Şi Ursus face

disponibilizări

T S b e r h i B e n ţ a Judecat

v e r s n s ^ '1 2 E * c , W-M băieţii...s o m i v e t r a r , (\ ______

Şoferiii

se pregătesc să blocheze

drumurile clujene

ipagiiiqZf:-SÎMBATA-DUMINICA,

3-4 IULIE 1999 16 PAGINI 1.500 LEI

ANUL IX NR. 2625 ISSN 1220-3203( http: Z/www. dntej. ro/adevarul

- ^ ^ t.. Y În finalul unei manifestări ce se dorea de mare amploare,

Singurele cîştiguri I G h e o rg h e Funar a aruncat la gunoi pancarte cu numelecerte aparţin partidelor de guvernământ :; , 7

ILIE CĂLIAN

€ 'oaliţia majoritară încheie sesiunea ; parlamentară cu cîteva victorii. în . _ primul rînd UDMR şi-a văzut împlinite înţelegerile secrete cu CDR şi

PD dinainte'de alegerile din 1996. Legi precum aceea a Administraţiei publice locale Statutul funcţionarului public şi, mai ales, Legea învăţământului au dat satisfacţie UDMR, care de acum încolo poate profita din plin de aşa-numita discriminare pozitivă, care dă maghiarilor din România şansa unor privilegii mai mari decît drepturile majoritarilor şi ale altor minoritari. în localităţile în care minorităţile depăşesc proporţia de 20%, funcţionarii din administraţia locală care au relaţii directe cu publicul vor trebui să ştie ungureşte, ţigăneşte sau altă limbă minoritară. Altfel urmează a fi daţi afară. Şi cum e greu de crezut că se vor găsi tineri români care să se apuce de cursuri intensive pentru învăţarea limbilor respectivelor minorităţi, înţelegem că relaţiile cu publicul vor rămîne aproape exclusiv în grija minoritarilor, In celălalt domeniu, al învăţămîntului în' limbile minorităţilor, s-a mai făcut un pas în domeniul atît de rîvnit al autonomiei maghiarilor din Transilvania. Aşa cum a fost votată de camerele reunite. Legea permite dezvoltarea paralelă a învăţămîntului superior în limba maghiară, pe banii statului român, dar fără controlul acestuia. De unde va scoate statul român bani pentru asemenea structuri paralele de învăţămînt superior - cu cadrele didactice, personalul auxiliar şi dotările necesare? Deocamdată învăţămîntul nu are asiguraţi nici banii necesari pentru acest an...

O altă victorie - chiar dacă parţială - a repurtat PNŢCD, respectiv Vasile Lupu, care a obţinut votul Camerei Deputaţilor pentru retrocedarea terenurilor agricole şi pădurilor. E drept că n-a obţinut chiar tot ce a dorit şi că în toamnă legea urmează a trece prin Senat, unde Coaliţia e cam subţire. în orice caz, deputaţii au acceptat sâ treacă1 în proprietatea persoanelor fizice sau a unor comunităţi a 50 hectare de teren agricol şi 10 hectare de pădure', către un singur proprietar. Aceasta înseamnă circa un milion de hectare de teren agricol şi două milioane de pădure. Proprietăţile se vor retroceda pe vechile amplasamente, iar unde nu este posibil se vor acorda despăgubiri. Ce va urma? Cît vor costa despăgubirile? E greu de spus. în orice caz, cei care au primit maximum 10 hectare în baza Legii 18 rămîn cu ce au primit. în privinţa pădurilor, putem să ne imaginăm ce se va întîmplă cu cele două milioane de hectare' de pădure restituite. Cu siguranţă, vor continua tăierile barbare, ca şi pînă acum, conducînd la grave Perturbaţii ecologice, la modificarea microclimatului, la creşterea numărului de inundaţii şi alunecări de teren, la colmatarea rîurilor şi lacurilor, la ridicarea Pînzei-freatice', în unele locuri, cu consecinţe imprevizibile asupra zonelor respective. De altfel, Banca Mondială ne atrăsese atenţia asupra gravelor urmări ale exploatării nechibzuite a fondului forestier. Degeaba... Să sperăm că pînă la toamnă senatorii vor mai chibzui asupra acestei legi.

unde a fost aruncate toate aceste combinaţii do litera care nu fac cinste neamului român în speranţa că nu se va mai auzi de ele*, a dedarat Funar. Trebuia precizat că de această acţiune s-au delimitat membrii PNR, prezenţi la miting.

Vorbitorii au făcut un apel către toate oraşele transilvane de a organiza astfel de manifestări "în apărarea limbii române’.

Titus CRĂCIUN

După o creştere de 58,8 la sută, la Cluj-Napoca

Un litru de apă costă

2,85 leiPreţul apei va fl majorat

inevitabil chiar din această lună. Creşterea propusă este de 58,8 la sută, ceea ce reprezintă o scumpire cu 1.000 de lei a unui mc de. apă. Aceasta este cea mai mare creştere aplicată pînă acum. Ca urmare, preţul apei va creşte de la 1.795 de lei - la 2.850 de lei pe mc (1.000 de litri), iar pentru canal-epurare ape menajere de la 689 lei la 1.090 lei pe mc. Majorarea cuprinde atît ajustarea de 30,8 la sută, determinată de indicele de inflaţie din perioada februarie-iunie, cît şi creşterea de 28 la sută, Impusă prin acordul de împrumut cu BERD. Acordul prevedea ca începînd din iulie 1997 şi pînă în iulie 1999 - preţul apei să fie mărit cu 84 la sută.

Conducerea RAJAC CLUJ susţine că această majorare a fost obligatorie, deoarece la ultima scumpire operată în aprilie s-a luat în calcul doar inflaţia din perioda iulie 1998 - februarie 1999. Aprobarea pentru noile preţuri este doar o formalitate. Ca urmare, aveţi grijă cîtă apă consumaţi, fiindcă începînd din iulie apa va fi mai preţioasă. Aceasta nu înseamnă neapărat că va fi mai bună, apropo de calitatea la care s-a furnizat în perioada ploilor.

L.P.

Lai Conferinţa Zonală pe problemele Transilvaniei organizată de PNR au luat pârte în jur de 100 de persoane, delegaţi ai filialelor transilvănene ale PNR, intelectuali clujeni şi invitaţi din partea altor partide politice. Prezenţa preşedintelui Viorel Cataramă şi a vicepreşedinţilor Virgil Măgureanu, Nicolae Cerveni, Pavel Corâci şi Dorin Iacob a dat greutate politică reuniunii. •' . •/ . •

Conferinţa a adoptat o declaraţie finală care se vrea o înşiruire de soluţii practice, ca replică la

dezbaterile „interm inabile*1, catalogate de Cataramă „sterile-1, în ceea ce priveşte federalizarea şi tendinţele secesioniste. Preşedintele PNR afirmă că au loc unele fenomene care vor permite realizarea federalizării şi anume, pătrunderea masivă a capitalului maghiar în Transilvania care „va genera o susţinere politică corespunzătoare**.

Astfel, în declaraţia conferinţei PNR propune, în primul rînd, măsuri menite să înlăture „discriminarea capitalului autohton** şi anume scutirea de impozit p6 cinci ani continuare în pagina a 4-a

Primul incident la Bacalaureat 1999

continuare în pagina al 6-a

M ărturisesc un botez spre iertarea păcatelor

• Azi:. Calendarul ortodox: Sf. Mc. lachint; Sf. Ierarh Anatolie al Constantinopolului.Ca/endaru/ greco-cato'lic: S.m. lacint; S. Anatoliuaep. Constantinopolului (+458).

M ă rtu rise sc u n botez ie r ta r e a p ăc a te lo r’

• M îin e : Calendarul ortodox: Cuv. Andrei, E p i s c o P ^ Critului; Cuv. Marta; Calendarulgreoxatolic: Ouminic ^ ~ dR; S. Andrei ep. Cretei (+740).

PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

•PRIM ĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60 PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548

•PRIM ĂRIA GHERLA: 24-19-26 ►POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA* 1349-76

•POLIŢIA DEJ: 21-21-21 •POLIŢIA TURDA: 31-21-21 •POLIŢIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 • POLIŢIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int 158 DIRECŢLA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 SALVAREA CFR: 19-85-91 INTERNAŢIONAL: 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJAMENTE 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A. TERMOFICARE: I9-874S SC MONTENAY SA: 41-51-71 R A . APĂ CANAL: 19-63-02 S.C. •SALPREST S.A.: 19-55-22 SC PR1VAL: 1743-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE - INTERVENŢII GAZE

928;433424 AEROPORT: 956 G A R \ Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA C FR

- inlcmaţional 1340-09;- inlcm - 43-20-01;

Turda - 31-17-62;D c i - 21-20-22

T a r o m ■ . m u m - m u mlu n i

Cluj 4 Buc. Buc. 9 Cluj7,25

15,0020,45

8,25 7,15 15,50 19,15 21.45 -•

8,0520,15

m a r ţ i8,4515,5020,45'

9.45 7,15 17,55 • 14,3021.45 19,15

8.15 15,3020.15

m ie r c u r i , ini8.4520.45

9.45 7,1521.45 19,15

8,1520,15

v in e r i8,45 .

15,30 .9,45 7,15 17,55 14,30

20.00

8,1515,3021,00

s îm b ă tă7,25

13.308,25 15,00

15.55 12.1016,0013.10

d u m in ic ă- 20.00 21,00 |

P r e ţ b ile t: 70 2 .0 0 0 leimarţi: Cluj 9 Budapesta 11,30-12,40 siniMli:Cluj 9 Budapesta 15.50-17,00 miercuri si joi: Budapesta->C!uj 16,30-18,20 Preţ bilet: 119S dus-în to rs

TELEFON: 13-01-16.

CURSE IN T E R N A Ţ IO N A L E d in A u to g a ra II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele dc marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare

în zilele dejo i ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II :

A utogara 1 :14-24-26 __________ A utogara I I : 43-52-78

F I L M E2 IUUE • 8 IULIE

Republica - Marţianul meu sonat, SUA - premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22).Vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de

noapte cu tarif redus de la ora 22 * Victoria - Jocuri, poturi şi focuri de armă, Anglia - premieră (14; 16; 18; 20) * Arta - La cină cu un gogoman, SUA ( 15; 17; 19; 21) * Favorit - Armageddon sfîrşitul lumii, SUA ( 13; 15,30; 18) * Mărăşti - Băiatul cu apa rece, SUA ( 15; 17), Avocatul, SUA (19).TURDA: Fox -Atingerea dragostei, SUA, Bărbaţi in negru, SUA DEJ; Arta - Viaţa e frumoasă. ItaliaGHERLA; Pacea - Triunghiul morţii, România, A sosit poşta, SUA

. Sîmbătă, 3 iulietV T ®7.00 Bună dimineaţa, de la Timişoara!; 7,50 Alfa şi Omega. Sfînta icoană de la Nicula; 8,30 Mica sirenă (d.a.); 8,55 TVR Info; 9,00 Bacalaureat '99; 9,10 Unde este Wally? (d.a.); 9,35 Tip-Top Mini-Top;11.00 Întîlnirea de sîmbătă; 13,00 A doua alfabetizare; 13,30 Ecranul; 14,00 TVR

_ Info; 14,05 Video-Magazin; . 15,10 Sarabanda; 16,00 Tenis Turneul Internaţional de la Wimbledon 1999;18.00 Edith Piaf (documentar); 19,00 Teleenciclopedia; 19,50 Sâptămîna sportivă; 20,00 lumşl. Meteo; 20,30

. Smithsoniah Festival. Transmisiune de la Washington; 20,40 Surprize, surprize;22,40 Farmece (s); 23,30 TVR Info; 23,35 Film: Transfer de personalitate (SUA1997); 1,05 Vedete in concert: Boy George. ~ţy - f Ş ) 7,00 Un infern de neuitat (do); " I C . 7,50 Din cele mai frumoase melodii populare; 8,00 Tenis Marele Turneu Internaţional de la Wimbledon (r);9.00 Cronica Amazoniei (do); 9,30 Pas cu pas (r); !01;30 Documente culturale: „Dictatura coloneilor”; 11,30 TVR Timişoara; 13,30 Retrospectiva culturală;

■ 14,00 Trei familii (s); 14,45 Armonii mozartiene; 15,00 Republica Belarus: Minsk - un oraş născut de două ori; 15,10 Bank-note: Piaţa construcţiilor (r); 15,35 Sailor Moon (d.a.); 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 1730 Gntecul amintirii, amintirile cîntecului...; 18,00 Serial de călătorii; 18,55 Filmele săptâmînii; 19,00 Baschet f E de baschet masculin; Finala pentru medaliile dc aur; 22,00 Teatrul Naţional de Televiziune prezintă: „...Eseu”; 0,15 Sub cupola Ateneului cu Momo' Kodama; 0,40 TVM Mesager. + P J \ r \ 7,00 Aventurile lui Papirus (d.a.);

7,20 Incoruptibilii (d.a.); 7,40 G.l. Joc (d.a ); 8,00 Piticii din muşuroi;8,30 Tom şi Jerry (d.a.); 9,00 Povestiri din Marea Sudului (s); 10,00 Lois şi Clark (s); 11,00 ProMotor; 11,30 Audienţă naţională (talkshow); 13,00 Ştirile Pro TV/ O propoziţie pe zi; 13,10 Susan (s); 13,35 Bebe (s); 14,00 Alo, Generaţia Pro; 15,15 Bufly, spaima vampirilor; 16,15 Lumea filmului: 16,45 Profashion; 17,15 Star bucătar, 17,45 Te uiţi şi cîştigi!; 18,30 Serial: Inimă de ţigancă; 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Reţeaua (s); 21,00 Expertul (s); 21.55 Ştirile Pro TV/Ştiri sportive; 22,00 Film: Moarte pe Nil (Anglia 1978); 0,25 Crime în stil englezesc (s); 2,15 Femei fierbinţi (s); 2,45 Generaţia Pro (r); 4,00 Pro Motor; 4,30 Cine-i şeful? (s).

fnrfSW 7,00 Emisiune pentru copii;10.00 Tia şi Tamera; 10,30

Malcolm-.şi Eddie (s); 11,00 Gregory Hines Show (s); 11,30 Lumea lui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); 12,30 Sport Magazin; 14,00 Jerry Springer talkshow; 14,30 Călătorii în lumi paralele (s); 15,30 Dosarele Y; 16,30 Motor Plus;17.00 Cinemagia; 17,30 Apel de urgenţă;18.00 Focus; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Frasier (s); 20,00 Film: Un prinţ în America (SUA 1988); 22,QO Real TV;.22,30 Focus+; 23,00 Film: Detectiv particular (SUA 1992); 0,30 Film.erotic;2.00 Focus+ (r); 2,30 Rea! TV.

7.00 M inciuna (r);7,45 Guadalupe (r); 8,30 Desene

animate (r); 9,15 înger sălbatic (r); 10,00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Viaţa noastră (r); 12,00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s); 14,15 Cinemateca de acasă: Cele trei feţe ale Evei (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere (s); 18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Viaţa noastră (s);20,15 înger sălbatic (s, rezumatul sâptânţînii); 21,15.Minciuna (s); 22,10 Milady (s); 23,00 Cinemateca de acasă: Aranjamentul (SUA 1969). tru p 8,00 Ştiri; 8,15 Dintre sute de

ziare (r); 9,00 Ţara spiriduşilor;10.00 Tentaţii (r); 11,00 Ăntistatic; 12,00 Lou Grant (r); 12,00 Studioul Tudor Vomicu; 17,00 Dincolo de anul-2000;18.00 Rendez-vous la Tele 7; 19,00 Aventuri la Snowy River (sO; 20,00 Actualitatea Tele 7; 20,30 Globetrotter;21,20 Film: Vizita (SUA 1964); 23,00 Magazinul de simbâtâ seara; 0,00 Ştiri; 0,10 Lou Grant (s); 1,00 Actualitatea Tele 7; 2,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 3,00 Studioul Tudor Vomicu (r); 7,00 Clipuri muzicale; 7,30 Teleshopping.

14,45 Bijuteriile copilăriei interpretate Ia vioară de Ruxandra Marina Filip; 15,00

.. SUA - ţara recordurilor; 15,10 Din albumul celor mai frumoase melodii populare; 15,35 Sailor Moon ; 16,00 Grecia (s); 16,45 Santa Barbara (s); 17,30 Un secol de cinema (do); 18,20 Timpul trecut (do.istoric): Kamikaze; 19,10 Alo, tu alegi!; 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 Baritonul Dan lordâchescu, o jumătate de veac în arta lirică (p.H); 22,00 Sportmania (mag.); 0,00 întâlniri muzicale; 0,30 TVM. Mesager.

Aventurile lui Papirus (d.a.); 7,20 Incoruptibilii (d.a.);7,40 G.I.Joe; 8,00 Piticii din

• muşuroi (d.a.); 8,30 Tom şi Jerry (d.a.);. 9,00 Super Abracadabra; 11,00 Babylon

V (s); 12,00 Oamenii secolului (do); 12,55 O propoziţie pe zF - retrospectiva săptămînii; 13,00 Ştirile Pro TV - Un altfel de jurnal; 13,30 Ministerul comediei;16,30 Echipa mobilă; 17,00 Chestiunea zilei; 18,00- Preţul corect; 18,30 Inimă de ţigancă (s); 19,30 Ştirile Pro TV; 20,00 Âly McBeal (s); 21,00 Film: Născut pe 4 iulie (SUA 1989); 23,30 Film: Reversul medaliei (SUA 1994); 1,20 Femei fierbinţi (serial erotic); 1,50 N.Y.P.D. Blue (s); 2,45 Generaţia Pro (r); 4,15 Cine-i şefril?

-/* 7,00 Inspiraţia Carolinei (r); 7,30 “ Spirit şi credinţă; 8,00 Teo şi

- fk 7,30 Legea lui Burke (s); 8,00 Teo şi Mircea Şou; 11,15 Fir

FARMACIAFarm acii de serviciu: simbâtâ, 3

Iu l ie : Fa rm a c ia nr. 3 "H Y G IE IA A E S C U L A P ", Farmacia nr.1, P-|a U niri nr. 37, lei. 19.46.06, orar 8-16, Farmacia nr. 31 "BALSAM UM ", cart. M ărăşti, bl. R3. tel. 41.25.99. orar8-13, Farmacia nr. 32 TLORAFARM ", ca r i. M ănăştur, C om pl. Flora, le i. 16.88.88, orar 8-14, Farmacia “ 2EA", P-ţa Unirii nr.27, le l.19 .75.96, orar9 -1 5 . F a rm a c ia “ C E R T A ", s tr. C lâbucet nr. 5 (Mănăştur). tel.16.47.37, orar 8-14, Farmacia "TERRAFARM” , Bd. 21 Decembrie nr. 4, orar 9-14, Farm acia “ A L M A ” , P-ja M.Viteazul n r .2 6 . le i. 1 3 .0 2 .68 , o ra r 8-14. Farmacia “ REMEDIUM", Bd. 21 Decem brie nr.150. Iei. 41.29.01, orar 8 -20 , Farmacia “ C YNAR A“ , Calea Floreşti nr.75, tel. 42.62.72, orar 8-20, Farmacia "E LIX IR ” str. Fabricii nr.5, te l.4 1 .4 1 .2 9 , o ra r 8 -20 , Farmacia “ E L1X IR -P LU S ” , s lr . Dorobanţilor

nr.21, tel.19.08.38. orar 8-20, Farmacia -EUROPHARM UNION", slr. Bucegi nr.13-15. orar 8-20; dum in ică , 4 Iu lie : Farmacia nr. 3

"H Y G IE IA A E S C U L A P -, P-|a M. Viteazu nr. 36 . tel. 13.03.64, orar 8-20, Farmacia nr.1, P-|a Unirii nr. 37, te l. 19.46.06. o ra r 9-14, Farmacia “ R E M E D IU M ” , Bd. 21 Decembrie n r.1 5 0 , te l. 41.29.01, orar 8-20, Farmacia “ CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel.42.62.72, orar 9-19, Farmacia "ELIX IR ” slr. Fabricii nr.5, te l. 41.41.29, o rar 8-20, Farmacia •EUROPHARM UNION', str. Bucegi nr.13-15. orar 8-14.Farm acii cu serviciu permanent:

Fa rm acia "C O R A F A R M ” , str. Ion Meşter nr.4, tel. 42.65.40.

Farmacii cu orar prelungit: Farmacia "INTERPHARM” , str. Primăverii nr.5, tel. 4 2 .7 1 .9 5 , o ra r 8 -22 , Farmacia "CLEMAT1SFARM", Piaţa Unirii nr.10, tel.19.13.63, orar 8-22, - G arda de noa p te : Farmacia nr. 3

"H Y G IE IA A E S C U LA P ", P-ţa M. Viteazul nr. 36. tel. 13.03.64, orar 20-8.

întins; 11,45 Roata dc rezervă; 12,15 Casa dc piatră; 12,45 Constelaţia cinema; 13,15 Nightman (s); 14,10 Inspiraţia Carolinei;14,40 Film: Răpit de piraţi (SUA, p.I);16,20 Pe cont propriu (s); 17,10 Prieteni buni; 17,45 Fashion Club cu Doina Levintza; 18,00 Leoneia ; 19,00 Observator; 19,30 Simbete şi zimbete (div.); 20,00 Film: La adăpost (SUA1998); 21,45 Observator, 22,15 Pretender (s); 23,00 Party Time - în direct de la Olimp; 0,00 Film: Cezar şi Cleopatra (SUA 1946); 2,00 Puterea banilor (s); 2,50 Pe cont propriu (r); 3,40 Pretender (r);4,30 Film: La adăpost (r); 6,10 Nightman (r).

Duminică, 4 iulie7,00 Bună dimineaţa de Ia...

” 1 ^ ' Craiova şi de la Bucureşti!; 7,50 Lumină din lumină; 8,30 Mica sirenă; 8,55 TVR Info; 9,00 Bacalaureat 1999; 9,10 Kiki Riki Miki; 10,00 Campionatele naţionale de kick boxing; 11,00 Viaţa satului; 13,00 Tezaur folcloric; 14,00 TVR Info; 14,05 E şansa ta; 15,10 Sarabanda. Ghiceşte melodia; 16,00 Tenis; 19,00 Tragerea Loto Special 6/49 şi Noroc; 19,05 Camera ascunsă; 19,20 Aproape perfect (s); 19,50 Duminica sportivă; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 7 zile în România;21,00 Smithsonian Festival; 21,10 Film: Nişte „urşi" cu ghinion (SUA 1976); 22,55 Vizitatorul (s); 23,40 TVR Info; 23,45 Pariul Trio - cursă hipică; 23,50 Club A - 30 de ani dc avangardă şi istorie muzicală; 0,30 Kick boxing. Finalele campionatului naţional; Tenis. Turul ciclist al Franţei (rez.)f u r i ş ) 7-00 Farmece (r); 7,50 Cîntece

din Năsâud; 8,00 Sailor Moon (d.a.); 8,30 Să stai acolo (do); 8,55 Filmele săptămînii; 9,00 Cronica Amazoniei (do);9,30 Arca lui Noe (r); 10,30 Integrale: M.C. Solaar; 11,00 Trap Derby-ul României; 11,30 Campionatele naţionale de kick boxing; 12,30 TVR Iaşi; 13,30 Creanga de Aur; 14,00 Trei familii (s);

i - v x . Sîmbătă, 3 Iulie 5 l ' i t V lM J J 6 ;° ° V ideotext; 21,00

Dedicaţii m uzica le -Dedicaţii m uzica le rr^izică; 21,30 Videotext;

3,00 închiderea programului.

Duminică, 4 iulie ,6,00 Videotext; 21,00 Dedicaţii muzicale - m uzică ; 21,30 V ideo tex t; 3,00 închiderea programului.

f i PORTALEXPORT • IMPORT

Sîm bătă, 3 iulie

Duminică, 4 iulie

17,00 R ock Out The Earth -i emisiune muzicală;17,30 Desene animate; 18,00 Vînătorul american -documentar; 18,20 Trupele de elită - documentar, 19,10 Neon R ide r - serial; 20,00 Eu s i Frankenstein - film;21,35 P o id a rk - serial; 22,30 U şile fum anfe - film; 0,10 Joaca cu apa -

program erotic; 1,10 Videotext.

17.00 Rock Out The Earth - emisiune muzicală; 17,30 Desene animate; 18,00 Vînătorul american - documentar; 18,20 Bum erang - documentar; 18,45 Neon R id e r - serial; 19,30 A v e n tu r ie r ii am ericani- documentar; 20,00 Barul cu bucluc - film; 21,35 Poidark - serial;22,30 U ltim u l sam ura i - film; 0,00 Sirena descoperirii - program erotic;1.00 Videotext

Mircea Şou; 11,15 Un preşedinte american - Frankklin Delano Roosevelt (do); 14,00 Duminica în familie; 18,00 Leoneia (s);19.00 Observator; 19,50 Reporter TV Vouă; 20,05 Film: Secretul lacului (SUA ’88); 23,45 Film: Patru prieteni (Franţa/ Italia/Spania 1979); 1,30 Film: Purgatoriul (SUA); 3,10 Roata de rezervă (r); 4,10 Casa de piatră (r); 4,40 Constelaţia cinema (r); 5,10 Film: Cronică favorabilă’ (SUA ’94).p 5 3 +** 7,00 Emisiune pentru copii; ş$ Îh I*j 10,00 Tia şi Tamera (s); 10,30 Malcolm şi Eddie (s); 11,00 Gregory

'H ines Shoe (s); 11,30 Lumea lui Dave (s); 12,00 Legături de familie (s); 12,30 Poveşti de iubire; 14,00 Duminica cu Prima; 18,00 Focus - ştiri, comentarii, analize, sport, meteo; 18,30 Camera ascunsă; 19,00 Karaoke Show de la Discoteca Enigma din Mamaia; 20,00 Film: Gîşte sălbatice (Anglia/SUA 1985);22.00 Focus+; 22,30 Show-ul de noapte; 0,30 Focus+ (r); 1,00 Cinemagia (r).

7,00 Minciuna (r); 7,45 .Ţ™ * Guadalupe (r); 8,30 Desene

animate (r); 9,15 Arhiva neagră (do);'10.00 Celeste se întoarce (r); 11,00 Acasă la James Rosapepe cu Ruxandra Săraru;11,30 Arca lui Noe; 12,00 Dragoste şi putere; 12,45 Milady (r); 13,30 Maria (s);14.15 Cinemateca de acasă: Aranjamentul (r); 16,00 Guadalupe (s); 17,00 Celeste se întoarce (s); 18,00 Dragoste şi putere (s);18,45 Căsuţa poveştilor; 19,30 Jackie Collins: Hollywood; 20,00 Poirot (s);21.15 Minciuna (s); 22,10 Milady (s);23.00 Cinemateca de acasă: Dulcea pasăre a tinereţii (SUA 1962); 0,45 Jackie Collins: Hollywood (r)imf / . 8,00 Ştiri; 8,15 Globetrotter (r); //obc 9 05 Vizija; 10)35 Dincolo deanul 2000 (r); 11,35 Lou Grant (r); 12,30 Cîntecul şi casa lui; 13,00 Ora unu a venit;15.00 Drumuri printre amintiri; 15,35 Cutia muzicală; 16,05 Dincolo de anul 2000 (do); 17,00 Forţa destinului. Emisiune de Urania; 18,00 Portretul unui' artist; 18,55 Pariu Trio; 19,00 Aventuri la Snowy River; 20,00 Actualitatea Tele 7;20,35 Documentar; 21,00 Dintre sute de ziare; 21,35 Pariu trio, Loto; 21,45 Film: Un jaf cu bucluc (SUA 1972); 23,20 Gala Tele 7; 0,00 Ştiţi; 0,10 Cutia muzicală (r);1.00 Ora unu a venit (r); 3,00 Actualitatea Tele 7; 3,30 .Portretul unui artist (r); 4,30 Drumuri printre amintiri (r); 5,00 Forţa destinului (r); 6,00 Clipuri muzicale; 6,30 Teleshopping.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune.'

Sîmbătă, 3 iu lie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-

WT4CT 11:00 S u pe r week-end (m eteo, re v is ta p re se i loca le - 8 :08 ;

.ac tua lita tea locală, recomandări TV- 8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală - 10:20 Revista p rese i locale - 9:08, horoscop - 8:50, recomandări TV - 9.40, s p o r t-9:40, horoscop-9:50)..11:00-19:00 Contact FM. 12:00 - 12:55 Contact politic - Roxana N icu lescu Coste i. 13:00 Contact Film - realizator L iana S tanciu . 16:00 Super 50 - realizator Tony Testu . 19:00-22:00 Seara Ia Cluj. 22:00-5:00 Pînâ m îin e d im in e a ţă - re a liza to r Manuel A rm ând. Program de discotecă Ia Radio Contact.

D um inică, 4 iulie 5 :00 -8 :0 0 Bună dim ineaţa! 8:00-11:00 Super

week-end (meteo -8:08, recomandări TV - 8:20; 8:37 tra fic , anunţuri utilitare , agenda culturală -1 0 :2 0 horoscop - 8:50, recomandări TV - 9:20, horoscop - 9 :5 0 ) . 11 :00 -19 :00 C ontact FM (11:00 C h e ie , contact, motor - realizator Răzvan Mugurescu; 12:00 H it - in te rv iu - realizator Sorin Mocanu; 13:00 Fir d irect cu America - realizator Aurelia Boriga).' 19:00- 21:00 Seara la Cluj. 21:00-22:00 Agenda sportivă clu jeană - realizator Ramona Mânzat. 22:00-24:00 Sport Week-end - realizator Alexandru Gheorghiaş. 24:00-5:00 Discontact

Sîmbătă, 3 Iulie7-11 Cafeaua din pat

I t a r i f o S o n i c (maxima zilei, programul / **'*MH" ’ z ile i la R ad io S o n ic ,

meteo, power-play. horoscop, program e TV , revista presei, reţeta de week-end, calendarul^ zilei, Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 "Sport extrem" (Cristina Cosa). 12-14 "Sonic music" fm u z ic â . co n cu rsu ri) . 14-16 “ G răd ina lu i Ion":

muzica"; 14-19 "Top Sonic Boom", r. 19-20 "Sonic sport" (Codin Samoilâ). 20-21 Music Fan. 21 -23 "La lim ita exasperă rii". 23-1 Jazz C lub (R aou l

-Dobrescu).Sîmbătă, 3 iu lie

UNIPLUS Radio in form ativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8,20, 14.00-14,30, 18,00-18.30.21,00-

8:50; A g enda de w eekend 8:20; P ro g ra m u l cinematografelor. 9:40; Sinteze financiare (MirceaBucin) 10:20; D e d ic a ţii m uzica le 11:00-13:00; Tradiţional (Ştefan Coroian): 13:30; Club 2000

populară. Prezintă Sergiu V. Vaida. 9,15 Apărătorii^ g l ie i tra n s ilva n e . Em isiunea arm a te i. 10,00 M ile n iu l III. Emisiune rea liza tă de pub lic is tu l

- 21,30; 6,30-10,00 U niplus d e d im ineaţa ; 10,00- ’ ’\4,G0 Slndrofla de week-end] 12,00-_1_3L00 Pop-

p lu s ; 15,00-22,00 Program m uzical, 22,00-23,00 R itm u r i fie rb in ţi cu RONA\ 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 4 Iulie Program Inform ativ BBC: 6,00-6,30,8,00-8,20,

14,00-14,30,18,00-18,30, 21,00-21,30; 6,30-10,00 U n ip lu s de dim ineaţa ; 10,00-14,00 Sindrofia de w eek-end ; 15,00-22,00 Program muzical, 22,00- 6,00 PARTY.-

* D/n Sîmbătă, 3 iu lieŞ d ri B B C : 8:00-8:30, 14:00-14:30,

• * 18:00-18:30. 8:30-10:00 Cafşaua der dim ineaţă. 10:00-11:00 Country Club,

11:00-13:00 W eek-end sportiv . 13:00- 14:00 M uzlcorama (r). 14:30-17:00 Week-end cu Hertha. 17:00-18:00 TopTen. 18:30-19:00 H otM ix T rans ilvan ia . 19:00-20:00 Vechi s f nou. 20 00- 21:00 Roton Music. 21:00-1:30 Radiodiscoteca.1:30-6:00 M usic non-stop.

Duminică, 4 iu lie ŞtlriJiB£: 8:00-8:30, 11:00-11:15, 14:00-14:30,

18:b0-18:30, 21:00-21:30. 8:30-9:00 Evanghelia de duminică - Alexandra sima. 9:00-10:00 Cafeaua de dimineaţă. 9:30 Concurs Editura AlbastrăAO.OO-î 1:00x

(Cristian Mureşan) 14:00-15:00; Pe apa sîmbeteh 15:00-17:30; Cuiul Iu l Pepelea (Tudor Runcanu); Retransmisie Radio Europa Liberă: 18:00-19:00; Romanian Top 100 S ingies A irp lay (Cristi Santu); Retrospectiva ş tir ilo r zilei: 21:00 Noaptea cu CD Radio: 22:00-2:30.

Duminică, 4 Iu lie •P rim ul sa lu t 8:00-11:0G

. Ş tiri: 9:00, 10:00, 13:00;Agenda de weekend: 8:20; H oroscop: 8:50,

9:50; P rogram ul cinematografelor. 9:20; A tenţie urmează statia cu ltu ra l (Vasile Emu): 9:40; CD

Constantin Mustaţă. 11,00 Ş tir i. 11,05 -13,00 ................... ■" 'a dive

urmează staţia cu ltu ra ! (Vasile Emu):,Counf/y (Dan Creta) 11:00-13:00; CD Mlx weekend. 13:00-18:00; R etrospectiva ş tir ilo r săptăm înii: 13:30; En igm e nee luc idate (Cristian Mureşan): 14:00-1 S:00; M ira c o lu l s u n e te lo r (C ris tian M ureşan):15 :00-16:00; D iv e r tls R a d io B litz (retrospectiva săptămînii); Emisiunea fără nume (Ştefan Coroian): 17:00-18:00; Retransmisie Radio Europa Liberă: 18:00-20:00; Traista cu povesti

r zilei:

Radiodumlnlca. Emisiune de divertisment. Prezintă Anca Mureşan. 13,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 13,15 Dillgenţa de Bizanţ. Muzică folk. 14,00 Emisiunea în lim ba maghiară. 18,00 Ştiri. ■ 18,05 Breloc. Divertisment prezentat de Sergiu Vitalian Vaida. 19,00 Radiojurnal Radio România A ctua lită ţi. 19,15-20,00 Focu l sacru. Redactor Lucia Stana Sevianu. 20,00 Din g răd ina cu flo r i multe. Dedicaţii de muzică populară/prezintă Sergiu V ita lian Vaida. 21,50 Ş tir i. 22,00 în ch id e re a program ului. *

RENAŞTEREA

(Tiberiu Crişan): 20:10; Retrospectiva ş tir ilo r z 21:00 .

cRADIO CLUJ

Sîmbătă, 3 Iulie6,00 B ună

dimineaţa. O emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, realizată de

(m u z ică , co n cu rsu ri) . 14ţ16 "G răd ina i m uzică, lansări a rtiş ti (R . Ion). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire". 18-20 *S!ow Sonic" (Sebi Hetea). 20- 21 "Auto magazin" (Ciprian Ţiprigan). 21-2 Party Ia RadioSonic.

-• D um in ică , 4 iu lie 7-11 Cafeaua din pat (maxima, meteo, power-

p la y , h o ro sco p , reţe ta deweek-end, calendarul zilei). 11-13"Astromagazin". 13 -14 "S o n ic J u n io r ’ (M ihai Moş). 14-15 "... şi

Top şl-aşa - Claudia Palfi. 11:15-13:00 Lasfîrş itde săptim inâ. 13:00-14:00 Fonoteca de s u f le t-MihaiBoandi. 14:30-16:00 Rendez-Vou's duminical-Anamana & Selma. 16:00-17:00 Country Club - Mărincaş. 17:00- 18:00 E bine şl-aşa rău - Ucu Florea. 18:30-19:00 HotMix Transilvania (noutăţi). 19:00-21:00 Melatonln - Daika Attila. 21:00-23:00 Taxi Music. 23:00-6:00 Music Non- Stop.

j t r s / L Sîmbătă, 3 iu lie( I ) — Primul salut 7:00-11:00 • —

Ştiri: 8:00, 10:00, 13:00, 15:00.'evlsta presei 7:20; Horoscop 7:50,

Dan Horea. 8,00 E m is iunea în lim ba m aghiară . , 10,00 B u le tin de ştir i. 10,05 Sesam deschide-te.

Emisiune pentru copii. Prezintă Rodica Tulbure. 11,00-13,00 Radio conexiuni. Redactor Dan Banciu 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Lumea muzicii. Prezintă Ciprian Rusu. 16,00 Emisiunea în lim bam aghiară . 18,00 Ş tir i. 18,05 In te rn e t Prezintă Sergiu Alex & Stela Ma

izs>m

Maria Rareş. 19,00 Radiojurnal Radio România Actua lită ţi. 19,05 Din grădina cu f lo r i m u lte , c în tece ş i jo c u ri populare, m uzică populară la cererea ascultătorilor. Redactor Sergiu V ita lian Va ida Z1,50 Ş tir i. 21,58 în ch id e re a program ului. : ;

Duminică, 4 Iulie 8,00 Ş tiri. 8,05 La izvo r de cîp t ş i dor. Muzică

Sîmbătă, 3 iu lie „6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de

ştiri, actualităţi şi muzică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; .1u.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii

- noştri; 10.30 Cărări de taină - emisiune de folclor;11.30 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Evenim ent- agenda culturală; 12.30 Musica sacra; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin: em isiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri (r);18.30 Musica sacra; 19.30 Orizont social; 20.00 Musica sacra; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune . pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; *21.05 Viaţa Bisericii; 23.00 în direct cu ascultătorii;24.00-6.00. Liniştea nopţii - prograrrţ muzical nocturn. >

Duminică, 4 iu lie ; 6.00 Program special de duminică; 10.00 Sfînta

Liturghie în direct de la Catedrala Arhiepiscopală;• 10,30 Cărări de taină - emisiune de folclor, 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 Magazin:' emisiuni religioase, culturale şi sociale; 18.00 -

‘ Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 Atelier biblic;18.30 Clasica; 20.30 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri;21.05 Clasica (r); 23.00 în direct cu ascultătorii;24.00-6.00 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CfO RTBÂnr.9 _ (cartier Grigorescu) -

CONSULTAŢII: ; ‘

P rof.dr. LUCIAN L A Z Â F ^(Ginecologie, Chirurgie, Oncolog

L, Mi: 15-18; Ma, J: 1630- 1 S

Dr. VALENTIN P O P E S C *-*(Chirurgie, Oncologie)

15Ma, J: 14-16; V S: 9-11

Dr. DAN-SORIN P0 P E S C U(Urologie)

L, Mi: 18- 20; M a .J t lS ^ - ^ O • V: 16-20

P R O G R A M A R F : - .

tel/fax (064) 18 .76.04în timpul orelor de f u n c ţ i o n a r e

a cabinetului

POLICLINICA INTERSERVISAIM

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni S T O M A T O L O G IE I

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ N E U R O - * ■ LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO- si

. LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ EC O G R A - J FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO- CIE ♦ CHIRURGIE ♦ O R TO PE D rE ] ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ G r N E - ; COLOCIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE ţ

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA jRADIOLOGIE • ECOGRAFIE j

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Eleetroeneefalografiji -

Electromiografie - Exam inări Doppler - Histerosalpingografil

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imnnologle - Parazitologie Determinare Rh - Teste d e sarcină - Antigen HBS - Elisa T e s t - Examinări citologice pentru d e p is ta re a cancerului dc col uterin - Investigaţii p e n t r u sterilitatea feminină ; i masculină)ZILNIC, inclus iv D U M IN IC A

orele 7 - 2 1 Medic de gardă: orele 2 1 - 7 R e ze rv a re , c o n s u l t a ţ i i

l a te l . 4 1 .4 1 .6 3 .

s.c. D e n ta l R O V A - S OCOLOV

| Calea Moţilor 106, ap.S ]Tratamente stom atologii

complexe: sî \O terapieO p ro te tică (ceram ică)

. O chirurgie (rezecţii, îm p lâ n te )

Programări la tel.: 4 3 0 0 2 8 Zilnic oran 9-19

sîmbătă 10-13 S 'Pentru studenţi, pensiona Şomeri,'reducerii

0 P K R A R O M A N ĂMîine, 4 iulie, ora 1 8 . 3 0

Liliacul

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALCGARU Dr. ANGELA CĂLOGĂRD

'■* S tr. P rahovei nr. 11(Tîngâ biserica Bob)

L, Mi, V - 17-20 S 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

Sufletul nostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul £ § de noapte, telefonul vieţi i . < 5

19 16 47Gardă de noapte, orele 20-0 ş

Linia telefonică de intervenţie m c r i a ^ si prevenţie a suicidului iniţiată

LABORATORUL DE SĂAĂTATfcMIATALĂ CLUJ stă la dispoziţia d v s ,de luni pînâ vineri, între orele 8 - 2 2 „

Vă aşteptăm apelurile. numărul 186864.

Ziarul- nostru' foloseşte ştiri furnizate de agenţiile ROMPRES şi MEDIAFAX.

« r a t l lă -d u m in ic ă - 3-

1997 - Preşedinţii României, Ucrai'nei şi Moldovei, Emil Constantinescu, Leonid Kucima

şi Petru Lucinschi au instituit trilaterala România-Ucraina-Moldova, privind cooperarea

transfrontalieră.

Z H U B A N G Z A O , purtătorul de cuvînt al MAE chinez:

Conceptul de globalizare pâre să cedeze teren in fata celui de multipolarizare

în cadrul unui turneu în Europa, turneu care a mai cuprins Estonia, Finlanda, Ungaria, Slovenia,'dl Zhu Bangzao, purtătorul de cuvînt ai MAE chirchinez, a efectuat o vizită oficială în ţara noastră, în perioada 17-19 iunie. Cu această ocazie, domnia sa a acordat un interviu în exclusivitate Agenţiei Naţionale de Presă ROMPRES:

întrebare: Credeţi că există, dincolo de declaraţii politice de propagandă, o relaţie specială chino-română? Dacă da, de ce?

Răspuns: Pe parcursul vizitei întreprinse în România, am avut numeroase ocazii de a discută raporturile dintre RP Chineză şi România. Raporturile chino-române sînt prieteneşti, tradiţionale. Spun aceasta pentru că, între Bejing şi Bucureşti au fost stabilite relaţii diplomatice la nivel de ambasadă, la numai cinci zile după proclamarea RP Chineze, la 1 octombrie 1949. In curînd se vor împlini 50 de ani de cînd noua Chină - RP Chineză - întreţine relaţii diplomatice cu România (n.r. 5 oct). Pe de altă parte, de la stabilirea relaţiilor diplomatice între China şi România, indiferent de schimbările petrecute în interiorul ţărilor noastre, raporturile de prietenie dintre Bejing şi Bucureşti nu au avut de suferit, ci dimpotrivă, s-au dezvoltat. Beijingul apreciază mult faptul că, autorităţile române, la toate nivelurile, acordă o atenţie specială dezvoltării relaţiilor cu ţara mea. Partea chineză acordă atenţie, pe de altă parte'influenţei de care se bucură România în regiune şi a rolului pe care îl joacă Bucureştiul în plan internaţional. între preşedinţii şi primii miniştri din RP Chineză şi România au fost realizate schimburi de vizite, preşedintele Parlamentului chinez a fost.la Bucureşti, de asemenea, vicepreşedintele a vizitat România. Numeroase personalităţi ale vieţii politice româneşti s-au aflat la Beijing. Aceste schimburi numeroase de vizite dovedesc, tocmai că între ţările noastre există raporturi de prietenie. Pe de altă parte, între ţările noastre există poziţii comune sau identice în probleme de interes internaţional, exprimate în diverse forumuri internaţionale. De asemenea la diverse reuniuni internaţionale ţările noastre s-au sprijinit reciproc, susţinînd fiecare poziţia celeilalte. Partea chineză apreciază foarte mult poziţia Guvernului României. Schimburile comerciale şi cooperarea economică dintre ţările* noastre se dezvoltă, dar nu în acelaşi ritm susţinut

realizat un fel de alianţă, iar în anii ’60, 70 şi chiar parte din ’80, între ţările noastre a existat un fei de completare în domeniul relaţiilor bilaterale, ceea ce nu înseamnă, în pici un fel, că ar avea o alianţă îndreptată împotriva unei terţe ţări. China acordă o importanţă deosebită raporturilor cu Rusia nu numai pentru că aceasta este vecina sa, d şi datorită rolului Federaţiei Ruse în lume. Am vorbit înainte despre multipolarizarea lumii, în care Rusia trebuie să joace un rol. Federaţia Rusă este importantă în lume din punct de vedere al mărimii sale, dar şi pentru că este una din cele dnci state membre permanente aie Consiliului de Securitate al ONU, pentru că este o forţă în . ceea ce priveşte tehnologia şi ştiinţa, pentru că este o ţară cu o bogăţie culturală recunoscută.

Consider că, pe termen lung, Rusia şi China vor avea un viitor foarte bun. Stabilitatea în Federaţia Rusă este extrem de importantă pentru pacea,şi dezvoltarea omenirii în Mileniul viitor. Consider că dezvoltarea raporturilor Rusiei cu alte state importante ale lumii va fi importantă şi sînt de părere că Moscova va juca un rol de seamă, pe Tema. 7

I: Care va fi evoluţia raporturilor chino- americane în contextul bombardării Ambasadei Chinei de la Belgrad?

R: Relaţiile dintre RP Chineză şi SUA sînt importante nu doar pentru cele două ţări, ci şi pentru pacea şi dezvoltarea lumii. China a făcut deja eforturi susţinute pentru ameliorarea şi dezvoltarea relaţiilor cu Statele Unite ale Americii. Considerăm că, şi de partea americană - Guvernul acestei ţări şi preşedintele Clinton - s-au făcut eforturi în sensul dezvoltării raporturilor bilaterale. Problema este că unii oameni din interiorul SUA îşi menţin mentalităţile din timpul războiului rece şi încearcă prin toate mijloacele să ridice obstacole în îmbunătăţirea şi dezvoltarea raporturilor cu RP Chineză. Asemenea practici nu sînt în interesul Chinei şi SUA şi nu contribuie deloc la instaurarea păcii, stabilităţii şi dezvoltării în lume. In timpul atacurilor lansate de NATO împotriva RF Iugoslavia a avut loc incidentul bombardării Ambasadei chineze la Belgrad. A fost un incident extrem de grav. Asemenea lucru este neobişnuit pentru întreaga istorie a raporturilor internaţionale, fiind un atac’serios şi flagrant la

ca raporturile politice şi sperăm ca şi ele să suveranitatea Chinei, precum şi o violare acunoască o accelerare, astfel încît să fie la acelaşi nivel cu felaţiile politice. în China' au loc importante reforme economice, ceea ce permite să fie puse bazele unei susţinute cooperări în.plan economic cu România. Problema este că ţările noastre sînt în curs de a realiza reformele cerute de economia de piaţă, ceea ce implică mari eforturi, dar avem speranţa că rezultatul va fi un succes. în concluzie, raporturile dintre Bejing şi Bucureşti sînt în permanentă dezvoltare.

î: Cum vedeţi rolul Rusiei în Mileniul III?R: Federaţia Rusă este unul dintre vecinii mari

ai Chinei, stat membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU - ca şi China. în ultimii ani, Bejingul şi Moscova au dezvoltat relaţii bilaterale bune, chiar dacă de-a lungul istoriei, între ţările noastre au existat relaţii bilaterale bune, chiar dacă de-a lungul istoriei între ţările noastre au existat o serie de probleme. Acestea au fost depăşite şi acum întreţinem cu Rusia raporturi foarte bune. între ţările noastre există un parteneriat strategic. în anii ’50 China şi Rusia au

reglementărilor Cartei ONU, a normelor de bază a legilor internaţionale. Este normal ca Guvernul RP Chineze să reacţioneze vehement împotriva unui asemenea act. Imediat am cerut SUA să-şi ceară scuze sincere faţă de poporul chinez, faţă de Guvernul chinez, precum şi. faţă de rudele victimelor. De asemenea, China a cerut desfăşurarea unei anchete minuţioase, serioase şi sincere pentru găsirea celor vinovaţi, dezvăluirea identităţii acestora şi pedepsirea lor. Considerăm că aceste cereri ale noastre au fost rezonabile şi îndreptăţite. Preşedintele Clinton şi Guvernul SUA au. prezentat, deja scuze faţă de poporul şi Guvernul Chinei şi am constatat că Executivul american a procedat Ia o investigaţie şi că a trimis pe emisarul lor special pentru a prezenta Beijingului rezultatele raportului. Considerăm că explicaţiile date pînă acum de

. Guvernul SUA, în legătură cu incidentul amintit,1 sînt neconvingătoare. De aceea, noi cerem părţii americane să procedeze la o investigaţie, deschisă, completă, serioasă asupra celor

petrecute şi la pedepsirea vinovaţilor. De asemenea, le-am spus clar americanilor că aşteptăm compensaţii pentru pierderile de vieţi omeneşti şi pentru pagubele materiale produse în acel incident. Partea americană, prin trimisul ei special a fost de acord să continue investigaţiile să comunice rezultatele şi să se consulte cu partea .chineză,'în legătură cu stabilirea compensaţiilor pe 'care SUA trebuie sâ le plătească. China acordă o importanţă specială relaţiilor sale cu SUA, dar cu respectarea celor cinci principii naţionale, ale integrităţii teritoriale, ale neamestecului în treburile interne ale celeilalte ţări. Guvernul american să dea explicaţii şi un răspuns satisfăcător la solicitarea. rezonabilă a părţii chineze. . . ■

î: Naţiunile - mici, m ijlocii - se simt am eninţate de presiunile n ivelatoare, globallzante care tind azi ia distrugerea civilizaţiilor înrădăcinate - toate - tradiţie şi specific etnorelîgios, pentru a le înlocui cu o lume “total nouă", în care naţiunea, statul naţional, nu mai au drept la existenţă. Care este poziţia Chinei în aceste probleme: naţiune, religie? Va susţine China nivelarea globală a civilizaţiilor şi religiilor lor? <

R: Diversitatea naţiunilor lumii - respectiv tradiţii, religie, grade, de civilizaţie, cultură, mod de viaţă - reprezintă obstacole serioase în calea unei globalizări ce ar viza pierderea identităţii şi care chiar dacă s-ar realiza va da naştere la o lume bolnavă. în lume există circa şase miliarde de oameni, sute de ţări şi naţionalităţi. Or, tocmai pe existenţa acestei diversităţi se bazează cultura mondială, crearea şi dezvoltarea relaţiilor culturale, politice şi economice internaţionale. în lumea de astăzi, conceptul de globalizare pare să cedeze teren în faţa celui de multipolarizare, conform căruia lumea nu poate fi dominată de o singură ţară sau de un grup restrîns de state, asupra rezolvării eventualelor dispute urmînd să decidă

. ţările implicate, indiferent de mărime, religie sau bogăţie. Globalizarea nu înseamnă însă că toate ţările trebuie sâ acţioneze conform unei formule unice; într-o lume care se îndreaptă spre prosperitatea generală şi a fiecărei ţâri în parte fiecare stat trebuie să-şi păstreze identitatea. Noi reafirmăm că integritatea ţărilor, în orice colţ de lume, trebuie apărată pentru ca omenirea sâ progreseze.

î: Cum vedeţi evoluţia viitoare a civilizaţiilor lumii? '' '

R: Am citit o carte pe care cred că şi dv o cunoaşteţi, este vorba de cea scrisă de un profesor american referitoare la conflictul între civilizaţii.. Profesorul american apreciază că diferenţele existente între civilizaţii pot contribui, prin schimb de experienţă, la progres. Dacă, însă, se insistă asupra diferenţelor existente şi civilizaţiilor se vor privi ca duşmane, vor izbucni conflicte şi întreaga lume va avea de suferit. Noi considerăm că diferenţele existente între civilizaţii şi naţionalităţi nu duc în mod irevocabil la conflicte.

Autorităţile chineze susţin principiul coexistenţei paşnice a diverselor naţionalităţi care trebuie sâ înveţe unele de la altele. în China există tradiţia, devenită principiu al poporului chinez, conform căruia, dacă intervin neînţelegeri acestea trebuie rezolvate în comun de părţile implicate. în acest context noi considerăm că civilizaţiile trebuie să se respecte reciproc, să înveţe una de la cealaltă, în scopul dezvoltării lor.

VICTOR O R BAN , victimă a unei afaceri de spionaj de tip W ATERGATEO afacere ungară de spionaj-

reamintind de scandalul american Watergate pare să se prelungească la nesfîrşit, luînd deja aspectul unei

•farse prin prezentarea sa la televiziunea naţională, care o evocă în mod constant.• Afacerea bazată pe acuzaţiile lansate de premierul Viktor Orban, potrivit căruia fostul guvern l-ar fi spionat, s-a împotmolit din nou în week-end-ul trecut, cînd o Comisie parlamentară a dispus amînarea unor eventuale audieri pe această temă.

în pofida apariţiei unei casete misterioase, care ar susţine acuzaţiile > primului ministru, scandalul nu ar trebui să se sfirşească prea curînd.

“Vom încerca- să examinăm afacerea ulterior, dar nu avem prea multe speranţe”, de clarificare a declarat şeful Comitetului pentru”

■probleme de securitate naţională,

Gyorgy Keleti, membru al Partidului Socialist (opoziţie ),' după ce Comitetul a am înat dezbaterea afacerii,pînă în luna.septembrie. “Coaliţia (de guvefnămînt) votează împotriva fiecărei propuneri pe care o facem”, a spus el. Afacerea a apărut în luna august, cînd domnul Orban a susţinut că unii demnitari ai Partidului conservator Federaţia Tinerilor Democraţi-Partidul Civic Ungar (FIDESZ - MPP, de dreapta) au fost victime ale unei “colectări ilegale de informaţii secrete”, în momentul cînd acest partid se afla în opoziţie în timpul vechiului regim, condus de socialişti MSZP. Vicktor Orban, 36 de ani, a fost adesea criticat pentru “aroganţă”, control asupra mass-media naţionale şi tentative de a face viaţa dificilă opoziţiei prin operarea de schimbări organizaţionale în Parlam ent”.

Domnul Orban s-a apărat susţinînd că înalţi demnitari ai partidului său şi familiile au fost spionaţi în timpul fostului guvern a lp rem ieru lu i

' socialist Gyula Hom. 'Afacerea a continuat în Parlament

unde Viktor Orban a prezentat în final o casetă com ite tu lu i' parlamentar. Documentul nu ar confirma,^ totuşi, acuzaţiile de spionaj şi a fost imediat clasat ca document oficial. Potrivit presei, domnul Orban ar fi primit caseta cu o oră înainte ca aceasta să fie rem isă Parlam entului, aceasta conţinînd o conversaţie în care un intermediar însărcinează un detectiv cu supravegherea unui înalt demnitar al FIDESZ, în mai 1996.

. ' Un editor de reyistă şi jurnalist la televiziunea naţională,' care a publicat unele detalii ale conversaţiei înregistrate, 'a fost

interpelat recent de Poliţie şi concediat de la televiziune. Detectivul a mărturisit săptămînă trecută că a vîndut caseta biroului domnului ’ Orban. M inistrul însărcinat cu serviciile secrete,- Laszlo Koever, a recunoscut, la rîndul său, că a cumpărat caseta de la o agenţie de securitate privată. Această agenţie a primit, dintre toate agenţiile de acest tip, cele mai multe comenzi de la stat în tim pul Guvernului Orban. Domnul Koever a retractat ulterior cele spuse, afirmînd doar că “ a cerut” agenţiei să obţină o casetă “pentru a nu amesteca în această afacere serviciile

'naţionale de securitate”. Fostul ministru al serviciilor secrete din Guvernul socialist, Istvan Nikolitis, a profitat pentru a acuza FIDESZ- MPP de crearea unor “ servicii secrete particulare”. , ,

Pacea în Orientul Mijlocia redevine o

prioritate pentru politica externă a

S C I f f

(Reuters) •Odată cu schimbarea de direcţie din Kosovo •

de la conflict către reconstrucţie şi cu intrarea pe ultima sută de metri a procesului de formare.a coaliţiei guvernamentale din Israel, pacea din O rientul M ijlociu urcă din nou în topul p rio rită ţilo r de p o litică externă ale SUA. Preşedintele egiptean Hosni Mubarak a deschis drum ul săp tăm înă aceasta cu o v iz ită la W ashington dominată de convorbiri-privind perspectivele de progres după înfrîngerea în , alegeri a p rem ieru lu i israelian B enjam in Netanyahu, considerat de arabi un obstacol în’ . calea păcii. După ce succesorul dlui Netanyahu, liderul Partidului Muncii, Ehud Barak, va forma - un nou guvern, probabil la începutul lunii viitoare, lucrurile ar urma să evolueze rapid a afirmat o oficialitate americană. Primul eveniment prevăzut pe agendă este o vizită a noului premier în SUA, devenită o tradiţie pentru fiecare lider israelian după instalarea în funcţie.

Din partea SUA, următorul pas va fi probabil o vizită în Orientul Mijlociu a secretarului de stat Madeleine Albright ori a emisarului de pace Dennis Ross. Arabii ar putea suferi însă o dezamăgire dacă se aşteaptă ca SUA sâ pună în mare măsură accentul pe Ehud Barak încă de la bun început. “Preşedintele va asculta. Va fi mai curînd în stadiul de “receptor” nu de “emiţător” , a menţionat oficialitatea. Bill Clinton şi mai ales Madeleine Albright s-au abţinut să se arate prea activi în Orientul Mijlociu, singura excepţie fiind convorbirile de anul trecut de la Wye Plantation, cînd şeful statului american şi-a consacrat cîteva zile încheierii unui acord. Dar aceasta s-a întîm plat în contextul unui impas sever in negocierile israeliano-palestinicnc, scenariu care Departamentul dc Stat speră că nu sc va mai repeta.

“ în u rm ătoarea rundă dc negocieri, Departamentul dc Stat apreciază că rolul SUA va fi mult mai puţin intervenţionist dccit in timpui dlui Netanyahu”, a menţionat o sursă apropiată diplomaţiei americane. “Aceasta pentru că părţile se vor putea ocupa singure de soluţionarea problemelor şi nu va mai fi nevoie de intervenţia noastră”.

între semnele disponibilităţii de negociere s-au numărat com entariile făcute săptăm înă trecută de Ehud Barak şi preşedintele sirian Hnfez Al-Assad. Şeful statului sirian a afirmat în ziarul de limbă arabă “Al-Hayat”, care apare ia Londra: (Ehud Barak) pare a fi un om puternic şi cinstit.

Aşa cum au arătat rezultatele alegerilor, se bucură evident de un sprijin larg. Este limpede că doreşte să ajungă la pace cu Siria”. Premierul israelian ales a fost citat ca afirmînd despre Hafez Al-Assad: “Moştenirea sa este o Sirie foarte puternică, independentă, încrezătoare în sine, o Siria care, în opinia mea este foarte importantă pentru stabilitatea în Orientul Mijlociu .

Siria l-a învinuit pentru atacurile israeliene de săptămînă trecută din zona Beirutului pe fostul prem ier N etanyahu , nu pe Ehud Barak. Oficialitatea americană a apreciat însă că ar fi prematur să se tragă concluzii după cîteva manifestări de bunăvoinţă. “Trebuie purtate negocieri dure pe probleme importante şi râmîne de văzut dacă flexibilitatea arătată pînă acum în plan retoric se va extinde şi la masa negocierilor de ambele părţi”, a spus ea.

Predecesorul dnei Albright, Warren Cristopher a făcut la vremea sa peste 20 de vizite în Siria fără vreun rezultat palpabil, deşi mai tîrziu s-a constatat Că Israelul şi Siria se apropie de un acord care să includă retragerea israelianâ de pe platoul Golan. Cît timp prim-ministru al Israelului a fost dnul Netanyahu, Madeleine'Albright nu a întreprins foarte multe în direcţia revigârorii convorbirilor israeliano-siriene şi s-a deplasat o singură dată la Damasc de cînd ocupă funcţia de secretar de stat, din ianuarie 1997. Experienţa de la Wye Plantation - negocieri intense dificile pentru acord care a sucombat în scurt timp - nu oferă un model pe care Washingtonul să dorească să-l repete. Un stimulent pentru implicarea intensă a lui Bill Clinton este însă preocuparea sa pentru moştenirea pe care o va lăsa ca preşedinte, serios afectată de scandalul Lewinsky şi procedura de destituire de anul trecut

1998 - Consiliul Naţional al Partidului Naţional Liberar a decis fuziunea prin absorbţie cu Partidul Liberal şi a aprobat o declaraţie prin care liberalii cereau modificarea Contitutiei. , ;

1995 - Grupurile parlamentare UDMR s-au adresa în scris preşedintelui României, solidtîndu-i s ă ni

promulge proiectul Legii învăţămîntului, adoptat dr Parlament, considerînd că Legea încalcă drepturi.'-

minorităţilor, stabilite prin Constituţie^.

Victor Ciorbea a lansat la Cluj un manifestadresat intelectualilor• Partidul său, ANCD, are ca obiectiv prioritar ruptura de regimul comunist, angajînd o luptă permanentă cu structurile mafiote • ■ •- -

V icto r CIORBEA

Liderii A lianţei Naţionale Creştin Democrate (ANCD), condusă de Victor Ciorbea, au lansat, joi, la Cluj, un manifest adresat intelectualilor. “în 1990, G abriel L iiceanu rostea un dramatic «Apel către lichele», cerîndu-le să se retragă din viaţa publică. în loc să se retragă, ele au invadat-o. Astăzi, noi facem un apel către toţi cei care vor şi pot să îndepărteze lichelele din arena po litică şi din viaţa economică a tării”, spun liderii ANCD.

Reprezentanţii acestui partid consideră că fiecare intelectual are, incontestabil, o responsab ilita te de natură morală, civică şi politică faţă de com unita tea sa. Conform a u to rilo r acestu i manifest, comportamentul civic şi politic al unei im portante părţi a in te le c tu a lilo r români în perioada ultim ilor 10 ani a

dovedit că ei au înţeles, printre altele, că “Revoluţia română pe care au pregătit-o şi la care au participat numeroşi intelectuali a fost deturnată, iar puterea politică a fost paralizată de o garnitură secundă, 'de rezervă, a " PCR şi a ■ Securităţii, reprezen tînd . . interesele

mQrală a Alianţei Civice. ANCD îşi propune “să. mărturisească Adevărul, să acţioneze ferm, prin toate mijloacele, pentru menţinerea integrităţii şi a suveranităţii statului naţional unitar român în graniţele sale istorice, să aplice punctul 8 al Proclamaţiei de la

N. B A LO TĂ

activişilor şi ale acoliţilor lor”. ; Timişoara, să realizeze, în toate Liderii ANCD cred că vocaţia planurile, ruptura de regimul

unui intelectual, pe lîngă cea specifică (literară, artistică, religioasă, tehnică, didactică etc.), este şi cea civică, iar, în concepţia modernă a tuturor doctrinelor socio-politice, un element esenţial, pe lîngă cel ideologic, politic sau economic, este şi cel etic. “Din păcate, principiul «divide et impera», aplicat de FSN, a dat pade şi multe energii şi valori certe s-au irosit în tot felul de asociaţii, fundaţii şi grupări, uitînd că în politică eficienţa luptei este condiţionată de organizarea în partide”, spun aceştia, subliniind, pe de altă parte, rolul de înaltă ţinută

comunist, angajînd o luptă permanentă cu structurile

pJ

Mate! BOILĂ

mafiote, să scoată ţara din marasmul moral şi ecbnomic, să refacă speranţa unei rapide integrări a României în marea familie a popoarelor civilizate”.

Menţionăm că liderii Alianţei Naţionale Creştin Democrate, partid iniţiat de senatorul Matei Boilă, alături de fratele său, Ioan Boilă, şi de fostul premier, V ictor Ciorbea, au depus, m iercuri, la Tribunalul Municipiului Bucureşti, cererea de înscriere a formaţiunii în Nv Registrul partidelor politicei Senatorul clujean Matei Boilă a declarat că ANCD se bazează pe cel puţin 26.000 de susţinători, care au şi semnat lis tele de constituire ale . partidului.

Dragoş C. POPA

PDSR considera acuzaţiile PD drept o încercare de a-şi ascunde faptele de corupţie

PD SR consideră ,câ PD încearcă să-şi ‘ascundă gravele fapte de corupţie" în spatele unei campanii de acuzaţii la adresa PDSR, se arată într-un comunicat al acestei formaţiuni politice, remis, vineri.

In comunicat se precizează că PDSR respinge acuzaţiile PD şi ale preşedintelui său, Petre Roman şi consideră că acest partid trebuie ‘să se gîndească la modul cel mai serios la răspunderile care îi revin cu gestionarea economiei naţionale, inclusiv a sectorului bancar". In acest sens, PDSR apreciază că actuala coaliţie a ridicat corupţia la rang de politică de stat, lucru confirmat, în opinia acestui partid, de recentul raport al SRL în plus, potrivit principalului partid de opoziţie, Bancorex a fost victima luptei pentru controlul economiei naţionale, declanşată după 1996 şi a gravelor erori de politică economică ale guvernelor Victor Ciorbea şi Radu Vasile.

“PDSR înţelege frustrările şi cunoaşte presiunile la care este supus PD, dar nu este cazul să-şi caute duşmani acolo unde ei nu există", se mai menţionează în comunicat.’

Cataramă afirmă că fuziunea dintrePNR şi PUNR ar fi un fapt firesc

Preşedintele PNR Viorel Cataramă a declarat vineri la Cluj câ fuziunea partidului pe care îl conduce cu PUNR este un fapt firesc. Pentru prima fază, Cataramă crede câ ar fi oportun ca P N R 'şi PUNR să facă o alianţă în vederea alegerilor locale. Dacă această alianţă va avea succes, se va demara procesul de fuzionare, a adăugat preşedintele PNR. La şedinţa Biroului Politic de luni, liderii

Preşedintele PNR declară că afirm aţiile lui G avra sînt prem ature •

PNR vor adopta o propunere în pentru premier va aparţine PNR,ceea ce priveşte colaborarea cu PUNR, propunere care va fi înaintată spre votare Consilului Naţional care se va întruni sîmbăta viitoare. Declaraţiile deputatului ,PUNR Ioan Gavra cu privire la o înţelegere între el şi Cataramă, conform căreia Valeriu Tabără ar fi candidatul la Preşedinţie şi că propunerea

au fost apreiate. de Cataramă ca fiind premature^ pentru că preşedintele PNR nu a fost m andatat încă de Consiliul Naţional pentru a duce tratative. Viorel Cataramă este numit, încă de la Consiliul Naţional care l-a ales în postul de preşedinte, drept, candidat la funcţia de premier. A. M.

D e p u ta tu l PR M A n g h e l S tan c iu ş i-a d a t d em is ia d in fu n c ţ ia d e p re ş e d in te al C o m is ie i d e în v ă ţă m în t

- Preşedintele Comisiei de învăţăm înt a. Camerei Deputaţilor, Anghel Stanciu (PRM), ş i-a anunţat, vineri, demisia din această funcţie, în semn de protest faţă de faptul că reprezentanţii coaliţiei au permis posibilitatea înfiinţării de universităţi exclusiv în limbile minorităţilor şi au refuzat discutarea în procedură de urgenţă a propunerii legislative a PRM de majorare a bugetului Ministerului Educaţiei Naţionale. Anghet Stanciu a înaintat o scrisoare preşedintelui Camerei Deputaţilor în care arată că PRM consideră “inacceptabilă modalitatea în care PNŢCD, PNL, PD şi UDMR tratează

Funai nu este iubit la Budapestaîntr-un fax trimis redacţiei, Serviciul mass-media al

Primăriei clujene anunţă că, la data de 17 iunie a.c., pe adresa “ Funar - Primar - Oraşul Cluj” a sosit o telegramă de ameninţare cu următorul conţinut: “Ţine-te căci ochii mei te urmăresc”. Telegrama a fost expediată din Budapesta şi este semnată de un anume Kocsis Gyozo. Acelaşi ins care, la 30 iunie, tot din Budapesta, a trimis o nouă telegramă, adresată tot primarului'Funar în care îl anunţă următoarele: “Eşti în atenţia mea. Tu care îţi negi mama”. Caracterul ameninţător al telegramei justifică, în opinia serviciului de presă de la Primărie, luarea unor măsuri pentru identificarea celui care iniţiază astfel de acţiuni cu caracter terorist.

sistemul naţional de învăţămînt şi nu doreşte să supervizeze acest lucru prin calitatea sa de deţinător al preşedinţiei Comisiei de învăţămînt a Camerei Depu­taţilor. El a precizat că demisia sa va deveni operaţională la începerea n,oii sesiuni parlamentare. Stanciu susţine cS partide care se autointitulează naţionale, ca PNŢCD şi PNL, au capitulat necondiţionat în faţa . UDMR prin crearea posibilităţii de înfiinţare a unei universităţi

într-o limbă minoritară, permiţînd astfel separatismul în sistemul naţional de învăţămînt. Vice­preşedintele PRM Corneliu Ciontu a declarat, într-o confe­rinţă de presă, că demisia lui Anghel Stanciu din fruntea Comisiei de învăţămînt urmează să fie discutată în şedinţa Comitetului Director al partidului. PRM va preciza cu această ocazie dacă va solicita preşe­dinţia altei comisii din Camera Deputaţilor, a mai. spus Ciontu.

întreaga conducere centrală a Partidului Unităţii Naţionale Române şe află la Cluj

Liderii PUNR vor discuta astăzi oportunitatea unei

- alianţe cu PNR• P reşedintele PUNR Cluj, M ircea Creţu, a

participat v ineri la o întîln ire-dezbatere o rgan iza tă de PNR, la care a fost prezent şi Virgil

M ăgureanu •

Astăzi, la Cluj-Napoca, laReuniunea Naţională Lărgită a Consiliului Permanent şi a preşedinţilor de filială ai PUNR, se va lua în dezbatere, la propunerea deputatului clujean Ioan Gavra, ideea încheierii unei posibile alianţe intre PUNR şi Partidul Naţional Român (PNR). Ideea a fost declarată inacceptabilă pentru partidul lui Valeriu Tabără, la sfirşitul anului trecut, într-o vreme cînd PNR era condus de fostul director al SRl, Virgil M ăgureanu. Momentul declaraţiilor de respingere a acestei propuneri, făcute de reprezentanţi a i . PUNR, fusese precedat însă de o perioadă intensă de tatonări în vederea încheierii unei alianţe politice.

“Discuţiile cu PNR sînt (din nou - n .r.) foarte înaintate”, a declarat vineri la Cluj deputatul Ioan Gavra, afirmînd câ a stabilit deja, în principiu, o strategie de- abordare a acestei probleme cu actualul lider al Partidului N aţional R o m ân ,. Viorel Cataramă. Denumirea

propuneri pentru componenţa viitorului guvern. Mai î n ; glum ă, mai im s e r io s , deputatul clujean a spus că a r iŢ putea candida la funcţia d e m inistru pentru p ro te c ţia g m inorităţilor naţionale î n guvernul PNR-PUNR. ■■■ -Ş

Mircea Creţu, preşedintele ;organizaţiei judeţene a PUNR, a participat ieri, c a reprezentant al partidului său , i;j la întîlnirea - dezbatere c u ;v tem a “P erspectivele fej T ransilvaniei în cadru l Ţ; societăţii rom âneşti” , .'•••• organizată, la Cluj, de PNR.La acest eveniment a fost M

îl V:Sprezent, printre alţii, Virgil Măgureanu, vicepreşedinte al Partidului Naţional Român, şi 14 lideri ai organizaţiilor PNR ţi din Transilvania. Prezenţa Iui Mircea Creţu acolo are în să : un caracter s im b o lic , semnificînd recenta apropiere dintre cele două formaţiuni politice, PUNR şi PNR. N u pot fi ignorate, din acest p u n c t de vedere, şi rezultatele fo a r te slabe obţinute de cele d o u ă

'partide în ultimele sondaje d eopinie. • Ş-;

în cadrul Reuniunii L ă rg ite alianţei, ‘în opinia . de astăzi de la Cluj a P U N R , parlamentarului clujean al vor fi luate în dezbatere, d ePUNR, ar putea fi “Alianţa asemenea, strategia d e ■Unităţii Naţionale Române abordare a alegerilor locale ş iPNR-PUNR”. Ioan Gavra parlam entare, a n a l i z aafirmă că, în perspectiva .activităţii partidului în u ltim a Cconstituirii unei asemenea' .perioadă, stadiul negocierilor fj

în vederea încheierii u n o r alianţe politice, oportunitatea ' lansării candidatului p rop riu - , lâ Preşedinţia României ş i persoana acestuia. (

alianţe politice, aceasta şi-ar putea desemna un candidat propriu la Preşedinţia României (din partea PUNR), un candidat la funcţia de prim-ministru (din partea PNR) şi ar putea face Dragoş C. POPA

PNL a decis participarea pe liste separate la alegerile locale / ; <

Preşedinţii organizaţiilor judeţene ale PNL au decis, în unanimitate, vineri, la lucrările Consiliului Naţional, participarea pe liste separate la viitoarele alegeri locale.

în timpul lucrărilor Consiliului Naţional, şefii organizaţiilor judeţene au afirmat că participarea pe liste proprii va aduce mai multe voturi pentru candidaţii PNL decîţ dacă aceştia ar'candida pe listele Convenţiei şi va supune partidul unui adevărat “test al adevărului” în vederea alegerilor generale şi prezidenţiale. Totodată, ei au atras atenţia asupra pericolului ca decizia luată să fie interpretată de partenerii din CDR, în speţă de către PNŢCD, ca un gest ostil, sau, mai mult, ca o retragere din Convenţie. Senatorul Alexandru Morţun, preşedintele organizaţiei judeţene Mehedinţi, a cerut chiar, dată fiind importanţă alegerilor locale, ca şefii de filiale şi organizaţii să răspundă cu propria carieră politică pentru cîştigarea alegerilor locale. El a spus că, în cazul în care PNL pierde alegerile locale din judeţul-său,'nu va mai candida pentru a obţine un fotoliu parlamentar. La rîndui său, senatorul Dinu Secrieru, şeful organizaţiei PNL din Botoşani, a avertizat că, în campania pentru alegerile locale, cele mai dufe atacuri vor veni din partea PNŢCD.

Infiltrarea capitalului...urmare din pagina 1

antinaţionale şi pentru sesizarea justiţiei pentru rezolvarea cazurilor, păstrarea bunurilor culturale, a şcolilor şi muzeelor, în proprietatea statului, precum şi finalizarea, în maximum un an de zile a tuturor dosarelor privind discriminarea intelectualilor pe teritoriul României. în ceea ce priveşte această ultimă propunere, vicepreşedintele Măgurenu afirm ă că există mii de cazuri de intelectuali izgoniţi din Harghita-şi Covasna, cazuri pe care fostul şef al SRI le consideră „atentate la siguranţa naţională11, Măgureanu va sugera parlamentarilor PNR să promoveze un proiect de lege pentru a se rediscuta situaţia acestor persoane, a căror dosare nu au fost rezo lvate de ani buni.

Cataramă, economist de formaţie, a preferat să insiste a s u p ra „acaparării puterii economice de către capitalul maghiar‘% care se va implifca, mai ales, în industrie, în servicii şi î n agricultură, dar nu va ocoli presa.

Preşedintele PNR regretă faptul că raportul SRI nu a t r a t a t decît în treacăt problema, iar Măgureanu a declarat că constată cu îngrijorare acest lucru. Cei doi lideri ai PNR au f o s t completaţi în declaraţiile lor de Cerveni, care a întrebat retoric: „De ce să se dezvolte problema federalizării, dacă UDMR. este la guvernare?11. -

R euniunea ţărăniştilor clujeni“Organizaţia P.N.Ţ.C.D. Cluj convoacă Conferinţa

Organizaţiei Municipale P.N.Ţ.C.D. Cluj-Napoca pentru d a ta de 10. 07. 1999 ora 9,00, în Sala mare a Prefecturii judeţului Cluj, Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 58. Delegaţii vor avea asupra lor carnetul de membru P.N.ŢC.D. şi dovada achitării cotizaţiei la zi”. Comunicatul este semnat de Biroul Organizaţiei Judeţene P.N.Ţ.C.D. Cluj

‘1893 - S-â născut Aca de Barbu, cîntăreaţa şi pedagoga (se înscrie printre fondatorii Operei Române din Cluj) (m. 21 martie 1958).

1883 - S-a născut scriitorul ceh Franz Kafka (m. 3 iulie 1924).

f / 'Ţ

iv laminaţii

Două instituţii judeţene de cultură îşi văd imperturbabil de treabă: Biblioteca "Octavian Goga” şi Centrul Creaţiei Populare Cluj, împreună cu Cenaclul "SATIRICON" şi avînd sprijinul financiar al Consiliului Judeţean Cluj, Inspectoratului Judeţean pentru Cultură şi al Primăriei municipiului Cluj-Napoca, au reuşit să organizeze şi în acest an trist încă o ediţie a Festivalului Naţional "Eterna Epigramă”; o ediţie jubiliară, fiind a X-a, la care au participat, în afara unui public consacrat şi "specializat”, cîteva zeci de epigramişti din ţară. Proba eficienţei Festivalului o constituie concursul de

epigrame, anul acesta fiind prezenţi 160 . de concurenţi, fiecare cu cîte cinci piese. Deci vreo 800 de epigrame. O uimitoare proliferare a speciei care, însă, se datorează (ca o simplă observaţie psiho­sociologică) nu atît unei relaxări jovial- umoristice, cît unor impulsuri satirico- justiţiare. Majoritatea acestor epigrame configurează o viziune deprimantă asupra societăţii româneşti contemporane, asupra clasei politice îndeosebi. Oricum, infernul e vesel. Ar mai f i de remarcat numărul aproape bizar de mare al epigramiştilor clujeni. E ca o "epidemie” voioasă, care a cuprins acest oraş, de altminteri deloc

posac. Micro-antologia de faţă include premianţi de toate felurile.

. . Petru POANTAPremiul "SATIRICON" acordat de

■Centrul Creaţiei Populare Cluj a revenit următorilor: Eugen Albu (Cluj-Napoca),' George Corbu (Bucureşti), Ion Diviza (Chişinău), Constantin Iuraşcu (Iaşi), Lucian M ănăilescu (Buzău),' Toma M ichinici (Bucureşti), Ion Toderaşcu (Bîrlad), Mihai Teognoste (Cluj-Napoca); Vasile Vorobeţ (Suceava), Viorica Voicescu (Sibiu); Prem iul ziarului "Adevăţul de Cluj” a fost acordat lui Ionel Andraşoni (Cluj-Napoca). ..-y :

: : ,V— >

MieDe cînd am devenit cuminte Refuz să mai consum alcool Ca ruşii pe stomacul gol Şi trag o vodcă înainte.

Dezamăgire DePe cei ce azi înfometează . CuO ţară-ntreagă-n mori stupid Prime!Am pus cîndva atîta bază ' Coi... Mai bine am fi |7~ —rEugen ALBU (Cluj-

Toate-s vecAcuma, ca şi altădal Cît ai umbla, în lung^ -n iat, Virtutea nu-i salarizată ,Păcatul nu-i impozitat!

RugăTatăl nostru Cel-de-Si în răbdarea-ţi infinită Dacă vrei să-ţi fiu si Nu mă duce în isi

George CORBUf(Biicureşti)

Viaţă sănătoasaAşa îmi duc eis zildle De boli nu vreau s|a- Mi-ajută mult/paştilpl(Pe care le refuz.

Disensiuni în Ministerul Sănătăţii deţinut de UDMR '

pomomanne la Sănătate''

spbnsul: Nem ftjdom! tdptln IURAŞCU (iaşi)

V . \ .iul are şapte

Aveam atîtea vieţKîn plus, Dar, cu necazuri şi\e v o i, Şase-n tranziţie s-au dus Şi ne-a rămaskcea de aţ>Qi...

VeSHiculpi;...

culturalAcum se-nchină la Apus Dar altădat’ trudind dip grg Se înetmiiTRrcel flTsus , Pe-atunci: Popescu Duniş Lucian MĂNĂILESCU (

iscutii pari '

Plăcere I musulmanăSanda, fiicăţde codreah,S-a luat c-un'.musulman Şi-au avut, cică^plăcere. Semiluna lor de miere.' '•

Ion DIVIZA(Cbjsinău)

S-a propus alegerea de senatori pe viaţăSpun un adevăr în faţă Despre-aleşii din Senat:Nouă ni se pare-o viaţă Chiar cînd stau doar un mandat.

Celor corupţiSînt şi-n ţara noastră legi Contra lor, nu ai ce zice, însă, cum - mă înţelegi Tocmai ei să le aplice?!

învingătorii în alegerile *'96Cu un program concret, pe luni, Cu oameni pricepuţi şi culţi,E clar că ei au fost mai buni: Ne-au păcălit pe cei mai mulţii!

Ioan TODERAŞCU (Bârlad)

Profit din ediiCînd \ţ satisfăcuţiRărrfine-vorri doat noi Pe-a vremeinedelermir

crjsoartDragul meu, aş vrea^sâ ştii Că aici votat-amscKeia Pînă-h anul 2000.Y , 'Te salut din lume|-a treia.

Mihai TEOGNOS:(Cluj-Napoca).

perstiţie" sau/premoniţie?De / a un timp, cînd sorb cafeaua, .ŢÎT-aoare-n zaţul ce se zvîntă Climf ? stâ-ntr-o hrubă,

M iliard ^ iu devalizâ băncile de statGolind bănci cu ţepe dure,Sînt dispus să fac pariu Pe dolari c-o să ne fure Băncile din Cişmigiu.Toma MICHINICI (Bucureşti)

Cucuveaua, ÎE Iarăşi cîntă.

pitaful unui reporter TVRl-a fost tragicul final Chiar stupid - afirmă unii: S-a-necat într-un... canal Propriu televiziunii.. Vasile VOROBEŢ (Suceava)

Suspiciunea gelosului v-Trîpfeţii care i-al născut ?■ îmi dau de bănuit Şi mă întreb: nu i-ai făcut Cumva c-un bîlbîit... ?

La consult psihiatric >■- Simptomul iar mi-apare Domn’ doctor şi mi-e greu!Şi masa "sexy"-mi pare:Tot goală-o văd mereu...

upăictatură

Di pă greaua guvernare C-i-a durat atîţia ani, Simt o

jjşurare: aţi m-atNjşurat... de bani!

V iorie / VOICESCU (Sibiu)

Epigramistului Ioan Pop, ireşedintele

maclului "SÂTJRICON'Ca preşedlnfe-i tio amabil,Şi:n epigrame esjg plin de har, în poante eJBeaatabil.

Scoate adesea din... pahar.

Sinceritate ;f.- Cîţi iubiţi avuşi ca fată?Ea rămîne încruntată.- Haida de, că doar glumeam...- Taci puţin, că-i număram!

Ionel ANDRAŞONI . (Cluj-Napoca)

RAVE FAMILYOPEN AIR « S > c I u. >

r a v i n g .s c c ie tu

Cluj Raving Society (C.R.S.) este organizatoarea celei de-a IlI-a ediţii a festivalului de muzică electronică Rave Family Open Air, The Sound of Nature, sîmbătă, 3 iulie, între orele 16-6 dimineaţa, pe scena 1 din Hoia.

Sponsor principal al festivalului este Showrnaster Seltron Mikotronic Pioneer, în sprijinul organizatorului aflîndu-se nu mai puţin de şapte societăţi.

Ce îşi propune cea de a IlI-a ediţie? In primul rînd, prezentarea unui spectacol superior calitativ celor din anii anteriori, mediatizarea C.R.S. la scară naţională,' cîştigarea încrederii unui număr cit mai mare de sponsori în vederea perfectării unor colaborări permanente, perceperea festivalului ca unul de tradiţie în România, mai ales că este şi singurul festival de profil din ţară, prezentarea mişcării Rave şi a muzicii electronice de Underground într-o lumină reală, nedeformată tendenţios.

Cine sînt invitaţii anului 1999? Sînt în număr de 13, o cifră care se speră să poarte noroc ediţiei ce debutează în această după-amiază. Cu alte cuvinte, DJ Aura (Bem), DJ Vasile (Yama Studios Bucureşti), NSK'(Yama Studios Bucureşti), Matze (Yama Studios Bucureşti), Junkyard (Yama Studios Bucureşti), DJ Horace Dan D. (Skills Records Cluj-Napoca), DJ PyTone (X-Tone Records Cluj-Napoca), Cybemetica (X- Tone Records Cluj-Napoca), DJ Sky (Discoland Timişoara). DJ Kool (Arad), DJ Dr. Base (M arghita), DJ Rancha (Craiova) şi Raving Minds (Sibiu).

Istoricul mişcării Rave este interesant şi merită luat în vedere. în Cluj-Napoca a debutat în anul 1977, august 23, sub titlul Rave Family' - O pen Air 1, sub m otto-ul No Paradise?!, We Must Create lt!. 10 mai 1988 a însemnat pentru CRS organizarea ediţiei cu numărul 2 a festivalului indoor CRS Mcga Rave Festival, cu şapte formaţii şi patru DJ’s. în fine, Rave Family - Open Air 2 s-a desfăşurat sub motto-ul Alicns Lânding, 5 septembrie 1998, formaţiile şi DJ’s asigurînd un program mult apreciat de cci prezenţi.

Demostene ŞOFRON

TABĂRĂ DE ETNOGRAFIE ŞI FOLCLOR LA GHERLA

Ne găsim în plină vacanţă, cînd activităţile culturale au intrat şi ele în... concediu. însă. nu peste tot. Mai sînt instituţii culturale sau cluburi, care poartă grija tinerilor. Printre ele se află şi Fundaţia culturală “Teka” din oraşul Gherla. Aici vor avea loc în cursul lunii iulie activităţile unei tabere dc etnografie şi folclor, la care vor participa şi invitaţi din alte localităţi. Anul trecut tabăra a fost onorată şi de o mică delegaţie din Bekescsaba (Ungaria). Cu,aceşt prilej vor fi organizate demonstraţii,xursuri şi concuriftţŢp’racticc şi vor fi prezentate lucrări de specialitate din doititniul diferitelor meşteşuguri populare din zonă. Se va deschide şi o nouă expoziţie cuprinzînd lucrările realizate de participanţii la tabără. De asemenea, oaspeţii taberei vor efectua o excursie documentară în zona cîmpiei transilvane. Tot în această vară, tinerii gherleni vor mai organiza o tabără de folclor în satul Lacu (comuna Geaca), unde utilul va fi completat cu plăcutul, seară de seară fiind organizate foc de tabără şi programe artistice. SZ. Cs. )

Expoziţia docum entară cu tema: y l • ^

Rezistenţa Bisericii Ia J comunism în regiunea Cluj- Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale invită pe cei interesaţi la vernisajul expoziţiei documentare cu tema: Rezistenţa Bisericii la comunism în regiunea Cluj, care va avea loc luni, 5 iulie a.c., ora 13, la sediul Arhivelor Naţionale din Cluj-Napoca, str. M. Kogălniceanu nr. 10.

( £ o * tc u n < u c £ '7 Z < z ţc o * t< a 6 cC &

Consiliul Judeţean, Inspectoratul pentru Cultură Neamţ şi Centrul Creaţiei Populare Piatra Neamţ organizează, în intervalul iulie- noiembrie 1999, la Piatra Neamţ, cea de a XlV-a ediţie a Concursului Naţional, de Creaţie Literară (proză) “Mihail Sadoveanu”. Manuscrisele se primesc în perioada 1 iulie -

1 octombrie a.c. Sînt acceptaţi autorii de literatură (beletristică) nedebutaţi şi needitaţi, care propun cărţi de proză şi critică literară - eseu (despre opera lui Sadoveanu), pe care nu . le-au publicat niciodată în ţară" sau peste hotare, şi nici nu figurează în planuri editoriale. Fiecare, participant poate concura numai cu o carte într-un volum (roman, proză scurtă sau critică literară despre opera lui Sadoveanu), dactilografiat în 5 exemplare, fiecare fiind inscripţionat cu un motto în loc de numele autorului. Manuscrisul trebuie însoţit de un plic închis, care în exterior are înscris motto-ul respectiv, avînd în interior o fişă cu datele personale pentru identificarea autorului (inclusiv numărul de telefon). Lucrările literare se primesc pe adresa Centrului Creaţiei Populare, 5600 Piatra Neamţ, sfr. Republicii nr. 22.

50 DE ANI DE LA ABSOLVIREAvem plăcerea să anunţăm că, săptămînă viitoare. promotia

1949 a Facultăţii de Agronomie Cluj organizează festivitatea revederii la împlinirea a 50 de ani de la absolvirea studiilor şi angajarea în producţie. Adunarea festivă este programată pentru vineri, 9 iulie a.c., cu începere de la ora 10, în Aula “Mihail Serban a Universităţii de Ştiinţe Agricole si Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. . . . . . . . . . .

închiderea stagiunii la Opera Română

CARMENd c G eo rges B iz e t

Luni, 5 iulie a.c., la ora 18.30, spectacolul de închidere al stagiunii 1998 - 1999 la Opera Română: CARMEN de G. BizeL In rolul titular - mezzosoprana Monica Matei Deniţiu, care debutează în acest rol; Valeriu Turcu - Don Jose, sergent, Fulop Martin - Escamillo, toreador, Mircea Moisa - Zuniga, locotenenL Dan Dumitrana - Morales, sergent, Iriua Săndulescu Bălan .- Micaela, o fată de ţăran, Petre Ghilea - Remendado şi Marius Chioreanu - Dancairo, contrabandişti, Rodica Balteş - Frasquita şi Maria Ghircoiaşu. - Mercedes, fete de ţigan; solişti balerini: Anca Opriş, Livia Tulbure Gună, Carmen Stan, Dan Orădan, Ioan Dorin Coşeriu. Spectacolul va fi dirijat de maestrul Petre Sbârcea; regia artistică: Carmen Dobrescu; asistent regie artistică: Rodica Popescu Moisa; decoruri: Horia Popescu; costume: Vaier Vasiiescu; coregrafia: Adrian Mureşan; maestru de con Tiberiu Popa.

jpc Rubrică realizată de M. BOCU

■1992 - Hunedoara â fost - primul judeţ al României primit ca membru în cadrul AnsambluluiRegiunilor Europei (ARE) - '

nationalâf Ja Stateick-

; ■< Unitei.; ale Americ !• 3

^Pfira Română va edita o monografie

Consilierii au acordat, just, cea mai mare alocaţie• cea mai veche operă din ţară a cerut 200 de milioane şi a obţinut 50

Consiliul Local Cluj-Napoca a alocat, joi, 146 milioane de lei din „sacul1' municipalităţii.Banii au fost repartizaţi cu dărnicie pentru tipărirea unor de cărţi, aniversări, simpozioane, pentru expediţii, deplasări şi premieri unor sportivi clujeni, xerox-ul unei şcoli şi pentru un tran sp o rt um anitar în Iugoslavia.

Cea mai m are sumă - 50 m ilioane de lei a fost dată O pere i Rom âne din Cluj- N apoca pentm editarea unei m o n o g ra f ii.* De asemenea, Consiliul Local şi-a alocat 30 milioane de lei pentru tipărirea - lucrării „Cluj-Napoca-1880 de an i de la începutul vieţii urbane11. Aceasta va cuprinde expozee le isto ric ilo r şi arheologilor care au participat Ia un simpozion organizat de Primărie. In ciuda obiecţiilor cîtorva consilieri, referitoare la importanţa lucrării şi editura necunoscută unde este comandată opera, banii au fost daţi.

De data aceasta au avut cîştig de cauză şi muzeele (Etnografic

şi cel de Artă) care au primit cîte 20, respectiv 15 milioane de lei, pentru un simpozion şi editarea catalogului pictorului D.N. Cabadaiev. Nici sportivii nu au fost uitaţi. Juniorii de la F.C. Universitatea au beneficiat şi ei de 10 milioane lei pentru o dep lasare în Austria, cicloturiştii Clubului „Napoca11 au primit pentru o expediţie în 12 ţări - 5 milioane de lei, iar echipa de fotbal-tenis ARDAF, care s-a autopropus pentru premiere cu 10 milioane de lei,

a primit doar 2,5 milioane. De referinţă rămîne cererea, Şcolii Generale nr. 7 care solicita Primăriei, încă de la începutul lunii mai, 6 milioane de lei pentm schimbarea xerox-ului, un aparat vital pentm examenul de capacitate de la 1 iunie a.c. La o lună după examen, consilierii au aprobat grăbiţi suma respectivă, în ideea bunei desfăşurări-a examenului de capacitate de anul viitor.

L.P.

Ş o fe rii se p re g ă te s c să b lo c h e ze

d ru m u rile c lu je n eSindicatele din ramura transportatorilor îşi fac planuri

de „rebeliune”, pentm eventualitatea în care accizele la carburanţi vor fi majorate. Vi:

Lidera locală a confederaţiei sindicale CNSLR Frăţia, Florentina Tonţ, a declarat că sindicatele clujene afiliate la această confederaţie vor protesta împotriva scumpirii carburanţilor, dacă Guvernul va lua această decizie. Problema majorării preţului la carburanţi a fost îndelung dezbătută la şedinţa Consiliului Naţional al Federaţiei Şoferilor, desfăşurată marţi şi miercuri la Predeal. La această şedinţă, spune Florentina Tonţ, transportatorii s-au arătat intrigaţi de faptul că preţul unui litru de benzină ar putea creşte, astfel, pînă la 11.000 de lei.

în Cluj, transportorii care sînt afiliaţi ia Frăţia şi doresc să protesteze sînt cei de la Transchim, Rutfans, Autobaza TCM CUG şi Pritax, adică peste 400 de şoferi. Pe lîngă aceştia, sindicate există şi la Tramar, Transcom, RATUC, Hidroconstrucţii şi Breasla Transportatorilor. în legătură cu aceştia, Florentina Tonţ şi-a exprimat speranţa că şi ei vor protesta, chiar dacă nu sînt afiliaţi la federaţie.

Preşedinta de la Frăţia Cluj consideră că „s-au făcut prea multe marşuri, e o chestie uzată. Trebuie să venim cu ceva nou. De exemplu, âr putea parca în aşa fel incit circulaţia să fie sufocată.”

Feiuî protestelor, durată şi data la care vor începe vor fi stabilite miercurea viitoare, la şedinţa Comitetului Director al Federaţiei, la Bucureşti, iar cei din Cluj vor respecta decizia luată la'nivel central.

Dana TIUCA

Comisia Europeană cere autorităţilor române să depună imediat toate eforturile pentru satisfacerea obligaţiilor faţă de copiii plasaţi în instituţii

Potrivit unui comunicat remis redacţiei noastre, Uniunea Europeană a oferit, în cadrul programului Phare, asistenţă financiară instituţiilor din domeniul protecţiei copilului în valoare de 75 Meuro. Această asistenţă constă în: ajutor umanitar în perioada 1990- 1992 (20 Meuro); program de asistenţă umanitară şi structurală în perioada 1991-1993 (28,5 Meuro); program de pregătire a reformei din domeniul protecţiei copilului în perioada 1994-1996 (12 Meuro); program de continuare a asistenţei pentru acest sector în 1997 (0,45 Meuro); program de

de contrapartidă pentru plata salariilor personalului din instituţiile pentru copii abandonaţi (în lei - echivalentul a 4,6 Meuro).

Din acelaşi comunicat rezultă câ opinia Comisiei asupra României din 1998 a subliniat în capitolul de concluzii faptul că reforma începută în domeniul protecţiei copilului reprezintă un progres major, dar pînă la a da roade mai sînt necesare eforturi.

Numărul copiilor instituţionalizaţi este în prezent de 150.000. Datorită situaţiei economice care a impus reduceri bugetare cu efect asupra finanţării colectivităţilor locale (ce au în subordine centreleprotecţia copilului în 1998 (10 Meuro); proiecte

pentru organizaţii neguvernamentale în cadrul de plasament şi căminele spital), situaţia bugetară aprogram elor LIEN şi Democraţie (0,3 Meuro); acestora s-a deteriorat foarte mult în ultimele luni,proiecte finanţate prin programul Phare pentru punîndu-le în imposibilitatea de plată a salariilorDezvoltarea Societăţii Civile (0,3 Meuro); fondurile angajaţilor, precum şi de acoperire-a necesarului de

hrană şi medicamente.Comisia pregăteşte un proiect de ajutor excepţional

de 5 Meuro acordat din fondurile disponibile în . cadrul programului Phare 19981, avînd avizul favorabil al Comitetului de Management.

Comisia cere imediat autorităţilor române să depună toate eforturile pentru satisfacerea obligaţiilor faţă de copiii plasaţi în instituţii, prin furnizarea fondurilor necesare acoperirii costurilo r de funcţionare şi excluderea lor de la orice reduceri bugetare. Nu este posibil ca Uniunea Europeană să fie singura preocupată de nevoile centrelor pentru copiii instituţionalizaţi din România - se precizează în finalul aceluiaşi comunicat.

M.TRIPON

Aproape 5.000 de persoane se îmbolnăvesc anual de hepatită BAproape 5.000 de persoane sînt diagnosticate anual cu hepatită B, 7,5 milioane de oameni au

făcut deja boala, iar numărul purtătorilor de virus reprezintă 6 la sută din totalul populaţiei, a declarat, vineri, Geza Molnar, din cadrul Inspectoratului de Sănătate Publică Cluj. Molnar a adăugat că 1,35 de milioane de oameni sînt predispuşi la hepatită cronică, ciroză hepatică sau cancer hepatic, boli cauzale de abuzul de alcool, alimentaţie bogată în grăsimi, stress sau transmise genetic. Potrivit studiului efectuat de dr. Molnar, anual sînt 1.000-1.200 de cazuri de cancer hepatic, iar 3,54 la sută diri populaţia de peste 15 ani are hepatită cronică în diverse stadii de evoluţie. La sfîrşitul anului 1997, erau în evidenţe 93.779 de bolnavi cu hepatită cronică, 97 de persoane decedînd din cauza drozei, iar 12,866, respectiv 4,6 din totalul deceselor, au fost provocate de aceste afecţiuni, a mai spus Molnar. Singura ţară din Europa care prezintă statistici mai sumbre decît România este Ungaria.

M edicii de fam ilie mai au de aştep ta t pînă cînd vor putea încheia

contracte cu casele de asigurăriMedicii de familie, specialiştii şi stomatologii

mai au de aşteptat pînă cînd vor putea încheia contracte cu Casele de Asigurări Sociale de Sănătate, întrucît normele care prevăd sistemul de plată şi contractul pe spaţiu! în care lucrează. “aşteaptă la rînd la Monitorul Oficial", au dedarat, ^urse din cadrul Casei Naţionale. Pentru ca un medic de familie, spedalist sau stomatolog să încheie contract de servidi cu Casa de asigurări, el trebuie să prezinte mai multe documente, printre care acreditarea ca medic şi certificatul de înregistrare în registrul unic, document condiţionat la rîndui lui de existenţa unui contract pentru spaţiul în care funcţionează respectivul cabinet.

In plus. Casele de asigurări de sănătate au nevoie de normele de aplicare a Contractului- cadru privind acordarea asistenţei medicale, acte care trebuie să prevadă numărul de puncte care va fi acordat medicului pentru serviciile prestate. Medidi care au contract cu Casa de asigurări vor acumula veniturile. lunare în funcţie de punctele acumulate şi de numărul de padenţi.

- Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea şi 'completarea Ordonanţei nr. 124/1998, privind

organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale, care acordă o serie de facilităţi în vederea privatizării cabinetelor medicale, precum şi normele de aplicare a Contractului-cadru, se află în faza de publicare în Monitorul Oficial. “Pînă nu vor fi publicate, nimeni nu poate face nici o mişcare în sistemul asigurărilor, pentru că lipseşte exact esenţialul, documentul prin care orice Casă de asigurări să ştie cu cît îl plăteşte pe medic", au precizat sursele citate. Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate, Andrei Gherghinescu, declara, în urm'â cu o lună, că, începînd din 1 iulie, ora 7 dimineaţa, medidi de familie se vor-putea prezenta la Case pentm a încheia contractele de servidi. “Medidi de familie trebuie să ştie”, a mai spus Ia vremea aceea preşedintele CNASS, "că toate listele de padenţii trebuie să fie reactualizate, astfel încît persoanele înscrise la un medic să nu apără şi pe alte liste".

Un medic de familie are voie să înscrie pe lista sa cel mult 2.000 de persoane. Dacă va înscrie mai mulţi, el va fi penalizat, apredindu-se că nu poate oferi servidi de calitate la mai mult de 2.000

.de persoane.

Situatia locuirilor»

de muncă vacante la data de 5.07.1999

1. confecţioner îmbrăcăminte - 80; 2. confecţioner încălţăminte - cusut feţe - 20; 3. confecţioner tricotaje - 10; 4. confecţioner la maşină - 10; 5. tîmplar - 10; 6. zidar - 12; 7. zugrav - 1; 8. fierar betonist - 10; 9. bortiwerkist - 2; 10, rabotor - 2; 11. electrician - 1; 12. îngrijitoare - 1; 13. vînzătoare - 2; 14. secretar-dactilograf- perioadă determinată- 1 (14.07); 15. asistent medical - 1 (15.07); 16. asistent medical - pt. ambulanţa Turda - 1; 17. statistidan medical- 1 (15.07); 18. tehnician topograf'şi cadastru - 2 (15-07); 19. secretar şef-operare calculator - 1 (14.07); 20. inginer de sistem - 1 (19.07); 21. inspector de specialitate - st superioare, specialitatea finanţe-contabilitate sau revizor de gestiune, vechime min. 5 ani, dovedită cu xerocopie după fişa-postului şi carnetul de muncă - 2 (12.07).

Informaţii privind locurile de muncă vacante se pot obţine de la Biroul Medierea Mundi, în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, orele 8-13, strada Coşbuc nr. 2.

INCOGNITOGliganii, am endat

In tim pul serenadelor medicîniştilor, un student de la ISE, Gliganu, a repetat gestul lui Ilie Năstase, pe arena de la Roland Gaross. Adică, şi-a expus fesele in

faţa viitorilor medici şi doctoriţe. Ca şi Iliuţâ cel teribil, pentru fapta sa Gliganu a plătit teribilismul. Tariful consemnat în procesul- verbal, întocmit după ce şi-a ridicat pantalonii, a fo s t pe măsura tupeului: 400.000 de lei. 'fi

Muncă patrioticăConsilierul Radu Moldovan a

avut, ieri, treabă in Primărie. Aşteptînd încheierea pauzei de masă, ca să poată intra, a remarcat faptul că o parte din funcţionarii m unicipali lucrau de .zor la pancartele pentru mitingul de după- amiază. Radu Moldovan se aştepta la o asemenea scenă, dar ia sediul PRM, unde primarul este secretar general, iar nu în incinta primăriei.

Ofiţer de presăBanca Dacia Felix are, de doua

zile, un ofiţer de presă, pe post de purtător de cuvînt. O colegă de la o publicaţie cu ifose şi fără bani de salarii a trecut în fotoliul deţinut odinioară de marele Novăcescu, cel care poate f i acum văzut, auzit şi citit în presa locală şi, uneori, naţională. Nu ştim de unde au scos bancherii sintagma „ofiţer de presă", pe care nu şi-a permis-o nici. S.R.I.-ul ori S.P.P.-ul. Nu prea ne pricepem noi la grade, dar, dacă oam enii vor să-şi recunoască „ calită ţile", n-are sens să-i descurajăm. E drept că ofiţer de presă sună mai bine decît colonel de presă.

Incognito, prem iatBanc Post l-a premiat p e

Incognito, fă ră sd-i cunoască identitatea. Spre pizma celorlalţi confraţi, Incognito a fo s t recunoscut ca al 50-lea posesor de card, dintr-un total de 20.000 de clujeni.

fîcarul de la... poartăFurtul celor şapte P.C.-uri de la

Casa Asigurărilor Sociale de Sănătate Cluj n-a fost „revendicat” de nimeni. Doarportand instituţiei, care tocmai cînd s-a comis furtul era plecat după ţigări, a fost pus pe tuşă. Cu siguranţă „creierul’’ afacerii a fo s t altcineva, mai priceput la aparatură bard. Atîta numai, pentru că softul (unităţile centrale) a rămas neşmanglit.

Banc politic?Lupta pentru existenţă n-a scos

din circuit specia pachidermelor. Sub poalele Casei poporului şi sub cele ale Feleacului, elefanţii sfidează limitele biologice, care va să zică, putem spune că avem şi noi elefanţii noştri. Interesant este că memoria elefantului este una de referinţă. Întrebarea şugubeaţă ar fi: oare ce are să-şi amintească elefantul?! Poate că are, dar dacă o şi foloseşte, Incognito îşi pune o întrebare retorică: îşi pot aceştia folosi memoria fără să le roşească obrazul?! '

f i '

\

L; $■

VA

ANA DOMNIŢA ANDRAŞONI, soţia de deplasare, ceea ce i-ar dăuna susţineriifostului nostru coleg de breaslă DUMITRU propriei existenţe, rămînînd1 singură, dupăANDRAŞONI, dom iciliată în comuna m o a r t e a s o ţ u l u i , fără sprijin de nicăieri, faceMociu, str. I.L.CaragiaIe nr. 414, cod 3417, un apel umanitar pentru a fi sprijinită înjud. Cluj, care suferă de un handicap motor, procurarea acestei proteze, vitală pentruare urgentă nevoie de o proteză femurală în valoare de 10.160.640 lei. Proteza se confecţionează la comandă la un atelier din Lugoj, unic în ţară, pe bază de programare anuală.

Avînd urgentă nevoie de această proteză,

dÎM*? t , .... wBanii pot fi trimişi telegrafic pe adresa mai sus menţionată sau pot fi livraţi în contul. 459005455745, deschis la BCR Cluj.

Vă mulţumim! . --mm

altfel, fiind pur şi simplu în imposibilitatea "Adevărul de Cluj"

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;■ tel/fax 19.-73-04;'

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; ’ - tel/fax 21-60-75.

s.c. TRANSILVANIA-CONSTRUCŢII st.VINDE

prin licitaţie pub lică în zilele de m arţi, m ie rcu ri şi jo i asăptămînii, o ra 9.00, la sediul societăţii str. Deva 1-7, Cluj- Napoca T 'V

■;-:C ■ ■ ■ / ' V U RM Ă TO A R ELE , v:

1. B arăci m e ta lice (tip o rgan izare şan tie r) s-2: U tila je d in d o m en iu l co n stru c ţiilo r g3. D u lapu ri m e ta lice - r ^4. T ran sfo rm ato a re de su rsă5. M otoare e lec trice

Relaţii şi detalii suplimentare - ' latei. 19.28.01/132sau 19.53.36.

M AESTROVă oferă

Mezeluri d e calitate exce len tă la prefuri rezonabile C o m enzi la tel 432313, zilnic 6.30 -17.30

A sigurăm transportul la locul indicat de client •

Pui şi carne de pasăre ; Telefon 427644, zilnic 8-16 £.

' ^Asigurăm transportul la locul indicat de clientMîncare pentru cîini şi pisici

Telefon 162236, lîngă staţia Shell Mănăştur ^ Zilnic 10.30-17.00 Ş

S.C. TRANSILVANIA-CONSTRUCŢII sa.V 'V 'A 'A 'C lu j - N a p o c a , str. D eva nr. 1-7

A ngajează cu carte de muncă

21 -7 - „ -20 -12

Z ID A R IFERARIDU LG H E R IZ U G R A V I

Cei interesaţi, pentru a fi admişi la proba de lucru vor prezenta următoarele acte: -

• Copie de pe actul de studiu;• Copie de pe Cartea de muncă;

V • Caracterizarea de la ultimul loc de muncă;

Relaţii suplimentare la tel. 19.28.01/139,136

LIBERTATE# S.fî. Cluj-NapocaAngajează ;

In g in eri sau m aiştr i in d u stria le m n u lu ip en tru p ostu rile de: ' , •

1. Ş EF DE S E C Ţ IE : ' ■ • / : ■' • .TAv’/' |2. Ş EF DE A T E L IE R . • |

In fo rm aţii su p lim en ta re la telefon: 064-43.53.62

‘ • ” ‘ • - - ?. •

« hBEE8 0 FTWAK

g Str. Gh. Bilaşcu nr. 109 . j ■: 1 ;3400 Cluj-Napoca

E Tel./Fax:+064-19.67.87,11 ' H-maiI:sitc@ ^tcl.mail.dntcjjo .

în a ten ţia m edicilor de fam ilie g-CSJ'C S.A. vă pune la dispoziţie - ' _ Ş

M e d F a m v e r . P ^ atent electronic al medicului de familieoferit gratuit celor interesaţi. Vă aşteptăm la sediul

-. Gh. Bilaşcu nr: 109, et. V. jplimentare - dl., Mihai Handrea: tel. 064-19.76.81,drca@sitcl .dntcj.ro.

Filiala CJuj-Napo

Software 11

asisProdusul est nostru din st Informaţii si e-mail: mhar

S.C. "Centrul de Informatică Minieră" S.A.- x ~ • C lu j-N apoca

o rgan izează u rm ătoarele c u rsu r i d in d a ta de 5.07.1999

Utilizare calculatoare persoanale . ît

D u ra ta cu rsu lu i; 90 ore ■ c-Programa cursului: Sistemul de operare WINDOWS 95, WORD 97, EXCEL 97, servicii INTERNET.; ; U : •

; ? ^ ; ■: ' . . A . . . r -

Iniţiere în utilizarea microcalculatoarelor de tip PC - pentru ELEVI între 9-15 ani ■ ,

Durata cursului; 30 ore (o sâptâmînă)Programa cursului: Sistemul de operare WINDOWS 95, WORD 97, INTERNET • • ,

Se eliberează diplome avizata da Ministerul Educaţia! Naţionala.

Informaţii, înscrieri sa fac Ia telefon: 084-16.50.00,41.41.20, 41.41.17 sau ia sadinl firmei, Cluj-Napoca,

B-dul N. THuIbbcu, nr. 4.

ANUNŢ DE LICITAŢIE FARA PRESELECTIE

1. Persoana juridică achizitoare: ■- UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA,str. Constantin Daicoviciu nr. 15, 5

tel. 064-19.48.34,19.26.71, - ' s §-fax. 064-19.20.55. S.

2. Obiectivul licitaţiei: • ; •;- CONSOLIDAREA CLĂDIRILOR: ATELIER DE

MULTIPLICARE, SALĂ DE SPORT şl MAGAZIE- DEPOZIT situate pe str. Bariţiu nr. 26-28, Cluj-Napoca.3 .Termenul limită de depunere a documentelor de participare la licitaţie este:

- 22.07.1999, ora 9, la registratura Univ. Tehnice Cluj-Napoca.4. Documentele de licitaţie:

- se procură de la sediul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca, str. C. Daicoviciu nr. 15, Serviciul Tehnic. Preţul dc procurare este dc:1.0 0 0 .0 0 0 lei.

A D E V Â R U Lde Cluj z ia r In d ep cn d en t

tm m sm sn asm îtehbUniversitatea Creştină "Dimitrie Cantemir" Bucureşti

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE C L U J-N A P O C A

(facultate autoriza tă cf. H G . 5 6 8 /1 6 august 1995) s t r . PA V L O V n r . 47-49 , te le fo n 19.39.60

anunţă organizarea concursului de adm itere pentru anul universitar 1999-2000 în ?iua dc 24 iulie 1999 pentru urm ătoarele specializări şi locuri

Specializarea Număr dc locuriînv. dc ZI înv. FF

Management turistic şi comercial 100 10 0Management financiar-bancar - • • '__ 10 0 75Contabilitate 1 0 0 75

Concursul se desfăşoară pe bază de Test-Grilă.Tntrebări-test pentru disciplinele de concurs (la alegere între Economie sa Geografia României) sînt cuprinse în BROŞURA DE ADMITERE, care se poate procura de la sediul facultăţii, str. Pavlov nr. 47-49, între orele 9-14 (de luni până vineri).Media Finală se constituie din.media generală ia bacalaureat (50%) şi nota de la test (50%). înscrierile pentru concurs se fac în perioada 18-22 iulie 1999, la sediul facultăţii, între orele 9-14.La înscriere candidaţii vor prezenta, într-un dosar plic, actele necesare şi vor achita taxa de înscriere în sumă de 250.000. 'Alte informaţii la telefon 064-19.39.60.

. Decanatul

C O N SILIU L DE A D M IN IST R A Ţ IE AL

S.C. INDUSTRIA SÎRMEI S.A. CÎMPIA TURZIIconvoacă ADUNAREA GENERALA ORDINARA Şl EXTRAORDINARA a ACŢIONARILOR la data do 17 iutio 1999 ora 10.00, la sediul societăţii din Cîmpia Turzii, slr. LAminoriştilor nr. 145. pentru loji acţionarii înregistra : în Registrul Consolidat al Acţionarilor la sfîrşitul zilei de 10.07.1999, cu următoarea ordine de zi:

1. Aprobarea de princiupiu a modificării Actului conslituliv/Slatulului. referitor la sdministraroa societăţii, după cum urmează:

"Societatea este administrată de către persoane fizice sau juridice, romăne sau străine, in baza unui contract de administrare.Principalele atribuţii ale administratorului sînt cele prevăzute în contractul de administrare. Prevederile contractului se completează cu dispoziţiile Legii nr. 31/1990, republicată, precum şi cu prevederile Codului Comercial şi ale Codului Civil, aplicabile".

2. începerea procedurii de selecţie a administralorilor, respectiv:* - Constituirea comisiei de selcţie a administratorilor;

Aprobarea remunerării lunare a membrilor comisiei de selecţie; §3. Modificarea componenţei Consiliului de Administraţie ‘ 24. Diverse - Analiza stadiului de realizare a măsurilor din programul de restructurare. Sl Începînd cu data de 12.07.1999 documentele ce urmează a fi dezbătute şi aprobate pot fi consultate

la sediul societăţii între orele 10.00 -14.00.Acţionarii, persoane fizice, care sînt înregistraţi în registrul BVB la sfîrşitul zilei de 10.07.1999 şi care

doresc să participe la Adunarea Generală se vor legitima cu Buletinul de Identitate sau vor avea asupra lor Procură Specială de la cei pe care îi reprezintă, eliberată acestora de către societate prin Departamentul ORGANIZARE şi depusă la Secretariatul AGA pînă la data de 12.07.1999, ora 14.00.

în cazul în care, urmare a acestei convocări, nu se întruneşte, cvorumul necesar prevăzut de lege, Adunarea Generală se va întruni la data de 18.07.1999 în acelaşi loc, la aceeaşi oră şi cu aceeaşi ordine de zi.

Informaţii suplimentare la telefon 064-36.88.64 in t 590, 582 şi 165 şi ’ 064-36.89.57, între orele 9.00-14.00.

Cfi®GCîi

H O TE Lc a p i t o lJU P IT E R

situat la numai 20 m de malul mării vă

oferă prin cele 221 camere, toate avînd balcoane cu vedere

spre mare, uns e j u r

EXCEPŢIONALP E LITORALUL

R O S lk E S CInformaţii şi rezervări la tel.: 041-731.305.

HOTEL ANCA VENUS

& e £ e n ta i m e c i

fiie ţc c U d e f ie

Tarife:Perioada cost1-30 iunie, . - ” / 55.000 lei/loc/zi

1-20 iulie75.000 lei/loc/zi

21 iulie - 20 august120.000 lei/loc/zi

21 august -3 1 august.. 80.000 lei/loc/zi

septembrie55.000 lei/loc/zi

Informaţii ţi rezervâri >Io taL: 041-73T.505

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

• Vrei să fii un automobilist fără probleme?Vrei să fii sigur că, în permanenţă, cineva este pregătit să-ţi

remedieze de Ia cele mai banele defecte la cele mai grave avarii?• Vrei ca în permanenţă, 24 de ore din 24, cineva să aştepte lîngâ un telefon solicitarea ta pentru a-ţi acorda ajutorul?• Vrei să-ţi poţi rezolva toate problemele tehnice, într-un singur loc?

Atunci decide-te imediat şi cumpără un automobil

D A E W O Ode Ia S.C. IA T SA II S.A .

. C L U JCalea Dorobanţilor nr. 120 Tel.: 410.768, Fax: 410.769

Pentru cei care au luat decizia aceasta mai demult IATSA II organizează în luna iulie o acţiune de testare GRATUITĂ a stării tehnice, utilizînd aparatura de ultima generaţie din dotare:

• testarea echipamentului de injecţie electronică• determinarea emisiilor poluante• testarea frinelor, inclusiv a calităţii lichidului de frînă• testarea amortizoarelor Ş"• verificarea hidraulică a jocurilor din articulaţii 8• deriva de la traiectoria comandată etc, ' . -

URMEAZĂ VACANŢELE! FOLOSEŞTE ACEASTĂ OCAZIEPENTRU A ŞTI CU CE PLECI LA DRUM!

Pentru programare foloseşte telefoanele de mai sus.

Firmă de difuzare prcsă-cnrte03

angajează IVÎN ZĂTO R I L A TONETE

Informaţiila telefon: 196.858sau P-ţa Unirii nr. 21.

Ofertă de excepţie pentru tinerii

căsătoriţi!■ V. ţ;l \ \ ' V,' * .* I V

: ' - \ t c - v

N O U IN R O M A N IA

Pentru utilarea cabinetelor stomatologice• Oferta de unit-dentar şi aparatură stomatologică import Itali, la second hand şi noi• Firma: S.C. S IL P A " S.R.L Baia Mare, B-dul Bucureşti nr. 27 AJ1. Telefon: 062-43.25.30, Fax: 062-43.34.62

OFERĂ1 "UNIT-DENTAR" complet, de fabricaţie italiană, următoarele tipuri: ADEC/KAVO; OMS; COLIBRI-72; ADEC; PLANEMRCA; COBRA/ ELISSE; FARO; CASTELLINI şi altele, toate la second hand, în perfectă şatre de funcţionare. Firma asigură montajul, garantează.6 luni la piese de schimb şi service, iar ulterior şi service pe bază de contract.2. STERILIZATOARE pe uscat.3. POMPE MONOJET, pentru aspiraţie chirurgicală. s4. BISTURIE ELECTRICE cu LASEFÎ . 85. APARATE pentru DETARTRAJ ■ *>6. LĂMPI pentru FOTOPOLIMERIZARE . • c7. COMPRESOARE (noi) '8. APARATE pentru RADIOGRAFIE9. ALTE APARATE pentru cabinetele stomatologice şi medicină generală la solicitarea beneficiarilor.Aparatura pe care o comercializăm poate fi văzută în poziţie montată şi stare de utilizare, la Firma "SILPA" S.R.L. Baia Mare.Firma caută distribuitori în judeţele ţârii.Informaţii suplimentare la telefoanele: 062-43.25.30; 062-43.34.62; mobile: '092-38.87.52; 092-81.85.39; e-mail: claudio@conseco.ro

INTERNATIONAL COMPUTER S C H 0 0 Ldeschide noi serii de cursuri avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale:

■ • INIŢIERE CALCULATOR COPII 30h-180.000 lei

- * OPERATOR CALCULATOARE70h- 500.000 lei -420.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR50h -375.000 LEI -

• PROGRAMARE BAZE DE DATE50h - 500.000 tei •

• CONTABILITATE TEORETICA Şl Sj COMPUTERIZATA o

. 100h - 600.000 lei• SECRETARIAT

, 70h - 550.000 lei ■• LIMBI STRĂINE

70h - 550.000 lei ■ dotare modernă - preţuri minime- plata 4 rate ■ suport curs- practică gratuită - ofertă specialăpentm elevi studenţi, şomeri - cursuri intensive

Tel: 19.65.29,43.03.45 Intre 8.30-20.30 B-dul EROILOR NR. 2, CAMERA 6.

ip>3400 Clui-Năpocâl « B - d u l Eroilor nr.43/81 « T e l . : 193049,430259, f f i Fax: 193048

Brmall: flo@mail.dntc]]d l 4 «TLi lllQ kLliJ " i2093726)str. Avram lancu 9 Cluj-Napoca

In v ita ţii d e nuntă, im p ort Danemarca, tip ărite’ în policromie, p e carton cretat, la preturi după gust: de la 1500 la 12.500 lei.

Onorarea comenzilor, cu textul clientului, s e execută în term en d e trei zile. g

-Informaţii suplimentare şi consultarea s* catalogului, lâ S.C. „Napoca Press”, Cluj-Napoca,

Piaţa Unirii nr. 21, tel/fax 064/19.68.58.

Vînd garsonieră, confort I, str. Porţile de Fier, etaj 2 din 4, îngrijită, telefon, preţ 120 milioane negociabil. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere ultrafmisat cu modificări pe str. Muncitorilor, telefon, ocupabil imediat, tel. 193048.• Caut dc închiriat în zonă centrală sau semicentralâ casă singur în curte, minim 3 camere, garaj, solicit sâ fie finisată, mobilată modem, telefon, ofer pret bun. TeL: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Gheorgheni, str. Brâncuşi, etaj 2 din 4, finisat, parchet, pret 28.000 DM. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, str. Brateş, etaj 1 din 4, semifinisat, 2 balcoane închise, telefon, pret 190' milioane. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.) ■• Vînd vilă deosebită în Andrei Mureşanu, 6 camere 190 mp. construiţi, 680 mp. teren aferent, construcţie stil. Tel.: 193.049. (Ag.i.Ţ ~• Dau în chirie vilă situată în zona Republicii, compusă din living, bucătărie, 2 dormitoare, 2 băi, grădină, telefon, arhitectură deosebită, p re ţ'1100 USD/lună Tel.: 193.049. (Ag.i.)

Cumpăr urgent apartament confort 1 Gheorgheni, prefer etaj 1 sau 2, camere (ne)dccomandate, ofer 150-180 milioane, tel. 193.048, 430.259. (Ag.i.)-• Vînd apartament 2 Grigorescu, str.-Haţeg, etaj 3 din 4,2 balcoane, îngrijit, preţ 175 milioane, neg., tel. 193049, 430.259. (Ag.i.) . -

Universitatea Creştină Ş"Dimitrie Cantemir" I

Facultatea de D rept din Cluj-Napoca, str. Burcbista nr. 2■ (autorizată conf. Hoiâririi de Guvern nr. 568 din 28 iulie 1995 şi H.G. nr. 442 din 31.07.1998)

Organizează concurs de adm itere pentru anul universitar 1999-2000 în ziua de 21.07.1999.

Numărul de locuri pentru concurs este de 150 la ZI şi 75 la F F -Admiterea la facultate se va face pe baza unui test-grilă susţinut

la disciplinele Istoria României şi Gramatica Limbii Rom âne.înscrierile pentru concurs se vor face în p e r io a d a

8.07.1999-17.07.1999, zilnic între orele 9-14; candidaţii v o r prezenta într-un dosar-plic următoarele acte:

• diplomă de bacalaureat în original (adeverinţă de absolvire în cazul promoţiei 1999); \

• copie legalizată după certificatul de naştere;• copie legalizată după certificatul de căsătorie (în c a zu l

schimbării numelui în urma căsătoriei);• adeverinţă medicală pentru înscrierea la facultate;• 3 poze tip buletin. ~Taxa pentru înscrierea la admitere este de 400.000 lei şi se v a

achita la casieria facultăţii. . :Pentru anul univ. 1999-2000 sînt prevăzute 50 locuri pentru

candidaţii care se înscriu la a doua facultate. Ocuparea acestora s e va face în ordinea mediilor de absolvire de la prima facultate.

Cererile se de pun la secretariatul facultăţii în perioada 23.09.1999 - 4.10.1999, însoţite de diploma de absolvire în original şi de foaia matricolă, v. • •- ' - v

Taxa de înscriere este de 400.000 lei.La înscriere şi la examenul de admitere candidaţii vor avea

asupra lor buletinul de identitate.Alte informaţii se pot obţine la

telefonul 064-43.22.11 şi la secretariatul facultăţii din Cluj-Napoca, str. Burebista nr.2.

• Dau în chirie apartament 3 camere, Gheorgheni, Aleea Băiţa, mobilat, telefon, ocupabil imediat, pret. 200 USD. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)

w e m m i

(2093746)AGENŢIE

EDIL IMOBILIARAStr. Iu liu M aniu nr. 17

E -m ail: edil_ro@ usa.net

»196857f*198204ţ

• Vînd teren, zonă semicentralâ, 1.200 mp, front Ia stradă, cu utilităţi, preţ 23 USD/mp negociabil. Tel.: 193.049. (Ag.i.) .

tel. 064-196262, 064-431.302, E-mail: ren@zortee.ro

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, decomandat, P-ţa Mihai Viteazul, etaj 3, finisat, telefon, eventual mobilat, preţ 24.000 DM negociabil. Tel.r 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd casă Andrei Mureşanu, în stare bună, 4 camere, parchetate, dependinţe, garaj, grădină, preţ 75.000 USD negociabil. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, Gheorgheni, etaj 2 din 4 finisat, balcon închis, telefon, interfon, zonă verde, liniştită. Pret 250 milioane. Tel.:196.262, 43i.302. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, conf. 1, Plopilor, semifinisată, etaj 2, telefon, pret 115 milioane. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd (închiriez) casă Grigorescu, P+E, 480 mp construiţi, 12 camere, 3 băi, terasă, singur în curte, potrivită

• pentru reprezentanţe, alte activităţi. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, Gheorgheni, conf. 1, etaj 2/4, Interservisan, semifinisat, telefon, pret 175 milioane negociabil. Tel.': 196.262, 431,302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Mănăştur, Aleea Micuş, etaj 5, parchetat, gresie, faianţă,- telefon, ocupabil imediat,eventual garaj, preţ: 190 milioane negociabil. Tel.: 196262,431.302. (Ag.i.)• Vînd teren Andrei Mureşanu, 700 mp, front 26 mp, toate utilităţile, str. Predeal, Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.) '• Dau în chirie casă, zonă centrală, 2 camere, finisată, (ne)mobilatâ, garaj, telefon internaţional, pret. 300 USD. Tel.:196.262, 431,302. (Ag.i.)

3400 Cluj-Napoca, | str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.38

• Vînd apartament 3 camere, semifinisat, decomandat, ,et. 4/4, cu telefon şi garaj, zona Ion M eşter, p reţ 185 milioane negociabil. T ţl.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Caut urgent pentru cumpărare garsonieră, confort 1, zona Gheorgheni, sau Zorilor, str. Cireşilor sau Grigorescu, str. prof. Ciortea. Ofer preţul pieţei. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd casă mare, 240 mp, suprafaţă' locuibilă, suprafaţă totală 1000 mp, finisată, gresie, faianţă, parchet, construcţie din 1992, canalizare. începutul cart. Iris, pret 73.000 DM .negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Caut teren de construcţie sau arabil, eventual cu cabană, zonă bună. Ofer plata pe loc. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2, 3, 4 camere conf. U, I sau II, în Mănăstru (Primăverii sau Calea Floreşti). Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandat, etaj 2/8, semifinisat, cu telefon, str. Aurel Vlaicu, pret 200 milioane. Tel.: 194541, 194.538. (Ag.i.)• Caut pentru închiriat urgent apartament 2, 3 sau 4 camere, zonă ultracentrală, amenajat şi mobilat pentru pretenţioşi. Ofer preţul pieţei în valută. Tel.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Dau în chirie apartament o cameră, str. Horea, mobilată, cu telefon. Pret 130 DM. Tel.194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 3 camere, confort 1, etajintermediar, telefon, îngrijit, garaj, str. Bucureşti, preţ 240 m ilioane.. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort mărit, str. Tamiţa, finisat, pret 220 milioane negociabil. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, c u parchet, uşă sch im b a tă , lambriuri, faianţă, gresie, e ta ju l 2 , în bloc cu 4 etaje, î n Gheorgheni, preţ 110 m ilioane negociabil. Tel.: 1 9 6 .8 5 7 ,198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 cam ere , confort unic, în Mănăştur, pe s t r . Mehedinţi, bloc. D, etajul 3 d i n 10 etaje, cu baie şi bucătărie c u faianţă, cu telefon, zugrăvit în lavabil, preţ 135 m ilio a n e negociabil. Tel.: 196 .857 , 198.204.. (Ag.i.) t :• Vînd apartament 3 camere, c u balcon- în Mănăştur, pe s t r . Mehedinţi, Gurghiu, cu telefon, pret 140 milioane negociabil. Tel.’: 196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, c u parchet, balcon închis, telefon, Mănăştur central, pe str. Peana, pret 155 milioane negociabil. TeL: 196.857, T98.Z04. (Ag.i.)• Vînd garsonieră, conf. 1, în Ivţănăştur, 28 mp, etajul 2 , nefinisată, pret 95 milioane neg. Tel.: 196.857,’ 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în - Mărăşti central, cu 2 băi, 2 balcoane, parchet, preţ 165 milioane neg. Tel.: 196.857,198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, 2 băi, 2 balcoane, etaj 2 în bloc d e 4 etaje, cu telefon în Mănăştur central şi Mărăşti Central, p re ţ 200 milioane negociabil. T el.:196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort m ărit pe C a le a D orobanţilor, te le fo n internaţional, baie şi bucătărie c u faianţă şi gresie modernă, preţul de 180 milioane negociabil. Tel.:196.857, 198.204. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate, în Gheorgheni, c u parchet, balcon închis, faianţă, mozaic la pret negociabil. Tel.:196.857, 198.204.,(Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, cu balcon, telefon, pret 140 milioane negociabil. Tel.’: 196.857, 198.204. (Ag.i.)

^LUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; Y ! T®* 0 © n • Atel/fax 19-73-04;'

^UBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; l i 1 | I s t h j l l î |f f l ' SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; . tel/fax 21-60-75.> 5 * * » ™ » = » = = = — ■- . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . _ ■■—

s i m o a t a - a u m i m c a . 3 - 4 i u l i e 1 9

(2093825)Serviciul H A N A ' R eţea dc distribuţie prin poştă

C o m a n d a ţi a cu m : o gam ă largă de articole erotice, care vă iniţiază , într-o veritab ilă realitate a culturii sexuale, fără com plexe şi prejudccâţ|.

CATALOG CU ARTICOLE EROTICE. Instrumente sexuale ajutătoare, lenjerie intimă, casete video, articole surpriză

- ; * . Expediere cu discreţie maximă

. Talon de comandăDa; solicit catalogul la preţul de 14.900 Iei+taxe poştale (plata prin ramburs), cu condiţia restituirii preţului acestuia din valoarea comenzii de articole.Declar că nu sunt minor, cunosc şi respect dispoziţiile legale în acest domeniu.

. Mume:...................................................... .................................... .......................................Prenume:..tAdresâ:....,

De trimis la: OP. 10, CP. 7, O radea, cod 3700.

Semnătură:

ANIVERSĂRI, MULŢUMIRI

• Pentru grija deosebită jşi profesionalismul cu care 3 ş i fac datoria, aduc m u lţu m iri dr. Simion X u c a c iu , as. M irela C îm pean, Monica Faraga, ^Andreea Nagy, Viorica

| T îo toş, Adina Trîncă, ţ infirm ier Barz Rodica, de Ia

O R L -O FT A a Spitalului -C F R Cluj. Lt. col. dr. Ioan X oboş. (586906)

• Vînd două aparate Sony Play Station. Tel. 31-47-21. (2093893). • Vînd combină Class diesel

în stare perfectă de funcţionare masa 2 m. Preţ 3.5Q0 DM negociabil. Relaţii la Panticeu nr. 86 tel. ' 133 judeţul Cluj. 586896)

• Vînd pui caniche pitic. Tel. 19-05-78. (580443)

• La mulţi ani fratelui meu IOSIF COSMA cu drag

Xariana Moldovan si familia.~ ) ' ’

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd 1 ha teren Zorilor. Tel. 41-18-95. (584266)- Vînd teren în Zorilor. Sunaţi, iapă ora 17 la tel. 12-19-28. *84251) ,f

• Vînd în Floreşti str. Cuza-Vodă nr. 16 casă de locu it cu 2 camere mari, fcucătărie, verandă, pivniţă, c u telefon, apă, gaz, canalizare, grajd, cu şură, curte şi grădină de 1900 mp, iw zitie excelentă. Preţ 75000 I M . Tel. 13-74-15. (584268)

Vîn'd loc de mormînt. Tel 19-16-53. (580434)

ÎNCHIRIERI• Dau în chirie apartament cu

1 cameră. Telefon 19-86-42. (586853) .

. • Ofer spre închiriere, pe perioadă limitată, apartament zona Pata central. Tel. 14-81-17 orete 17-20. (586914)

• închiriez două camere, una nemobilată. Tel. 18-61-71, după ora 20. (580433)

• Dau în chirie apartament cu 3 camere în M ărăşti str. Grădinarilor nr. 6/3. Tel. 14-22- 98. (580438)

• Dau în chirie apartament două camere. Tel. 14-42-66. (580447) __________

DIVERSE

* Vînd apartament 3 camere, confort , semifmisat, balcon 30 r ip parţial închis, pe str. A. ţ*Taicu nr. 27, bl. V I7, et. VI, lp . 23, lîngă Expo Transilvania. 584275)

• Vînd casă 2 camere, Ucătărie, baie, cămară, bucătărie e vară 315 mp str. F-cii de ârămizi nr. 11 Cluj-Napoca. ceţ 200 milioane lei negociabil, iformatii tel. 12-25-78 după ora3.(586856).• Vînd apartament 3 camere

•mfort 1 etaj 2/4 decomandate, nenajat, telefon, cablu si garaj, sl. 42-03-95. si 18-71-78. 80454) .

• Angajăm farm acist specialist. Tel . 092-59-11- 30. (584246)

• Liceul “Avram Iancu” scoate la concurs postul de secretară, în data de 15 iulie 1999, ora 10. Condiţii: operare pe calculator. Informaţii tel. 19-60-28.(586901) ’

• SC Elendoris SRL Cluj- Napoca str .Valea Seacă nr. 2 tel. 43-55-00 angajează urgent doi măcelari calificaţi. (580425)

• Vînd VW Vento l ,8i, 1993 90.000 km, ABS, Mimă, 10.500 DM şi Ford. Vlondeo 1,8 TD,1996,80.000 km, climă, 13500 DM. Tel. 092-60-91- >1. (580388)• Vînd Ford Scorpio 2,8

:înmatriculabil. Tel. 094-34- 5-76, A1. Vlaicu nr. 162. 80448)• Vînd combină'C14 si piese î schimb. Tel. 13-71-83; 43- --60. (586840)

S.C. TURISM-ARIEŞULS.A. Turda, str. Republicii nr. 15, telefon 064-314569 angajează un medic balneolog pentru Baza de Tratament Băi Sărate Turda. (4671543)• • Societate - com ercială angajează operator robot industrial si vînzător gestionar. Telv 19-85-93. (584269)

• în conformitate cu Legea nr.137/ 1995 SC: Italy-Line Exim SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construirea unui depozit”, situat în Cluj-Napoca,. str. Arad nr. 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune

Ta sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (584273)

•. Ingineră textilistă, cu experienţă în organizarea şi conducerea proceselor de producţie a confecţiilor, îmi ofer serviciile. Tel. 14-53-62 orele 16-21. (586915) '

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Dumitrescu Marius anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Casă particulară”, situat în Cluj- Napoca, str. Iasomiei nr. 25. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99/(584264)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Litan Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul garaj situat în Cluj-Napoca, str. Alvema f. n. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (586898)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Secară Vasile anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul masardă situat în Sînnicoara str. 1 Mai nr. 17. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (586909)_________ ’

- PIERDERI• P ierdut legitim aţie de

serviciu pe num ele Marian Gabriela. O declar nulă.(584272) i

• Pierdut legitimaţie de servici pe numele Popa Adriana de la SC Clujana. O declar nulă. (586897)

• Pierdut autorizaţie de transport pe numele Barabas Zoltan. O declar nulă. (586903)

• SAR Transilvania Asigurare Reasigurare SA Cluj-Napoca B- dul Nicolae Titulescu nr. 16/2 anunţă pierderea următoarelor tichete de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto ale SC Asfra SA. Se declară nule tichetele cu următoarele serii: 2508405,2508406,2508407,2508409, 2508410,2508411,2508412,2508745, 2685374,2685385. (586912)

'• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pop Marius Octavian. II declar nul. (586913)

• Pierdut portmoneu cu chei de maşină şi de lacăte. Găsitorul recompensă. Tel. 16-08-40. (580427) .

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Pintea Flavia. îl declar nul. .(580444)

• Pierdut carnet de student pe numele Lehene Radu. îl declar nul. (580445) "

Pierdut legitimaţie de servici pe numele Ilea Nicolaie Iulian. O declar nulă. (580453)

DECESE COMEMORĂRI

• Sîntem alături de Viorica, Lucian şi Cătălin, Ia' despărţirea de soţul şi tatăl drag. Rodica, Darius şi Margareta. (584271)

> Cu adîncă durere anunţ încetarea din viaţă Ia data de 2 iulie 1999, după o lungă şi grea suferinţă, a dragului meu soţ, ALBU VASILE MIRCEA (a Teascului), cu care am îm părţit bucuriile şi necazurile vieţii, la bine şi Ia rău timp de 38 de ani. Sufletul şi gîndul Iui bun va rămîne întotdeauna cu mine. M IRCEA dragă, Dumnezeu să te odihnească în pace. Soţia Jeni Albu. (584277)

• Cu sufletele zdrobite de durere anunţăm încetarea din viaţă la data de 2 iulie 1999 a iubitului nostru tată, ALBU VASILE MIRCEA (a Teascului) din Cluj- Mănăştur, în vîrstă de 75 de ani, fost econom ist ia Avicola Floreşti-sectorul mecanic. Înmormîntarea va avea Ioc luni, 5 iulie ora 15 de la Capela veche a cimitirului Mănăştur. Tată dragă, veşnic vei rămîne cu noi, să ne aperi şi să ne călăuzeşti în viaţă. Dumnezeu să te odihnească în pace. Te sărută cu drag şi te conduc pe ultimul drum fiica av. Albu Sanda- Lucia, fiul ing. chimist Albu Călin-Mircea -şi nora Albu Nina-Maria. (584278)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, frate, bunic DRĂGHICI IOAN. Înmormîntarea va avea Ioc la Cimitirul Central în data de 3 iulie, ora 10. Familia îndurerată.(586902)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a bunei noastre mamă, soacră şi bunică CIGH1R ANA în vîrstă de 60 ani. Înmormîntarea va avea Ioc azi 3 iulie 1999, ora 13 în sat Popeşti. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Fiica Anica şi Norica, fiul Ion cu fam ilia, Teo cu familia, Cornel cu familia şi fiul Paul. (586905) -

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată şi bunic NECHIFOR GAVRILĂ din Colonia Becaş nr. 16. Înmormîntarea va avea loc luni 05.07.1999, ora 14 la dom iciliul defunctului. Familia. (586907)

• Cadrele din comanda Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj sînt alături de colegul lor, col. Teodor Pop Puşcaş şi. de familia sa îndurerată, în aceste momente de adîncă durere pricinuită de pierderea celei ce a fost ANA CIGHIR, soră, mamă şi soţie iubită . Dumnezeu s-o odihnească.(584265)

• Sîntem alături de colegul nostru Cornel Cighir Ia durerea pricinuită de moartea mamei dragi. Sincere condoleanţe. Colegii de la serviciul aprovizionare Clujana. (580446)

• Sîntem alături de colegii noştri Doboş Liviu şi Doboş Nicolae, în aceste momente de grea durere sufletească datorită pierderii celei măi scumpe fiinţe de pe lume: mama. C olegii de la atelierul SC Transcom SA. (584267)

* Sîntem alături de colega noastră Norica în aceste clipe grele pricinuite de m oartea mamei sale. C olectivul M agazinului Alcom Iris. (584270)

• Cu adîncă durere în suflet ne luăm rămas bun de la BRIŞAN ZOIŢA, mamă şi bunică. Amintirea dînsei va răm îne mereu în inim a noastră. Înmormîntarea va avea în localitatea Huedin, Ia ora 14. Fiul Nicolae, noră Silvia şi nepotul Daniel. (584220)

• Luna iulie a adus în inim ile noastre m ultă tristeţe şi durere, luînd-o de lîngă noi pe cea mai iubită mamă, soacră ş i b u n i c ă BRIŞAN ZOIŢA. Prin dispariţia sa a lăsat în urmă un gol im ens şl un dor nesfirşit. Înmormîntarea va avea Toc duminică, 4 iulie 1999, ora 14, în Huedin. Fiica RO dica, g inerele Vasile şi nepoata Carmen.(584253)

• Sincere condoleanţe din partea colegilor din Clinica D erm atologică, fam iliei Brişan la decesul soacrei dragi. (586899)

• Sincere condoleanţe prietenei Viorica Hancu în marea durere cauzată dc pierderea soţului drag Familia Nicu şi M aria Popcscu. (586904)

• Sîntem alături dc colegul nostru Orban Artur în marea durere pricinuită de moartea fulgerătoare a tatălui său drag. Sincere condoleanţe fam iliei îndurerate. SC Central SA Raion Decoraţiune şi Sport. (586908)

• împărtăşim durerea colegului nostru ing. chim. Albu Călin în aceste momente grele pricinuite de pierderea tatălui său şi îi transm item întreaga noastră com pasiune. Colectivul TESA al Secţiei Pantotenat SC “Terapia” SA. (586910)

• în aceste clipe grele de suferinţă pricinuite de trecerea în eternitate a tatălui drag sîntem alături de dl. ing. chim. Albu Călin. C olectivul SecţieiPantotenat SC “Terapia” SA. (586911)

• Sîntem alături de colegă noastră Aluaş Rozalia în momentele de mare durere şi tristeţe pricinuită de moartea fratelui. Colegii de la SC Artas. (580450)

• Sincere condoleanţe familiei îndurerate cu ocazia p ierd erii fulgerătoare a colegu lu i nostru drag D EM ETER IO SIF. Colectivul oamenilor muncii de la SC Mecanica Marius SA. (580451)

• Un gînd pios la comemorarea a 3 ani de la trecerea în eternitate a dr. V A SIL E CIUCÂ. Nu te vom uita . Familiile dr. A. Căpâlna şi ing. M. Mălai.(584261)

• C onsiliul de Administraţie al SC Terapia SA este alături de ing. Albu C ălin în m area durere' p ricin u ită de pierderea tatălui drag şi îi transmite sin cere condoleanţe.580455)

Sînt 6 săptămîni de la pierderea dr. AUGUSTIN DORDAI absolvent al Facultăţii de Medicină Cluj promoţia 1981. Ţie UCULE drag, sentimente de neuitat Fam ilia . îndurerată.(584260)

• Duminică, 4 iulie, se îm p lin esc 6 luni dc la trecerea în nefiinţă a iubitului nostru tată şi soţ, ZOICAŞ VASILE, pe care nii îl vom uita niciodată. Slujba dc parastas va avea loc la Cimitirul Central, în data dc 3 Iulie, ora 9,30 O d ih ncască-sc în pace Fam ilia îndurerată(580417)

• A trecut o lună dc cînd neuitatul nostru SZEKELY GYORGY' publicist a trecut în nefiinţă lăsînd în urmă durere şi regret în sufletele fam iliei şi a prietenilor. (580420)

Se împlinesc 6 săptămîni dc cînd m ama noastră TOŞA MARIA numai este printre noi. Fiica Mariana M oldovan şi fiul I so if C osm a. Dum nezeu să o odihnească în pace. Parastasul va avea loc în 04.07.99 în Mănăştur. (F)

Se împlinesc 6 săptămîni de cînd bunica noastră dragă, TOSA MARIA nu mai este printre noi. Dana cu soţu l, Adrian Lupaş, C ristin a , O vidiu, Puiu, Dorina, Andreea, Ştefan şi Bogdan. Dumnezeu să o odihnească. (F)

0

EVÂRULde Cluj z

Z "TV'?*

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulvă puteţi «dresa direct la redacţia ziarului, str.Napocanr.16. adevărul

.de Cluj

E S I S Im m’m â s

sşţţşţşr' i e H f

| | a întotdeauna trebuie să spun că a fost odată ca niciodată un împărat

4 care,-pe lingă alte defecte, avea trei s i . Peste mări şi zări, peste cîmpii şi şuri. mai habita un împărat, care,

rea, avea trei fete. De prisos să mai t că ambii împăraţi, ajunşi la vremea siei, se gîndeau fiecare ia odraslele ilalt. Zis şi făcut. împăratul cu trei ori hotărî într-o bună zi să-şi trimită si a cea mare să se cupleze eu fata cea ; a celuilalt împărat. în calea acestei mgături de viitoare rudenii stătea numai

'ta ta si diferite pericole întîlnibiie la tot 1 \ . , ; ■ • - . . ; ;iîn d flăcăul cel mare părăsi curtea

.re, împăratul îmbrăcă la repezeală o i d e urs şi îi ieşi în faţă tocmai pe cînd cu flăcăul în spate se pregătea să treacă

du. Pe pod! Dată fiind conjunctura or vremuri, calul se sperie şi făcu cale rsă mîncînd pămîntul. După ce mîncă două hectare se opri, dar era deja prea î. Aceeaşi soartă o împărţi şi cel de al

' a băiat al monarhului, dar cu un alt ‘D.J..Harap, ultimul dintre cei trei hi, nu se sperie însă de urs, întrucît de topii, pe el îl călcase în dese rînduri o unea lighioană.| ia vărul este însă cu totul altul. Ajuns

' wv itu l podului cu costumaţia aferentă, \ latul avu neşansa să dea nas în nas cu

> veritabil, pe deasupra şi în călduri.' blana împăratului aparţinuse anterior

. xsoaice, nu are rost să insistăm asupra ' cursiunilor derivate din această

;ire. Cert este ,că împăratul, ■ alias - ca, nu se afla la capătul podului cînd

S-Jfarap şi al său cal intersecta traictoria

celor două lighioane ce tăvăleau acum •prundişul rîuiui. Totuşi, profitînjd de educaţia aleasă primită în copilărie,' D.J. Harap ştia foarte bine că trebuie şă se ferească de omul bun şi pomul copt, dar şi de omul spîn. Despre cea de a doua parte a înţelepciunii părinteşti D.J.Harap nu avea

D.J. Harapteamă întrucît nu avea nici un fel de relaţie cu antrenorul lui “U”. Mai greu era cu omul bun şi pomul copt.

Şi mergînd omul şi calul cale lungă să le-a ajungă (merindele), numai ce dădură peste regina furnicilor, matca albinelor şi tatăl iepelor. Milos din fire, D.J. Harap le cruţă viaţa. Nu acelaşi lucru se poate spune despre cal, care era foarte pofticios din fire. Trecem cu vederea celelalte întîlniri ale celor două personaje şi ne oprim puţin atenţia asupra momentului crucial al acestei povestiri, primirea la curtea împăratului Verde de Paris şi corvoadele suferite de bietul peţitor şi al său cal ascultător. -

Primul aspect semnificativ pentru noi este misiunea'de aducere a şălatelor din serele ursului (observăm aici repetabilitatea motivului “ursul”, în fapt, simbolul a tot ce-i mare, puternic şi maro). Chiar dacă a reuşit să treacă cu bine peste această misiune imposibilă precum şi peste alte mofturi ale împăratului, D.J,-Harap avea să

se izbească la un moment dat de 6 sarcină incredibilă: aducerea în perfectă istare de conservare a unei fete dintr-o ţară vecină cu suprarealul, România.

în drumurile sale prin pitorescul peisaj al acestei ţări, D.J. Harap avea să se întîlnească cu diferiţi oameni pe care îi catalogă cel puţin ciudaţi. Flâmînzilâ şi Setilă (două nume mai degrabă de localităţi decît de oameni) erau de fapt prototipul majorităţii locuitorilor din ţara eclipsei. Erau nişte oameni săraci, cu bun simţ şi cu ospitalitate tradiţională. Intrind în vorbă cu ei, D.J. Harap află că umila lor condiţie se datora în mare măsură stăpînilor Impozitilă şi Taxilâ ce nu-i lăsau nici măcar să sufle fară a plăti pentru asta. De la ei află D.J. Harap că pentru a reuşi să scoată din ţară fata împăratului ( care în fond nici nu era fată de împărat, dar căpătase această distincţie în urma unei dovezi căreia nimeni nu se gîndise să-i verifice autenticitatea) avea nevoie de mult curaj şi cîteva aprobări, dar va trebui să aştepte pentru asta cîţiva zeci de ani. Nefiind nemuritor, Harap se gîndi să eludeze prevederile legale. Nimic mai simplu, întrucît îi ştia de multă vreme pe Senatorilă şi Deputăţilă, oameni integri şi rupţi, de realitate.

Cu’fata sub braţ Harap porni spre casă, dar tentaţiile îl loveau la fiecare , pas. într-un tîrziu, ajuns pe malul Bosforului cedă ispitei şi rugăminţilor localnicilor. Nu- i păru rău, deşi în viaţa lui nu mai ajunse la curtea împăratului pentru care trebuia să îndeplinească misiunea. Trăi însă fericit pînă la adînci bătrîneţe înconjurat de bani şi mandate de arestare pe care însă nu le băga în seam ă..

f u M

' : ■ • % ,' V

-c-

'■xFoto: I. PETCU

încălecai pe o lopată şi vă spusei povestea toată.

- jurnal de bloc -Sâptămîna trecută, cel mai tare om de pe Aleea Vidraru ost Leone, zis “Cîru”. • Băiatul cel mare al “Lordului” . căsătorit şi a făcut o nuntă ce a strîns printre privitori -lâtate din cartier. • Aflu cu oarecare întîrziere că Aleea iraru a mai dat posterităţii o vedetă. • Andreea din C5 este tonajul centrat în clipul celor- de la “Valahia”, “Banii şi

-de”. • Întorcîndu-ne în mijlocul celor mulţi şi anonimi, să râm că neastîmpăratul “Kojak” a fost la un pas de a se lua | gît cu domnul Oniga. • Avînd însă proaspătă în memorie

ecţîa corporală aplicată chefliului Petre, Oniga a renunţat ultimul moment să declanşeze un spectacol aşteptat de .1 lumea. • Dat în folosinţă după eforturi îndelungate, rfonul de la scara I a blocului.C3 se încăpăţîneazâ să ţioneze doar cînd vrea muşchiu lu i.« După cum se vede, dseală mare prin Mănăştur.

Fotbalul şi fetele mai spalăşosetele?

măcar jumătate din spectacolul unui meci de fotbal, fie el de divizie inferioară. Pentru că, deşi toată lumea ştie că femeile sînt egale cu bărbaţii, domnişoarelor şi doam nelor fotbaliste le lipsesc unele lucruri

se prea dezvoltă la practicantele acestui sport.

Ştiu că multe reprezentante ale sexului slab lini vor turna cenuşă în cap după ce vor citi aceste rinduri. Dar sînt la fel de sigur că marea lor majoritate

(şi nu numai în şort) ca să poată (dacă nu toate) nu şi-ar lăsa ajunge la perform anţele fusta pentru un şort sau pantofii

O Ileană Cosînzeană cu felie din tortul absurdului,

3agină realizată de Mihai HOSSU

O rice asem ănare cu orice s-ar putea să fie întîm plătoare şi trecătoare

ghete de zmoalâ şi cercei făcuţi .din jambiere, tăvălită prin varul de la 11 metri, iată o inepţie pe care nu pot să o înţeleg. Fotbalul feminin, grotesc şi totuşi amuzant, pare să sucească în acest sfîrşit de mileniu multe minţi aplecate spre dezmăţ, spre schimburi de tricouri ude şi mulate.

într-o lume nebună, fotbalul feminin nu este decît o mică

delicatesă , cu gust exotic şi arom ă deşartă. 22 de fiţe amestecate într-un sport care nu le aparţine şi în-care nu au ce căuta. în primul rînd pentru că nu le stă bine. Cu crampoane, o femeie arată ca un bărbat pe masa ginecologică. Şi apoi, oricît s-ar strădui creaturile ( cu foarte puţine excepţii toate jucătoarele de fotbal arată ca un troleibuz) nu pot oferi nici

colegilor lor, fo tbaliştii. în .primul rînd e vorba de calităţile fizice indispensabile sportivilor de performanţă, calităţi pe care femeile,'oricît ar fi ele de egale, nu le vor putea avea niciodată. Şi mai e şi o chestiune de imagine. Fotbaliştii stau în “zid” cu mîinile lăsate scut pe anumite zone periculoase. Sincer să fiu nu am avut niciodată răbdarea de a privi un meci de fotbal fem inin, - dar nu cred că fotbalistele fac “zid” cu mîinile încrucişate pe piept. Şj asta din' motivul că respectiva zonă nu

cu toc pentru crampoane. Mă încăpăţînez să susţin că fotbalul (dar şi alte sporturi) nu este făcut pentru femei. Ele au la dispoziţie alte mijloace pentru a ieşi în evidentă.

Dar," în fond, pentru a nu mă acuza nimeni misoginism, “tre să spun” că impresia pe care mi-o lasă femeile-crampon mi- o inspiră şi bărbaţii purtînd fustă (şi nu mă refer la scoţieni) precum şi alte ipostaze care nu sînt făcute pentru ei.

Pînă una alta, “lăsaţi femeile să stea acasă!” ■

1

''Vi. .

/ i 5 H rf 1 | \ .11

Alo, Generaţia7 5

Next?“Domnu preşedinte, vreu să vă spun şi io un

lucru. Aşa îs de scumpe tăte în ţara asta că-mi vine să plec afară. Dar cred că nici acolo nu-i prea bine că plouă mult. Din salarul meu de om al muncii îmi permit să fac următoarele lucruri: să trăiesc bine o zi pe iună, să merg cu trenul pînă mă dă jos “naşu”, să beau şi să înjur. Alo, domnu preşedinte, nu Vă aud prea bine, aşa cum vă auzeam în campania electorală. Mai vreau să vă zic că mi-am dat seama că pentru ca să trăiesc mai bine trebe să deschid o firmă. Am deschis-o, dar nu am găsit prea multe pe acolo. No, amu vă las, domnu preşedinte, că nu pot vorbi mult pe abonamentul meu, am numai 5 minute gratuite şi alea costă 470 de. lei. Restul trebuie plătite. Salutări iui doamna Zoe, că aicea-i multă ploieî Da să nu uit, io tăt îs mulţumit că am găsit ceva ieftin. Nu vă zic ce, că aude Decebal şi o scumpeşte şi pe asta.” .

Se spune că după seirjoarea contractului cu] francezii, amărîta noastră “Dacie” vă căpăta un alt ‘iook’ţ. Frumoasă şi neprihănită. Ieftină şi cine-o mai crede. ~ , Cunoscînd faptul că româhii fac din ţînţar armăşar, nu mi se pare imposibil să facă din “Dacie” maşini. Dar pînă atunci să privim în poza fotoreporterului Ion Petcu prima Dacie cu 2 EuropenWlfigă ea. ? I*

y.FotoUJ^Eoua Dacie

ar putea f i reclama

dumneavoastră!

La ultimul antrenament al studenţilor clujeni de dinaintea, plecării spre Colibiţa. s-a prezentat şi S. Mihalache (Sportul

Studenţesc). Astăzi de la ora 10 pe Stadionul Ion Moina M. Lăzăreanu şi G. Boca vor definitiva locul de 22 de jucători in

urma jocului-şcoală care va avea loc.

umtmca. 3 4 iulie 1999

| Ştiinţa Politehnica Cluj în anul promovării în Divizia “A", 1955. Dc la stînga la dreapta: Radu 3eorgea, Torner, Beju, luga, Posmoşanu, Ghika, Steflea, Zăgrean, Lucacciu (rîndul de sus); Pprea, Reli Grosu, Epure, Căliman, Prelipcean, fon iţă, Liaţi II, Mătieş (în rîndul de jos).

Astăzi, în ultima etapă a D .N . I I I

"U " Cluj - "CI"-TimişoaraDupă multe şi nejustificate întreruperi, după

întîlniri care au ridicat şi încă ridică semne de întrebare, după scene demne de ringurile de box, Divizia naţională de rugby îşi consumă ultimul act astăzi, 3 iulie,In condiţii “speciale”. Am în vedere lupta pentru titlul naţional între Steaua şi Dinamo, cu foarte multe semne de întrebare, nemulţumiri şi suspiciuni de ambele părţi. Întîlnirile CSM Sibiu - Steaua şi Rulmentul Bîrlad - Dinamo au început cu mult timp înainte, războiul psihologic purtat între cele două team-uri militare fiind în toi. Cert este că la Sibiu va arbitra englezul Steve Lander. Comentariile sînt de prisos...

“ U” Cluj luptă pentru un loc 4, aproape de valoarea echipei. Se luptă într-un context în care, pentru aceeaşi clasare mai “trag” Farul şi “U” Timişoara, adversara clujenilor. Întîlnirea din Parcul sportiv “Haţieganu”, arbitrată de Doru Gordin, are un singur cîştigător, “U” Cluj. Va fi un rezultat şi o victorie logică în preajma celor...

50 de ani de rugby la Cluj-Napoca

Rugby-ul clujean aniversează frumoasa vîrstă de 50 de ani. Cînd şi cum au trecut nu este greu de spus şi povestit. Cert este că Politehnica, Viitorul, Ştiinţa, Agronomia, CFR, Locomotiva, Armata, UMMR, “U” Cluj au dat rugby-uluî românesc jucători de valoare, creînd o frumoasă tradiţie. Au creat o istorie perfect integrată naţional şi internaţional, care va face să curgă multă cerneală.

Programul celor două zile aniversare este cuprinzător: sîmbătă, 3 iulie, ora 9 - întîlnirea generaţiilor, urmată de întîlnirea “U” Cluj - “U” Tim işoara, ora 10 şi o masă cîmpenească; duminică, 4 iulie, de la ora 9, vor avea loc jocuri de copii, tineret şi seniori, urm ate de b ilateralu l Selecţionata Transilvaniei - Selecţionata Capitalei, ora 11, jucători pînă la... 55 ani.

Demostene SOFRON

Iugoslavia - Italia şi Franţa -Joi, în capitala Franţei; s-au disputat Spania: "Careul de aşi"

sferturile” de finală_ ale Campionatului cretjjtată doar cu 2,6%, deşi “cocoşii” au european de baschet. Intr-un prim, sfert de 0j,ţjnuţ ca lif icarea în sem ifinale g ra ţiefinală, Italia, considerată de specialişti principala adversară a Iugoslaviei la cîştigarea titlului suprem a snopit Rusia cu 102-79. Cel mai prolific marcator al “Squadrei azzurra” a fost Carlton Meyers autor a 22 de puncte şi Gregor Fucka, marcator a 19 puncte. In penultimul act al competiţiei, Italia va întîlni Iugoslavia, plavii dispunînd în “sferturi” destul de greu de Germania cu 78-68. Cel mai bun de pe teren a fost pivotul Vlado Scepanovic, autor a 17 puncte. De asemenea, au ieşit. în evidenţă Bodiroga şi Obradovic. Fără îndoială, acest meci reprezintă adevărata finală a turneului, iugoslavii fiind consideraţi favoriţi. Publicaţia italiană “Gazzetta dello. Sport” a realizat un sondaj pe Internet în care din cele 2.300 de persoane care au participat la acest (l-am putea numi)'vot, 54,2 % sînt de părere că plavii vor cîştiga C.E., iar 28, 6 % pariază pe naţionala Italiei. Ţara gazdă, Franţa, a fost

succesului repurtat în faţa Turciei cu 66-63. Eroul partidei a fost Weis care a marcat coşul victoriei în ultimele secunde. Turcii au jucat excelent repetînd bunele evoluţii din meciurile cu Cehia (78-73) şi Italia (61-64), dar au avut ghinion pierzînd în ultimele secunde calificarea în premieră în semifinalele C.E. de baschet masculin. Gazdele se vor duela în penultimul act cu Spania, învingătoare în faţa Lituaniei cu 74-72. MVP-ul meciului a fost pivotul lui Estudiantes Madrid, Herreiros, autor a 28 de puncte. în să trebuie rem arcată evolu ţia excelentă a lui De la Fuente, conducătorul de joc al ibericilor care a fost pe tot terenul reuşind multe recuperări, servindu-şi ideal colegii. După părerea lui De Ia Fuente dacă Spania bate Franţa titlul va lua drumul Peninsulei iberice.

Cristi FOCŞANU

Wimbledon - 4999

Jucînd în... ploaie

Logic, turneul ar fi trebuit să se încheie duminică, odată cu finala masculină, dar mai mult ca sigur com petiţia se' va prelungi puţin. Joi, întrecerea masculină a fost întreruptă rapid, din cauza ploii, pe terenul “C en tral” , Henman abia a apucat să-şi cîştige serviciul în faţa francezului Pioline cei doi combatanţi trebuind sâ întrerupă d isputa după 3 minute. In concursul feminin, deţinătoarea “en-titre” a titlului, cehoaica •Jana Novotna, a fost eliminată de numărul 2 mondial Lindsay -

Davenport în două seturi 6-3, 6-4. Germana Steffi G raf a învins-o pe jucătoarea de culoare, Venus Williams, sora mai mare a Serenei Williams, în trei seturi 6-2, 3-6, 6-4. Proaspăta cîştigâtoare a “Roland Garros-ului” a jucat fantastic, dominîndu-şi adversara care a arătat ceva doar în setul secund pe care şi l-a adjudecat. Aşadar nici în acest an Wimbledon-ul nu va intra în palmaresul unei jucătoare de culoare. Alte două d ispute au fost în tre ru p te , franţuzoaica Natalie Tauziat o conducea cu 6-4 pe croata M. Lucie, iar meciul d in tre revelaţiile A. S tevenson şi Jelena Dokic s-a întrerupt la scorul de 6-3 pentru Stevenson în primul set şi 5-1 pentru Dokic în setul secund.

Cristian FOCŞANU

Dopajul în sport

1

Sportul ne obligă sâ vorbim mereu despre dopaj şi substanţele interzise, atît de dăunătoare organismului. în goană după victorii şi recorduri, sportivii se dopează! E o realitate, un adevăr dramatic!. Tot mai multe concursuri, pe tot mai mulţi bani, duc spre o promiscuitate a sportului. Anul trecut, Turul Franţei - cea mai mare competiţie ciclistâ a lumii - a fost la un pas de a fi anulat. Ciclişti şi echipe au fost eliminaţi din “Marea Buclă”, cum i se mai spune. Şi echipa,

ţ celebră de acum, Festina! Dacă j acele-controale mergeau mai departe, nu ştiu dacă ar mai fi rămas vreo 10 rutieri în tur! în acest an, cu două etape înainte

jde sfîrşitul Turului Italiei, i celebrul Marco Pantani', lider j autoritar, a fost obligat să jabandoneze. în sîngele lui j s-au găsit prea multe substanţe \ interzise!! Pantani nu va I participa, se pare, nici în Turul Franţei* deşi a fosf^iertat!! Recent, în Turul Elveţiei, în

~ primele 5 etape, au fost găsiţi ~> dopaţi 4 ciclişti, care au tras

pe dreapta: Ediţia din acest an ; a Turului Franţei e deja supusă i.unor scandaluri tot pe

chestiunea dopajului.- Sportivii se dopează pentru

bani. E un lucru cert. Banul

dictează - aşa cum am mai spus-o - el înalţă omul în slăvi şi-l prăbuşeşte în noroi şi în cenuşă. Membrii CIO nu se dopează! Ei primesc cadouri! Nu e tot un fel de dopaj?!?

Dacă s-ar trece riguros la controale anti-doping,

.îndrăznesc să afirm că am rămîne fară marile discipline sportive: atletismul, ciclismul, halterele, polo şi cîte altele. De obicei sînt depistaţi cei mici, nu sportivii marilor puteri. Rar veţi auzi că un sportiv american a fost găsit pozitiv la un control. Ei aparţin unei naţiuni care stăpîneşte şi conduce lumea şi, ca atare, sînt protejaţi. Iată, atletul. Maurice Green a stabilit un nou record la 100 m plat cu timpul de 9,79 secunde. Aş fi socotit un gest de mare nobleţe dacă ni se spunea că atletul a fost controlat anti-doping şi eventual - pînă la această oră - şi rezultatul. Dar americanul, sînt sigur, doar printr-o minune va putea fi controlat şi găsit dopat!

Banul e marele drac al universului, care le încurcă şi le descurcă pe toate. Iar Omul - umilul- lui servitor. Uite aşa progresăm. încotro? Ei bine, asta nu ştim!

Viorel CACOVEANU

findea l-a iertat pe Boca şi R. Cîmpeanu s-a lâsat de fumat• Ploaia căzută jo i asupra

Clujului l-a îm piedicat pe Marcel Lăzăreanu să-şi ducă* pînă la capăt şedinţa ' de antrenam ent. După ce şi-a alergat elevii minute bune, Lăzăreanu a ordonat întrerupe­rea programului cu promisiunea că ce s-a pierdut va fi recuperat Ultimii care au intrat la vestiar au fost cei trei portari: Mîme, F. Lăzăreanu şi Sin, aflaţi sub stricta supraveghere a lui Zoltan Iasko. La antrenament a asistat şi Ioan Maja, care încă în cursul zilei de ieri şi-a dat acceptul ca

Grigore Boca să fie secundul lui M. Lăzăreanu, iar pe actele trim ise la FRF antrenorul principal al echipei. Şi tot joi Ia Stadionul “Ion Moina” Boca şi-a cerut scuze dr. Dorin Andea, astfel că ieri Andea l-a informat pe Maja că şi de acum înainte se poate conta pe serv ic iile sale. M ediatorul “conflictului” a fost Marcel Lăzăreanu!

* Juniorii Alex. Păcurar, Radu Dan, Marius Purcar şi Dan Codreanu se vor bate pentru trei locuri scoase la “concurs” de

conducerea tehnică. S-a hotărît ca din cei 22 de jucători care vor face deplasarea duminică Ia Colibiţa trei dintre aceştia să provină de la Centrul de copii şi juniori. -,

• Vineri s-a reîntors la Club Remus Cîmpeanu după un scurt concediu m edical petrecu t departe de Cluj. “Nu m-am simţit prea bine. De marţea trecută m-am lâsat de fumat. Ultima ţigară am pufait-o la 10.30 şi de atunci mă uit la alţii cum îsi distrug viata!”

Codin SAMOILĂ

Triatlonul de Ia Baia-Mare• Clujeanul Bocor pierde locul întîi din cauza organizatorilor •Pentru Asociaţia Sportivă Maratriathlon din Baia Mare organizarea

primului triatlon pe distanţe olimpice de la noi din ţară a fost un ruşinos eşec. Duminică, s-au desfăşurat probele de înot (1,7 km), ciclism (40 km) şi alergare (10 km), atît pe teritoriul judeţului Maramureş, cît şi în Satu Mare (lâ lacul Apa), multe lucruri penibile petrecute la acest concurs rămînînd în umbră dacă de ele nu ar fi fost afectat şi sportivul clujean angrenat în competiţie. Romeo Bocor de la AS Ardaf, a pierdut proba de ciclism pe care o conducea la un moment dat detaşat pentru că organizatorii nu au postat arbitri la intersecţiile din oraşul Baia-Mare. Cum clujeanul nostru nu cunoştea oraşul, a fost nevoit să facă un ocol inutil de aproximativ 5 km greşind traseul şi pierzînd astfel două locuri în clasamentul final. De acest incident au profitat lanos Szikszai din Tîrgu Mureş şi Ciprian Palea din Baia Mare, care au urcat în această ordine pe podium. Locul trei al lui Bocor este cu atît mai merituos cu cît el a trebuit să recupereze handicapul datorat proastei organizări, el avînd prilejul să-şi ia revanşa sîmbătă la Zămeşti unde kitometrajul probelor va fi altul: la înot - 1,2 km, la ciclism - 80 km, iar la alergare - 15 km. La feminin, Clujul nu’a mai putut fi oprit să-şi ia partea leului, Gabriella Silai de la Clubul de cicloturism “Napoca" încheind probele pe locul întîi într-un concurs unde nu a avut adversare. Pentru o premieră cum a fost acest concurs gafele celor însărcinaţi cu organizarea au însemnat o pată greu de şters. Vorbele aspre de mai sus îşi au în întregime rostul.

' V Cristian TODEA

3 iulie• Cu două decenii în urmă, în

1979 în această zi au luat sfîrşit pe lacul Snagov, întrecerile din cadrul Campionatului naţional de caiac-canoe pe echipe. Titlul de campioană naţională a fost cucerit de sportivii de la Dinamo Bucureşti care au totalizat 120 de puncte, faţă de cele 115 realizate de colegii de la Steaua.

• în cadrul C.N. de haltere din acel an halterofilii clujeni au obţinut trei titluri: “semi-mijlodur Dragomir Cioroslan (legitimat temporar la Olimpia) a cîştigat categoria sa cu un total de 312,5 kg, "semigreul” Tasnădi Ştefan, de la "Clujana" a devenit campion cu 360 de kg, iar Kreicik Ştefan (C .S .M .) a cucerit titlul la categoria +110 kg, cu un total de 370 kg. .

LÂSZL6 Fr.

IC o p a j Americă

Joi au continuat partidele primei etape din cadrul celei de-a 32-a ediţii a Cupei Americii la fotbal, tn prima zi în grupa A, la Asuncion, Paraguay (ţara gazdă) a terminat surprinzător 0-0 cu naţionala Boliviei, iar Peru a dispus de' Invitata ediţiei. Japonia, cu 3-2.

CLASAMENT

1. Peru 12. Bolivia 13. Paraguay 14. Japonia 1

3-20-00-02-3

Grupa B

La Cludnd de Este. vlco- cam pioana mondială şl deţinătoarea Copei Americii, Brazilia, a snopit modesta echipă a Venozuelel cu 7-0. Pentru "cariocas" ou marcat Ronaldo (27 şi 63), Amoroso (48 şi 81), Emerson Ferreira (40) şi Rivaldo (47) şi Assissi (74). Din lotul deplasat în Paraguay do antrenorul W anderloyLuxemburgo lipsesc Edmundo şl Felipe ambii certaţi cu tehnicianul brazilian, Edilson accidentat şi mijlocaşul lui AC Milan, Leonardo, care a refuzat sâ mai joace la naţională pentru că nu a fost investit în funcţia de căpitan al naţionalei, onoare care pînă la urmă i-a revenit fundaşului lui AS Roma, Cafu. în cealaltă partidă a grupei, tot la Ciudad de Este, Chile a pierdut la limită 0-1 în faţa Mexicului (gol marcat de Hemandez).

CLASAMENT

1. Brazilia ’ • 1 1 0 0 7-0 32. Mexic 1 1 0 0 1-0 33. Chile 1 1 0 0 0-1 0 • *4. Venezuela 1 0 0 1 0-7 0

: Grupa C ;;

La Juan Caballero, Columbia a dispus la limită, 1-0, de Uruguay. Prima cîştigâtoare a competiţiei, Uruguay, a evoluat slab reuşind să scape ieftin în faţa redutabilei echipe a Columbiei. Cel mai bun de pe teren a fost atacantul Gaviria.

Argentina a debutat cu dreptul la Luque, dispunînd cu 3-1 de Ecuador.

CLASAMENT

1. Argentina 12. Columbia 13. Uruguay 14. Ecuador 1

1 0 1 0'0 0 0 0

0 3-1 0 1-0 1, 0-11 1-3

Cristian FOCŞANU

1996 - Negocierile Guvern - Sindicate - Patronate - Pensionari s-au încheiat fără nici un rezultat.

1990 - La Reuniunea de la Bruxelles a "Grupului ceti 24", România a fostexclusă deja programul de \

datorită modului violent în care au fost înăbuşit! ' demonstraţiile de la Bucureşti din lune iunţl

Şi Ursus face disponibilizăriConducerea societăţii Ursus

â anun ţat deru larea unui program d e re s tru c tu ra re c are va implica disponibilizarea unui număr de salariaţi cuprins între 350-500. Aceştia vor proveni de la fabricile pe care cunoscutul producător de bere le deţine la Cluj, Buzău şi Piteşti; Potrivit directorului general, Craig Mc D ougall, rep rezen tan t al acţionarului m ajoritar, firma sud-africanâ South African B rew eries, . angajaţii disponibilizaţi vor primi, pe lîngă salariile compensatorii p revăzu te de lege, plăţi com pensatorii asigurate de companie. De asemenea, Ursus îi va ajuta pe disponibilizaţi să se reintegreze profesional şi se va implica în găsirea unor locuri

Foto: I. PETCU

de muncă pentru aceştia. \ P entru acest an Ursus -a

p rev iz ionaf o creştere a volumului vînzărilor cu 50 la sută comparativ cu anul trecut, însă pînă în prezent nu a reuşit să.atingă această performanţă.

Volumul vînzărilor zilnice ale com paniei se ridică la aproximativ 6Î10.000 de sticle. Potrivit lui Mc Dougall, Ursus deţine 14 la sută din piaţa românească a berii, c

C. BERINDEAN

R ezerva v a lu ta ră a BNR a sc ă z u t la 813,1 m ilioane dolari

Rezerva valutară în devize a BNR a scăzuţi la sfîrşitul lunii iunie, la 813,172 milioane dolari, de la 1,023 miliarde dolari în mai, în urma plăţilor făcute în contul serviciului datoriei externe, acesta , fiind cel mai scăzut nivel, din februarie 1997.

Cele două miliarde dolari care au fost plătite în şase luni în contul datoriei externe, la care s-a adăugat imposibilitatea atragerii unor surse de finanţare externe, au topit efectiv rezerva valutară a BNR, care se refăcuse în cursul anului 1997. în februarie 1997, rezerva valutară era de 697,7 milioane dolari,'de la acea dată urmînd O creştere continuă a acesteia pînă în septembrie -1997, cînd s-a atins 2,6 miliarde., dolari. .

Lipsa materializării practice a promisiunilor de reformă şi restructurare, la care s-a adăugat şi criza din Asia şi Rusia, au dus la reducerea dramatică a interesului investitorilor străini pentru România şi, în consecinţă, a intrărilor de capital, avînd în vedere câ economia era în declin. De asemenea, piaţa externă nefavorabilă, plus scăderea continuă a ratingului de ţară, a făcut ca România să nu se poată împrumuta'pe piaţa externă, pentru a-şi finanţa serviciul datoriei '

externe. Din acest motiv, România a trebi să-şi plătească datoriile din rezervă, neavînd af surse de finanţare. -

‘ Rezerva de aur a României, de peste 101 te» a fost,-la 30 iunie, de 848,934 milioane dola- Dacă. şi în luna iunie, în continuare, cantitatea i aur din rezerva BNR a crescut, valoric s înregistrat o scădere de la 852 milioane dolari, sfîrşitul lunii mai, la 849 milioane dolari în prezer Motivul este scăderea preţului aurului pe pieţe internaţionale/de la 271,05 dolari/uncia la 2t dolari/uncia. ■' 1

Rezerva totală a BNR, devize pius aur, a fo

la sfîrşitul lunii iunie de 1,6621 miliarde dolari -După ce, în primul semestru al acestui an,

fost plătite peşte două miliarde dolari în contj serviciului datoriei externe, acum obiectivul nr.

“al Băncii Naţionale este refacerea rezervi 'valutare. BNR îşi consolidează în acest scc| poziţia de cumpărător net de valută pe pia! interbancară internă. în acelaşi timp, rezerva vj creşte cu sumele ce vor rezulta din acorduri aranjamente internaţionale de împrumut”, se arai într-un comunicat al BNR.

Salariul mediu netpe economie a fost, în luna mai, de circa 1.460.000 lei,în scădere cu 1,3%' Salariul mediu nominal net pe economie a fost,

în luna mai, de 1.460.453 lei, iar cel brut, de1.835.505 lei, în scădere faţă de luna anterioară cu 1,3%, respectiv cu 1,6%, informează Comisia Naţională pentru Statistică.

Raportul dintre indicele cîştigului salarial mediu nominal net şi indicele preţurilor de consum. în luna mai, a fost de 93,7% faţă de aprilie 1999, de 86,3% faţă de decembrie 1998 şi de 58,5% comparativ cu octombrie 1990.

Rata inflaţiei în luna mai a fost de 5,3% faţă de luna precedentă şi de 24,5% în raport cu decembrie 1998.

Rata medie lunară a inflaţiei în primele patru luni ale anului a fost de 4,5% faţă de 4,1% în perioada corespunzătoare din 1998.

Exporturile româneşti au continuat să scadăExporturile româneşti s-au redus, în aprilie, cu

13,8% faţă de luna anterioară şi cu 13,2% în raport cu aprilie 1998, aceeaşi situaţie fiind consemnată şi în privinţa importurilor, care s-au diminuat cu 4,1%, respectiv cu 19,7% faţă de luna similară a anului trecut, informează Comisia Naţională pentru Statistică (CNS).

Deficitul balanţei comerciale în primele patru luni ale anului a fost de 615,7 milioane dolari, în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cînd a fost de 736,7 milioane dolari. în luna aprilie a acestui an, deficitul comercial a atins 198,2 milioane dolari, în scădere faţă de aprilie 1998, ■ cînd a fost de 301,6 milioane dolari. Exporturile realizate în aprilie s-au cifrat la 579,2 milioane dolari, în scădere cu 13,8% faţă de luna martie şi cu 13,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

în primele patru luni ale anului, exporturile au - totalizat 2.448,7 milioane dolari, în scădere cu 9/8% faţă de realizările perioadei similare a anului trecut.

"Nivelul exporturilor obţinut în aprilie a depăşit recordul lunii anterioare şi reprezintă cea mai mare scădere din ultimii zece ani", a declarat pentru MEDIAFAX Mihai lonescu, secretarul general al

Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR).

Potrivit reprezentantului ANEIR, explicaţiile acestei scăderi sînt degradarea mediului de afaceri pentru firmele cu activitate de export, creşterea fiscalităţii şi lipsa unor stimulente pentru exportatori. “Este de aşteptat ca volumul exporturilor să se reducă cu peste 20% în acest an”, a comentat Mihai lonescu.

Din structura exporturilor, o pondere importantă au deţinut-o materiile textile şi articole din acestea (26,1%), urmate de produsele metalurgice (15,5%), maşini, aparate şi echipamente electrice (11,3%), articole de încălţăminte (8,2%).

în primele patru luni ale anului, activitatea de export s-a intensificat comparativ cu perioada similară a anului-trecut, doar în relaţiile cu ţările CEFTA înregistrînd o creştere de 29,1%. în schimb, exporturile cu ţările Uniunii Europene au scăzut cu 1,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ţările cu care s-a derulat cea mai mare parte a exporturilor în primele patru luni ale anului au fost Italia cu 25,4% din total, Germania - 19,7%, Franţa - 6,6%, Turcia - 4,3%, Marea Britanie -

3,8%. Importurile realizate în luna aprilie au fosi de 777,4 milioane dolari, în scădere cu 4,1% faţf de cele din luna martie şi cu 19,7% fată de april

' 1998. 'în primele patru luni ale anului, importurile aii

fost de 3.064,4 milioane dolari, în scădere c( 11,2% faţă de perioada corespunzătoare a anulcu trecut. "Reducerea importurilor este urmare: scăderii puterii de cumpărare a pieţei internei precum şi a aplicării suprataxei de imporf| consideră reprezentantul ANEIR.

Din totalul importurilor, cea mai mare ponderi au deţinut-o maşinile, aparatele şi echipamente! electrice (24,7%), urmate de materii textile s] articole din acestea (18,0%), produse mineral (10,7%), produse diverse ale industriei chimice! ale industriilor conexe (9,4%). Faţă de primelţ patru luni ale anului 1998, se constată o creştei a volumului operaţiunilor de import numai Japonia - 52,9%. în schirrib, s-au înregistra scăderi importante în relaţiile comerciale Statele Unite (34,7%), cu ţările din Europa centraî şi de Est (34%), iar dintre acestea cu ţările CEFîi (16,9%) şi cu ţările din grupul AELS (16,9%);

Principalele ţări de provenienţă a importurile? sînt Italia (18,9% din total), urmată de Germani (17,3%), Franţa (7,1%), Federaţia Rusă (5,9%) f Marea Britanie (4,2%).

m ■ ? p s k-V '*£♦'

T i b e r i u B e u t a v e m i s S o m v e t r a

& m ' Y '

Conducerea „Somvetra” Gherla, mal voalat, a transmis prin presă mesajul că activitatea firmei are de suferit de pe urma acţiunilor de protest ale sindicaliştilor, conduşi de liderul care îi conduce de 6 ani, Tiberiu Benţa. Ocazional, în mass-media au răbufnit frustrările liderului, în timp ce administraţia a stat în expectativă. Abia cînd firma s-a decis să facă investiţii masive în retehnologizare, de cca 1,5 milioane dolari, politică contestată de conducătorul sindicatului, au fost făcute publice şi frustrările directorului Gheorghe Ochişori. Altfel, cele două părţi, care sînt implicate, în virtutea funcţiilor, în negocierea contractului colectiv de muncă,- au relaţii sever tensionate de procese penale.

Tiberiu Benţa, liderul sindical de la Somvetra, cel care . a convins o parte a presei locale şi centrale, dar şi pe

. senatorul Varujan Vosganian, să-i susţină cauza sindicală, tinde să fie perceput ca un veritab il procesoman. Specialist în tehnologia silicaţilor, fost director tehnic, lider sindical şi consilier al directorului pînă în toamna anului 1998, Tiberiu Benţa este, incontestabil, o persoană incomodă. Acesta nu acceptă, însă, calificativul de procesoman, susţinînd că a frecventat sălile judecătoriilor şi tribunalelor doar pentru a se apăra (şi a făcut acest lucru fără avocat), un singur proces penal, cel de după evacuarea din vechiul sediu al sindicatului a pornit din iniţiativa sa.

f Cu Tiberiu Benţa am avut joi, o discuţie de cîteva ore, obiectul discuţiilor fiind centrat pe competenţa liderului sindical, într-o firmă în care există o coaliţie a acţionarilor închegată, ceea ce conferă lejeritate în luarea deciziilor.

Foto a PETCU

„Am ţ i calitatea de preşedinte al Asociaţiei

Somvetra a Acţionarilor”- Domnule Benţa, este limpede că

aţi intervenit în politica economică. a firmei. Conducerea administrativă a lăsat să se înţeleagă că v-aţi depăşit atribuţiile de lider sindicat, din moment ce aţi formulat obiecţii în privinţa preconizatelor investiţii pe care administraţia Somvetra doreşte să le facă. în ce calitate aţi făcut aceste demersuri?

. - Pe lîngă calitatea de lider sindical, pe care o deţin din 1993, şi funcţiile sindicale mai mari (membru în Comitetul Director al CNSLR Frăţia Cluj şi vicepreşedinte al U.Ţ.S.L. Alianţa Gherla), precizez că sînt acţionar şi preşedinte al Asociaţiei Somvetra a Acţionarilor, persoană juridică înfiinţată în septembrie 1996,

Micii acţionari deţin la Somvetra 23,56 la sută din acţiuni, ceea ce cred că motivează o poziţie activă a micilor acţionari, chiar dacă două persoane fizice, Anton Vasile, cu 32 la sută din acţiuni şi Comei Petreanu, cu firma Bit Telecom, care are 11,6 la sută din acţiuni îşi impun punctul lor de vedere.

- Mai sînt doi acţionari însemnaţi, SIF Muntenia şi Euromek.

- SIF Muntenia are acţiuni de portofoliu şi este interesată îndeosebi de dividende. Euromek este o firmă care a cumpărat acţiuni de pe Rasdaq, atunci cînd valoarea acestora a căzut, iar micii acţionari şi-au înstrăinat acţiunile.

„Sînt împotriva creditelor, nu a investiţiilor”

- După „show ”-ul cu vechea conducere, respectiv cu fostul director Breharu, şi după ce fabrica a fost privatizată, la Somvetra a fost o stare de acalmie. De ce s-au înrăutăţit relaţiile cu conducerea?

- După cum se ştie, o dată cu schimbarea structurii acţionariatului, în vara anului 1996, activitatea de la Somvetra s-a îmbunătăţit. Anul următor, în 1997, firma a obţinut uri profit net de 2,5 miliarde de lei, dînd dividende de 9.000 de lei pentru o acţiune. Surprinzător, în 1998, profitul net ai societăţii a scăzut la 703 milioane lei. Dacă tot susţine conducerea că mă opun investiţiilor, atund aş pune şi eu următoarea întrebare: de ce nu s-au făcut investiţii anul trecut, cînd a fost gestionat profitul mare al anului 1997? Şi aş mai întreba de ce nu a fost utilizată suma de bani pe care F.P.S. trebuia să o restituie în scopul retehnologizării (60 la sută din valoarea contractului de vînzare-cumpărare)?

- întrebările acestea trebuiau puse atunci. Acum, se pune problema1 contractării unui credit de 1,5 milioane de dolari pentru retehnologizare. ,1

- Firma încearcă de mai multă vreme să obţină acest credit. Eu cred că ar fi mai avantajos pentru toţi acţionarii ca investiţiile să fie făcute din profitul bun al acestui an, menţionînd că este prioritară schimbarea cuptorului nr. 2, care a ieşit din garanţie. Din punctul nostru de vedere, ai sindicaliştilor, ar fi evitată, astfel, eventualitatea intrării în şomaj, posibilă în situaţia căderii cuptorului, aşa cum s-a întîmplat la alte firme de profil din ţară.

care aţi formulat-o pare să fie la adresa’ modului de vînzare- cumpărare a celor 40 la sută din acţiunile deţinute de F.P.S. în favoarea suceveanului Anton Vasile. Prin vocea senatorului Varujan Vosganian, dar şi prin corespondenţa proprie, problema a ajuns la Bucureşti. Vă.m enţineţi obiecţiile formulate?

”Privatizarea conduce spre regimuri totalitare în

întreprinderi"- Este punctul dumneavoastră de

vedere, iar acesta nu poate fi impus şi acţionarilor ce s-au aliat în „coaliţia” de la Somvetra.

- Aşa este. Ţin să subliniez, însă, că privatizări făcute ca la Somvetra conduc spre regimuri totalitare. A fost demonstrat acest lucru şi la plata dividendelor, cînd - acţionarii semnificativi şi-au luat în avans dividendele, iar micilor acţionari li s-au dat banii mult mai tîrziu. Este şi vina legislaţiei româneşti, care nu protejează interesele micilor acţionari.

- Cea mai importantă obiecţie pe

FPS Bucureşti a fost pus pe gînduri

- Desigur. Deşi Departamentul de Control al Guvernului României s-a spălat pe mîini şl a dat spre rezolvare solicitarea noastră chiar F.P.S.-ului, sîntem în aşteptarea răspunsului de la F.P.S. în februarie a.c., ne-am adresat acestei instituţii, sesizînd faptul -că avansul pe care trebuia să-l dea Vasile Anton a fost plătit de firma Bit Telecom, care intră treptat în posesia acţiunilor. Or, firma Bit Telecom, care mai are două fabrici de sticlărie din ţară, a participat la licitaţia din 22 august 1996 şi a pierdut. FPS a replicat că plata avansului de către firma Bit Telecom nu încalcă legislaţia. Dar a recunoscut faptul că cesionarea unui număr de 17.491 acţiuni, fără acordul FPS, : încalcă prevederile art. 7, 8 din contractul de vînzare-cumpărare. în luna mai a.c., FPS a comunicat Federaţiei Sticerom, de care aparţine sindicatul nostru, că Anton Vasile era restant cu 19.8 milioane lei (penalităţi

la prima rată), cu 629 milioane. lefi dobînda aferentă şi penalităţile celţ de-a doua rate. .

- Aţi mai avut şi alte obiecţii ! punerea în aplicare a contractului d| cumpărare? .

- Da. Am sesizat faptul că dur.| privatizare n-au fost făcute investiţii, < au fost înstrăinate elemente d:| patrimoniu ş.a. Toate acestea-sirf cercetate de Inspectoratul de Poliţii Cluj. Neregulile sesizate au fos! confirmate, după informaţiile de F.P.S., parţial. '/ -r Ţ «f

F.P.S. Bucureşti s-a angajat, în urrTCp ■sesizărilor, noastre, să analizeze^ oportunitatea acţionării în justiţie sM cumpărătorului Anton Vasile, ca urmaRS a neîndepljnirii în totalitate E|j contractului de vînzare-cumpărare (nrfe 1171/1996). - l

Pe drumuri, f- V-aţi plîns presei că sînteţi hărţu '

de conducereă firmei. Vă menţineţi afirmaţia?

- Da. Telefonul de la sindicat ,n-< funcţionat aproape deloc în "acest a r j' iar corespondenţa îmi era deschişii: Pentru abuzul care s-a comis priri mutarea sediului sindicatului la poarfc. j fabricii am intentat un ; -proces pena j Sînt împiedicat să intru în fabrică fă r ijaprobarea expresă, a directorului.! general. Prin ordonanţă preşedenţiaL am obţinut cîştig de cauză. Judecătoria: Gherla a dispus repunerea mea. cil lider sindical, în drepturi, inclusiv accesul neîngrădit în incinta Somvetn şi intrarea în sediul sindicatului cart l-am avut pînă în 3 iunie 1 9 g g ; Ordonanţa a fost atacată cu apel, \g ■ procesul se va judeca la Cluj. ' .jrj

- într-o asemenea stare dej „beligeranţă” este greu de lucrat şfij din punctul de vedere sindical şi diri, cel administrativ.

I- Sînt de acord, dar eu nu pot ds| înapoi. Trebuie să mă.îupt pentru! interesele celor pe care-i reprezint. £

- Aveţi de gînd să intraţi în poIiticâY- să candidaţi Ja funcţii publice? g

“- Mă gî’ndesc lâ acest lu c ru ,r deoarece m-a preocupat întotdeauna! soarta celor din jurul meu. a » « l^A.V.3

B»cs i i «L«te M* CWBI « f ă, 3-4 i uliii 99 9

IŢfŢgBU R SA BUCUREŞTI

VALORI0 2 i u l i e 1 9 9 9

fsirnb D*m m ir» socwtate VN Prm*d. Var Max. Min. Nr.act. . Val.totab (Wî|- Categorb 1(2.1 societati)

ALRbct ALRO SLATINA 25000 95812.08 2 9800Q 93000 13639 1.306,7e1,000ATBarr ANTIBIOTICE IAS1 1000 1260 0 1270 1230 13865 17.469,950ARCbct • ARCTIC <3AJESTi 1000 2528.22 -1 2550 2500 31011 78,402,500DACbet AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 1000 736.9 0 750 ■ 710 . 934787 - 688,848,370AZQu ET AZO MUREŞ TG.MUREŞ - 1000 714:19 3 730 690 176888 126,331,250AGR BANCA AGRICOLA - - 16000 10396.55 3 10600 10300 1564 16;260,200TLV BANCA TRANSILVAN IA C LUJ ■1000 2033.6 5 2100 1940 1303095 2,649,974,250NVR NAVROMGAIATI 25000 3234.11 5 3250 3100 2590 8,376.350CMPbct COMPA SIBIU 1000 848.49 4 • 670 - 630 71421 60.599,800ELN ELCOND ZALAU 1000 . 723.77 1 730 • -680 . 16879 -. 13,664,070ELJ ELECTROAPARATAJ bucure si 1000 1420.79 1 • 1430 i 1410 11204 15,918,520EXC EXC ELENT BUC U RESTI 1000 600 V 8 • 600 eoo 600 480,000OIL OJL TERMINAL CONSTANTA 1000 650.21 1 660 640 34577 22.482.240OLTbet OLTCHIM RM.VALCEA 1000 544.71 2 560 • 520 . 200727 - 109,338,760INX OTEUNOX TARGOVISTE 25000 3800 0 0 0 ol 0PCUtr POLICOLOR EiUC URESTI 1000 5205.46 *1 5400 5100 23003 119,741,200ASP r»fiw*ri«-ASTRA ROMANA PLOIEŞTI 1000 775.39 -6 810 750 2483 1,925,300RBR RULMENTUL BRAŞOV 1000 189.56 2 • 191 186 r 120094 . 22,764,810SNCbet ŞANTIERUL NAVAL comstamd. 25000 2200 5 •2200 2200 70 154,000TERerr - TERAPIA C LUJ-NAFOCA 1000 5062.3 -1 '5150 4900 ■10078 51.017,900TBM - TURBO MEC AN IC A BUCURES 25000 . 25050.63 • 0 - 0 0 0 0

Total categoria I 2 ,970,575 5 ,310,530,470Categoria a (La f 102 societeti ) ' ■

AEM AEM TIMIŞOARA 25000 22376.56 0 0 - 0 . 0 0AER - AEROTEH BUCUREŞTI 25000 6700.00 0 0 0 ■ ■ - o 0ALB ALBAPAM ALBA IULIA 1000 382.02 -3 . 389 380 2048 782,367ALM ALIMENTARA CLUJ-NAPOCA 1000 1350.00 2 1390 -1350 1072 1 1,447,200AMC AMC O OTOPENl 25000 6000.00 0 0 , 0 0 0AMO AMON1L SLOBOZIA 1000 251.24 • 304 -222 1742468 437.771,775AMP AMEP AMERICAN PACKAGING TECUCI 1000 275.00 0 - 0 ■ 0 : • . 0 • - 0AMY AMYLON SIBIU . 1000 600.00 6 600 600 3715 2.229,000APC VAE - APC ARO M BUZĂU . 1000 393.88 -2 401 ' 385 37742 14.865,715APS APSA BAIA MAP£ 1000 550.00 0 550 550 1412 776,600ARM ARMATURA C LUJ-NAPOC A 1000 500.00 2 500 500 1963 9Ş 1,500ARS AEROSTAR BACAU 25000 3943.43 7 4000 3900 852 • 3,359,800ART ARTROM SLATINA 25000 993.22 0 0 0 0 ' 0ASM ASAM IAŞI 25000 0.00 0 0 0 0 • 0ASV ASTRA VAG O AN E ARAD 1000 820.00 -1 820 820 3892 3,191,440AUR AURORATG.FRUMOS IAŞI 25000 16000.00 0 0 0 0 . 0BRC BERCENI BUCUREŞTI . 1000 809.68 9 830 730 12413 10,050,610BRM BERMAS SUCEAVA 1000 1791.10 15 1830 1600 90213 161,580,840CAS CASIROM TURDA 1000 92.10 -8 105 90 136316 12,554,624CBC C AR BOC HIM C LU J-N APOC A 25000 7257.19 -2 7500 7100 313 2,271,500CER CERCON ARIESUL CAMPIA-TURZP 1000 200.00 0 0 0 0 0CMB CMB BOCŞA 25000 25000.00 0 0 0 0 0CMF COMELF BI3TRITA 25000 2450.00 -2 2450 2450 200 - 490,000CON CONDOR DEVA 25000 2500.00 0 0 0 0 0 ,COS COM8. DE OTELUFU SF>EC. .»<»» 25000 1200.00 4 1200 1200 157 188,400CPL CARMETAPLAST DEVA' 25000 8200 00 0 8200 8200 119 975,800CPR CH1MOPAR BUCUREŞTI 25000 11900.00 5 11900 11900 -100 1,190.000CRB CARBID-FOX TARNAVENI. 1000 383 56 1 ■ 390 330 6000 2,301,380CRN CARNE ARAD 25000 2405.41 -4 2500 2400 ■ - - 37 69,000CRT CIORAPI TIMIŞOARA ■ 1000 209.00 0 0 0 0 0DOR DOROBANŢUL PLOIEŞTI 3000 666.73 0 0 0 0 - 0ECT ELECTROCONTACT 00 TOS A 25000 900.00 0 0 ■ 0 0 0EFN . EUROFINANC ES TARGOV1ST 1000 200.00 21 200 200 5000 1,000,000ELC ELECTROC ERAMICA TURDA 25000 6401.89 2 6500 6300 106 - 678.600ENP COMP. ENERG O PETROL o Aur 25000 7700 00 0 0 0 0 0EPN EMA PIATRA NEAMŢ 1000 496 91 1 500 490 1448 719.520EPT ELECTROPUTERE C RAIOVA 1000 201.21 2 211 191 25377 5,106,025ERM ERMAT PLOIEŞTI 25000 2800.00 0 0 0 0 0ETN ELECTROTEHNICA BUCURES 25000 6400.00 -19 8400 8400 40 336,000FAU FAUR BUCUREŞTI 25000 2500.00 0 0 0 0 0FEL FELEAC UL CLUJ-NAPOCA 1000 550.00 -9 550 550 275 151,250FOR FORAJ SON DEC RAIOVA -1000 631.26 -2 680 600 67954 42.e96.340FRL FRIAL CONSTANTA 25000 15000.00 0 15000 15000 120 1.800,000FTN FORTUNA BUCUREŞTI 25000 11100.00 25 11100 11100 50 555.000HTR HITROM VASLUI 25000 6700.00 3 6700 6700 100 ‘ 670.000IDA INDAGRARA ARAD 1000 • 104.11 4 105 104 . 2309 240.390IM ' IMPACT BUCUREŞTI 1000 4564.96 6 4600 4500 1655 8.468,000IMS IMSAT BUCUREŞTI 1000 16919.58 3 17200 15000 10893 184,305.000INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 2874.57 1 2950 2850 . 5438 / 15,631,900IRS M. P. IRIS BARLAD 1000 960.00 10 960 960 39819 38.226,240MEF MEFIN SINAIA 25000 3582 67 2 3700 3550 178 637,750MPF MO PAF VRANCEA 1000 100 60 1 110 100 4749 - 477,730MPG MORARIT PANIFICAŢIE GALA 1000 1091.70 -1 1150 1010 . 1089B 11.897.380MPR MO PARI V RAMNICU VALCEA 1000 458.38 -2 469 453 108321 49,652,471NVL NAVOL OLTENIŢA 1000 129 00 -3 129 129 . 418B 540,252PAN PAN EG RANO C LU J - N APOC A 25000 10800.00 -10 ioeoo 10800 39 421.200PEI PETROLEXPORTIMPORT BUC 100000 13^909.09 -0 134000 133000 11 1.473.000PPL PP.ODPLAST BUCUREŞTI 25000 . 18557.14 1 • 18600 18500 350 6.495.000PTR PETROS PLOIEŞTI 25000 3500.00 -1 3500 3500 - 40 140,000RBL RULMENŢI BARLAD 25000 2820.51 1 3350 2500 • 7313 20.626.400SCO SICOMED BUCUREŞTI 1000 1893.00 -4 1940 1860 46070 87.251,930SLC SILCOTUB ZALAU 25000 5500.00 -1 5500 5500 42 231,000SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 12500.00 4 12500 12500 • 39 487.500SOF SOFERTBACAU 1000 169.00 -4 178 .160 23000 3,887,000(STR STRATUSMOB BLAJ 1000 143.00 -5 144 142 5022 718,124STZ SINTEZA ORADEA 1000 326.50 -1 330 310 -116472 38,028,010TMR TOMIRIS IAŞI 25000 1270.00 2 ■1270 1270 400 508.000TRM TREMA3 TULCEA 25000 2520.09 -3' 2600 2450 214 539,300TR3 TURISM îftANSILMANIA CLUJ-NAPOCA 25000 23000.00 -8 23000 23000 40 920,000UTN UTON ONEŞTI 25000 7000.00 0^ 7000 7000 • 3 21,000UZT U2TEL PLOIEŞTI 25000 3500.00 -3 3500 3500 56 196,000VAC PRODVINALCO CLUJ-NAPOC 1000 1300.00 -1 1300 1300 20560 26,728,000VAP VINALCOO L PRAHOVA 1000 836.92 5 ■ 910 • 730 43166 36.126,540ZHB 2AHARUL BUZĂU 1000 160.15 19 . 167 140 60879 9,749,540ZIM ZIMTUBZIMNICEA . 25000 10000 00 14 10000 10000 580 5.800,000

Total categoria a ll-a 2,654,466 1,261.444,943

Total categoria 1 + 11 5,625,041 6,571,979,413

TOTALGENERAL

Capitalizare (mii iei) «■ 4.874.417BET'ROL =* 535.26 puiictş ‘ .Max =* 537.07 puncte BET-C pOL'.* 572.13 puncte-Capitalizare (USD) — 307.670.067BET USD ■= 254.50 puncte -52Max'i= 1040.56 puncte ...BET-C USD - 303.16 puncte

Variaţie ,= +5.84 puncte (+1.10%) ' IVI in = 528.67 puncte - N/arlatie = +5.99 puncte (+1.06%)

Variaţie = +2.71 puncţe (+1.08%)52Min ~ 281.09 puncteVariaţie = -*-3.09 puncte ( +-1 .03%)Categoria I este prezentată integral iar, la categoria a ii-a, numai cele mai tranzacţionale 70 de societăţi

KjVi

Kţî.....rt'l Active Classicre

F € « M B K f K O T T O A iy S01 iu lie 1999

Fortuna Classic

le-l

Active Dinamic • -‘-S14.557 lei | ■ : ■ -448.000 1611

Fondul National de Acumulare37.050 le i | 15.220 lei |

Active Junior ) 'S% -v ^ Fondul National de Investiţii 1

Armonia1.460 le i | 409.960 iei |

Fondul de Investiţii şi Dezvoltare

Alpha112.500 le i i w .: 1.438.622 lei |

Retcon • -

Fondul mutual ĂRDAF215.000 ie; | 3.22.6 lei i

Fondul Monetar Stabilo

^Credit. Fondll:!4 5 .8 0 0 . le i] . 167.493 lei I

Fondul Mutual Transilvania ' Ş?’;

i l Fondul pentru Comerţ Exterior' ■ . ■ ■ ■ ■ ■■ . . 102.810 leii

48.420 lei I

Cursuri pe piaţa valutară ţin (> anunţate de BNR A f y p ' în data de 02.07.1999

DENUMIREA VAI.UTE) simbolVariaţie fa ţ i de

ziua p receden tă (%)CURSUL IN I£I

DOLAR AUSTRALIA AUD . 0.35 i 10559

DOIAK CANADA CAD 0.41 l 10767

FRANC ELVEŢIA CÎIF 1.18 i 10106

COROANA DANEMARCA DKk 1.18 4 . 2181

URA STERLINA GBP 0.38 1 ' 24946

YEN JAPONIA JPY 0.21 i ' 130.76

COROANE NORVEGIA NOK 0.89 i - . : 2008

COROANE SUEDIA ' SEK 0.80 1 1885

DOLAR SUA USD 0.03 t . 15843

DST • . _ DST 0.02 T 31184

EURO EUR 1.13 J. 16219

Curm rllp ţărilor participante ta EURO

SI1ILING AUSTRIA ATS 1.09 4. 1179.00

FRANC BELGIA BEE 1.23 J. 402.00

MARCA GERMANA DEM 1.13 A ' ' 8293.00

PESETAS SPANIA ESP 1.14 4- 97.48

MARCA FINLANDEZA FIM 1.12 4. 2728.00

FRANC FRANŢA , FRF 1.12 i > 2473.00

LIRA IRLANDA IEP 1.13 1 20594.00

URA ITALIA LIT 1.0G l 8.38

GULDEN OLANDA NLG i .i3 4. 7360.00

ESCUDOS PORTUGHEZ P l t 1.14 l - 80.90

1 g AUR (preţ în Iei) 0.01 l 133911.00

Ratele anuale ale dobînzilor acordate de unele bănci

cu activitate în judeţul Cluj,( la depozitele în lei

nersoane fiz ice - %.

Case de schimb valutar Cluj-Napoca 02.07.1999

- lei -

Casa de schimb valutar

„7 • -| USD v.7 i : : v DEM

c V C VMACROGROUP 15.710 15.800 8.240 8.310

PLATINUM 15.600 15.780 8.200 8.280CAMBIO 15.720 15.790 8.220 8.290PRIMA 15.700 15.700 87230 8.300

Banca la vedere 1 lună 3 luni . 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD* 10 60 62 63 64 654Mb - _ 10 60 63 64 65 66

10 60 57 58 v 59 60

(d.lxJ) ; 10 70 76 ... ■ -

Banc Post ; 4:- 10 58 60 62 65 70

; Ion Ţiriac* f 10 53 •••: 57 58 • 59 1 60

BANKCOOP* 10 60 62 ' .63 66 67

Bucureşti ;r ' L:i . 8 \ . 60 65 -i v : - * ■-

Transilvania 10 61 62 56 55 55

Românească 10 68 67 67 67 66CEC 10 50 51 52 - 50

ALIANŢA 12 58 60 61 62 63

B.I.RJ 11 60 61 62 62 62

NAPOCA 78 . 82 - * -

(dob.'fluctuantă) 69 72 62 60

iiLOlALCOOP 10 , 60 62 ■ “

SFINXCOOP 10 62 64 - -

- p e rs o a n e j u r i d i c e - %

- r - Banca ia vedere 1 tună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 10 55 56 57 58 59

BRD** 10 ; 50 52 53 54 55

BANCOREX 10, 55 57 58 59 60

: - l: -- -.BA* . 10 60 . 57 58 59 60

Banc Post* 10 45 50 55 57 60

Ion Ţiriac* 10 53 57 58 59 60

BANKCOOP* 10 57 58 59 61 62

Bucureşti 8 55 60 - • *Transilvania 10 58 59 53 52 52

' Românească 10 65 64 63 62 61

CEC 12 - - - - 35

B.I.R. 10 50 51 52 53 54

NAPOCA7 (dota. thictuarrti) , 14 55 57 51 50

LOIALCOOP 10 60 62 - • *SFINXCOOP 10 56 58 * * -

Nntă: Cursuri afişate la ora 1400. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia dc la un punct de lucru la altul.

* dobînda se^capitalizează’ ~** cu plata dobînzii la expirareNotă: Modificarea dobînzilor se comunică prinfax: 19.74.18 redacţiei pînă la ora 12.

Piaţa extrabursieră RASDAQ - 02.07.1999S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA VARIAŢIE NR.TRANZACŢI

VOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ m e d iu

INCHO EREPRECEDENTA PR E Ţ MAX IV PREŢ M IN M PRET

INCHO ERE

SANE SAN EX.-CJ -3.09 16 ' 26189 13968950 533 550 550 520 540

GRAT GRUP 4 INSTALAŢII - CJ 13.16 5 7496 8055700 1075 950 1100 1000 1100

NAP P NAPOLACT -C J -2.72 • '*« :/• 6 3766 6596000 1751 1800 1800 1700 • 1800

STLU STICLALUCSIL- CJ 0.98 2 1080 4908000 4544 4500 4800 4500 4500

ARGO A R G O S -C J -C J 2.04 : 2.■=..■• 156 3900000 25000 24500 25000 25000 25000

GRND G RANDEM AR-CJ -11.16 2 964 3854400 3998 4500 4000 3600 3600

CART C ARTIM P E X-C J -33.33 . 1 .1200 3600000’ 3000 4500 3000 3000- 3000

INPR INSTITUT PROIECT - CJ -10.68 2 1528 3412100 2233 2500 2250 2200 2250

SOBA SOMES BALASTIERE - CJ -8.67 1 ■ 1557 2179800 1400 .1500 1400 1400 1400

ALDE A LP A D E J-C J 1.41 1 40 1440000 36000 35500 36000 7 36000 36000

IRNA IRIS CLUJ NAPOCA - CJ -2.86 : :7'3 1778 : 1209600 680 _ 700 - 710 ' 660 700

SPUT S P U T -C J .-3.99 2 159 1053400 6625 6900 6700 6600 6700

ALIB " ALIANŢA - CJ : . 0.00 1 ^ 78 553800 . 7 10 0 # 7100 7100 7100 7100

CACU . COMAT CLUJ- CJ 2.50 1 117 479700 ' 4100 4000 4100 4100 4100

SALP ; ' SALPREST - 0.00 1 •î: 738 % 369000 500 500 *500 500 500

ABRZ ABRAZIVUL CJ 2.38 1 812 349160 430 420 430 430 430

AROJ : AGROMEC;- 25.00 1 : „1366! . 341500 250 . 200 25Cf - 250 250

TURS TURISM SOMES i CJ -15.79 1 40 320000 8000 9500 eooo 7 . 8000 eooo

SAMU SAMUS MEX DEJ - CJ 7.14 1 ;^:!407 , '3 0 5 2 5 0 7.; - 750 . 700 .7 5 0 7 • - 750 750

NTEX NAPO TEX-CJ 0.00 1 39 253500 6500 ; 6500 6500 ' ’ ' 6500 6500

fN A FA NAPOFARM FARMACEUTICA - CJ 1.41 159 1114480 7 'J Z â T io Z p 'l 720 7 7 " '7 2 0 ; .720

TOP 20

bisaPOBR

MERGFAETŞEP.ECMVXINBR 1UBR :

VALXROGA

SOCIETATE COMERCIALAMARMOSIM - HO

CALIMANESTICAC1ULATA - VLROLA ST: - AOCLDRO-MH

SOCER CONSTANTA - C TSi’ ICIJL ARGEŞ - AG tîlRSA C< >MAL - BV

POIANA BRAŞOV ■ UV BKAICONF - 0R

VIN ALCOOL SUCEAVA -SV MERCUR BIHOR - BH :

FARMAVET - BUCS EF PETROFOREST - N T

COMVEX -CT: COMPONENTE AUTO -AG

INTEX BRAŞOV - BV IUS BRAŞOV -BV :COM1NTEX-DJt ' x ramKIiGU V A l CEA"VATME'

ROCLIP FAGARAS - BV

NR.TRANZACŢI4888623000

2416187200

552908: 3TB855:361871 258413

190521172746

15816091680

1946S6B66Q10400455SC337310980

336552050176930560136387800 1225613000116258490

18507870038104200

160919650017711580001704000005870327015018200028252330

PREŢ MEDIU Tn c hlere PRECEDENTA PREŢ MAXIM

2500500

PREŢ MINIM

200

9100 '

1000

640

200

9300

1000

640

D a t e s i n t e t i c eNR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ...... I indicf RiţnAnNR TOTAL AOTItlNI -....... '.........—.... •......445 tiNUiRASDAQ —...... ;__VALOARE TOTALA TRANZA n Til .............................. 17.70i;i08 VARIAŢIA ZtLEI I..:........,VALOARE TOTALA TRANZACŢII .................................22.308.847.147 LEI j VARIAŢIA PROCENTUALA ...

..742.82 PUNCTE...... -10.66 PUNCTE __ -1.41V

1848 - A încetat din viaţă scriitorul francez Francois Rene de Chateaubriand (n. 4 septembrie 1768). ut i uat r

s f la ig a E B G is l i i i f f i

• E x p e d i ţ i e c ic lo tu r is tică d in c o lo d e C e r c u l P o la r

Doi tineri clujeni, Ştefan R om an (18 ani) şi M ihai Benea (19 ani), membri ai C lubului de C icloturism “Napoca”, vor pomi în 3 iulie într-o expediţie de mare anvergură: “Scandinavia ’99". Este vorba de o expediţie ciclo tu ristică de şosea şi drumuri nem odemizate, prin Germania, Danemarca, Suedia,

-N orveg ia , F inlanda, Rusia, Estonia, L etonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România, în cadrul căreia cei doi flăcăi vor avea de pedalat peste 9.000 de kilometri în circa 12 săptăm îni. După ce vor ajunge cu autocarul la Hamburg, vor urm a, pe biciclete, traseul: Hamburg - F lensburg O dense Copenhaga, M alom o

'Goteborg - Fredrikstad - Oslo - Bergen - Nordfjordeid - Dombas - Trodheim - Fauske -

' Lofoten - Narvik - Alta - Hammerfest, - Skarsvag Nordkapp - Kaamanen - Sodankyla - Rovanienmi - Oulu- Jyvăskylă - Helsinki - Vyborg- St. Petersburg - Narva - Tallin- Părnu - Riga - Siauliai - K lapeida - Kaliningrad - Olsztyn - Varşovia - Lublin - Rzeszov - Presov,- Kosice '- Miskolc - Debrecen - Oradea. Cît priveşte cazarea - vor dormi în cort sau..., sub cerul liber.

in opinia celor doi “vacanţele active sînt o necesitate pentru dezvoltarea arm onioasă a tinerilor. în acest context, practicarea . în grup a cicloturismului este una din cele mai bune m odalităţi de

petrecere a timpului liber în mijlocul naturii, asigurind, pe lîngă agrement şi odihnă activă, un complex de elemente, cum

'a r fi: cunoaşterea valorilor naturale şi culturale ale ţărilor, dezvoltarea aptitudinilor fizice,, psihice şi intelectuale, a cunoştinţelor teoretice şi practice în diverse domenii şi a spiritului de echipă şi,- nu în ultimul rind, stabilirea unor contacte durabile care să promoveze ideea solidarităţii şi a prieteniei de pe întreg

\ mapamondul D intreobiectivele pe care Mihai Benea şi Ştefan Roman şi le-au propus pentru această expediţie am intim : vizitareamonumentelor istorice şi de arhitectură, a muzeelor şi a altor obiective culturale din zonă,

precum şi “atracţiilor naturale” (chei, fiorduri, lacuri, rezervaţii), a staţiunilor turistice^ etc; trecerea Cercului Polar de Nord şi atingerea Capului Nord pe biciclete; studierea căilor de comunicaţie din zonă din punct de vedere al calităţii, traseul şi - accesibilită ţii ciclistice, echipării cu unităţi de cazare, alim entaţie şi inform are turistică etc, descrierea lor; realizarea unui film documentar

de 5 ore despre expediţie; stabilirea unor contacte durabile cu organizaţii de tineret cu profil ecologic şi sportiv din ţările prin care vor trece şra.

Expediţia este sponsorizată de: AHA, Fuji Film, Napolact, Vitrina Felix Media, CD Radio, CG&GC, Connex, Color Copyshop, ARDAF, AtlasSib, Hobby Bike.

M.TRIPON

IN ATENTIA \ ONG - i

URILOR DE TINERET i CLUJENE f

■tMinisterul Tineretului ş:^1

Sportului, în colaborare c i /1 Agenţia Naţională pentn11 Europa i (EUROTIN ^ organizează, în perioada-18-5 25 iulie, la Costineşti, u:-' training cu caracter’ educaţional pentru ONG ^ urile de tineret. Ce:** interesaţi sînt rugaţi să prezinte la DJTS Clui.: ‘ Biroul pentru Tineret, cu ur'* curriculum vitae şi cartea de vizită a organizaţiei pe care f1 o reprezintă, pînă cel tîrzis • m arţi,.6 iulie. Informaţii suplim entare h .tel. 19-12-05.

"Sfî FfiCEM (IN

CONGRES"...Se in titu lează proiectul Ligii _

Studenţilor din Universitatea “Babeş- Bolyai”, programat pentru 3-4 iulie, la Cluj-Napoca. Concret, este vorba de . constituirea unei structuri la nivel naţional a studenţilor şi doctoranzilor din Basarabia şi Bucovina, aflaţi la studii în România. Se intenţionează, astfel, constitu irea Asociaţiei . Studenţilor Basarabeni şi Bucovineni din România (ASBBR), cu sediul în Cluj-Napoca, şi depunerea actelor pentm înregistrarea acesteia la tribunal, în acelaşi timp se are în vedere dem ararea unor p ro iecte comune ASBBR şi Liga Studenţilor, proiecte care să implice, printre altele: editarea revistei cu ltu rale “Basarabia şi Bucovina”; crearea unor asociaţii profesionale studenţeşti; înfiinţarea unor posturi de radio în limba română la Chişinău şi Cernăuţi; participarea la proiectul “Zece programe” elaborat de Departamentul pentru relaţii cu românii, din afara ţării al Guvernului României.

Vor participa circa 30 de delegaţi ai studenţilor basarabeni şi (bucovineni aflaţi la studii în centrele universitare româneşti. Acţiunea este sprijinită financiar de DJTS Cluj. '. .

M.TRIPON

MAI BINE ÎMPREUNA'Ş c o a lă p e n t r u în ţe le g e r e ş i D ia lo g In te r -

e tn ic /n a ţ io n a l / c u ltu ra l •în opinia mem brilor

Fundaţiei CIV1TAS pentm Societatea Civilă - Cluj- Napoca, “comunităţile de rromi se confruntă cu probleme majore nu numai în România, ci şi în alte ţări din Europa Centrală şi de Est. C u .toa te câ aceste problem e constituie o posibilă sursă de conflicte pentm întreaga societate, nu îi se acordă destulă atenţie”. De aceea, consideră că organizarea unei Şcoli de vară cu tematica “Rromi în Europa de azi”, cuparticiparea activă a 60 de tin e r i ' din Europa,reprezentanţi aicomunităţilor de rromi şi ai altor comunităţi etnice, “va

avea ca rezultat principal soluţii concrete la anumite problem e/ conflicte actuale”.Şcoala de vară se va desfăşura cu sprijinul financiar al DJTS Cluj, pe o perioadă de 10 zile (11-21 iulie), la Şumuleu Ciuc, ea fiind pregătită în colaborare cu H elsinki Citizens Assembly, IKV, Haga şi colaboratorii locali ai Fundaţiei. în cadrul şcolii de vară vor avea loc dezbateri şi mese rotunde pe teme vizînd: relaţia naţiune-stat; locul şi rolul comunităţilor de rromi de- a lungul istoriei; conflicte actuale în Europa; aspecte specifice ale educaţiei pentru rromi; conflicte-

existente în viaţa comunităţilor de rromi şi efectele rasismului; locul şi rolul femeii în comunităţile

'de rromi - familie, educaţie, muncă; aspecte legislative din ţară şi străinătate referitoare la minorităţi ş.a. Se vor forma, “grupuri tutoriale” care vor lucra la propuneri de proiecte pentm ameliorarea situaţiei comunităţilor de rromi şi se vor discuta posibilităţile de punere în practică a acestor propuneri. De asemeni, vbr avea loc vizite încom unităţi de rromi, excursii, se vor organiza expoziţii, seri de muzică tradiţională, serimulticulturale.

(M.T.)

CALCULATORUL Şl ACCESUL LA INFORMAŢII PENTRU ELEVII DIN SOMEŞUL RECE Şl MĂGURI RACATAU

Cu ocazia inaugurării "Centrului pentru dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale” şi în urma unor discuţii purtate cu elevii, reprezentanţii Asociaţiei “Pro RUralis" au înţeles, o dâtă mai mult, "cît poa te f i de im portantă ş i necesară ' cunoaşterea calculatorului şi accesul la informaţii prin intermediul acestuia”. In consecinţă, au pus la cale derularea proiectului "Calculatorul şi accesul Ia

informaţii pentru elevii din Someşul Rece şi Măguri Răcătău”, în perioada 9-11 iulie. Cursul se va desfăşura pe clase şi nivele de cunoaştere, folosindu-se în acest

rscop şase calculatoare ale asociaţiei. In completarea programului se vor organiza excursii, seară de dans, discuţii cu părinţii şi cu reprezentanţii administraţiei locale în vederea permanentizării acestor cursuri.

(M.T.)

DAT>IS hlîODtRMLA GîIER,LÂC onform ob ice iu lu i, la

sfîrşitul fiecăru i an şcolar, membrii cercurilor artistice ale Clubului Copiilor din Gherla se prezintă la ora examenelor. Tot ce au învăţat timp de 10 luni îşi etalează pe scenă în faţa exigentului public, format mai mult din părin ţi şi ce ilalţi membri ai familiei. Nu a fost altfel nici zilele trecute, cînd pe scena’ Casei o răşeneşti de cultură au evoluat 60 de copii talentaţi, membri ai Cercului de aerobic şi dans m odem din cadml Clubului Copiilor din Gherla. - -

O rganizată sub genericul “Graţie, frumuseţe, ritm”, ediţia

a 8-a a tradiţionalului spectacol prezentat de micii dansatori s-a bucurat de mare succes. Am avut ocazia să.asistăm la un spectacol vesel, antrenant şi de un ritm infernal, ţinînd cont de varietatea repertoriului. Pregătit de Lucia Marian, spectacolul a devenit un adevărat eveniment artistic, la care a contribuit şi evoluţia convingătoare a celor trei elevi ai clasei de clarinet, condusă de Mircea Roh. Ei au prezentat un program de muzică clasică, care a ridicat nivelul - şi aşa înalt - al spectacolului organizat de* Clubul Copiilor Gherla.

SZEKELY Csaba

v • v

M A I S IN T L O C U R I IN T A B A R A , L A B Ă IS O A R A

Cei care nu s-au hotărît încă ce vor face în vacanţă mai au posibilitatea să opteze pentru una sau alta din seriile de tabără la Băişoara, organizate de Palatul Copiilor Cluj- Napoca. lată seriile şi locurile neocupate, aşa cum ne-au fost ele anunţate de secretariatul Palatului Copiilor:

• Seria a IH-a: 12-19 iulie, iniţiere în utilizarea calculatoarelor - 52 locuri;

,♦ Seria a IV-â: 19 - 26 iulie, conversaţie în limba engleză - 70 locuri;

• Seria a V-a: 26 iulie - 3 august, conversaţie în limba engleză - 20 locuri;

• Seria a VI-a:.3-10 august, ecologie - 34 locuri; .

• Seria a Vil-a: 2 1 - 2 8 august, iniţiere în dans, 70 locuri. . >.

înscrierile se fac la secretariatul Palatului Copiilor din str. Bilaşcu nr. 23, zilnic între orele 10-14. Costul unui bilet (transport, cazare şi masă) este de 490.000 lei, sumă ce se poate achita şi în două rate. -

(M.T.)

CEI MARI PENTRU CEI MICI\xb.

“Programul pentru Orfelinate” al Organizaţiei Studenţii:^ Medicinişti a luat fiinţă în anul 1998 la iniţiativa Cristinei.Cris'j^ studentă în anul III la Medicină Generală. împreună cu un gr.i; de voluntari a început prin a strînge fonduri şi produse (jucăr dulciuri, sucuri) în scopul de a organiza o acţiune la C entru l: -• Plasament “Prichindel” din str. Eremia Grigorescu, cu oca'. Sărbătorilor de Paşti. 'Acţiunea lor a avut un succes nesperat iv copiii orfani s-au bucurat de daruri îmbelşugate. încurajaţi ^ acest succes, voluntarii “Programului pentru Orfelinate” au h o tia să-şi continue eforturile în beneficiul copiilor. în timpul vevj 1998, o voluntară s-a ocupat timp de trei săptămîni de o fetiţă . ţ î 3 ani suferind de autism. Progresele.pe care copilul le-a fă c u tn timpul acestei perioade au fost baza de plecare pentru p ro iecp acum în desfăşurare, intitulat “Cei Mari pentru Cei Mici”. A ceai implică un număr mereu în creştere de voluntari care se ocupă ts< un număr echivalent de copii din Centrul de Plasamefiţ “Prichindel”. Fiecare copil este vizitat săptămînal o dată sau^p două ori, şi prin jocuri, cîntece, discuţii este ajutat să-şi dezvo:;1] vocabularul, capacităţile de relaţionare cu adulţii ş.a.m.d. • p

S-a observat că personalul insuficient face dificilă dezvoltat-^ armonioasă a limbajului, dar şi caracterului copiilor. Voluntar^ programului “Cei Mari pentru Cei Mici” vor să suplinească măc.:e . în parte tocmai această absenţă a unei persoane mature apropierea copiilor, absenţă a unei persoane mature în apropie::^ copiilor, absenţa nedorită, de altfel, de nimeni, dar impusă conjunctură.

Programul se desfăşoară de nouă luni deja şi cooptea:ţa încontinuu voluntari. S-au organizat şi acţiuni speciale cu ocazţo Sărbătorilor de Crăciun (un spectacol despre povestea Naşterii Domnului, prezentat copiilor de cîţiva voluntari şi copii, urmat d i; dferirea de daruri de către Moş Crăciun) şi de Paşti (un carnaval u l precum si un spectacol de teatru de păpuşi pentru a aniversa Zic.f2 Copilului.

Vara aceasta o parte dintre voluntarii disponibili vor contini^ţ să-i viziteze pe copii pe o perioadă de patru săptămîni, dar c u . ■ frecvenţă mai mare. în măsura posibilităţilor, voluntarii vcj . participa la eventualele excursii organizate de Direcţia Centrulip j de Plasament. Din lipsa unui personal suficient ni s-a solicitat di' ; nou ajutorul în a participa la servirea mesei copiilor, ceea ce ve întări legătura dintre copii şi voluntari. Ni s-a acordat permisiune ■ de a scoate copiii la plimbare prin oraş, în timpul orelor de vizită ; în completare la plimbările şi jocurile din spaţiile special amenaja:^; în incinta Centrului. I

Proiectul, va lua sfârşit în octombrie 1999 cînd, ulterior unt evaluări, va fi reînnoit cu unul similar. Proiectul va continua î., acelaşi sens, cu unele îmbunătăţiri'necesare. Dintre acestep menţionăm doarîntîlnirile pe care Direcţia Centrului le va organizj,. cu voluntarii şi psihologul Centrului, d-na Şarolta Lazăr, pentrl a ne îmbunătăţi cunoştinţele în legătură cu psihologia copilulujf orfan în general şi pentm a fi în măsură să abordăm cu mai m u lt# eficienţă problemele fiecărui copil. p

Coordonatori proîecfj Adela ŞIMOC, Ana NEAGlş ’

Violenţa te lasă fără grai. 8#împreună putem pune capăt tăcerii. ■ a

*V T X 'T 'T ''V /TTO : consiliere psihologică şi juridică S | II I P , [ V I I O pentru femei împotriva violenţei.

str. Sindicatelor nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-19) * j;Program: zilnic 10-17 ■ ■ . ' V f h

NOU! în fiecare marţi, între 16-19 la te lefonul de s e r v ic iu ^ puteţi primi informaţii şi recomandări pe teme juridice.

domidfiâmcomu

pnn;i<^.flernarcatşiifărâia)se_WiMSS««^a^S2SS«eatoS«i'

■ în prima zi a lunii lui “Cuptor" s-a abătut potopul şi asupra) mănăşturenilor. După o căldură toridă, nori negri s-au strîns şi, dintr-o dată, cerul s-a despicat. Ploaia căzută în Făget a umplut, In scurt timp, albia pîrîului “Bisericii”, care s-a revărsat. Puhoiul a dus la vale tot ce a stat în calea apelor învolburate. Crengi, rădăcini, scînduri, buturugi şi a spălat fineţe.

Viitura a inundat grădini de zarzavat şi a făcut “curăţenie” prin ' gospodăriile de pe strada Cîmpului, Frunzişului şi Govora.

La ora 19,10, torentul de apă cafenie a ajuns la vechiul pod de pe .strada Govora. Aici s-a produs un adevărat dezastru.. Tunelul ■ de sub pod s-a.înfundat şi apele au inundat gospodăriile lui Damian Ioan, Pap Varvara, Tonea Dan, Cheţa Gheorge şi Tămaş Vasile. în cîteva momente, agoniseala de o viaţă a acestor familii a devenit una cu părhîntui. “Niciodată pîrîul “Bisericii" nu ne-a pedepsit aşa de tare. în cîteva clipe am crezut că nu vom mai ieşi din casă, eu şi.tata. Cînd am văzut că, apa a trecut de brîu, am forţat uşa şi ne-am trezit în vîrtejul apei din curte. Am fost salvaţi de Marian, prietenul meu", îmi spunea cu lacrimi în ochi, Ioan Damian. Casa de. peste 100 de ani stă să se năruie. A intrat la apă şi pereţii din chirpici s-au înmuiat. Pompierii şi o echipă de intervenţie a Comisiei de aDârare împotriva dezastrelor au salvat ce a mai rămas de

salvat din locuinţe şi c u r ţ i l eoamenilor.

Mai în glumă, mai în serios, G h e o r g h e Cheţa ne-a povestit cum şi- a salvat porcul de la înec. “Cînd am văzut viitura, mi-am dat seama ce ne aşteaptă. Gîndui meu era să-mi salvez porcul din coteţ şi... găinile. Am dezlegat cîinele, iar cu lanţul am legat porcul de un picior şi l-am tras afară din apă. Mi-o perit 35 de pui numa' i-am văzut că n u • rs ! Zarzavaturile din grădină au fost-"culese" de

Judecat pentru câ îi plac băieţii...

j* Procesul unui pedofil care nu e supărat , | pe.cel care l-a denunţat • Din contră...*

rTjLa Judecătoria Cluj, trebuia să aibă loc cea'de a treia înfăţişare f i procesul intentat lui Boldijar Gheorghe, acuzat că a întreţinut -elaţii sexuale cu. minorul R.T., de 13 ani. Cauza s-a amînat

^Jeoarece avocata inculpatului n-a putut să vină la proces. Au Cl/enit în schimb rudele lui Boldijar şi copilul abuzat, de la care âm .n i-fiat amănunte despre această poveste care numai firească nu e. ^ 'J> dată pentm că, aşa cum ne-a spus sora inculpatului, în familia g3oldijar (de origine rromi) bărbaţii au fost întotdeauna afemeiaţi. ur^ u Gheorghe lucrurile au stat altfel. La vîrsta de 30 de ani pe care ,e,y 'are, n-a avut niciodată o prietenă. Mai demult, îşi aminteşte sora Q ixi, Gheorghe a stat în chirie cu o familie care avea un băieţel, de >e;;âre fratele ei s-a ataşat foarte mult. De atunci, Gheorghe îşi p răsea parteneri băieţi tineri. Acum şase luni, un prieten de-al lui, •': are-i ştia preferinţele l-a pus în legătură cu minorul R.T., care •‘*ra de la Casa Copilului din Gilău. Boldijar l-a luat pe copil la el

^ locuia într-o garsonieră din Cluj, fiind angajat la Salprest). Avea ]p:ijă de minor, îi dădea de mîncare, îl îmbrăca... Cînd venea

][]eara, minorul trebuia să-i satisfacă nevoile sexuale “pe dos” . A uportat cit a suportat pînă cînd, într-o zi, Boldijar a încercat să ntreţinâ sex oral cu el. Acesta n-a mai suportat şi i-a zis unui

2 rute prin ce trece. Fratele I-a denunţat pe Boldijar, care a fost. arestat de Poliţie. Băiatul ne-a spus că lui îi plac fetele şi că a fcecut printr-un coşmar pe care vrea să-l uite. Surorile lui Boldijar, fe re îl vizitează pe inculpat la Gherla, spun că fratele lor nu e

■supărat că băiatul l-a dat în judecată. Aşteaptă să-şi ispăşească pedeapsa. Minorul, care între timp a împlinit 14 ani, stă acum la

Itria din surorile lui Boldijar, care l-a luat de suflet. Următoarea bfatisare în acest proces este în 3 august.» Corina G Ă M A N

ape, în locul lor a apărut un morman do gunoaie aduse de ape".Pe strada Movilei, strada cu o singură casă, în care locuieşte

doamna Varvara Pap cu băiatul, apele venite din deal, de la biserică, au spart zidul bucătăriei. Femeia a fost- salvată de pompieri. Pagubele sînt mari, iar... suferinţele pe măsură.

Vasile MOLDOVAN Foto: I. PETCU

CONCERTUL DE ^OfîPTE

an Recent, Daniel Robu a1 ,‘LLSţinut un concert la Turda, în ltaadrul concursului de frumuseţe ^Gtiss Vox Maris. Născut la ă -îacău, cîntăreţul în vîrstă de 22 Jtpni/S-a m utat la Bucureşti :c:.pentru a fi mai aproape de :eoi mea m uzicii.” Ca o ă "cunoaştere a calităţii muzicii lefiterpretului român, canalul de j televiziune MCM a d ifuza t,

la Cluj?D.R.: încă nu, dar se

prefigurează un concert şi acolo: Urmează să vedem cînd.

Rep.: Ştiu că eşti foarte apreciat în străinătate. Vei pleca din ţară în cazul în care vor apărea oferte în acest sens sau vrei să rămîi totuşi în România?

D.R;: Adevărul e că eu fac,0KÎ lele trecute clipul “Ready to _ naveta. încerc să acaparez şi

i e strong”, de-pe primul său piaţa de acolo, dar cea de aici arŢ bum. Fără aere de vedetă, , nu trebuie neglijată. încerc să jA ţicer şi foarte sociabil, Daniel . Lobu a avut amabilitatea să se aifjetragâ după concert împreună ' f u cîţiva reprezentanţi ai mass- :rfUedia pentru a-1 putea cunoaşte

bine:( ■ Reporter: Care este părerea

a:| a , acum la sfîrşitul Concertului, despre publicul erfţrdean? .t d( Daniel Robu: Mi se pare în alrgulă. Nu am avut nici un fel ţi/ff probleme. Este puţin timid

Sii cam aşa se întîmplă peste ni?ţîn ţară. Totul este să ştii cum ;U f e l iei, să ai răbdare cu v[Sţblicul. Să-l încălzeşti şi mâi t pfrem e sau mai tîrziu ajunge A i la tine../ Rep: Crezi că vei mai

: '^Seni la Turda?D.R: Desigur. Cu mare drag. Rep: Ai concertat vreodată

rezolv ambele probleme.Rep.: De Ia ce vîrstă

început să cînţi?D.R.: Efectiv am început de

la 16 ani, dar de cîntat mi-a plăcut să cînt şi mai devreme.

în ’93 am avut însă prima apariţie la televiziune.

Rep.: Cine te-a lansat?D.R.: Nimeni. M-am

descurcat singur. La fel cum . singur îmi compun şi piesele.

La început nici părinţii nu m-au încurajat. Ei au vrut să fac o facultate şi au crezut că trec printr-o perioadă..., calorice adolescent. Apoi însă şi-au dat seama de dragostea mea pentru muzică, iar cînd au văzut rezultatele atunci au zis: “O.K., n-ai decît.” . ;

Rep:. Am înţeles că nu ai nici măcar un impresar.

D.R.: Acum nu, dar am avut. însă majoritatea dintre ei nu sînt serioşi, caută doar avantaje personale, aşa că prefer să mă descurc singur.

Rep.: Din punct de vedere financiar merită să munceşti în acest domeniu?

D.R.: Dacă îţi foloseşti creierul, da.

Rep.: Ce părere ai despre imaginea de sex-simbol care

.ţi-a fost atribuită?D.R.: Cam prea exagerat. în

schimb esenţa ei mi se pare în regulă, cu toată modestia.

Rep.: Să înţeleg că te simţi un sex-simbol?

D.R.: Nu neapărat eu trebuie să mă simt, ci persoanele de sex opus, trebuie să simtă singure acest lucru. ■.

Rep.: Ce planuri de viitor ai?

D.R.: Tocmai lucrez la un album, al treilea. Am deja două scoase, , ambele în limba engleză. Un fapt inedit va fi reeditarea primului album, pentru că foarte multă lume mi-au cerut acest albuifr. Probabil că voi scrie şi în limba română. Important e să găsesc casa de discuri. în paralel, cum am mai spus, lucrez şi la. al treilea album.

Brîndusa FAUR

Ministerul de Externe nu a primit din partea Ministerului de Interne-şi, în consecinţă, nu a remis .misiunilor diplom atice române din străinătate noile prevederi referitoare la regimul • vizelor aplicat persoanelor care doresc să călătorească în România, a declarat, purtătorul de cuvînt al MAE, Simona Miculescu.

Noul regim al vizelor, stipulat în Ordonanţa de Urgenţă nr. 80 din 4 iunie 1999, prevede că străinii care doresc să călătorească în România trebuie să obţină viza de intrare în ţară exclusiv prin intermediul consulatelor româneşti din străinătate, aplicarea vizelor la trecerea frontierei nemaifiind posibilă.

Purtătorul de cuvînt al MAE a precizat că acest

act normativ a fost iniţiat de Ministerul de Interne, fiind avizat favorabil de Ministerul de Externe, .în virtutea adaptării legislaţiei în domeniu la cea a Uniunii Europene.

Ordonanţa de Urgenţă nr. 80 din 4 iunie 1999 m odifică şi completează Legea nr. 56/1992 privind fro n tie ra dc stat a României.

Potrivit noului act normativ, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, ce a început să funcţioneze joi, odată cu intrarea în vigoare a ordonanţei, poate să acorde, cu titlu de excepţie, viză de intrare şi dc transport cu sau fără taxă, în funcţie de scopul călătoriei.

OM OUA PROMOŢIE DE OFIŢERI A ABSOLVIT ACADEMIA DE POLITIEAcademia de Poliţie

“Alexandru Ioan Cuza” din Bucureşti va organiza, în data de 9 iulie, festivitatea de absolvire pentru cei 529 de studenţi din promoţia anului 1999, a anunţat, jo i, purtătorul de cuvînt al

Ministerului de Interne, căpitan Mihaela Bădic. Academia de Poliţie pregăteşte ofiţeri pentru armele po liţie, jandarm i, grăniceri şi pom pieri şi specialişti pentru A rhivele Naţionale. în anul 1999 vor absolvi cursurile Academiei de

Poliţie 469 de studenţi la Facultatea de Drept, 38 - la cea de Pompieri şi 22 la specializarea Arhivistică;

T uturor ab so lv en ţilo r Academiei de Poliţie Ii se acordă , g radu l de sublocotenent. '

Always cu aripioare...

Anica trăgea să moară. Preotul a spovedit-o şi a ajutat-o să-şi -c spună rugăciunile. Apoi a adăugat:

- Roagă-te-şi Gel de Sus te va primi în îm părăţia cerurilor! :

- M-am rugat, părinte!.- Mai ai vreo dorinţă,

Anică? Ultima dorinţă? o întreabă grijuliu preotul.

- Am o singură dorinţă, părinte... -

- Spune, Anică!- Aş vrea un Always cu

aripioare! Flexibile!- Ce? se miră ca prostu’

popa.- Vreau să mă duc pe

lumea cealaltă curată, uscată, protejată, părinte! E ultima mea dorinţă!

y Viorei CACOVEANU

î lfiş j - ; | 753 - S-a născut Jean-Pierre Bfanchard, aeronaut francez, ,erţiventa torul paraşutei. în compania americanului John Jeffries an^realizat prima traversare a Canalului Mînecii în balon, la

<5aţa de 7 ianuarie 1785 (m. 7 martie

. 1898 - Joschua Slocum devine primul navigator solidar care realizează înconjuri

complet al Pâmîntului.

‘ Trei nave trânsportînd trupe şi materiale vor părăsi, sîmbătă, baza rusă de la Sevastopoî, în Marea Neagră, pentru a pleca spre Grecia, au anunţat, ■ vineri, surse militare ruse.

Incendiile criminale vizînd interesele turceşti au conţi,- pentru a treia noapte consecutiv, joi spre vineri, în Germa|î * după condamnarea la moarte, în Turcia, a liderului ParticJI

Muncitorilor din Kurdistan (PKK), Abdullah Ocalan, au afi:->surse poliţiei -P

Traian Băsescu Îşi menţine acuzaţiile la adresa lui Dorin Marian

Ministrul Transporturilor, Traian Băsescu, îşi menţine declaraţia conform ' căreia arestarea fostului prefect.de Braşov, Ioan Opriş, a fost un abuz şi consideră că responsabilitatea unei astfel de măsuri îi aparţine şi consilierului prezidenţial Dorin Marian, în dubla sa calitate de consilier al şefului statului pe probleme de apărare şi de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Băsescu spune că pe Dorin Marian nu ar trebui să îi preocupe implicarea în arestarea prefectului de Braşov, “Este cert, însă, că Poliţia esţe parte a Consiliului Suprem de Apărare, iar domnul Dorin Marian este consilier al preşedintelui pe probleme de

/apărare , dar şi membru al

Consiliului Suprem de Apărare. Dacă nici acum nu pricepe că este responsabil, eu n-am ce să-i mai fac”, a mai spus ministrul. Consilierul prezidenţial Dorin Marian a declarat, vineri, că îl va acţiona în instanţă pe ministrul Transporturilor, Traian Băsescu pentru acuzaţiile privind implicarea sa în arestarea fostului prefect democrat de Braşov şi în afacerea Sunoil Ploieşti.

“l-am oferit ocazia domnului Băsescu de a recunoaşte public ceea ce a admis într-o discuţie pe care am avut-o şi în care a recunoscut că Partidul Democrat şi domnia sa au fost induşi în eroare în privinţa posibifei mele implicări în. anchetarea, unor lideri ai PD. Întrucît nu a profitat de acest răgaz pe care i l-am

oferit, mă văd nevoit să-i solicit să prezinte în faţa instanţei

. pretinsele probe legate de implicarea mea”, a afirmat Dorin Marian. Vicepreşedintele PD

• Traian Băsescu l-a acuzat, sâptămîna trecută, într-o emisiune televizată, pe consilierul prezidenţial Dorin Marian că a intervenit pentru instrumentarea cazurilor de la. Braşov şi Ploieşti, în care sînt

' supectaţi a fi implicaţi membri ai PD. Ulterior, Dorin Marian i-a cerut vicepreşedintelui PD să

■ prezinte public dovezile privind implicarea sa în arestarea fostului prefect , democrat de Braşov şi în 1 afacerea Sunoil Ploieşti,, sau, în cazul în care nu are- dovezi; '■■să îşi ceară scuze în mod public pentru aceste acuzaţii.

Am basadorul S .U .A . va oferi ore c e p ţie ia C lu j-N a p o c a cu ocazia zile i de 4 Iulie

Ambasadorul S.U.A. la Bucureşti, James Rosapepe, va oferi o recepţie cu ocazia Zilei Independenţei S.U.A. la Cluj în ziua de 5 iulie. Cei aproximativ 400 de invitaţi sînt reprezentanţi ai administraţiei locale, comunităţii de afaceri, clerului de diferite confesiuni, ziarişti universitari şi cetăţeni americani din zona Transilvaniei. în cursul dimineţii, ambasadorul Rosapepe va lua micul dejun în compania unui grup de oameni de afaceri şi se va întîlni cu Episcopul Bisericii Unitariene, dr. Arpad Szabo. “Oriunde merg în România, oamenii în vîrstă îmi amintesc de vechea lor speranţă că americanii vor veni”, a declarat ambasadorul S.U.A., James Rosapepe, anunţînd festivităţile. “Ei bine, americanii sînt aici. Ei fac afaceri, predau şi oferă asistenţă în domenii variate. Trăiesc şi muncesc în România. Acum, cu ocazia acestui 4 Iulie, vor sărbători Ziua Independenţei Americii împreună cu familiile şi cu prietenii lor români.”

Americanii, prietenii lor români şi membrii Ambasadei S.U.A, vor sărbători ziua de 4 Iulie în alte opt oraşe din România în acest an, în cadrul celei mai ample festivităţi organizate vreodată în această ţară cu ocazia Zilei Independenţei S.U.A.

în afara recepţiei de la Cluj-Napoca, firmele americane, româno-americane şi persoane particulare au organizat o serie de alte evenimente la Bacău, Iaşi, Oneşti, Sinaia, Sibiu, Timişoara şi Ploieşti. La Bucureşti, ambasadorul S.U.A. va găzdui recepţia oficială în onoarea acestei zile.

Deputatul Konya Hamar Sandor afirmă că

UDMR Cluj va avea candidat la Primărieîn şedinţa Consiliului-

Reprezentanţilor Judeţeni ai UDMR Cluj, care a avut loc

. vineri, s-a hotârît înfiinţarea unei comisii care să pregătească alegerile localei Privitor la acest lucru preşedintele UDMR Cluj,, deputatul Konya Hamar Sandor a declarat că, în mod cert, UDMR va avea un candidat p ropriu la P rim ăria C luj- Napoca. La următoarea şedinţă a CRJ Cluj va fi discutată mai detaliat organizarea şi numirea

candidaţilor în alegerile locale.La şedinţa de . vineri

reprezentanţii UDMR Cluj au - mai luat în discuţie şi rezultatele Congresului UDMR din mai. Preşedintele UDMR Cluj a declarat că Organizaţia pe care o conduce a reuşit să-şi impună punctul de vedere în cadrul Uniunii. Menţionăm că UDMR Cluj l-a susţinut pe avocatul Kincses Elod, contra candidatului Marko B e la la preşedinţia Uniunii. în ceea ce ■-

priveşte .Legea învăţămîntului deputatul Konya Hamar Sandor a . declarat că UDMR nu va renunţa la ideea înfiinţării unei. Universităţi maghiare, lucru care este foarte important pentru etnici. Deputatul UDMR-ist crede că predarea geografiei şi istoriei în limba maghiară este o prioritate, chiar dacă acest lucra nu este prevăzut în Legea învăţămîntului.

A .M .

Valeriu Stoica avertizează asupra posibilităţiidestrămării CDR

PNŢCD ar putea fi responsabil de disoluţia CDR în . cazul în care nu acceptă propunerea PNL ca partidele din Convenţie care decid să participe pe liste proprii la alegerile locale să fie considerate ca autosuspendate ' în perioada campaniei electorale, a afirmat, vineri, după şedinţa Consiliului Naţional al PNL, prim-vicepreşedintele partidului, Valeriu Stoica.

intrebat ce se va întîmpla dacă PNŢCD respinge totuşi

această propunere, Stoica a spus că “noul protocol trebuie semnat de toţi membrii Convenţiei”. El a precizat că, în conformitate cu propunerea, faptul că partidele se autosuspendă în timpul campaniei electorale nu înseamnă că sînt în afara Convenţiei sau că trebuie să se reînscrie după alegerile locale.

Preşedintele PNL Mircea Jonescu-Quintus a precizat că partidul său nu vrea să impună

o dată limită pînă la care PNŢCD să-şi exprime acordul sau dezacordul cu propunerea liberalilor. Quintus a opinat câ decizia ţărăniştilor ar putea fi adoptată, luni, la şedinţa BCCC al PNŢCD.

Purtătorul de cuvînt al PNŢCD, Remus Opriş, a apreciat că decizia liberalilor de a participa pe liste separate în alegerile locale, îi plasează în afara CDR. în opinia sa, “sînt şanse minime ca ţărăniştii să accepte teza suspendării”.

Corneliu Vădim Tudor a fost trimis in judecată in trei dosare- Senatorul PRM Corneliu

Vădim Tudor a fost trimis, vineri, în faţa instanţei, urmînd a fi judecat de către Curtea Supremă de Justiţie pentru calomnierea lui Gavril Dejeu,

■ţt m inistru de Interne, a 'catului Niculae Cerveni şi a

redactorului Mihai Bărbulescu de la ziarul “Ziua”.

Procurorii i-au prezentat, săptăm îna trecută',. lu i CV- Tudor, materialele de urmărire penală, el declarîncŢ după audieri, că refuză să mai vină la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie, în trucît a ajuns la convingerea că “totul este o mascaradă judiciară”, deoarece

nu i-a fost admisă nici o probă în apărare. în prezent, la Parchetul Curţii Supreme de Justiţie au mai rămas 14 dosare, în care CV Tudor este învinuit de calomnie şi insultă de mai multe persoane, printre care şi actriţa Rona Hartner, despre care senatorul a afirmat că ar fi avut o rela ţie intim ă cu preşedintele EmilConstantinescu. Un alt dosar este cel în care liderul PRM este înv inu it de ofensă adusă autorităţii, pentru acuzaţiile grave form ulate la adresa preşedintelui Constantinescu, liderului PD Petre Roman ş i . m inistrului Industriei Radu

P _ -------------------- _ _ _ _ _ --------------- -------------------------v

I Preşedintele Emil II Constantinescu s-a întîlnit I

cu vicepreşedintele BănciiMondiale

Berceanu, în scrisoarea deschisă adresată minerilor, în ianuarie !a.c. în scrisoare, Vădim Tudor Iîl acuza pe preşedintele |Constantinescu de imoralitate şi |rela ţii extraconjugale, iameninţîndu-1 că îl va băga în ‘închisoare, în aceeaşi celulă în Icare a fost închis Miron Cozma. L

Preşedintele Emil JOonstantinescu s-a întîlnit vineri, la Salzburg, cu vicepreşedintele Băncii Mondiale, Johanes Linn, una dintre temele abordate fiind includerea României pe lista ţărilor participante la Cadrul Multilateral de Dezvoltare, se arată într-un comunicat remis de Biroul de presă al Preşedinţiei.

Pentru includerea României pe această listă - care are ca obiectiv dezvoltarea pe termen lung a societăţii româneşti - există deja o înţelegere la cel mai înalt nivel între şefur Statului ro.mân şi preşedintele Băncii Mondiale, James Wolfensohn.

Preşedintele Constantinescu şi-a exprimat speranţa că proiectele din Cadrul Multilateral de Dezvoltare se vor materializa în cel mai scurt timp şi a promis sprijinul său pentru constituirea unei echipe româneşti care să lucreze cu specialiştii Băncii Mondiale în vederea aplicării acestor proiecte.

în cursul discuţiilor a fost evidenţiat faptul că aprobarea acordului între România şi Banca Mondială, chiar înaintea definitivării acordului cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), este un semnal clar dat pieţelor de capital că Banca Mondială susţine reforma economică din România, se arată în comunicatul citat.

fivocatci fiarei Nicoarc

a ceru! extrădarea \dj

Sever MuresarA vocatul lui S ev #

Mureşan, Aurel Nicoară,; so licitat, vinericompletului de judecată procesului în care clientj. său şi Mircea Horia Hoss! sînt judecaţi pentrjînşelăciune în dauna BăncŢDacia Felix; să întreprind, dem ersuri pentrl extrădarea lui' Muresar! care este deţinut în Elveţii!

Lă termenul de vineri a|- procesului a fost prezetţ doar inculpatul Mirce: Horia Hossu, întrucît Seve Mureşan a fost arestat, îr urmă cu două săptămîni, îi Ungaria, în baza unui m andat de arestare, internaţional emis de urj judecător de instrucţi; elveţian.

Nicoară a spus că Seva Mureşan a fost transferat, joi seara, în Elveţia,.în prezent, aflîndu-se • înGeneva. El a solicita:completului de judecată sir intervină la 'M inîstenij- Justiţiei şi M inisteru.c Afacerilor Externe, care sir solicite au to rită ţi lori?,elveţiene extrădarea luifc Sever Mureşan. Avocaturii spus că apărarea n u se| opune la continuare!* prezentării de probe "uri proces sub rezerva cij£martorii pot fi rechemaţi sidepună m ărturie daci, Sevdr M ureşan . va|considera necesar. fc

Primul! incident

urmare din pagina 1

tipizate, iar timpul lor de lucru a fost prelungit în funcţie de ora la care li s-a anulat lucrarea.

Alexandru Ţion s •-declarat câ-nu poate săpj aproximeze numărul celor la care li s-a anulat lucrarea din acest motiv, dar oricum acesta nu e mare. Oamenii j spun însă că au fost şi> cazuri în care candidaţii nu ţ s-au semnat cu numele, adevărat, ci cu unjpseudonim. Unii dintre ei se | pare că au ieşit din sală; înainte de a mai modificat lucrarea şi semnătura a î rămas aşa. Alexandru Ţion î spune că nu a aflat de- existenţa unor astfel de' incidente. La toate acestea, se adaugă şi primul caz de ' eliminare pentru tentativă i de copiat care a fo s td înregistrat în judeţul Cluj în j j acest an. Este vorba d e o?f elevă de la Grupul Ş co larii Material Rulant, care îş i j jţinea cartea sub fustă.

Autorizată prin S.C. nr. 1 28 /19 9 1 , judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 d in22.03.1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).T e l.19.16.81; fax:19 .28.28;E-mail: adevcj@ m ail.dntcj.ro

Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ ’

Tel/fax:19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 19.73.04; C o n ta b ilita te : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u ltu ră ,E ven im en t, Po litic 19 .74 .90 , Social, E conom ic 19.75.07; Sport: 19.21.27; Difuzare, Mica publicitate: 19.49.81 S u bred acţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacţia Dej: tel/fax: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT IA