personală din

partea unei personalităţi de cel mai înalt prestigiu în domeniul tutelar (creator de marcă, membru al Academiei Române, profesor universitar etc.). Comisia va putea decide dacă cerinţa “personalitate de cel mai înalt prestigiu” este acoperită de semnatarul recomandării.

Conform axiologiei care stă la baza'criteriilor stabilite în acest act normativ, probele de concurs sînt următoarele: 1,, ■ <

1. Proba curiculară (de dosar). în cadrul acestei probe, comisia examinează şi apreciază, ca aspecte prioritare, pregătirea ■ în dom eniul, tutelar a candidatului şi contribuţia/ creaţia personală în acest domeniu. Se stabileşte scara de valori a candidaţilor la această primă fază. . r

2. Proba scrisă, sub formă de eseu* în care se testează cunoştinţele concurentului în domeniul tutelar căruia îi este ataşată profesional şi social instituţia în cauză..

Notă. Eseul este o metodă modernă, generalizată în ţările avansate, prin care se verifică Ia nivel superior fluiditatea gîndirii candidatului şi capacitatea dc a-şi raporta cunoştinţele la ansambluri ample, cronologice, exegetice sau comparative. Datorită caracterului său liber şi larg, nu sc indică concurenţilor nici o bibliografic, care i-ar exceda prin vastitate, ci sc face apel la prezenţa vie, permanentă şi creatoare a concurentului în domeniul regent Subiectul va fi propus de preşedintele comisiei, discutat cu comisia înaintea intrării candidaţilor în sala dc examen, şi, odată aprobat dc comisie, va fi com unicat concurenţilor. Timpul acordat pentru redactarea eseului este dc trei orc.

3. Un interviu oral, condus de preşedintele comisiei, dar cu participarea şi a celorlalţi membri. Interviul urmăreşte revelarea: personalităţii virtualului director, prin dezvăluirea dialectică a virtuţilor şi ideilor personale care îl vor ajuta pe acesta să aplice, în instituţia vizată, legile interne şi im plicaţiile sociale ale domeniului tutelar de care apar-

1. Comisiile de concurs sînt compuse din 5 membri, selecţionaţi în felul următor:

a) Un preşedinte de comisie învestit la solicitarea Consiliului Judeţean. _

b) Un consilier judeţean din Comisia nr. • 6 (respectiv consilierul care face parte din consiliul de administraţie al instituţiei vizate, iar în imposibilitatea participării sale, un alt consilier din aceeaşi comisie, pc care îl va desemna cel îndreptăţit, iar în cazul şi a acestei im posibilităţi, un consilier pc carc îl va desemna Comisia). .

c) Un reprezentant tehnic al aparatului propriu din Consiliul Judeţean (dc preferinţă persoana desemnată în calitate dc secretar tehnic al comisiei).

d) Doi membri din domeniu, numiţi dc către preşedintele comisiei dc examinare.

2. Preşedinţii de comisie sînt numiţi dintre personalităţile dc. cea mai înaltă competenţă în domeniile tutelare dc carc aparţin instituţiile vizate.

H. PERIOADA v CONCURSURILOR

Concursurile pentru ocuparea • celor şapte posturi dc director sc desfăşoară în perioada , octombrie-noicmbrie 1998, întrucît contractele provizorii ale actualilor directori încetează la 31 decembrie 1998.

( I. RĂSPUNDERI

Cu organizarea, desfăşurarea şi aplicarea legală a rezultatelor concursului sc însărcinează Comisia nr. 6 a Consiliului Judeţean, cu consultarea oficiului juridic al Consiliului.

Preşedinte,. Victor Romulus

CONSTANTINESCU Vicepreşedinte,

- Gratian SERBAN

rE. DOSARUL | CANDIDATULUI

Dosarul candidaţilor la funcţia de director va conţine acte de'

stăzi, 8 octombrie, la ora 18, în sălile de expoziţii temporare

ale Muzeului Naţional de Artă Cluj (Piaţa Unirii nr. 30), va avea loc vernisajul expoziţiei de . sculptură JO SEF KOPPANDI. Absolvent în anul 1970 al Institutului de Arte Plastice "Ion Ândreescu " (clasa prof. Romul Laded), JosefKoppăndi s-a afirmat, imediat după absolvire, printre talentele cele mai promiţătoare ale generaţiei sale participărilor la

numeroase expoziţii colective şi de grup deschise în ţară şi “personalelor" organizate la Sfîntu Gheorghe şi BraşovTTi s-a adăugat, semnificativ, creaţia realizată în cadrul taberelor de sculptură de la Arcuş şi Măgura, care au dovedit o vocaţie reală de monumentalist - confirmată de evoluţia ulterioară a operei sculptorului. Stabilit în: anul 1979 în Austria, J o s e f Koppăndi a deschis numeroase~ expoziţii personale, atît în această ţară, cît şi în Elveţia,

Germania şi Italia, care au confirmat talentul,originalitatea viziunii şi profesionalismul unui artist care se revendică, cu orgolioasă modestie, din prestigioasa tradiţie a şcolii româneşti de sculptură. în mod semnificativ, v J o se f Koppăndi dedică actuala sa expoziţie (cea mai importantă deschisă în ţară, după stabilirea-sa .în Austria) - memoriei marelui sculptor român, George Apostu. :

E> joi, 8 octombrie 1998 DIVERSE de:Două şcoli clujene funcţionează în trei schimburi

După Generală 5, a urmat Generală 10• inspectorul şcolar general adjunct Torok Ferencz susţine că problema va fi

rezolvată după acelaşi model • ’Două şcoli din Cluj-Napoca s-au vor continua să ţină orele la şcoala

lor, în schimbul trei. Acest lucru aconfruntat, la începutul acestui an şcolar, cu o dificultate. Un ordin al Ministerului Educaţiei Naţionale preciza necesitatea desfiinţării studiului în trei schimburi Orele se ţineau în trei schimburi doar la Şcoala nr. 5 şi Şcoala nr.MO. Conducerea celor două instituţii a trebuit să sc intereseze de spaţii didactice disponibile la alte şcoli din apropiere, pentru ca cei din schimbul trei să facă ore in schimbul unu sau doi

La Şcoala nr. 5, problema s-a rezolvat. C'ei aproximativ 300 de elevi care trebuiau să facă „naveta”,

survenit la cererea părinţilor. Directorul Alexandru Rus a declarat că părinţii au preferat această soluţie, pentru că drumul pînă la Şcoala 28 e prea lung, elevii sînt mai expuşi accidentelor, iar condiţiile dc la Şcoala nr.5 sînt mai bune. Dl Alexandru Rus susţine că inspectorul şcolar general adjunct, Ferencz Torok, a avut o convorbire telefonică la MEN, în unna căreia a aprobat continuarea orelor şi în schimbul trei.

La Şcoala nr. 10, lucrurile nu s-au clarificat încă. Aproximativ 90 de elevi din patru clase fac încă ore în

schimbul trei Directoarea adjunctă, Florica Maier, a declarat că persoanele responsabile de aici au căutat spaţii didactice la alte şcoli pentru a le închiria. Au existat cîteva posibilităţi, dar sălile nu sînt disponibile decît la ore înaintate, de multe ori chiar mai tîrziu decît programul "pentru schimbul trei. în plus, aceste şcoli se află la distanţe destul de mari de cea cu numărul 10. Şi aici, situaţia este, într-o oarecare măsură, asemănătoare cu cea a Şcolii nr.5. Marea majoritate a părinţilor nu _a fost de acord cu deplasarea Ia altă şcoală. La şedinţele cu părinţii a fost alcătuit un tabel

nominal cu cei care nu sînt de acord. Acest tabel a fost predat ieri dimineaţă la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.

în ceea ce priveşte rezolvarea problemei de la Şcoala nr.5, inspectorul şcolar general adjunct, Ferencz Torok, a declarat că s-a „consultat cu superiorii din minister”, şi astfel s-a ajuns la aprobarea cererii părinţilor. Acelaşi inspector consideră că problema Şcolii nr. 10, care a depus dosarul cu semnături ieri dimineaţă, se. va rezolva în acelaşi fel şi se va ajunge la aceeaşi soluţie, „E foarte greu să muţi copilul încoace şi-ncolo, fără aprobareapărintelui.(...) Pe undeva, din punct de vedere psihopedagogie, este o greşeală, căci

. acest schimb trei este foarte greu. Este o perioadă din zi cînd copilul are cea mai mică capacitate de asimilare”, a considerat dl F. Torok.

Daniela T IU C A

"Un serviciu care sâ fie la îndemîna cetăţenilor"

In perioada 4-8 octombrie, Primăria Dej Ii are ca oaspeţi pe medictJ-colonel Jean-Claude MARSON, şeful Serviciului Departamental pentru Incendii şi Intervenţii de Urgenţă (SDIS), comandantul Michel COEX, şeful Serviciului Dotări din cadrul SDIS şi Daniel WILLIAME, de la Unitatea Pompierilor Voluntari. Scopul vizitei celor trei funcţionari din Lille fiind acela de a evalua la faţa locului posibilităţii» înfiinţării tn municipiul de pe Someş a unui Serviciu de Asistonţă Medicală de Urgenţă, similar cu cel d in Franţa. Prezenţa oaspe ţilor este şi consecinţa programului propus de primarul oraşului Dej şi susţinut de Asociaţia SPITAL DEJ 2000, filialele Beauvais şi Quesnoy, de înfiinţare a unui astfel de serviciu, 'care să fie la îndemîna cetăţenilor’ pentru intervenţi rapide în cazul unor accidente, incendii, situaţii mai puţin obişnuite şi care nu fac întotdeauna obiectul asistonţei oferite de Salvare.

Luni, b octombrie, în prezenţa primarului Alexandru Man, oaspe ţii'au avut o primă întîlniro do lucru cu cei care vor fi direct implicaţi în buna funcţionare a acestui sorvidu: comandantul Poliţiei, col. Alexandru Crişan, comandantul Unităţii de Pompieri, maior Morar Matei, directorul adjunct al Spitalului, dr. Mircea Botczan şi Marius Pugna, şeful Serviciului do administraţie locală. Cu această ocazie au fost trccuto in revistă posibilităţile tehnice, financiare şi umano do caro dispune Primăria pontm organizarea acestui tip de asistenţă in cacrul Serviciului de Apărare Civilă, discuţiile constituind in fapt, un veritabil schimb de informaţii în'rc toţi cei implicaţi. Partea franceză urmează să doteze serviciul cu o ambulanţă şi va tnmilo specialişti pentru instruirea celor care vor lucra în acest domeniu. Primăria Dej, la rindu! oi, va organiza serviciul asigurînd o bază do dale, linii telefonice, calculator, personal calificat etc. Buna colaborare dintre administraţia locală, poliţie, spital şi pompieri, precum şi viitorul cadru legislativ, vizînd o descentralizare reală a administraţiilor locale, sînt încă două aspecte care trebuie luate în considerare şi care vor oferi cu siguranţă suportul oplim pentru buna funcţionare a acestui serviciu.

M a g d a le n a V A ID A

T a le 0 u a le

|

t '1 1I f

Moda tatuajelor a dat buzna şi în Ardeal

Considerat la început extrem de excentric, tatuajul este acum o idee destul de obişnuită pentru tineri

încă din antichitate, tatuajele s-au Impus în diverse societăţi, fiind o modă şi totodată o artă. După '89, moda desenelor corporale a pătruns şi în ţara noastră. Cluj-Napocă este unul din oraşele româneşti în care funcţionează un salon de tatuaje. Unul din patronii acestui salon, dl Ferenc Attila, a spus: „Am început în ‘ 90, cînd am deschis un cabinet de perforat urechi. Apoi, împreună cu asociatul meu, Kaki ZoKan, am făcut o societate şi atunci ne-a venit Ideea tatuajelor, fiindcă mulţi tineri o cereau şi ştiam că nu există un astfel de salon în oraşul nostru”. Tn' asociaţie cu firma Spauldlng, din SUA, cabinetul funcţionează acum sub numele de JAKUZA’ S SRL, pe strada A. lancu. Firma oferă clienţilor cataloage care au peste 300.000 de modele, existînd cîte un supliment la acestea în fiecare an.

Cam se face un tatuajDupă alegerea modelului - care .poate fi adus

dc client - desenul este refăcut dc cel care efectuează tatuajuL Apoi el este copiat pe o hîrtic specială, de tip şablon. Următorul pas este desenarea lui pe piele, după care începe operaţia propriu-zisă. Odată tatuajul finalizat, se aplică un pansament pentru 5-6 ore, după care se spală zona tatuată cu apă călduţă, prin tamponare. Se formează o crustă care trebuie tratată cu unguent După dispariţia ei, procesul de formare al tatuajului este gala.

Cerceii pot fi „împuşcaţi" în urechiDintre cei care sc tatuează, majoritatea au peste

20 dc ani. Cei care nu au ajuns încă la majorat, dar îşi doresc neapărat un tatuaj, pot să îl facă dacă au acordul părinţilor sau sînt însoţiţi dc aceştia. Preţul unui tatuaj este dc minimum 80.000 dc lei, avînd o mărime dc 10 cm pătraţi. In cazul în care clientul doreşte înlăturarea desenului, metodele dc ştergere sînt pe bază dc laser sau prin transplant de piele, care costă însă mai mult decît realizarea tatuajului. In Cluj, cabinetul de tatuaje

nu efectuează şi ştergerea lor. Tot în acest cabinet are loc şi perfprarea urechilor. Tehnica utilizează cercei speciali, construiţi din metal chirurgicaL suflaţi cu aur şi avînd ambalaj steril. Aceştia sînt „împuşcaţi” în ureche'sau în nas cu un aparat medical. Costul unei asemenea operaţii este de 50.000 de lei pentru o pereche de cercei şi.30.000 de lei pentru unul singur, în ureche sau în nas.

Pro şi contra tatuajeTinerii clujeni par destul de îneîntaţi de ideea

tatuajelor. Un tînăr licean a declarat: „Dacă m-ar lăsa părinţii, mi-aş face”. O studentă din anul I spune: „N-am nimic împotriva celor care se tatuează, dar- eu nu aş avea curaj. Şi dacă mi-aş face, cred că mi-ar părea rău să rămîn cu el toată viaţa” O altă părere a fost mai radicală: „Cred că cei care sc tatuează sînt oameni slabi. Personalitatea se poate manifesta şi în alte moduri, nu numai prin tatuaje”. Indiferent de această opinie, sau de altele asemănătoare, tatuajele nu mai constituie doar o modă săli o afacere, ci devirr chiar o artă, apreciată dc unii şi criticată de alţii.

Raluca POP

Aproximativ trei milioane de copiişi. adolescenţi vor fi vaccinaţi împotriva rujeolei şi rubedlei

Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Societăţii Naţionale de Cruce Roşie şi ai Federaţiei Internaţionale a Societăţii de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FISCR), precum şi ai UNICEF, au anunţat oficial declanşarea, la 15 octombrie 1998, a celei mai mari cam panii naţionale de vaccinare anlirujeotică şi a primei cam panii de imunizareantirubeolică. -

Această cam panie care vizează vaccinarea a aproximativ tre i m ilio a n e ' de copii şi adqlescenţi, avînd înlre 7 şi 18 ani, are drept scop stoparea epidem iei de rujeolă care evoluează în prezent în România şi prevenirea apariţiei unui nou val de îmbolnăviri, prognoza! pentru anul 2000, a declarat, luni, în conferinţa de presă, Alexandru Ciocîlteu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Epidemia, izbucnită'în 1996, a înregistrat, pînă în prezent, 33.199 de cazuri de rujeolă, 13 dintre bolnavi decedînd. O dată cu vaccinarea împotriva ruieolei, va fi efectuată şi imunizarea adolescenţilor avînd între 15-18 ani, contra rubeoiei.

Vaccinarea este gratuită şi nediscrim inatorie, atît pentru tinerii cuprinşi în instituţiile de

învăţămînt, cît şi pentru cei de vîrstă şcolară, dar care nu frecventează cursurile.

Societatea Naţională de Cruce Roşie s-a angajat să vaccineze copii din familiile de romi, pe cei care trăiesc pe străzi sau care provin din comunităţi nevoiaşe, a spus preşedintele SNCR, Nicolae Nicoară. Costul acestei campanii, care atinge aproximativ un milion de dolari, va fi suportat de FISCR, CDC-Atlanta, UNICEF şi de alţi donatori. Rujeolă (pojarul) este o boală acută infecţioasă extrem de contagioasă, uneori severă, provocată de virusul ruteolic.

Boala poate apărea la orice persoană nevaccinată sau care nu a făcut rujeolă şi care vine în contact cri o persoană suferindă. Caiea de transmitere este aeriană, prin secreţiile căilor respiratorii, bogate în virus, care se elimină în timpul,vorbitului, tusei sau strănutului.

■Complicaţiile-rujeolei sînt. afecţiunile respiratorii de tipul laringitei, bronşită, pneumonie

. endematoasă şibronhopneumonie, dar şi cele nervoase, de tipul encefalită, pancefaiitâ, sclerozată' subacută (o formă de encefalită -rară şi gravă care determină distrugerea

treptată a substanţei nervoase) şi scleroza în plăci. .:

Persoanele cu capacitate scăzută de apărare a organismului fac, ca urmare a' rujeolei, forme de tuberculoză sau hepatită mult mai grave.

Rubeola (pojărelul) este o boală infecţioasă transmisibilă, provocată de virusul rubeolic. Sursa de infecţie o reprezintă omul bolnav şi copilul nou-născut cu rubeola congenitală. Transmiterea virusului se face fie pe caie aeriană, prin secreţii

'respiratorii, fie de la femeia gravidă la făt, în primele trei luni de sarcină. Rubeola este periculoasă prin complicaţiile severe de tipul malformaţiei congenitale, pe care le poate ' determina la fătul fem eilor gravide, care se îmbolnăvesc în primul trimestru de sarcină.

Cele mai frecvente complicaţii sînt cele nervoase, de tip: encefalită, meningo-encetalită, oculare - cataractă şi glaucom, auditive >- surdită, card io­vasculare - maiformaţii aie inimii şi vaselor mari, neuropsihice - întîrziere mintală, metabolice -, pilicism, diabef.

Atît rujeolă, cît şi rubeola pot fi prevenite prin vaccinare. •'

Microsoft a încercat sa convingă utilizatorii clujeni că soluţiile sale sînt cele mai bune

digitale devin... nervoase

Microsoft România, împreună cu Brinel Computere, a organizat ieri seminarul „NT este viitorul!", scopul manifestării fiind acela de informare a pieţei locale asupra unor aspecte legate de medii de operare şi instrumente de migrare oferite de puternicul concern Microsoft.' în prelegerea susţinută de Silviu Hotăran, General Manager al Microsoft România, acesta a arătat că în condiţiile unei tendinţe globale de apropiere de o eră digitală succesul întreprinderilor poate fi asigurat printr-o implementare de călre acestea a unui „Sistem Nervos Digital" (SND), Implementarea unui astfel de sistem duce la creşterea vitezei de circulaţie a informaţiei în cadrul firmelor, luarea cu promptitudine a celor mai bune decizii, iar reacţiile la imprevizibil sînt cele mai potrivite. Avaniajele unui SND produs de Microsoft, în opinia lui Silviu Hotăran, sînt faptul că acesta vine pe piaţă cu cea mai completă ofertă în domeniu, raportul preţ/ calitate, modul de lucru cu partenerii săi şi faptul că puternicii conccm american este un lider. Este de icnţionat că de curînd Microsoft a devenii firma cu cea mai mare valoare de piaţă, fiii I cotată la 270 miliarde dolari. Succesul companiei a fost pus pe seama faptului că fuma alocă 20 la sută din profit departamentului de cercetare- dezvoltare, ceea ce aseamnă foarte mult în raport cu alte firme de aceeaşi mărime.

Sorin Eftene, M ^ 'E Microsoft România, 'a vorbit despn performanţele şi caracteristicile tehnice ale unui server NT Terminal Edition la care pot fi conectate calculatoare slabe sau chiar terminale „chioare" pe care să se efectueze apoi operaţii pe 32 de biţi. Aceste terminale preiau doar informaţia care e pi; lucrată de server şi apoi afişează rezultatele.

S-a vorbit în confirmare despre Windows NT 5.0, soft pe cart Microsoft doreşte să-l impună în med im; a afaceri. Unul dintre avantajele asupra c. mia s-a insistat a fost faptul că acest pi- ..us a! Microsoft oferă administratorilor dc reţea posibilitatea unui control deplin al aţiilor din reţeaua respectivă. De asenc za, gradul de securitate a informaţiei a er .. t prin introducerea aşa numitelor „smartfi. .: uri".

O alternativă a c, - care nu-şi vOr permite folosirea Windows ; T ar putea fi Windows 98, lansat recent pc piaţă pentru înlocuirea Wfindows 95.<S-a insistat asupra uneia din noutăţile deosebite pe care Windows 98 le âduce prin aplicaţia Windows- Update Web.' Aceasta oferă pos:fiilitatea utilizatorilor conectaţi la Internet •. ■: a-şi actualiza sistemul cînd in oferta Micm -.oft apar elemente,noi, acestea fiind auloma: mstaiale pe computerul celor care doresc ac; fit lucru. în plus, noul sistem de operare este superior predecesorului său ca viteză de luci fi. accesibilitate şi e uşor de utilizat.

C rL tia n BERINDEAN

ADEVĂRULde Cluj CONTROVERSE joi, 8 octombrie 1998

Radu Sîrbu l-a acuzat pe Gheorghe Funarde gestiune fra

urmare din pagina 1

„ancheta” instrumentată de veşnicul rival al lui Gheorghe Funar, directorul FPS Cluj, Radu Sîrbu. Trecîrid, voluntar, în categoria oamenilor de rînd, acesta a organizat în sediul FPS Cluj o conferinţă de presă în care a dorit să-l demaşte pc primar, aducîndu-i acuzaţia de gestionare frauduloasă a banului public.

Ca simplu cetăţean. Radu Sîrbu este

îngrijorat de felul în care se cheltuieşte

banul publicIeri, în-cadrul unei conferinţe de presă

extraordinare organizate de directorul

Ştefan Lucaciu-şef serviciu, Chişu Liviu Ovidiu-tehnician, secretar-Riti Claudia. După patru zile apare în presă anunţul de organizare a selecţiei de oferte, iar

' după alte cinci zile se închid listele cu oferte. Pe data de 19 august erau înregistrate la registratura Primăriei cinci oferte de preţ de la firmele: SC Investicon SRL, SC Comsis Service SRL, Autosincron, SC Sanco Impex. SRL şi SC .Climatic SA.

Prima firmă cîştigâtoare - Comsis

Comisia de adjudecare întrunită în 21 august a deschis ofertele de. preţ, care cuprindeau şi caracteristicile tehnice,' garanţia şi referinţele de la firmele cu care aiî măi colaborat. Tot atunci comisia a stabilit să fie consultat un

; specialist de la ICPIAF. Pe data de 26

W /M

A f

; / & / /

EPS Cluj, Radu Sîrbu a prezentat „un . august Direcţia de Secretariat, Protocol caz clar de intervenţie a primarului în etc. a informat comisia că specialistuldistoisionarca unor licitaţii”. Domnia sa a precizat că prezentarea făcută este din poziţia de simplu cetăţean îngrijorat de modul iii carc se cheltuie banul public. Deşi anunţat câ va participa la această conferinţă, prefectul Alexandru Fărcaş a lipsit, fiind ocupat cu exerciţiul de apărare’civilă.

Singur pc „metereze”, învoit de FPS -să facă această informare, care se referea la un act dc corupţie din economia judeţului, dl Sîrbu a prezentat de-a fir a păr povestea unei licitaţii în care

' cîştigâtorul final era firma investitori, la cart fiul primarului este unul dintre cei doi administratori. .Documentele

în instalaţii frigorifice de la ICPIAF, Victor Popovici, a propus ca firmă Comsis să fie declarată cîştigătoare. Pentru edificare comisia a efectuat o vizită la sediul ARDAF pentru a vedea cu ochii ei cum funcţionează instalaţia propusă de Comsis. A doua zi comisia a declarat drept cîştigătoare societatea SC Comsis SRL, la oferta valorică de 59.246.250 lei. în opinia comisiei, firma respectivă a prezentat cea mai bună ofertă calitate-preţ, instalaţia afe-cel mai mic consum de energie, corespunzînd

-astfel..cel. mai bine necesităţilor Consiliului ţocâiriix direcţiacare a initiat achiziţionarea - Dirceiia

prezentate sc referă la organizarea, de Secretariat, Protocol Relaţii Externe,d e S f ă Ş l C ' ■ w — W - j : - o .1ur»r ad judecarea

întortocheată ( p e

- 5 “ “ — /7, ~ - V - • , .

ŞM/c* pfiSAL • -,rcZ Am »•

Mass-Media, Serviciul Administrativ ■ întocmeşte o frumoasă informare pc această temă. Semnatarii nu sînt

directorul Horea Bâlc, respectiv şcfiil • de serviciu Radu Bob

(pentru câ aceştia - erau în concediu), .’ ci . înlocuitorii • Cătălin Robu'şi dl

Chişu membru în comisie. Din acest

moment intervine cetăţeanul Funar.

parcursul a două luni) a unei licitaţii pentru achiziţionarea unei instalaţii de aer condiţionat pentru Sala de Sticlă a Consiliului local.

Instalaţia de climatizare- nodal

gordianToată tărăşenia a început pe data de

10 august a.c. cînd direcţia Secretariat, Protocol, Mass-Media, Administrativ a solicitat achiziţionarea unei instalaţii de climatizare.. Tot în aceeaşi zi, a fost numită şi comisia de adjudecare, avînd următoarea componenţă:, preşedinte - Grigore Dej eu - viceprimar, membri -- Lfvia Andrciaş, director la Direcţia Economică, Rodica Cadar-şef serviciu,

Scrisul primarului pa

informarea nr. 151/457 - dovada

acuzăriiNaratorul Radu Sîrbu

descrie în felul următor reacţia şefului întors din concediu pe data de 2 septembrie. „Cătrănit", după ce vede decizia comisiei; scrie chiar pe informarea (cu numărului 151/457) următoarele: Avînd în vedere ofertele, valoarea şi termenul de garanţie va fi

' încheiat contractul cu SC Investicon SRL. Spre deosebire de alte dăţi, cînd dădea doar indicaţii verbale sau directive scrise pe bileţele, de data aceasta ordinul s-a făcut pe un act ce a rămas. Aceasta este o dovadă clară de gestiune frauduloasă a banilor publici de către un cetăţean, din întîmplare şi primar, care reprezintă o instituţie ordonator de credit”, a declarat Sîrbu.

Comisia s-a conformat recomandării şefului

De aici încolo, se pare câ, iţele se încurcă. O nouă expertiză tehnico- economicâ a fost comandată. în data de trei septembrie, parvine rezultatul

. specialiştilor, care se pronunţă în favoarea lui Investicon. Insă, a doua

! evaluare s-a făcut pe date diferite faţă

de prima ofertă. La Investicon, numărul de aparaie a crescut de la doua la trei (fapt motivat în raport „câ numai aşa se acoperă necesarul de frig”), iar preţul a săltat de la 59.109.148 lei la 82,000.000 lei. în materialul pus Ia dispoziţia specialiştilor, funcţionarii Primăriei au omis să furnizeze şi caracteristicile tehnice ale aparatelor oferite de Comsis, rezumîndu-se doar la număr, garanţie şr preţ. Imediat comisia de adjudecare s-a întrunit şi a revenit asupra deciziei luate pe 27 aneust. Cei cinci membri carc sc pronunţaseră o dara favurnfeil ta adresa, firmei Comsis, revin şi îi dau cîştig dc cauză societăţii Investicon, Ia o ofertă valorică de 82 milioane dc lei pentru trei aparate. Pc data dc 23 septembrie este semnat contractul între cele două părţi. Surpriză, preţul dc vînzare a scăzut la 59.109.148 lei. La fel-s-a întîmplat şi cu aparatele carc din trei au ajuns două. Mai mult, partenera de afaceri a lui Funar jr., Renata Brumaru a adresat ulterior contractului o cerere prin carc solicita ca în aceleaşi condiţii financiare să fie acceptată montarea unui alt tip de aparat decît cel prevăzut în contract. Motivaţia era câ această staţie are caracteristici superioare. Colac peste pupăză şi acest lucru a fost acceptat, încălcindu-sc pentru a doua oară prevederile unui contract.

Instalaţia a fost montată înaintea

semnării contractuluiMulţimea de inadvertenţe este prea

mare în această afacere. înainte de a fi semnat contractul, fiul primarului a fost înştiinţat după pronunţarea verdictului

. comisiei (în 4 septembrie). La scurt timp a trecut la treabă şi a instalat două aparate de o altă marcă decît cca prezentată în oferta iniţială, iar mai apoi în contractul semnat de tatăl său. Deja, la prima şedinţă a Consiliului local din 10 septembrie aparatul era instalat în Sala de Sticlă. Consilierii au fost informaţi atunci câ această investiţie a costat...50 de milioane de lei. Aceeaşi sumă a precizat-o şi fiul primarului în interviul pe care l-am luat înainte dc semnarea contractului (pe data de 15 septembrie ). Atunci, tînărul Funar sublinia câ firma Investicon a fost deja desemnată cîştigâtoarea unei licitaţii, precizînd că „performanţa” nu i sc datorează. ,

Funar jr. nu-l vede bine pe adversarul tatălui

săuSabin Funar ne-a declarat, ieri, că nu

are ştiinţă sâ fi existat un alt cîştigător în afară de Investicon. Totodată,

recunoaşte că aparatele instalate diferă de cele oferite, iar instalarea acestora înainte de semnarea contractului s-a făcut la insistenţa funcţionarilor din Primărie. „Ei au cerut sâ montez aparatul, astfel îneît să funcţioneze la prima şedinţă de Consiliu local. Am pus un aparat mai performant rămas dc la o altă comandă şi am operat o reducere dc preţ, fiindcă aceasta, a fost politica firmei”, a precizat Funar jr. Declaraţia lui s-a rezumat la generalităţi; ncputînd să ne ofere date concrete, argumcntînd că este prin ţară şi l-am luat ca din oală, dar ne-a promis câ săptâmînă viitoare nc va pune la dispoziţie toate actele. Referitor la noua rundă a meciului Sîrbu-Funar, fiul celui din urmă nu-l vede binc pc adversarul tatălui sâg şi crede că acesta sc învîrtc

' de un nou proces de calomnie.Primarul Gheorghe Funar aflat şi cl

în aplicaţie a declarat presei câ oferta făcută dc firma fiului său este mai bună ca preţ şi garanţie. Primarul contestă calitatea de specialist a celor dc la ICPIAF şi se bazează pc instinctele proprii.

Membrii comisiei se eschivează

Membrii comisiei au fost imposibil de contactat deoarece în Primăria Cluj- Napoca este instituată legea tăcerii. Nici unul dintre cei implicaţi nu a scos o vorbă despre licitaţiile în reluare şi decizia primarului de a numi cîştigâtorul după bunul plac.

Cazul prezentat este o mostră cum nu ar trebui să se desfăşoare licitaţiile într-o instituţie de administraţie publică, care gestionează banii contribuabilului.

Rezultatul unei licitaţii nu poate fi anulat la intervenţia vreunui cetăţean, fie el chiar primar. Veleităţile cu iz dic­tatorial ale acestui personaj sc manifestă din cc în cc mai des. Modul în care şeful executivului a dispus după cum a vrut cu cine trebuie încheiat contractul, trecînd peste decizia comisiei şi luînd-o înaintea specialiştilor, dovedeşte că în acea instituţie domneşte o singură lege - Legea lui Funar.

Pezvâiuirea de ieri este abia începutul, susţine

„terminatorul" Radu Sîrbu

„Terminatorul” dc primar, Radu Sîrbu anunţă că acesta' este doar începutul, urmînd să furnizeze presei, justiţiei şi comisiei dc luptă împotriva corupţiei, alte dovezi dc ilegalităţi comise în Primăria Cluj-Napoca sub oblăduirea lui Funar. Pînâ una alta, despre această „afacere” sc va ocupa Comisia naţională dc luptă împotriva corupţiei condusă chiar dc preşedintele Emil Constantinescu, fiind evitată comisia judeţeană anticorupţic, al cărei preşedinte, VR Constantinescu, este aliat al lui Gh.Funar. Dc asemenea, cetăţeanul Sîrbu a anunţat câ astăzi la şedinţa CL, toţi consilierii locali vor fi înştiinţaţi şi crcdc că aceştia vor face o plîngcrc penală împotriva primarului. în cazul în carc deliberativul local nu se va sesiza, Sîrbu este convins câ o va face un alt cetăţean dc bază, Alexandru Fărcaş, cel care ieri a absentat motivat de la conferinţa de presă, fiind alături de primar Ia exerciţiul dc alarmare publică.

Vot în condiţii climatizate...

8 ) joi, 8 octombrie 1998 PUBLICITATE CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbălă 9-14; tel/fai 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: Inoi-vineri 8-16; tel/fax 3143-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-rincri 8-16; Ici/lai 21-60-75.

a d e v ă r u ld e ' ' 1 !

i Turdao r g a n i z e a z ă î n d a t a d e 2 0 . 1 0 . 1 9 9 8 o r a 1 0

l ic ita ţie publică fără preselecţie p e n t r u

s e l e c ţ i a u n u i e v a l u a t o r î n v e d e r e a v î n z ă r i i s p a ţ i i l o r

c u a i t ă d e s t i n a ţ i e d e c î t l o c u i n ţ ă , p o t r i v i t p r e v e d e r i l o r

H . G . 5 0 5 / 1 9 9 8 .

C a i e t u l d e s a r c i n i ş i i n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e

p o t o b ţ i n e d e l a s e r v i c i u l d e g o s p o d ă r i e c o m u n a l ă l a

t e l e f o a n e l e : 3 1 - 3 6 - 8 1 s a u 3 1 - 3 1 - 6 0 l n L 1 4 4 , 1 3 8 .

T e r m e n u l l i m i t ă d e d e p u n e r e a o f e r t e l o r e s t e

2 0 . 1 0 . 1 9 9 8 o r a 9 , 0 0 l a r e g i s t r a t u r a P r i m ă r i e i

m u n i c i p i u l u i T u r d a . (4670091) j

..Simţiţi că nu mai puteţi trăi în această lume

în continuă mişcare?

] informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

S.C. ALIMENTARA S.A.cu sed iu l în Cluj-Napoca, P-ţa

a l i m e n t a r a y i te a z u l f .n . , com plexcom ercial M ihai Viteazul e ta j 3.

O rganizează concurs pentru' ocuparea p o stu r ilo r de v în zători In m agazine de d e s fa c e r e cu a m ă n u n tu l a p rod u se lor alim entare.

C ondiţii de înscriere;- absolvenţi ai Liceului Economic sau curs dc

calificare în domeniu =c

C ererile de înscriere vor fi depuse la secre ta r ia tu l so c ie tă ţ ii p în ă în data de 12 octombrie 1998. -

Selecţia are loc în urma susţinerii unui interviu. Relaţii suplimentare la telefon nr. 43-23-47

B iro u Resurse Umane.

Sucursala de Distribuţie Energie Electrică Cilii

anunţăîntreruperea furnizării energiei electrice în data de 09.10.1998 între orele 9,00-13,00 pe străzile: Sinaia, Fr. Liszt, P-ţa 14 Iulie, Garibaldi, Bartok B ela, M uzicescu, O. Cosevoi, precum şi străzile Vlahuţă şi B-dul 1 Decembrie 1918-parţial. (295417)

tclcfax: 064/ 437434, 437601

M A G A Z INvă deschide accesul spre produsele companiilor:

* o1

\ cO ^,r\e\e‘.a*1

JilS Iil % I D I D

^ETZELUNiVOLT EKOWTAVfiU:

SI MO VILL£\0 TU N G SR A M

9°’M0®■ v

GanzKK

C itiţi zilnic

ADEVĂRULde Cluj

S.C. USC HEPARIOH OG S.R.L. Clujdepartamentul Dulciuri,

angajează:

^ 7 \ " Q E S T I O M Ă RCondiţii:

1. Vechime în domeniu minim 2 ani;2. Bărbat - stagiu militar satisfăcut; !3. Garanţii materiale.

Relaţii la telefoanele: 41-41-47,41 -40-56.

S.C. TREND-SHOE S.R.L.str. Nădâxcl nr. OU

tel. 13-22-75

angajează personal pentru următoarele activităţi:

- m aistru pentru atelier cusut feţe- cusătorese - cusut feţe încălţăminte'- muncitori - pregătitor feţe încălţăminte- croitori căptuşeală la maşină automată

cu celulă fotoelectrică (KAEF)- muncitori pentru operaţia de perforat

ştaif

FIRMĂ CONSTRUCTOARE DE DRUMURI

A N G A J E A Z Ăt

inginer constructor |

C o n d iţii: \• minim 7 ani experienţă în domeniul

construcţiilor de drumuri;. • cunoştinţe de limba engleză şi greacă ' (dacă este posibil). ■:/CV - urile se trimit prin fax: 193466.

INFORMA TU SUPLIMENTARE LA ■ TELEFON: 197582 /193387

Societatea comercială "A R M Ă TU R A ” S.A.

cu sediul în Cluj-Napoca str. Gării nr. 19, organizează concurs în data de 2 0 .1 0 .1 9 9 8 , o r a 8 .0 0 . î n v o a ^ r c a ocupăm următoarelor posturi: \

*i> 2 ingineri - specialitatea T.C.M. (bărbaţi);2 ingineri - specialitatea turnătorie (baiwtj)-

4 2 economişti - specialitatea marketing. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul

societăţii sau la telefon 43.53.67 int. 148.1 .> (295370)

Societate com erc ia lă cu capital privat avînd ca domeniu de activitate com erc ia liza rea de produse birotice

ANGAJEAZĂ

REPREZENTANT DE VÂNZĂRICondiţii: - studii superioare

- vîrsta rriax. 30 ani- minim 1 an experienţă- cunoaşterea limbii engleze- abilitatea de comunicare şi negociere- persoană motivată avînd dorinţa şi capacitatea de

a munci în echipă. ^Dacă sînteţi interesaţi să vă alăturaţi nouă vă rugăm să trimiteţi

un C.V. la nr. 064-42.71.15 sau Calea Floreşti nr. 2 bloc AlCpînă la data de 14.10.1998. -

Informaţii suplimentare la tel. 064-42.71.15 sau 42.71.65.

SG NAPOCA PRESS saa n g a je a z ă u rgen t

O VÎNZĂTORI şi VÎNZĂTOARE ziare, reviste şi cărţi

O ŞOFER - Vîrsta maximă 30 ani- Stagiul militar satisfăcut

Cererile se vor depune la sediul firmei din str .Napoca nr.16.

T e l e f o n : 1 9 - 7 3 - 0 4 , o r e l e 8 - 1 6 .

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napdca nr.16.

A D S V A R U L« t e C l p l -

a d e v ă r u ld e C i g j B Î

S.C. SOMBRERO S.R.L.A n g a jă m m u n cito r i

n e e a l i f ic a ţ i . P en tru

in form alii suplim entare

su n a ţi la 4 3 -17 -23

sau 19-63-72* * * • (295413}

Universitatea A vram Iancu Cluj-Napoca organizează con­curs pentru ocuparea postuluide administrator cu 1/2 normă îndatade 19.10.1998.

Se solicită diploma de baca­laureat şi curiculum vitae. .

în sc r ie r i la. co n cu rs şi informaţii suplimentare sefacla sediul universităţii din Cluj- . Napoca, str. llie Mâcelaru nr. 5; p în ă lad a tad e 16.10.1998i ţ

VINZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd 1850 mp. teren în Făget cu 25.000 lei mp. Tel. 18-72-36. (339367) v

I • Vînd un_ hectar pădure în § Dealul Dumbrava, sat Agârbiciu. i Informaţii la Bearz Elena, com. >-'^vrin, nr. 647, i ud. Timiş.

3 /4 4 3 7 3 ) ' . . .• . Vînd apartam ent 3

camere cartier Gheorgheni s e m i d e c o m a n d a t , semifinisat, parchetat, preţ negociabil 160 milioane. Tel. 14-00-07. (339344)

• .m u mu ueoscDita in Tarilor,'str. Meteor nr. 69. fel. 12-36-63 sau 018-62-19- 52. (344201) .

• Vînd vilă în curs de finisare, Zorilor. Tel. 094- 54-98-21. (344235) '

• Vînd vilă finisaje moderne, Zorilor. Tel. 092- 22-87-18. (344236)

• Cumpăr garsonieră, maxim 11.000 DM. Tel. 41- 12-25. (344304)

• Tineri căsătoriţi, cumpărăm garsonieră confort I. Tel. 19-09-61. (344353)

Vînd apartament 3 camere cu garaj în Zorilor. Tel. 12-15- 60.(339375)

• Vînd apartament 2 camere ultracentral cu chiriaşi, 125 dolari pe lună. Tel. 41-31-11. (344290)• Vînd apartament finisat, str.

Bucureşti nr. 68, tel. 13-20-23, orele 17-21. (344360)

Vînd garsonieră, str. Dîmboviţei nr. 89, et. II, ap. 36. (144376) ‘ . ,

Vînd apartament 3 camere, sb. Observatorului nr. 109, ap. 21- Se poate vizita zilnic L-V, orele 18-20. Tel. 12-38.-55,12-75- 11,094-55-53-19,094-56-53-63. (344388)

Vînd apartament 2 camere, parter» bloc cărămidă, sobe INcotă, sU Paris nr. 6, ap. 6.135 rloane K-i. Tel. 094-56-53-63. 144390)‘ Vînd apartament una cameră *micentral, pivniţă, pod, finisat, (ocălzire cu gaz, junkăi apă caldă, fel. 18-38-69. (344415)

H f f i y i r ^ g ' T A ' r r ' CLUJ-NAPOfcA:IuBi-vincri8-i6;sîmbăti9Tl4;tel/fsxl9-734)4;SUBffiACfiĂTURDA:r U & L l L ! I A I t luni-v ineri8-16;tel/fai31-43-23;SLrB R E D A C riA D F J;lup i-v in tT i8 -16 ;lt:l 'fa»2 l-60-75 .

joi, 8 octombrie 1998 [9

Societate comercială cu activitate în domeniul

construcţiilor angaj ează inginer sau şubinginer

(construcţii c iv ile şi industriale) pentru

activitatcadc marketingvCunoştinţe de operare

pe calculator. Informaţii la tel: 43-83-48 sau

43-83-49. / / (283292)

• Vînd Seat Toledo 1,6, 79000 km, 1992,11300 DM. Tel. 094-50-12-98. (344176)

• Vînd Fiat 1,8 i, e KAT, 30800 km, 1994. Tel. 092-55- 56-55. (344333)

• Dau în chirie pe termen lung apartament 4 camere, ultradotat, Grigorescu. '"Tel. 18*78-56. (344237)

• închiriez apartament 2-3 camere, str. Dîmboviţei, tel. 16- 71-84. (344369)

Vînd 3 autoturisme: Renault 11D 4000 DM, Citroen BX, AX 6000 DM, 5000 DM, stare perfectă. Tel. 41-44-92. (339320)

• Vînd tractor U650 M nou. Preţ 100 milioane. Tel. 092-35- 41-31. (344359)

• Vînd Dacia 1310, an de fabricaţie 1988. Tel. 16-98-11. (344372) .

• Vînd Audi 100 benzină, 1982, CI, talon, pentru piese.100 DM. tel. 094-56-53-63. (344389)

• Vînd Dacia 1310, an fabricaţie 1990. Tel. 18-36-67. (344401)

• Vînd Mercedes 240D. Tel. 18-80-98.(344411)

•' Studenţi, an terminal, căutăm chirie apartament 2 camere mobilat, maxim 150- 170 DM. Tel. 17-60-68. (339379)

Caut chirie urgent. Tel. 15- 32-00. (339369) , , , - •

Studenţi tineri căsătoriţi, dorim să închidem garsonieră pe termen lung. Oferim 100 DM. Telefon 094-22-53-88. (344364).

• Persoană serioasă caut urgent chirie pînă la 100 USD. Ofer plata anticipat. Tel. 19-75-55. (344381)

DIVERSE

• Cumpăr timbre, cărţi poştale, scrisori vechi şi arhive particulare. Tel. 01- 6-20-09-10. (341517)

• Vînd bicicletă Mounteinouick. Toi 18-08-31.(344363)

• Vînd garnitură din piele, colţar de sufragerie şi de bucătărie şi diferite fotolii, import Germania. Tel. 18- 96-54. (344410)• Vînd dormitor. Tel. 13-25-

13. (3S44261)? Vînd mobilă pentru 2

dormitoare, maşină de cusut Solingher. Tel. 14-68-96 între orele 10-10. (344294)

• Vînd mobilă Băiţa sufragerie nefolosită, stare bună. Telefon 15- 10-90. (344314)

• Vînd “Holocaustul roşu” de Florin Matrescu. Tel. 15-39-80. (344378) _______ _

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb Ford Escort 1993, FulI options, cu garsonieră confort In­variante. Tel. 41-12-25. (344305)

ÎNCHIRIERI• închiriez casă în Cluj, pentru

activităţi de birou, str. Zămeşti nr. 3. Informaţii tel. 14-68-96, între orele 10-20; după vineri la tel. 065-14-66-56. (344293)

* închiriez cameră pentru student(ă) sau cuplu, în apartam ent G rădini Mănăştur, acces dependinţe. Tel. 16-35-94. (344391)• Dau în chirie apartament cu

2 camere mobilat, telefon, TV cablu 100 dolari pe lună. Tel. 17- 46-35 după ora 17. (339368)

• Călătoriţi cu Armin M ayer în Germania. Reduceri. Tel. 19-50-43. (191976)

• Institutul de Cercetări în Construcţii' “ ÎNCERC” THiaiaxnoj, angajează tineri ingineri constructori. Tel. 42-59-88,42-54-62. (33936Q)

• Angajăm vînzătbare pentru magazin de mobilier. Tel. 19-92-70. (339363)

■ Angajăm tîmplar cu sau fără experienţă pentru execuţie mobilier din pal melaminat. Tel. 19-92-70. (339364)

• Executăm deratizări. Tel. 17-11-88 (341532)

• SC New Inst Proiect SRL anunţă interviu, in data de 12 octombrie 1998, ora 10, la sediul din str. Dorobanţilor nr. 114 pentru ocuparea urm ătoarelor posturi: instalator încălzire centrală-l loc; instalator electrician automatizări-1 loc; inginer instalator-1 loc; agent comercial-l loc. Vîrsta maximă 30 ani. Informaţii tel. 41-14-93. (344365)

• Angajăm o persoană pentru , facturare pe calculator ■ (program Compas). Informaţii teL 41- 55-45. (344380)

• Cu Mucegai STOP, puteţi elimina mucegaiul din apartam entul dumnea­voastră fără zugrăvit sau tapetat. Puteţi cumpăra în magazinele cu vopsele, chimicale. Mucegai STOP, are efect imediat, vizibil, durabil. Fabricat de SC Ilona Impex SRL. (344417)

W E S T E L E M E N T E S AS t r . B r â n c o v e a n u 1 7 , C lu j ; s t r . L i b e r t ă ţ i i 1 8 9 , A p a h i d a

Tel/Fax, 064-41.41.05; 064-43.34.48; 092-54.44.43

- prin Banca Populară Napoca i condiţii foarte avantaj oaseliiJF E R E S T R E , U Ş I, S S S S E R E ,

P R O D U C a T O R l

NDIAU

si profile Aluminiu Vicona Germania fi fc '

M ATERIALE D E : | L f g ş € FINISAJ IN TERIO R ~ “M O C H E T E P E G U F L O R

C O V O A R E P V C D U N L O P L A N

Ş U R U B U R I B IE R B A C H

T A V A N E F A L S E V S G e t c

■ G E R M A N IA

D e v i z a n o a s t r ă e s t e :

N o i n u f a c e n t r a b a t

l a c a l i t a t e , d o a r l a p r e ţ i i r i U

A G E N Ţ IA D E P U B L IC IT A T E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

. î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m a i T

s i m p l u

n u s e poate!

nstanţa

ADEVĂRUL de Cluj,str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/ 19-73-04

Pentru a vâ asigura în continuare un abonament la ziarul ARBlâVivă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.l6. €Hi^|

10) joi, 8 octombrie 1998 P U B L IC IT A T ECLUj-S'ÂP6CA:iBni-\ineri i6;sîinbâti9-i4;ttiyfsixl9-73-04;SL'BRF.DACŢlATL'RDA: [' luni-vineri8-16;tel/fix31-43-2J;SUBREDACŢIADEJ:lnni->intri8-16;tcl/f*x2l-60-75.

ADEVĂRULde Cluj

• Profesor, meditez ia do­miciliul meu (Dorobanţilor), matematică, clasele V-V1I1, examen de capacitate (şi dimineaţa). Preţ 30.000 lei/ şedinţă. Tel. 41-13-22 după ora 17. (339376)

• Traducător autorizat italiană franceză traduc urgent orice documente. Tel. 41-12-25. (344306)• Absolventă litere, meditez

franceză (începători, avansaţi) şi engleză (începători). Tel. 17-02- 09.(344408)

• Angajez mecanici şi • Cetăţenii Pâdurean Ioan,electricieni auto. Salarizare Pâdurean Vasile şi Pădurean procentuală, str. Cehoslovaciei Domnica sînt citaţi în faţa 21. Tel. 15-70-10. (339329) Judecătoriei Turda de către

• Asociaţia de proprietari P-ţa reclamanţii Chiorean Viorel şiM. Viteazul Nr. 34-35, do? ral C\vil “ 't* r • n • « p C4372/1998 pe data de 12

ipogra iei nr. şi .Şaguna 1998 ce are ca obiect

• radiCTCa dreP<u,ui ^ uzufructm data de 16 octombne 1998 ora v; rectif^care faţă de18 m curtea imob.lului A Şaguna teren, defalcare intabulare drept nr. 18 cu următoarea ordine de de proprietate şi validare contract zi: 1 . acţionarea în justiţie prin de întreţinere. (4670092) avocat a situaţiei celor două . jn conformitate cu Legea nr. asociaţii 2. Diverse (339361) 137/ 1995 c m Electromecanica

* Caut urgent, pentru minim 2 luni, maseuză medicală calificată, pentru masaj membru superior drep t (urm are accident). Solicit serviciu la domiciliu după orele 18. Oferte la tel. 42-52-62 în zilele 8-10 octombrie 1998, orele 8-10. (344358)

• C aut femelă Boxer pentru montă. Tel. 18-08-31. (344361)• In conformitate cu Legea nr.

137/ 1995 Copil Aurel anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului dejnediu

• Şcoak cu clasele I-VIII Deuş anunţă începerea demersurilor ?n C ^ j - N a ^ . l t r . R m ie lîm ! comuna Chintcm anunţă licitaţie pentru obţinerea acordului de 44. Eventualele sesizări şi sugestii pentru închiriere spaţii şi teren mediu pentru obiectivul numai pentru factorii de mediu arabil la data de 22 octombrie “Tocilârie; Mecanică fină; Ceas” se vor depune la sediul APM 1998 ora 12 la sediul şcolii, situat în Cluj-Napoca, str. Doja Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.

5. Eventualele sesizăriCaietul de sarcini sc obţine de la acccasi adresă la preţul dc 10.000 lei. (339365)

• în conformitate cu legea nr. 137/1995 SC ESCARO 1MP- EXP SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul: amenajare spaţiu

nr. 3 . tventuaieie sesizări şi (344387) sugestii numai pentru factorii de " mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (344357)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995, SC Electrosigma SA anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “SC

PIERDERI• SC Agromag SA pierdut

autorizaţie san itară de funcţionare nr. 561 pentru Complex comercial nr. 1 . O declar nulă. (339366)

Pierdut legitimaţie de transport pe numele Roşea Laura. O declar nulă. (339346) ,

Pierdut carnet de student pe

comercial situat în Cluj-Napoca Electrosigma SA”, situat în Cluj- str. Ploieşti nr. 1. Eventuale .Napoca, str. Gheorghe Bilaşcu nr. sesizări şi sugestii numai pentru J09. Eventualele sesizări şi factorii dc mediu se vor depune sugestii numai pentru factorii de numeTeTonlîrA^exândra! *Î1la sediul APM Cluj, Calea mediu se vor depune la sediul dec|arnu| (344370)Dorobanţilor nr. 99. (339372) APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. . pierdut autorizaţie Sanepid • Şcoala cu clasele I-VIH Valea 99.(344366) nr , 8196 al finnei s c incora

• Brutărie germană angajează SRL. îl declar nul. (344379) femeie de serviciu, str Maxim . Moldovan Ioan pierdut Gorki nr. 172. Tel. 43-51-28. de sanătate. îl declar nul.(344385) (344384)

• Societate comercială doreşte , pierdut carnet de student pe să angajeze: inginer construcţii numele Mureşan Ciprian. îl declar civile, cunoscător de Autocad; nuţ (344405)

lerii organizează licitaţie pentru închirierea spaţiului disponibil, Ia şcoala din Cerc, pe data de 23 octombrie 1998, ora 11, la sediul din Valea Icrii nr. 48. înscrieri şi informaţii la Şcoala nr. 29 Cluj- Napoca, aleea Peaua nr. 16, pînăla data de 23 octombrie 1998, ora Programator Windows şi visual

basic VBL; economist, expenenţâ minim 5 ani în contabilitate

8. (339378)• SC Wood Star Import Export

SRL Cluj str. Pascaly nr. 11/13 tel. 15-27-23; 018/62:36-66 vinde la licitaţie publică prin serviciul executori judecătoreşti de la Tribunalul Cluj, camera 10, în

generală. Informaţii la tel. 43-34- 67, 43-34-69 între orele 8-16. (344398) .

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 SC Montur SRL anunţă începerea demersurilor

DECESE COMEMORĂRI

data de 10 octombrie 1998, orele pentru obţinerea autorizaţiei de 12, averea urmărită â debitorului mediu pentru obiectivul “Cafe- SC Atanasiu SRL care se bar” situat comuna Poieni, nr. 29, compune din*, - maşină jud_ Clujjşi obiectivul “Magazin’’ multifuncţională, strung de lemn, situat îu satul Tranişu, comuna maşină de şlefuit, camionetă p0ieni nr. 177, jud . Cluj. ARO, freză, banlc de lucru. Eventualele sesizări şi sugestii

\(339381) numai pentru factorii de mediu• SC Picant angajează se vor depune la sediul APM

gestionari şi vînzătoare. Interviul Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. va avea loc luni, 12 octombrie, (344416) la sediul firmei. Calea Baciului • BCU. Lucian Blaga nr. 81. Informaţii la tel. 43-50- organizează licitaţie pentru

ocuparea unui spaţiu de multiplicare (Xerox), în data de

77.(344312)• Angajez brutar cocător vatră.

Tel. 42-06-33. (344315)• Laborator cofetărie angajăm

personal muncitor. Tel. 19-30-08. m4?45)

26 octombrie 1998. Detalii suplimentare, la sediul firmei, str. Clinicilor nr. 2. Tel. 19-70-92 interior 11'5. (344386)

• Cu lacrimi şi durere în suflet mă despart de fiul meu MARIAN care la vîrsta de numai 42 ani s-a stins din viaţă în urma unui tragic accident, după o lungă şi grea suferinţă. A fost un fiu bun soţ fidel şi un tată iubitor. Amintirea lui va dăinui veşnic în sufletul meu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Mama Ileana. (339374)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mamă, bunică şi străbunică, PRIGOANĂ RAVECA. Înmormîntarea va avea loc vineri, 9 octombrie 1998, ora 12, la locuinţa din Gilău. Dumnezeu să o odihnească în pace. Familia. (344414)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă, după o lungă şi grea suferinţă a scumpei noastre mame, soacre şi bunici TARŢA MARIA din Arghiş, de 74 ani. Înmormîntarea va avea loc în Arghiş, judeţul Cluj, în data de 8 octombrie 1998 ora 12. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familia îndurerată. (339377)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă după o grea suferinţă a dragului nostru soţ, tată, socrii, bunic şi străbunic, în al 87-lea an, PĂLĂCEAN VASILE. Înmormîntarea va avea loc în data de 9 octombrie 1998, ora 12 în satul Bărăi. Familia în veci nemîngîiată. (344356)

' După o lungă şi grea suferinţă, iubitul nostru soţ

ta tă , MARIANURCULESCU, 42 ani, a trecut în nefiinţă lăsînd un adînc şi dureros gol în inimile noastre,inmormîntarea va avea-loc în Cimitirul Central, vineri, 9 octombrie 1998, orele 11. Amintirea lui o vom păstra mereu vie în sufletele noastre. Puşi şi Iulia. (344412)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru tată, bunic şi străbunic, CLEJAN VASILE, . pensionar Clujana, în vîrstă de 86 ani. Înmormîntarea v« «rw ioc vineri, 9 octombrie 1998, ora 15, de la Capela Cimitirului Central. Familia îndurerată. (344418)'

* Regretăm 'nedreapta trecere în cele veşnice a celei care ne-a fost studentă şi colegă CONSTANŢA PREDA. îndureratei familii întreaga noastră com­pasiune. Cadrele didactice şi studenţii Facultăţii de Drept “ Dimitrie Cantemir” . (339357)

• Sincere condoleanţe Iui Toader şi Lucia Moldovan pentru greaua pierdere suferită. Gheorghe şi Claudia Boboş. (339358) _

• Colectivul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei aduce un pios omagiu fostei colege Balasko Zsuzsanna şi transm ite condoleanţe familiei (339359)

• Sîntem alături de Lucian şi Nelica Andreiţiu, în clipele despărţirii de mama lor, ri­na MOREANU ELENA. Prin ea vedeam Basarabia şi copilăria mult mai aproape. Ordinea şi disciplina presărate cu umor şi modestie duceau la un optimism care ne făcea să ne simţim de aceeaşi vîrstă. Valeri, Maricica, Dorel şi Patricia Toderici. (344368)

• Sîntem alături de familia Popa, în aceste grele clipe. Fam. Vasian (344402)

• Exprimăm profundul nostru regret la dispariţia celui care a fost VIRGIL RÂCĂTÂIANU şi sîntem alături de familia doctor Doru Hădărean în aceste clipe grele. Familiile Marian şi Păvălucâ. (339371)

. • S-a stins din viaţă în urma unui tragic accident, iubitul meu frate URSULESCU MARIAN. Fie ca sufletul tău bun şi plin de dragoste să se odihnească în pace. Sîntem alături de soţia Puşa, fiica Iulia în aceste momente de grea încercare. Cristi, Jeni şi Ariana. (339373) '

* Un pios omagiu dragului nostru vecin, preot SANTA IRIMIE. Familia Sărmăşan şi bunicul. (344377)

• Sîntem alături de colega noastră Erzsebet Orban, în durerea pricinuită de moartea mamei. Colegii de la MAFIR. (344383) -

• Transmitem sincere condoleanţe domnului director tehnic, inginer Iosif Simuţi, Ia marea durere pricinuită de dispariţia mamei dragi. Colectivul de salariaţi din cadrul SC Transilva Cluj SA. (344392)

* Sîntem alături de colega noastră Doina Urculescu, în marea durere pricinuită de m oartea soţului. Sincere condoleanţe. r°i«>gd“u t u Atelierele de Proiectare Sinterom. (344399)

• Sîntem alături de vecina noastră Turc Florentina şi familia sa, în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Transmitem sincere condoleanţe. Familia Cadar şi familia Mureşan. (344403)

• Un ultim şi pios omagiu, în aceste grele momente, celui care ne-a fost ginere şi cum nat, MARIAN URCULESCU. Doina, Vasile şi Mircea. Nu-1 vom uita niciodată. (344413)

Condoleanţe şi compasiunea noastră colegei Tohotan Maria la decesul tatălui drag. Colectivul Liceului de Arte Plastice “Romulus Ladea” Cluj. (339356)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate la trecerea în nefiinţă a lui BALASKO ZSUZSANNA. Asociaţia de locatari, str. Horea nr. 6. (339370)

• Cu aceeaşi durere amintim că se împlinesc 6 luni de Ia decesul scumpului nostru fiu, frate, unchi, cumnat ISPAS EUGEN, la numai 47 de ani. Scurtă ţi- a fost viaţa purtată-n val de vînt şi ce-ai lăsat în urmă? Durerea şi uri morm înt. Parastasul de pomenire va avea loc duminică, orele 12 la Biserica de pe str. Bisericii Ortodoxe. Dumnezeu să te odihnească în pace. Familia. (344382)

• Cu aceeaşi durere în suflet şi dor nesfîrşit ne reamintim că se împlinesc şase sâptămîni de cînd a plecat dintre noi iubitul nostru fiu, tată şi soţ BEBE OANCEA Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 10 octombrie, orele 10 la biserica înălţarea Domnului din str. Septimiu Albini nr. 10 . Dumnezen să-l odihnească. Familia,(339334)

• Astăzi se împlinesc şase săptămîni de cînd ne-a părăsit bunul şi iubitnl nostru soţ şi tată MOCA IACOB răpit prea devreme dintre noi, lăsînd în urma Iui lacrimi şi durere, Comemorarea va avea loc duminică, 1 1 octombrie, ora 12 , la biserica ortodoxă de pe str. Bisericii Ortodoxe. Luci, Sebi şi Cipri. (344341)

• A trecut 1 an şi respectiv 20 ani de la trecerea îi eternitate a dragilor noştri părinţi, CRIŞAN MARIA î CRIŞAN IOAN dia Vultureni. Lacrimi şi flori îi amintirea lor. Dumnezeu să- i odihnească în pace! Copiii şi familiile lor.

• S-a împlinit deja un aide lacrimi şi durere de cînda trecut în nefiinţă scumpulnostru soţ şi tataGHEORGHIŢĂ CAVRILSufletele noastre an fost ivor fi mereu îndurerate,Odihnească-se în pace. Parastasul ue pomenire^avea loc în data de noctombrie 1998, de lâ ori13, la m orm înt. SoţiiijAdriana şi fiul Găbiţi.(344371)

r

• 9 ani de la dispariţia dragului noştriOCTAVIAN GOREA, care prin spirit, trăieşte printre noi. Familia. (344374)

• Cu imaginea ei în suflet şi în gînd la 6 luni de cînd ne-a părăsit draga noastră fiică, soră, cumnată şi mătuşă, MIAMĂRGINEAN, fostăprofesoară a Liceului Emil Râcoviţă, adunănt tot dorul nostru într-un buchet şi-l depunem la mormîntul ei Timpul nu poate şterg durerea şi lacrimilt despărţirii, iar noi ne gîndi» mereu ia ea. Dumnezeu si te odihnească în pace Mama Ileana, sora Livii cumnatul Iuliu, nepoţi Emilian şi Iulia. (344393)

• S-au scurs 6 săptămu de lacrimi, de cînd iubit! noastră, soţie, mamă bunică, BOBOSELISABETA, a plecat pt drumul fără întoarcere. N-t vom. uita niciodată Odihnească-se în pace Parastasul de pomenire va avea loc sîmbătă, octombrie ,orele H » Biserica Naşterea Doninuluij lîngă Piaţa .Hernie (autobuzele 32 şi 33)j Familia. (344397) •

fel

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

vă puteţi adresa direcţia redacţia ziarului, str.Napocanr.16. d o r © i i i

în p a rtid a de s îm b ă tă c u U .M .T jm işoara, a ta c u l fe ro v ia r s -a d o v e d it n e p u tin c io s . La Turda a fo s t a ltă "m în c a re de p e ş te ” ! -

F.C. Arieşul - C.F.R. Cluj 1-3 (1-2) '

■ - • în urma acestei victorii feroviarii clujeni, cu un nou antrenor în persoana lui Grigore Boca, îşi reanunţă intenţia de a lupta pentru promovare, obiectiv la care, pînă ieri, nimeni din staff-ul administrativ ai C.F.R.-ului nu se mai gîndea. Dacă C.F.R.-ul visează frumos, sticlarii au coşmaruri, insuccesul îndepărtîndu-i serios de ocupanta primului loc, U.M.T:, bănăţenii învingînd cu 8-0 pe Inter Arad.

Dorel Corpodean, preşedintele F.C. Arieşul ne-a declarat că acesta a fost ultimul meci al “principalului" Dorel Mureşan, vinovat în ochii săi că nu a pregătit aşa cum se cuvenea această întîlnire.

• Clujenii s-au dovedit superiori adversarilor pe tot parcursul meciului, jocul de apărare fiind cheia succesului; Boca recunoscînd la final că singura lui contribuţie - n u 'a condus decît două antrenamente - a fost aşezarea “mai serioasă" în teren.

• 0-1, min. 25 - Zah gafează, Matiş recuperează şi după un dribling în faţa lui Pîglişan, înscrie în poarta goală.

• 1-1, min. 34 - V. Rus restabileşte egalitatea cu un şut din preajma careului de 6 m, balonul lovind ambele bare.

• 1-2, min. 45 - Marcel Matiş şi-a adus aminte că ştie fotbal ridiculizîndu-i pe Roşu, Burnete, Marian şi (din nou) Pîglişan.

• 1-3, min. 88 - Tanca a expediat o “torpilă” de la 25 metri, lateral dreapta,'lăsîndu-l pe “Moşu” simplu spectator.

• lată şi celelalte rezultate: West Petrom - Crişul 2-0, OLIMPIA - I.S.C.T, 2-0, Armătura - Metalurgistul Cugir 5-1, Min. Ştei - Telecom 0-1, Phoenix - C.F.R. Timişoara 2-2, Someşul - Minaur Zlatna 6-0, Obilici - Min. Sârmăşag 2-0, U.M.T. - Inter 8-0. Electrica a stat.

- C odin SAMOILĂ

fiercmodclism

Patru întreceri internaţionale9

între 26 septembrie şi 1 octombrie, în Slovacia şi Polonia au avut loc patru întreceri cu caracter internaţional la care au participat şi sportivi români, în rîndul cărora s-au numărat şi aeromodclişti clujeni de Ia A.S. Tehnofrig. Despre rezultatele obţinute dc sportivii români şi cei clujeni nc-a informat, ca de obicei, prof. dr.

' ing. George Arghir, prieten şi colaborator apropiat. înainte dc a vă prezenta pe scurt cele patru competiţii, o subliniere cu referire la faptul că prezenţa aeromodcliştilor clujeni a fost posibilă prin includerea lor în loturile naţionale de către F.R.M., suportarea cheltuielilor

^de către A.S. Tehnofrig, respectiv ajutorul acordat de D.J.T.S.

• CUPA MONDIALĂ "LIPTOV” la aeromodele planoare cu pilot automat a avut loc în ziua de 26 septembrie în localitatea Liptovsky Mikulas (Slovacia). Victoria a revenit excepţionalului sportiv slovac Ivan Trcgcv. Locuri bune au ocupat dinlre români Crîngu

‘ Popa - Bucureşti (6), Daniel Pctcu - Ploieşti (7) şi Eugen Pop - Tehnofrig (9). La juniori victorie românească prin Alexandru Popa (Bucureşti) şi un loc 6 prin Adrian Drâgnici (Bucureşti). întrecerea a avut ioc pc o vreme neprielnică (ccr acoperit, frig şi ploaie).

CAMPIONATELE NAŢIONALE ALESLOVACIEI au avut loc a doua

• zi (27 septembrie) tot pe o vreme

‘ potrivnică (cer acoperit şi ploaie), respectiv pe un teren agricol... proaspăt arat. Titlul de campion internaţional al Slovaciei a revenit cehului Vojto Zima, cel de vicecampion slovacului Milan Vlastiak, iar bronzul întrecerii a fost cucerit de excelentul clujean George Arghir (Tehnofrig). Un loc 8

. pentru Marian Popescu (Piteşti).CAMPIONATUL

EUROPEAN de aeromodele planoare cu pilot automat a avut loc timp de trei zile (28-30

' septembrie) în localitatea Muzsyna (Polonia). La individual titlul a revenit cehului Vojto Zima. Concurenţii români cu locuri bune au fost: 5. Daniel Pctcu (Ploieşti), 9. Florin Drâghici (Bucureşti) şi 11. Crîngu Popa (locuri ce au adus celor trei titlul dc vicc- campioană a Europei pentru România). La individual juniori titlul "continental a revenit slovacului Miroslav Polonec. Vicecampion continental Cătălin Drăguşin (Piteşti). Pc echipe Slovacia campioană europeană, iar România vicecampioană. De reţinut: antrenorul echipei de seniori a fost clujeanul George Arghir, iar la juniori celălalt clujean!Eugen Pop. Şcoala clujeană lâ înălţime.

• CUPA .MONDIALĂ ”MUZSYNA”. întrecerea, tot la aeromodele planoare cu pilot

: automat, a avut loc în ziua de I octombrie (după cele trei zile obositoare de la europene). Excelentă , comportarea românilor. La seniori pe primele două locuri slovacii Juraj Uhrin şi Milan Valastiak, iar pc locurile

, 3 şi 4 clujenii Eugen Pop şi George Arghir. La juniori, locurile .1- şi 2 au fost ocupate dc Adrian Drăghici. şi Alexandru Popa, iar pe 5 Cătălin Drăguşin. Acestea au fost veştile din aeromodelistn.

Victor ROMAN

• Clasamentul mondiâl al cluburilor de fotbal consemnează un declin puternic al echipelor româneşti, cu excepţia Rapidului. Aşadar, după dezastruoasele rezultate din actuala ediţie a cupelor europene, Steaua Bucureşti a căzut de pe locul 47 pe 91, F.C, Argeş de pe 120 pe 134, Oţelul Galaţi de pe 191 pe 201, Rapid Bucureşti a urcat un loc după cele două egaluri din Cupa Cupelor, de pe 94 pe 93.

• Lidera Ia zi a celui mai puternic campionat djn lume, A.C. Fiorentina, va disputa partida retur din cadrul 16-imilor Cupei UEFA, cu Grasshopers Ziirich, la Salemo, deoarece UEFÂ a suspendat stadionul alb-violeţilor, „Artcmio Franchi”, din Florenţa.

• Celebrul avocat Dupont, nimeni altul decît cel care a dat naştere cazului Bosman, a anunţat că vrea să înfiinţeze legal naţionala Catalunyei, argumentul fiind oferit de ţările britanice care au naţională proprie. '

• Starul brazilian Ronaldo a sprijinit în mod public candidatura Portugaliei la organizarea Campionatului European din anul 2004. „Consider oportună propunerea Portugaliei ca ţară oiganizatoare a Campionatului European din 2004. Fotbalul lusitan merită a fi gratulat, atît pentru rolul în fotbalul mondial, cît şi pentru ineditul organizării unei astfel de competiţii.”

• Coreea de Sud a cerut Japoniei un împrumut de peste 100 de milioane de dolari pentru construirea unui uriaş stadion ce va găzdui meciuri de la Cupa Mondială din anul 2002.

• Comitetul executiv al Uniunii Europene UEFA a decis la Lisabona lărgirea grupelor Ligii Campionilor pentru ediţia de anul viitor, de la 24 de echipe la 32, în timp ce C2 şi C3 vor fuziona, dînd naştere unei singure competiţii.

• După performanţa de la World Cup ’94 cînd a reuşit un extraordinar loc 4, naţionala Bulgariei se destramă, ea fiind părăsită de cei mai buni jucători ai ei. După Letchkov şi Mihailov şi

Lubeslav Penev (32 ani), dc la Celta Vigo, a anunţat că nu mai doreşte să evolueze pentru echipa naţională. .

• Fostul antrenor al celebrelor echipe A.C.Milan şi Real Madrid, italianul Fabio Capello ar putea să-l înlocuiască pe francezul Alain Giresse la echipa P.S.G. Fostul mare internaţional al „cocoşului galic”, Giresse, nu s-a conformat; obiectivelor clubului, acelea de a cîştiga campionatul, Cupa Franţei şi Cupa Cupelor.

Cristian FO CŞAN II

+

Mi

H Memento —i8 octombrie• Acum şase decenii şi

jumătate, în 1933, echipa de fotbal a "Universităţii” Cluj â obţinut una dintre cele mai senzaţionale victorii din cariera sa! După ce în etapa inaugurală a Diviziei A a obţinut abia un "egal” în faţa ”Crişanei” din Oradea în jocul desfăşurat pe "municipalul” clujean, de data aceasta a evoluat în Capitală, adversara sa fiind renumita formaţie bucureşteană ”Venui”. Âu evoluat următoarele formaţii: ”VENUS”: Lăpuşneanu - S tanciu , S tru ţk a Tănăsescu, Actis,Eisenbeisser - Motroi, Petea Vâlcov, Colea Vâlcov, Volodea Vâlcov,Demetrescu. ”U”: Sepsi - Sepi I I I , S fera - Gain, Doboşan, Davjd - Sârbu, P Ioeşteanu, Sepi II, Ş tefănescu, Surlaşu . Studenţii au făcut o partidă strălucită şi, după cum remarca a doua zi cronicarul "Gazetei Sporturilor”, ”pc teren n-a existat decît o echipă, cea a "Şepcilor roşii”. Cît priveşte arbitrul întilnirii, sighişoreanu! Theil, conform aceluiaşi ziar citat: "putea fi şi mai bun”. Au marcat Sepi I 4, PIoeşteanu 2, Sârbu, respectiv - Petea Vâlcov, Colea Vâlcov şi Motoroi.

LÂSZL6 Fr.

Cronica ringuluiFinala Campionatului National de box• Brăila - ediţia 1998 • boxul clujean o medalie

de bronz prin Vasile Herţeg (Carbochim) •

Sala polivalentă "Danubius” din Brăila a fost gazda "naţionalelor” de box rezervate seniorilor, prezenţi fiind 101 pugilişti - crema boxului românesc, minus fraţii Marian şi Dorel Simion (carc s-au declarat accidentaţi deşi asupra afirmaţiei există şi alte păreri). Timp de o sâptâmînâ am urmărit 87 de meciuri, dar cu părere dc râu trebuie să afirm că puţine dintre ele s-au ridicat Ia un nivel tehnic şi spectacular demn dc o finală naţională a boxului românesc! în primul rînd au existat boxeri care n-au avut Ia activ dccît foartc puţine întîlniri. în general sc poate spune că meciurile au fost echilibrate, mai ales spre finalul competiţiei, cînd "sita” preliminariilor a cernut valorile pugilistice.

Dintre campionii ediţiei precedente doar doi boxeri şi-au apărat titlurile: Ghcorghc Napoleon (75 kg) şi Claudiu Râşco (81 kg). în rest, noul val a făcut "legea”, din rîndul lor o notă în plus pentru Bogdan Dobrcscu (48 kg), Cristian Bălan (51 kg), George Lungu (60 kg), Virgil Meleg (63,5 kg) şi Artur David (+91. kg).

Clujul a fost prezent la finale cu doi boxeri; Mircea Lurci (Forţa - ASĂ) la categoria semiuşoară şi Vasile Herţeg (Carbochim) la categoria uşoară. Mircea Lurci a avut de înfruntat un adversar cu o impresionantă carte de vizită, pe campionul categoriei George. Lungu (Dinamo), care are în palmares 197 meciuri disputate, campion balcanic şi a,fost prezentTa "europenele” dc la Minsk. Deloc impresionat de palmares, Mircea Lurci a boxat cu curaj, frumos şi a făcut multe momente dificile campionului. Ţinînd cont. că are numai 20 dc ani el are şanse, peste o lună, tot la Brăila,' să-şi arate clasa la finalele naţionale de tineret.

Vasile Hertcg (antrenat de Liviu Baciu), considerat favoritul

numărul unu al categorici 63,5 kg, a fost eliminat în semifinale de Virgil Meleg (Armătura Zalău), carc a şi devenit campion naţional al categorici. Iată în continuare lista celor 12 campioni naţionali;

• Cafcg. 48 kg: Bogdan Dobrcscu (Voinţa Ploieşti) a fost preferat dc arbitri la scorul dc 3-3, după 5 reprize în disputa cu Marian Vclicu (Dinamo).

• Categ. 51 kg: Cristian Bâban (Brăila) a obţinut decizia cu 6-4 în faţa lui George Mocanu (Frcddom Star-Farul Constanţa).

• Categ. 54 kg: Cu o decizie dc 3-0, Crinu Oltean (Dacia Piteşti), s-a impus în faţa "argintului” dc la europenele dc la Minsk, Marian Alexandru.

• Categ. 57 kg: Mihâiţâ Mutu (Steaua) s-a impus cu 6-0 în faţa lui Tudor Izvoranu (Dinamo), ainîndoi tineri talentaţi din noul val.

• Categ. 60 kg: Favoritul categorici, George Lungu (Dinamo) l-a învins în finală pc Cornel Samcş (SC Bacău) cu 4-2.

• Categ. 63,5 kg: Cu o decizie dc 3-0, Virgil Mclcg (Armătura Zalău) l-a învins în finală pc Florin Nojc (CFR Timişoara).

• Categ. 67 kg: Meci anost. Mugurel Scbc (Olimpia Călăraşi) şi Dan Stroe (Dinamo) au terminat la egalitate 4-4, arbitrii prcfcrîndu-l pc Scbc. Amîndoi protagonişti nişte iluştri necunoscuţi.

• Categ. 71 kg: Ghcorghc Napoleon (Dinamo) a încrucişat mânuşile cu colegul dc club Robcrt Hcrghclcgiu. Victoric cu 5-0 pentru Napoleon (căruia i s-a dislocat umărul in ultima repriză).

• Categ. 75 kg: Adrian Diaconu (Prahova Ploieşti), victorie cu 4-2 în faţa lui Adrian Preda (Dacia Piteşti).

• Categ. 81 kg: Claudiu Râşco (Frccdom-Star-Farul Constanţa), 6-0 cu Mihai Constantin (Steaua).

• Categ. 91 kg: Costcl Patrichc (Steaua), 8-5 cu Constantin Lazăr (Dinamo). _

• Categ. +91 kg: Colosul Ciprian.Ciocan (ŞC Bacău) a fost învins dc tînârul bâimârcan Artur David cu 5-3. înaintea disputării finalelor s-a păstrat un moment de reculegere în memoria celui care a fost antrenorul emerit loan Popa, plecat în eternitate.

Corio lan IUGA

Ciprian Ciccan si Valentin Săvescu

Micii luptători de Ia CSŞ ViitorulQuf-Mopoca io "Cupa Prieteniei"

Luptătorii de la CSŞ Viitorul Cluj-Napoca au un sezon competiţional deosebit de bogat în concursuri. Aproape că nu trece sâptâmînâ fără întreceri, la care sînt angrenaţi şi componenţii secţiei de lupte libere. Zilele.trecute, de exemplu, sportivii dc la poalele Feleacului au participat la TgTMureş Ia o nouă ediţie a tradiţionalului concurs .dotat cu "Qupa Prieteniei Cadcţii de la CSŞ Viitorul au avut o comportare buna, la 4 categorii reuşind să ocupe primul loc. Astfel, la categoria 26 kg învingător a lost Stelică Stelian, în timp cc Ia’ 30 kg a cîştigat Sergiu Mora. Tot reprezentanţii Clujului au triumfat şi la categoria 83 kg, unde cel mai bun s-a dovedit loan Goron. Ultimul dintre soortivii clujeni carc a urcat pe prima treaptă a podiumului a fost Bogdan Chindriş, care face - parte din secţia ghcricană a CSŞ Viitorul.

La sfîrşitul acesta săptămîni, tot în municipiul Tg. Mureş, au ioc întrecerile Campionatului Naţional dc cadcti, la carc vor fi prezenţi si talentaţii luptători de la CSŞ Viitorul Cluj- Napoca, un club şcolar cu rezultate tot mai bune în uitimii ani

. SZ . Cs.'

M joi, 8 octombrie 1998 ECONOMIA ADEVĂRULde Cluj 3

Agricultura ■ factor de bază în relansarea economiei româneşti!

E xperienţele ta care a fost supusă agricultura românească în ultimii ani, începînd cu celebrul pariu cu această importantă ramură a economie), care

nu numai'că a fost pierdut, dar dobînzile ce trebuie plătite acum au ajuns la cote uriaşe, pînă ia criza din acest an a griului, precum şi a pericolului imens din această toamnă da a rămîne mari suprafeţe necultivate, au dovedit orice în afară de interes, competenţă a celor care au avut putere de decizie pentru

transformarea fundamentală a acestui sector. Situaţia gravă în care se află, în prezent, agricultura sperăm să constituie un semnai de alarmă pentru Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei pentru toţi guvernanţii.

în ultimii doi ani, agricultura a parcurs cea mai neagră perioadă din istoria ei. Din exportatori consacraţi şi recunoscuţi’de cereale, am devenit importatori de cereale şi produse agroaiimentare. Asupra căderii libere şi dirijate a diferitelor ramuri ale agriculturii, ziarul nostru

a tras numeroase semnale de alarmă. Dar căderea continuă într-un ritm alarmant, deşi dispunem de unele dintre cele mai fertile terenuri agricole din Europa.

Ce trebuie făcut şi ce se poate face pentru ca agricultura să devină o ramură fundamentală a economiei româneşti? Cum trebuie valorificat unui dintre cele mai durabile şi consistente avantaje comparative pe care le are România în perspectiva integrării europene? lată pentru ce

v solicităm opiniile specialiştilor din învăţâmîntul

superior agricol şi economic; din institutele de specialitate, a specialiştilor, a fermierilor, a micilor producători agricoli pentru a evalua realist starea în care se află agricultura şi a oferi soluţii viabile şi competente pentru a depăşi această situaţie.

în z ia ru l de azi ş l intr-un num ăr viitor a ii ziarulu i nostru consemnăm opinia d-lui prof. univ. dr. Alexandru SALONTAI, Universitatea

id e Ştiin ţe A grico le ş i Medicină Veterinară CM. I.R.

rI

Consideraţii privind situaţiaactuală a agriculturii României

O etapa de declinîn contextul actual al economici naţionale,

agricultura României sc află într-o situaţie deosebit dc precară, crcînd un sentiment dc îngrijorare pentru populaţia ţârii, din toate sferele vieţii sociale. Şi aceasta, paradoxal, în condiţiile in carc România sc numără printre puţinele ţări din Europa şi din lume cu un potenţial agricol ridicat Aşezată la jumătatea emisferei nordice, ţara noastră beneficiază dc climă, sol şi relief variabile şi binc proporţionare. Din suprafaţa totală a ţării înjur dc 31% o constituie regiunea dc cîmpic, 48% regiunea colinarâ, iar 21 % regiunea dc munte, rcprczcntînd o marc varietate dc zone ecologice favorabile producţiei vegetale şi creşterii animalelor, inclusiv a vegetaţiei forestiere, indispensabilă economici naţionale şi echilibrului ecologic.

România dispune în prezent dc o suprafaţă agricolă dc cca 14,8 milioane hectare, din carc în

• jur dc 9,34 milioane hectare teren arabil, 4,85 milioane hectare păşuni şi fineţe naturale şi 0,61

milioane hectare vii şi livezi, care gospodărite corespunzător pot să asigure cu prisQsinţâ întregul necesar de produse alimentare pentru populaţia ţării şi totodată, însemnate disponibilităţi pentru export

Din păcate, agricultura României se află într-o etapă de puternic declin, nefiind realizate speranţele de mai bine după revoluţia din decembrie 1989. Dimpotrivă, starea agriculturii s-a agravat tot mai mult^ajungîndu-se într-o fază dc colaps imprevizibil. In loc sâ ne apropiem de performanţele realizate în agricultura ţărilor din Uniunea Europeană, ne îndepărtăm tot mai mult, atît în ceea cc priveşte nivelul producţiilor, cît şi calitatea acestora, picrzîndu-ne competitivitatea pe piaţa dc produse agricole şi mai grav, necesarul optim dc produse alimentare pentru populaţia ţării. Dintr-o ţară exportatoare dc produscragricolc am devenit importatoare, spre stupefacţia noastră şi a întregii lumi.

Restructurare cu spiniEste adevărat că în circumstanţele trecerii de la

agricultura supcrccntralizatâ de tip comunist, la economia dc piaţă, cînd pâmîntul din fostele “colective” a revenit, pc bună dreptate, în posesia ţăranilor, s-a produs o proliferare a terenurilor în milioane dc parcele, imposibil de exploatat corespunzător pc principii tehnologice modeme. Acest proces a condus,'în mod inevitabil, la un recul al producţiei vegetale şi animale, fără ca factorii responsabili, legislativi şi executivi, care s-au perindat Ia cîrma ţării să gâseascâ modalităţile dc redresare şi aşezare a agriculturii pc linia dc plutire, de valorificare superioară a potenţialului biologic, ecologic, ştiinţific şi uman existent în România.

Dimpotrivă majoritatea populaţiei din mediul rural, îmbâtrînită şi lipsită aproape complet de mijloacele de cultivare a pămîntului şi de creştere a animalelor, se zbate cu greutăţile tot mai mari în gospodărirea terenului în stringerea, condiţionarea,

- depozitarea şi valorificarea produselor obţinute şi aşa cu randamente foarte scăzute şi la un nivel de eficienţă economică falimentară. în ansamblul producţiei agricole vegetale, randamentele medii Ia hectar obţinute Ia nivel naţional, nu depăşesc15-25% din potenţialul biologic al soiurilor şi hibrizilor existenţi la ora actuală. Aşa, de exemplu,

: soiurile şi hibrizii din ţara noastră au un potenţial biologic de producţie dc 8-14 t/ha, la grîu şi orz, dc 10-18 t/ha la porumb, de peste 5 t/ha Ia floarea- soarelui, dc peste 60 t/ha la cartof şi dc peste 80 t/ha la sfecla de zahăr.

Menţionăm câ în producţia vegetală se poate vorbi dc o cultură rentabilă atunci cînd se obţin recolte medii la hectar de minimum 40-50% din potenţialul biologic, al soiurilor şi hibrizilor. Or, asemenea randamente medii la nivel naţional se realizează în majoritatea ţârilor din Uniunea Europeană, unde - în cazul griului de exemplu - în anul 1997 s-a realizat o producţie medie de peste 6 t/ha, iar unele ţări au depăşit media de 7 t/ha (Anglia 7,5 t/ha, Germania 7,3 t/ha, ţările Benelux 7,7 t/ha). - »

‘Peisajul" agricol - dezolant

, Dc altfel, în ultimii 15-20 de ani ţările din Uniunea Europeană (UE) se confruntă cu o criză dc supraproducţie, devenind din ţări importatoare de produse agricole, în situaţia dc exportatoare, în timp cc în cazul României situaţia este contrară. Pentru reducerea volumului de produse agricole,

care necesită cheltuieli în plus, pentru recoltare, condiţionare şi conservare, începînd din anul 1995, ţările din UE menţin nelucrată sub formă de pîrloagă 15% din suprafaţa arabilă, contravaloarea producţiei de pe această suprafaţă fiind subvenţionată de stat. De subliniat că întreaga producţie agricolă din aceste ţări, ca şi din numeroase alte ţări de pe glob este subvenţionată în proporţii diferite spre beneficiul cultivatorilor, consumatorilor şi exportatorilor proprii.: Peisajul agricol românesc are' o înfăţişare dezolantă, o mare parte din terenul arabil este nelucrat, îndeosebi în zonele colinare fiind năpădit de buruieni, boli şi dăunători; fenomenul de eroziune este accentuat, iar fertilitatea naturală a solului scade tot mai mult. 7

Costul lucrărilor de pregătire a terenului, de însămînţare, întreţinere a culturilor şi dc recoltare, precum şi a îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelof, au ajuns la valori exorbitante care nu pot fi suportate de majoritatea absolută a proprietarilor de pâmînt. De altfel într-o situaţie aproape asemănătoare se află şi Asociaţiile agricole şi chiar societăţile agricole cu capital majoritar de stat, împovărate de dobînzile exagerate percepute de bănci şi de blocajul financiar.

în această situaţie micii proprietari îşi lasă terenurile nelucrate, care în unele localităţi depăşeşte 50% din suprafaţă, iar pe cele cultivate se aplică tehnologii cu totul necorespunzătoare în fiecare din verigile fluxului tehnologic: rotaţia culturilor, pregătirea terenului, însămînţarca, combaterea buruienilor, bolilor ş dăunătorilor, precum şi recoltarea, iar ca urmare producţiile sînt derizorii şi de calitate inferioară. Eventualul surplus de produse se valorifică cu mare greutate şi la preţuri foarte scăzute. : ‘ '

în consecinţă, s-au redus în mod simţitor suprafeţele cultivate cu cereale pâioase - gnu, orz, ovăz - leguminoase pentru boabe şi sfeclă de zahăr, trifoi, luccmă şi alte plante furajere, menţinîn- du-sc la valori relativ normale doar porumbul şi

: cartoful, culturi a căror tehnologie, deşi aplicată în multe cazuri rudimentar, este mai la îndemîna micilor proprietari de pămînt. '

n

De ieri, în Cluj-Napoca, funcţionează Biroul de Legătură şi Informare al Camerei Economice a Austriei

Clujul a fost ales pentru „efervescenţa” sa economicăDc ieri, 7 octombrie, la Cluj-Napoca

există un Birou dc Legătură şi Informare al Camerei Economice a Austriei. La inaugurare au participat şeful Departamentului pentra Europa dc Est din Camera Economică a Austriei, Nikolaus Sciwald, şeful secţiei comerciale de la Ambasada Austriei în România, Franz Bachleitner, preşedintele CCI A din Cluj, Mircea Costin ş.a.

Judeţul Cluj este singurul din România, în afara Bucureştiului, care beneficiază de serviciile unui astfel de

Birou. Acest lucru se datorează, în opinia şefului Biroului, Radu Câmpeanu, faptului că aici există mulţi vorbitori de limba germană, iar Transilvania beneficiază de o viaţă economică „efervescentă”. 'în Cluj există 135 de societăţi mixte româno- austriece, în care partea străină a investit1.646.000 dolari. Numărul de firme mixte româno-austriecc din întreaga ţară este de 1.600. Reprezentanţii austrieci prezenţi la inaugurare consideră înfiinţarea filialei în Cluj-Napoca bine­venită, pentru că schimburile economice

între cele două ţări s-au intensificat în 1997, exporturile din România în Austria au crescut cu 42,9 la sută, echivalînd cu 2,7 milioane şilingi. Volumul exporturilor dinspre Austria în România au crescut cu 17,4 la sută, ceea ce corespunde sumei de 3,8 miliarde şilingi. în prima jumătate a anului 1998, Austria a exportat în România un volum de bunuri cu 45 la sută mai mare, iar în sens invers creşterea a fost de 20 la sută. Totalul schimburilor economice dintre cele două târi se ridică la 7 miliarde de

şilingi, echivalenţi cu 600 de milioane de dolari., -

Dl Franz Bachleitner a susţinut că' legăturile economice ale societăţilor austriece cu firme româneşti sînt mai numeroase în vestul ţării decît în alte zone. Aceste relaţii vor fi continuate şi amplificate prin intermediul Biroului din Cluj. De asemenea, volumul comercial al Austriei cu România este peste media cu celelalte ţări din Europa de Est.

Daniela TIUCA

llie Şerbănescu consideră inadecvate propunerile FMI de creştere a impozitelorAnalistul economic llie Şerbănescu

apreciază că FMI a identificat corect că principala soluţie pentru depăşirea situaţiei economice nefavorabile este restructurarea 'sau. închiderea societăţilor cu mari pierderi, dar consideră neadecvată propunerea de continuare a politicii de constrîngeri monetare şi bugetare.

Consiliul Director al FMI a discutai, recent, raportul anual privind situaţia economică şi financiară' a României, în sinteza privind opiniile directorilor executivi se arată câ "economia românească este împovărată de un

număr relativ mare de întreprinderi cii pierderi mari". Directorii au subliniat că o reducere, în scurt timp, a resurselor absorbite de asemeneâ întreprinderi ar permite înviorarea unui sector dinamic al întreprinderilor mici şi mijlocii.

“Este corect că FMI identifică principala soluţie pentru România, de a ieşi din actuala situaţie economică grea, punerea măcar a unei stavile în calea irosirilor de resurse de către îirircprinderiie de stai generatoare de pierderi şi arierate", a mai spus Şerbănescu. .

Directorii FMI consideră că este esenţială o creştere semnificativă a veniturilor. şi apreciază că, pentru aceasta, este necesară o creştere a impozitelor.

“Este cu totul nerealisî ă preţinde' noi . creşteri de impozite, pentru că aceasta nu va antrena sporirea veniturilor bugetare, întrucît sectorul neperformant al României nu va face altceva * decît să nu plătească în plus faţă de ceea ce, şi aşa, nu plăteşte, în timp ce bruma ce a mai rămas din sectorul performant va f i definitiv sugrumată", a mai spus Şerbănescu.

Şase societăţi clujene

în topIntr-un clasament naţional

al firmelor private (societăţi p riv a tiza te de Fondul P ro p rie tă ţii de S tat în perioada 1993-1996), realizat de ziarul “Bursa” în funcţie de profitul brut înregistrat în exerciţiul financiar 1997, se regăsesc şi c îteva firm e clujene: “Terapia” (locul 3, cu un profit brut de 98,929 miliarde lei), “Farmec Cluj” (locul 44, 19,851 m iliarde lei); "Armătura” (locul 63, cu ? un pro fit brut de 15,983 m ilia rd e le i), “ N apo lac t” (lo c u l 68, cu 15,540 miliarde), "ACI Cluj-Napoca” (locul 72, 14,751 miliarde), "S a n e x ” (81, cu 13,866 miliarde lei).

P rim a c lasată este so c ie ta tea bucureşteană “Arcom” S.A., cu un profit brut de 191,223 miliarde lei, iar ultima (locul 100) este “Prutul” S.A. din Galaţi, cu un profit de 12,118 miliarde?

De remarcat că, din cele 100 de societăţi incluse în top, 29 sînt din Bucureşti? ;

 .T .

a d e v ă r u lele OimJ BURSE-F1NANTE-BĂNCI joi, 8 octombrie 1999 (\3)

BURSA DE VALORI BUCUREŞTI, 7 o c t o m b r i e 1 9 9 8

C a t e c t o r a 11 2 (5 s o c « t a t i 1 - -

A L R B E T f f A L R O S L A T IN A 2 5 0 0 0 - 1 3 1 7 0 0 3 1 9 0 0 3 1 7 0 0 3 1 7 0 0 1 8

A T B B E T # A N T I B I O T IC E IA ŞI 1 0 0 0 - 1 1 1 7 0 • 1 1 8 0 1 1 4 0 1 1 7 0 3 4

a r c b e t # A R C T I C G Ă I E Ş T I ^ 1 0 0 0 2 1 4 8 0 1 5 4 0 1 5 0 0 1 4 8 0 2 8 •

D A C B E T # A U T O M O B I L E D A C IA P IT E Ş T I 1 0 0 0 5 4 0 4 4 0 9 - 4 2 0 4 1 0 2 6 5

A Z O B E T # A Z O M U R E S T G .M U R E Ş 1 0 0 0 ~2 3 6 5 , 3 8 6 3 9 1 3 8 6 6 6

N V R N A V R O M G A L A Ţ I r ' 2 5 0 0 0 1 3 7 0 0 3 6 5 0 3 7 0 0 3 7 0 0 1 4

C M P B E T # C O M P A S I B I U 1 0 0 0 - 3 8 2 0 8 3 0 8 4 0 8 2 0 1 1

E L N # E L C O N D Z A L A U 1 0 0 0 - 2 8 5 0 8 9 0 8 8 0 . 9 0 0 8

E U # E L E C T R O A P A R A T A J B U C U R I 1 0 0 0 3 v 8 6 0 9 0 0 8 4 0 8 7 0 , ' ■ 2 7E X C # E X C E L E N T B U C U R E S T I 1 0 0 0 - 5 9 4 0 1 0 3 0 9 1 0 9 8 0 - - 1 1

O I L O I L T E R M IN A L C O N S T A N T A 1 0 0 0 3 6 3 0 6 5 0 6 3 0 ^ 6 4 0 . . . 6 9

O L T B E T # O L T C H I M R M .V A L C E A 1 0 0 0 1 5 1 0 5 3 0 5 2 0 5 1 0 • 1 7

I N X # O T E L I N O X T A R G O V 1 S T E 2 5 0 0 0 3 2 9 0 0 3 1 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0 2

P C U B E T F O L I C O L O R B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 - 1 3 0 0 0 3 0 5 0 3 0 0 0 3 0 0 0 1 2

A S P # P6CH4FHA ASTRA ROMANA PL0EST1 1 0 0 0 - 1 4 3 2 4 3 5 4 4 0 4 3 4 3 7

R B R R U L A N T U L B R A Ş O V '» 1 0 0 0 - 4 1 9 3 1 9 9 1 9 9 2 0 0 2 3

S N C B E T Ş A N T I E R U L N A V A L C O N S T A F 2 5 0 0 0 2 2 8 0 0 3 0 0 0 3 0 0 0 2 8 5 0 9

S O F # S O F E R T B A C A U 1 0 0 0 . - 4 1 2 2 1 2 9 - 1 2 5 1 2 1 6

T E R B E T # T E R A P I A C L U J - N A F O C A 1 0 0 0 - 1 5 0 5 0 5 1 5 0 5 1 0 0 5 0 0 0 2 5

T B M T U R B O M E C A N 1 C A B U C U R E S 2 5 0 0 0 2 1 1 0 0 2 7 9 0 0 3 8 0 0 0 2 5 0 0 0 2 2

T o i a l c a t e g o r i a 1 * 7 0 4

• C a t e g o r i a a l l - a ţ a o c t e t e t î )

A E M # A E M T I M IŞ O A R A 2 5 0 0 0 - 1 1 8 2 0 0 1 9 1 0 0 1 8 5 0 0 . 1 8 2 0 0 . 1 0

A R S A E R O S T A R B A C A U 2 5 0 0 0 0 4 0 5 0 4 2 5 0 4 0 0 0 4 0 0 0 2

A E R A E R O T E H B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 8 6 1 0 0 6 5 0 0 6 5 0 0 6 5 0 0 1

A L B # A L B A P A M A L B A 1 U U A 1 0 0 0 1 6 8 0 0 9 0 0 6 9 0 9 0 0 1 6

A L M A L IM E N T A R A C L U J - N A P O C A 1 0 0 0 1 1 2 5 0 1 2 7 0 1 2 1 0 1 2 5 0 1 4

A M C # A M C O O T O P E N I 2 5 0 0 0 0 1 1 9 0 0 1 3 7 0 0 0 JO 0

A M P * “ # AMEP AhCRCAN PACKAGING TECUC 1 0 0 0 0 1 2 0 1 4 5

A M O # A .M O N IL S L O B O Z I A 1 0 0 0 - 1 - 1 1 5 1 1 8 1 1 5 > 1 1 5 2

A M Y A M Y L O N S I B I U ' 1 0 0 0 - 1 4 1 5 • 5 0 0 4 1 5 4 1 5 1

A P C # V A E - A P C A R O M B U Z Ă U 1 0 0 0 1 2 3 1 5 3 3 0 3 0 0 3 1 5 3 0

A P S # . A P S A BALA M A R E 1 0 0 0 0 3 0 0 3 4 0 0 - 0 0

A R M # A R M A T U R A C L U J - N A P O C A 1 0 0 0 - 5 ' 5 9 0 ■ 6 5 0 6 1 0 5 8 0 6

A R T # A R T R O M S L A T I N A 2 5 0 0 0 - 5 2 0 0 0 2 2 5 0 2 1 5 0 . 2 0 0 0 7

A S V “ # A S T R A V A G O A N E A R A D 2 5 0 0 0 0 0 0

A U R A U R O R A T G .F R U M O S LAŞI 2 5 0 0 0 0 1 9 1 0 0 2 3 0 0 0 0 0 0

A L A # B A N C A A L B IN A B U C U R E S T I 1 0 0 0 0 - 3 1 2 7 0 0 1 3 0 0 0 1 2 7 0 0 1 2 5 0 0 1 2

T L V # B A N C A T R A N S I L V A N 1A C L U J 1 0 0 0 1 2 2 5 0 2 3 0 0 2 3 0 0 2 2 5 0 2 7

B R C B E R C E N I B U C U R E Ş T I . 1 0 0 0 - 1 7 4 0 7 7 0 7 4 0 - , 7 4 0 3

B R M B E R M A S S U C E A V A 1 0 0 0 1 8 1 0 8 2 0 8 1 0 8 1 0 1 0

C H I # COMP.HOTEllEftA IPfTEACOMTINEWTAJ. 1 0 0 0 - 7 1 2 0 0 1 2 4 0 1 2 7 0 1 2 0 0 9 0

C R B # C A R B I D - F O X T A R N A V E N I 1 0 0 0 6 5 0 0 5 6 0 5 6 0 5 6 0 6

C B C # ' C A R B O C H I M C L U J - N A P O C A 2 5 0 0 0 1 7 4 5 0 8 8 0 0 7 4 5 0 7 4 5 0 1 _

C P L C A R M E T A P L A S T D E V A 2 5 0 0 0 - 4 , 9 0 5 0 1 0 0 0 0 6 7 0 0 8 7 0 0 1

C R N # C A R N E A R A D 2 5 0 0 0 0 1 4 1 0 1 6 0 0 0 0 0

C A S C A S I R O M T U R Q A 1 0 0 0 0 . 1 1 5 1 3 5 0 : 0 0

C E R # : C E R C O N A R J E S U L C A M P IA rT 1 0 0 0 , 0 3 0 3 . 3 0 5 3 0 2 . 3 0 5 5

C P R # C H I M O P A R B U C U R E Ş T I . 2 5 0 0 0 - 1 1 2 4 0 0 1 2 5 0 0 1 2 5 0 0 1 2 5 0 0 8

C R T C I O R A P I T I M IŞ O A R A 1 0 0 0 0 3 4 2 . 4 0 0 0 0 0

C 1 P • - C I P R Q M P L O I E Ş T I 1 0 0 0 0 3 1 4 3 2 3 3 2 0 3 2 4 2 0

C M B C M B B O C Ş A 2 5 0 0 0 1 3 5 0 2 5 0 0 0 2 5 0 0 0 2 5 0 0 0 1

C M F C O M E L F B I S T R IŢ A . 2 5 0 0 0 0 2 3 5 0 2 5 0 0 2 3 5 0 2 3 5 0 5

C O N . C O N D O R D E V A 2 5 0 0 0 0 2 5 0 0 2 8 0 0 0 0 0C O S # C O M B . D E OTELURI S P E C . T A RG O 2 5 0 0 0 0 . 1 6 0 0 1 9 0 0 0 0 0D O R # D O R O B A N Ţ U L P L O I E Ş T I 3 0 0 0 2 1 3 6 0 1 4 3 0 1 4 0 0 1 3 6 0 1 4E L C # E L E C T R O C E R A M I C A T U R D A 2 5 0 0 0 0 . 7 4 0 0 8 8 0 0 0 0 0E P N E ^ I A P IA T R A N E A M Ţ 1 0 0 0 - 9 ; 7 2 0 7 5 0 - 7 1 0 7 1 0 1E N P # C O M P . E N E R G O P E T R O L C A N 2 5 0 0 0 - 1 1 2 7 0 0 1 4 2 0 0 1 2 7 0 0 1 2 7 0 0 2E R M # E R M A T P L O I E Ş T I 2 5 0 0 0 0 3 0 0 0 3 9 0 0 0 0 0E F N ~ E U R O F I N A N C E S T A R G O V IS T 1 0 0 0 0 1 3 5 0 1 5 0 0 .

F A U ; F A U R B U C U R E S T I . 2 5 0 0 0 0 2 3 5 0 2 6 0 0 0 0 0F E L # F E L E A C U L C L U J - N A P O C A 1G Q G 0 4 7 2 5 7 0 4 8 0 4 8 0 1F S P F O R A J S O N D E P L O I E Ş T I 2 5 0 0 0 0 3 4 5 0 3 6 0 0 0 0 0F O R # F O R A J S O N D E C R A I O V A . 1 0 0 0 1 3 7 0 3 9 0 3 7 0 3 7 0 1F T N # F O R T U N A B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 0 4 6 0 0 6 1 0 0 0 0 0G R X # G R I M E X T G . J I U ' 2 5 0 0 0 0 2 6 0 0 3 0 0 0 2 6 0 0 2 6 0 0 2H D J # . H I D R O J E T B R E A Z A 2 5 0 0 0 4 . 3 4 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 2H T R H I T R O M V A S L U J 2 5 0 0 0 - 6 4 5 5 0 4 7 0 0 4 6 5 0 4 5 5 0 3IA I I .A .I .F .O . Z A L A U 2 5 0 0 0 0 2 4 0 0 3 0 0 0 0 0 0I M P # JM P A C T B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 0 3 9 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 4 0 0 0 6I M S # I M 3 A T B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 - 1 5 4 0 0 5 4 5 0 5 2 5 0 5 4 0 0 6I D A # IN D A G R A R A A R A D 1 0 0 0 0 1 2 4 1 4 0 1 2 4 1 2 4 1S R M * * - I N D U S T R IA S Â R M E I C A M P I A 1 2 5 0 0 0 0 1 9 0 0 2 0 0 0I N T IN T E R N A T I O N A L S IN A IA 1 0 0 0 -2 . 1 4 6 0 1 5 3 0 1 4 9 0 1 4 6 0 1 8I R S M . P . IR IS B A R L A D 1 0 0 0 2 8 7 0 9 3 0 8 7 0 9 0 0 3M R L M A R A L A C T B A IA M A R E 1 0 0 0 - 3 2 7 1 3 4 5 2 7 1 2 7 1 1M E F M E F IN S IN A IA 2 5 0 0 0 3 3 4 5 0 3 5 0 0 3 3 0 0 3 5 0 0 2A L F M O B IL A A L F A O R A D E A 1 0 0 0 0 2 6 0 3 0 0 0 0 0M O B M O B I S S E B E S 2 5 0 0 0 - 1 1 3 6 0 0 4 4 0 0 3 5 0 0 3 6 0 0 2M O L # 1 W O L D O M O B IL A IA Ş I 1 0 0 0 0 2 0 2 2 2 5 2 0 6 2 2 5 2 5M P N # M 0 P A N T G . M U R E Ş 1 0 0 0 - 3 1 1 3 0 1 1 8 0 1 1 3 0 1 1 2 0 . - 1 1M P R M O P A R IV R A M N IC U V A L C E A 1 0 0 0 - 1 4 2 1 4 6 0 4 2 0 4 2 1 6M P G # V O R A R 1 T P A N i F IC A T I E G A L A 1 0 0 0 - 3 9 5 0 9 7 0 9 3 0 9 6 0 1 2N V M N A V L O M A R B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 0 4 0 0 0 5 9 0 0 0 0 0N V L # - N A V O L O L T E N I Ţ A 1 0 0 0 - 1 2 1 5 2 2 4 2 1 0 2 2 0 2N E P # N E F T U N C A M P IN A 2 5 0 0 0 0 1 4 2 0 0 0 0 0N T X N E T E X B I S T R IT A 1 0 0 0 0 5 5 0 5 8 0 5 6 0 5 5 0 4N C L # N I C O U N A IA ŞI 2 5 0 0 0 - 3 2 5 5 0 2 7 0 0 2 7 0 0 2 5 5 0 2P A N P A N E G R A N O C L U J - N A P O C A 2 5 0 0 0 - 3 1 0 0 0 0 1 1 5 0 0 1 0 2 0 0 1 0 2 0 0 1P C A “ * P E C O A R A D 1 0 0 0 0 0 . oP T S P E T R O L S U B S U P L A C U D E BA 1 0 0 0 3 1 0 6 0 1 0 8 0 1 0 6 0 ■ 1 1 0 0 - 9P T R F E T R G S P L O I E Ş T I 2 5 0 0 0 1 6 5 0 0 6 9 0 0 6 5 0 0 6 5 0 0 3P P L # P P .O D P L A S T B U C U R E Ş T I 2 5 0 0 0 0 , 1 5 6 0 0 1 6 0 0 0 . 0 0 0V A C - P R O D V I N A L C O C L U J - N A P O C 1 0 0 0 1 3 9 6 0 1 1 0 0 8 8 0 1 0 2 0 ’ 1 8P M B # P R O M E T B E C L E A N 2 5 0 0 0 0 1 7 0 0 2 0 5 0 0 0 0R A F # R A F O O N E Ş T I 2 5 0 0 0 5 4 6 5 0 5 2 0 0 5 2 5 0 5 2 5 0 1R O B # R O B I N E T E IN D U S T R IA L E BA C 2 5 0 0 0 0 4 3 0 0 4 8 0 0 0 0 * 0S A N S A N E V IT A R A D 1 0 0 0 0 0 1 2 6 0 1 7 5 0 0 ' 0 k 0S N O Ş A N T I E R U L N A V A L O R Ş O V A 2 5 0 0 0 0 1 1 5 0 0 1 2 0 0 0 0 0 0sin# Ş A N T I E R U L N A V A L T U L C E A 2 5 0 0 0 0 2 5 0 0 2 7 5 0 2 5 5 0 2 5 5 0 1S E M S E M A N A T O A R E A B U C U R E S T 2 5 0 0 0 ' 1 2 1 0 0 2 2 0 0 2 1 0 0 2 1 5 0 6 *S C D * S I C O M E D B U C U R E Ş T I 1 0 0 0 - 3 1 0 6 0 1 0 9 0 1 0 6 0 1 0 8 0 9 35 D T # S I D E R T R A N S C A L A R A S I 1 0 0 0 - 2 2 8 1 2 9 2 2 9 0 2 6 1 6S L C # S I L C O T U B Z A L A U 2 5 0 0 0 - 1 8 2 5 0 8 9 0 0 8 3 0 0 8 2 5 0 7S I N # S f N T E R O M C L U J - N A P O C A 2 5 0 0 0 0 4 5 0 0 5 4 0 0 0 0 0S T Z # S I N T E Z A O R A D E A 1 0 0 0 0 2 6 0 2 6 7 2 6 0 2 6 0 9S R T # Ş I R E T U L P A Ş C A N I ■ 2 9 1 3 4 - 0 4 5 1 0 0 4 5 5 0 0 0 . 0 0S M S S O M E S D E J 2 5 0 0 0 . 0 - 1 3 7 0 1 5 5 0 0 0 0S T R # S T R A T U S M D B B L A J 1 0 0 0 5 1 3 3 1 4 5 • 1 3 0 1 3 0 1 1T M R # T O M IR IS IA ŞI 2 5 0 0 0 .-a 1 6 0 0 1 8 0 0 1 8 0 0 1 6 0 0 ^ 2

St r s * T U R I S M T R A N S 1L V A N IA C L U J 2 5 0 0 0 0 1 0 3 0 0 1 0 6 0 0 1 0 0 0 0 1 0 3 0 0 8U C M # U .C .M .R E S I T A 2 5 0 0 0 0 3 2 0 0 3 5 0 0 0 0 0U A M # U A M T O R A D E A 1 0 0 0 4 4 0 0 4 4 8 4 0 0 4 0 0 1U P S U P S O M O C N A M U R E Ş 2 5 0 0 0 2 1 0 0 5 0 0 0 1 0 0 0 0 1 Q 0 Q 0 1U Z T # U Z T E L P L O I E Ş T I 2 5 0 0 0 0 4 5 5 0 4 9 0 0 4 4 5 0 4 5 5 0 2V E S V E S S I G H I Ş O A R A 2 5 0 0 0 4 9 0 5 0 1 2 5 0 0 1 2 5 0 0 1 2 5 0 0 1V A P V IN A L C O O L P R A H O V A 1 0 0 0 9 5 4 0 0 5 0 0 5 3 0 • 1 2Z H B Z A H A R U L B U Z Ă U 1 0 0 0 - 4 3 2 1 3 4 0 3 2 2 3 2 0 2 1Z IM Z I M T U B Z IM N I C E A 2 5 0 0 0 - 3 4 5 5 0 5 2 0 0 4 4 5 0 4 6 0 0 4

frata mobiliară RASDAQ - 7.10.1998S IM B O L S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă V A R IA Ţ IE

N R .T R A N Z A C Ţ I

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă

P R E Ţ M E D IUÎ n c h e i e r e

P R E C E D E N T ĂP R E Ţ M A X M P R E Ţ M I N M

P R E ŢI N C H I O R E

M E C IM E T A L O -C H IM iC E - C L U J - 3 3 8 * 11 « 6 8 1 ^ 6 9 1 1 0 0 0 4 4 4 4 3 ■ 4C.D 00 . 4 6 0 0 0 3 8 0 0 0 4 6 0 0 0

T E T A T E X T IL E -IN C A L T A M IN T E - C L U J 7 .8 8 6 2 8 1 7 9 2 6 8 6 0 0 0 - 3 2 9 0 2 3 0 5 0 0 3 3 0 0 0 3 1 0 0 0 3 1 5 0 0

T E P .N O f R I Q - C J t - 7 9 V* 1 3 5 70 /3 /2 B M X J 5 8 0 2 ’ . b /C O . 5 7 0 0 6 0 0 0

S T L U S T IC L A L U C S I L - C J 2 .6 9 1 2 4 0 7 , 4 4 5 9 3 6 0 0 3 5 9 4 3 5 0 0 4 1 0 0 3 3 0 0 3 8 0 0

C E R C C E R 0 C - C J 7 .0 9 7 3 3 5 9 4 1 3 2 6 6 0 0 1 0 7 0 9 1DDOQ 1 1 0 0 0

G R N D G R A N D E M A R » 2 5 .5 3 7 . ' 1 7 7 0 4 3 3 3 2 8 4 0 0 1 8 8 3 1 5 0 0 . 1 9 0 0 1 5 0 0 1 5 0 0

S A N F S A N E X - C J 0 8 8 ■■ 14 3 4 3 7 8 3 1 6 5 4 0 2 0 9 1 8 9 1 0 9 2 0

A R G 0 A R G O S - C J 0 .0 0 2 1 3 8 6 2 4 9 4 8 0 0 0 1 8 0 0 0 • 1 8 0 0 0 1 6 0 0 0 1 8 0 0 0 ^ 1 8 0 0 0

C A R T C A R T I M P E X - C J * 7 J> 6 6 7 8 6 0 Î6 6 6 4 5 Q Q 2 1 0 ? 2 40 -3 f # p : i ; ; : ; t8 0 0 # :;# :• ' 1 8 0 0

IR N A - IR IS C L U J N A P O C A • C J 0 .0 0 4 3 3 3 2 2 1 4 6 6 1 6 8 0 4 4 0 4 4 0 4 4 0 \ 4 4 0 4 4 0

SA M U S A M U S M E X - C J 9 .7 5 6 ** 3 3 3 3 7 : £ 4 « 2 6 0 i g 4 3 9 4 0 0 4 5 0 :# ;:< :;# .ă 8 0 4 0

N A P P N A P O L A C T - C J 0 .0 0 1 0 2 3 7 1 3 0 6 2 3 0 0 1 3 0 0 1 3 0 0 1 3 0 0 . “ 1 3 0 0 1 3 0 0

S f ' J ' N A P O C H M ♦ C J 3 S 6 7 0 • 2 8 7 5 5 0 0 2 9 7 * l i l S i l f f l 3 0 0 p # ; :# ; 2 6 0 : _ ' 3 0 0 '

N A P O N A P O C A - 0 .6 7 3 4 4 3 4 2 6 4 1 2 6 0 5 9 6 6 0 0 6 0 0 5 9 0 6 0 0

I WMM V I T A Q U L C I - C J 3 0 3 3 1 1 / Mîrcw*- 1 1 3 3 3 1 1 0 0 0 : | : # 1 2 p O Q | : # ;:3 # :1 2 0 0 0 ':# .i

A T L S A T L A S - C J - 1 0 .0 0 1 1 9 8 5 3 4 6 0 0 2 / 0 0 3 0 0 0 2 7 0 0 2 7 0 0 2 7 0 0

S O V R S Q M V E T R A - C J 0 .0 0 1 i i i i i - 5 2 0 0 0 0 4 3 0 0 0 ;: ; ; p 1 3 G 0 p ;# . i : # : ; ; # ; '1 3 0 0 0 3 # # 1 3 0 0 0 . , ; #

c r r u c i m e n t u l - c j 0 .0 0 1 3 9 4 6 8 0 0 0 1 2 0 0 0 1 2 0 0 0 - 1 2 0 0 0 1 2 0 0 0 1 2 0 0 0

T E C G T E H N O V A G - C U G - C J MmWk 1 - 1 1 8 3 6 4 0 0 0 . 3C G 0 3 0 0 0 ' p | 3 0 0 0 : l | | # # # 3 0 o a # # i:>

S T R D S T IC L A T U R D A - C J - • 0 .2 0 2 1 1 3 3 3 8 3 0 0 2 9 9 4 3 0 0 0 3 1 0 0 2 8 0 0 2 6 0 0

| l « t 0 0 0 1 8 0 3 2 8 0 0 0 4 1 0 0 i o d f l f 4 1 0 0 # : ? r 4 1 0 0 ' - - - # :::

M E O M M E T E X C O M - C J 1 4 .2 9 • 1 8 0 3 2 0 0 0 0 ' 4 0 0 0 3 5 0 0 • 4 0 0 0 4 0 0 0 - 4 0 0 0

M U C J M U C A R T C L U J - N A P O C A ' 0 0 0 1 3 9 1 9 5 0 0 0 5 0 0 0 6 0 0 0 : ; . - : - ; / 8 0 0 0 : # . , : 5 0 0 0 : ^

R E F R R E F R A B A Z - C J 0 .0 0 1 v- 8 0 1 6 0 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0 2 0 0 0

O R I Z O N T - C J - 3 2 3 1 4 0 # 1 2 8 0 0 0 ' ^ ^ 2 0 0 | | : | 3 1 0 0 ;: # # 3 2 0 0 | : # 3 2 0 0 : 3 2 0 0 . '

N A O P N A P O C A 3 .7 0 1 3 9 1 0 9 2 0 0 2 8 0 0 / 2 7 0 0 2 8 0 0 2 8 0 0 2 8 0 0

NA IAN A P Q F A R M F A H V A C L j 1 1<-/

C J1 -5 4 1 • 1 5 5 1 0 2 3 0 0 6 8 0 6 6 0 , • " 6 6 0 ~ : # 6 6 0 C # :

E E C CE L E C T R O C O N S T R U C T I A E I C O

C L U J■ 5 .00 1 2 6 0 9 8 8 0 0 3 8 0 4 0 0 3 6 0 3 8 0 3 8 0

r iM A F lM A R O « C J j i l i i i i i 7 8 6 0 0 vii#:'- ###;:;6 0 0 v # . '. ; . 6 0 0 :>• * 6 0 0 * .;;J

y i / t e societăţi

S I K f iO L S O C IE T A T E C O M E R C I A L Ă V A R IA Ţ IEN R . ,

T R A N Z A C Ţ IV O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă P R E Ţ M E D IU

I N C H D E R EP R E C E D E N T Ă

P R E Ţ M A X M P R E Ţ M I N MP R E Ţ

f N C H D E R E

H c v r l l l i ^ p M P 0 R Ţ M E T i jŞ ip . : : 4 1 . 5 4 ^ 19 1 0 9 4 3 5 4 7 9 2 9 7 7 1 5 0 7 2 5 ' , 6 5 0 7 2 5 # - ; : : ”6 2 0 • ' : 6 5 0

M LCM M O L D O C I M - N T - 0 .0 2 2 3 7 4 3 8 1 6 7 6 7 3 5 9 0 0 9 0 9 8 * 8 1 0 0 9 1 0 0 8 7 0 0 9 1 0 0

A L C R A L IM E N T C O N E X - C T 2 9 .3 6 5 6 6 5 f - : # 3 9 0 0 0 6 6 0 0 : V 6 6 8 2 7 : 4 4 0 0 0 # • 5 7 6 0 0 . 4 6 0 0 0 ' . 5 7 5 0 0 '

D U C L D U C T IL 3 .7 7 9 6 0 4 0 6 5 3 3 2 1 5 4 4 5 0 5 5 0 5 3 0 5 5 0 5 3 0 5 5 0

| A p r x ;- A P f t O D E x £ U C U R E ă T l - B U 1 0 9 2 .1 3 c | ; # 3 3 p ; # # 1 7 5 1 4 : 3 1 3 1 8 1 7 0 0 4 7 6 6 2 # - 1 5 0 0 2 7 5 0 0 ; 2 5 0 0 : 2 5 0 0 0

M E C IM E T A L O C H I M I C E - C L U J -

N A P O- 3 .3 8 11 6 6 8 1 2 9 6 9 2 1 0 0 0 4 4 4 4 3 4 6 0 0 0 4 6 0 0 0 3 8 0 0 0 4 5 0 0 0

PROF 6 .0 0 11 1 9 1 1 1 2 2 6 3 2 6 6 9 0 0 1 3 7 8 ' 1 3 0 0 1 6 0 0 • 1 2 0 0 • ’ 1 2 0 0 V

R O M C R O M C F 3 .7 5 1 9 1 0 9 9 0 6 2 2 8 0 8 4 6 0 0 2 0 7 5 2 0 0 0 2 3 0 0 1 9 0 0 2 3 0 0

SANI SANIFARM - BH 3 0 .5 7 2 0 5 6 9 8 8 1 6 1 7 1 5 7 0 0 2 7 4 2 2 1 0 0 4 5 0 0 2 0 0 0 4 5 0 0

AURORA- BT##': 5 2 .0 9 4. - :r ' 3 7 3 7 8 1 2 5 0 5 6 8 0 0 3 3 4 8 2 2 0 0 3 4 0 0 2c o c : 3 4 0 0 :

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj, la depozitele în lei

- persoane fizice - %Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 45 46 47 48 49

BANCOREX* 10 50 46 47 46 42BRD*

• • ■10 41 43. 44 45 4610. - 44 46 48 50

BA* 10 41 45 44 45 46Banc Post* 10 55 45 40 41 41Ion Ţiriac* 10 42 46 48 . 49 52

BANKCOOP* j 10 45 44 44 44 45Bucureşti 8 42 - - - - -

Transilvania 10 50 . 48 44 43 41Românească 10 46 47 46 48 48

CEC 10 36 39 41 - ' 40ALIANŢA 12 39 40 41 42 ,43Albina* 12 55 43 45 47 50B.I.R.* 11 39 40 39 39 47

Napoca"*

14 43 46 - - -

14 41 43 44 45 46

- p ersoane ju rid ice - %. Banca la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 10 45 46 47 48 49BANCOREX 10 50 46 47 46 42

BRD* 10 41 43 44 45 46BA* 10 41 43 44 45 46

Banc Post* 10 34 35 36 - 38Ion Ţiriac* 10 42 46 48 49 52

BANKCOOP* 10 45 44 44 44 45Bucureşti 8 42 - - - -

Transilvania - 10 38 40 38 36 33Românească 10 44 45 46 46 46

CEC 12 - ' - ■ - - 35Albina 12 55 43 45 47 • 50BJ.R. 10 39 40 39 39 37

Napoca 14 34 38 39 40 41

* dobînda se capitalizează ** cu plata dobînzii la expirare Notă: Modificarea dobînzilor se comunică prin fax redacţiei pînă la ora 12.

Cursuri pe piaţa valutară anunţate de BNR în dala de 7.10.1998DENUMIREA VALUTEI CURSUL ÎN LEI

S IIII .IN G A U ST R IA 8 16,00

D U I.A R A U STRA LIA . 56 6 9 ,0 0

FRA N C B E LG IA 2 78 ,00

D O LA R CANADA 6 1 2 2 ,0 0

FRA N C E LV EŢIA 6 9 9 7 ,0 0

M ARCA G ERM A N A ‘ 5 7 4 3 0 0

CO R O A N A DANEM ARCA 1S120O

FE SE TA S SPANIA 6 7 0 2

MARCA FIN LA N D E ZA 1 8 8 6 0 0

FRA N C FRANŢA 1 7 1 3 0 0

L IR A S T E R L IN A 1 5 6 9 0 0 0

L IR A ITA LIA 5 0 1

YEN JA PO N IA 74 ,17

G U LD EN OLANDA 5 0 9 5 0 0

C O R O A N E N O R V EG IA - 1 2 6 4 0 0

E S C U D O S P O R T U G H E Z 5 6 0 9

C O R O A N E S U E D IA - 1 1 8 6 0 0

D O LA R s u a . 9 3 2 1 0 0

ECU 1 1 3 0 4 0 0

D S T . ; 1 2 8 9 8 0 0

1 g AUR (p re ( î n le i) 8 9 5 5 8 0 0

Cursuri la casele de schimb valutar din Cluj-Napoca în data ds 7.1 D.1998

VALUTA CUMPĂRARE ViNZARE-

$SUA 9320 ' 9440

DM 5600 5700>

M ]oi, 8 octombrie 1998 COMENTARII

Poziţia României faţă de criza din Kosovo pune Bucureştiul într-o situatie delicată

Riscul ca România sâ devină o ţintă a represaliilor cu care autorităţile de la Belgrad au ameninţat statele ce vor participa la eventualele atacuri ale NATO asupra poziţiilor sârbeşti d in , Kosovo este redus, dar nu inexistent, în cazul în. care autorităţile de la Bucureşti vor decide să participe, într- o formă sau alta, la acţiunile militare ale Alianţei. O ripostă armată făţişă a sârbilor “este posibilă, dar puţin probabilă”, a declarat Constantin Dudu Ionescu, secretar de stat la ministerul Apârârii Naţionale.

Experţi militari din MApN califică drept “nercalistâ” o ripostă “pe faţă” a Belgradului; întrucît, din punct de vedere militar, sîrbilor nu le-ar da mina să iniţieze un astfel de atac”. Cea mai probabilă rămîne apărarea propriului teritoriu, prin folosirea, în cazul unui atac aerian, a apârârii antiaeriene. Specialiştii militari cred că singurele represalii pot fi ruperea relaţiilor

'Aiv" *- ~

t s s & v • « f ’ f. . . v -

\ v*nr.

i î i• S

r .

i'Ă-■>1

i i ' \ \ ,

fleod orM E L E Ş C Ă N U

diplomatice, economice, culturale.Vice-prcmienil sîrb, Vojislav Seselj,

a precizat că Iugoslavia va rupe relaţiile cu ţănle participante la o eventuală intervenţie NATO. Seselj a ameninţat statele cc intenţionează să participe la o asemenea acţiune câ vor fi ţinta represaliilor sârbeşti. “Nu vom putea să doborim toate avioanele lor, dar soldaţii. lor vor fi expuşi la atacurile noastre oriunde s-ar afla”, a spus Seselj. De asemenea, cronicarul militar Miroslav Lazanski, a avertizat câ “este foarte probabil ca ţările care vor oferi sprijin logistic, aeroporturile lor şi culoare aeriene pentru un atac împotriva Iugoslaviei, sâ suporte represalii iugoslave”.

Pînă în acest moment, poziţiile exprimate recent de oficialii români s- au redus la două declaraţii convergente ale ministrului de Externe, Andrei Pleşu, şi şefului Statului Major General, Constantin Degcratu, care au arătat că,

în eventualitatea în care NATO va decide lovituri m ilitare împotriva m ilitarilor sîrbi din Kosovo, România ar putea pune la dispoziţia trupelor Alianţei un sprijin de ordin logistic şi sanitar. Un asemenea sprijin, dacă va fi aprobat, ar face din România un participant activ l a ' eventuala intervenţie militară a NATO pc teritoriul Iugoslaviei, chit câ

Dudu IONESCU

!P!P1

sprijinul românesc exclude implicarea unor trupe combatante. . -

Dudu Ionescu a apreciat ,câ “represaliile” anunţate de autorităţile de Ia Belgrad asupra statelor care se vor alătura eventualei Forţe NATO de intervenţie în regiunea Kosovo se pot concretiza în acţiuni teroriste. Ionescu crede, însă, că declaraţiile de forţă ale părţii sîrbe “nu trebuie luate «mot-a- mot», pentru că ele sînt, cel mai probabil, un «bluff», lansat în scopul intimidării”. “Ca planificatori ai unei intervenţii militare într-o zonă de conflict, trebuie, însă, sâ ne gîndim şi la asta”, a arătat Ionescu.

Fostul ministru român de Externe, Teodor Melcşcanu, a criticat poziţia' autorităţilor de la Bucureşti, mai precis “abandonarea principiului ncimplicârii în operaţiuni de instaurare, sau

menţinere a păcii în statele vecine cu ţara noastră”.Actualul lider al ApR,Teodor Meleşcanu, a cerut convocarea miniştrilor Apărării şi Afacerilor Externe la Comisiile de politică externă ale celor două Camere ale Parlamentului, apreciind câ o decizie privind implicarea directă a României în acest conflict necesită avizulLegislativului. Comentînd poziţia Guvernului român, Meleşcanu deplînge faptul că Executivul “abandonează principii şi dă dovadă de un inacceptabil mimetism”.

Dacă, la modul ideal, Meleşcanu are dreptate, este totuşi dificil să nu luăm

. în calcul şi contextul în care se află România în acest moment. Sigur câ ar fi preferabil ca România să nu fie implicată într-un conflict care va antrena unul din statele noastre vecine, dar la fel de adevărat este şi faptul că România s-a angajat să ducă o politică generală comună cu statele occidentale, din perspectiva voinţei de integrare euro- atlantică atît de clamată de Bucureşti. In momentul în care principalul obiectiv extern al României este integrarea în NATO şi UE, autorităţile nu pot să nu adopte o politică cît dc cît comună cu statele membre ale acestor organizaţii. România a respectat exact

. acest traseu, nuanţîndu-şi poziţia prin , declaraţia româno-bulgaro-elenă de la

Delphi şi prin.poziţiile ministrului de

Andrei

Externe, Andrei Pleşu, care au aiâtatca intervenţia militară în Iugoslavia este “indezirabilă” pentru ţările din regiune şi câ recurgerea la forţă ar trebui să fie decisă doar “în ultimă instanţă”.

Perspectiva ca represaliile sîrbe sâ fie îndreptate şi asupra României, în eventualitatea în carc cele mal sumbre

- perspective ale evoluţiei crizei din Kosovo se vor îndeplini, este însă foarte puţin probabilă, chiar dacă este luat in calcul doar faptul câ autorităţile de la Belgrad s-ar auto-dcscalifica dacă ar identifica România printre adevăraţii lor I inamici. în aceste condiţii, singurul]

. subiect real de dezbatere ar fi măsura Ţn care România s-ar putea prevala de principiul neimplicării în operaţiuni de instaurare sau menţinere a păcii în statele vecine, fară ca această poziţie să

%

fie interpretată de partenerii occidentali drept un semn “neseriozitate” şi de ţară “imprevizibilă”.

de Mihaela DUMITRESCV

Călin NICOLESCl1

Federalismul, soluţie care

>

a eşuat în toatăi

Europa de Est, poate discredita ideea deautonomie localăFederalizarea a devenit un subiect la modă în

aceste zile, la Bucureşti.Cînd au votat împotriva înfiinţării de facultăţi,

colegii şi universităţi în limbile minorităţilor, deputaţii din Comisia pentru învâţâmînt au invocat şi acest pericol.

Ziarele au republicat, pe primele pagini, hărţi atribuite unor cercuri dc interese din afara ţării, în carc limita civilizaţiei europene se oprea undeva pc culmile Carpaţilor.

Autonomia Ţinutului Secuiesc a fost cerută cu voce tare dc radicalii maghiari reuniţi la Cemat.

Un ziarist român din Transilvania, care afirma, într-un articol, că s-a “săturat” de România, a fost acuzat, în mulţc ziare, că urmăreşte, de asemenea, federalizarea. Experienţa federalistă nu ar fi chiar o noutate pentru Europa de Est. Numai câ această experienţă a eşuat peste tot, fie câ a fost vorba de tumultoasa Iugoslavie sau de liniştita Cehoslovacie. Spre deosebire de modelele federale occidentale, în Est, federalismul a eşuat în dictaturi, secesiuni sau confruntări armate.

După primul război mondial, în urma prăbuşirii imperiilor rus şi austriac, au apărut noi state naţionale în Est ( Polonia, Cehoslovacia, Ungaria) iar altele, cum ar fi România sau Regatul Sîrbo- Croato-Sloven, şi-au extins teritoriile. Pentru unele dintre aceste ţări, federalismul a însemnat atunci o posibilă soluţie faţă de extremismele social, politic şi naţional, care se manifestau în epocă. în prima perioadă postbelică, soluţia

federalistă nu a fost pusă sub semnul întrebării. Motivul l-a constituit lipsa unei dezbateri interne a problemelor naţionale.

în acest răstimp, guvernele de la Praga şi Belgrad şi-au canalizat energiile către păstrarea status-quo-ului postbelic, iar cel de la Moscova, a fost preocupat, mai întîi dc toate, de instaurarea controlului total asupra ţării, ideologia marxistă ncgînd cu înverşunare importanţa factorului naţional, considerat ca fiind depăşit şi “reacţionar”.

Cu toate acestea, la mijlocul anilor ’20, tensiunile sîrbo-croatc din Iugoslavia au pus sub semnul întrebării viabilitatea statului fcderalist- multinaţional, iar reacţia clitclclor politice dc la Belgrad s-a concretizat prin instaurarea dictaturii regelui Alexandru în 1929, regimul rcducînd drastic libertăţile civile şi politice. A fost primul cşcc major al federalismului, într-una din democraţiile esticei

în Cehoslovacia, cchoccntrismul Guvernului de la Praga a dus la apariţia tensiunilor între cele două popoare componente ale statului dualist, însă problema secesiunii nu a fost pusă de către slovaci decît în anul 1939.

Această atitudine a fost însă cauzată de atacul iminent al Germanici asupra Cehoslovaciei, soluţia secesiunii fiind considerată ca singura modalitate dc salvgardare a entităţii naţionale slovace, ameninţată şi ea de marşul către Est al lui Hitler.

Sfîrşitul celui dc-al doilea război mondial a adus cu sine şi renaşterea statelor federaliste din Europa Orientală, Cehoslovacia şi Iugoslavia, dar de această dată, sub umbrela Moscovei.

“Războiul rece”, precum şi atotputernicia aparatelor represive au făcut ca problematica naţional-etnicâ să fie subordonata celei politico- sociale, ceea ce a coincis cu o perioada de linişte pentru guvernele de Ia Praga, Moscova şi Belgrad.

Totuşi, mişcările naţionale nu au putut fi reduse la tăcere pentru mult timp. în URSS, naţionaliştii din Ucraina şi ţările baltice au redevenit activi, iar în Iugoslavia, vechile conflicte sîrbo-crbate- slovene au putut fi ţinute sub control numai prin transformarea ţării într-o “cetate asediată”, mai ales după ruptura survenită în relaţiile cu Moscova.

Cehoslovacia a fost scena unor evoluţii mai puţin evidente, problema naţională devenind stringentă în anii ’60. “Primăvara de la Praga” a fost, în mare parte, o iniţiativă a elitelor politice slovace, veşnic nemulţumite de administraţia centrală de la Praga.

în România, venirea comuniştilor la putere a însemnat şi acordarea unei autonomii sporite minorităţii maghiare, sub forma Regiunii Autonome Maghiare, însă primatul incontestabil

al partidului şi ideologiei comuniste cu centrul la Bucureşti, au pus surdină naţionalismului maghiar.

Evenimentele de la Budapesta, din toamna anului 1956, au reprezentat un moment semnificativ în evoluţia minorităţii maghiare din România, comunişti din rîndul acesteia fiind folosiţi la refacerea partidului comunist din Ungaria, după înlăturarea Iui Imre Nagy şi înăbuşirea mişcării democratice.

Dezafectarea sistemului comunist în ansamblul Iui a însemnat şi sfîrşitul federalismului “dc succes” în Europa Orientală.

Primul stat comunist carc nu a rezistat noului asalt al naţionalismului a fost chiar URSS. Tratatul i de la Bclovcj din 1992 a consfinţit dispariţia “statului proletar” şi apariţia Comunităţilor Statelor Independente, în fond, un surogat al fostei Uniuni. Moştenitoare juridică a URSS a devenit Federaţia Rusă, stat al cărui federalism a fost contestat violent dc către ceceni şi alte etnii caucaziene, fa numai doi ani deia apariţie.

Iugoslavia^ lipsită peste noapte dc atuurile sale politice, a început să fie supusă unor presiuni colosale atît din exterior cît şi din interior, confirmîndu-se cele mai pesimiste previziuni.

Croaţia şi Slovenia şi-au declarat independenţa în 1991, iar 1992 a consemnat debutul sîngerosului război inteţetnic din Bosnia- Herţegovina. ■

Evoluţiile negative din Kosovo, care îşi au originea în politica proalbaneză a lui Tito, punctate de evenimentele din 1981 şi 1989 (demonstraţiile de protest împotriva anulăţii autonomiei . provinciei) au ajuns la consecinţele ultime Ia începutul anului 1998, cînd s-au înregistrat primele ciocniri armate între forţele federale şi formaţiunile armate albaneze rebele.

în Cehoslovacia s-a ajuns, la secesiune, în anul 1993. Dar aici procesul a fost exemplar, fară

■ violenţă, tradiţiile europene ale celor două popoare şi Lipsa presiunilor externe în sensul dezmembrării federaţiei asigurînd o tranziţie echilibrată către statul naţional.- Popoarele din Est s-au dovedit, în cele din urmă, incapabile să perfecteze un sistem federal viabil. Pe de o parte, multe dintre minorităţi, instigate desigur de unii lideri extremişti, sînt tentate sâ asimileze libertăţile personale şi comunitare cu dreptul de a opera epurări etnice în zonele unde sînt majoritari. Pe de altă parte, guvernele naţionaliste din zonă tind sâ practice un soi de “şantaj la nivel înalt”, interpretînd abuziv o serie de recomandări ale organismelor internaţionale, în sensul limitării unor drepturi ale minorităţilor. Decembrie 1989 a adus şi pentru România

restaurarea pluralismului politic, cadru în care şi- au făcut apariţia şi formaţiunile politice ale minoritarilor. Dintre acestea, cca mai activă s-a dovedit Uniunea Democratică a Maghiarilor din România, formaţiune ai căror lideri au pus încă de la începutul activităţii problema acordării autonomiei teritoriale.

Astfel, în luna aprilie a anului 1995, Marko Bela declara Ia Cluj, că “Recomandarea 1201 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei crccaza şi premisele realizării autonomiei teritoriale a maghiarilor din România, pe lingă autonomia lor culturala”, chiar dacă, în opinia liderului maghiar, aceasta “nu înseamna însa o federalizare a României”.

Pc lîngă aceste atitudini explicabile, ideea federalizării României a mai fost lansată şi de controversata avocată austriacă de origine maghiară, Eva Maria Barki. Astfel, Eva Maria Barki cere cu insistenţă rc negocierea Tratatului dc la Trianon, în sensul federalizării României, doleanţă, care, afirma aceasta, nu pune în pericol integritatea ţării.

Oricum ar fi argumentate şi explicate afirmaţiile sale, dincolo de atingerile pe care le aduc orgoliului naţional, acestea discreditează, mai întîi dc toate, principiul descentralizării şi al autonomiei admninistrative, ce deja pcntru.o parte a românilor începe să fie asimilat cu încercarea de a pune sub semnul întrebării apartenenţa la România a unei regiuni sau a alteia. v

Parlamentul României urmează sâ dezbată proiectul guvernamental privind administraţia publică locală, care prevede o lărgire a autonomiei comunităţilor locale. Tot în acest timp, din ce în ce mai mulţi reprezentanţi ai administraţiilor locale cer o pronunţată autonomie financiară, prin păstrarea, la nivel local, a aproximativ o treime din taxele şi impozitele strînsc de pe teritoriul respectiv.

în sfîrşit, discuţiile despre federalizare apar mtr- o perioadă în bare se derulează, cu mai multe sau mai puţine rezultate, o serie de programe regionale de dezvoltare şi, reconversie profesională, Guvernul urmează, de altfel, să înceapă aplicarea legii dezvoltării regionale şi a legii zonelor defavorizate. Toate aceste proiecte au nevoie de o reală autonomie locală, pentru a putea funcţiona. Nu este imposibil ca, influenţaţi de puternica dezbatere pe tema federalismului, mulţi politicieni sâ încline, mai degrabă, pentru modelul centralismului administrativ, cu toate neajunsurile care decurg de aici.

de Cosmin POPA şi Ovidiu NAHOl

IAdevărul EVENIMENT joi, 8 octombrie 1998 (15,

flă m |d e la ;B iro u ljr d C ^ r e s ă 'l l p o litie i

la camera si

Varga Dominic a reclamat marţi că un cetăţean necunoscut i-a furat o cameră de luat vederi, după care a întins-o cu un autoturism "Porehe" B 95 BBB. Alarmată, Poliţia clujeană a reuşit să-l prindă pe hoţ la postul de control din Apahida. El se numeşte Comîrlă Dan, de 24 de ani, din Bucureşti; şi este autorul mai multor furturi de autoturisme. Porche-ul cu care a încercat sâ dispară, era furat de la un alt bucureştean, în urmă cu cîteva zile. Autorul infracţiunii este cercetat în stare de reţinere.

Razie la piaţă^Poliţişti din cadrul Serviciului de Ordine

Publică au verificat în Piaţa Flora, din cartierul Mănăştur 27 de agenţi economici şi 49 de producători particulari. S-au aplicat opt sancţiuni contravenţionale şi au fost confiscate aparate de uz casnic pentru care comercianţii nu aveau documente de provenienţă. în aceeaşi zi, în Piaţa agroalimcntarâ Mărăşti, la firma Dan Mona SRL, patronul Rus Liviu Daniel a încercat

1 V^să păcălească fiscul. în urma verificărilor, i .^poliţiştii au găsit două caiete fară regim

special, în care erau înregistrate, de şase luni, vînzârilc dc mărfuri şi intrările în gestiune- evaziune fiscală în valoare dc36.270.000 lei. Patronul a mai fost prins în 18 iunie a.c. în flagrant în timp ce introducea în gestiune, fară documente de provenienţă, ulei şi ţigări în valoare de peste800.000 lei. Atunci a fost amendat cu300.000 lei şi i s-a confiscat marfa. Nu s- a cuminţit, drept urmare acum este cercetat pentru evaziune fiscală.

V.MOLDOVAN

V Ain oraşclujenii au “exersat”

situatia de calamitate naturală •, Ieri, pentru cîteva ore, Clujul

a stat sub semnul “dezastrului”. Un puhoi de ape, din albia Someşului Mic, prin ruperea barajului la Tamiţa, a "inundat" o parte din oraş. La ora 9,00, sirenele au sunat prelung timp de cîteva minute, anunţînd clujenii de o “alarmă calamitate naturală”. A fost de fapt un exerciţiu demonstrativ de alarmare publică, coordonat în detaliu de Inspectoratul de Protecţie Civilă din judeţul Cluj. La această acţiune “pe viu” au participat reprezentanţi ai autorităţilor clujene. .

în cadrul exerciţiului de alarmare au participat cetăţeni ai Clujului din instituţii şi societăţi comerciale. S-a urmărit îndeplinirea măsurilor de pregătire a obiectivelor în caz de

g a

i* «ÎT: ■ • :

Î M r '• - bM a M E i M I l M i a l

l l l i l i i p l l i p l t e a**• f^ v . „ : 1

m / !

■ D

inundaţie, constituirea coloanelor de mijloace de transport pentru evacuarea populaţiei şi a sinistraţilor. De asemenea, au fost prezentate centre de. coordonare a intervenţiei în asemenea dezastre naturale si a

, -

unor adăposturi pentru sinistraţi. După ce sirenele au sunat încheierea alarmei, la sediul IPCJ Cluj a fost prezentat bilanţul exerciţiului “ alarmă calamitate naturală”.

MEDALIATULt îl cheamă ÂSKO DE NAPOCA şi

are 9 ani.. Fotografia a fost făcută cu prilejul obţinerii, la un concurs internaţional, trofeului suprem-de frumuseţe. Duminică, 11 octombrie nu va fi prezent, deci nu va concura cu prilejul expoziţiei chinologicc C.A.C. organizată de Asociaţia Chinologicâ a Judeţului Cluj pe Stadionul C.F.R. din str. Maşiniştilor, între orele 9-17. Va fi prezentă, în schimb, sora sa ANELIA DE NAPOCA, o adevărată frumuseţe în materie. Nu uitaţi, deci, sâ participaţi duminică 11 octombrie la expoziţia chinologicâ, unde veţi avea prilejul sâ admiraţi superbe exemplare din diferite rase dc cîini. Cel mai apropiat şi devotat prieten al omului, cîincle, merită să fie admirat într-o expoziţie dedicată lui.

(V.R.)

[Opinia străzii

AMANTA IDEALĂOe data aceasta, sub iectu l anchetei noastre a vizat în m od

îxclijsiv bărba ţii • Trebuie să recunoaştem că o întrebare nai bună, n ic i nu se putea • Mai toate refulările ş i o furile nasculilor au ieş it la iveală în această anchetă • Tocmai de |Ceea considerăm interesantă lecturarea acestor păreri • hteresantă, a tît pentru amante, dar... ş i pentru so ţii! •

1 Stamate F., 43 ani, şofer: “Eu ' ted că cel mai bun lucru pe care-1 wţi găsi la o amantă ideală este să Ştie să facă dragoste. Şi, atunci cînd o ăce, sâ nu se gîndească la nimic. Nici nâcar Ia bani, dacă aşa ceva este cu Putinţă!” - \

’ ViorelM., 60 ani, pensionar: ‘Adio amantă la vîrsta mea! Am rămas -u nevasta. Cine sc mai uită la .un 5°şorog fără bani, dar plin de datorii?

încercat eu, nu demult, şi-asta-i ţrspt! Dar mi-a ris în nas, câ era inericâ şi avea pe altul, în mod sigur ~ ai bine “înzestrat”.

* Ştefan S., 33 ani, inginer: Amanta perfectă trebuie să aibă multe alităţi, dar să n-o lungim, că ş-ar putea Mni mai scape vreuna, cel mai sigur •ste ca amanta să aibă toate calităţile fre-i lipsesc soţiei, ba ceva în plus”.* Gabriel M., 56 ani, muncitor:

îfmeia pc care am considerat-o Euita perfectă, am “agăţat-o” cu ... 'pereche de ciorapii Dar erau alte gemuri! Mai puneai un pachet de vent şi o aveai şi pe prietena ei cea J'aibună. Totul mergea mult mai uşor ecît acum. în ziua de azi au prea ’Mte pretenţii, nu-mi mai permit!”

* Călin M., 33 ani, patron: Lcbuie să fie perfectă la corp, ca să ' ai ce-i reproşa. Sâ fie moderată, sâ aibă cine ştie ce pretenţii, sau să te 'Peze de bani. în orice caz, trebuie

să-şi cunoască lungul nasului! ”• Tudor M., 35 ani, maistru:

“Amanta ideală are bani şi se scoală înaintea ta ca să-ţi facă o cafeluţă... îţi aprinde ţigara şi după aceea îţi aduce micul dejun, tot la pat. Amanta perfectă toate le face la pat, nu? în plus nu te bate la cap. Câ de ce n-ai venit cînd ai spus, că de ce îţi iubeşti mai mult nevasta, că Ia ea hu-i hotel şi aşa mai departe. Dar, unde găseşti una din asta?

• Reiu S., 28 ani, şomer:” Dacă ar fi să-mi caut o amantă, atunci o să-mi

iau una cu “balcoane” semeţe, câ tot de astcalaltc dau! Deocamdată, însă, mă înţeleg bine cu nevasta. Poate mă credeţi bleg sau nu ştiu cum, dar acum nu prea am chef dc complicaţii. Şi nici n-am bani. Câ la amantă nu poţi merge cumîna-n...”.

M arian M., 44 ani, liber profesionist: “Eu unul n-am găsit o amantă ideală şi o caut dc douăzeci de ani! E drept câ uncie mă găzduiesc şi acum cu mare plăcere,.dar alea au dulapuri încăpătoare. Mă înţelegi? Nu

, trebuie să te ascunzi pe sub paturi, sâ înghiţi praf şi să miroşi şosetele murdare ale soţului - sau ale altui amant! - uitate pe-acolo de cine ştie cîte zile. Am şi acum o amantă, dacă vreţi sâ ştiţi. N-oi fi eu cel mai fraier, să nu găsesc una. E drept că o împart cu cîţiva, dar şi cu ei mă înţeleg cînd ne întîlnim pe acolo. Mai un şpriţ, mai o carte...”

• Mihai B., 2-2 ani, student: ‘Toate calităţile posibile şi, în plus, dacă se poate, să aibă bani, să nu se-nghesuie la buzunarul tău”.

B.Z.

t-:

La Gherla, structura

de rezistenţă a clădirilor -

in pericol!Circulaţia rutieră pe strada

principală a oraşului Gherla dă multe bătăi de cap locatarilor din _ zonă. Din cauza maşinilor de mare tonaj care trec prin localitate, sc crapă pereţii şi este periclitată, şi structura de rezistenţă a clădirilor. în ultimii ani, odată cu creşterea numărului de maşini, tot mai multe probleme s-au ivit şi în rîndul populaţiei care locuieşte prin zonă. Mai ales în orele de vîrf, circulaţia autocamioanelor provoacă mari greutăţi proprietarilor de case. Mulţi au reparat distrugerile, dar după un timp pereţii s-au crăpat din nou.

Edilii oraşului Gherla au găsit o rezolvare a situaţiei: devierea circulaţiei prin Drumul Roman- - Băile Bâiţa - Buneşti, însă din lipsă de bani, deocamdată, s-a renunţat la continuarea lucrărilor Pînă în prezent s-au construit 7 poduri şi podeţe, dar de asfaltat nu s-a asfaltat nici un kilometru. Acum patru ani investiţia costa 5 miliarde lei, iar în prezent nu ajung nici 10 miliarde lei pentru modernizarea celor 5 kilometri de drum... în aceste condiţii, pagubele materiale cresc dc la o zi la alta pe străzile prin care trece şoseaua naţională Cluj- Napoca - Dej.

SZ. Cs.

TRAFICUL CU SUBSTANŢE

RADIOACTIVE ESTE ÎN DECLIN

A F P ............................................

După un moment dc vîrf al capturilor de materiale radioactive înregistrat în 1994, în prezent acest frafic internaţional ilicit pare sâ fie în declin, potrivit Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (MEA) - care a organizat, Ia Dijon, o conferinţă internaţională pe această temă. Lupta împotriva acestei “delincvenţe nucleare” rămîne însă o prioritate, împreună cu prevenirea şi detectarea acestui fenomen.

Este, totuşi, pentru prima dată cînd acest subiect - care îi preocupă pe occidentali de cînd dezmembrarea fostei Uniuni Sovietice a provocat intensificarea traficului ilegal cu aceste substanţe - face obiectul unei conferinţe internaţionale, organizată sub egida AIEA. La conferinţă au participat experţi din 83 de ţări, reprezentanţi ai

: Interpol şi Organizaţiei Mondiale a Vămilor. Dezvăluirea acestui trafic reclamă, practic, o cooperare internaţională între organele de poliţie şi cele vamale, ca şi o pregătire şi sensibilizare sporită a acestor servicii. Astfel, un acord de colaborare a fost semnat, în'iulie 1997, între Comisariatul Energici Atomice (CEA) şi autorităţile vamale franceze. ,

Acest trafic ilegal include atît contrabanda în scopuri criminale, îndeosebi teroriste, cu substanţe radioactive furate sau abandonate, cît şi sursele radioactive dc origine industrială sau medicală scurse în atmosferă, din neglijenţă, precum şi dcşcurilc nucleare (fier vechi contaminat ctc.) transportate ilegal.

“Şi nici nu există v tc o reglementare internaţională pentru urmărirea materialelor radioactive detectate la frontiere şL expedierea lor în ţara dc origine, sau a altor filiere prin care sînt transportate spre străinătate”, a subliniat Jcan-Picrrc Gayrd, dc la Direcţia aplicaţiilor militare din cadrul CEA.

AIEA preconizează sâ ducă un război nemilos împotriva acestui trafic, dar domeniul său este în special preîntîmpinarca acestui fenomen. -

în acest scop, a indicat Gcoffrcy Wcbb de la AIE^l, Agenţia va propiime un ghid pentru ca ţările carc nu sînt dotate să-şi organizeze strategia, potrivit mijloacelor lor şi riscurilor specifice: detectoare portabile, fixe - de 20 dc ori mai scumpe decît primele; -, sau detectoare dc materii fisionabile - uraniu .şi plutoniu) - de 300.de ori mai scumpe. Unele ţări continuă să fie reticente, iar controalele râmîn în responsabilitatea guvernelor, dar AIEA este “optimistă”, întrucît conştientizarea în legătură cu această problemă “se generalizează”.

AIEA centralizează toate informaţiile într-o bancă dc date. Aeroportul din Moscova s-a dotat cu 100 de dispozitive de detectare. Polonia şi-a echipat toate punctele - de trecere a frontierei cu detectoare, iar Germania este în curs dc a o face. Ucraina şi.Belarus - placă turnantă a traficului - îşi sporesc controalele. Aproximativ 20 la sută din teritoriul Belarus a fost afectat de scurgerile radioactive de la Ccrriobîl, iar autorităţile sc tem ca ţările vecine să nu fie tentate să-l transforme într-o “pubelă” nucleară. Fără a mai vorbi de exportul unor produse contaminate, în afara Belarus.

“Traficul este mai curînd în declin îr ultimii patru ani. Traficanţii, îndeosebi ce din fosta URSS, care crezuseră într-o mani . cerească, şi-au dat seama că profiturile sîm mici, iar pedepsele severe”, a afirma: domnul Jean-Pierre Gayral.

Acesta este şi motivul pentru care, în opinia lui, traficul respectiv nu interesează mafia, dar rămîne preocuparea uncr persoane izolate. “Totuşi”, a recunoscut el, “au fost-arestaţi doar vînzători mărunţi şi • nici un cumpărător şi nu sc cunosc 'cu certitudine comanditarii, nici eventuale reţele mai bine organizate”.

M joi, 8 octombrie 1998 ULTIMA ORA d e O l u j g

* £? * *' 1 ' f-* - j ^ n !I * ' .* . s * \I ' 'r V .y

• • U v A

Leni Fischer dă lecţii de luciditate românilor pregătiţi de război cu iugoslavia

urmare din pagina 1

Naţionale (sâ nu uităm nici afacerea Bell Hclicoptcrs), cît şi Ministerul dc Externe, al cărui titular nu prea ştie pc cine. serveşte - ori ştie, dar nu este vorba dc poporul român.

Să ne în toarcem laatenţionarea d-nci Leni Fischer şi să ne întrebăm cu cc sentimente ar primi românii din Banatul sirbcsc şi V alea Timocului bombele lansate dc pc avioane plecate dc pe aeroportul Timişoara?... Şi cu cc sentimente priveşte minoritatea sîrbâ din Banalul rom ânesc im plicarea, României în atacul asupra Serbiei?... D-l D egeratu a afirmat, luni, că România ar putea participa la intervenţia NATO in Iugoslavia cu forţe logistice şi medicale. Sâ bănuim că accslc “ forte medicale" ar fi folosite pentru a salva v ia|a sîrbilor şi românilor răniţi în bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei? Dacă ar Fi aşa, l-am aplauda pe d-l general pentru iniţiativa unei asemenea misiuni umanitare. Dar - nici vorbă!-D-l general afirma că deja s-au luat “măsurile corespunzătoare pentru asigurarea unei c ap ac itâ |i operative a României, astfel incit sâ fie prevenită orice surpriză care' ar puica afecta interesele naţionale ale statului român”. Pc rom âneşte , asta înseam nă: Iugoslavia a anunţat că va riposta cu arma forţelor NATO oriunde s-ar afla e le, inc lusiv pe aeroportul Tim işoara, iar d-l Degeratu a dispus să se riposteze, tot cu arma, ripostei iugoslave - ceea cc ar însemna, practic, starea de război cu ţara vecină. D-l Degeratu ar trebui sâ ştie că cea mai “corespunzătoare” măsură pentru a preveni “orice surpriză” Ia adresa securităţii României este una foarte sim plă:neamestecul nostru în Kosovo. Dar, d-l Degeratu şi şeful său, d-I Babiuc, au lual.în considerare intrarea noastră în război fără a consulta Parlamentul României, parlam ent care nu mâi controlează Guvernul.

Ţări mult mai importante decît

R om ânia, ch ia r m em bre ale NATO, în frunte cu Franţa, ezită sau ch ia r se opun acestei intervenţii, nu numai pentru că,

‘de fapt, n-arsolu|iona problema, dar şi pentru că nici Statutul NATO, nici Charta ONU, nu oferă justificarea legală pentru intervenţia în Iugoslavia. NATO acordă sprijin militar membrilor săi atacaţi de o altă ţară, ceea cc nu este cazul, iar situa(ia din Kosovo nu este dintre cele în carc ONU poate cere in tervenţie

■ militară. Or, România nici nu este membră a NATO, nici nu a fost atacată dc Iugoslavia, pentru a-şi justifica intcrvcn)ia militară. Or fi d-nii Degeratu şi Babiuc mai câpoşi decît preşedintele Franţei (că dc Opoziţia Rusiei nici nu mai vorbim)?

Dc fapt, declaraţia primului ministru conform căreia această problem ă nu s-a d iscu ta t în Guvern trebuie s-o privim cu suspiciune: poate că nu s-a d iscu tat in G uvern , dar s-a discutat cu militarii, încă dinainte de “generoasa” do tare a aeroportului Timişoara, de către militarii americani, cu cele mai modeme radare din această parte a Europei. D eci, acesta este preţul pc care trebuie să-l plătim: an trenarea R om ânie i într-o aventură în care noi sîntem cei tare oferim “casus belii”, motivul ripostei militare a Iugoslaviei. Deci, trebuie sâ presupunem'că ultima declaraţie a d-lui prim- ministru - cum că nu s-a discutat în Guvern (ceea ce poate fi adevăra t) - este , în fapt, o inducere în eroare a opiniei publice asupra unor angajamente in ternaţionale războinice ale R om âniei. în aces t context avertism entul de bun simţ al d-nei Leni Fischer va avea oare, un ecou în capetele înfierbîntate ale Bell-icoşilor draculişti, al p rim ulu i m in istru şi al ministrului de Externe? Se pare câ nu, din moment ce participarea la intervenţie cu “ forţe logistice şi m ed ica le” şi punerea la dispoziţia NATO a aeroportului Timişoara nu au fost revocate. Deci, sîntem gata de Văzboi cu Iugoslavia... . . '

Procedura privind alegerea preşedintelui Consiliului de Administraţie al TVR ar putea fi reluată dacă nici unul dintre candidaţii actuali nu obţine aprobarea Parlamentului Lucia Hossu-Longin

Preşedintele Comisiei de cultură din Senat, Eugen Vasilcscu (PNL), a declarat, m iercuri că, dacă nici unul dintre candidaţii pentru preşedinte CD al TVR nu obţine aprobarea Parlamentului, va fi reluată întreaga procedură, începînd cu nominalizarea candidaţilor în Consiliul de Administraţie şi audierile lor în Comisiile parlamentare de cultură. Lucia. Hossu-Longin nu a reuşit şâ obţină numărul de voturi necesar pentru a fi validată de Parlam ent în funcţia de preşedinte al

Consiliului de Administraţie al TVR. Eugen Vasiliu a explicat, după suspendarea lucrărilor Parlamentului ca' urmare a lipsei de cvorum, câ în şedinţa comună a celor două Camere, de miercurea viitoare, va fi votat Cristian Hadji Culea, susţinut de PNL. Vasiliu a precizat că, în cazul în care nici Hadji Culea nu va obţine votul majorităţii absolute a Parlamentului, va fi supus aprobării plenului celor două Camere reunite următorul candidat, Alexandru Ştefanescu, susţinut de PNŢCD.

PD este dezamăgit de “coaliţia monstruoasă” dintre PNŢCD şi opoziţie Ia votul asupra candidaturii Luciei Hossu-Longin

Vicepreşedintele PD, Bogdan Niculescu-Duvăz, a declarat miercuri câ PD este “dezamăgit” că parlamentarii PNŢCD au votat alături dc cei din opoziţie în favoarea Luciei Hossu-Longin.

Bogdan Niculescu-Duvăz aarătat, în acest sens, câ se

încearcă “o alianţă masivă a PNŢCD cu opoziţia”. “Nu credeam câ se nasc astfel de coaliţii monstruoase”, a spus Duvăz. Surse din PD susţin câ, marţi, Consiliul Politic al partidului a recomandat sâ se încerce blocarea, pe moment, a alegerii, în plenul

Parlamentului, a preşedintelui CA al TVR. Acest partid l-a susţinut oficial pc N.C. Munteanu pentru postul de preşedinte al TVR. Cealaltă reprezentantă a PD în CA al TVR, Irina Radu, a votat, în Consiliu, împotriva lui Munteanu.

Preşedinţia respinge orice implicare în desemnarea membrilor Consiliului de Administraţie al TVR, Preşedinţia nu are nici un amestec in desemnarea membrilor Consiliului de Administraţie al TVR de către Parlament şi nu a exercitat presiuni în favoarea nici unuia dintre cdndidaţi, a declarat, miercuri, pentru MED1AFAX, * Petru Berteanu, consilier de stat la Preşedinţie.

ftaian Băsescu se gîndeşte la o majorare a taxelor pentru drumuri

M in is tru l Transporturilor Traian Băsescu consideră că deţinătorii de autovehicule trebuie să accepte ideea de a plăti mai mult, dacă vor ca România să aibă drumuri mai bune.

"Poate este momentul să abordam o escaladare a n ive lu lu i taxe lo r (pentru drumuri - n.r.), pentru că ele şi-au dovedit utilitatea", a dec la ra t T ra ian Băsescu, m arţi, la . seminarul "Managementul şi Finanţarea Drumurilor”.

Băsescu a ară ta t că utilizatorii de drumuri doresc sâ aibă şosele mult mai bune, însă tendinţa acestora este de a accepta plata unor taxe cît mai reduse. “Trebuie să le exp licăm că nu putem funcţiona în tr-o astfel de con trad ic ţie ", a afirmat Băsescu.

Po litica M in isterulu i

Transporturilor. în următoarea perioadă, va fi modernizarea in fra s tru c tu rilo r ' - rutiere existente şi nu lansarea în investiţii pentru care nu există resurse financiare, a adăugat' Băsescu. El a dat ca exemplu autostrada Bucureşti- Constanţa, la care lucrările au fost sistate după primii 22 km, ca urmare a lipsei fondurilor.

“Nu trebuie să ne întindem decît a tît cît ne perm ite plapuma financiară", a sub lin ia t m inistrulTransporturilor.

Ministrul Băsescu a afirmat că finanţarea provenită din Fondul Special al Drumurilor. (FSpD) asigură, în prezent, acoperirea integrală a lucrărilo r de întreţinere a şoselelor. El spune că, totuşi, trebu ie create criterii de creştere a eficienţei utilizării resurselor provenite din Fond, în condiţiile în care există

“mari incertitudini" în privinţa distribuirii resurselor financiare către administraţiile locale.

Din totalul sumelor colectate la FSpD, 65% sînt alocate Adm inistraţie i Naţionale a Drumurilor, iar 35% revin administraţiilor locale.

Totodată, ' m in istru l Transporturilor s-a declarat nem ulţum it de ca lita tea lucrărilor executate de unele dintre firmele străine, care au cîştigat licitaţiile de reabilitare a dramurilor.

“Nu putem accepta ideea câ firmele străine care cîştigâ licitaţii îşi pot permite sâ facă în România lucrări îndoielnice.,

-îm i propun ca, în perioada următoare, să devenim extrem de exigenţi cu firmele străine, care vin la licitaţii, adesea, pentru că nu mai au loc pe

.propriile pieţe", a mai spus Băsescu.

Lemnul pe picior nu are mare trecere

Romsilva Cluj a organizat în 2 octombrie a.c. o licitaţie la care a oferit 80.000 mc lemn pe picior. Cota anuală de tăiere, pe anul 1999, este de 210.000, din care 50.000 - 60.000 sînt pentru populaţie. De regulă, toamna, Romsilva licitează 40 la şută din masa lemnoasă, iar 60 la sută primăvara. în 2 octombrie, Filiala Cluj a Romsilva a vîndut doar 2500 mc, la trei

firme locale, dar adjudecarea s-a făcut la preţuri cu cel mult un pas mai mari decît preţul de strigare. Următoarea licitaţie este programată vineri, 9 octombrie, cînd va fi licitată aceeaşi cantitate.

Agenţii economici de cu capital de stat nu au participat la licitaţie, pentru că au datorii faţă de regie. IFET Cluj, unul dintre partenerii comerciali mari, spre exemplu, a cumulat datorii de peste un miliard faţă de Romsilva, ceilalţi datornici avînd de plătit sume mult maimici.

A.V.

IncognitoPrimarul esij

contravenient.' Marţi seara, în jurul orei 20 25 Gkeorghe Funar a încălcat nonnei; de circulaţie.Renault-ul cu ni. r; 04 CLC, lă „bordul” căruia se af;J însuşi primarul municipiului Cluj. Napoca, dl Gheorghe Funar, trecut, fără jenă, pe stra’da Memorandumului. Cu o zi înainte, fiul domnului primar a circula: •nestînjenit pc aceeaşi strada Contravenţia respectivă este sancţionabilă cu amendă cuprinsă între 40.000 şi 80.000 de lei. Contravenientul neprins este, îna şofer cinstit!

C.L. face serviciil Ioan Mureşan de

Alimentara?C.L. Cluj-Napoca , prin voce;

autorizată a primarului, i avertizat pe potenţialii licitând pachetului dc acţiuni deţinute ■FPS la S.C. Alimentara sâ nu rişte în 15 octombrie va avea lo licitaţia, iar reprezentantul CL ţinut sâ anunţe public faptul situaţia terenurilor şi spaţiile comerciale este. neclară. în'tabăr adversă, la Alimentara, luarea poziţie a fost primită cu voioşie^ Asociaţia salariaţilor din S.C C Alimentara, numită Alimentar; 2000, a cumpărat deja caietul d; sarcini, fiind unul dintre licitator

Intervenţia CL Cluj-Napoca venit, surprinzător, în întîmpinare dorinţelor asociaţiei Alimentar 2000. în ideea în care investitor, se vor speria de avertismentul ds în numele C.L., adjudecare: licitaţiei se va face la o valoare m mică, spre paguba F.P.S.

Cine zice ăla eiReplica aparţine unui magisto

clujean şi a fost un răspuns 1: întrebarea: Cum v-au pica: remarcile ministrului Valeriu Stoic despre corupţia din... justiţie?

Escroacă la 73 de an!în 1993, pe vremea regretatulu

Caritas, o femeie de 73 de ani izbutit o performanţă remarcabili într-o singură zi, a semnat şapte contracte de vînzare-cumpărare unui imobil din zona Bună Ziua.J Doamna şi-a scos C.F.-ul şi a trecut, pe rînd, pu clienţii pe la notarii de stat. Aceştia au pus banii jos, baba şi-a făcut plinul şi a plecat definitiv, în Ungaria. Culmea estt că nici unul dintre cumpărători ni a intrat în posesia imobilului Senzaţionalul rezidă, însă, îf calitatea profesională a clienţilor toţi erau judecători ori avocaţi!

Mişto-ul elevilorCîţiva elevi ingenioşi, de la ut

liceu central au luat în serio; exerciţiul de alarmare publici organizat, ieri, de Inspectoratul dţ Protecţie Civilă Judeţean Cluj Tema alarmării fiind inundaţiile liceenii cei hîtri au venit de-acasi cu lecţiile făcute. Ei şi-au luat t şcoală prosoape, colaci de salvare saltele pneumatice,'cizme di cauciuc şi alte accesorii adecvat inundaţiilor. Cu umor, dascălii ai gustat... poanta şi nu i-au băgat apă pe adolescenţi. '

. : ' ___________

Autorizată pnn S.C. nr. 128/1SS1, judecăjria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului CM..sub nr. J / 1 2/308 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469

ILIE CÂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); MARIASÂNGEORZAN(redactorşef adjunct). Tel.19.16.81; fax:19.28.28; E-mail:adevcj@mail.dntcj.ro

Secretar de redacţie de serviciu: Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73 04, Contabilitate: 19.73.07;' Politic, Social, Cultural: 19.74.90 şi 19.75.07, Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

riţîffoi^âe'pres^Romci^^srfl/iediâfa

TIPARUL EXECUTAT Li3400 TTSI