iw « Ar.A va spune da.1

ia urm a p r o c e d u r a c l a s i c aJ L

Sîmbătă sau luni, AGA dc Ia TERMOROM se Vâ întîlni spre a pune, probabil, în practică sarcina de lichidare a societăţii, conform deciziei Consiliului de administraţie al F.P.S. Bucureşti. Două persoane, loan Giurgea şi Radu Păunescu, au sarcina de â decide, deoarece 70 la sută din voturi (corespunzător numărului de acţiuni ale FPS) le aparţin. La TERMOROM mai are acţiuni SIF Banat Crişana (7 procente) ş l ”cuponari” - 21 procente. Dacă AGA mare

nu se va întruni, atunci se va ţine AGA mică. Hotărîrea AGA ya fi publicată în Monitorul Oficial, după care, în termen de 15 zile vafi realizată evaluarea, eventual vor fi identificate secţiile viabile. Totodată, vor fi numiţi lichidatorii, plătiţi de FPS. Aceştia vor intra în acţiune şi vor proceda conform Legii 31/1990. în funcţie de ofertele ce vor fi primite se va relua activitatea productivă, însă după dizolvarea societăţii. A .V .

ţ Agenda /2 I Roza unturilor B ţ toMcă/4 | ilrtă - cultură/5 ţ Omul şi societatea/6' ţ Pubticitate/7-10 j Pieţe mobiliare -

finanţe/ll f Sport/12| Pagina cu tineri /13 j Econotnia/14 j Evenimenl/15 j 11lima oră/l 6

jŞSSŞI |P i !îi * p *w

sr j

\ r i i. ^ {5 ; f ' 1

1' 1

j

i 1 K j.

z ia r m d ep m d en tA N U L IX N R . 2 0 5 0

I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

V IN E R I 1 5 A U G U S T 1 9 9 7

1 S P A G I N I 6 0 0 L E I

Vremea va fi frumoasă cu cerul variabil. Vînt slab. T em peraturile maxime între 26° şi 29° C. Izolat ceaţă dimineaţa. (Meteorolog de serviciu: Constanţa NAGYI)

în pagina a 16-a: harta privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

Sti

I pe p o st de m oţociMARIA SANGEORZAN

D

&j'jii'tişj:elifsSlei

upă ultimele declaraţii televizate ale preşedintelui F.P.S., dl Sorin Dimitriu, managerii societăţilor comerciale care s-au remarcat prin pierderi de... miliarde

(ori zeci de miliarde), vor fi luaţi la întrebări despre ceea ce iu făcut pe perioada mandatului. De acelaşi tratament vor ivea parte şi reprezentanţii F.P.S. în adunările generale ale acţionarilor. Evident, din respectivele tribunale vor face parte şi sindicatele, ale căror dezvăluiri vor fi tratate cu consideraţie.

De o experienţă asemănătoare am avut parte şi în 1990, cind dubioasele CPUN-uri, alături de sindicate, făceau dreptate!Nucă aş suferi din cauza managerilor care au avut ocazia

sâ conducă, în ultimii trei ani, societăţile şi regiile ajunse în dezastru financiar! Mulţi dintre ei, într-un termen record, saii aranjat pentru o viaţă, înflinţînd firme pe numele altor {tsoane de încredere, înspre care dirijau caimacul de la propria societate. N-ar fi prea aspră o pedeapsă de genul şomajului pe lennen lung, măcar! Prezumţia de nevinovăţie ar trebui să tacţioneze, totuşi, şi în cazul managerilor. Este mult prea

ţV»lu să dai vina pe cîteva sute de persoane pentru colapsul '-«miei româneşti! înţelepciunea populară românească a consacrat adevărul că peştele se strică de la cap. Deci, dacă tsâfie găsit un ţap ispăşitor (un cap de moţoc), atunci trebuie isceput de la nivel înalt, iar nu de la a persoană sau alta. Şi, nai ales, nu trebuie omis că marile afaceri se fac în spatele nor paravane de carton, iar protagoniştii s-ar putea ca să Hibă habar de ce jocuri au jucat!Oricum, acţiunea, dacă va fi sub forma-unui control care

saidentifiee neregulile şi să le îndrepte, dar şi să-i mai scuture fc bani pe ciocoii tranziţiei, ar fi bună, indiferent că s-ar fcna anchetă administrativă, acţiune de „îndrumare şi control” «ialtfel. Din cîte am constatat, încrederea oamenilor în recentul *1 justiţiar este sub limita pesimismului. Nici foştii sau actualii Wiageri nu se arată prea speriaţi. La o adică, pe lîngă protecţia •tentă de Legea 66, domniile lor pot afirma că n-au făcut fcitsă pună în aplicare deciziile AGA. Iar cînd zicem AGA, !®ffi,pc rînd, mandataţi ai statului, reprezentanţi ai FPS sau

Şi din aceştia sînt mai multe valuri, în funcţie de cum au fel trase sforile politice deasupra scenei economice. Cum va S distribuită vina, să zicem, pe doi reprezentanţi ai FPS şi unul 'IFPP?! Oricînd, FPS-ul a fost majoritar şi a putut să-şi impună tjmclul de vedere! Alt potenţial scăpat, deci. Cei care mai '•în ştiu, la rîndul lor, multe şi va fi greu să-i interoghezi. 1,1 a fost la îndemîna oricui să ajungă în AGA, fiind de fetipus că, odată intrat în cetatea acţionarilor, nu şi-au pus JMrăîn urechi! Precum nu le-a pus nimeni banderolă neagră «ochi! Fiecare ştie cîte ceva’ compromiţător despre celălalt,

indiferent de echipa în care joacă, va ţine aşii în mînecă. că sînt deja create toate condiţiile ca treaba să rămînă

C a z u l G h e r l a c o n t i n u ă

s ă f a c ă v a l u r i

LABORATORUL DIN CAPITALĂ A CONSTATAT CONCENTRAŢII

? - <n t . -g:'I* ; n

5

- X - ÎN ,= ’ / *■"

n H i■ Li. 3

Dorin ClocoticiIn cazul “Gherla cercetările -

continuă. Marţi, 12 august,: Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a trimis actele Parchetului militar Cluj, pentru a continua- cercetările în ceea ce priveşte implicarea, colonelului Pană Gheorghe, directorul R.A. Multiproduct şi a col. Ionel Curt, directorul Fabricii de mobilă Gherla.

în scopul limpezirii situaţiei, Parchetul militar a dispus, în cursul zilei de ieri, recoltarea de noi probe din recipientele cu Duxpatin, pentru o nouă expertiză. Printre actele de provenienţă, există un fax care spune că concentraţia de alcool ' metilic din substanţă este de 4%,

restul fiind alcool etilic (băubil,' care va să zică). Rezultatele analizei chimice a substanţei au relevat, însă, concentraţii mult mai mari.

Dl secretar de stat din Ministerul Justiţiei, prof. dr. Dorin Clocotici ne-a' comunicat ieri că analizele efectuate la Laboratorul Central ; de Criminalistică din Bucureşti, relevă concentraţii de alcool metilic situate în jurul cifrei de 35%. De fapt, substanţa a mai fost importată, de la acelaşi producător olandez, încă o dată, în luna. noiembrie. Numai că, probele luate din acea tranşă de substanţă au prezentat, la analiză, concentraţii mult mai mici de alcool metilic. Pentru clarificarea compoziţiei, - chimice a Duxpatinului s-a solicitat o analiză completă.

în.paralel, verificările continuă şi la vamă şi la firma intermediară, P&II.

Bucureştiul a trimis, în cursul zilei de ieri, Irei ofiţeri la Gherla, pentru a face verificările complete şi pe linie de protecţia muncii. Ca o măsură de protecţie, toate recipientele care conţin substanţa buclucaşă au fost sigilate, nepermiţîndu-se fabricii să le mai utilizeze în producţie.

Diana CĂ IENARU

Petre Roman se reculege astăzi la Mănăstirea NiculaPreşedintele Senatului, Petre Roman, îşi întrerupe astăzi vacanţa

pentru a participa la Sfîntă Liturghie prilejuită de Marea Sărbătoare a Adormirii Maicii Domnului. Roman vine în pelerinaj la Mănăstirea Nicula în fiecare an, începînd cu 1991. Preşedintele. Senatului soseşte la Cluj cu avionul de dimineaţă. La întoarcerea de la Nicula, Roman va susţine o conferinţă de presă.

t e c t o r u l S C I n d u s t r i a S î r m e i S A s e f e r e ş t e d e i n t e r v i u r i : t o t u ş i a f i r m ă :

f -^pare că valul lichidării le dea fiori chiar şi

1 ‘“'a care se simt, încă, în Directorii

^^Prinderilor aflate sub i'ntea guvernamentală se

^ să dea declaraţii presei d e . i .unor posibile neplăceri

Colac peste pupăză,, ’nc şj Naţionalul cu ideea %euna munca ziaristului

3, * a înnegri sufletul ^torului . care zice, redată, bogdaproste şi se

la locul de muncă pe f’t marele lui noroc, îl mai

are. Spre marele lui noroc pentru' c ă , indiferent de calitatea muncii, te poţi trezi peste noapte pe o listă neagră al cărei conţinut îl poţi afla, dacă eşti pe fază, din cîte o conferinţă de presă difuzată pe Radio Bucureşti. Pe lista dată publicităţii de ziarul Naţional în 13 august 1997, înţre alte 54 de; societăţi care se presupune că stau la coadă pentru Judecata de Apoi a Executivului, apare şi S.C. Industria Sîrmei S.A. din Cîmpia Turzii. Ca urmare,, directorul societăţii, dl Sorin Săveanu, s-a arătat destul de precaut în faţa

a deschis următoarele farmacii:\

Farmacia nr.O Is tr .E ro ilo r nr. 1 6 - 1 8

Farmacia nr.©s tr .P rim ă v e rii nr. 1 1

V Ă A Ş T E P T Ă M !

Un nou scandal între neuneristii cluieni

Ruja ţ Medrea se acuză reciprocV

• N ic o ia S r fS r

\

Liv iu M edreaDoi vicepreşedinţi ai P.U.N.R. din Cluj se acuză reciproc de

necinste. Viceprimarul Nicolae Ruja a întocmit un raport în care arată că R.A.D.P., regie subordonată Primăriei, a umflat notele de plată pentru lucrările care i-au fost comandate. în replică, Liviu Medrea, directorul R.A.D.P., spune că viceprimarul este “implicat în activităţi mafiote” şi dezvoltă afaceri în interes , personal. Directorul R.A.D.P. precizează că cifrele din raportul lui Ruja riu sînt corecte.

Nicolae Ruja este vicepreşedintele organizaţiei municipale a P.U.N.R., iar.Liviu Medrea, vicepreşedintele filialei judeţene. Din disputa celor doi iese şifonată imaginea partidului, dar personal, se pare, va avea de pierdut doar Ruja. Surse demne de încredere arată că fruntaşii locali ai P.U.N.R. au invitat d q a la discuţii pe unul din consilierii locali declarat de opoziţie, propunîndu-i să-i' ia locul actualului viceprimar. Dacă Ruja va fi schimbat din funcţie, Funar riscă să piardă majoritatea în Consiliul local. (C.C.)

dorinţei noastre de a afla cîteva amănunte, refuzînd, pentru moment să dea declaraţii. Cu ceva ne-am ales, totuşi. Am aflat că, într-adevăr, societatea comercială Industria Sîrmei S.A. se află sub urmărire guvernamentală, însă nu s-a pus încă problema lichidării. Totuşi, exemplul TERMOROM dă de gîndit multora dintre cei onoraţi de atenţia forurilor superioare. .

Ceea ce domnul director Sorin Săveanu ne-a oferit fără probleme a fost o prezentare a situaţiei societăţii pe care o conduce de o lună. Ei, da, e şi asta o modă de a le sparge pe toate în capul celui mai puţin răspunzător. Şi în acest caz, SC TERMOROM SA a creat un precedent.

Daci se lichidează SC Indnslria Sirmci SA. toi Halul iete nrosl

Din datele furnizate de directorul Sorin Săveanu am aflat că 73,31 la sută din acţiunile societăţii comerciale Industria Sîrmei SA, pînă în anul 1991 - Combinatul Metalurgic Cîmpia Turzii, sînt deţinute de FPS. în calitatea sa de acţionar principal, FPS a inclus societatea în programul de privatizare lansat în colaborare cu Banca Mondială.' Tot FPS-ul a acordat societăţii un credit de 7.174 milioane de lei pentru demararea,. în anul 1995, a unui proiect de modernizare şi un al doilea

Laura M O R A R•______Foto: N. Petcu

continuare în pagina a 16-a

A D E V A R U L de C lu j AGENDA vineri, 15 august 1997 Q

• Azi: Calendarul ortodox'. (î) Adormirea Maicii Domnului (Dezlegare la' peşte); Calendarul greco-catolic: Adormirea Maicii Domnului; Calendarul romano- catolic:, Adormirea Maicii Domnului; Sf.Tarciziu, m.

• Mîine: Calendarul ortodox. Sf.Mahramă a Domnului; + Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă şi cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu, Matei şi sfetnicul Ianache; Calendarul greco-catolic: Aducerea de la Edesa la Constantinopol a Icoanei (marama), ne făcută de mină omenească, a Domnului (944); Sf.Diomede, m. (+ s.IV); Calendarul romano-catolic: Sf.Stefan, rege.

( P i T E L E K O A N E

• PR£FECIURA,CONSIUUL JUDEŢEAN: 19-64-16 '

■ PRIMĂRIA (XUJ-NAPOCA.-19-60-30• PRIMÂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TODA:31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36W01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26• POLfflACLUJ-NAPOCA: 955 si

. 43-27-27 .• POLITIA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 1349-76 '•• POUŢIADEJ:21-21-21• POLITIA TURDA:31-21-21• POUTIA CÎMPIA UIR2H: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA: 24-14-14 ,• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILĂ: 982 . •• GARDA. FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,int. 158• SALVAREA: 961- • •• SALVAREA CFR: 19-85-91• INIÎRNAHONAL:971 : . , .• INTERURBAN: 991 ' ' • •• INFORMAŢII: 931■ DERANJAMENIE: 921• ORA EXACTĂ: 958 "• REGIA AUTONOMĂ EE

TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-87-48• SCMONIENAYSA

DISPECERAT: 41-51-71■ REGIA AUTONOMĂ DE APĂ CANAL

DISPECERAT: 19-63-02• S.C.’SALPREST'SA DISPECERAT:

19-55-22■ COMENZI SPECIALE PENIRU TRANS-

PORT REZIDUURI. H-10-12 int 132• SC PRiyAL: 1743-86• DISTRIBUT1AGAZELOR NATURALE:

INTERVENŢII GAZE 928; DISPECERAT 433424

• REQSTRULAUTO ROMÂN: Şefrepnzcntaniă: 43-38-10 Infoimalii: 43-38-11Hală inspecţii: 43-3S-08. . , ;

CURSE INTERNAŢIONALE d in A u to g a ra I I :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, marţi, miercuri,, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, joi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca - Miscolc, cu plecare din Cluj-Napoca miercuri ora 7,00 şi înapoiere din Miscolc joi ora 11,00.

INFORMAŢII ' A utogara I: 14-24-26 A utogara II: 43-52-78

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj>j <<kin vraluil mli'mialii despre.- sft'iiaik dc nsiitcnţa sonata,- Icnililic.- 1 ( Riunibilcn I «rj|xam prin (.'(.nliul . 'lc lnli'rm aic Com uniuni, s Ir Mihail KogSlnictBmi nr. 7, tel. 19.56.20. l’miitam luni joi iude ').M Io.(XJ. Miitri oitle y.M)-l-t.(K>

G J p M E R I ® j B e - e

T VltOM: luni-Miwri Buc.-> Cluj Cluj -> Buc.7,00 8,00 8,30 . 9,30 18,15 19,15 19,45 20,45 11,50 12,50 13 20 153* *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: pentru cetăţeni români

si străini - 200.000 leiTELEFOANE: 43-25-24; 43-26-69 - pentru externe

DAC AIR: Înccpînd cil data dc 5 nidi ic \a iipcra ţi pc ruta:

Cluj Timişoara Budapesta 6,45 . : 7,30 - 8^0 9,10 Budapesta -^Timişoara Cluj

20,00 21,50 - 22,40 23,25 lW u l I roilor 6-8

I n .: 1‘1-44-TO, W-:(v-S7; ’in .rA X 19-78-06

PolicMca făta plaţi ^'Familia Sfintă”în perioada 14 iulie - 15

august 1997, Policlinica fără plată "Familia Sfîntă" este închisă pentru concedii de odihnă.

FARMACIIFarmacii. de serviciu:

sîmbătă, 16 august: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06,' orar 8-20, Farmacia nr.31 "BALSAMUM”, Cart.Mărăşti B1.R3, telefon 41- 25-99, orar 8-13, Farmacia nr.32 Cart.Mănăştur Compl.Flora, telefon .16-18-88, orar 8-14, Farmacia ”ZEA”, P-ţa Unirii nr.27, telefon 19-75-96, orar 9- 15,. Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa UniriLnr. 10, telefon 19-13-63, orar 8-20, Farmacia ”CERTA”,str.Clăbucet nr.5 (Mănăştur), telefon 16-47-37, orar 8-14, Farmacia ”TERRAFARM”, B- dul 21 Decembrie nr.4, orar 9- 14, Farmacia "INTERPHARM”, str.Primăverii nr.6, orar 8-22; duminică, 17 august: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 8-20, Farmacia nr.5 "CLEMATIS”, P-ţa Unirii nr.10, telefon 19-13-63, orar 8- 20, Farmacia "INTERPHARM”, str.Primăverii nr.6, orar 8-22.

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia"CORAFARM”, str. Ion Meşter nr. 4, telefon 17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.l, P-ţa Unirii nr.37, telefon 19-46-06, orar 20-8.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2)': Orar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30; duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joi: 9-19,45; vineri: 9-1.7,45; sîmbâta şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă şi duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogăiniceanu nr.7): ORAR; luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. MEDIATECA (Str. M. Kogăiniceanu nr.7), ORAR' luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. CENTRUL DE DOCUMENTARE EUROPEANA SI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kogăiniceanu nr.7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbăta-- duminica: ■ închis. FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Sti. Einstein nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbătă, duminica închis.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogăiniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -12.45; 14 -18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni -10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri 12 - 16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14-19; marţi, joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (slrada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10-18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogăiniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20,

■ Biblioteca C entrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” Hermann Oberth” (str. Memorandumuluil 8). Orar: luni, marji, miercuri, joi: orele 16-20.- ■ Biblioteca "Valeriu Bologa" a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); OTar. luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină "Biblos” (str.Clinicilor nr.2 8). Orar: luni 13-17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

V Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis »

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16 ; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Muzeul memorial “Emil Isac” (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă si duminică între orele 10- 14. .

■ Parcul Etnografic "Romulus Vuia”: zilnic intre orele 10-17; luni-închis

Vineri, 15 august Program ul!: 6,00 România:

ora 6 fix!; 8,30 Desene animate (r); 9,00 TVR Cluj-Napoca; 10,00 TVR Info; 10,05 Lumină din lumină. Ediţie specială de Sf.Maria; 11,30 TVR Timişoara;12.00 TVR Info; 12,05 Media- club (r); 12,35 Din viaţa rromilor; 13,05 Secretele nisipului (r);14.00 TVR Info; 14,10 Şeicul(r);15.00 Sailor Moon (desene animate); 15,30 Emisiune în limba

A RadioSonieFM « a , 7 M H z

” Vineri, 15 augustŞtiri: 8„ 9, 12, 13, 15, 16,

18,20,21. Mondo Sport: 7,15; 8,15. Horoscop: 6,40; 8,40. Program cinema: 7,30. 6,00-9.00 Cafeaua de serviciu. 9,00-12.00 McSonic (emisiuni concurs. cu premii McDonald’s); 12,00-13,00 Concurs Radio Sonic şi Ştrandul Municipal. 13,00-15.00 Fiţi pe fază (ştiri locale, utilitare). 15',00-16,00 Dedicaţii. 16,00-18,00 ... ş ' muzica. 18,00-20,00 Rondul de seară. 20,00-23,00 Seara unei nopţi de vară. 23,00 Party.

germană; 17,00 TVR Info; 17,05 Serial: Specialitatea casei; 17,35 Tribuna partidelor parlamentare;18.00 Tele-estival Olimp ’97;19.00 Sunset Beach; 19,50 Agenda Muzelor; 19,55 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 20,00 Jurnal, meteo, sport; 21,00 Tezaur folcloric; 21,30 Film: Zborul morţii (SUA '77); 23,05 Documentar; 23,30 Jurnalul de noapte; 23,50 Avanpremieră la Mamaia ’ 97; 0,50 Film: Maliţie erotică. '

P rogram ul 2: 7 „00 Itinerar turistic: Hamburg;'8,00 Desene animate; 8,30 Serial: Canary Wharf (r); 9,00 Serial: Dr. Quinn (r); 10,00 Universul cunoaşterii (r); 10,40 Film: Micul Yeti (r); 11,30 TVR Info; 11,35 Sunset Beach (r); 12,15 Un secol de cinema (r); 13,25 TVR Info; 13,30 TVR Cluj-Napoca; 14,00 Pelerinaje; 14,30 Serial: Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,20 Doar o vorbă săţ-i mai spun!; 15,30. Contele MacDuckula (desene animate); 15,50 La izvorul dorului; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 18,00 Serial: Puterea, pasiunea; 19,00 Pentru dvs, doamnă! 20,00 Fantastic Star TVR! Club; 21,00

[

VIHOR1A - Crimă la 1600 - MJA - prenuera (10: 12, 14. 16: 18, 20i * ARIA - Mafie şi biliarii - Haliri Spania - premiera (10: 12.30. 15: 17,30. 20) * MÂRÂ^II - sala A: Supravieţuitorul - SIJA (13, 15. 17; 19,i. sali 11: Spvliard - Spionul dandana - SUA (13,30. 15.30. 17.30) * I'AVURI 1 - Anaconda - SUA (11. 13, 15;

11 KI)A 1;' ) \ - Striptease - M'A. I1NI RI.1HI.11I - 15-lf.OS: Profcioriil Iră/nit - MJADl' I: ARTA - 1S-17M: Plătit pcnlru moarte - SUA: 1H-21M: Daiitc's Peak - SUA nCIIMUI-V PACEA - 15-1'JM. Joc in BO I(Ini - SUA. 2H-21M. licverh Ninja - SUA

HillvE 21 august j

O fereastră deschisă spre lume!

• Vineri, 15 augustCând TVC

5:00 Deschiderea programului; 5:05 Videotext; 10:30 High Stakes - reluare; 12:00 Wonderfull Street X - doc. (r) ; 12:30 Wonderfull Castle X - doc. (r.); 13:00 Videotext ; 16:00 Wonderfull Street XI - doc.; 16.30 Wonderfull Castle XI - doc.; 17:30 Videotext ; 23:00 Soţ şi iubiţi - acţiune; 0:30 închiderea programului.

Canal Discovery 18:00 Momente de cotitură ale

istoriei - Bomba atomică; 18:30 Foc; 19:00 Pasul următor; 19:30 Jurrasica - înapoi în mare; 20:00 Fascinaţia naturii - Ghidul sălbăticiunilor, 20:30 Fascinaţia naturii - Documentare despre natură; 21:00 Dincolo de anul 2000; 21:30 Momente de cotitură ale istoriei - Primul zbor; 22:00 Frontierele ştiinţei - Tehno-

spionul; 23:00 Ştiinţa ultra­modernă - Conversînd cu animale; 0:00 Noii detectivi - Lanţurile de AND; 1:00 Profesioniştii - Demonul vitezei; 2:00 Arme secrete - Jocul de-a v-aţi ascunselea; 2:30 Fac; 3:00 Momente de cotitură ale istoriei - Primul zbor, 3:30 Pasul următor; 4:00 Program D:W.

f m m mVineri, 15 august

9,tib Desene animate; 9,15 Trei destine - serial; -10,00 Matinal NCN; 10,20 Prototip - film (r); 11,55 Breviar economic; 12,30 Paris „lumini” - reportaj; 17,15 Din atelierele pictorilor; 17,30 Made in Germany - magazin economic; 18,00 Desene animate; 18,15 Am întrebat pentru dvs.; 18,30 Big top 40; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 La dispoziţia dumnea­voastră; 20,10 Avanpremiera sportivă; 20,25 Dragostea e mai tare ca moartea - film; 22,00 Ştiri; 22,05 Ispita - film; 23,45 Paris „lumini” - reportaj.

U N I P L U S R a d io

Vineri, 15 august Ştiri: 8,9,10,12,13,15,16,17,

20. Program informativ BUC:6.00-6,30; 11,00-11,15; 14,00- 14,30; 18,00-18,45; 21,00-21,30.6.00-10,00 Un alt înccput. 7,40 Cursul.valutar. 7,45, 8,45, 9,45 Horoscop. 7,50 Reţeta zilei. 8,15 Sport pc mapamond. 8,35-8,50 Informaţii utilitare - telefoane în direct. 9,15 Info - litoral. 9,20 Revista presei locale. 9,35 Programul cinematografelor. 9,50 Agenda culturală. 10,00-11,00 Music Non Stop. 11,15-21,00 “89,4 grade plus”. 15,05-16,00 Music By Request. 17,30 Piaţa Rotundă (în colaborare cu Radio BBC Londra). 19,00-21,00 Coca Cola Planet Live. 21,30-23,00 “Pulsul adolescenţei” - realizatori Tania şi I'ciix. ’ VIP-uri în

vacanţă. 23,15-0,00 Top 190.240. 0,00-0,30 Soul at Midnight - realizator Tania. 0,30-3,00 Music Non Stop. 3,00-6,00 VOA Express.

Vineri, 15 august/ T \ 6 , 0 0 - 1 2 , 0 0

i . i J f J R a d i o p r o g r a m “Primul salut”. 7,00

Bţjsşjgn Radiojurnal România : Actualităţi. 8,00,10,00, 12,00 Ştiri localc. 9,30 “Ce mai crede lumea”, sondaj pc teme de. actualitate. 10,30 Revista presei centrale. 10,50 “Plus”. Adrian Suciu. 11,30 “3 minute” (interviul zilei). 13,00-13,20 Radiojurnal Româfiia Actualităţi. 13,20-17,00 Caleidoscop CD. 14,00, 16,0019.00 Ştiri locale. 14,30 “Ziua în cîtcva vorbe” (declaraţia zilei). 15,50 “Plus”.r. 16,30 “Cc mai crede lumea”, r. 17,00 “Ochiul şi urechca", comentariu civic. 17,05-19.00 Muzică, publicitate. 19,05- 19,10 “CD Sport”. 19,10-23,00

I

“Top CD Hop”, realizator Robert Horvath. 21,00 Retrospectiva ştirilor zilei. 23,10-2,00 “Rendez vouS” nocturn. 2,00-7,00 Muzică, publicitate.

Vineri, 15 august Contact ştiri: 5,30^

radi»__ 23,30 (din orăw r t e r în oră, cu

“ e x c e p ţ i a 18,30) Buletinul de ştiri şi rubrica . “Actualitatea “B.B.C. Worid Servicc la ora 18,00. 5,00-8,00 Bună dimineaţa, România! (“Actualitatea”, Meteo, Rcmcmbcr, Sport, Horoscop, Aniversări, 7:45 Revista Presei Centrale). 8,00 Azi în Cluj-Napoca (Meteo - zona Cluj), 8:10 Revista Presei Localc, "Actualitatea”, Contact trafic, Anunţuri utilitare, Agenda culturală, Program cinematografe, Horoscop şi Aniversări. 9:05 Microbiografie sonoră. 9:40 Contact Sport. 11,00 Contact FM (Muzică non^stop,

Informaţii diverse, Divertisment, Concursuri). 19,00 Seara la Cluj- Napoca (19,00-19,20 Pepsi Music Show). 22,00 Music By Request - realizatori Raluca Moianu şi Alex Preda. 24,00 Răspunsuri la scrisori - realizatori Camelia Oiegaş şi Vlad Rişca 2,00 Full Contact (Dialog nocturn cu ascultătorii pe teme alese de aceştia),

RADIO CLUJ fcj

Vineri, 15 august 6,00 Bună dimineaţa (vă spune

astăzi: Dan Horea). 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit: Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj, de la Cluj prezintă Dan Banciu. 11,00 Buletin

de ştiri. 11,05 Agenda culturală, o emisiune de Dan Banciu. 11,30 Diapazon, rcdactor Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transil­van. 12,15 Exclusiv magazin, ediţia de vineri: redactor Ioana Kanya. 13,00 Radiojurnal Bucurcşti. 13,15 Microfonul ascultătorului - întrebări şi răspunsuri în direct. Dumnea­voastră întrebaţi la 064/420031; vă răspunde: Cristian Zoicaş. 13,55 Buletin dc ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radio Fax - 60 de minute

■de actualităţi şi muzică, redactor Traian Bradea. 19,00 Radiojurnal Bucurcşti. 19,15 Partidele politice, redactor Traian Bradea. 19,20 Un milion de prieteni, redactor Lucia Ţibre. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Topul Muzicii Uşoare, redâctor Marius Mcrca._ 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

Robingo 2; 21,40 Sărbătoar pîinii; 22,00 Itinerare spirituale zi în Tasmania; 22,30 Noctj sportivă; 0,00 TVM.0,30 Din viata rromilor.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bfiL dimineaţa!; 9,00 Sport la mii ţ f f9.15 M.A.S.H.; 9,45 Tînăr. neliniştit (r); 10,30 Şoapte iubire (r); 11,15 Capcana timp12.00 Serial: Apocalipsul; 12p; Ştirile Pro Tv; 13,00 Dive Show; 14,00 Generaţia PRo14.30 Desene animate; lty- Povestea zilei cu Magician]15.00 Matlock (r); 15,50 Spor!;, plajă; 16,00 Tînăr şi neliniştii 16,45 Serial: Şoapte de iubij*17.30 Xena, prinţesa războinici18.15 Sport la minut; lljţ Chestiunea zilei; 18,30 ŞtirileTv; 18,35 Cine este şeful?;Ştii şi cjştigi!; 19,30 Ştirile ProTţ

, 20,00 Dosarele X; 21,00Filn Poltergeist II - Pe tărimulgro® (SUA ’86); 23,00 ŞtirileProlţ23.15 Chestiunea zilei; 23,301) limita imposibilului; 0,15 Zoii crepusculară; 0,45 Generaţia Pc1.00 Film: Giulietta şi spiritek (Italia ’65); 3,25 Am întîlnitţ români fericiţi.

Redacţia nu îşi mi responsabilitatea pentru sdimtri intervenite în programele post/j de televiziune.

' POLICLINICA' INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, earL GheorjjsINTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ MII-

IXJGIF, ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCH NOLOQE ♦ RHJMATOim ECOGHAHE ♦ ALERGGL0G1I DEUMATOlDGiE * CH1RIM

ORTOPHME ♦ O.U.L»OFIALM(l£fi! GINECOLOaF, ♦ ONCOjOClt

PEDIATRIE ♦ UROLOCJE ACUPUNC1UM

RADIOLOGIE • ECOGHAfH Examinări floppler - Histertdfii|i

penfrn sterilitate fenâiiii . LABORATOR

(Biochimie - Bacteriologic Parazitologie Determinare Rk sarcină - Antigen HBS • Elisa Toi - Examinări citologice pentru dqţislin cancerului de col uterin - Investigaţii pai sterilitatea feminină ş masculini) ZILNIC, inclusiv DUMINICI

orele 7 - 21 Medic de gardă: orele 21-7 Rezervare, consultatii

la teL 41.41.63. J

Pi

şilaavepdsEOf

m

S.C. Dental ROVA S0C0L0V

: Calea M oţilor 106, ap.5 T ra ta m e n te stomatologi»

complexe:> terapie> protetică (ceramică)

> chirurgieirezecţii,infM Program ări la tel.: 430028

Z ilnic o ra r: 9-19 sîm bâta 9-14

P en tru s tu d e n ţi, pension*1 şomeri, reducere 20%.

PROF. UNIV. Dl.Dr. ANGELA CĂUIGĂAO

Str. Prahovei nr. 11(S n g ă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMQL20 L, Mi, V -17-20 S - 8-12.

TeL: 42.56.18; te l/fax :!^

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE

SutlduInoslnilaif.'T® l

'iii

3a iî 8 SCSI4iale3jdais:mas

ieţijsilta;

HiC0£«Jl

«II’ţililota«i|‘t'Ji

ittj

54*4<-ri!

dumneavoasto. iJL dc noapte, tcfcfonul**!1 Ay 1

7 9 16 47 g kG ardă de noapte, orele 20^

Linia telefonică de intcnoi!*1 criză şi prevenţie a suicidului

de LABORATORUL DE S.i\^: MINTALI CLUJ stă la disput1de luni pînă vineri, intre orele * • '

Vă aşteptăm apeluri numărul 186864. __^

7Ţ) vineri, 15 august 1 9 9 7

G e r m a n i a relansează bătălia pentru reducerea c o n t r i b u ţ i e i sale la bugetul comunitar

ROZA VINTUR/LORA D E V Ă R U Ld e C l u j

Germania, cea mai mare Amatoare din cadrul Uniunii c.^me, a hotărît să relanseze

pentru reducerea contribuţiei sale financiare la bugetul comunitar cu riscul de a provoca o criză în. sînul organizaţiei.Tbto Waigel, ministrul german

je finanţe, a declarat de mai multe în ultimele săptămîni, că va

xz chiar din această toamnă o putere cu 7 miliarde de mărci gunane (3,75 miliarde de dolari)i contribuţiei germane înccpînd cu fflul2000 pentru că, în opinia sa, nud poate fi justificată vărsarea uiiaiă de câtre Germania a 20 de sfade de mărci (10,7 miliarde je dolari) în casele de bani comunitare. Pe de altă parte, ministrul german nu a ezitat să-şi BKninţe partenerii europeni cu blocarea noii repartiţii a ajutoarelor structurale către; regiunile

defavorizate, ce urmează să fie stabilită în 1999, dacă aceştia se vor opune cererilor germane.

Comisia Europeană, îngrijorată de acest asalt verbal din partea Germaniei, a reacţionat cu asprime. "Refuzăm dezbaterea referitoare la contribuţiile nete. Este o discuţie nerealistă”, a declarat la sfîrşitul lunii iulie Klaus vad der Pas, purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene. "Construcţia Europei nu poate fi redusă la un simplu exerciţiu contabil. Nu aceasta este abordarea Comunităţii”, a reiterat în această săptămînă un alt purtător de cuvînt. de la Bruxelles.

P o triv it Com isiei Europene, această discuţie este periculoasă pentru coeziunea Uniunii Europene şi riscă să toarne gaz peste foc tocmai in momentul în care UE se pregăteşte să înceapă negocierile de aderare cu ţări din Europa de Est şi cu Ciprul. "Beneficiile care decurg din

participarea unei ţări membre la UE nu. trebuie calculate doar în raport cu contribuţia financiară. Avantajele pe care le au ţările membre în urma participării la UE fac ca această dezbatere să fie nerealistă” a declarat purtătorul de cuvînt al Comisiei Europene. La ora actuală, bugetul comunitar este finanţat printr-o serie de resurse proprii care sînt drepturile vamale, drepturile agricole, o parte din sumele încasate prin TVA şi o parte din contribuţia calculată în funcţie de Produsul Intern Brut (PIB). Comisia Europeană â avut grijă să precizeze, în documentul său denum it "Agenda 2000”, că acordurile în vigoare privind sistemul de finanţare a UE nu trebuie modificatei rapid. Această prudenţă a Comisiei se explică prin faptul că extinderea către Est va modifica în mod considerabil situaţia pe plan bugetar în rindul ţărilor cu contribuţii nete si al celor beneficiare. ”Dacă

începem să ne certăm de pe acum în legătură cu ţara care va plăti şi cît de mare va fi această sumă, nu vom ajunge niciodată să negociem în mod serios cu ţările care bat la porţile U E” , a subliniat un reprezentant european. Principalele ţâri beneficiare ale ajutoarelor structurale (Spania, Portugalia, Grecia şi Irlanda) sînt acelea care au exprimat cele mai mari rezerve faţă de o extindere rapidă către Est, dorită însă cu fermitate de Germania. ”Dacă germanii doresc într-adevăr să-şi impună cu forţa punctul de vedere referitor la reducerea substanţială a contribuţiei lor financiare, ei se opun unor măsuri în replică din partea unora dintre , partenerii lor în ceea ce priveşte extinderea către Est”, a apreciat un reprezentant european.

’(’Le Monde")

P la ta i n t e r n a ţ i o n a l ă a c a p i t a l u r i l o r :

A R M O N I Z A R E I N E U R O R APerspectiva - marii pieţe a

aiiilor, care va exista cînd Euro dea lumina zilei, este atît de ă, încît nu mai lasă loc nici

nor particularităţi naţionale în satErie financiară. Desigur, este greu

că disparităţile de natură vor şterge curînd, dar pe

uite alte planuri cu greu se poate june că vor subzista elemente

st sa favorizeze sau, dimpotrivă, dezavantajeze plasarea

ilor aceluiaşi debitor în B£'r'3 ri ale Uniunii Europene.

wâ spre armonizare este prea îiaid *

ifel, intermediarii financiari se apă foarte mult de modul în autorităţile de supraveghere

ari atribuie împrumuturilor •&nţi în funcţie, de riscurile pe s ie prezintă. Aceşti coeficienţi îiifela 0% la 100%, iar pentru

de importanţă primordială risura în care se raportează la

lor proprii. Pentru o bancă, obligaţii ponderate la un

,£' ta e ridicat revine oarecum ^ consuma, din propriul capital.

că celelalte categorii de 'es4>ri nu sînt afectate direct, dar •5, în schimb, indirect, pentru că eficient de 0% conferă un taj extraordinar debitorului

! beficiază de acesta. Acesta ;îtr-adcvâr nivelul de ponderare

J ®Prnmuturilor m arilor ţări Mizate, şi toate autorităţile de îghere sînt de acord. .

se complică dacă Şţiumle nu sînt emise imediat 1W. S-a văzut acest lucru cu lansării, recent, a mai multor

^auturi internaţionale A'c de o societate constituită

^ scop dc o bancă germană, "Rindea, ca să spunem aşa, sub

formă fonduri de stat italiene. Bank a început prin a lansa

tranzacţie în mărci germane, ^ tea de supraveghere din

atribuit acestui împrumut un , 100%, aşa cum face de

tind are loc o transferare de 8en, a u urmat şi alte

^ i , construite în acelaşi mod, ^re una era desfăşurată în

de o parte a R inului există preocupare pentru formă, de cealaltă pentru fond.

Noi divergenţe au apărut cu ocazia emiterii, în franci francezi, a două împrumuturi în contul provinciilor canadiene Columbia Britanică şi ©ntario. în mod normal, chiar dacă coeficientul de ponderare al unui stat central este de 0%, cel al regiunilor sau al provinciilor este de minim 20%. Or, în Franţa, oficial li se acordă un.coeficient de 0%, la fel ca în Canada. Numeroşi investitori şi intermediari financiari ignorau acest lucru, iar cînd l-au aflat, întrebîn- du-se în legătură cu privilegiul

acordat în Franţa provinciilor canadiene, au sperat că autorităţile bancare din celelalte ţări vor adopta şi ele o poziţie mai flexibilă. Or, lucrurile nu s-au întîmplat astfel şi la Berlin mai ales s-a confirmat că procentul aplicat în Germania este într-adevăr de 20%.

• în aceste condiţii, unii, tulburaţi de această aparentă lipsă de unitate la scară europeană, s-au temut ca nu cumva astfel de disonanţe să sfîrşească prin a perturba buna funcţionare a viitoarei pieţe comune a capitalurilor. Temerea lor pare nejustificată căci, dimpotrivă, autorităţile nu precupeţesc nici un

efort pentru a facilita edificarea Europei m onetare. Parisul şi-a revizuit astfel raţionamentul, şi, la fel ca în ţările vecine, coeficientul de ponderare a îm prum uturilor provinciilor canadiene este astăzi dc 20% în Franţa.

Trebuie să precizăm că, exccptînd cîteva state centrale, foarte rari sînt debitorii care beneficiază de un coeficient de ponderare zero. Este un privilegiu care le conferă statutul de debitori suverani. Casa de amortizare a datoriei sociale (CADES) se află în acest caz în Franţa şi este unul dintre elementele care îi permit să se situeze deasupra celorlalte instituţii publice franceze.

i (AFP)

j A f a c e r i l e d e c o r u p ţ i e z g u d u i e j

p o l i ţ i a a n t i - m a f i a ;

-•«* wu uvaiayuiaia iuuancezi. Atitudinea Comisiei

r,.E.de Ia Paris a fost cu totul *■* atribuit o pondere de 0%;_

I II Demisia şefului prestigioasei| poliţii anti-mafia italiene (DIA),■ generalul Giovanni Verdicchio,■ în vîrstă de 62 de ani, bănuit I de corupţie, riscă să precipite | declinul acestei superpolitii | înfiinţate la începutul anilor '$0 I de judecătorul anti-mafia J Giovanni Falcone. -I Aparţinînd de corpul Brigăzii| Financiare ("guardia di| finanza”), puternica poliţie■ financiară italiană, general ele J divizie Verdicchio este bănuit I de magistratii din Perugia | (centrul Italiei) că în timp ce■ s-a aflat la conducerea poliţiei I financiare din Roma, la sfîrşitul J anilor ’80, a primit mita în I valoare de 20 de milioane d e . | lire (12.000 dolari) şi nu a■ semnalat magistraturii unele ! delicte comise de şefi de■ întreprinderi.I Generalul Verdicchio a fost| audiat ..prima oară de■ magistraţii din Perugia la 31 . iulie şi urmează să se prezinte.I din nou la Parchet. AceastăI afacere de corupţie, maladie | endemică în Italia, a fost■ dezvăluită de judecătorii J provinciei în iulie anul trecut.■ Tn ea sînt implicaţi magistraţi | de la Roma asu’prâ' cărora

■ planează bănuiala că au primit mită sau au închis ochii într-o serie de delicte ale unor sefi de întreprinderi la sfîrsitul anilor ’80. Mai multe personalităţi din lumea magistraturii au fost deja arestate în cursul afacerii, printre care fostul procuror al Romei, Orazio Savia, aflat în închisoare la Perugia încă din luna mai.

Generalul Verdicchio a demisionat din fruntea DIA la 2 august, la cererea ministrului italian de interne, Giorgio Napolitano. Apreciind că este "nedrept”'ca, "după 40 de ani de serviciu", cariera sa să se încheie într-un asemenea mod, generalul a avut grijă să sublinieze nu numai că nu a comis nimic reprobabil - deşi a recunoscut că a primit ”în mod legal” 20 de milioane de lire dar şi că faptele ce îi sînt reproşate s-au petrecut anterior numirii sale ca director al poliţiei antimafiote în august 1994.

Acuzaţiile aduse lui Verdicchio au intervenit într-un moment extrem de nefavorabil pentru DIA. De curînd, şeful secţiei din Genova (în nordul Italiei), colonelul Michele Riccio, a fost demis fiind acuzat de metode prea "expeditive”.

■'Afacerea Verdicchio” ar |putea constitui lovitura de |graţie pentru superpoliţia ■creată de judecătorul ariti- Jmafia Giovanni Falcone, Iasasinat de Cosa Nostra |(mafia siciliana) în mai 1992, ■au indicat surse ale poliţiei. -Guvernul italian pregăteşte în Jmomentul de faţă o reformă a I ‘acestui corp de poliţie, ale |cărui divergenţe cu carabinierii işi cu brigada'financiară sînt .legendare. Potrivit proiectului ■guvernamental, noua DIA nu Ise va mai ocupa decît de |

.analizarea informaţiilor şi nu ■va mai acţiona pe teren. !Vicepreşedintele comisiei anti- ■mafia din CameYa Deputaţilor, Icomunistul Niki Vendolâ, a |profitat de "afacerea ■Verdicchio” pentru a cere "să jse facă curăţenie” în serviciile *de poliţie, atacate de corupţie. INumai în oraşul Milano (în |nord), o sută de membri ai

Igărzii financiare au fostinculpaţi în ultimele luni pentru Icorupţie. în 1994, şeful DIA |pentru nordul Italiei, colonelul |Angelo Tanca, fusese acuzat ■că a primit mită de la Jsocietatea Fininvest a fostului Ipremier Silvio Berlusconi. |

/ App\

Bill Clinton recurge în premieră

la prerogativele "veto-ului selectiv”

Preşedintele Bill Clintim a mauuuiat la 1 august ”veto-ut selectiv”, un nou instrument acordat executivului de către legislativ, pentru a anula trei prevederi din acordul bugetar încheiat recent cu majoritatea republicană din Congres.

Clinton a devenit astfel primul preşedinte din istoria Statelor Unite cârc a recurs la aceste prerogative pe cate predecesorii săi le-au solicitat fără succes, mai bine de un secol, pentru a putea elimina din legile financiare clauzele destinate unor anumite grupuri dc interese.

Una din prevederile anulate ar fi permis unui mic num ăr de bănci şi societăţi financiare sa nu plătească impozit pe veniturile filialelor tor din străinătate. O altă prevedere ar fi permis afaceristului texan, îiarold Stmons, unul dintre cei mai generoşi donatori de fonduri a i Partidului

■ Republican, să nu plătească impozit pe plusvaloarea realizată în urma vînzăriî unei rafinării dc sfeclă dc zahăr.

Recurgerea la dreptul de veto selectiv constituie '""un semnal că regulile Washingtonului se schimbă eu adevărat spre binele cetăţenilor”, a declarat Clinton înainte de a semna rezoluţia. “Grupurile de interese speciale nu vor mai putea recurge la vechea stratagemă de a strecura o clauză într-un text enorm, în speranţa că ea va trece' neobservată”» a adăugat el.

C onstitu ţia am ericană acordă preşedintelui dreptul de a. uza de veto împotriva unui text votat de Congres, indiferent de natura acestuia, dar acest veto se aplică textului integrat, deci şi acelor prevederi cu care preşedintele estede acord.

■Din acest motiv, m em brii Camerei Reprezentanţilor şi ai Senatului obişnuiau să strecoare în textul unei legi financiare diverse clauze fiscale de care beneficiau anumiţi susţinători ai lor, ştiind prea bine că preşedintele va cumpăni bine înainte de ,a uza de dreptul de veto împotriva întregii legi a bugetului.

Accst veto selectiv face parte din programul cu care republicanii au cîştigat controlul Congresului la alegerile din noiembrie.1994. Fideli promisiunilor făcute, ei au votat anul trecut în favoarea acordării acestui nou instrument Casei Albe. Ironia şoarîei a făcut ca primul preşedinte care- beneficiază de acest instrument sâ fie un democrat şî ca accsta să-t foloscască acum chiar împotriva republicanilor înşişi.

D ornic sâ nu com prom ită spiritul colaborării bipartite care a domnit înainte de semnarea la 12 august a acordului bugetar, Clinton a ţinut să sublinieze câ prevederile anulate nu s-au numărat printre cele acceptate de Casa Albă în cursul negocierilor. Altfel spus, că ele au fost adăugate ulterior de republicani

Considerînd câ acest veto sclectiv ar putea distrage echilibrul puterii garantat prin Constituţie» num eroşi m em bri ai C ongresului, tn marea lo r m ajoritate îktnocraţi, au adus chestiunea în faţa Curţii- Supreme, împiedieîndu-î astfel pe Clinton să recurgă imediat la aeestc prerogative.

Curtea Supremă a respins apelul în luna iunie invocînd o carenţă dc proccduTă. DaT bătălia juridică este departe de a sc fi încheiat, Curtea Supremă estimînd că unii dinte cei lezaţi de veto-ul selectiv ar putea face ap e l P rin urmare faptul că şeful Administraţiei americane a recurs totuşi îa acest instrument ar putea dcclanşa o nouă acţiune judecătorească, cu dcznodămînt' necunoscut.

I ,a fel ca şi vclo-ul tradiţional, cel selccliv poate fi anulat de cătrc Congres cu o majoritate dc două treimi dm voturi în cele doua Camere.

A D E V Ă R U LC i u l POLITICĂ vineri, 15 august 1997 (7j

Nepăsător la posibile convulsii socialeS e n a t o r u l ţ ă r ă n i s t R ă z v a n D o b r e s c uv r e a s ă s c h i m b e L e g e a c a s e l o r n a ţ i o n a l i z a t e• La Cîuj-Napoca se aduna semnaturi împotriva modificării legii •Unul dintre cei mai aprigi şi activi

susţinători ai .politicii ţărăniştilor de schimbare a legilor este, alături de Vasile Lupu, senatorul Răzvan Dobrescu. Nu cu mult timp în urmă el a declarat că nu are nici o importanţă că preşedintele Constantinescu a promis că nu va schimba Legea caselor naţionalizate deoarece "interesele naţionale sînt deasupra promisiunilor electorale". Interesele naţionale sînt trei case pe care senatorul doreşte să le recupereze. Acest nou proiect de lege nelinişteşte sute de mii de chiriaşi. Despre cl şi despre alte probleme legate de soarta chiriaşilor, am purtat o discuţie cu dl Ovidiu IONESCU, preşedintele Asociaţiei judeţene a chiriaşilor.

- Prevederile acestui proiect de lege, cele pe care Ie cunoaştem, sînt aberante. Pentru că: 1. Sînt în totală contradicţie cu promisiunile electorale ale preşedintelui Constantinescu şi ale Convenţiei Democratice din care dl Răzvan Dobrescu şi PNŢCD fac parte; 2. Lezează liniştea a aproximativ 15 Ia sută din populaţia urbană a ţării; 3. Revendicările personale ale .d-lui Dobrescu nu sînt o problemă naţională; dacă chiriaşii nu ar fi întreţinut şi consolidat imobilele în care locuiesc,‘ ele s-ar fi dărîmat, iar acum proiectul n-ar avea obiect.

- Aţi apelat la partidele politice să vă ajute?

- Asociaţia noastră nu face politică. Fiecare cetăţean a votat cu partidul al cărui program credca că îi asigură liniştea şi viitorul dorit, deci, fiecare să ceară sprijinul parlamentarilor pe care i-a votat.- - Iniţiatorul noului proiect face referiri justificative la cerinţe ale Consiliului Europei, care, susţine el, ar soma România sâ înapoieze toate

proprietăţile. Ce ştiţi despre acest lucru?- Nu este adevărat ce spune dl Dobrescu.

în Ungaria, de exemplu, foştii proprietari au fost despăgubiţi integral cu bonuri de valoare, rămînînd chiriaşi în fostele lor case, . Deci nu se dau bani care, transformaţi în valută, pot fi scoşi din ţară. Aşa se explică faptul că în Ungaria se construieşte foarte mult în domeniul edilitar. Cu bonurile de valoare pot fi achiziţionate materiale de construcţii, dar şi alte bunuri.

- Cum reacţionează chiriaşii şi Asociaţia dumneavoastră la intenţiile de schimbare a legii care le dă, deocamdată dreptul să cumpere apartamentul în care locuiesc?

- Chiriaşii sînt foarte neliniştiţi şi nemulţumiţi. Venind în întîmpinarea acestei nemulţumiri, am alcătuit, împreună cu AN1C, un protest pe care vrem să-l trimitem preşedintelui României şi preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, în care se am inteşte că preşedintele Asociaţiei Naţionale a chiriaşilor a transmis membrilor asociaţiei invitaţia de a-l vota pe Emil Constantinescu, pentru ca acum ei să fie total defavorizaţi exact de cei pe care i-au votat în noiembrie trecut. ”Este regretabil - se spune în protest - că senatorul Răzvan Dobrescu, urmărind un interes personal, încearcă a-i agita pe colegii săi şi a ridica o problemă personală la nivel de ţară şi a o

face obiectul unei legi care să schimbe o lege deja existentă”. "Această preocupare arată că acuzele pe care Opoziţia şi, chiar PD le aduc la adresa PNŢCD nu sînt tocmai lipsite de temei. Rezultă clar că cineva, din interese personale, doreşte ca imaginea preşedintelui Constantinescu să fie umbrită sau că promisiunile din campania electorală au fost minciuni”. Protestul se încheie cu cererea ca preşedintele ţării şi preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului ”să facă publică, pînă la 20 august, o declaraţie în care să se arate fără echivoc că promisiunile făcute chiriaşilor în campania electorală rămîn valabile şi că nimeni nu va mai ridica această problemă”. în sprijinul cererii, Asociaţia Cluj a chiriaşilor va aduna semnături la sediul său din strada Horea, nr; 37-39, în perioada 15-18 august, între orele 10-16.

Măsura a fost luată şi de alte asociaţii din ţară.

- Ce se vă întîmplă dacă solicitarea d-voastră nu va avea ecou Ia cei trei preşedinţi?

- Ar putea avea loc manifesţări stradale, la care să participe pînă la 50 la sută din populaţia ţării..

In terviu realizat de V a ier CH IO REANU

Întîlnire a chiriaşilor din casele naţionalizate. »• • >Una dintre asociaţiile care semnează protestul adresat preşedintelui Constantinescu,

ANIC, organizează sîmbătă, ora 10, în Sala mare a Primăriei, o întîlnire cu chiriaşii din casele naţionalizate, inclusiv cu cei care şi-au cumpărat deja locuinţele (în concepţia ANIC şi aceştia fiind ameninţaţi de iniţiativa senatorului Răzvan Dobrescu), cu reprezentanţi ai partidelor politice, sindicatelor şi asociaţiilor care împărtăşesc ideea că o promisiune făcută chiriaşilor în timpul campaniei electorale nu poate fi încălcată decît prin minciuni, ca însăşi transformîndu-se, astfel, în minciună.

DE CE NU ESTE NECESARĂ INTRODUCEREA LIMBII MAGHIARE ÎN ADMINISTRAŢIEEste cunoscută toleranţa

românească milenară privind respectarea identităţii etnice a minoritarilor de altă limbă şi religie pe care valurile istorice i- au aşezat pe teritoriul locuit de români. Această toleranţă se datorează, fireşte, mileniilor de exerciţiu al civilizaţiei în această vatră. - ■: Astăzi, minorităţile etnice au

dreptul, dc altfel de necontestat, al învăţămîntului în limba maternă, la religie, presă, teatru etc. In această limbă, pentru â-şi putea păstra identitatea etnică, pentru a-şi îmbogăţi propria cultură, care este şi o bogăţie a patriei noastre.

Conform Legii învăţămîntului însă, conform celor mai elementare îndatoriri, în orice stal civilizat şi european, civilizat şi american etc., toţi minoritarii sînt obligaţi şi înveţe limba oficială de stat. Limba română este şi ca obligatorie în toate

clasele, de la clasa I pînă la clasa a XH-a. Potrivit diplom ei şcolare, toţi cetăţenii ţării noastre au atestat că stâpînesc, deci cunosc limba română.

De aceea este superflu să se introducă limba maghiară sau altă limbă a minoritarilor din România în administraţia de stat. Ţara are unde investi banii necesari pentru traduceri şi traducători. Singurii care ar putea înainta cereri şi alte acte în administraţie ar fi cci carc au, urmat scoli în străinătate, cei cu

cine ştie ce şcoli particulare şi'.;, analfabeţii care nu cunosc decît limba maternă. Altfel învăţarea limbii române va deveni pentru mulţi o simplă formalitate.

Dar nu trebuie, fireşte, ca într- un stat care se respectă, un viitor cetăţean să-şi poată permite să chiulească de la orele în care se predă limba oficială a ţării. Diploma de absolvire a unei şcoli din România trebuie să aibă amprenta neştirbită a dem nităţii actului de învăţămînt pe întreg teritoriul

românesc. Deci, numai cei care vor aduce un atestat că au urmat şcoli în alte ţări, care vor dovedi că sînt analfabeţi, vor putea - practic - să se adreseze administraţiei de stat în limba pe care o cunosc, dar nicidecum7 un posesor de diplom ă şcolară ' d i n România, unde limba Oficială a statului este obligatorie ca materie de învăţămînt şi este însusită din clasa I pînă într-a Xll-a. •

Vasile LECHINTANlJ S \ n i calato rii în aceste 7ilo prin Republica

M oldova 1 a A cfidem u vie Stiin'i- Agricole dtn ( '(m in au .un văzut ca, la înscriere, candidam erau supuşi Îri un U sl ohhjM loriu si elim inatoriu do cunoaştere a lim bii rom âne t 'îtc v n cand idate coborau pliiijîinil de ta Ieste R usclonii care au c h iu lit de l.i în v a ta rc a lim b ii o fic ia li- ca re d o m n iile H/i m tara rom ânească de dinc-do de l’rtil - lunl- i rom âni şi nu "lim ba moldovenca-ică” - au d .io im .i’’ ast.r/i Românii m oldoveni sînt bo tărîţi să re in sla leze d em nita tea unu i neam

oprimai şi erunt lovit in chiar vatra sa milenari româneasca apr-ape doua secole la rînd file la 1S12 încoace) Pecetea "Mindoi Basarabii" laviţa de murele l nunescu, î>i pastrea/a insa actualitatea prin toleranţa românilor de aici faţă dc toţi cei pe care valurile imperiale ţariste şi I so\ ii-tk-e i-au adus în tară, dar este dublata acum I dc demnitatea şi fermitatea acestei dragi [ Basarabii care renaşte, ce-i drept încă în condiţii | foarte grele.

(V.L.) I

Scandal politic la Budapesta

Orban Viktor, preşedintele Uniunii Tineri Democraţi cere încurajarea autonomiei

El este considerat prieten politic al lui Adrian SexeJ“afirmaţii negîndite şi Upsăâr, răspundere”. '

O altă replică apar- ministrului de externe ti: Laszlo Kovacs. “Găsesc firei' un politician al opoziţiei sa cr politîca guvernului - as{ menirea lui - însă, în acelaşi t, 11 este indispensabil ca afins? ' şale să nu dăuneze ţării şi pericliteze scopurile pe cn le-a fixat pe termen lm:

, într-o declaraţie dată MU, diplomaţiei ungare precizez

, nu este pentru prima oara; prin aserţiunile sal tinerilo r democraţi pw, primejdie interesele esenliak politicii externe ungare.

Apreciat de mulţi drept fost tînăr de viitor”, OrMslJ cunoaşte un reviriment po!

. puţin scontat. El este vicepreşedinte al Ad© generale a Consiliului Ed.tv este considerat un prieten pi al ministrului de externe H Severin. în ultimul timp, ii părere observatorii politici!; politică a Uniunii Tine:. Democraţi s-a cantonai pep; naţionaliste de dra:. d iscursurile • dure parlamentarilor săi împet ratificării tratatului romă»; fiind semnificative in acests

“Cu opt luni înainte- alegerile parlamentare, cel;

conduce în topul popuki; politice este Uniunea Tir Democraţi - Partidul Cetâte

:. scrie în prezentarea intern din Erdelyi Naplo. în ţara nul Orbăn Viktor, preşedintele se bucură, după preşedii

, Goncz, de cea mai mare simţi iar conform sondajelor de c cei mai mulţi unguri at 1 vadă ocupînd postul m in istru .r Orban Vito destăinuit lui Erdelyi Napi' ar însemna pentru maj din România dacă partidiilsi; cîştiga alegerile. Titlul interr. este:,“Astăzi sînt consideri t în ă r m atur, nu u» t- îm b ă tr în it”. Nu s-ar'

într-un interviu apărut marţi în săptămînalul,orădean Erdelyi Naplo, Orbăn Viktor, preşedintele Uniunii Tinerilor Democraţi - Partidul Cetăţenesc (UTD - PC), este de părere că, pe viitor, Budapesta trebuie să sprijine deschis aspiraţiile de. autonomie ale m inorităţii maghiare din Transilvania şi instituţiile adecvate acestei autonomii. Orbăn face, de asemenea, o pledoarie în favoarea unei universităţi maghiare independente şi pentru restituirea imobilelor bisericilor' maghiare din România. El mai susţine că actualul guvern ungar duce o politică mult prea precaută în privinţa minorităţilor maghiare de peste graniţe, că este fundamental incapabil să sprijine dorinţele acestora - pe care la început nu le-a considerat legitime - şi că, cel mult, în etapa actuală s-a obişnuit cu ideea că minoritatea maghiară din Transilvania are năzuinţe naţionale. “Tot ceea ce depăşeşte tratatul de bază se diferenţiază de intenţiile originare ale actualului guvern” , pretinde Orbăn Vilctor;

Ideile liderului UTD-PC reprezintă în esenţă,o reluare a celor exprimate la un forum recent organizat de episcopul Lăszlo Tokeş la Tîrgul Secuiesc, în acea perioadă. Orbăn Viktor aflîndu-se în România cu ocazia participării sale la dezbaterile “Universităţii libere de vara de la Tuşnad.

O primă reacţie oficială ungară la aserţiunile lui Orbăn Viktor-nu a întîrziat să apară. La numai o zi de la apariţia interviului, într- un comunicat de presă remis. Agenţiei Ungare de Presă (MTI), Szent-Ivanyi Istvân, şeful fracţiunii parlamentare a Uniunii Democraţilor Liberi (partenera de coaliţie a Partidului Socialist Ungar) şi preşedinte al Comisiei de politică externă a Parlamentului Ungariei, acuză că în interviul său acordat lui Erdelyi Naplo, preşedintele Uniunii Tinerilor Democraţi face

spune..Dorin SUi

AutoguvernareaSe ştie, că prin vechea (?) lege

a învăţămîntului elevii maghiari erau obligaţi să înveţe geografia patriei în limba română. Iată că acum prin noile ordonanţe de urgenţă ajungem noi românii să învăţăm geografia patriei în limba maghiară, aşa, cu bucăţica. Despre ce este vorba? în ziarul “Adevărul de Cluj’”’ a apărut în numărul din 12 august reproducerea tăbliţei indicatoare a primăriei din Săvădisla. Aflăm- astfel că localitatea se numeşte, de fapt, Tordaszentlaszlo<şi că este situată în Kolozs megye. în indicatorul localităţilor din România din 1974 nu există, nici măcar trecută în paranteze, o asemenea localitate, ce să mai vorbim de un judeţ denumit astfel. Aţi auzit dvs., stimaţi cititori dc un judeţ Kolozs în România? Poate bunicii noştri să îşi amintească de vremurile din 1940 ale lui Horty sau de cele dinainte de 1918 ale bunului împărat Franz-Josef, cînd asemenea denumiri erau la modă. Chiar ne întoarcem total în timp, chiar am fost băgaţi fără să ştim în tunelul timpului? în asemenea condiţii va trebui să tipărim o ediţie nouă a Dicţionarului localităţilor din Transilvania al lui Martinovici

şi Istrati din 1920. Mai- chiar, avem nevoie de o i specială a mp»-' administrative a Ardealut- judeţe pentru uzul nosR românilor. Şi ca şi cum aberaţie nu ar fi şuti®-’ punctu l pe “I” se ^ continuare: Casa respf- adăposteşte, nu primăm Săvădisla, ci reprezintă sS- “autoguvernare” a loo Cum adică autoguveitf- ieşit comuna de sub statului român, este stătătoare, are guvern, P-’ armată, legi proprii? plăteşte impozite statului:-. Iată unde am nefericire, nu pot dccî si- un lucru din cale afară

' asistăm absolut impasibil, ales, inconştienţi la ^

■mult trimbiţalci autoguvernări locale p e^ cu picătura, cu aceasta, fară să mişcăm S4 fără să luăm nici o spunem lucrurilor pe l’. prefectul nostru cstcffl^ cu ciorovăiclilc C1J Fr Funar, dccît să ia niăs® ‘ acestor autoguvernări răsări ca ciupercile dup t

Dr. Ion

"T sT vineri, 15 august 1 9 9 7 ARTĂ-CULTURĂ ADEVARULde C lu j

J F H e a W P < * b » 9 M 9 a t i S m m S

/ i 1 ^ 5 1 C '

•*''■" »rul român, creştin de ! jf) de ani, prăznuieşte în

%f i

an, la mijlocul lunii iiiist, ADORMIREA MAICII DOMNULUI, cea mai slăvită'

a verii. “Cine nu în Maica Fecioară şi

I «altoirile ei ca mamâ a Iui ISDS, FIUL LUI.

I DUMNEZEU, nu se poate lumi creştin” - spuneau | Brinii înţelepţi ai satelor. De hceea, la fiecare 15 august,■ alele carpatine, mănăstirile,* schiturile, “rugile”, nedeiele,I Imnurile comemorau •ADORMIREA ŞlÎNĂLŢAREA’ celei" FREABMCUVÎNTATE DE DUMNEZEU". ..Numeroşi folclorişti s-au

siluit să adune în Arhive, in cărţi şi studii, legendele . iespre Maica Domnului. Dar mim nu le-a redat cu mai alta acurateţe şi evlavie ca leintrecutul bucovinean, Simion Florea Marian, care, lîcind liceul la Beiuş în celălalt veac şi statornicind . faături de suflet cu scriitorii mii din toate ţinuturile raiâneşti, ne-a închinat nouă; tuturor, frumoasele credinţe, colinde, legende legate d e .' viaţa şi . ADORMIREA MAICII DOMNULUI..,Iitr-o legendă publicată

vm mai bine de nouă .

decenii se povesteşte că după ce Isus a fost răstignit şi după ce Apostolii au mai vegheat-oo vreme, ei s-au împrăştiat “în cele patru părţi ale pămîntului” ca să propovăduiască evanghelia, tuturor popoarelor.

Venind vremea slăbiciunii şi fiind anunţată de Arhanghelul Gavril că în curînd ea se va înălţa la Dumnezeu, s-a dus să se roage ultim a oară, pe -M untele Măslinilor, apoi s-a întors acasă, a aprins lumînări şi a înmiresmat cu flori, aşezîndu-se în pat, pentru “hodina de pe urmă”, “înainte însă de a-şi. da ea

-sufletul, toţi Apostolii, afară de Toma, fură aduşi de Duhul Sfînt pe nori, pînă Ia casa m care zăcea ea”. După ce dădu acestora ultimele învăţături, se stinse, iar ei îi dădură îngrijirile de cuviinţă şi o înmormîntară. ' 1

Abia după trâi zile sosi şi Toma, iar Apostolii “merseră atunci cu dînsul la mormîntul M AICII DOM NULUI să-l încredinţeze cum că întru adevăr a repausat. Sosind ei la mormînt aflară deschis şi dintr-însul ieşea un miros ca de crin. Şi era acuma a treia zi de la înmormîntare, cînd s-a întîmplat aceasta. Şi uitîndu-se cu toţii în sus văzură pe Maica Domnului înălţîndu-se la cer. Maica Domnului, văzîndu-1 pe Toma, 1 întinse brîul ei şi-i zise:

f c f c

‘ ' i '■

- “Tomă! vezi şi crezi! şi fii credincios si nu necredincios! Si de atunci BRÎUL M AICII DOMNULUI, care l-a arătat lui - Toma, se'arată şi acum pe cer ca. un curcubeu!”

Frumoasa credinţă şi legendă devine în practicile şi în viaţa- tradiţională simboluri, cutume respectate cu stricteţe. BRÎUL, care încinge veşmintele portului popular este simbol al castităţii,

al virtuţii. Culorile lui sînt acelea ale curcubeului, cromatica devenind “un lim baj” care conotează vîrstă, - starea ceremonială, rituală a femeii.

“Brîul Maicii Domnului” se numeşte şi planta care se culege la vreme de august, se păstrează sub grinda casei, la spatele icoanelor, sub aşternutul fetelor, ca să le aducă noroc, binecuvîntare si sănătate. El

simbolizează speranţa, curăţenia morală şi însuşi sensul familiei, dăinuirea, perenitatea neamului.

“Şi jelea şi durerea, cînd a adărmit Maica Domnului, a fost pretutindenea aşa de mare - spun legendele noastre religioase - că pînă şi pomii cu poamele cele mai frumoase şi mai alese s-au adunat la un loc şi au format un pom mare, care s-a pus în fruntea procesiei cu care a fost petrecută Maica Domnului la mormînt. De atunci “ne-a rămas obiceiul ca la moartea cuiva să facem pom cu to t felul de pomeni şi poam e, care se dăruiesc jeluitorilor” - spun bătrînele satelor. “Jelea a fost atunci, la . . ADORM IREA MAICII DOMNULUI, atît de mare, că şi frunzele s-au îngălbenit de durere”. De atunci dau toate plantele înapoi”, din miezul Iui august încep a se îngălbeni frunzele, luînd culoarea jalei şi a morţii.

“Iar atunci - spune legenda 7 bostanul, -păpuşoiul şi haldanul au făcut un struţ mare şi frumos. din Floarea soarelui şi le-au pus în chip de cunună pe sicriul MAICII DOMNULUI..." De atunci,- în fiecare an, la vremea lui. august, florile cad, fructele se coc, frunzele se îngălbenesc - după rosturile vieţii şi ale morţii, care statornicesc ritm uri şi praguri în marele circuit bio-

cosmic. “Iar în urma acestora vine apoi jelea cea mare, adică Iarna”.

Un astfel de final de legendă şi de datini ar fi prea trist, prea dureros, dacă n-ar crede oamenii cu tărie în izbînda vieţii, în apoteoza credinţei. Şi alte datini, alte legende, alte colinde ne poartă spre alte sărbători care anunţă triumful soarelui şi al Fiului lui Dumnezeu - după cum vîersuieşte neasemuita colindă din Buru, variantă mioritică, culeasă la sfîrşitul celuilalt veac de harnicul preot Grigorie Crăciunaş şi aflată în Arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Maica Domnului “adormea” şi se urca la ceruri, după dureri şi patim i, plîngîndii-şi Sfîntul Fiu şi căutîndu-1, mereu pe pămînt

,şi-n cer, ca în splendida metaforă a legendarei “Mioriţe”:-

“Jos pe lîngă mare/întorcu- ' se vuitoare/ Suluri de voinici/

Cu cai povîmici/ Da-naintea lor/ O maică bătrînă/ Cu furcuţa-n brîu / Cu fusu sucind/ Din gură grăind:/ N- aţi văzut, văzut/ Un fiuţ de-al meu?/ - Noi nu l-am văzut/ Nu l-am cunoscut!/ - Lesne de-al cunoaşte/ Pe sabia lui/ Pe puşcuţa lui/ Pe trăznet de vară/ Pe fulger de sară...”

Dr. M aria BOCŞE

IIIIIIIIIIIIIIIII1/IIIIIIIII1II19Iaaaa

1

“ Z I L l i L l i C U L T U R I I Î I O Z A - t t O Z A L I j Y A ”* N obila datorie de cinstire a va lo rilo r c u ltu r ii naţionale *

“( ind mu gîndesc la Maramureş, la folclorul nostru şi la cu alifia străini, reprezintăpoate numai resturile şi firimiturile felul întîmplător şi prea adesea parţial în care am păstrat ceva unui banchet al zeilor ”din ce a fost, îmi spun cu aceea ce ştim şi admirăm noi, laolaltă (Constantin ,\OIC. t)

în împărăţia “de iubire din bunici” - cum le place localnicilor să spună la un adevărat şi unic “banchet al zeilor ne invită în zilele de simbăta 16 şi duminică 17 august a.c. Primăria şi Consiliul local, împreună cu Căminul cultural din comuna maramureşeană Rozavlea. Cu sprijinul Inspectoratului pentru Cultură al judeţului Maramureş, instituţiile amintite organizează manifestări sub semnul “Zilelor culturii Roza- Rozalina”, ediţia 1997, precum şi fntflnirea cu fiii satului, în comuna Rozavlea. Din cuprinsul invitaţiei cc ne-a fost adresată, vă reţinem atenţia cu cele mai importante momente ale manifestărilor culturale de la Rozavlea: sîmbătă, ora 11: Primirea oaspeţilor la1 sediul Primăriei, vizitarea satului, a unor obiective de artă populară şi a Bisericii de lemn, monument istoric; la ora 16: vernisajul expoziţiei de pictură religioasă şi de ceramică, port popular, covoare, ţărăneşti. Va fi lansată cartea “Nevinovat amurguL.” a profesorului loan Vişovan. Volumul va fi prezentat de Augustin Cosmuţa; la ora 19 este programată o. sesiune dc comunicări pe teme de istorie, cultură, învăţămînt şi

rI

« a

r - .

Prof. univ. dr. Nicu Ghergulescupatrimoniu artistic popular din Maramureşul istoric.

Duminică, la ora 9, oaspeţi şi localnici se vor reuni sub cupola bisericii din localitate, spre a asista la Sfîntă. Liturghie. Vor urma, la ora 12: parada portului popular, la ora 13: spectacol-concurs de muzică şi dans maramureşean, la care şi-au anunţat participarea formaţii şi interpreţi din localităţile Bîrsana, Botiza, Bogdan Vodă, Ieud, Poienile Izei, Strîmtura, Dragomireşti, Săliştea, Săcel, Leordina, Casa de cultură din Sighetu Marmaţiei, Rozavlea. Pentru după-amiază, cu începere de la ora 16, sînt înscrise în program recitaluri folclorice susţinute de cunoscuţi rapsozi şi interpreţi din zonă: Anuţa şi Nicolae Tudorovici, Florentina şi Petru Giurgi, fraţii Florea, soţii Rednic, Nicolae Sabău. Iar seara, pentru cine ştie să înţeleagă această minune pe care o numim satul nostru, organizatorii ne propun să le fim alături la “Seara tinerilor de pe Valea Izei”.

Un moment deosebit al manifestărilor de la Rozavlea va fi consacrat ceremoniei de acordare a titlului de Cetăţean de onoare al comunei domnului prof. univ. dr. Nicu Ghergulescu, şeful Clinicii de Ortopedie-Traumatologie din Ciuj-Napoca, originar din Rozavlea. Gestul autorităţilor din localitatea natală a distinsului medic şi profesor clujean vine la puţin timp după ce, în luna iulie a acestui an (v: “Adevărul de Cluj” din 4 iulie 1997, pag. 5), dl prof. univ. dr. Nicu Ghergulescu a fost nominalizat de American Biographical Institute (ABI) pentru Gold Record of Achievement pe 1997, respectiv titlul de om de ştiinţă al anului, pentru contribuţii aduse în cercetarea ştiinţifică referitoare la utilizarea factorilor de creştere şi a citokinelor în refacerea defectelor de cartilaj articular, mai ales pentru necrozele aseptice de cap femural Procedeul oferă posibilitatea tinerilor cu asemenea boli la nivelul şoldului să poată beneficia de un tratament fără aplicare de articulaţii artificiale (endoproteze). .

C O D IC E L E D E L A IE U Dîn organizarea Asociaţiei de tineret “Am fost

ş-om-fl” din Ieud, Maramureş, tot-mîine 16 şi duminică 17 august a.c. vor avea loc manifestări culturale înscrise sub genericul “Codicele de la Ieud” şi "Întîlnirea cu fiii satului". Pentru mîine, la ora 18, este programată o sesiune de referate şi comunicări pe tema folclorului şi culturii maramureşene, cu accent pe “Codicele de la Ieud”; la ora 21 - “Seară ieudeană”, cu muzică folk, poezie, foc de tabără, cină tradiţională în aer liber. Duminică, cu începere de la ora 8 - vizitarea obiectivelor turistice de pe Valea Izei şi a monumentelor istorice din comună; la ora 11 - participarea la Sfîntă Liturghie. La ora 14 va începe “Întîlnirea cu fiii satului”, vor avea loc spectacole folclorice, întreceri sportive şi va fi organizată o expoziţie de artizanat şi artă populară.

M ic h a e la BO CU

A D E V A R U Ld e C i u l OMUL SI SOCIETATEA vineri, 15 august 1997 ( 6

N o te ş i n o t iţ e d e je n e■ în perioada 25-27 iulie, o

delegaţie din care au făcut parte primarul şi viceprimarul municipiului Dej, reprezentanţii unor servicii din. cadrul Primăriei, consilieri ctc. - s-a aflat în Ungaria, urmare a invitaţiei lansate de primarul şi Consiliul local al oraşului Balassagyarmat. Deplasarea în oraşul ungar a prilejuit vizitarea tîrgului anual de bunuri de larg consum şi a unor instituţii de cultură, economice etc.

■ Fundaţia GRATIS PRO DEO din Bucureşti (preşedinte dl Liviu Petrina) a trimis pe adresa Primăriei şi a Fundaţiei “Andrei Mureşanu” o importantă 'donaţie constînd în materiale, igienico-sanitare “pentru a fi utilizate şi distribuite” gratuit”. La rîndul ei, Primăria a transmis

donaţia Spitalului Municipal Dej. ' .

■ Din cauza unor dificultăţi financiare, SC “Romcons” SA este nevoită să renunţe la sponsorizarea echipei de tenis dc masă. Ar fi bine dacă o instituţie sau întreprindere (de stat sau privată) şi-ar asuma această sarcină mai ales că echipa fetelor este selecţionată pentru lotul naţional iar în septembrie începe campionatul!

■ în perioada 4-9 august, s-a aflat la Dej o nouă misiune a Asociaţiei umanitare - SPITAL DEJ 2000 din Beauvais, Franţa. Alături de preşedintele asociaţiei, dl Yann Jean, a fost prezent şi M. GRSJEAN, directorul spitalului din Beauvais. împreună cu dl Liviu Pop, directorul Spitalului Municipal

Dej, au fost puse bazele unei colaborări directc între cele două instituţii de sănătate. Ca de obicei, cheltuielile legate dc tran­sportul medicamentelor au fost suportate de LIGN’S CLUB.

■ Luni, 11 august, Primăria Dej a fost gazda unor oaspeţi sosiţi din Olanda. Este vorba dc membrii asociaţiei DALFSEN HELPT OST EUROPA, preşedinte dl PIET MINNEMA, însoţiţi de dl G.- VELDHUIS, viceprimarul oraşului Dalfsen.

■ Duminică, 17 august a.c., locuitorii Dejului au ocazia să participe la o competiţie sportivă mai puţin obişnuită. Primăria organizează pe Stadionul municipal o întîlnire de fotbal între echipa feminină FLAMURA SATU-MARE şi ASOCIAŢIA PATRONILOR DIN MUNICIPIUL DEJ, Se anunţă un meci “dur” şi o distracţie pe cinste!

M a g d a le n a VAIDA

liiw SI B

1

■ m i

■.f*"

Foto: n . Pe t c u

Răspundem cititorilor

Un u &

- Studenţii care au solicitat redacţiei “Adevărul de Cluj” să li se explice “de ce procesele trebuie să fie judecate cu publicitate “doresc să cunoască” pentru care fapte nu există tentativă?

- Tema pe care o ridicaţi dumneavoastră este interesantă şi pentru a o înţelege mai bine vom da, în primul rînd, o definiţie tenţativei: tentativa, este, aşadar, un act material, susceptibil de realizarea infracţiunii, dar care nu duce la consumarea ei, d in motive independente de voinţa infractorului. Se poate spune, fără teama de a greşi că majoritatea faptelor, înainte de a se consuma, trec mai întîi prin faza actelor preparatorii şi a tentativei. Sînt şi situaţii cînd, datorită modului în care unele fapte au fost concepute sau executate, nu realizează în mod obligatoriu aceste faze. Tentativa la aceste fapte nu este posibilă, fie datorită elementului subiectiv,‘fie datorită conţinutului obiectiv al acestor fapte. Semnalăm un lucru extrem de interesant: la infracţiunile din culpă şi la infracţiunile praeter- intentionale, spre exemplu, lipsind intenţia,'este firesc să fie exclusă

ideea de încercare, pentru că, a tenta, a încerca, înseamnă a tinde către un anumit scop, a face un efort pentru realizarea unei intenţii. Din punct de vedere al elementului sau conţinutului obiectiv, tentativa nu este posibilă la infracţiunile omisive, deoarece aceste infracţiuni se săvîrşesc #rin nefacere a ceea ce trebuie făcut Tentativa nu este posibilă la infracţiunile de execuţie promptă, fiindcă acestea nu au iter criminis. în această categorie de infracţiuni intiă, în general, infracţiunile comise, prin vorbire, în clipa în care s-au rostit cuvintele, s-a consumat şi faptul. Nu este de asemenea posibilă tentativa, nici la infracţiunile de obiceiu (din obişnuinţă, colective), adică acele infracţiuni, la care elementul obiectiv, nu se realizează, decît dacă o anume activitate, acţiune sau act, au fost de

; mai mult ori repetate (vagabondajul, proxenetismul). La aceste infracţiuni nu putem avea tentativă, fiindcă actele comise sînt licite în mod izolat şi n u : constituie infracţiune decît atunci cînd s-a efectuat un număr care să indice obişnuinţa. Există infracţiuni care nu pot avea decît modalitatea tentativei neterminate, nu şi modalitatea tentativei terminate. Aceasta se întîmplâ la

infracţiunile zis formale sau de atitudine, care au ca urmare o stare, iar nu un rezultat. La aceste infracţiuni conţinutul obiectiv este Tealizat prin însăşi ajungerea la capăt a activităţii fizice, aşa că, neexistînd un rezultat, care să fi fost urmărit, nu poate fi vorba de izbutire. Pentru a avea o imagine clară despre problema pusă în discuţie, arătăm comparativ şi unele fapte, pentru care tentativa ‘nu mai poate fi pusă în discuţie. Este tentativă şi se pedepseşte conform . legii: introducerea mîinii în buzunarul victimei, pătrunderea prin escaladare într-o curte cînd asupra făptuitorului s-au găsit chei false sau instrumente de spargere, forţarea unei uşi la un magazin alimentar închis sau facerea unei găuri în zidul Iui, oferirea spre gaj a lucrului altuia, lucru pe care făptuitorul îl avea în păstrare, pîndirea cu arma într-un loc pc unde trece, de obicei, victima, descărcarea arţnei spre o persoană, punerea de otravă în mîncarea cuiva, aşezarea unui cartuş explozibil într-o sobă, aranjarea unui automat astfel încît

: să înşele publicul care ar introduce în el monede sau care s-ar servi de acel aparat, deshămarea, pe finiş a unui cal de la o trăsură spre a-i fora hamul, expedierea unei sticle cu

, băutură otrăvită unei persoane şi multe altele.

J u r i s t . Ion GHERCIOIU

(Omul cu roobo)Din cauza presiunii năvălirii

popoarelor barbare, Carpaţii s-au îndoit, dar n-au cedat niciodată...

v *Zice parlamentam’: “... dl X nu

mai este la vîrsta la care să facă exhibiţionism pe sîrmă!”

*. Primarul Clujului n-a aflat încă: statuile nu îmbătrinesc niciodată, doar oamenii...

Statul a interzis producerea pungilor de nailon, rezolvînd astfel problema aurolacilor.

Pe zi ce trece, banii se scumpesc...-. . ... , *

Cine, ăla? Un afemeiat după alcool!

A vorbi îri pHstie.este, pînă Ja urmă, un excelent exerciţiu de dicţie.

Summitul de la Madrid? S-au înfruntat toreadorii, iar “taurii” au privit... ,- ■ * '

Vai, de popoarele mici cînd se ocupă de ele marile democraţii!

.v *La. o mare parte . din români

sărăcia nu numai că se vede, dar se şi aude... C o rn e l U D REA

Curiozităţi, curiozităţiUragan distrugător!Cel mai puternic şi distrugi:;

uragan din istoria lumii s-a profc în zilele de 12-13 noiembrie liT în Bangladesh (Asia de Sud) & au pierit (şi-au pierdut viaţa) ra r milion de persoane, la care k adăugat mari distrugeri materia

S c h i o r p e r fo rm e r !Un schior finlandez pc ic.

Onni Savi a realizat o perforar deosebită. E1 a schiat neîntrerupt ore în zilele de 19-21 aprilie lfc perioadă în care a parcurs 305$ k

P r o d u s e a g r ic o le mariUn agricultor din S.U.A. pe un

Gallângher Norman a reuşiţi obţină un. dovleac în greutate k . 278 kg, iar un cultivator englez' localitatea Walton, a reuşit să obţ o fragă-căpşună în greutate 200 grame! Răbdare şi persevi

P la n t ă d u lc eO substanţă extrasă dintr-o pi

numită “LippaDulcis” este de ’ ori mai dulce decît zahăraL a fost. descoperită de un® spaniol şi consemnată într-o a încă în anul 1670. în ultimii anii grup de oameni de ştiinţă i" Universitatea Illinois din Chia (SUA) au început şi fac studs ? determine caracteristicile ace plante pentru a fi folosită în intes oamenilor (în industria alimeit chimică si alte întrebuinţări).

. Io a n N . URECHE (IN

ÎN R EG IS TR A R EA S O C IETĂŢILO R C O M ER C IA LE S -A M UTAT L A C.C.UAşa currl v-arn mai anunţat, toate cererile de înregistrare a unor

noi societăţi comerciale, de modificare a statutelor sau a obiecttilui de activitate se înregistrează şi se judecă, în baza Ordonanţei de urgenţă nr. 32/1997 la Registrul Comerţului, care funcţionează pe lîngă Camerele de comerţ şi industrie. ’ Pînă acum, în funcţie de necesităţile concrete, săptămîhal, un judecător a fost desemnat pentru a analiza actele depuse şi a, se pronunţa, printr-o încheiere. La primele două şedinţe, (cîte au avut loc la Cluj, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă), cel desemnat a fost dl Ioan F. Pop, preşedintele Tribunalului Cluj.

La finele lunii iulie, erau înregistrate 26.321 societăţi comerciale, dintre care 26.004 sînt cu capital privat.

care figurează în contract şi/sau statut ,trebuie menţionaţi în aceste acte cu toate datele de identificare, inclusiv data şi locul naşterii. '

Cei carc au depus ccreri de înfiinţare sau de modificare a unor societăţi, nu este necesar să se prezinte la şedinţele de judecată (ţinute de judecătorul - , delegat la sediul Camerei de comerţ şi industrie), dar este bine să se intereseze dc încheicrca care s-a pronunţat, pentru că ca poate fi atacată cu rccurs numai în 75 zile de la pronunţare. Recursurile sc înregistrează tot la Camerele de comerţ şi industrie, dar se judccă de către instanţe.

Ce s-a schim bat?Ordonanţa dc urgenţă şi normele

metodologice de aplicare a ei spun că contractul şi statutul nu este necesar să fie concepute ca două acte distincte, pulînd fi cuprinse într-un act unic.

Capitalul social minim al unui SRL estede l.000.000 Ici, iar o parte socială nu poate avea o valoare mai mică dc 100.000 lei. Capitalul minim de constituire a unui SA este de 25.000.000 lei.

In ceea cc priveşte obiectul de activitate al unei fume, trebuie precizat, în mod obligatoriu carc va fi obiectul principal dc activitatc al noii societăţi, dintre multele obiecte de activitatc specificate, de regulă, în contract şi statut. '

Dc . asemenea, fondatorii, comanditarii, comanditaţii sau asociaţii

, Î n c u r c a r e a l e g i i

în epoca descentralizării, legiuitorul centralizează servicii dc maxim interes, fără a se gîndi la consccinţc. Să nu

credeţi că este doar o vorbă aruncată în van! Dacă, numai în judeţul nostru, acest tip de cereri se rezolvau de către cele 5 judecătorii existente (Cluj- Napoca, Dej, Turda, Gherla şi Huedin), acum ele trebuie rezolvate de o singură instituţie, cu totul alta, care nici măcar nu are personal calificat şi cu experienţă în asemenea activităţi.

* 1 0 f a c i l i t ă ţ i f i s c a l e pentru investitoriistrăini 'Potrivit ultimelor modificări

legislative, se pot realiza investiţii străine în România şi prin utilizarea de către un investitor străin a sumelor în lei rezultate din dividende rezultate din investirea anterioară a unor sume în valută. Aceşti bani pot fi utilizaţi fie în dezvoltarea activităţii deslâşurate, fie în scopul unei noi investiţii. Dc asemenea, investitorii străini pot cumpăra acţiuni emise de societăţile comerciale (fie de pc pieţele de capital, fie de Ia FPP). Străinii pot cumpăra şi părţi sociale, fie de la persoane fizice sau juridice, fie de la stat, din cele deţinute în societăţi comerciale privatizabilc.

Ca o noutate absolută, menţionăm că şi creanţele rezultate din exporturi în România sau din credite acordate pot fi convcrtite în părţi sociale ale

societăţilor debitoare sau în acţiuni emise dc către acestea.

Investitorii străini se bucură de următoarele facilităţi fiscale:a) scutirea de la plata taxelor

vamale a unor bunuri importate sau achiziţionate;

b) reducerea cu 50% a taxelor va m a le p e n tru , u n e le bunuri importate sau achiziţionate, pe o perioadă de 2 ani de la data punerii Tn funcţiune a investiţiei, dar nu mai mult de 4 ani de la data în reg is trării investiţie i ît j registrul comerţului;

c) prelungirea cu încă 3 ani a p erio a d e i p re v ă zu te pentru re d u c e re a cu 5 0 % a ta x e lo r vamale;

d) plata unui impozit pe profit de 15% pe o;perioadă de 2 ani de la data punerii în funcţiune a investifiei sau de la data începerii efective a activităţii, dar nu mai mult de 4 ani de la data înregistrării investiţiei Tn registrul comerţului;

e) prelungirea cu încă 5 ani a perioadei prevăzută pentru plata unui -impozit pe profit de 15%;

f) plata unui impozit de 15% aplicat profitului brut, pe o perioadă de 5 ani de la data încheierii contractului de vînzare-cumpărare a acţiunilor pentru investiţiile străine constituite prin cum părarea de

acţiuni;g) scutirea de taxe vamales

taxa pe valoarea adăugată pejo perioadă de 8 ani de l3j încheierii contractului de vîp c u m p ă ra re a acţiunii^ reducerea acestora cu 50*; perioadă suplimentară de - p e n tru echipam ente, m- instalaţii necesare moder-

. producţiei proprii sau a$r protecţiei mediului;

h) scutirea de la plata - v am ale şi a oricăror a l» ; corelate transferului de knej; efectuat de investitorul v e d e re a creşterii perforr-*| tehnice, tehnologice, cop=- s au fin a n c ia re a soc/e--', com erciale emitente a aq- care au făcut obiectul cont ; de vînzare-cumpărare Incw- Fps* M

i) reducerea cu 50% a k j * vam ale pe o perioadă X la data încheierii contract _ vînzare-cumpărare de acn*; FPS pentru anumite bunuri- contravaloare este acniw- s u rs e proprii, a!rf.sl i împrumutate din strâinâtaK j (

j) lăsarea, la dispoziţia sc»'. j- comerciale privatizate, în jj , ■ în care s-a efectuat plate aer. a cotei de 60% prevăzuta v ■ ^ din . Legea nr. 55/ 1995 ,

Diana CAIE^

7 ) vineri, 15 august 1 9 9 7 n g / D t i ^ I T A T E CLUJ-NAPOCA:luni-vineri8-16;sîmbă(â9-14;tel/fax 19-73-04;SUBRE1) \ ( ' | I VITKI) r t l U J l l L i i s H L ă E l luni-vineri 8-16; (el/fax 31-4Î-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; Ici/fax 21-60-75

A D E V A R U Ld e C l u j

V r e I s ă - ţ i m ă r e ş t i

P R O F I T U L ?

y<

p r in c r e ş t e r e a c a p a c i t â t n , o t e r â o p o r t u n i t a t e a

u n e i a f a c e r i d e p e r s p e c t i v ă , p e n t r u

d i s t r i b u i t o r i c u e x p e r i e n ţ a î n d o m e n i u .

Se cauta distribuitori în judeţul Cluj pentru cunoscutele mârci de bere (§ H îîlll t t ÎIUS» la sticle de 1/2 L şi 11 şiM A R B L A U la sticle de 1 /2 L. Numai Tu potf fi acela care ne vei reprezenta.

Daca ştii ce vrei, sau dacâ-fi planifici dezvoltarea firmei tale, suna acum la Tel/Fax : 01 /312 0667 sau Tel : 01 /637 2025 şi vei gâsi o echipă de profesionişti din care şi Tu pofi face parte.

A e e s t a - i S e z o n u l T ă u . P r o f i t a !

E t o t c e - t î t r e b u i e !(577636)

^ . i E C T j ^ n CLUJ-NAPOCA \Piaţa Unirii nr.23 i

Fax: 194860 1 < T m P E X > Tel: 4317911

Anunţăm deschidereae - ’ i v m » k a m c r M i ! i * ^ 3

la adresele:1. Piaţa M uzeului nr.6

piese şi accesorii auto DACIA:- reprezentantă ROLAST SA,

ELBA SA, BILSTEIN COMPA SA - comercializare FERMIT SA, CNCD,

ELECTROPRECIZIASA 2. Piaţa Unirii nr.23

- corpuri de iluminat SIMO TRADE; ELBA;- surse de iluminat TUNGSRAM; -aparataj electric KONTAVILLşi PRODAX;

| — cabluri electrice ROMCAB SA;5 - electronice şi electrocasnice DAEWOO,

cu plata în maxim 24 rate, fără avans Anunţăm onorata clientelă câ p iesele şi

accesoriile auto pentru DACIA potfi achiziţionate şi la magazinele firmei situate la adresele:

• str.Karl Marx nr.24• str.B rassai Sam uel nr.23• str.21 D ecem brie 1989 nr.131• str.M.Gorki (în curtea Service DACIA)

• â\m tm w* mmtmm w ^

S tr .S o b a r ilo r n r .3 6 A• ÎNCHIRIAZĂ camere pentru birouri şi

producfic în str.Cojocnci nr.9 3 -9 9 .• VINDE autobasculante şi autocamioane

INFORMA ŢII LA SEDIUL SOCIETĂŢII,LA TELEFON: 130176; 144888. (603546)

THE N E W FACE O F S K O D A

O C T fi V I A Volkswagen Group

Vânzări prin COMPEXIT TRADING Cluj-Napoca,Magazinul CENTRAL stand SKODA sau Calea Floreşti 4 2 , tel: 4 2 6 6 1 9

Importante reduceri de preţuri! Un avantajos sistem de rate - NEI

0 mare sansă în august!

In v e s tiţ ie în c a lita te (865746)

SC C 0 T U B N H S R Ld i s t r i b u i t o r a u t o r i z a t

DERO LEVER şi E LiD A FABERGEangajează

AGENŢI COMERCIALICondiţii:

pentru jud.C luj

- domiciliul stabil în Cluj- vîrstă minimă 22 ani i

^ - experienţa în dom eniu ?Cei interesaţi vor trimite un CV p e adresa: B-dul M uncii nr.14 C lu j-N apoca, pentru d om n u l B erciu Flaviu

G E N E R A L 1Str. IULIU MANIU nr.16 (fostă 6 Martie)

Tel/Fax: 064/430407 ORAR Zilnic: 8-19; S: 8-13, D: închis. VINDE Distribuitor en gros Magazin cu amănuntul

adaos 0% adaos 0-30%• SINTEZA ORADEA-VOPSELE, EMAILURI, GRUNDURI,

CHITURI, LACURI• POLICOLORBUCUREŞTI-VOPSELE AUTO, GRUNDURI,

CHITURI, DILUANŢI AUTO '• PERIND ORADEA - PERII, MATURI/SET GĂLEATĂ cu

STORCĂTORMATERIALE DE CONSTRUCŢII - VAR 2,5 kg; HUMĂ

2,5 kg; IPSOS 1/1; CIMENT ALB 1/1; CRETĂ DE MUNTE 1/1; CHIT ALB 1/1; CHIT ROŞU 1/1. ;

• LACURI, DILUANŢI; • DIVERSE (Oxizi, Aracet, Prenadez etc.); • COVOR PVC, PENSULE, BIDINELE, PAPETĂRIE;• DETERGENŢI GRANULAŢI, DETERGENŢI LICHIZI;• VASE EMAILATE; • VASE ZINCATE; • STICLĂRIE;• TACÎMURIINOX

mP E N T RU C A N TITA TIM A I MARI A SIG U R Ă M ^ ^ T R A N S P O R T U g îV lĂ R F U R J L b R ^ ^ W

©97V.F.M.

ROMCOM S .R .L , S"*"

d i n a n u p u L < m m

Comercializează conducte şi fitinguri din PE şi PVC

pentru reţele d e

APĂ, CANALIZARE SI GAZ3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , s t r , C â m p i n a n r . 5 1 T e l . : 0 6 4 - 4 1 5 5 6 6 , T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 1 5 4 9 9

A D E V & R U L ' n t M D I I f i T A T E CLUJ-N/tfOCA:luni-vmcTiM6;sîmbată9-l4;leI/fMl9-73-<M;SUBREDACfIAT[JRIM: V i n e r i * 1 5 a u g u s t 1 9 9 7 ( 8 _____ m L m m f L M M jL rM Jg M* ; luni-vineri8-16;tel/fai31-43-23;SIJ 11RKDA(7|IADEJ:luni-vineriH-16;teL'fai21-frtV-75.__________________________________________________ V__ _

w u w n ii a c h it Ar iEVTECRAJUK

%REDUCEREt ra n sp a r i, u rc a t şi m on ta t

fîRATUIT

V R A J A M O B l i e i

MOICluj-Napoca

o S tr. O aşu lu i n r. 42A teL: 433SS5,136822, ORAR. 8-18 ° H a la A g ro a lim tn ta ră P - ţa M ihai V iteazul e ta j I

teL: 132897, ORAR^W n C a le a V ictoriei n r. 100

(M aterna* TURDA) tel: 433804

MAI COMERCIALIZĂMPARCHET. FALUX,AR4CEÎ.

LAC DILJANI CLEI De OASE, ^CL'LE-'M^CST PENTRJ LEMN. SAUELE REAXA

M O B IL A IN R A T E F A R A D O B A N D A * - P R O D U C Ă T O R L A C O M A N D Al / f e *67 W .T .S /

MANAGERII

SC ELECTROCERAMICA SA Turdaconvoacă

ADUNAREA GENERALĂ ORDINARA A ACŢIONARILORla data de 8 septembrie 1997, ora 9, în Turda, sala cantinei proprietatea

societăţii, pentru toţi acţionarii înregistraţi în registrul Acţionarilor pînă la sfîrşitul zilei de 7 septembrie 1997, cu următoarea ORDINE DE ZI:

1. Informare privind activitatea economico-financiară p e semestrul I 1997; :

2. Informare privind programul pregătirilor de iarnă;3. Aprobarea noii organigrame precum şi a numărului de posturi;4. Aprobarea raportului de evaluare, a preţului de începere a vînzării la

licitaţie şi a comisiilor de licitaţie pentru activele: cantina, cămin nefamilişti, clădire metrologie, două parcele de teren de 600 m2 şi 450 m3 situate în incinta depozitului din gară; 2 garaje prefabricate împreună cu 60 m2 teren aferent situate în incinta 1 a societăţii;

5. Aprobarea reactualizării raportului de evaluare a societăţii;6. Analiza şi hotărîre conform art.4 (1) din Ordonanţa de urgenţă a

Guvernului României nr.9/14.04.1997;7. Diverse.Documentele şi materialele informative privind problemele incluse în

ordinea de zi se pot consulta la sediul societăţii.Informaţii suplimentare M sediul SC Electroceramica SA Turda, str.Ştefan cel Mare nr.19, judeţul Cluj, nr. telefon 064-312350

int.165, 140 şi 110, zilnic între orele 7-15. : iS77643j

S C T U R I S M

T R A N S I L V A N I A S A C l u jPiaţa Unirii nr.10

Organizează la sediul său, în data d e 17 septem brie 1997, ora 10

LICITATIE PUBLICĂ DESCHISĂ CU STRIGARE. . - —1 . '■ *" 1

etapa I, conform Legii nr.58/1991 modificată prin Ordonanţa de urgenţă nr.15/1997, HG 6 3 4 ,758şi 545/1992 pentru vînzarea activului

Complex Cabane Valea Drăganuluisituat în comuna Poieni sat Valea Drăganului, jud.Cluj,

la aproximativ 80 km de Municipiul Cluj-Napoca.Obiect de activitate: cazare şi alimentaţie publică pentru turism. Preţ de strigare: 1 .200.000.000 le i /3 cabane şi 9 .470 mp. teren.

La preţul adjudecat se va adăuga TVA.Salt de supralicitare minim adm is: 5% din preţul d e strigare. Dosarul de prezentare şi raportul de evaluare pot fi consultate zilnic

la sediul societăţii între orele 7,30-15,00.Alte relaţii la telefon 196637 d-na Moldovan Maria.

Taxa de participare la licitaţie: 100.000 lei.La etapa I pot participa numai persoane fizice şi juridice române. în caz de neadjudecare la prima etapă, s e organizează etapa a

ll-a la data de 3 octombrie 1997, ora 10. Dacă nici la etapa a ll-a activul nu se va adjudeca, licitaţia se reia la data de 9 octombrie 1997, ora 10. (603542)

Direcţia Generală de Muncă şi Protecţie Socială Clujcu sediul în Cluj-Napoca, str.Coşbuc nr.2

organizează CONCURS în data d e 8 septembrie 1997, ora 9,pentru ocuparea:

• 1 p o s t ş e f s e r v ic iu g e s t iu n e fo n d şo m a j gradul ICondiţii - studii econom ice

- vechime 3 ani în specialitate• 1 p o s t a s is ţe n t so c ia l

Citiţizilnic

adevărulde cui. — i

vinde zilnic între orele 8-16• p u i d e c a r n e

• p u ic u ţ e pentru ouă rasa ROSSOde la ferma A vicola Apahida

• c a r n e d e p u i preambalatăde la Depozitul Frigorific Avicola Floreşti

RELAŢII SUPLIM ENTARE TELEFON 1 3 0 9 8 8

RENAULT

SueromConcesionar RENAULT

CAUTĂ:

I N G I N E R I A U T Opentru activităţile:

• c o m e rc ia liza re a u to tu ris m e • c o m e rc ia liza re p ie se a u to

• a c tiv ita te s e rv ic eCONSTITUIE UN AVANTAJ!!!

experienţa în domeniu, cunoaşterea unei limbi străine (franceza, engleza sau italiana) precum şi noţiuni de bază PC

Persoanele interesate vor trimite Curriculum Vitae şi scrisoare de intenţie la

adresa D. Cantemir 12 sau fax 414048; 438444auresa u. Lantemir \ i sau lax 4I4U48; 438444 RENAULTInterviul pe data de 25 august 1997 wuwiimiimj wiwiiifwmii— w 1

AdministratorulS C T C R M O R O M S A

iBikiSiiSSiMSS

convoaca în temeiul Legii 31/1990 modificată

şi al Ordonanţei de Guvern nr. 15/12.08.1997

Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor

în data de 16 august 1997, ora 12, la sediul societăţii din Cluj, jud.Cluj, B-dul Muncii nr. 16, cu următoarea ORDINE DE ZI:Adoptarea hotărîrii dc dizolvare - lichidare

în cazul în care la prima convocare nu se întruneşte cvorumul necesar, Adunarea Generală sc va ţine în data de 18.08.1997 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. (30472j

D i r e c ţ i a d e R a d i o ş i T e l e v i z i u n e C l u j

Cluj-Napoca;str.Fagului nr.2 organizează Ia sediul unităţii In data de 29.08.1997 ora 10:

pentru ocuparea postului de: '• PAZNIC OBIECTIVE SPECIALE

la sediul unităţii Condiţii de narticinare: - cerere de înscriere la concurs;

- curriculum vitae;- stagiul militar satisfăcut;- Iară antecedente penale;- domiciliul în Cluj-Napoca.

Tcrmenul limită pentru înscriere: 25 august 1997. Inform aţii suplimentare la telefon:

41.41.46 int.207.

Pentru a vă asigura in tontinuare un abonament la ziarulvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. <s® C N

■----------’ ~ Z L,.r# 1 0 0 7 U t / U i t t f f T A T F CI‘UJ'N ^ :*“n î«;sî >^14;l(' iW3 iMltREDAC|IAllRI)ivineri/ 15 august 1 7 7 1 # W # EA%M t* 1nnHneri^lt;Jid/ln31-4M3;SUBREDACTIADEJ:lniit-viatH«-16;td/fa«21-«)-75.

INTERBRĂNDS Marketing & Distribution BAT Division

K E N T L U C K Y S T R I K E H O L L Y W O O D V I C E R 0 Y

is in search o f ambitious and dynamic candidates for the following position

REGIONAL SALES MANAGERwith residence in Bucharest, Brăila, Cluj, Craiova

Requirements: ■

• age preferably between 25-35 years old 1 ’ University degree

• excellent English knowledge -• leadership skills -• previous people management experience

excellent communication and motivation skills• strong organizational and planning skills /

job experience in Sales and Distribution is an advantage clean driving license

: Responsibilities: "

• recruitment, selection and motivation of Sales Personnel• create a tailor-made strategy for sales and distribution• achieve specific business targets --• leading a large sized distribution network

••• We offer:

• ; excellent career opportunities in an intemational environment• extensive training .• attr^ctive compensation package

If you have the necessaiy skills and enthusiasm for this exciting job, please sertd your C.V. / in English including your telephone number before September 2,1997 to the following address:

Interbrands Marketing & Distribution, BAT Division Splaiul Unirii nr. 4, bloc B3, tronson 3, etaj 1, sector 4, Bucharest

or fax it to: (01) 330-2941All applications and interviews are strictly confidenţial.

(577644)

C O N S T R U C T I I S l

M A T E R I A L E D E

C O N S T R U C Ţ I IB-dul 21 Decembrie 1989 nr. 104 CLUJ - NAPOCA

A D E V Ă R U Ld o C l u j

I1 .Z ID A R I - 5 lo c u ri - c a te g o r ia 4 - 5 |

1 D U LG H E R I - 5 lo c u ri - c a te g o r ia 4 - 5■ ■ . - ■ ■ ; . s;

3 . M U N C IT O R I N E C A L IF IC A T I î

IN FO R M A ŢII L A S E D IU L * S O C IE TA JIl # S Â U ‘L Â T E L E F O N 064 / 19 75.41'#

m

m rezervări şi em iteri bilete de av io n p e ru te in ţe rn e şi internaţionale

a rezervări de h o te l în Bucureşti şi m arile oraşe a le lu m ii

m turism de afaceri© ‘97 V.F.M.

C luj-NA\HH'a,li-dul Froilor 10, tol/fav: 064 19074K

T O U R

• Vînd Skoda Favorit, 1990, stare bună, fără vam ă. Tel. 41-41-81. (561237)

S.C. ONESTO S.R.L.C A S Ă D E A M A N E T

în incinta Restaurantului §"Fetiţele Vîeneze”, \

str. Memorandumului nr. 13 Tel.19-59-66

tel/fax: 198 8 1 4 -1 9 4 9 1 7

in tc rn c ttijîfle B R A T U I T >

A N IV E R S Ă R I,M U L Ţ U M IR I

Cu ocazia sărbătorii iei Maria, Organizaţia

«Tiţmt a PUNR Cluj, tuturor celor care

'"rti acest num e un %os La Mulţi Ani! şi

ănâtate. (591266)

V ÎN Z Ă R IC U M P Ă R Ă R I

I urgent apartament cu temere. Tel. 41-32-71.

’ înd mochetă 29.500 linoleum 21.500 Iei/

^ 1 9 -8 8 -1 7 . (560920)

Vînd contract spaţiu finisat, 4500 DM.

^72-14. (561253)^SRL 1996. Tel. 17-82-561244)

ari livadă cu meri la . Dejului, proprietate

â, eventual parcelat, "" construcţie, preţ 14

Tel. 16-68-57.

, V'nd vilă str. Oaşului i"tl00 m de la şosea, ijioane. (591215)

• Casă de vînzare cu 3 camere, 2 bucătării, 2 băi str. Lăpuşului nr. 2 teL 13- 64-60. (561214)

Vînd apartam ent superfinisat în casă ultracentral la stradă, etaj 1, posibilitate mansardă, preţ negociabiL TeL 19-72- 14. (561250)

• Cum păr urgent apartament 1 sau 2 camere, ocupabil. Tel. 19-15-61. (591095)

• Vînd casă, cameră, bucătărie, hol, baie, pivniţă, locuibile S+P+1E, ridicată în roşu, suprafaţă 300 mp, curent trifazic, canalizare, teren total 600 mp. TeL 13- 62-86. (591248)

• Vînd casă 4 camere, grădină, zonă bună (Cipariu). Tel. 43-13-12. (591300)

• Vînd apartament 4 camere G rigorescu. Tel. 18-31-90. (561003)

• Vînd garsonieră pc str. Zorilor. Tel. ,43-22-82; 12-29- 22. (561066)

.• Vînd apartament 3 camere pe str. Bucureşti. Tel. 43-22-82; 12-29-22 (561067)

• Vînd casă. Tel. 13-23-75. (561034) .

• Vînd garsonieră confort I pe str. R ăsăritului etaj 1, preţ negociabil. Informaţii la tel. 43- 82-68 după ora 18.'(561099)

• Vînd apartament 4 camere şi garaj str. Fîntînele nr. 63-65 bloc B9 sc. 9 ap. 340 tel. 18-02-50 după ora 16. (561119) ^

• Vînd casă cu grădină str. Aiudului nr. 34 (lîngă Băile Som eşeni) tel. 43-22-82. (561170)

• Vînd apartament 2 camere Zorilor. Telefon 12-80-42. (561186):

• Vînd loc pentru casă şi pădure. Relaţii telefon 17-94-40. (561217)

• Vînd garsonieră pentru pretenţioşi, zonă liniştită. Adresa: str. Negoiu nr. 2 bl. E l sc. 1 et. 2 ap. 10, vizibilă între orele 18-20. M onnaţii la tel. 16- 08-11. (561222)

• Vînd apartament cu patru camere etajul I în Mănăştur. Tel. 16-82-38. Fără intermediari. (561225)

• Vînd casă 2 camere, dependinţe, garaj, grădină, teren 800 mp singur în curte, Iris. Tel. 14-45-25. (561227)

• Vînd apartament 2 camere, beci, balcon închis, garaj, str. Mureşului nr. 54 ap. 4; zilnic orele 8-20 (561256)

• Vînd, în Oradea, apartament 2 camere etaj II, pereţi cărămidă, zonă lin iştită Cantem ir, 87 milioane lei. Tel. 059/12-05-27. (590879)

• Vînd 7 fam ilii albine, cabană, centrifugă. T e l..15-40- 72. (561233)

• Vînd casă Apahida. Tel. 23- 21-76. (591117); • Vînd casă central în Turda,

trei camere, telefon, grădină. Telefon 31-67-31. (591184)

• Vînd apartament 3 camere confort II Mănăştur str. Tazlău nr. 1 ap. 3 zilnic între orele 18- 20. (591205) ,

• Vînd urgent garsonieră, ocupabilâ imediat. Tel. 43-77- 33. (591206)

• Vînd apartament cu trei camere Mărăşti. Tel. 14-80-42. (591220) - ■■ • Vînd garsonieră confort I.

Tel. 41-29-37 după ora 16. (591240)

• Vînd apartament trei camere bloc cărămidă, parchet, Piaţa Abator. Tel. 13-37-43. (591276)

• Vînd apartament 2 camere confort 1 din cărămidă etaj I tip vilă în com una Floreşti str. Horea nr. 26. (591282) -

• V înd apartam ent'două camere confort I Gheorgheni. Tel. 14-02-37. (591283) .

• Vînd VW Transporter an fabricaţie 1994. Informaţii tel. 43-60-34 (561005); • Vînd cutie viteză Ford Tranzit, 2 telescoape cu arcuri şi retrier faţă G o lf II, pom pă injecţie VW 1,6. Telefon 42-62- 81. (561238) .

• Vînd televizor color la preţ convenabil. Tel. 16-73-71; (591243)

• Vînd M itsubishi Galant turbo diesel 1800 cmc. Tel. 19- 82-38. (591271) ,

• Vînd Mercedes 280 SE. Telefon 15-52-35. (591272)

• Vînd talon şi autoturism Mercedes 280 SE. Tel. 15-52- 35. (591274)

• Vînd vibrochen Trabant urgent. Tel. 17-10-05 seara după ora 20. (591280)

• Vînd Dacia 1985 stare excelentă, Baciu nr. 300. Tel. 13-97-91. (591294)

• Vînd frigider stare bună. Informaţii la tel. 16-79-26 str. Clăbucet nr. 2 ap. 32. (591247)

• Vînd tractor U650 cu remorcă în stare perfectă. Tel. 15-43-37..(561012)

• V înd . tractor U 1010. Desfiinţez Wartburg 111. Tel. 12-45-69. (591246) .

• Vînd combină Clasş-Europa m asa dc 2,10 m. Preţ 15.000.000. Informaţii Oradea tel. 059/15-78-39. (591256)- • Vînd ieftin rotopercutor, flex, maşină de scris. Tel. 14-98- 27. (561221)

• Vînd pătuţ de copil preţ foarte avantajos. Tel. 15-94-37. (561230)

• Vînd urgent comier de 50 mm. Pret 8000 ml. Tel. 13-99- 60.(591260)

Î N C H I R I E R I

* Vînd m aşlnâcu motor, pentru copii, cu 2 viteze, casetofon Panasonic XBS, 550 DM. Tel. 19-72-14. (561251)

• Cumpăr cărţL TeL 19- 00-33. (591122)

• Dau în chirie 250 mp spaţiu pentru birouri, comercial, depozitare. TeL 15-96-96.(591225)

• Dau în chirie spaţiu birou în Piaţa Cipariu. TeL 19-49-68 sau 19-21-51. (591250)

• Dau în chirie garsonieră. Tel. 43-04-78. (561075)

• Vînd Toyota Celica din 1987 stare perfectă, neînmatriculat. TeL 17-50- 33 orele 16-18. (561196)

• Vînd Dacia 1410 lot export îmbunătăţiri + set motor rezervă. Tel. 14-45- 71 seara. (561211)

• Cumpăr Oltcit din anii 1993-1995 ofer 2500 DM. TeL 18-77-36. (561246)

• Cumpăr Dacia 1310. TeL 42-68-64. (561248)

• Vînd Dacia Brfiak 1987 preţ 13.500.000. TeL 18-62- 37.(591161)

ÂUBfMSULd e C l u j

A D E V A R U Ld e C l u j

f%mWW*W E D I T A T E CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; iînil>ala,M4;lcl fjx 19-7.WI4;SUBREDACfIA II KI)V r l M a f L i L i i / x i C ' luni-vineri 8-16; Icl/fai 3M3-23; SUHKKDACŢIA DEJ: luni-vineri8-16; tel/fax 21-«1-75 vineri, 15 august 1997 (10)

* Dau în chirie apartam ent două camere ultrafinisat, str. Tulcea etaj3. Informaţii telefon 43-72-51 după ora 13. (561189)

• Dau în chirie apartam ent ultracentral 2 camere, plata în valută. TeL13-63-28. (561239)

• Dau în chirie ap a rtam en t zonaultracentral. Tel. 19-68-55;14-47-23.(591156)

» închiriez garsonieră mobilată cu telefon şi tv cablu pe str. Almaşului. Plata în avans pe un an. Tel. 18-98-40. (591257)

• Rccondiţionări văni alb- color. Tel. 13-07-02 între orele 9-17. (591089)

• Angajăm vînzătoare la magazin de confecţii. Relaţii str. Horea 108. (591291)

• Dau în chirie apartament 2 camere mobilat, telefon, în Zorilor. Tel. 094-555-771 sau12-84-48. (561049)

• Dau în chirie casă. Tel. 18-49-16. (591126) ■.

• Dau în chirie apartament 2 camere si cu 1 cameră. Tel. 19- 43-11. (591170)

• Trei fete căutăm apartam ent (semi)mobilat cu 2-3 camere cu telefon. Oferim 100-150 DM, plata lunar. Tel. 18-53-54. (561232)

• Doi studenţi caută garsonieră de închiriat. Tel. 065-21-43-21. (591292)

D IV E R S E

• A ngajez femeie de serviri la pizzerie. TeL 43- 87-38.(561122)

• C au t oferte pen tru listare 100 pagini, color. Rezoluţie minim 600 dpi. Tel. 14-29-07. (561191)

• Societate comercială caută tineri, tinere pentru perioada de v a ră , în legâtorie carte. Nu este necesară calificarea. Tel.14-29-07. (561192)

• ‘ Firm ă de construcţii angajează ing inerconstruc to r, m a istru , tehnician co n stru c to r, zidari, dulgheri. Relaţii la teL 12-37-50; 12-37-53; 43- 80-11 orele 8-16. (561197)

• Angajăm gestionar cu garanţie imobiliară; cazier. Tel. 41-67-43. (561210)

• Angajez vînzătoare. In fo rm aţii tel. 14-18-33. (561220)

Societate comercială angajează v înzătoare- patiserie. Relaţii la teL 19-65-90. (561242)

• Posed spaţiu central C aut partener cu capital p en tru m ăcelărie . sau am anet. Tel. 19-72-14. (561252)

• Posed subsol u ltracentral bun birouri. V ariante. Tel. 19-72-14.(561254)

• Societate comercială caută persoane în vederea anga jă rii. Tel. 14-29-07. (591115)

• F irm ă p a r tic u la ră angajează cusătorese m aroch inărie , condiţii deosebite. Tel. 15-32-75. (591130)

înscriem copii grădiniţă lim ba germ ană , o ra r prelungit, cu program de la 1 .09.91 Tel. 15-32-63. (591281)

Efectuăm transport marfă 1,5 t si internaţional. Tel. 43-22-70. (560862) ' ' •

• • : Restaurant Maestro angajează bucătari şi ajutor- ospătari. Relaţii tel. 43-11-08. (561218) •

• Angajăm îngrijitoare/femeie de serviciu la bloc. Str. Gr. Alexandrescu nr. 4-6 tel. 16-13- 79. (561231)

• Angajez vînzătoare. Tel. 18-50-66. (561234)

• SC Librăriile Ved angajează vînzător carte la tonetă stradală. Tel. 19-24-08 orele 10-14. (591222)

Angajăm agenţi comerciali cu maşină. Tel. 43-76-47. (591226) .. ■

• Angajez urgent bărmăniţe şi ospătărite str. Victor Babes nr. 33. (591270)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 RADJ Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu la obiectivul modificări interioare hală utilaje şi amenajaree spaţiu utilaje. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (591279) ■

• Transport marfă 2 tone ClujGermania (Stuttgart). Relaţii suplimentare Ia tel. 43-50-25. (591286)

• în conformitate cu Legea nr. 137/ 1995 Iacob’s SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul situat în Cluj Napoca str.. Pasteur 77-79. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu, se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (591297)

• în conformitate cu Legea nr.137/1995 Roşa loan anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul construcţie anexe la domiciliu situat în str.Câmpiei nr.44. Eventualele sugestii, sesizări şi reclamaţii vor fi depuse la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr.99. (342546) :

• Angajez şofer categoria BCE cu experienţă, vîrstă 30-40 ani. Tel. 43-28-01. (591302)

• Pierdut legitimaţie de serviciu pe numele Groza Aron.O declar nulă. (591245)

• Pierdut cocker spaniei negru cu maro de. 4 luni pe str. Rene Descartes., Găsitoruluirecompensă TeL 19-66-11 orele10-22.(591265)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Ofer împrumut. TeL 41-18-86.(591219)1 Ofer împrumut. Tel. 14-43-

31. (591298)• îngrijim bătrîni. Tel. 17-82-

31. (561243)• îngrijesc persoană vîrstnică

pentru găzduire. Tel. 19-31-94 între orele 19-21. (591267)

• Caut femeie pentru îngrijirea unui copil de un an jumate la domiciliul meu. Tel. 12-04-62.

-(591299)• Caut femeie ajutor menaj şi

îngrijire 2 copii. Tel. 19-55-97. (591301)

P I E R D E R I

• P ierdut cîine lup deculoare neagră cu pete maro.Informaţii la te l 13-31-09.Recompensă. (561207)• Pierdut ccrtificat acţionar nr.

23 emis dc SIF Banat Crişana seriile 207932721-227933745 pc numele Cornea Augustin. îl declar nul. (591277)

• Pierdut contract de închiriere locuinţă nr. 30405/5.08.1991 pc numele Dozsa Odon. îl dcclar nul. (561223)

• Cu inimile zdrobite de durere ţi cu am ar în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea su ferin ţă , a scumpei n o as tre so ţie şi mamă UŢIU A U RELIA , născută Pojar. C hipul tău drag va răm îne veşnic în amintirea şi sufletul nostru. Înmorm întsrea va avea loc în data de 17.08.1997, ora 13 la Capela m are a cimitirului Mănăştur. M orm întul tău va fi veşnic plin de flori şi de lacrim ile n o a s tre . Soţul V aier şi copiii C ip rian şi Cosmin. (O)

• Cu durere în suflet ne d esp ărţim de scum pa noastră cumnată şi mătuşă UŢIU AURELIA. Amintirea ta va răm îne veşnic vie în inim ile n o as tre . Sîntem a lă tu r i de fra te le nostru Vaier şi copiii C iprian şi Cosmin. Traian cu familia. (O)

• Sîntem alături de familia Uţiu greu încercată în aceste momente în urma decesului mamei şi soţiei d rag i, AURICA UŢIU. Vecinii dc Ia scara 2 s tr . Negoiu.(561255) ‘

• C u profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi bun ic D ARD AI VASILE în vîrstă de 76 ani. Înmormîntarea va avea loc în data de 16 august orele 13 în sa tu l R ediu. Fam ilia îndurerată. (591293)

• A dînc în d u re ra ţi, anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru tată, socru şi bunic GAVRIL MUREŞAN, în vîrstă de 73 dc ani. Înmorm întarea are loc azi, 15 august, ora 14, de la C apela C im itiru lu i Central. Odihnească-se în pace. Familia. (561236)

• Cu inimile îndurerate anunţăm, încetarea din viaţă a scumpului nostru soţ, tată, socru şi .bunic BOCHIŞ TRAIAN (BOCTÂRU) din Borşa. înm orm întarea va avea Ioc în d a ta de 17.08.1997 la ora 13 în comuna B orşa. Fam ilia îndurerată. (591289)

• O viaţă s-a stins. în urma ei, durerea şi lacrimile plîng omul nepreţuit, mamă dragă de neînlocuit. - O conducem pe ultimul drum pc URSU SILVIA, mamă, soacră, bunică şi străbunică, în 16 august, orele 11, la Cimitirul cen tra l Familiile Donea, Tckonczia şi Kanya. (591295)

• Un ultim şi pios omagiu celui carc a fost un om, coleg şi prieten deosebit, inginerul construc to r TRAIAN MARCU, director general al SC Celui SA, realizatorul zonei rez iden ţia le Bună Ziua. Numele său va dăinui mereu şi prin această ultimă mare realizare profesională. A m intirea sa va răm îne veşnic în inim ile noastre. Condoleanţe fam iliei. Corncliu Cochcci. (591258)

♦ Sîntem alături de colegul nostru lt. col. Sângeorzan Teodor în aceste clipe de profundă su ferin ţă şi tr is te ţe , p ric in u ită de trecerea în nefiinţă a tatălui drag . Exprim ăm sincere condoleanţe. Colectivul de cadre al U n ită ţii de ja n d arm i C luj-N apoca. (561228)

• Acelaşi dor nemărginit lă şapte ani de la trecerea în nefiinţă a scumpei noastre mame • MARIA BERINDEANU. F’iicele Anetta şi Mariana, fiul Iuliu cu familiile. (561212)

• Sîntem a lă tu r i de familiile Protopopescu în încerca rea de a depăşi du re rea provocată de p ie rd erea lui DEDIŢI. Andreea, Alexandru, Anemi şi CosteL (561216)

• Sîntem alături de familia M oraru M ircea în aceste momente de grea încercare prin care trece, pricinuită de m oartea m am ei . sale MORARU MARIA. T ransm item sincere condoleanţe fam iliei îndoliate. Familia Brumaru Valentin. (000100)

• Sîntem alături de familia H erţa loan în du rerea pricinuită de moartea tatălui drag. Familia llea. (591259)

• Colectivul Institutului Oncologic C luj-N apoca transm ite d-lui d irec to r M ircea M oraru în treag a com pasiune şi sincere condoleanţe. (591262)

• Sîntem alături de colegul no stru col. Tekonczia Andrei-Ioan, la trecerea în nefiin ţă a soacrei URSU SILVIA. S incere condoleanţe fam iliei îndoliate. Cadrele Grupului de pompieri “Avram Iancu” al judeţului Cluj. (561240)

• Sîntem a lă tu ri de familiile Curt şi Lemnaru în aceste clipe grele pricinuite de trecerea în eternitate a soţului, tatălui, socrului şi bunicului d rag CURT IOAN. Sincere condoleanţe din partea familiilor Buzilă, A lbu, Rusu şi O prea. (591263)

• Sîntem alături de familia M oraru M ircea în aceste momente grele. Fam ilia Bariţchi Valentin. (000100)

• Profunde regrete Ia trecerea în nefiinţă a celui ce a fost un minunat prieten ing. TRAIAN MARCU. Familia ing. Cheţan Viorel (561215)

• Sîntem alături de familia C u rt şi de naşii noştri familia Lemnaru în aceste clipe grele p ric in u ite de trecerea în e te rn ita te a soţului, tatălui, socrului şi bunicului d rag CURT IOAN. Sincere condoleanţe din partea Anilor Silvia, Corina şi Aron. (591264)

• Sîntem alături de familia cumnatei noastre Chiorean Livia în aceste momente de durere su fle tea scă ; la trecerea neaştep tată în: nefiinţă a mamei, soacrei şi bunicii. Odihnească-se în pace. Marioara şi Vicuţa cu familiile. (561249)

• Sîntem alături de familia îndoliată în marea durere pricinuită de pierderea celui care a fost vecinul nostru CURT IOAN. Sincere condoleanţe fam iliei. Asociaţia de locatari str. Horea 42-44. (591268)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fost REND KAROLY, d ragul nostru ta tă , socru, bunic şi străbunic. Înm orm întarea va avea loc azi, 15 august, ora 11 la Cimitirul Central. Familia îndoliată. (561219)

• Sîntem alături de colega noastră Olimpia Timişer în marea durere pricinuită de m oartea ta tă lu i drag . Colectivul Agenţiei CEC nr. 4. (591287)

• Sîntem alături de vecinul nostru Lehene Iu liu la marea durere pricinuită de p ierderea mamei dragi. T ransm item sincere condoleanţe şi; în treaga noastră ' com pasiune. Asociaţia de locatari str. P asteur nr. 48 bl. VIC. (591244)

• Sîntem alături de colega noastră Viorica Tekonczia în marea durere pricinuită dc p ierderea mamei dragi. Colectivul B ibliotecii Centrale U. M. F. (591290)

• Sincere condoleanţe familiei Tekonczia Andrei la despărţirea de aceea ce a fost p en tru cei care ău cunoscut-o mama SILVIA. Fam iliile Davidescu şi Buzaş. (591296) •

• Sîntem a lă tu ri de domnul ing. Herţa loan, în marea durere pricinuită de m oartea ta tă lu i său. Colectivul A telierului M ecanic ICPM Cluj. (591249) :

• Un ultim omagiu adus colegului nostru ALBERT GYORGY. Înm orm întarea va avea loc în data de 16 august ora 14 în Cimitirul Cordoş. Colegii de serviciu de la SA Unirea Atelierul mecanic secto ru l 214. (591303)

• Profund m arcaţi de trecerea fu lgerătoare în eternitate a vecinului nostru MARCU TRAIAN om de aleasă cinste şi omenie, ne exprimăm regretul nostru nem ărginit şi în treaga noastră compasiune pentru familia îndoliată. Asociaţia de locatari str. Parîng nr. 1 bL A4. (591251)

• S-au scurs 6 luni de la trecerea în nefiin ţă a scumpului nostru BERARIU ALEXANDRU TUCHYI. Parastasul are loc duminică, 17 august la C im itiru l C en tra l, o ra 13. Luci şi Ionuţ. (561213)

• Sincere condoleanţe familiei şi un pios omagiu celui care a fost colegul nostru ing. MARCU TRAIAN. Colegii din SCC Transilvania SA. (591254)

• Cu aceeaşi durere în suflet anunţăm împlinirea a 6 luni dc la decesul soţului şi tatălui drag SĂLCUDEAN RADU. Slujba de pomenire va avea loc în 16 august a. c. ora 17 la B iserica din cartierul Grigorescu. Soţia şi fiul. (591199)

* Un pios omagiu celui care a fost ing. MARCU TRAIAN. Sîntem alături de fam ilia în du rera tă . Sindicatul SCC Transilvania SA. (591255)

• Ne despărţim cu dn^1 de bunul nostru vecin Clţ IOAN. Sincere condolcaTj fam iliei. Familia Aient, (591269)

• A trecu t un ao j, nestinsă durere de cînd i trecu t în nefiinţă scdu|, n o as tră DUNnMAGDALENA. Iubirea lumina ei au rămas alaţ de noi. Familia. (561235]

• Azi se împlinesc luni d e la mosrft, scumpului nostru soţ şi PĂCURAR IOAN. Soţi, Livia şi fiicele Ioana ţi Dau (561241)

• Azi, 15 august, îm p linesc 5 ani de cîk m o artea fulgerătoare t nem iloasă ne-a răpit nevinovat NEMEŞ OVIDll IOAN, Ia 17 ani. Te cant, te găsesc, te strig n m auzi, iau crucea-n br plîng. Slujba de pomenirii, avea loc în 17 august h b iserică . Dumnezei «. odihnească în pace. Ng i, vom uita niciodată. Tjit mama şi Alin. (561174)

• A u trecut dejii să p tăm în i de cînd dm părăsit cel care a fost drajii nostru p ă rin te , FLAYIt EUGEN BÂLIBANU.ÎIm com em ora sîmbătă, august, la orele 11 episcopală greco-catoliaii str. Moţilor. Dumnezeii! od ihnească! Familii (561245)

• P ioasă rugăcint durere, dor şi lacrimi mii multe Ia 6 luni dc la trccera în etern ita te a neuitatul): no stru d ra g fiu, cunntl fra te .. şi unchi RADI SĂLCUDEAN. Mama, soc cu familia. (591198)

• Se împlinesc şase V respectiv 5 ani ie'-. dispariţia scumpilor noţ p ă r in ţ i RAVECA G H E O R G H C O J O C N E A îi C om em orarea are loc ziua de 17 august 1997 6 B iserica ortodoxă Someşeni. Familia. (5912!:

• Şi acum Ia 3 ani dtl plecarea bruscă dintre noi< scumpului nostru soţ, tata! bunic prot. IOSIF UNGlî o lacrimă se scurge mereu 1* obrajii noştri iar inimii*» sînt pe veci rănite. Nt# vom uita niciodată. Bmţ Dumnezeu să te odihnea» în pace. Familia îndureraţi (591288)

• S-au scurs patru w* durere şi lacrimi de cîiid* a p ă ră s it draga noasfl soţie, m am ă şi CUBAN MARGAREf Durerea pe care o stoif®e aceeaşi intensitate estţ! rămîne nemărginită. Flon' lacrim i vom aşterne F1 m orm în tu l tău. Fiţ f sufletul tău bun şi P®* dragoste să sc odihnea*»* pace. Nu te vom 1111 niciodată. Soţul Dnn»111 copiii C ornel şi D,rl (342547)

. • Aducem la cunoşt- rudclor, colegilor şi prietenii

fcr~21.

1UUVIWI, vuivgnui 91 . uastăzi se împlineşte 1 211 v decesul dragului nostm bunic, cumnat si unchi p ' IOAN MUNTEAN. Sluj»1;' pomenire va avea loc fod*®' 16 august 1997, orele 1* Capela cpiscopală grcaX«l': din str. Moţilor. ■ F*®" (561229)

V

vineri, 1 5 august 1997 PIEŢE MOBILIARE - FINANŢE A D E V Ă R U Ld e C B u i

BURSA DE VALO R I BUCUR EŞTI. 1 4 . 0 8 . 1 9 9 7 -

n o n u m l r e s o c i e t a t e VN Pr.med. I Var | Cump. f Vlnz. j Nr. act. [ Nr.trzCategoria IANTIBIOTICE IAŞI

ARCTIC GĂIEŞTI ~ AZO M U R ESTG M U R EŞ COMPA SIBIUOLTCHIM RM.VALCEA

OTELINOX TARGOVISTE

POLICOLOR BU CU REŞTI

S O F E R T BACAU ' TERAPIA CLUJ-N APO CA

1000100010001 ooo1000

2 5 0 0 0

10002 5 0 0 0

10Q0

7 4 6 6 . 9 0

3 4 9 2 . 7 53 4 9 9 . 3 92 3 9 0 . 8 93 8 7 6 . 9 8

5 1 0 6 4 . 9 0

6 3 6 6 . 8 1

2 9 2 7 2 . 1 8

1 1 0 8 1 : 8 3

7 5 0 0

3 5 0 0

3 5 0 02 4 0 04 0 0 0

5 1 0 0 0

6 4 0 0

2 9 0 0 0

1 1 3 0 0

7 5 0 0

3 5 0 03 5 5 02 4 5 04 0 0 0

5 3 5 0 0

6 4 5 0

2 9 9 0 0

1 1 5 0 0

^ 1 6 5 6 3 5

4 5 2 7 0 81 9 9 1 9 11 0 4 0 6 73 1 7 2 0 9

2 8 4 3

5 6 5 5 2

2 8 0 7

1 1 5 2 1 0

4 1 1

3 1 11 2 5

7 52 5 9

4 8

4 9

4 7

4 5 7

Total categoria I 1.416.222 1.782

ÎE R AEROTEH BU CU REŞTI 2 5 0 0 0 1 4 2 7 3 . 7 5 - 9 1 4 5 0 0 1 6 0 0 0 7 3 9 1 6

amp AMEP TEC UC I - . 1 0 0 0 1 4 2 7 . 7 8 - 5 1 4 7 0 1 5 0 0 4 9 1 8 0 5 3

AMY AMYLON SIBIU 1 0 0 0 1 3 1 0 . 0 0 9 1 3 2 0 1 4 5 0 2 3 0 ■ 1

Î p c AP CAR OM BUZĂU 1 0 0 0 1 0 7 0 . 8 5 - 6 1 0 6 0 1 0 9 0 5 0 3 8 5 4 8

ţj>S AP SA BAIA MARE 1 0 0 0 1 1 9 7 . 5 6 2 1 2 0 0 1 3 0 0 1 1 5 3 8 1 7

f a » ARMATURA C L U J-N A PO C A 1 0 0 0 5 0 7 7 . 3 7 1 5 1 0 0 5 1 5 0 1 5 8 5 2 1 9

ART ARTROM SLATINA 2 5 0 0 0 1 3 3 9 8 , 3 7 1 1 3 0 0 0 1 3 5 0 0 k 4 2 4 3 3 8

S ASTRA VAGOANE ARAD 2 5 0 0 0 9 9 8 2 . 4 4 - 8 1 0 1 0 0 1 0 8 0 0 2 0 5 ' - 5

W r A U R O R A T G .FR U M O S IAŞI , 2 5 0 0 0 2 7 1 7 7 . 6 5 1 8 2 5 0 0 0 2 8 3 0 0 2 5 5 . 1 0

G » CARB1D-FOX TARNAVENI 1 0 0 0 5 1 0 3 . 2 7 2 - 5 1 0 0 5 2 0 0 2 3 4 0 8 4 9

CBC CARBOCHIM C L U J-N A PO C A 2 5 0 0 0 1 1 9 7 9 . 4 4 1 _ 1 1 8 0 0 1 2 0 0 0 6 0 8 1 6

£ rN CARNE ARAD 2 5 0 0 0 6 5 5 0 . 0 0 - 6 6 8 0 0 6 9 0 0 1 1 7 . 3

[cI r- CERCO N ARIEŞUL CAMP1A-TURZII 2 5 0 0 0 7 4 7 0 . 9 5 - 9 7 3 0 0 8 3 0 0 8 0 9 3

£if> O P R O M PLO IE ŞT I 1 0 0 0 9 9 6 . 5 1 • 1 1 0 5 0 1 0 5 0 8 4 4 8 5 8 9

|cmT - COM ELF BISTRITA 2 5 0 0 0 7 2 5 2 . 1 0 - 6 7 2 0 0 8 2 0 0 . 2 3 8 2

!coh CO N D O R DEVA 2 5 0 0 0 7 0 0 0 . 0 0 - 3 4 7 5 0 0 1 0 0 0 0 3 3 1

jDRB“ - DOROBANŢUL PLO IE ŞTI 1 0 0 0 5 9 1 . 5 0 0 5 5 0 6 4 0 - \

ELN ELCOND ZALAU " 1 0 0 0 1 2 4 7 . 4 7 3 1 2 3 0 1 2 8 0 4 7 0 2 9 . 4 4

ELC . ELECTR OCERAM ICA T U R D A 2 5 0 0 0 2 1 5 0 0 . 0 0 6 2 1 5 0 0 2 9 0 0 0 7 9 2

Iffl. FELEACUL C L U J-N A PO C A 1 0 0 0 1 2 0 0 . 0 5 - 3 1 2 1 0 1 3 5 0 1 3 1 6 6

FSP FO RA J SO N D E PL O IE ŞT I 2 5 0 0 0 " 7 5 4 9 .3 1 0 7 7 0 0 8 0 0 0 0 O

FOR FO RA J SO N D E CRAIOVA 1 0 0 0 8 7 8 . 8 0 1 8 6 0 9 2 0 1 0 7 9 1 . 2 1

GRX GRIM EX T G . J IU 2 5 0 0 0 1 0 2 7 4 . 7 5 - 8 lO O O O 1 0 5 0 0 4 0 4 8

IAI I A-I.F.O . ZALAU 2 5 0 0 0 1 3 7 8 0 . 9 1 - 2 1 4 1 0 0 1 4 2 0 0 5 5 0 9

IMF IMPACT B U C U R E Ş T I 6 0 0 0 1 5 7 0 3 . 4 6 8 1 6 0 0 0 1 7 5 0 0 2 3 1 4

HEF MEFIN SINAIA 2 5 0 0 0 1 6 0 2 4 . 0 1 1 1 5 8 0 0 1 7 0 0 0 1 3 1 2 1 4

ALF MOBILA ALFA O R A D EA 1 0 0 0 8 2 4 . 4 6 - 1 4 8 8 0 1 0 0 0 1 9 2 8 8

MPN MOPAN T G . M U R E Ş 1 0 0 0 9 5 4 . 7 5 - 4 9 1 0 1 0 0 0 1 4 6 3 8 - 2 4

NVM NAVLOMAR BU C U R EŞT I 2 5 0 0 0 3 3 3 0 0 . 0 0 O ! 3 3 3 0 0 3 3 5 0 0 1 1 9 3

NEP NE PTU N CA M PtN A 2 5 0 0 0 1 2 0 0 4 . 0 8 - 6 1 2 0 0 0 1 3 5 0 0 2 4 5 1 0

PPL P R O D P L A S T B U C U R EŞT I 2 5 0 0 0 2 0 5 7 2 . 1 1 - 2 9 . 2 4 6 0 0 3 0 0 0 0 6 0 3 9 1 2

VAC - PRODV IN ALCO C L U J-N A P O C A 1 0 0 0 2 8 6 6 . 9 5 4 2 8 5 0 2 9 0 0 4 4 4 0 2 7PMB P R O M ET B E CLEAN 2 5 0 0 0 0 . 0 0 0 5 0 0 0 0 0 0SAU SANEVIT ARAD 1 0 0 0 0 1 0 8 1 3 . 9 5 3 2 1 1 0 0 0 O 4 3 0 . 5SDT SID E R TR A N S CALARASI 1 0 0 0 6 6 7 . 9 3 -2^ 6 6 0 7 0 0 1 0 0 7 5 1 0SLC SILCO TUB ZALAU 2 5 0 0 0 1 5 4 2 5 . 2 3 3 1 5 1 0 0 1 5 2 0 0 1 5 2 6 3 0SIN SIN TE RO M C L U J-N A P O C A 2 5 0 0 0 2 3 6 1 0 . 8 4 5 2 2 0 0 0 2 4 5 0 0 4 0 6 ' 8 ’STZ SIN TE ZA O R A D E A 1 0 0 0 1 9 0 4 . 0 9 - 2 1 8 9 0 1 9 0 0 8 1 5 5 0 1 0 4SMS S O M E S D E J 2 5 0 0 0 6 4 9 7 . 6 9 - 1 8 6 5 0 0 9 0 0 0 4 3 3 1 5STR STR A TU SM O B BLAJ 1 0 0 0 8 5 0 . 0 8 - 6 8 6 0 9 3 0 4 7 1 3 1 3’trs TURISM TRANSILVANIA CLUMVAPOCA 2 5 0 0 0 1 1 7 4 6 . 8 4 - 3 1 2 0 0 0 1 2 5 0 0 1 5 8 4UCM - U.C.M . R E SIT A 2 5 0 0 0 1 0 4 3 5 . 1 9 2 1 0 6 0 0 1 1 0 0 0 3 7 8 . . . 6

M S UAMT O R A D EA 1 0 0 0 1 2 9 9 . 5 8 1 1 2 9 0 1 4 0 0 6 8 5 5 9CZ7 UZTEL P L O IE Ş T I 2 5 0 0 0 2 0 6 8 6 . 0 5 - 8 2 0 8 0 0 2 3 0 0 0 2 1 5 6ZIM ■ 2 M T U B ZIM NICEA 2 5 0 0 0 1 3 0 6 1 . 6 0 '• 2 ./ 1 3 0 0 0 1 3 8 0 0 ' 5 1 3 1 2

Total categoria a M-aTOTAL GENERAL

438,698 7841,854,920 2,566

l i firme deschise ia Registrul Comerţului

"NE VOM ÎNCADRA IN TERMENE"'tfimâ dna Mariana Pop, director adjunctD-na director adjunct al Domnia sa apreciază că tt*ilui)-se caracterizează, prin

Registrului Comerţului Cluj, des laş ura re a acestei activităţi la operativitate. Deşi este Camera Pop, a opinat că ideea sediul Registrului Comerţului nu J "

putea încadra în termenele (foarte scurte) prevăzute de noua Ordonanţă. De" altfel, întreaga activitate a Camerei de comerţ şî industrie (pe lîngă care funcţionează şi Registrul Comer-

a muta activitatea de '■lotizare a noilor societăţi ®»erciale sau a modificărilor de totul a lor, a fost una salutară. 1128 iulie, de cînd această

•flivitate se desfăşoară la “fgistrul Comerţului, s-au "rcjistrat 250 de asemenea j®ri. Fiind încă o perioadă de iiziţie a acestei schimbări, jf’wle înregistrate sînt atît de fP vechi, cît şi de tip nou.

va fi mai greoaie decît a fost la Judecătorii, întrucît pentru toate etapele care trebuie parcurse se lucrează inform atizat (pe calculatoare). De asemenea, plata chitanţelor de publicitate pentru Monitorul Oficial se face tot acolo, viitorii patroni putînd să parcurgă toate etapele necesare autorizării unei noi firme în acelaşi loc. D-na Mariana Pop apreciază că funcţionarii se vor

de comerţ cu cei mai numeroşi membrii din ţară (2900, faţă de 2100, cîţi are Bucureştiul) şi care deserveşte interesele celor 27.000 de agenţi economici înregistraţi, numărul personalului angajat este de doar 40 de persoane. Cel mai redus număr de personal dintre toate Camerele de comerţ din ţară. D ia n a C Â IE N A R U

Piaţa mobiliară R A S D A Q- 1 4 . 0 8 . 1 9 9 7

Srrfcol S o c ie t a te c o m e r c ia lă ; ; (C o d f is c a l)

Nr.a c ţiu n i

P r e ţm in im

(tei)

P r e ţm a x im

(le i)

P r e tm e d iu

( le i)

P r e ţîn ch id ere

(lei)

V a lo a reto ta l ă

(le i)

V a lo a ren o m in a lă

V aria ţiap re ţu lu im e d iu

(% )

PTRM PETROMIDIA (1860712) ^

38381 , 42500 43500 4 2 7 4 7 4 1 43000 1640688500 25000.00 0.52

PETZ PETROBRAZI : (1302309)

29373 45000 46000 45424.99 46000 1334268300 25000.00 0.03

ROMB ROMCIM BUCUREŞTI - BU f3?«7fiTO

10560 115000* 120000 18542.23 120000 1251806000 25000.00 0.79

DUCL DUCTIL: (11546101 241061 3300 3700 3592 79 3600 866082500 1000 00 0 5 9SANE S A N E X -a (199028) 160581 5000 5300 5145.89 5100 826332300 1000.00 -0.76IMEP IMEP-PITEŞTI

(128396)211373 2300 2 60 0 2437,31 2300 515181600 1000.00 -0.08

COER COMBINATUL SIDERURGIC , SD EX (1639739)

21437 23500 .24000 23711.87 23500 508311450 25000.00 -1.49

ARPI ARPECHIM PITEŞTI (129138)

11819 38500 4 0000 38832.39 39000 458960000 25000.00 ■ -0.94

RULN RULMENTUL-BV (2738927) . .

382515 1 1X 13QQ 1155.50 1100 441994750 1000.00 11.81

ROPI ROLAST-A G(129154)

126124 2600 290 0 2780.89 2700 , 350736400 1000.00 -1.51

CARZ CAROM ONEŞTI (958420)

11893 28000 30500 29102.88 29500 346120500 25000.00 3.94

BIOF BIOF ARM BUCUREŞTI (341563)

101933 2600 4100, 3346J27 2900 341095500 1000.00 44.29

COTV COMPETROL(1568565)

120584 2600 280 0 2678.82 2700 323022600 1000.00 2.85

CITU CIM ENTUL-CJ (200114)

11332 26000 2 9 0 0 0 27665.70 29000 313734300 25000.00 5.56

ROMC ROMCIF (932314) 91757 3100 3400 3228.11 3200 296201600 1000 00 -3 18STIB STROM BUCUREŞTI - BU

(335588) »4673 47000 4 8500 47534.45 48000 222128500 25000.00 -1.87

AMRO AMBRO(2691530*

9694, 22000 23500 22693.68 23000 219994500 25000.00 2.58

RLAL RULMENŢI ALEXANDRIA (2695621)

5268 37500 38000 37853.47 37500 198358500 2 5 0 0 0 0 0 -1.04

WILCM MOLDOCIM(2064663)

4802 40500 42000 40935.44 41500 - 196572000 25000.00 -0.18

SEOM SEMROM BUCUREŞTI (351290)

8900 21000 22800 21807.11 21000 194083300 25000.00 2.51

RAFI RAF INARIA ASTRA ROM AN (1346828)

125245 13G0 1500 1454.98 1500 182229300 1000 00 5.78

AM OM AMONIL-IL(2071105)

114993 1220 1500 1433.74 1500 164870250 1000.00 3.55

GERO GEROM ED- SB (803107) .

83464 1800 200 0 1866.13 2000 155754900 1000.00 14.97

ÎUBR RJS BRAŞOV-BV (11093091

94564 1500 1700 1608.54 1600 152109800 1000.00 -1.40

STFI STEAUA ELECTRICA FIENI (932373)

10801 14000 14500 14003.61 14000 151253000 25000.00 -3.42

LETA LETEA -BC (948019) 5833 22500 23000 22501.71 22500 131252500 25000.00 -0.01ULTA ULTEX TANDAREI

(2083347)50696 2300 250 0 2449.46 2500 124177800 1000.00 -2.0B

TITA TITAN (744) 35888 3100 3100 3100.00 3100 111252800 1000.00 0.00CMVX COM VEX.

(t909360)5541 19500 2 0300 19881.97 19500 110166000 25000 00 -1.49

ARMD ARMED1CA- MS , (1200929)

35054 2800 3000 2826.67 2950 99086000 1000.00 -1.75

VIRY VIROMET(1126350)

3270 29500 35000 29999.54 35000 98098500 25000.00 -0.69

MARN MARMOSIM - HD (2150373)

50480 • 1900 2 0 0 0 1931.64 2000 97509000 1000.00 -1.36

MEU MELANA - NT (2008345)

6550 14500 15500 14703.51 150Q0 96308000 25000 00 -2.81

FAZA FABRICA DE ZAHAR BOD (1135146)'

138923 670 700 671.46 670 93280710 1000.00 -1.65

AMBU AMCO BU FTEA-BU (2788291)

30566 2700 3000 2768.61 2700 84625200 1000.00 4.98

CARE CA RB- BV (1103055)

23532 3500 3500 3500 00 3500 82362000 25000 •

RULM RULMENŢI BARLAD (2808089)

4021 18500 2 0000 19196.97 19500 77191000 25000.00 -0.43

COVR COMCEREAL VRANCEA -VN (8206929)

210660 330 40 0 362.88 400 -76444540 1000 00 3.42

TURBOC

TURBOMECANICA BUCUREŞTI (3156315)

1208 59000 61000 59600.99 59000 71998000 25000.00 -2.81

IARV IAR BRAŞOV(1132930) v .

3352 20000 23000 20657.67 2 0000 69244500 25000.00 -13.66

POBR POIANA BRAŞOV (1099108)

68511 1000 1100 1006.79 1075 68976500 1000.00 -0.49

ROCE ROM CARBON - BZ (1158050)

2845 23000 24700 24004.50 24700 68292800 25000.00 -0.01

SOCP SO CEP CONSTANTA (1870767) ^

39051 1600 1900 1639.44 1600 64021600 1000.00 -8.92

VICQ VICTORIA PRAHOVA (1301257)

; 2313 26000 2 6500 26171.42 26000 _ 60534500 25000.00 -3 2 3

CHOB CHIMCOMPLEX BORZE STI , (960322)

'2 6 6 0 20500 2 0500 20500 .00 . 2 0500 54530000 25000.00 . -2.16

ELPU ELE CTR O PU TERE-D J (6312800)

63968 760 90 0 821.72 830 52563760 1000.00 0.84

ELGS ELECTROARGES - AG (156027)

33882 1400 ' 1700 1518.59 1650 51452700 1000. DO 1 2 4

AROA A R O -A G (153942) 3669 12000 15000 13607.39 12000 49925500 25000.00 -9.85UNPL UNIPLAST-VN

{1448399)88020 500 6 0 0 540.77 510 47598620 1000.00 5.52

PEL Y . PETROTEL(1350658)

5516 6000 9500 6827 .6 3 6000 37662300 25000.00 2 6 2

aviTu'jjjatm iA ii»

Cursuri pe plata valutară anuntate de BNR în data de 14.08.199y

DENUMIREA VALUTEIAUSTKIA

-2!W»AI!STltAUA-î«CBnr,iAJ2t*ÎCANADA

jj** FINLANDEZA V-Bj* HANŢA^Jgjni.RUNA

JiyrrAUASyw)Nu__5i!£KV0lANDA

CURSUL tN LEI «

196,00534 ,00

ioum47, 96

1354,001202,00

11802,004,15

744L.H796.1,00

10065,00

urm n tn n rp lp p r e c iz ă r i f n le g ă tu ră c u a ces le c u rs u r i:

V ®surile incluse în accastă listă au la bază cotaţii ale societăţilor ^autorizate să efectueze operaţiuni pe piaţa vaiutară.

nu objigativitatea utilizării cursurilor în tranzacţii c dc schimb valutar şi înregistrări contabile.

R a t e le a n u a le a l e d o b în z i lo r a c o r d a t e

d e u n e le b ă n c i c o m e r c ia l e , c u a c t iv i t a t e în J u d eţu l C lu j, la d e p o z i t e l e in l e i

persoane juridice %

- persoane fizice %

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR* 14 40 43 46 48 50BANCOREX 16 46 42 40 35 35BRD 15 48 53 58 59 60BA* 15 47 51 55. 57 59Banc Post* 20 44 .'45. 46 47 50Ion Ţlrlac* 20 40 41 42 . 42BANKCOOP* 16 49 54 59 61 62Bucureşti 16 44 49 - . .

Transilvania , 16 42 45 40 35 30Românească 15 50 55 57 47 47..CEC 15 35 40 45 . 50ALIANŢA 20 45 . 50 50 50 55Albina* 16 55 50 40 40 40B.I.R.* 16 48 49 50 51 52

Banca lavedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

BCR 14 32 34 36 38 40BANCOREX 16 40 35 35 30 30BRD 15 40 42 44 45 46BA* 15 39 41 43 44 45Banc Post* 22 40 - 40 40 v ■ 55Ion Ţlrlac* 14 36 37 37 38BANKCOOP* 16 41 43 45 47 49Bucureşti ^ 16 42 47 • •Transilvania 16 32 33 30 25 20Românească 15 37 39 41 36 35CEC 15 - ' ■ • • 35Albina 16 40 40 35 35 35B.I.R. 14 35 36 37 38 35

* La aceste bănci dobînda în lei se capitalizează rezultîndo dobîndă efectivă mai mare decît cea afişată.

iaglte^Gursa!ele^s_ă.ţn^cprounice^pînâ * la vora^lO;| ificări alezatelor dobînzilofFax ’19.73.04*19.28.28‘=

A D E V A R U Ld e CflBJj SPORT vineri, 15 august 1997

L . C . E . : S t e a u a - P a r i s S a i n t

G e r m a i n 3 - 2 ( 0 - 1 )

V .I.P . - S T E A U A !!!La fel de bine aş fi putut

să pun un alt titlu, care să caracterizeze mult mai bine ceea ce vreau să scriu în rîndurile care urmează: "Cine nu are bătrîni să-şi cumpere!”. Totuşi, nu am de gînd să fac un film al unui meci, pe care orice iubitor al fotbalului, care nu are televizorul stricat, l-a putut urmări miercuri seara.

. Victoria Stelei are conotaţii cu mult mai semnificative decît rezultatul sec pe care tabela electronică a stadionului Ghencea îl consemna la finalul celor 90 de minute de joc. Steaua, deşi campioană, se află la al doilea tur preliminar, în timp ce PSG, vicecampioană aHexagonului, se află doar la primul. Imbecilităţii deciziei UEFA, Steaua a răspuns cu . o victorie pe care puţini o anticipau, printr-un joc care îi dă toate drepturile să stea la masa, atît de selectă, a fotbalului european. PSG, bine proptit de umărul UEFA, de un fluier şi două steaguri amărite ale unor arbitri parcă coborîţi din masa de figuranţi a unui teatru de revistă, a jucat sub greutatea celor 12 milioane de dolari pe care echipa franceză i-ar pierde în razul necalificării. Calificarea însă nu a fost decisă după acest meci în favoarea Stelei, aşa că nu ar fi de mirare ca la Paris, pe Parc des Princes, să asistăm la un spectacol de "variete”, cu PSG în rol de figurant şi trei arbitri fn roluri de "primadone”. Să revenim însă la ceea ce s-a întîmplat la Bucureşti.

Minutul 3 consemnează prima dintr-un lung şir de gafe (intentionate sau nu vă lăsăm pe dumneavoastră să decideţi) ale "senior” Jose Maria . Garcia Aranda: Lăcătuş primeşte un cartonaş galben absolut gratuit şi’ astfel "omul nr. 1" al Stelei va urmări returul din... fotoliu. Dominarea stelistă va fi întreruptă de un gol reuşit la capătul primei faze de atac a PSG (19), cînd Guerin a profitat de lamentabilul joc la ofsaid a lui Csik, de altfel singura

greşeală ,a românului de-a lungul celor 90 de minute de joc. în această primă repriză militarii au jucat curajos în atac, dar boem în apărare, .PSG a dominat aproape dictatorial mijlocul terenului, Rai a dovedit că este un jucător cerebral, iar echipa,

‘ în ansamblul ei, a jucat simplu şi eficient, pe poartă, sau apelînd la tipice deschideri englezeşti urmate de centrări pentru un Simone anonim, total anihilat de Csik.

Repriza secundă are un cu totul alt aspect. Minutul 54 consemnează o egalare meritată a militarilor. Rotariu transformă impecabil un penalti obţinut de Lăcătuş în stilul său deja consacrat. Urmează două faze (61 şi 64) în care centralul Aranda trece de tot atîtea ori cu vederea peste acordarea justificată a penaltiului, aşa cum de altfel o va face şi în min! 73. Dar probabil’ că patru penaltiuri într-o singură partidă ar fi fost prea mult. Drept urmare au înscris tot francezii prin Maurice (67). Ceea ce părea imposibil avea totuşi să se.întîmple. Fotbal de vis pe Ghencea şi surprinzătoare revenire de lâ 0-1 şi 1-2, steliştii dovedind o putere de a’ reveni, un moral şi o stăpînire de sine caracteristică doar marilor echipe. Lăcătuş (72) şi D. Şerban (79) marchează două goluri de senzaţie, nimicind "complexul francez”. Ultimele 25 de minute ne-au readus în minte jocul fabulos al echipei militare care cîştiga în 1986 Cupa Campionilor Europeni. Este hazardată ideea că Steaua de acum ar putea repeta performanţa, dar o nouă calificare în Liga Campionilor Europeni ar putea însemna începutul unui nou drum. Borna "kilometrului 0” a fost pusă.

Steaua a evoluat în următoarea componenţă: "Ritli - Baciu, Răchită, Csik, Regenkampf- Nagy, Militam (C. Munteanu), Rotariu, Roşu (Ciocoiu) - Lăcătuş (Hrib), fc>. Şerban. Antrenor: Mihai Stoichiţă.

Cristian BARA

\ !

Lăcătuş şi Rotariu - doi "mauri" care şi-au făcut datoria.

L . C . E . :

3-*'

| T e l e c l i p

Blonda■ . m. ** ' Wfara

adversare

Exact cînd stelistii lui Stoichiţă complementau superba lor prestaţie de miercuri cu acea elegantă şi spectaculoasă’ reverenţă făcută celor care-i purtaseră spre victorie, la Ziirich, inepuizabila Gabi Szabo

lua startul în cea de a, doua etapă a auritului Golden Four. Putini, aşadar, cei ce vor fi comutat canalul spre

, pista unde proaspăta campioană mondială de la Atena avea să exerseze o nouă lecţie (dovadă a vastului său registru), rupînd-o cu plutonul mult mai devreme decît ne obişnuise, fără însă ca prematurul (!) sprint s-o obosească, ea intrînd în ultimul tur al probei de 3.000 m cu un uriaş avans (circa 80 m) pentru un concurs de-o asemenea’ anvergură. Concurs pe care l-a încheiat într-un timp (8:27,78) ce reprezintă cea mai bună performanţa a anului. Şi asta la doar trei zile după ce smulsese,’ sub Acropole, aurul mondial al probei de 5.000 m. Ceea ce spune totul despre, resursele (şi disponibilităţile psihice şi sufleteşti) ale minusculei atlete care toacă pistele continentului fără să lase senzaţia efortului (aşa cum transmiteau, miercuri, sufocatele sale urmăritoare) şi fără să lase adversarelor speranţe.

Altfel spus,’ la nici 22 de ani, minunea blondă din Carpaţi a devenit o veritabilă autoritate a demifondului mondial, un lider ce... aleargă de acum în contul statutului de monstru sacru. Aceasta a fost senzaţia pe care am trăit-o miercuri văzînd lejeritatea cu care blonda, transfigurată de profunda sa credinţă în ajutorul divin, a dominat proba şi adversarele. Unele nume de referinţă în demifondul (şi fondul) mondial. Ceea ce intensifică strălucirea victoriei (victoriilor) bulgărului de energie care ne mîngîie orgoliul:

Nusa D E M IA N

[Pase subiectivei

BMucioiu1^1 ăducioiu a fost un S g r mare talent. Unul “ » de excepţie, care

s-a născut exact la vremea potrivită, beneficiind de cele mai mari şanse pe care le-a avut vreodată un fotbalist român. Să recapitulăm:

□ Florin, s-a afirmat exact cînd cortina de fier s-a prăbuşit şi lumea i s-a

. deschis pe tavă;□ a jucat în Italia (Bari;

Brescia şi Milan!) regina fotbalului; a rămas totuşi dator, căci n-a izbutit marea împlinire.

□ a avut şansa de a juca în Spania, apoi Anglia şi iar Spania, dar a ratat totul; n-a izbutit să convingă de fiecare dată;

□ are acum si sansa de

a juca în Budesliga... ' * Nu e mult? E enorm! Dar

Florin cel mult prea încrezut, care se chinuia de mare ce era să vorbească bine româneşte cu accent italian, :n-a iubit fotbalul pe măsura talentului lui. S-a jucat şi nu a trăit pentru el! A crezut că e destul talentul. în ultimii doi ani el a început să "moară” puţin cîte puţin. Şi i-a surîs o nouă şansă:' echipa din Stuttgart, care l-a cumpărat pe un preţ mititel. ' ,

Aşadar Florin îşi va juca ultima şansă. Poate vor urma amăgiri prin Turcia sau Cipru, dar această şansă majoră, cred, e ultima!’ O va fructifica sau nu? Greu de spus. Nemţii practică acel fotbal de tranşee, de luptă corp la corp! împănat discret cu iz de fentă şi pasă latină, dar în care precumpăneşte forţa si o nemăsurată dirzenie. Centru ei, pentru nemţi, fotbalul e o luptă şi o golgot’ă, pentru latini e ’ o artă, o

sărbătoare şi o poezie aşezată pe’ o muncă aspră ce nu se vede dinafară! lată în ce vîrtej necruţător a intrat Răducioiu. întrebarea, repet, e simplă: va izbuti măcar acum Răducioiu să joace pe măsura talentului său?!

V iorel CA CO VEA NU

: f ,4

v i

Ip p La Dej:

IVci zile de volei internaţional

J F 't ş i .& r

lată celelalte rezultate înregistrate miercuri:

■ F.C. Sion - Galatasaray 1-4 (succes net, unul din goluri fiind semnat de Adrian Ilie; Gică Popescu a jucat tot meciul, iar Gică Hagi pînă în min. 74)■ SV Salzburg - Sparta Praga 0-0■ Besiktas Istanbul - lir. Maribor 0-0■ Kosice - Spartak Moscova 2-1■ Newcastle United - Croaţia Zagreb 2-1■ F.C. Barcelona - Skonto Riga 3-2 (tare chinuit rezultat pentru pretenţiile unei super-cchipc cum este cea catalană)■ Bayer Leverkusen - Dinamo Tbilisi 6-1 (rezultatul unui joc de... antrenament) N •

Amatorii de sport din municipiul Dej au posibilitatea la acest sfirşit de săptămînă să asiste la un adevărat maraton voleibalistic.Timp de trei zile - vineri, sîmbătă şi duminică în frumoasa sală a sporturilor de lîngă Someş, se va organiza tradiţionalul Turneu internaţional de volei, o competiţie care suscită un mare interes în rîndul iubitorilor voleiului din municipiu, dar şi în oraşul vecin Gherla. .

Iniţial la turneu trebuia să participe şi formaţia Steaua Bucureşti, dar - în ultimul moment - militarii au contramandat prezenţa la Dej.Astfel, Lotul Naţional aflat în pregătire în oraşul de la confluenţa Someşurilor s-a "împărţit” în două şi va evolua la turneu sub denumirile de lotul ”A” şi ”B”. Alături de gazde, divizionara A,SOMEŞUL, la competiţie mai-participă cunoscuta formaţie, Steaua Roşie Belgrad (Iugoslavia).

Vineri după-amiază meciurile au loc după următorul program: orele 17,00: SOMEŞUL Dej - Lotul Naţional ”B”, iar de la orele 18,30: Steaua Roşie Belgrad - Lotul Naţional ”A”, Sîmbătă partidele vor avea loc începînd de la orele 13,00, după terrhinarea întîlnirii de fotbal UNIREA - FC Maramureş din cadrai Diviziei B.

, ■ . ’ SZEKELY Csaba VV1W

■ Betar Ierusalim - Sporting Lisabona 0-0■ Olympiakos Pireu - MPCZ Mozyr 5-0■ Feyenoord Roterdam - Jazz Pori 6-2■ IFK Goteborg - Glasgow Rangers 3-0 (surprinde scorul de forfait cu care a cedat formaţia scoţiană)H Widzwe Lodz - A.C. Parma 1-3 ("brinzarii” din peninsulă şi-au etalat clasa)■ Brondby - Dinamo Kiev 2-4■ Anarthosis Famagusta - Lierse S.K. 2-0 (realmente o surpriză pentru formaţia cipriotă acest succes)■MTK Budapesta -RosemborgTrondheim (meciul s-arejucatieri)

ATLETISME iC S S A C lu j

ş i c o n c u r s u r i l e

lu n i i i u l i e• La Juniori III (la Bucureşti,

1-2 iulie) - Adrian Voinigescu loc întîi la 800 m, respectiv, loc doi la 3.000 m (antrenat de prof. A. Gyorgy)

• Oliyer Maier loc doi la 1.500 m obstacole (antrenat de: prof. P. Bota)

• Ana Maria Nemeş loc trei la, 200 m (pregătită de prof. Doina Nesteriuc)

• La Junioare I (Bucureşti, 8- 9 iulie), trei locuri întîi pentru Eva Miklos (pregătită de conf. unfv. Vasile Bogdan) Ia 100 m garduri, 100 m şi lungime.

(vie)

O ţ l e u i c n t o

15 august. • Acum două decenii (197) ziarele sportive au anunţat ( veste interesantă. In C.M. pe®, automobile de Formula 1, c- de a 12-sr cursă a an'M desfăşurată lîngă localii// austriacă Zeltweg s-a soldat ţ v ictoria surprinzătoare australianului Alan Jones, vîrstă de 31 de ani, aceasta Oj prima sa victorie. El a fost unţ de austriacul Niki Landa, cţ după ce în. 1975 a deveţ campion mondial, peste una: suferit un greu accident. Pe k trei a sosit germanul Hans Stuck jun. (al cărui tată maţ ’30 a participat la celebra cir

de viteză în coastă pe... Feleacului, deţinînd recordul probei). în punctaj; general şefia a . fost păstrată s Lauda, care acumulînd J puncte, i-a devansat pe sui africanul Scheckter argentinianul Reutemann cal şi; respectiv 20 de puncte, răm înînd marele favorit campionatului pe anul respect de altfel cîştigat în fc octom brie după cursa de, Zandvoort... .

LÂSZLO Fi

Despre igienizare si o... invitaţie

Ai

de

Aşa cum anunţam într-o ud anterioară, lacurile din carter. G heorgheni au intrat incidenţa procesului * igienizare. în lacul trei a f recoltată o mare cantitate vegetaţie- subacvatică depozitată pe mal pentru ne şi ardere. Important este ci această acţiune şi pentru dept ei reuşită - în contextul ci & igienizare. în cele trei lacuri '; fi deversate importante canfe de peşte - participă num®’ pescari sportivi clujeni. E® modalitate de a efectua cele fc zile de muncă prevăzute statutul asociaţiei şi despre cf unii pescari au cam...012

■ Invitaţii de a se trece pe la s> în legătură cu efectuarea ziŞ de muncă au mai fost tăcute. * nu prea au fost onorate. Na tîrziu nici de acum înainte. I de muncă pot fi şi efectuate, altfel inter1-’ obligativitatea achitării ck-‘ valorii lor în lei. Deci mai ne­stimaţi pescari sportivi, asociaţie că. nu strică a ' implicaţi în problemele cu1 ea se confruntă.

SolunarelePrognoza pentru sâptă

16-23 august: sîmbătă 16-F?\i schimbătoare (staţi duminică 17 - şanse but* : 18, marţi 19 şi micrcan A şanse schimbătoare odihnă pentru pescari); j0’*' vineri 22 august - şanse R

Fir întins celor care sev0f la pescuit.

i *

„jstaroilari

Victor PESCA*

f » ) vineri. <5 august < 9 9 7 PAGINA CU TINERI cfle CBuj

^ t a a ' B W > & a r * * t r a a B D cB n a

’J

Cercul Militar Cluj. Din iulie a.c. se află sub patronajul Palatului Copiilor din Cluj-Napoca., Sigur, vor exista de acum înain te num eroase prile ju ri pentru a vă relata cît mai multe despre activitatea acestor m inunaţi copii şi tineri. Deocamdată vă reamintim doar că Ansamblul “Doina” este cel

care a obţinut în vara acestui an: Premiul I la Festivalul de folclor “Sus la munte, la M uscel” (Cîm pulung Moldovenesc); Marele premiu şi trofeul “Lira de Aur” (pentru orchestră) la Festivalul de folclor din Polonia; Marele premiu la Festivalul “Peştişorul de aur” ţie la Tulcea.

Felicitărilor noastre adăugăm&

Trofeul "Lira de Aur"Ansamblul folcloric de

copii “Doina” are în prezent 120 membri, elevi în clasele n-XI la şcolile Nr. 22, Nr. 26, Nr. 5, “Avram Iancu” şi Colegiul Pedagogic “Gh. Lazăr”. . Orchestra este alcătuită în totalitate din elevi îi Liceului de Muzică. Ansamblul a fost.înfiinţat în 1594, în cadrul Şcolii Nr. 22, de Camelia şi loan Motoc, din februarie 1995 activînd la

H H l i

r *

* *La festivalul din Polonia

Aa

Trofeul "Peştişorulde Aur"mulţumirile d-lor loan Motoc şi prof. loan' Crişan, adresate conducerii Şcolii Nr. 22, conducerii Liceului de Muzică, d-lor Sofronia Cristea, Zamfir Dejeu, Grigore Leşe şi Victor Bercea pentru sprijinul acordat în desfăşurarea întregii activităţi a Ansamblului folcloric de copii “Doina”.

M . TR IPO N

Festivalul de film şi artă fotografică, Tîrgu Mureş

ediţia a KKWIi - aîn perioada 4-11 august s-a desfăşurat, la Tg. Mureş cca dc

a XXVII-a ediţie a Festivalului de film şi artă fotografică. La manifestare au participat 19 cinccluburi cu filme de scurt metraj ce au totalizat peste 500 de minute de proiecţie! Palatul Copiilor Cluj- Napoca s-a aflat şi de această dată printre cîştigători prin Cineclubul CETĂŢUIA, condus de domnul profesor Kolozsi Istvân. La un număr de 6 filme prezentate, elevii clujeni au reuşit obţinerea a 8 premii. Iată titlul filmelor, categoria la care au fost apreciate şi locul obţinut: BISERICA DIN FELEAC - documenlar istoric - Marele premiu al juriului; LUCIAN BLAGA E MUT CA O LEBĂDĂ - eseu cinematografic-locul I; TE UIŢI ŞI" TE TOT MIRI - satiric - locul I; EXPOZIŢIE - etno-folcloric - locul I; FRANZELĂ ŞI ... AUROLAC -reportaj social - locul I; DRUM SPRE ... EUROPA - satiric - locul I.

Pe lîngă aceste meritate premii,-clujenii au mai fost răsplătiţi şi pentru buna organizare a Festivalului, echipa tehnică primind laudele participanţilor şi aprecierea juriului. Pentru regie de film s-a evidenţiat OANĂ IVAN, realizatoarea a 5 dintre filmele delegaţiei clujene, delegaţie din care au mai făcut parte Alexandru Drăgan şi Ciprian Dan.

Nici la concursul foto reprezentanţii Palatului Copiilor Cluj - Napoca nu au fost mai prejos, ei reuşind să obţină două premii HI şi un loc II prin MARIA CĂLUGĂR,două menţiuni prin TEODORA MARTON şi un premiu I prin ADELA CIMPEAN. De menţionat că lucrările prezentate de cercul foto au fost Ia secţiunea color. La secţiunea diaporame Clujul a obţinut Premiul special al juriului prin diapozitivele prezentate de CRISTIAN MUNTEANU.

Eugen OLARIU

Cereri şi oferte de locuri de muncă pentru studenţi şi absolvenţi

CERERI DE LOCURI DE MUNCA:1030) absolventă psihologie - în domeniu (cabinet privat psihologie/psihiatrie, cabinet medical, fundaţii umanitare); (1091) studentă jurnalistică - mass-media, secretariat; 1092) absolvent electrotehnică - electrotehnică, auiomatizări-calculatbare, electronică; 1093) absolvent automatică şi calculatoare - în domeniu 1094) student ştiinţe politice - metariat de redacţie, corectură, corespondent sare; 1095) absolvent biologie,- agricultură, Jomeniu informatic, şofer; 1096) absolventă taică - contabilitate, fizician; 1097) student

3{-_jilogie - operator PC, agent comercial; 1098) Afeat colegiu economic - operare PC,’ contabilitate; 1099) absolvent management tetic şi comercial - agent turism, contabilitate, gestiune; 1100) absolventă management turistic P comercial - contabilitate, agent turism, gestionar; 1101) absolvent informatică - analist programator, tehnoredactare grafică; 1102) Asolventă filosofie, studentă drept - secretariat, relaţii cu publicul, consiliere juridică; 1103) '«l-®lventă ISE (contabilitate şi informatică de gestiune) - economist, financiar-bancar,

1104) absolvent filosofie, student a artei - jurnalist, tehnoredactare, design;) studentă drept - jurist, notar, avocat;) absolventă psihologie - psiholog,

, terapeut; 1107) student automatică şi - operare PC, analist programator,

tehnoredactor; 1108) student calculatoare - calculatoare . (program are, operare, tehnoredactare), electronică (depanare, vînzări); 1109) absolvent filosofie - activitate editorială, activitate mass-media; 1110) student automatică

; şi calculatoare - în- domeniu; 1111) absolvent maşini-unelte - tehnoredactare; 1112) studentă limbi clasice - secretariat, traducere; 1113) absolventă rom ână-etnologie - redactor, secretară, corectură; 1114) absolvent astrologie medicală, absolvent acupunctură - pictură monumentală, electropunctură-masaje; 1115) absolvent antropologie - jurnalism, publicitate, asistenţă socială; 1116) absolvent construcţii de maşini - inginer TCM, jurnalistică, publicitate. _

Se oferă pentru studenţi şi absolvenţi următoarele POSTURI VACANTE: traducător limba germană (absolventă); economist (Baia Mare); jurnalist; m achetare - grafică pe calculator; designer reviste; inginer tehnologie chimică anorganică (Tîmăveni); şofer (categoria BCE); vînzător; agenţi de vînzare; agenţi comerciali; agenţi publicitari; achiziţii comenzi pictură; vînzători volanţi: -

Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul F.p.S.C., Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3, Casa de Cultură Studenţească, camera 4, telefon/fax 19- 62-63, după următorul program: luni, marţi,

■ miercuri şi joi - între orele 14-16; vineri - între orele 12-14.

Clubul d e C icloturism “M apoca”din nou p e podium

- In ultim ele săptămîni, ■ m embrii C lubului de 1 Cicloturism. “Napoca” au | participat la mai multe

h m H mRezultatul colaborării

|“Ţictuoase cu Serviciul de J'eret al. oraşului Belfort I « a ) la organizarea taberei «integrare/inserţie socială a

larilor defavorizaţi J gnomic şi/sau social prin lcl'v'lâţi în natură, ce s-a Uşurat în •; n a .

I S i l o r ă i h o r , î j a t oul M i s .

!t|Pcctiv în — — — —I localităţii Gîrda de Sus,

Muie premisa dezvoltării program amplu, structu-

1 Pe accst tip de activităţi, rol aparte revenind

, «orarii internaţionale. La J . lra din accastă vară au

% t 20 do tineri români tineri francezi, selectaţi

®cdii defavorizate socio- ,l>mic, împreună cu .7

|at°ri (5 români şi 2 Orientarea profe­

sională către meserii direct legate de viitorul statut de parc naţional al M unţilor B ihor, precum ranger (gardian ecologic), sau ghid specializat pentru sporturi montane (speologie, canioning, turism montan, alpinism), poate constitui o alternativă pentru

- — — — — — “ — — BSocietăţii A rdelene de | Speologie, remis redacţiei ■ noastre. J

Cel de-al 12-lea Congres I Internaţional de Speologie ce B

competiţii de mountain bike şi triatlon, cu bune rezultate.

Sîmbătă, 9 august, s-a desfăsurat în Munţii Făgăraş triâtlonul “ALTITUDE ’97” organizat, şi în acest an, de clubul BOUA BIKES Sibiu. Este cel mai dur concurs de acest gen din ţară, cuprinzînd

800 m de înot în apa foarte rece a lacului Scorei, urm at de urcarea, pe b icicletă, a Transfăgărăşanului, p înă la treapta glaciară de deasupra cascadei Bîlea, de unde a urmat . alergarea (la deal, pe poteca turistică!), pînă în căldarea Bîlea Lac, la peste 2.000 m altitudine.

Au participat peste 40 de concurenţi. R eprezentanţii Clubului de C iclo turism “Napoca” au ocupat tocul I la

fete (Simona Vezentan) şi .locurile . I şi II la băieţi “(seniori), prin Sandor Imre şi 1Romeo Bocor. Sandor Imre a g cîştigat şi " T r iâ t lo n u l.Harghita" din 20 iulie a.c., iar |Romeo Bocor a ocupat locul 1IU la seniori în proba de cross- 11jcountry la “Cupa Mădăraş” la ■ciclism montan, desfăşurată în _26 iulie în Munţii Harghita, j

Radu M IT IT E A N |

Societatea Ardeleană de Speologie cu şi pentru tineri

> f

y 1

tinerii comunităţilor săteşti ale M unţilor Apuseni. Suportul utilizat pentru tabăra din acest an a fost speologia, întrucît solicită anum ite calităţi practicanţilor ei (asumarea responsabilităţii, solidaritate, spirit de echipă, organizare) şi totodată presupune o formare specifică, ce se poate constitui într-un prim demers în vederea unei inserţii în viaţa profesională - sc arată într-un comunicat al

se desfăşoară în La Chaux- de-Fonds, Neuchâtel, Elveţia, între 10 şi 17 august,

constituie un bun prilej p e n t r u stabilirea de noi contacte

.............. ' .. şi pentru apune bazele |

unei viitoare colaborări cu6structuri ce derulează activităţi _

de integrare/inserţie socială. BRomânia este reprezentată de Io delegaţie oficială din partea 1Federaţiei Române de ■Speologie (FRS) - membră “a f il ia tă ; la . U niunea EInternaţională de Speologie - |, din care fac parte Răzvan bPetrescu, vicepreşedinte FRS, .şi Mihai Botez, secretar FRS. ■

M . TR IP O N B

“No Paradise?!*... We must create it!”

Vă reamintim că în 23 august a.c., Cluj Raving Society, în colaborare cu SC URBINO şi TVR organizează, la Cluj- Napoca, festivalul în aer liber“RAVE FAMILY - : OPEN AIR”. Festivalul se va desfăşura pe Scena 1 Hoia, pe parcursul a 10 ore (20-06), sonorizarea fiind de aproxim ativ 10.000-15.000 waţi. Intrarea - liberă.

Printre invitaţii ediţiei

am intim pe D J DASH (Berlin) -set de Hard-Acid- Trance; DJ DRY (Berlin) - set de Hard-Acid-Trance; DJ ANDRE (Berlin) - set de Hardcore & H ard- Trance; DJ HORACE DAN D (Cluj-Napoca) - set de Hard-House & Hard- Trance; DJ SEBASTIAN 1394 (Timişoara) -. set de Trip-House; DJDR. BASE (Oradea) - set de House, Acid-House şi Trance.

M . T R IP O N

C o p i i i c l u j e n i

a j u t ă s i n i s t r a ţ i i

d in B r e a z aNu e prima oară cînd copiii se

dovedesc a fi cei mai sensibili la necazurile şi suferinţele semenilor. Im presionaţi de efectele inundaţiilor de la Breaza, elevii de la Palatul Copiilor şi de la cercurile conduse de dr. Emil Florea au trimis sinistraţilor un transport de ajutoare, constînd în special în haine (m ajoritatea tricoţatc de cursanţii Şcolii familiei şi Şcolii adolescenţilor) şi jucării.

Bine-ar fi ca şi cei mari să le urmeze exemplul!

M . T R IP O N

ADEVARULde Gluj ECONOMIA vineri, 15 august 1997 (uj'

G r i u l - o b ă t ă l i e c a r e n u t r e b u i e p i e r d u t ă

Doar 42 la sută din recolta de grîu a fost strînsă

în cursul zilei de ieri, am avut o scurtă convorbire cu ing. Dorin URCAN, directorul general al D irecţiei Generale pentru Agricultură şi Alimentaţie despre actuala campanie de recoltare â cerealelor păioase.

-Anul agricol 1996- 1997 a fost deosebit de grea Începînd cu toamna trecută, continuînd cu iama, primăvara şi mai ales acum, cînd trebuie să adunăm roadele muncii noastre, timpul nu ne-a ajutat. Pot spune că aceasta este una dintre principalele

cauze ale întîrzierii lucrărilor agricole. Cel mai mult ne doare faptul că nu putem recolta griul în condiţii normale. Am început seceratul de aproximativ o lună de zile . şi de abia am reuşit pînă luni seara să recoltăm griul de pe o suprafaţă de 13.440 ha din totalul de32.009 ha, adică de pe 42 la sută. în societăţile comerciale (fostele IAS) griul a fost recoltat de pe 55 la sută din suprafaţa totală.. Recoltarea orzului este încheiată, iar orzoaica este recoltată în proporţie de 19 la. sută din total.

- Cum se desfăşoară 1

recoltarea grîuloi In sectorul privat?

- Acesta deţine ponderea în cultura griului, adică 27.624 ha. Din păcate, griul n-a fost recoltat decît de pe 38 la sută din suprafaţă. ;

- Ce se poate face în această situaţie?

- Este adevărat că tarifele la recoltat sînt mari şi producătorii agricoli care deţin suprafeţe mici nu-şi permit să Tecolteze mecanizat. Din această cauză trebuie să se intre în lanuri cu coasa, cu secera şi griu l să fie adunat în stoguri, clăi pentru a putea fi ulterior

V \

. O

j

( Foto: N. PETCU )

. mai uşor de treierat- Avenr lanuri

compromise de boli?- Din fericire,

fenomenul de încolţire în lan s-a manifestat la noi pe suprafeţe mici, mai ales acolo unde griul a fost căzut.

- Cum apreciaţi producţia din acest an?

- Avem producţii bune. Şi la grîu şi la orz producţiile programate au fost depăşite. La grîu ne apropiem de 3000 kg la hectar, iar la oizoaică şi onn de toamnă există depăşiri la producţiile medii evaluate în primăvară. La SC A Turda, fostul IAS Mihai Viteazu şi în alte unităţi, de pe unele suprafeţe, s-au obţinut peste 5000 kg/ha. în unităţile de stat media realizată pînă acum este de aproape 4000 kg/ha.

- Cum decurg predările?

- P ilă în prezent, la fondul, penthi consum şi furaje s-au predat 4700 tone de grîu la Comcereal, Cerealcom şi la unităţile de morărit şi panificaţie. Griul pentru sămînţă necesar judeţului va fi asigurat în întregime, pînă acum fiind predate 2500 tone. Preţul griului variază între 750-1100 lei/kg, iar griul pentru sămînţă bază - 1200 lei/kg, iar certificată -1100 lei/kg.

Ion RUS

c n m t ă ş a / f t e b r u t ă r i i

S O M P A N D e j , p r i v a t i z a t ă

p r i n M E B O , r e z i s t ă

SOMPAN este un nume bine cunoscut dejenilor, societatea fiimizînd cca. 80% din pîinea consumată ,în oraş, precum şi o mare cantitate de produse de panificaţie, patiserie şi paste făinoase. Anul 1995 a marcat desprinderea de SG “Panegrano”

. Cluj, unităţile din Dej şi Gherla devenind SC “Sompan” SA. în aprilie 1996, societatea s-a privatizat .prin metoda MEBQ, la ora actuală, funcţionînd cu două unităţi productive şi o moară la Dej - şi o unitate de producţie şi o moară la Gherla.

Ce schimbări a adus de fapt , privatizarea?

Din discuţia pe care am avut-o cu dl ing. Emil Săvan, directorul societăţii, am aflat că: din momentul privatizării, principala preocupare a devenit rambursarea creditului, situaţia financiară a firmei oferind suficiente garanţii în acest sens. Interlocutorul meu a ţinut să precizeze că deşi efectele privatizării vor fi vizibile abia-peste 1-2 ani, încă de pe acum se poate remarca o schimbare în mentalitatea celor 320 de salariaţi - acţionari, şi mai ales în managerial Astfel, între obiectivele anului în curs se înscrie retehnologizarea morii comerciale de 40 tone din Gherla: şi a morii “1 Mai” din Dej. Aceasta din urmă, începînd cu data de 15 august va efectua atît măciniş comercial cît şi prestări către populaţie.S-a investit în utilaje moderne, intensificarea retehnologizării realizîn- du-se numai prin efort propriu.

O atenţie deosebită este îndreptată spre producţie, atît în ceea ce priveşte volumul acesteia, cît mai ales calitatea. Urmează să fie revizuite sortimentele produse, în funcţie de cerinţele pieţii, simultan cu aprovizionarea cu materii prime de calitate, necesare în procesul de fabricaţie. Şi pentru că vorbim de materia primă de bază, griul, aflu că s-a achiziţionat pe bază de contract întreaga cantitate necesară pînă la noua recoltă.. “Sigur, piaţa se cîştigă şi prin preţuri,

S.C. S O M P A N S A Dejl'oto: Gavril F tlR ll

spune dl Săvan. Tocmai dc accca ne străduim sâ reducem consumurile, costurile şi să nu aplicăm adaosuri comerciale exagerate. O mare parte din producţie c desfacem prin magazinele proprii. Avan 23 de magazine în care vindem şiate produse alimentare, un magazin cu produs industriale şi un depozit en-gros. Am! acesta am extins reţeaua noastră comerciali şi la sate unde avem 4 magazine şi în perspectivă încă 5. Sectorjil de panificaţie este prin tre cele în care concurenţa funcţionează efectiv, el fiind, un domenii mai accesibil întreprinzătorilor particulari. Numai în raza oraşului Dej funcţionează nu mai puţin de şapte brutării particutaa aşa că, sîntem tot timpul obligaţi să 'Wcâ cont de reacţiile pieţei faţă de produsele noastre”. , .

Pînă în prezent, SOMPAN nu a suferii n ici o m frîngere,' dar confruntarea continuă...

M agdalena VAIDA

Chiar în pragul campaniei de recoltare a cerealelor păioase (nu înainte cu cîteva luni, nici după încheierea acesteia) guvernanţii au hotărit (cu toate necazurile din viaţa economică şi socială a ţării care sfîrîie ca fitilul unei bombe puternice gata să explodeze) să reorganizeze întreg sistemul de preluare a recoltei dc .cereale. Smt măsuri de neînţeles, cu urmări dintre cele. mai serioase asupra desfăşurării campaniei de recoltare a păioaselor şi, în ultimă instanţă, a asigurării pîinii - obiectiv care ar fi trebuit să primeze în faţa oricăror alte raţiuni (?).

C î n d s ă r e s p i r i

n - a i o x i g e nSC “Ccrcalcom” SA din

Cluj-Napoca s-a înfiinţat în baza HG 184 din 1997, prin transformarea ANPA. Atribuţiile noastre, ne spunea ing. Dan Domcanu, directorul SC “Ccrcalcom”, se referă la prestarea de servicii prin preluarea, depozitarea, stocarca şi menţinerea calităţii griului dc sămînţă şi pentru consum pentru livrarea la unităţile de m orărit şi panificaţie. Pc lîngă această

atribuţie de bază, societatea mai poate efectua şi alte activităţi comp lementare de import-export de prestări servicii la producătorii agricoli, de depozitare la alţi producători care nu au posibilităţi în acest sens.

La această dată, baza noastră de recepţie, situată în C a k i Baciului, nr. 2-4, are o capacitate de 30.000 tone, îndeplinind absolut toate condiţiile pentru

produselor livrate. Normal ar fi să primim şi să plătim. Dar avem dificultăţi: dosarul noii societăţi. se află încă la Registrul Camerei de Comerţ spre a fi avizat. Abia pe urmă, sperăm să primim creditele de care avem nevoie de la Banca Agricolă. Noi am solicitat în ju r de 4 miliarde pentru plata achiziţiilor de grîu.

Prin bunăvoinţa ziarului “Adevărul de Cluj”, solicităm tuturor producătorilor agricoli,.

încărcare şi cele de uscare şi tratament. Tarifele sînt mai mult decît acceptabile”.Spaţii avem pentru mult mai mult grîu

decît promite noua recoltă

Aproape uşă în uşă cu “Cerealcom” se află altă societate comercială de preluare a produselor agricole: “Comcereal” Cluj. (Nu

cum ar fi morărit şi panificaţie, creşterea animalelor. Ne aflăm în plină campanie de achiziţionat cereale. O parte din producătorii agricoli din judeţ au fost creditaţi de către “Comcereal” Cluj cu credite în valoare de 1,2 miliarde lei de la stat şi credite din surse proprii de 500 milioane lei. Recepţionăm contractele încheiate la toate culturile cerealiere la următoarele preturi: grîu - 875 lei/kg la STAS;

minimul recoltei spre hambare tirijat prin labirintul unor hotăriri guvernamentale (interese?) ciudate

preluarea cerealelor păioase. Pînă miercuri, am preluat o cantitate mică de cereale - 215 tone şi 30 tone grîu pentru consum şi sămînţă. Date fiind condiţiile m eteorologice, recoltarea şi preluarea abia de acum va cunoaşte o activitate de vîrf. Dorim ca în acest an să preluăm o cantitate de 3000 tone dc grîu pentru consum şi 6-700 tone de grîu pentru sămînţă, destinat însăm înţărilor din toamnă. Rularea proccsului de preluare decurge normal, iar noi ne străduim să asigurăm’ sumele necesare achitării costului

care nu au spaţii de depozitare mai ales că anumite cantităţi de grîu se prezintă cu un grad mai mare sau mai mic de infestare, sau cu umiditate ridicată, să apeleze la noi, care dispunem de condiţii optim e . de recondiţionare şi păstrare, avînd posibilitatea să-l ridice şi să-l valorifice cînd socotesc mai potrivit, sau îi ajutăm noi să-l valorifice în condiţii mai avantajoase. Pentru depozitare nu se plăteşte nimic, producătorii agricoli avînd obligaţia să achite doar operaţiunile de descărcare-

facem nici un comentariu asupra inspiraţiei “naşului” care le-a botezat) Directorul “Comccreal”, ing. Gheorghe Marinca, ne-a spus următoarele: “Societatea noastră, înfiinţată prin reorganizarea “Romcereaf-ului are o capacitate de depozitare de1.147.000 tone. Depozitele sînt repartizate pe to t cuprinsul judeţului, inclusiv cele destinate rezervelor de stat. Obiectul nostru de activitate îl constituie achiziţionarea produselor agricole, prestarea de servicii pentru producătorii agricoli şi unele activităţi de producţie,

oizoaică pentru bere - 800 lei/ kg, pentru cei care au contract, iar la cei fără contract cu 775 lei, cu respectarea indicilor de calitate stabiliţi prin lege.

Pentru achiziţionarea produselor contractate, avem o linie de creditare de 10 miliarde lei la Banca Agricolă, sucursala Cluj şi am primit din Fondul griului 2,25 miliarde. Deci, avem banii necesari pentru plăţi şi achiziţii. Derularea plăţilor se face operativ, nu avem întîrzieri mai mari de 6 zile. La acestea se adaugă faptul că oferim îngrăşăminte şi motorină. în

Baza Turda am dezvoltat m sector de preluare, condiţioi» şi desfacere a seminţei dte producători. în acest an, vom prelua aproximativ 2000 t« de sămînţă, care va fi confr ţionată, pregătită corespunzatt pentru producţia anului viitor.

M ă g ă r u ş u l lui

B u r i d a n s t ă

l a u m b r ă şi

a d m i r ă r e c o l t aClasicul “personaj”, lî08

apelăm deseori în si®?- deosebite, revine şi ne po*f întrebare: Cu sau fară? dacă noi, acum nu sîntem Ş stare să răspundem la ac®3 întrebare esenţială, nu se ş* exact ce vom face departe. Şi un astfel de 1* nu este deloc bun. A ^ recolta stă în cîmp - P®a noastră, mult mai scump* decît o putem produce • * noi n-am fost în stare y reglementăm cîteva lucrun F1’ care le putea face orice ţş® ce îşi respectă pămîntul t dărnicia lui. Este o filo» sim plă şi. tradiţion* • acumulată de veacuri, &ne-a „Şi este imposibil ca asemenea acumulare sa trecută prin furci caudine

Ion

vineri, 15 august 1997 EVENIMENT A D E V Ă R U L .d e O l u i

în lu m e a m o h o r ftăa R B o s s a d -u Iu i”

I hstitutul pentru MormaţiiI si Servicii Speciale (pe scurt Vktitutul” sau, în ebraică

?-/fossad”) a avut drept , niodeî principal serviciile

secrete britanice din timpul celui de-al doilea război

1947. Cele două servicii fuzionează în 1951. ’

Răpirea lui Adolf Eichmann, în 1960, este considerată cel mai mare succes al Mossad-ului. O echipă de 12 agenţi, l-au sedat pe fostul ofiţer nazist, l-au

Mai mulţi agenţi evrei au st mobilizaţi în acea

în Europa de Est a organiza rezistenţa

itlinazistă. Institutul pentru Imigrare Ilegală (Mossad le

| gyah Bet), care s-a ocupat: je salvarea evreilor şi aducerea lor în Palestina, este considerat predecesorul dircct

I )| actualului Mossad, Serviciul evreu de

| informaţii (Shai), creat în 1528, avînd drept principal obiectiv, lupta împotriva,

britanice, a fost forţă care a

(”Thc Guardian”)

) terminat retragerea forţelor britanice din Palestina, în

îmbrăcat în uniforma companiei El Al, l-au trecut frontiera şil-au îmbarcat într-un avion de pasageri israelian. Renumele serviciilor secrete israeliene este legat de operaţiunea Entebbe, în

..urma căruia, în 1976, au fost salvaţi aproape toţi ostaticii dintr-un avion al liniilor Air France (cu excepţia unei pasagere britanice,.Dora Block, ucisă în cursul operaţiunii). De

■ partea israeliană a existat o singură v ic tim ă :.; Jonathan Netanyahu, fratele actualului prim-ministru al Israelului. De

I1 I

I

' ■ Ifapt, nici un serviciu secret In-a mai fost implicat într-un |număr atît de mare de ■operaţiuni ra Mossad-ul, care .a organizat evacuarea sub ^acoperire, pe calea aerului, a Iunor comunităţi numeroase |de evrei din Maioc şi Etiopia. ■

Insuccesele serviciilor .secrete israeliene, mai puţin *cunoscute publicului^ nu sînt Icu nimic mai prejos. In 1973, |M ossad-ul a jgreşit în 1evaluarea invaziei arabe şi a Jplătit cu desfiinţarea celulelor Isale.din Egipt şi Siria şi |executarea tuturor agenţilor. |Iar deconspirarea, _ în ■noiem brie 1986, a lui JJonathan Pollard, agent Iisraelian infiltrat în serviciile |de informaţii ale Marinei |SUA, condamnat la ■

x închisoare pe viaţă, continuă |să afecteze şi astăzi Iraporturile dintre serviciile |secrete, din cele două ţări. |

E L IT E , m a if i

f e

■PISl a

Foto: E. OLARIU

Renumita casă de modele "Elite” a organizat împrăştiate cu generozitate în dreapta şi-nîinoraşul nostru, concurs de selecţie pentru stînga), iar concursul l-au ţinut pe 13... august,imai frumoase fete care vor să îmbrăţişeze Firesc, în aceste condiţii, să se prezinte doar 6^nta meserie. Numai câ organizatorii au concurente, nu? Iată-le!!<Wat concursul pe 13 august (fax-uri - r.v.

PE ADRESA BÂSESCULUI

Ne~am propus, ne-am gîndit dar am renunţat. .Omeneşte este aproape imposibil să scrii sau sa baţi cîmpii (vorba vine) despre străzile burgului nostru, care ar trebui dinamitate şi numai după aceea reconstruite. Nu ştim cum stă cu punga ministrul Transporturilor. Ceea e

ştim e că şoferii care au acceptat să plătească Taxa Băsescului nu mai ău chef să-şi distrugă bucşele prin gropile patriei. Publicăm, aşadar, cîte o poză pe zi, doar-doar or primi şi drumarii noştri oarisce finanturi! (r.v .)

Foto: N. PETCU

D E L A P O L I T I

C î n d g ă i n i l e c o t c o d ă c e s c . . .

în cartierul Someşeni* în: ultimul timp s-au petrecut lucruri ciudate. Din .gospodăriile oamenilor dispăreau in timpul nopţii orătănii şi alte bunuri. Păgubaşii au reclamat furturile Ia Secţia de poliţie. S-au organizat pînde, dar hoţii nu au căzut în "plasele” poliţiştilor. într-o acţiune a Poliţiei T.F. de la Cluj- Napoca la Cîinpia-Turzii au fost identificaţi "găinarii”. Macingo Petru (27 ani), din Floreşti şi Bochetaş Viorel (18 ani), din Ploscoş, aveau într-o paporniţă mai multe găini. Cînd au fost întrebaţi de unde le au şi unde voiajează cu galinaceele, ţiganii au dat din... aripioare. Găinile, revoltate, au cotcodăcit, şi au cerut să fie duse de unde au fost luate, adică în Someşeni. Poliţiştii au restituit suratele păgubaşilor, iar pe cei doi hoţi i-au predat pentru spovedanii, Poliţiei Cluj-Napoca.

B i j u t e r i i f a l s e p e n t r u f r a i e r i

O întreagă reţea de vînzători de ”aur” roiesc prin gări. Chilipirgii naivi, dornici de îmbogăţire peste noapte, cad în plasa ”b jju tierilo r” . Zilele trecute, prin gara Dej se învîrteau mai multe ţigănci cu "bijuterii” de vînzare. O patrulă a Poliţiei T.F. a prins-o în flagrant pe piranda Spaimoc Elisabeta, de 45 ani, din Gherla, care avea asupra ei trei ghiuluri şi două ■lănţişoare false, confecţionate dintr-un material galben. în timpul cercetărilor,- ţiganca a recunoscut că a vîndut în numai cîteva ore, două inele, la doi fraieri, cu 50.000 lei, respectiv165.000 lei, bucata. De fapt, toată lumea ştie, că fraierii nu mor. Ei se schimbă doar...

va l. m.

"PROSĂNĂTATEA

s i

JANDARMII’

111 1 1 1 1

La apelul Prim ăriei I municipiului Cluj-Napoca, | jandarm ii au răspuns ■ pozitiv, depunînd în contul . ”PRO SĂNĂTATEA” I suma de 3 milioane lei. | Această acţiune v-a | continua şi în perioada . următoare. Menţionăm că * fondul a fost iniţiat de I Primărie şi este destinat | pentru repararea şi ■ am enajarea un ită ţilo r J medicale din Cluj-Napoca. I

R, CÎT POFTIŢI, PENTRU 10.000 DE LEI!. 0 zi de august, atît de frumoasă ’-i Ic îndeamnă la plimbare. Trec Jflpe lîngă pare şi mă las furată

umbroase şi liniştite. Mă ^ pe o bancă şi respir liniştea,

moment de calm, apoi mă ridic mai departe. Pe o alee laterală

s ţ'gancă. îmi face semn să mă ij!opii de ea-. Mai m ult din Citate o întreb ce vrea. îmi face **1 sâ mă aşed, să-mi spună ' nil. Dau să plec dar persuasiva ■Uşoare de fuste înflorate îşi şi î*pe prevestirile de bani şi %ste legate de persoana mea. Mă

bancă şi uşor amuzată aştept filarea. B alaoachţşa (înarmată

ghiocul de rigoare) mă aţinteşte v."'5lc ochi negri şi înfruntînd Jffc din palmă îşi începe tirada.

. o mare avere, se pare o j ’Mrc venită din partea cuiva, o

parte numai de dragoste în A de copii frumoşi şi sănătoşi şi ^•dacă îi plătesc frumos 10.000 f (ieftin, nu!) îmi va spune mai

^înţit tot ce mă aşteaptă în viaţă.- ^ că spiritul de afaccri este v ^ l muierii, preţul cerut nu se .Nază (iar venitul cste~ s^P^abil). Pot să îmi aleg (cîtă

mărinimie) segmentul de viaţă despre care să aflu ce doresc. Trecutul ştiut şi neştiut costă cel mai ieftin, prezentul în general nu prea interesează, iar viitorul, ei da, viitorul este cel mai scump pentru că toată lumea vrea să-l ştie. Se opreşte din meliţat şi nu-mi mai spune nimic pînă...nu cotizez.' Consider că am ascultat destul, nu vreau să-mi aflu viitorul, îmi plac surprizele, accept, de nevoie, necazurile şi dau să piec. Ridicîndu-mă de pe bancă îi spun că nu cred o iotă şi mă îndepărtez. Dc data aceasta, de pe buzele ţigăncii mă izbesc în spate numai prevestiri rele, necazuri, boli, dacă nu mă întorc de îndată la ea, să dau piept cu destinul. Ies din parc cu un gust uşor amar. Vraja zilei a dispărut cu totul.. Nu conţesc dorinţa de a-ţi cunoaşte

viitorul. Dar de aici şi pînă la a crede • balivernele "pirandelor” este o cale cam lungă. Datul în bobi, "cititul” în cărţi sau cafele pot fi îndeletniciri plăcute şi sînt adevărate sau 'inu pentru fiecare dintre noi în parte. Un sfat personal: cumpăraţi horoscoape sau ascultaţi-o, dimineaţa pe Neti Sandu cu prognoza zodiilor. E mai ieftin.

R am ona M .

C e r ş e t o r i i

C l u j u l u i

EnI u s i m tgoi m csftiri.J H « a » * * ’

sgsoresg j e g o s i

j S i l lsi

s „

Dl maior Octavian Olteanu de la Poliţia municipală ne-a declarat câ în Cluj-Napoca, mai mult de 80% dintre cerşetori nu sînt localnici, ci vin din alte părţi ale ţării. Poliţia m unicipală ţine ev iden ţa lor într-un album , care conţine fotografii şi date care să ajute la identificarea lor. Astfel, la prima ap e la re la , mila publică contravenienţii sînt amendaţi cu10.000 lei, la a doua cu 40.00Ă lei, iar după a treia, li se întocmeşte

un dosar penal care este trimis Procuraturii. Prin Legea nr. 61, art. 2 a , pot fi pedepsiţi cu închisoare de la o lună la trei ani. De asemenea, neplătirea amenzii pentru primele două tentative de cerşetorie poate duce la privaţiune de libertate de o zi, respectiv 4 zile. Maiorul Olteanu susţine că "nu există un regim separat pentru adulţi şi copii. Copiu nu pot fi traşi lâ ră s p u n d e re 'd in p u n c t'd e

vedere penal decît după vîrstă de14 an i, d ar părinţii lor pot fi san cţiona ţi pentru lipsă de su p raveghere sau pentru în d em n are la ce rşe to rie”. La ace a s tă dată ex is tă pe rol 3 dosare pentru ap e la re la mila publică: Gheorghe Vasile, din Tg. Frum os,.D avid F lorentina din Bistriţa şi Harchi C laudiu , din Moldoveneşti, satul Plăieşi.

A n d re e a M A R C U Foto: E. OLARIU

Ia d e v â r u lI d e C l u j ULTIMA ORĂ vineri, 15 august 1997UÎ

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA Sl METEOROLOGIE AERONAUTICA CLUJ-NAPOCA

se fe re ş te

UFarta privind starea probabilă a vremii în judeţul I Cluj, valabilă pentru 15. 08., a.c. în jurul orei 15.

F estiva lurile in te rn a ţio n a le d e fo lc lo r "P ăunu l d e A u r " - “S erb ă rile L a tin ită tii '

d o r tâ u n i lo n , c fa t e c e io n ,1 v . _

t o t ■

Urmărind evoluţiile ansamblurilor invitate - mă opresc de dala aceasta asupra evoluţiilor din seara de miercuri, 13 august, cu participarea “Izvoraşului” Ciuj-Napoca, “Kitka” din Macedonia, “Magnohorum” din Serbia, “Fomged” din Turcia, “ Izvoraşul” din Prahova, ' “Silistra” din Bulgaria, “M india” din Georgia - opţiunea pentru repertoriul de valoare, ilustrativ pentru zonele pe care le reprezintă, vestimentaţia, culoarea şi ritmul, relaţia public - artişti ne convingem de ampla dimensiune la care a fost gîndit festivalul, de structura artistică complexă. Merit incontestabil . al organizatorilor de a fi invitat oaspeţi titraţi.

In prezentareaparticipanţilor, astăzi mă opresc asupra ansamblului folcloric “ Izv o raşu l” ăl C ercului M ilita r C iu j- N apoca, coregrafi soţii

Daniela şi Nicolae Câiimac.înfiinţat din dorinţa de a promova coregrafia tradiţională rom ână şi cîntecele populare din diferitele zone folclorice ale României. Avînd incluse în repertoriu dansuri şi cîntece din Cîmpia Transilvaniei, Moldova, Banat/Maramureş, Dobrogea, Muntenia, toate demonstrînd bogata viaţă spirituală a românilor.

Astăzi, vineri, 15 august, sînt incluse în program slujba religioasă cu participarea ansamblurilor folclorice de peste hotare şi d in ţară; Catedrala O rtodoxă şi Catolică (ora 11,00), vizitarea Muzeului satului Hoia (ora 15,00), spectacol folcloric susţinut de ansamblurile din Georgia, Grecia, Bulgaria, Belarus, Italia şi România la căminul cultural din comunele Baciu şi Floreşti (ora 17,00).

Dem ostene ŞO FR O N Foto: Eugen OLARIU

"Izvoraşul" Ciuj-Napoca

D irectorul SC Industria Sîrm ei SA d e interviuri; to tu şi afirm ă:

"Prezenţa societăţii noastre pe lista celor 54 a fosl o eroare"

urmare din pagina 1

credit, în valoare de 12.112' milioane de lei pentru plata energiei electrice şi a gazului metan. Este- destul de greu de crezut că evaluarea întreprinderii va putea acoperi aceste credite şi pe cele acordate pentru 'demararea, în 1995, a programului de restructurare şi redresare financiară de către FPS (2,363 milioane de dolari); investitori interni (32,939 de miUoane dolari), investitori externi (40,460 de milioane dolari).Finalizarea programului este estimată pentru sfîrşitul anului 1997.

SC Industria Sîrmei SA e s te unicul p roducător in tern pen tru 40 la su tă d in s o r t im e n te le realizate

Pe lîngă exclusivitatea deţinută

asupra a 40 la sută din sortimente, societatea se poate lăuda cu peste şase mii de .beneficiari din toate ramurile economiei naţionale, după cum arată informaţiile furnizate de directorul Sorin Săveanu. în ciuda; faptului că materiile prime provin, în proporţie de 90-92 la sută, de pe piaţa internă; iar capitalul social înregistrat la 30 iunie 1997 era superior celui de la finele anului trecut (349.972.425 'mii lei faţă de 311.289.500 mii lei), datoriile societăţii au crescut cu 161,5 miliarde lei, atingînd în prezent cifra de 269 miliarde de lei- \

Ieri, directorul S.C. Industria Sîrmei, ne-a declarat că apariţia combinatului pe listă a fost o eroare. „Noi nu trebuia să apărem pe acea listă”, a subliniat d-sa. De altfel, directorul Industriei Sîrmei va face o deplasare, în Capitală, săptămîna viitoare pentru clarificarea situaţiei.

Taxe si scutiri de taxe la U B BSenatul Universităţii "Bahes-liolyai" a stabilit taxele pentru concursul

de admitere din accst an înscrierea la admitere (nivelurile colegiu, hccm.i m maştera!) v.i «ism întru 100 şi 200 dc mii dc lei. înscncrca l.i doctorat, precum şi in anul I ile facultate, colegiu, licentA. nusterat si doctoral, transferurile sint taxate tot cu 80 U00 dc ici Plăţile se pol efectua 1.) orice otleiu postai, prin mandat, în contul 501943051(49. deschis la UN, Trezoreria Cluj. Dc asemenea. Senatul a mai ilcei-. en atît angajam IJIili, cit şi copiii acestora sa beneficieze du gratuitate în prii inia ţaţelor de înscriere la admitere.

I n c i d e n t e l a p a r t id a dintre

S t e a u a B u c u r e ş t i

ş i P a r i s S a l n t G e rm a in '

Partida Steaua-Paris Saint Germain din prima a celui de-al doilea tur preliminar al Ligii Campion^ care s-a desfăşurat miercuri, 13 august, pe stadionul Bulevardul Ghencea, a fost precedată de incidente ţ jandarmii din cadrul Ministerului de Interne şi specta;, bucureşteni. '

Astfel, în jurul orei 19.30 , cu o oră înamttj începerea partidei, posesorii de bilete aveau acce stadion prin doar două porţi . Ei au fost trataţi; brutalitate de jandarmi^ din cadrul Ministerului j Interne,, care au intervenit în forţă, lovindu-i, bastoanele de cauciuc pe spectatorii care ar fî dorii; pătrundă pe arena din Ghencea. în acelaşi timp, po| călare a produs panică în rîndul oamenilor, nereiij să asigure ordinea la intrarea pe stadion.

Spectatorii de toate vîrstele, dintre care cîţiva j, lacrimi în ochi, îşi exprimau nemulţumirea imediat d» ce reuşeau să pătrundă în incinta stadionului jirin expt- de genul: “Nu mai vin niciodată la Steaua , “Cefaţ fraţilor, ne omorîţi?”. De acelaşi tratament s-au “burau1 reprezentanţii presei acreditaţi la partidă şi chiar oamej politici, printre aceştia numărîndu-se şi preşed®,, Senatului, Petre Roman, care a renunţat să mai intui stadion.

După încheierea meciului, în jurul orei 22.30, c$i spectatori au deteriorat mijloacele de transport în cont Astfel, din manifestarea de “bucurie” a suporterilort ieşit în pagubă şase vagoane de tramvai de pe lină 8, 47 şi 48 şi şase troleibuze de pe liniile: 69,71 şi| care circulau în zonele: Bd. Ghencea, Compozitei Drumul Taberei sau Eroilor, se precizează întK comunicat al RATB.

Steaua Bucureşti a învins cu 3-2 (0-1) pe vis campioana Franţei, Paris Saint Germain, în prima mas a celui de-al doilea tur preliminar al Ligii Campioni: Au marcat: Rotariu ’53 (p), D.Şerban ’70, Lăcătuşi / Guerin ’19, Mauricc ’65.

fi

R

♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ ♦ * ♦i ♦

Programul TVR | şi Pro TV pentru | zilele de sîmbătă ! si duminică

Programul1 :

7,00 Bună dimineaţa..: de la Timişoara şi Bu­cureşti; 8,30 Alfa si Omega; 9,00 TVR

Info; 9,05 Film: Salty (SUA ’74); 9,55 Prietenie fără frontiere; 10,45 Film: Să muşti din viaţă (Franţa ’81); 12,35 Serial: Mork & Mindy; 13,00 America sălbatică (documentar); 13,30 Ecranul; 14,00 TVR Info; 14,15 Mapamond; 14,45 Turnul Babei... la Sibiu; 17,00 Universul misterios' al lui A.C.Clarke (documentar); 17,30 Alo, tu alegi!; 18,00 Atletism CM de la Atena (în direct); 19,00 Teleenciclopedia; 20,00

J Jurnal, meteo, sport; 20,35 Săptămîna sportivă; 21,00 Serial: Savannah; 22,00 Camei Planet Olimp; 23,00 TVR Info; 23,05 Serial: Piaţa Spaniei; 0,00 Serial: Detectivul din Los Angeles; 0,50 Arena AS.

dragoste; 20,00 Film: Greşeală fatală (Italia ’90); 21,35 Muzică şi modă '97; 22,00 Mozaic sportiv; 22,10 Greşeală fatală (2); 23,40 Videocaseta muzicaiă; 0,00 TVM; 0,30. Jazz Alivc.

7,00 Desene animate; 8,10 Povestea zilei cu Magicianul; 8,30 Se­rial: Flipper; 9,00

Noile aventuri ale lui Flipper; 10,00 Film: Giulietta şi spiritele (r); 12,15 Profesiunea mea - cultura; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: în slujba armelor (SUA ’81); 15,15 Rugby: Noua Zeelandă - Africa de Sud; 16,45 Sport pe plajă; 17,00 Gillette - lumea sportului; 17,15 Motor Sport Magazin;17.30 Serial: Walker, poliţist texan; 18,15 Adevărul gol-goluţ; 18,45 Te uiţi şi cîştigi!;19.30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Călăreţul electric (SUA ’79); 22,05 Serial: Străzile crimei (SUA ’96); 23,00 Ştirile Pro Tv; 23,15 Serial: Nemuritorul; 0,15 Generaţia PRO; 0,35 Sport la minut - ştiri'sportive; 1,00 Film erotic: Arranged Marriage; 2,30 Am întîlnit şi români fericiţi; 3,00 Lumea lu’ Gaiţă; 3,30 Divertis Show.

Documentar; 22,55 Pariul Trio (ata hipică); 23,00 TVR Mo; 23,05 0 Planet Olimp. Emisiune muzicală est 0,05 Filmele săptămînii; 0,10 Fcsfc "Maria Tănase”.

Programul2 :

Programul1 :

Programul2 :

8,00 Serial: Lupii aerului; 9,00 Pas cu pas; 9,30 Ajută-te singur!; 10,00 Mon-

do-blitz; 11,00 TVR Timişoara; 13,00 Arte vizuale; 13,30 Serial: Misterele S.P.; 14,30 Serial: Ce bine e acasă!; 15,00 TVR Info; 15,10 Ştiri bancare şi bursiere; 15,30 Desene

| animate; 15,50 La izvorul dorului. Muzică populară; 16,00 Secretele nisipului; 17,00 Şeicul; 17,50 TVR Info; 18,00 Serata muzicală TV; 19,00 Cazuri şi necazuri în

7,00 Bună dimineaţa!; 8,30 Lumină din lu­mină; 9,05 Serial: De la Apenini la Anzi;

9,35 Desene animate; 10,00 Ala bala, portocala; 11,00 Viaţa satului (magazin);12.30 Ce vrăji a mai făcut nevastă-mea Samantha?; 13,00 National Geographic (documentar); 14,00 TVR Info; 14,15 Atlas (magazin); 14,45 Videomagazin; 17,00 Serial: Star Trek; 18,00 - 7 zile în România;18.30 Poveşti din copilărie (desene animate); 19,00 Robingo; 20,00 Jurnal, meteo, info- art; 20,35 Duminica sportivă; 20,50 Tragerile LOTO; 21,00 Film: Atitudini anglo-saxone (Anglia ’92, p. a A-a); 22,25

8.00 Lupii9.00 Pas cu pa? siune de şt Ferestre dese!:

10.00 Serial: Leonard Bemstein...; M agazin dum inical. TVR Iaşi; Memoria exilului românesc; 13,30 & Misterele Sankt Petersburgului; 14,30# Ce bine e acasă!; 15,00-TVR Mo; î Bursa invenţiilor; 15,20 Doar o săţ-i mai spun... (r); 15,30 Desene as 15,55 Secretele nisipului; 16,50 Sub» Indoneziei; 17,00 Serial; Şeicul; 17,50ţ Info; 18,00 Serata muzicală TV; l' Sensul tranziţiei; 20,00 Rendez-vo® Maj estic; 21,00 Repriza a treia; l Jurnalul de la oră ZECE; 23,00 Fra® şi Bestia; 0,00 TVM. Mesager; 0,30 Stui şlagărelor.

7,00 Desene 8,30 Serial: Fiica nului; 9,00 $ Abracadabra; 1';

Film: Formula secretă (SUA ’68); I- Sport pe plajă; 12,30 Serial: Somefc; Right; 12,55 Ştirile Pro.TV; 13,00 News Radio'; 13,30 Serial; Bandit; r Chestiunea zilei; 14,45 Lumea fite 15,15 Stan şi Bran; 15,45 Fii® » speranţei; 17,30 Film: NoroaisnU, Serial: Beverly Hills; 19,30 Ştirile™.20.00 Film: Amintiri din altă viaţi l- ’88); 21,55 Ştirile Pro Tv; - Fotomodele; 23,00 Ştirile Pro TV- Prima pagină - revista presei; 23,30 p - etapei - talkshow; 1,10 Am întîlnit fericiţi; 1,40 Lumea lu’ Gaiţă {<)•; Profesiunea' mea - cultura (r)>3 Chestiunea zilei (r). -

V/

jffl

fcii

ILIE CĂLIAN (redactor şei); VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28. Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria

Ciuj-Napoca, înmatriculată la Oficiul flegistru/ui Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/300 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; Contabilitate: 197.307; Politic, So<M

Cultural: 197.490 şi 197.507; Sport: 192.127; Difuzare, Mica p u b lic i ta te :^ 1 Subredacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subredacjia Dej: tel/fax: 21.60.75_^

Garamofl^— ■npogrtD»

TIPARUL EXECUTAT LA 3400 Ciuj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105

tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54

Mo•0

HiH