GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL...

12
f Corespondenţă din Brazilia ) V IO LEN TA FÂR Â c a p Campioana României la baschet masculin se decide miine la Cluj-Napoca Proiectul Planului de şcolarizare pentru anul de invătămint 1996-1997 4 Agenda/2 Rom vînturilor/3 Viaţa poIitieă/4 4 Artă - cultură/S ♦ Publicitate/6-7 ♦ Sporţ/8-9 ♦ Ştiinţa-în vâţămînt/10 ♦ Eveniment/11 ♦ Ultima orâ/12 ANUL VII NR. 1665 ISSN 1220-3203 LUNI 13 MAI 1996 12 PAGINI 300 LEI Vremea vs fi în general instabilă cu cerul temporar noros. Local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şi de intensificări trecătoare ale vîntuiui. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 18 ţi 22 grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21 grade C, iar presiunea atmosferică era de 728 mm H& în uşoară scădere. Met. serv.: Octavian Niculescu în pag. a 12-a: harta sinoptică privitoare Ia evoluţia vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru astăzi, luni, 13 mai. Bătălia pentru industrie MARIA SANGEORZAN uycrnanţii sînt fericiţi că marea privatizare a înregistrat o participare neaşteptat de mare din partea cetăţenilor români, considerînd, pe bună dreptate, cuponiada un succes veritabil. Conştient sau luat de val, românul a ^consimţit să “se implice în distribuirea gratuită a unei părţi din capital, chiar dacă această entitate valorică numită cupon reprezintă mult mai puţin decît spera în primii ani ai tranziţiei. Practic, în campanii succesive,, patrimoniul rămas pentru -distribuire îa cetăţeni s-a diminuat. Din' capul -locului;[prin- împărţirea fostelor întreprinderi în regii şi societăţi comerciale, s-a oprit accesul cetăţeanului la patrimoniul regiilor. Apoi, băncile au rămas şj ele pe dinafafă, fiind puţin probabil ca omul de rînd să beneficieze, nemijlocit, de pe urma dezetatizării lor. Ramurile energetice ale economiei naţionale, la care visează miliardarii tranziţiei româneşti, au rămas în categoria regiilor, planurile de privatizare a acestora fiind, se pare, de perspectivă îndelungată. Pînă atunci, însă, bătălia pentru industrie se anunţă a fi spectaculoasă. Capitalul financiar enorm dobîndit din afaceri strict comerciale sau din alte surse incerte oferite cu generozitate de tranzacţionabila tranziţie trebuie valorificat, pus să lucreze într-o manieră sigură. Pentru unii, privatizarea prin MEBO a permis “calului troian” (capitalul financiar) să intre substanţial în capitalul industrial prin interpuşi. Concurenţa din partea salariaţilor, constituiţi în PAS, a fost mică, din moment ce resursele financiare ale populaţiei sînt minime iar neîncrederea în viitorul acţiunilor este maximă. Pînă atunci să vedem ce se întîmplă în procesul vînzării pachetelor de acţiuni ale FPS. în majoritatea cazurilor, PAS-iirile care regretă că nu s-au trezit mai devreme şi n-au făcut; privatizarea prin MEBO, doresc să negocieze de la FPS pachetul majoritar de acţiuni. Cazul CELROM a făcut turul ţării şi al Europei. Salariaţii au la îndemînă o posibilitate eficace de constrîngere a FPS-ului: greva. Dacă nu ne vrndeţi nouă, vă tragem o grevă de nu mai vine nimeni să cumpere! Aşa s-ar traduce î i graiul mioritic poziţia oamenilor muncii. Nu este tocmai corect.'"De cealaltă parte,-,capitaliştii autohtoni vînează licitaţiile avantajoase, unde au toate şansele," acestea bazîndu-se întîi de toate, pe angajamentele financiare. Clauze importante pentru cumpărătorul pachetului . de acţiuni nu mai sînt. Or, nici aceasta nu este o soluţie. Ceea ce nu înseamnă că soluţii n-ar fi. Să ne gîndim numai la (lipsa .de) publicitate în jurul vînzării pachetelor de acţiuni. Uitîndu-ne înapoi, la mica privatizare prin ofertă publică, un recunoscut succes al FPP-urilor, ne aducem aminte dc masiva campanie prin televiziune, radio şi presa scrisă. Acum, 1 licitaţiile se pierd în anonime publicaţii, cu tiraje confidenţiale. GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL PDSR LA PRIMĂRIA CLUJULUI Timp de cîteva sâptămîni am asistat la dispute între partidele din Opoziţie pentru desemnarea unui candidat unic la Primăria municipiului Cluj-Napoca, dispute care au înăsprit relaţiile dintre partidele respective, ducînd Ia anularea protocoalelor stabilite între ele şi' la angajamente solitare pentru cîştigarea postului de primar, în aceasta lupta fără menajamente, foştii aliaţi au devenit adversari care par a nu se împăca niciodată. lată că în ultimele zile a izbucnit un război asemănător între doua partide, incă aliate la guvernare: PUNR şi PDSR. Mărul discordiei este acelaşi: postul de primar al municipiului Cluj-Napoca. Atacurile PUNR sînt foarte dure, fiind evidentă dorinţa liderilor acestui partid de a-l scoate din cursa electorală pe loan Rus, candidatul PDSR pentru Primăria municipiului. Acelaşi scop este urmărit şi prin scrisoarea deschisă adresată de Gheorghe Funar preşedintelui executiv al PDSR, Adrian Năstase. în acest cadru general se situează şi precizarea trimisă redacţiei de Gheorghe Funar în legătură cu participarea Prefecturi! Cluj la realizarea monumentului "Glorie ostaşului român", recent dezvelit la Cluj-Napoca. Pentru edificare publicăm în pag. a 4-a textele pe această temă primite la redacţie în cursul zilei Primăria €hsj*N®p@teir ia e&niliei w Ârhiepise@pim a WsudfryBm, Fei&ssmlm s i €iss[uiui Festivităţile din 9 Mai - în speţă depunerea de coroane de la Cimitirul Eroilor, sfinţirea Drapelului de luptă al Brigăzii “General Vasile Dănacu”, a monumentului “Glorie Ostaşului Român” şi “discoteca” organizată în P-ţă Avram Iancu - au generat o dispută între I.P.S. Bartolomeu Anania şi Gheorghe Funar (respectiv instituţiile pe care le conduc). I.P.S. Bartolomeu Anania a trimis în 8 mai, d-lui primar (spre ştiinţă > şi Prefecturii, şi Comandamentului Armatei a IV-a) o scrisoare, care a ajuns şi la presă, prin care îşi explica motivele pentru care nu va participa la festivităţi. La rîndul său, dl Gheorghe Funar a transmis, în 11 mai, o scrisoare de răspuns. Le prezentăm, spre edificarea cititorilor. Ujllma linte dreaptă pentru candidaţii la admiterea in NATO Bruxelles, 12 mai (Rorapres), Anul 1995 se profilează din.ee în ce mai mult a fi ultima linie dreaptă pentru candidaţii dornici să adere la NATO, dintre care unii ar putea fi invitaţi să sc alăture Alianţei Nord- Atlantice anul viitor,’ 1997, precizează France Pressc, citînd surse avizate din Bruxelles. v “Ne apropiem de momentul deciziilor”, a declarat un responsabil al NATO,:care ă preferat să-şi păstreze anonimatul. NATO “nu poate să-i lase la nesflrşit pe candidaţi în sala dc aşteptare”, iar o decizie în acest sens “ar trebui luată la sfîrşitul anului, pentru a se putea fixa o dată în 1997” destinată invitării oficiale a ţărilor est-europene să adere la Alianţă, a continuat sursa citată. La sediul NATO se estimează însă că'Organizaţia “nu este un club de fotbal”, subliniindu-se în context importanţa evaluării cu atenţie a implicaţiilor eventualelor aderări, atît pentru Alianţă, cît şi ,pentru candidaţi. 1 P1 I.P.S. Bartolomeu Anania se adresează primarului Ciulului Domnule Primar, Astăzi, la ora 13,30, ne-a parvenit invitaţia Domniei Voastre, însoţită de Programul momentelor ce urmează a sc desfăşura miine, 9 mai, 1996, pentru sărbătorirea Zilei Victoriei. Constatăm cu stupoare că din nou sîntem puşi în faţa unui astfel de program cu numai cîteva ore înainte. Dacă, pentru ora 10, sînt prevăzute în Cimitirul Eroilor , numai depuneri de coroane ,şi jerbe, fără ca ele să fie procedate, conform tradiţiei, de un Te-Deum, nu avem nimic de zis; aceasta înseamnă că, în evoluţia mentalităţilor noastre post- revoluţionare, Primăria nu a mai găsit de cuviinţă să ne solicite o prestare dc serviciu. ' ' în schimb, pentru ora 12 se prevede “sfinţirea drapelului de luptă şi a monumentului de către I.P.S. Bartolomeu Anania şi I.P.S. Gcorgc Guţiu”. Dacă, prin telefon, v-am declarat că sîntem de acord ca - la sfinţirea monumentului săi participe, alături de noi, şi I.P.S. | Arhiepiscop greco-catolic George i Guţiu, dar după un program de slujbă “ (tipic bisericesc) mai dinainte stabilit! (ceea ce nu s-a făcut), v-am atras | atenţia că sfinţirea unui drapel de» luptă, al Armatei Române nu poate fi * Scrisoarea de răspuns a primarului > Clujului Ortodoxe Române, singura cu care| Ministerul Apărării Naţionale are un ■ acord în acest sens. Or, asocierea şi J legarea celor două momente (sfinţirea I drapelului şi sfinţirea monumentului) | au un cafacter vădit provocator, o« provocare la care noi, ortodocşii, nu* sîntem dispuşi că răspundem. . I în acelaşi program se prevede c ă | la ora 21 va începe o “Discotecă în ■ Piaţa Avram Iancu”. Aceasta se1 întîmplă la numai trei zile după cel noi am protestat împotrival Al Domniei Voastre sincer,. ■ Ba rtol o m e y * continuare Către, I.P.S. Bartolomeu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului Regret faptul că starea sănătăţii nu V-a permis să participaţi la manifestările dedicate împlinirii a 51 de ani de la cîştigarea Independenţei de Stat a României şi sărbătoririi Zilei Victoriei. Invitaţiile şi anunţul în presă au căutat să marcheze locurile unde s-au depus jerbe şi buchete de flori. Ca organizator, împreună cu Armata a IV-a, Primăria nici nu şi-a pus problema că se va renunţa la tradiţia oficierii unei slujbe de Te-Deum, dar am rămas surprinşi că nici un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române nu a participat la tradiţionalul Te-Deum. Cei prezenţi în Cimitirul Eroilor s-au întrebat: unde sînt reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi dc cc nu au fost dc faţă? Pentru manifestările dc la ora 12 a fost valabilă o înţelegere cu I.P.S. 'George Guţiu, care a respectat întocmai dorinţele Dumneavoastră, respectiv: - sfinţirea drapelului de luptă al Brigăzii de artilerie s-a făcut de către un slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, singura cu care Ministerul Apărării Naţionale, are un acord în acest sens; în timpul acestei ceremonii, I.P.S. George Guţiu s-a aflat în tribună; - sfinţirea monumentului s-a făcut împreună, de către P.S. Irineu Bistriţeanul şi I.P.S. George Guţiu, conform înţelegerii dintre ccle două biserici surori (...). Regret că Dumneavoastră, pornind dc la sinteza programului manifestărilor zilei de 9 mai a.c., aţi apreciat că “asocierea şi legarea celor două momente (sfinţirea drapelului şi sfinţirea monumentului), au un caracter vădit provocator, o provocare la Primar, Gheorghe FUNAR continuare în pag. a 4-a

Transcript of GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL...

Page 1: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

f C o r e s p o n d e n ţ ă d in B r a z i l i a )

V I O L E N T AF Â R Â c a p

Campioana României la baschet masculin se decide miine la Cluj-Napoca

Proiectul Planului de şcolarizare pentru anul de invătămint 1996-1997

4 Agenda/2Rom vînturilor/3 Viaţa poIitieă/4

4 Artă - cultură/S♦ Publicitate/6-7♦ Sporţ/8-9♦ Ştiinţa-în vâţămînt/10♦ Eveniment/11♦ Ultima orâ/12 ANUL VII NR. 1665

ISSN 1220-3203LUNI

13 MAI 1996 12 PAGINI 300 LEI

Vremea vs fi în general instabilă cu cerul temporar noros. Local vor cădea averse de ploaie însoţite de descărcări electrice şi de intensificări trecătoare ale vîntuiui. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 18 ţi 22 grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21 grade C, iar presiunea atmosferică era de 728 mm H& în uşoară scădere.

Met. serv.: Octavian Niculescu

în pag. a 12-a: harta sinoptică privitoare Ia evoluţia vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru astăzi, luni, 13 mai.

Bătălia pentru industrie

MARIA SANGEORZAN

uycrnanţii sînt fericiţi că marea privatizare a în reg is tra t o participare neaşteptat de mare din

partea cetăţenilor români, considerînd, pe bună dreptate, cuponiada un succes veritabil.

Conştient sau luat de val, românul a ^consimţit să “se implice în distribuirea

gratuită a unei părţi din capital, chiar dacă această entitate valorică numită cupon reprezintă mult mai puţin decît spera în primii ani ai tranziţiei. Practic, în campanii succesive,, patrim oniul rămas pentru

-distribuire îa cetăţeni s-a diminuat. Din' capul -locului;[prin- împărţirea fostelor în trep rinderi în regii şi societăţi comerciale, s-a oprit accesul cetăţeanului la patrimoniul regiilor. Apoi, băncile au rămas şj ele pe dinafafă, fiind puţin probabil ca omul de rînd să beneficieze, nemijlocit, de pe urma dezetatizării lor. R am urile energetice ale econom iei naţionale, la care visează miliardarii tranziţiei româneşti, au rămas în categoria regiilor, planurile de privatizare a acestora fiind, se pare, de perspectivă îndelungată.

Pînă atunci, însă, bătălia pentru industrie se anunţă a fi spectaculoasă. Capitalul financiar enorm dobîndit din afaceri strict comerciale sau din alte surse incerte oferite cu generozitate de tranzacţionabila tranziţie trebuie valorificat, pus să lucreze într-o manieră sigură. Pentru unii, privatizarea prin MEBO a permis “calului troian” (capitalul financiar) să intre substanţial în cap ita lu l industrial p rin in terpuşi. C oncurenţa din partea sa la ria ţilo r, constituiţi în PAS, a fost mică, din moment ce resursele financiare ale populaţiei sînt minime iar neîncrederea în v iito ru l acţiunilor este maximă.

Pînă atunci să vedem ce se întîmplă în procesul vînzării pachetelor de acţiuni ale FPS. în majoritatea cazurilor, PAS-iirile care regretă că nu s-au trezit mai devreme şi n-au făcut; privatizarea prin MEBO, doresc să negocieze de la FPS pachetul majoritar de acţiuni. Cazul CELROM a făcut turul ţării şi al Europei. Salariaţii au la îndemînă o posibilitate eficace de constrîngere a FPS-ului: greva. Dacă nu ne vrndeţi nouă, vă tragem o grevă de nu mai vine nimeni să cumpere! Aşa s-ar traduce î i graiul mioritic poziţia oamenilor muncii. Nu este tocmai corect.'"De cealaltă parte,-,capitaliştii au tohtoni vînează licitaţiile avantajoase, unde au toate şansele," acestea bazîndu-se întîi de toate, pe angajamentele financiare. Clauze importante pentru cumpărătorul pachetului

. de acţiuni nu mai sînt. Or, nici aceasta nu este o soluţie. Ceea ce nu înseamnă că soluţii n-ar fi. Să ne gîndim numai la (lipsa .de) publicitate în jurul vînzării pachetelor de acţiuni. Uitîndu-ne înapoi, la mica privatizare prin ofertă pub lică , un recunoscut succes al FPP-urilor, ne aducem aminte dc masiva cam panie prin televiziune, radio şi presa scrisă. Acum,

1 licitaţiile se pierd în anonime publicaţii, cu tiraje confidenţiale.

GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL PDSR LA PRIMĂRIA CLUJULUI

Timp de cîteva sâptămîni am asistat la dispute între partidele din Opoziţie pentru desemnarea unui candidat unic la Primăria municipiului Cluj-Napoca, dispute care au înăsprit relaţiile dintre partidele respective, ducînd Ia anularea protocoalelor stabilite între ele şi' la angajamente solitare pentru cîştigarea postului de primar, în aceasta lupta fără menajamente, foştii aliaţi au devenit adversari care par a nu se împăca niciodată.

lată că în ultimele zile a izbucnit un război asemănător între doua partide, incă aliate la guvernare: PUNR şi PDSR. Mărul discordiei este acelaşi: postul de primar al municipiului Cluj-Napoca. Atacurile PUNR sînt foarte dure, fiind evidentă dorinţa liderilor acestui partid de a-l scoate din cursa electorală pe loan Rus, candidatul PDSR pentru Primăria municipiului. Acelaşi scop este urmărit şi prin scrisoarea deschisă adresată de Gheorghe Funar preşedintelui executiv al PDSR, Adrian Năstase. în acest cadru general se situează şi precizarea trimisă redacţiei de Gheorghe Funar în legătură cu participarea Prefecturi! Cluj la realizarea monumentului "Glorie ostaşului român", recent dezvelit la Cluj-Napoca.

Pentru edificare publicăm în pag. a 4-a textele pe această temă primite la redacţie în cursul zilei

Primăria €hsj*N®p@teir ia e&niliei w Ârhiepise@pim

a WsudfryBm, Fei&ssmlm si €iss[uiuiF es tiv ită ţile d in 9 M a i - în speţă d ep u n e rea

d e co ro an e d e la C im itiru l E ro ilo r, sf in ţirea D ra p e lu lu i d e lup tă a l B rig ăz ii “ G en e ra l V asile D ă n a c u ” , a m o n u m en tu lu i “ G lo rie O sta şu lu i R o m â n ” ş i “ d is c o te c a ” o rg a n iz a tă în P - ţă A v ra m Ia n c u - a u g en e ra t o d isp u tă în tre I.P .S . B a r to l o m e u A n a n ia ş i G h e o r g h e F u n a r (re sp ec tiv in s titu ţiile p e ca re le co nduc).

I .P .S . B arto lo m eu A n an ia a tr im is în 8 m ai, d -lu i p rim a r (sp re ştiin ţă > şi P re fec tu rii, şi C om an d am en tu lu i A rm ate i a IV -a) o scrisoare , c a re a a ju n s şi la p resă, p r in c a re îş i ex p lica m o t iv e le p e n tr u c a re n u v a p a r t ic ip a la fe s tiv ită ţi. L a rîn d u l său , d l G h eo rg h e F u n a r a tran sm is , în 11 m ai, o sc riso are d e răspuns. L e p rezen tăm , spre ed ifica rea c itito rilo r.

Ujllma linte dreaptă pentru candidaţii

la admiterea in NATO

B ru x e lle s , 12 mai (R orapres), Anul 1995 se profilează din.ee în ce mai mult a fi ultima linie dreaptă pentru candidaţii dornici să adere la NATO, dintre care unii ar putea fi invitaţi să sc ală ture A lianţei Nord- Atlantice anul viitor,’ 1997, precizează France Pressc, citînd surse avizate din Bruxelles. v

“Ne apropiem de momentul deciziilor” , a declarat un responsabil al NATO,:care ă p refera t să-şi păstreze anonimatul. NATO “nu poate să-i lase la nesflrşit pe candidaţi în sala dc aşteptare”, iar o decizie în acest sens “ar trebui luată la sfîrşitul anului, pentru a se putea fixa o dată în 1997” destinată invitării oficiale a ţărilor est-europene să adere la Alianţă, a continuat sursa citată. La sediul NATO se estimează însă că'Organizaţia “nu este un club de fotbal” , sublin iindu-se în context im portanţa evaluării cu a ten ţie a im plica ţiilo r even tualelor aderări, atît pentru Alianţă, cît şi ,pentru candidaţi.

1 P 1

I.P.S. Bartolomeu Anania se adresează primarului CiululuiDomnule Primar,Astăzi, la ora 13,30, ne-a

parvenit invitaţia Domniei Voastre, însoţită de Programul momentelor ce urmează a sc desfăşura miine, 9 mai, 1996, pentru sărbătorirea Zilei Victoriei.

Constatăm cu stupoare că din nou sîntem puşi în faţa unui astfel de program cu numai cîteva ore înainte.

D acă, pentru ora 10, sînt prevăzute în Cimitirul Eroilor , numai depuneri de coroane ,şi jerbe, fără ca ele să fie procedate, conform tradiţiei, de un Te-Deum, nu avem nimic de zis; aceasta înseam nă că, în evoluţia m entalităţilor noastre post­revoluţionare, Primăria nu a mai găsit de cuviinţă să ne solicite o prestare dc serviciu. ' '

în schimb, pentru ora 12 se prevede “sfinţirea drapelului de luptă şi a monumentului de către I.P.S. Bartolomeu Anania şi I.P.S. Gcorgc Guţiu”. Dacă, prin telefon,

v-am declarat că sîntem de acord ca­la sfinţirea monum entului s ă i participe, alături de noi, şi I.P.S. | Arhiepiscop greco-catolic George i Guţiu, dar după un program de slujbă “ (tipic bisericesc) mai dinainte stabilit! (ceea ce nu s-a făcut), v-am atras | atenţia că sfinţirea unui drapel de» luptă, al Armatei Române nu poate fi *

Scrisoarea de răspuns a primarului >Clujului

Ortodoxe Române, singura cu care | Ministerul Apărării Naţionale are un ■ acord în acest sens. Or, asocierea şi J legarea celor două momente (sfinţirea I drapelului şi sfinţirea monumentului) | au un cafacter vădit provocator, o« provocare la care noi, ortodocşii, nu* sîntem dispuşi că răspundem. . I

în acelaşi program se prevede c ă | la ora 21 va începe o “Discotecă în ■ Piaţa Avram Iancu”. Aceasta se 1 întîmplă la numai trei zile după cel noi am protestat îm po triva l

Al Domniei Voastre sincer,. ■ Ba rtol o m e y *

continuare

Către, I .P .S . B arto lom eu Anania, Arhiepiscop al Vadului, Feleacului şi Clujului

Regret faptul că starea sănătăţii nu V-a permis să participaţi la manifestările dedicate împlinirii a 51 de ani de la cîştigarea Independenţei de Stat a României şi sărbătoririi Zilei Victoriei.

Invitaţiile şi anunţul în presă au căutat să marcheze locurile unde s-au depus jerbe şi buchete de flori.

Ca organizator, împreună cu Armata a IV-a, Primăria nici nu şi-a pus problema că se va renunţa la tradiţia oficierii unei slujbe de Te-Deum, dar am rămas surprinşi că nici un reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române nu a participat la tradiţionalul Te-Deum. Cei prezenţi în Cimitirul Eroilor s-au întrebat: unde sînt reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi dc cc nu au fost dc faţă?

Pentru manifestările dc la ora 12 a fost valabilă o înţelegere cu I.P.S.

'George Guţiu, care a respectat

întocmai dorinţele Dumneavoastră, respectiv:

- sfinţirea drapelului de luptă al Brigăzii de artilerie s-a făcut de către un slujitor al Bisericii Ortodoxe Române, singura cu care Ministerul Apărării Naţionale, are un acord în acest sens; în tim pul acestei ceremonii, I.P.S. George Guţiu s-a aflat în tribună;

- sfinţirea monumentului s-a făcut împreună, de către P.S. Irineu Bistriţeanul şi I.P.S. George Guţiu, conform înţelegerii dintre ccle două biserici surori (...).

Regret că Dumneavoastră, pornind dc la sinteza programului manifestărilor zilei de 9 mai a.c., aţi apreciat că “asocierea şi legarea celor două momente (sfinţirea drapelului şi sfinţirea monumentului), au un caracter vădit provocator, o provocare la

Primar, Gheorghe FUNAR

continuare în pag. a 4-a

Page 2: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

ADEVĂRULdie C lu j AGENDA luni, <5 niai 1996 ( T )

• A zi.' C a lendaru l o rtodox: S f .M c .G Iic h c r ia , C u v .S e rg h ie M ărturisitorul; Calendarul greco- catolic: Ş f .G lic e ria , m (+ 161 ).

Apariţia Sfintei Fecioare la Fatim a; C a lendaru l ro m a n o -c ă to lic : A pariţia Sfintei F ecioare M aria la Fatim a. .

• M îin e : C alendarul ortodox: Sf.M c.Isidor d in Hios şi T erapont; C a lendaru l g re c o -c a to lic ; Sf. îs id o rd in H io s (+ 250); Calendarul romano-catolic: Sf.M atia, Apostol.

T E L E F O A N E '

• PR£FP.C'IURA,C0NS1LIUL JUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPCICA19-60-30• PRIMĂRIA DEJ; 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA 31-31-60• PRIMÂRIA CÎMPIA 1URZII: 36-80-01• PRIMĂRI A HUEDIN: 25-1548• PRIMĂRIA GHERLA24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA 955 şi

43-27-27• POLT|lA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA:

1349-76• POLITIA DEJ:2I-2I-21• POLI'jlA 1URDA31-21-21

POLITIA CÎMPIA TURZD: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38• POLITIA GHERLA 24-14-14 ■.• POMPlERfI: 981• PROTECI1A aVILĂ CLUJ-NAPOCA-

19-50-29’ . . . SALVAREA 961 /

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• INTERURBAN: 991 :• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921• ORA EXACT Â:95X .

REGIA AUTONOMĂ DE TERMOFICARE DISPECERAT: 19-8748 REGIA AUTONOMĂDE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

• REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 1544-78

• S.C. "SALPREST1 S A DISPECERAT: 19-55-22

• COMENZI SPECIALE PEHIRU TRANSP0RTRE2DUURI: 11-10-12 ini. 132 :

• DISTRIBUŢIA GAZELCR NATURALE: INTERVENIT! GAZE 928; DISPECERAT 433424 'REGISTRUL AUTO ROMÂN: 19-21-00.

O R A R U L C U R S E L O R T A R O M D e lu n i p în ă v in e ri.

Plecări din C luj-N apoca8,20 şi 18,50

P lecări din Bucureşti 6,50 şi 17,20 D e lu n i p în ă s îm b ă tă . ' P lecă ri d in C lu j-N ap o ca -13,05 P lecă ri d in B u cu reş ti - 11,35

C ursele spre Bucurcşti c irculă priji O radea şi durează cca. 2 ore.P re ţ b ile t: rom âni - 54 .700 lei

străini - 55 dolari.TELEFOANE: 4 3 -25 -24 ;

43-26-69 - pentru ex terne

CURSE INTERNAŢIONALE din A utogara II :

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de luni, jo i şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, vineri şi sîmbătă la ora 11,00.• Cluj-Napoca- Oradea - Debrecen - Miskolc, cu plecare din Cluj-Napoca în ziua de miercuri ora 7 şi înapoierea din Miskolc în ziua de joi ora 11.

IN FO R M A ŢIIA u to g a ra I : 14-24-26 A u to g a ra I I : 13-44-88

PL E C Ă R I D IN C L U J-N A P O C A principalele dirccjii

trenuri accelerate, rapide şi intercity •B A IA MARE,SATU MARfe(prin Dej):15,05

'BISTRIŢA: 15,43 'BRAŞOV (prin Dej): 1,49 'BUCUREŞTI (prinSighişoara):0,04;

4,55; 9,53; 14,17; 21,52 (prin Sibiu - Piatra Olt): 11,42 (prin Petroşani - Craiova): 10,00

BUDAPESTA: 0,28; 16,14; •G A L A ŢI (prin Ploicşti-Buzău): 9,33

IAŞI: 0,00; 12,58; 21,14; •ORA D EA : 2,45; 16,43; 21,00 •SA T U MARE: 4,04 „

SIBIU: 15,30 . -'SIGHETU MARMAŢIEI: 6,11

•TIM IŞO A RA (prin Alba Iulia): 5,19; 17,30; 22,49; 23,08 ;(prin Oradea) :15,16

TÎRGU MUREŞ: 16,13; 20,19 INFORMAŢII GARĂ: 952

AGENŢII DE VOIAJ CFR INFORMAŢII: 43-20-01 (intern)

19-24-75 (internaţional)

Programul policlinicii fără plată “ Familia Sfîntă”

13-17 maiMedicină generală: dr. I. Boilă 13,

14, 16, 17 (10-12), dr. G. Răfan 15 (10-13), dr. M. Suciu 15 (10-12), dr.L.Făt 16 (15-16), dr.GIovită 14(12-14),df:C.Popa 16 (12-14), dr. S.Loga14 (14-16), drD.Stănescu 14 (15-17), dr.M.Marica 16 (15-17); Interne: dr. F. Gherman 13 (15,30-17) si 15 (10- 12), drAIancu 15 (10-12), dr.Gh.Uza13 (12-14), dr.S.Blaga 16 (16-18), dr.Cs.Szakacs 15 (14-16), dr. C.Vlad 17 (16-18); Pediatrie: dr. R.Mitea 14 (13-15), dr. M. Fritea 14 (15-17), dr.DLupea 15 (12-14), dr.MBayradar 17 (15-17), dr.A.Tetnpeleanu 13 (13-15); Reumatologie: dr. F. Bayradar15,17 (15-17), drlAlb 14 (12-14), dr.GZotta 13 (14-16); Ginecologie: dr.GFodor 14,16 (10-12); Psihiatrie: dr.I.Bădescu 14 (12-14); Ecograf : dr.M.Călin 17 (10-12); Dermatologie: dr. II. Radu 16 (12-14); Ortopedie: dr.Z.Popa 13 (11-13); Psihologie: Psiholog {..Boilă 14 (15-17): O.R.L.: dr.C-tin Rădulescu 13 (12-14), dr.I.Mihali 17 (12-14).

Programarea bolnavilor de luni pînă vineri între orele 12-14, prin telefon la nr.16-78-22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr. 3, BL 12, ap. 12.

UNIPLUS Radio Luni, 13 mai 5.00 Matinal Uniplus Radio; 5.05

Agenda zilei; 5.10 Meteo; 5.15 Horoscop; 525 Sport; 535 Program TV; 5.55 Piaţa şi economia de piaţă; 635 Agenda zilei; 6,40 Agenda mondenă; 7.15 Horoscop; 725 Revista presei; 730 Calendar, 8.10 Poliţia municipiului în direct; 8.15 Pompierii în direct; 8.30 întreruperea emisiei; 12. Reluarea emisiei; 14. Overdose; 15.30 Coke live; 16.05 Coke live; 18.30 întreruperea emisiei; 21.30 Greatest hits; 22.05 Greatest hits; 23.15 Rockmania; 0.45 Music by night. Program informativ BBC Londra: 6; 14; 18; 21. Ştiri Uniplus Radio: 7; 8; 12; 13; 15; 16; 17; 22; 23.

f | • Luni,*13 mai, 6,00-9,00 Cu noaptea-n cap (ştiri, sport,

^ r-M , mh* meteo, utilitare, muzică) (Cătălin Berindean).9,00-11,00 Emisiunea în limba maghiară. 11,00-13,00 Super

Sonic (Dj.Dreams). 13,00-14,00 Fiţi pe fază (“Ziua” la Sonic, ştiri, sport, actualităţi clujene) (Vasile Truţa). 14,00-15,00 Music Box (Călin Stăncscu).15.00-16,00 Cosmosul dlntr-o privire (SF-magazin) (Marins Aciu şi Călin Stănescu). 16,00-17,00 Clopote tubulare (muzică specială) (Marius Aciu). 17,00- 19,00 Sonic 22 (Lucia Radu). 19,00-20,00 S.S.S.S.S. - emisiunea sportivă (Sergiu Suciu). 20,00-22,00 Emisiunea în limba maghiară. 22,00-23,00 Club 22 (Jazz).23.00-24,00 Ileavy Metal Magazine (Daniel Boroştean şi Sebestyen Zoltan). 0,00-6,00 Muzică în pijama (Dj.Dreams).

Luni, 13 mal 8,00-11,00 Radioprogram ”Primul salut”. 10,50-10,55

Plus. Adrian Suciu. 11,00-13,00 Muzică, publicitate, ştiri., ..... 11,30-1135 Revista presei centrale. 11,35-13,00 Muzică,

publicitaţe, ştiri. 13,00-13,20 Radiojurnal România Actualităţi. 13,20-16,00 Caleidoscop CD (muzică, actualităţi culturale, relatări şi reportaje despre evenimentele de peste

zi). 15,50-15,55 Plus.r. 16,00-17,00 Muzică, ştiri, publicitate.! 7,00-18,00 Greierii şi măinăliga.r. 18,00-19,00 Program preluat RFI. 19,00-19,30 Muzică, publicitate, ştiri. 19,30-21,30 CD Radar '80 - Dan Creta. 21,30-21,35 Retrospectiva ştirilor zilei. 21,00-6,00 Muzică, publicitate. 1

B I B L I O T E C I■ li.CU. "Lucian Blaga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8 -13,45;14,30 - 21,sîmbătă: 8-14, duminica: închis.

■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN GOGA": SECŢIA ADULŢI şi SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1), ORAR: luni- joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminică - închis. SALA DE LECTURĂ şi MEDIATECA (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: limi- vineri: 8-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. -t

■ Biblioteca Academici (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică - închis.

■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - vineri12-16

■ Biblioteca Britanică (strada Avram, Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri: 9- 14; sîmbătă şi duminică: închis

■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 -9 ). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada Kogălniceanu 12-14) Orar: luni, marţi, miercuri, joi: 10- 18; vineri: 10-16; sîmbătă şi duminică închis. . '

■ Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18); Orar: luni marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ Biblioteca "Valcriu Bologa" a Universităţirde Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13, duminică: închis.

■ Muzeul Naţional de Artă (Piaţa Unirii 30). Orar zilnic 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia "Donaţii" (strada ;I.C. Brătianu 22). Orar: miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis

■ Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei (strada C. Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.

■ Muzeul Etnografic al Transilvaniei (str. Memorandumului nr.21): deschis zilnic între orele 9-16, luni închis.

■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis

■ Muzeul memorial “Emil Isac* (strada Emil Isac 23). Orar: miercuri- duminică 13-17; luni şi marţi închis.

■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9-15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

P ro g ra m u l R a d io Cluj

Luni, 13 mai: 6,00 Bună dimineaţa (vă spune Delia Bob).10.00 Râdiocircuit - emisiune multiplex a Departamentului Studiourilor Teritoriale: Radio, Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05 Rotonda literară, redactor Dora Pavel. 11,30 Caleidoscop muzical, muzică de toate genurile şi pentru toate : gusturile, prezintă Marius Merca. 12,00 Radiojurnal transilvan.12,15 Exclusiv magazin, redactor Stela Maria Rareş şi Sergiu Alex.13.00 Radiojurnal. 13,15 Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 187266. Redactor Ana Huţanu. 18,00 Radiojurnal. 18,10 Caleidoscop sport. 19,00 Radiojurnal. 19,15 Radio Fax, redactor Constantin Mustaţă. 20,00 Serata muzicală, redactor: Ciprian Rusu. 21,55 Buletin de ştiri. 22,00 închiderea programului.

Luni, 13 mai 1996 Programul 1:13,00 Actualităţi;

13.10 TVR Iaşi. Est Meridian;14.00 TVR Cluj-Napoca; 14,50 TVR Timişoara; 16,00 Actualităţi;16.05 De luni pînă luni: retrospectiva evenim entelor politice interne ale săptămînii;16,35 Ne-am interesat pentru dvs.;17.05 Em isiune în limba maghiară; 18,35 Desene animate: Aventurile şerifilo r galactici;19.00 Atlas; 19,30 Serial: Fata şi băieţii; 20,00 Actualităţi; 20,50 Serial: Baywatch ; 21,45 Transfocator; 22,15 Actualităţi;23.30 Teatru TV; 0,25 Skip Rock ’95.

Programul 2:13,00 Actualităţi;13.10 Politica între ideal şi real; - 13,40 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,30 Confluenţe (r); 15,00 Serial: Perla neagră (r); 15,50 D esene anim ate : Războiul roboţilor; 16,20 Serial: Dragostea mea, durerea mea; 17,05 Măseaua de minte; 17,45 Serial: Iubiri amăgitoare; 18,30 în faţa dumnea­voastră; 20,00 Arte vizuale; 20,30 Tribuna noncoformistilor; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Sfinx; 22,00 Serial: Santa Barbara; 22,45 Magazin sportiv; 0,30 Muzica e viata mea!

TVR CLUJ-NAPOCA - 14,00 - 14,50: Retrovizor. Sport. întrebări pentru o funcţie: Fondurile mutuale.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa; 8,55 Doar o vorbă să-ţi mai spun... (r); 9,00 Serial: Tînărşi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Paradise Beach;^10.30 Film: Gîndul care ucide;12.30 Serial: Prindeţi-1 pe. Smart (r); Serial: Cheers (r); 13,30 Serial: Acapulco Heat (r); 14,20 Serial:

Verdict: crimă ! (r); 15,10 Fotbal. Rezumat Anglia; 16,00 Rătăciţi în tranziţie (r); 16,30 Serial: Paradise Beach; 17,00 Serial: T înăr şi neliniştit; 17,55 Ştirile Pro Tv;18,00 Serial: Taxi; 18,30 Bună seara, Bucureşti !; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Doica (SUA); 21,45 Doar o vorbă să-ţi mai spun ...; 21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 Serial: M.A.S.IL; 22,30 Procesul etapei

(p.I); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,05 Procesul etapei (p.II).

Marţi, 14 mai 1996 Program ul 1: 7,00 TVM.

Telematinal; 8,30 La prima oră;9,20 A genda elec torală; 9,30 Serial: Santa Barbara (r); 10,15 Limbi străine; 11,15 Film: Tînărul Picasso (r); 13,00 Ritm uri muzicale; 13,10 Muzica pentru toţi; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR Iaşi; 15,00 TVR Cluj-Napoca;15,35 D esene anim ate; 16,00 Actualităţi; 16,10 Convieţuiri;17.00 V ia ţa partidelor parlam entare; 17,25 Cazuri şi necazuri în d ragoste; 18,25 Studioul electoral; 19,25 Serial: Tarzan; 19,55 U rgenţe în agricultură; 20,00 A ctualităţi;20,50 Film: Hawaienii (SUA);23.00 Reflector; 23,30 Actualităţi;23,45 Telediscoteca ’96; 0,15 Gong - emisiune dc actualitate teatrală.

Programul 2:7,00 La prima oră; 8,30TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică; 10,05 Magazin CF1;11,30 D esene anim ate; 11,45 Teatru TV (r); 13,55 Ritm uri muzicale; 14,00 Actualităţi; 14,10

Programul televiziunilor prin cablu

Luni, 13 mai 1996:8,00 Desene animate-ITALIA

1; 9,00 Avocaţi la Los Angeles- RETE 4; 10,00 Un chip, două femei-RETE 4; 11,00 Ţiganca- RETE 4; 11,30 Renzo şi Lucia- RETE 4; 12,40 Forţa dragostei- RETE 4; 14,00 Desene animate;14,45 Beautiful-CANALE 5;15,15 Drumuri-REŢE 4; 16,30 Contesa din Hong Kong-RETE 4; 14,45 Campionul- TV 5;20.30 Desene animate; 21,40 Cu două tăişuri-RETE 4; 23,35 Orhideea sălbatică-RETE 4.

PO RTALEXPORT - IMPORT S.R.L.

Luni, 13 mai 1996 PORTAL 1 ■7,45 Buletin informativ; 8,00

Cartoon Network ; 9,45 Buletin informativ; 10,00 Videoclipuri- 2 MAX; 10,50 Film: Legenda- PRO. 7; 12,45 B uletin inform ativ; 13,00 Tema săptămînii: Bosnia- 2 MAX;13.30 Desene animate- 2 MAX;14,00 Documentar: Viaţa nu e decît un joc- 2 MAX; 14,30 Arhitect Chicago- 2 MAX;

15.00 Buletin informativ; 15,15 Serial: Rohinsomi- CANALE 5;15,45 Show:. Casa Castagna- CANA1.H 5; 17,00 Cartoon Network- CANALE 5; 18,30 Magazin: Bulevard Germania-2 MAX; 19,10 Telecinemateca: Psycho- 2 MAX; 20,50 Videoclipuri - 2 MAX; 21,05 Buletin informativ; 21,15 Film: Inspectorul Janek şi ucigaşul- RTL 2; 23,05 Film: Viper- RTL 2.

PORTAL 2 ' Programul Cartoon Network;

21.00 Buletin informativ; 21,40 Cu două tăişuri-RETE 4; 23,35 Orhideea sălbatică- RETE 4.

Obs.: Traduceri simultane pe ambele canale.

Luni, 13 mai 1996

10,00 Ştiri şi actualităţi;10,10 High Lonesojne- film (r);18,05 Revanşa - serial; 19,00 Ştiri şi actualităţi; 20,00 Bibi şi prietenii săi-desene animate;20,15 Tăcerea adulterului - film; 21,45 Rezistenţa - film;23,35 Introspectivă britanică - rep.

Universitatea Populară Propune pentru astăzi, de la ora 16: "Oratio mentis"; la ora 17,30 expunerea: "Alexandru Pop şi chirurgia clujeană". Prezintă: prof. univ. dr. doc. Crişan Mircioiu; ia ora 18,30 expunerea: "Barcelona artistică (Picasso, Gaudi, Mjro)". Prezintă cu diapozitive: conf. univ. dr. Liviu Vlad.

R ILIV 1E______10 - 16 mai

C L U J - N A P O C A : R E P U B L IC A - J u d g e D r e d d - J u d e c ă to ru l - SUA - p rem ieră (9; 11; 13; 15; 17; 19). S îm bătă f i duminică spectacolele încep la ora 11,00. * V IC T O R IA -F a ir g am e - A tra c ţie e x p lo z iv i - SUA (11; 13; 15; 17; 19) " A R T A -T a tă l m iresei - S U A - p re m ie ră (1 1 ; 13; 15; 17; 19) * M ĂRĂŞTI - sala A - J u m a n ji -S U A (1 3 ; 15; 17; 19 ); s a la B - R e ţe a u a - SU A (1 3 ,3 0 ; 1 5 ,3 0 ;

17,30) * FAVORIT-Agentul 007 contra Goldeneye - SUA (11; 13,30; 16; 18,30).

TURDA: FOX - M ortal kombat - SUA - premieră; TINERETULUI - Unde ne sînt bărbaţii? - SUA - premieră.

DEJ s ARTA - „Rechini” în larg- Hong-Kong - premieră; Craii de curtea veche - România - premieră.

CÎMPIA TURZII: MUNCI­TORESC - Minţi periculoase - SUA - premieră; Ace Ventura., detectivu’ lu’ peşte - SUA.

GHERLA: PACEA-Raţiuneşi sim ţire - SUA - premieră; Vizitatorii - Franţa - premieră.

Serialul serialelor; 14,55 D esene | animate; 15,20 Limbi s tră in e (r); i16,20 S eriaLD ragostea . m e i ■durerea mea; 17,05 23 de m ilio a * > (p.I); 17,45 Iubiri a m ă g i to a /v r18.30 23 de milioane (pil); 20 ,00 ; Cu cărţile pe faţă; 21,00 T V M j M esager; 21,30 între da ş i nu; !22.00 Credo - emisiune religioasă;23,15 Film: Farsa.

TVR CLUJ-NAPOCA: P r.2 -8.30 - 9,20: Radiografii cotidiene: fondurile mutuale. M a tin eu muzical: cîntece şi jocuri populare din T ransilvania. P r.l - 15 ,00 15,35: Jurnal: actualităţi. Reporter în anchetă: crim inalita tea - o problem ă alarmantă. A rlech in : evenim ente teatrale în sp a ţiu l transilvan.

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dim ineaţa!; 8,55 Doar o v o rbă să-ţi mai spun ..: (r); 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r);9,45 Sport la m inut; 10,00 Serial: P arad ise Beach (r); 10,30 Serial: Taxi (r);11.00 Film: Doica(r); 12,50 Ştirile Pro Tv; 13,00 Serial: Cheers (r);13.30 Procesul etapei (r); 16,00 Serial: M.A.S.H. (r); 16,30 Serial: Parad ise Beach; 17,00 Serial: Tînărşi neliniştit; 17,55 Ştirile Pro Tv; 18,00 Serial: Taxi; 18,30 Bună seara, B ucureşti!; 19,00 Serial: Cheers; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Spitalul de urgenţă; 21,00 Serial: Secrete de familie; 21,45 Doar o vorbă să-ţi mai spun21,50 Ştirile Pro Tv; 22,00 S c r ia '. M .A .S.H.; 22,30 D e ş te a p tă - te -^ române; 0,05 Sport la minut: ş tin sportive; 0,30 Fotbal Bundesliga.

FARMACIIF a r m a c i i cu s e r v ic iu

p e r m a n e n t: F a r m a c ia”C orararm ” , str. Ion M e ş te r nr.4 , te le fon 17-51-05.

Garda de noapte: F a rm a c ia n r.2 "Perla", s tr.G h.D oja n r .3 7 , te le fo n 19-48-54, orar 2 0 -8 .

^ POLICLINICA ^ INTERSERVISAN

ilr. Pasca ly nr.S,cart Gheorgheni

INTERNE • CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCRI­

NOLOGIE • REUMATOLOGIE • EC0GRAFIE*ALERG0L0GIE • DER­

MATOLOGIE • CHIRURGIE • ORTOPEDIE • 0.R.I, •

OFTALMOLOGIE* GINEC0L0GIE*0NC0L0GIE

PEDIATRIE «UROLOGIE 1 ACUPUNCTURA

LABORATOR (Biochimie - Bacteriologic Imuaologie- Parazitologie Determinare Rk - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test- Examinări cilologice pentru depistarea cancerului de col uterii - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ţi masculini) Z IL N IC , in c lu s iv DUMINICA

o r e le 7 - 2 1 M edic de gardă: oiele 2 1 - 7R ezervare , consultaţii

. la teL 41.41.63. .

ALIANŢA ANTI8U1CIDLIFELINE

Sufletulnostru la dispoziţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, tclefonulvicţii.

41 41 63Z iln ic între orele 20-24.

S.C. Dental RDVA- S0C0L0V

Calea Moţilor 106, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie> p ro te tic ă (ceramicS)> chirurgie (rezecţii, implants]

Program ări la tel.: 4 3 0 0 2 8Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 Pentru studenti, pensionari._______ ^ ___i. ._ n n o i

m |

K AH

tJ^IJ

PROF. UNIV. Df. MIHAI CĂLUGĂRII

Dr. ANGELA CĂLUGĂRIIS t r . P ra ho vei nr. 11

(Rngd blstrica Bob)Tel.:42.56.18;tfil/fax:19.14.68_

Page 3: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

luni, i 1 mai 1996 ROZA V1NTUR1LORa d e v ă r u l

«ie C Im

FORUMUL ECOLOGIC DUNĂREAN:

1) ORGANIZAŢIILE HEGUVERHAMEMTALE DORESC S t JOACE UN ROL iN COMISIA DUNĂRII

( Danube Watch, voi. nr. 1)După mai mulţi ani de din 1994, numeroase ţări sînt

conflicte între ţările membre, de căutare a unei orientări şi de identificare a scopurilor, cea de-a doua A dunare Generală a Forumului Ecologic Dunărean, desfăşurată în februarie la Kosice, Slovacia, a convenit asupra unei game largi de probleme şi decizii politice. Printre problemele examinate s-au num ărat proiectele transnaţionale, care cîştigă tot mai mult teren în preocupările Comisiei Dunării. Forumul a . deschis, de asemenea, perspectivele spre viitor aprobînd participarea oficială a ţărilor din fosta Iugoslavie la Program ul Ecologic pentru Dunăre şi hotărînd să coopereze cu aceste ţări. Participanţii au solicitat sprijin internaţional în scopul'curăţirii şi refacerii mediului înconjurător deteriorat de război. Deşi problema proiectelor transnaţionale a fost abordată încă

încă departe de a finaliza - şi în multe cazuri chiar de a iniţia- eforturi comune. „Ne aflăm într-adevăr doar la începutul acestei operaţiuni. Ideea mea este în prezent de a colabora cu România pentru a găsi unele modalităţi ele cooperare între o r g a n i z a ţ i i l e neguvemamentale”, a declarat M ilena D im itrova, de la Centrul pentru Informare şi E ducare asupra m ediului înconjurător din Bulgaria. O parte din daunele aduse m ediului în con ju ră to r al Bulgariei sînt o consecinţă directă a ceea ce se întîmplă în ţările vecine. Milena Dimitrova a notat că Bulgaria are unele probleme transnaţionale cu Serbia din cauză că porţiunea sîrbă a Dunării este grav poluată, a precizat ea, exprimînd speranţa că se vor găsi persoane din fosta Iugoslavie dornice să coopereze în cadrul unui

I în lu c ra re a „O n th e| .B rink” , Jay W inik atribuie| m eritu l h o tă r îto r pen truI trium ful O ccidentului înI răzb o iu l rece unu i m ic| grup de foşti dem ocraţi -| R ic h a rd P e r le , Je a n e■ K irk p a tr ic k , M ax* K a m p e lm a n n ş i E lio tt I A b ram s c a re s -au | intersectat cu politica lui■ R onald R eagan. în opinia ! autorului, ei m ai mult decît I rep u b lic an ii lu i R onald | R e a g a n au dat' fo rm ă■ p ra c t ic ă c o n c e p tu lu i . acestu ia p riv in d victoria

. I a su p ra c o m u n ism u lu i| sovietic m ai degrabă decît| s im p la în g ră d ire aI acestuia. .■ G eo rg e K e n n a n ,I d ip lo m at şi is to ric , s-a| aflat printre cei mulţi care■ c o n s id e ra u că a c e s t I concept al lui R eagan era

. I periculos şi complet greşit.| In „A t a C e n tu ry ’s■ Ending” - o anto logie a ! scrierilor sale din timpul şi I de după R eagan - George | K ennan a dat sem nalul de | alarm ă cu privire la faptul

. k — — — — — _ _ _ _

că doctrina pe care o crea - îng răd irea pu terii sov ietice pînă la dispariţia sistem ului - . urm a să ducă la o situaţie caracterizată de o confruntare şi m ai accen tua tă . P o litic a ' a m e r ic a n ă a l in ie i d u re , consideră el, nu a grăbit, ci a

aceia care gîndiseră anterior că M oşcoV a e s te în c lin a tă spre coexistenţă. C ontribuţia lu i R o n a ld R e a g a n a fo s t aceea de a se năpusti asupra M oscovei în tr-un m om ent de a g ra v a re , a , f r a g i l i tă ţ i i , sistem ului econom ic şi politic

CINE A LICHIDAT COMUNISMUL ?

(„International Herald Tribune’ din 15 aprilie 1996)

întîrziat d ispariţia unui sistem ale cărui contradicţii interne erau m enite să-l distrugă.

Cu în ţe lepciunea pe care n e -a o f e r i t - o tr e c e re a tim pului, cred că acum putem sp u n e c ă a m e n in ţa re a sov ie tică a e ro d a t în m are m ăsură te m e lia d es tin d e rii fă u r ită în a n ii ’70. P e rv e r s i ta te a in te n ţ i i lo r sovietice a fost recunoscută ch ia r de că tre m ulţi d in tre

sovietic. Politica de înarm are m asivă dusă de R .R eag an , îm preună cu luptele din cadrul lumii a treia şi declararea unui război ideologic l-au făcut pe George K ennan să se team ă de un „m arş spre război - spre a s ta ş i n im ic a ltc e v a ” . în sch im b , to a te a c e s te a l-au d e te r m in a t pe M ih a il G o rb a c io v să p o rn e a s c ă p ro p r iu l ,său m a rş sp re reform ă. R ezu lta tu l acestu i

e fo r t s -a d o v e d it a fi foarte d ife rit de ce l pe c a re m iz a M ih a il G o rb a c io v - e fo r tu l a- d e te r m in a t s f î r ş i tu l războiului rece.

A r fi su co m b a t oare U n iu n e a S o v ie tic ă d in cauza vulnerabilităţii sale econom ice, instituţionale şi ideologice, în momentul în care s-a întîm plat, şi aşa cu m s-a în tîm p la t, fără R onald R eagan ?-

M i se pare incorect şi n e e le g a n t a - i re fu z a m e r i tu l g e n e ro s lu i R onald R eagan şi celor care l-au a ju tat să ducă un sistem , un im periu, o

. ideologie şi o am eninţare la un sfirş it în general p a ş n ic . D a r s -a r fi p r ă b u ş i t o a re p u te re a sovietică fară G orbaciov? , C în d se e v o c ă ro lu l am erican treb u ie să se înţeleagă posibilităţile pe care ultim ul lider sovietic le -a c re a t , c u l tu ra şi p o l i t i c a p e c a re le -a prom ovat şi riscurile pe care şi le-a asum at.

■■IIIIIIIIIII

IIIIIII

IIII

IIIII

1 -

STATELE UNITE REFUZA SA CREADA CĂ BORIS ELTÎN VA AMÎNA SCRUTINUL PREZIDENŢIAL(Reuter)

u Experţii declară că o amînare de către Elţîn a scrutinului din Rusia din 16 iunie va produce o reevaluare a relaţiilor Statelor Unite cu Moscova, va determina Fondul Monetar Internaţional să fie mai strict în supravegherea performanţelor economice ale acesteia şi va afecta, probabil, imaginea lui Clinton din punct de vedere politic. Clinton a discutat cu Elţîn şi a fost asigurat că liderul rus,.în pofida faptului că în sondajele de opinie ocupă locul al doilea în preferinţele electoratu lu i după Ghennadi Ziugănov, candidatul comunist, in ten ţionează să nu amîne alegerile prezidenţiale, în pofida declaraţiilor unor suporteri ai săi,

care au opinie contrară în această privinţă.

Keith Bush, un expert rus care îşi desfăşoară activitatea la o filială din Washington a Centrului pentru Studii S trateg ice şi Internaţionale, a declarat că o amînare a alegerilor va determina Statele Unite să conteze pe FMI în supravegherea mai îndeaproape a performanţelor economice ale Rusiei pentru a observa dacă sînt în trun ite condiţiile pentru acordarea unui împrumut. în schim bul unui împrumut al FMI pe trei ani, în valoare de 10,1 miliarde dolari, aprobat în feb ruarie , Rusia trebuie să reducă deficitul bugetar şi să diminueze inflaţia prin in term ediu l unei au ste rită ţi econom ice si a continuării

privatizării. El a adăugat că •Statele U nite ar putea de asem enea să zădărn icească încercările Rusiei de a intra în grupul celor şapte, al celor mai puternice state industrializate, cît şi în Organizaţia Mondială a

,Comerţului.Thibault de Saint Phalle, fost

director la Banca de Import- Export a descris şansele unei. amînări ca fiind „extrem de reduse”. Totodată, a menţionat că reacţia americană va depinde de m otivul declarat al am înării alegerilor.^ „Dacă Elţîn va face acest lucru deoarece crede că vor cîştiga comuniştii, atunci ne . vom confrunta cu o reacţie foarte dură. Dacă o face dintr-un motiv în tem eiat şi doar pentru o perioadă scurtă de l i mp, poate,

de exemplu,datorită faptului că poartă negocieri pentru a pune capăt războiului din Cecenia, acest lucru ar putea fi interpretat în mod diferit”. .

O amînare a scrutinului îi va face probabil foarte activi pe republicani, care încearcă să-l învingă pe Clinton în alegerile prezidenţiale ■ din 5 noiembrie. Ei sîn t p reg ă tiţi să pună în treb a rea „C ine a p ie rd u t Rusia?”, în eventualitatea în care comunistul Ghennadi Ziuganov îl învinge în alegeri pe Elţîn.D e Ia încheierea războiului rece, S tatele U n ite au inves tit aproximativ 3,95 miliarde dolari în re fo rm a econom ică şi dem ocratică a R usie i, în distrugerea focoaselor, nucleare şi în ajutor alimentar.

SANCŢIUNILE ÎMPOTRIVA SUDANULUI SÎNT MAI DEGRABĂ INCOMODE DECÎT PARALIZANTE

(Reuter)

Sancţiunile dip lom atice instituite de ONU îm potriva Sudanului vor fi mai degrabă incomode decît paralizante, iar părţile interesate au opinii foarte diferite în legătură cu anumite'

.măsuri mai aspre care ar urma să fie adoptate pentru a determina Khartum -ul să extrădeze trei egip teni. în baza acestor sancţiuni, toate ţările trebuie, de vineri să înceapă să reducă în mod semnificativ dimensiunea şi n ivelu l d e . reprezen tare ale am basadelor sudaneze şi să impună, restricţii asupra unor vizite , a le unor o fic ia lită ţi guvernamentale de la Khartum., Organizaţiile internaţionale nu vor mai organiza conferinţe în. Sudan.

O biectivul urm ărit este să

PIERDERILE DE VIEŢI OMENEŞTI AR FI "ASTRONOMICE” ÎN CAZUL UNUI CONFLICT ÎN PENINSULA COREEA

(AFP, AP)

Pierderile de vieţi omeneşti în cazul „unei explozii” a Coreii de Nord ar fi „astronomice”, speranţa fiind ca această ţară să se angajeze pe im drum paşnic, subliniază generalul Richard Myers, comandantul forţelor americane din Japonia. Coreea de Nord va evolua ca oare spre „o aterizare lentă spre o explozie sau o implozie ? Nu ştiu”, a afirmat generalul dc aviaţie, carc a făcut aceste declaraţii în faţa unor ziarişti, cu puţin timp înainte dc încheierea misiunii sale în Japonia. „Tot ceea ce ştiu este că trebuie să fim gata şi că, evident, rolul nostru este dc a sprijini” foiţele staţionate în Coreea dc Sud în eventualitatea unui conflict în Peninsula Coreeană. „Coreea de Nord arc mai multe de cîştigat dacă se alătură celorlalte ţări dornice de pace din regiune, decît să continue drumul actual”, a mai precizat generalul Myers. Generalul a luat exemplul unui război cu Corcea de Nord pentru a justifica . importanţa reexaminării regulilor de cooperare militară între Japonia

şi Statele Unite, al căror principiu a fost enunţat în timpul vizitei la Tokio a preşedintelui Bill Clinton, la jum ătatea lunii aprilie. „Dacă Japonia poate oferi mai mult decît reexaminarea acestor reguli, o asemenea eventualitate ar fi benefică. Un exemplu ar putea fi acţiunile dc deminare pe mare”, a explicat comandantul forţelor americane din Japonia. Un rol militar sporit al Japoniei ar fi în interesul acesteia şi nu ar trebui să alarmeze statele asiatice vecine, a apreciat el.

Reexaminarea acestor reguli dc cooperare stabilite în 1978 ar trebui să permită Japoniei şi Statelor Unite să se pregătească mai bine pentru a face faţă unui eventual conflict în Asia. Ele nu aveau pînă în prezent în vedere decît un atac direct împotriva Japoniei. Această reexaminare suscită însă dezbateri aprinse în cercurile politice nipone, între partizanii unei revizuiri a Constituţiei, care interzice Japoniei să recurgă la forţă pentm a soluţiona diferendele internaţionale, şi cei carc se opun cu violenţă modificării legii fundamentale a ţării.

Slovenia şi SUA întărcsc relaţiile de cooperare în domeniul apărăriiPrem ierul sloven, Janez;

Drnovsek, şi secretarul american al Apărării, William Perry, au semnat, miercuri, la Washington, un acord în privinţa cooperării în domeniul apărării, inclusiv în cadrul schimburilor de informaţie militară, informează REUTER. “ încheierea acestu i acord dem onstrează c lim atu l de încredere care există între cele două state şi constituie un pas

important pe calea integrării Sloveniei în A lianţa Nord- A tlantică” , a declarat Perry. Alături de alte state din Europa , centrală şi de est, Slovenia încearcă să devină membru cu drepturi depline al NATO.

“Slovenia este ţara considerată adesea drept cel mai bun exemplu al tranziţiei din Centrul şi Estul Europei”, a afirmat Drnovsek, în cadrul unei conferinţe de presă.

•Totodată, el a adăugat că prezenţa activă a Sloveniei în cadrul Parteneriatului pentru Pace constituie' un argument important în vederea aderării la NATO.■ Perry a declarat că miniştrii de

externe din NATO unnează să decidă, în luna decembrie a acestui an, în privinţa extinderii Alianţei, dar nu au făcut nici o precizare referitoare la statele carc vor deveni membre ale acestui organism.

determine Sudanul să , predea Etiopiei trei persoane acuzate că

' au încercat să-l asasineze pe preşedintele Hosni Mubarak la

. Addis Abeba, în luna iunie anul trecut. Sudanul afirmă că nu îi poate găsi. După alte 60 de zile, dacă Sudanul nu îi va extrăda pe cei trei. indivizi, Consiliul de Securitate va decide care va fi următorul păs.

. S tatele U nite, Etiopia şi opoziţia sudaneză din exil au afirmat că sancţiunile iminente sînt inadecvate. „Prin eşecul de a se impune sancţiuni mai semnificative, noi riscăm o nouă .. insecuritate şi instabilitate pentru Africa de Est, Orientul Mijlociu şi Sudan”, a declarat trimisul american Edward Gnehm. De cealaltă parte, Rusia şi China s- au abţinut de la vot în Consiliul de Securitate. Indonezia

: nealiniată şi,islamică, membră a ' C onsiliu lu i de Securitate, a refuzat să voteze rezoluţia privind instituirea sancţiunilor. Chiar şi Egiptul, principala victimă a pretinselor activităţi desfăşurate de Sudan, a afirmat că nu va merge mai departe cu instituirea unui em bargou asupra armamentelor, de teamă că de acest lucru ar profita rebelii din sud, ceea ce ar duce la o secesiune a sudului şi ar complica interesele ţării în zona aflată pe cursul superior al Nilului.

„Ruşii continuă să ceară mai multe dovezi, şi se vor .depune eforturi pentru a-i convinge.

' China are desigur probleme ideologice cu sancţiunile, dar aceasta nu înseamnă că Beijingul va merge atît de departe încît să opună un veto” , a adăugat un d ip lom at din Cairo care

, Urmăreşte situaţia din Sudan.'Iron ia face ca opoziţia

sudaneză din exil să nu aibă nici un fel de rezerve în legătură cu adoptarea unor măsuri foarte drastice, chiar şi cu riscul de a face viaţa grea suporterilor săi din interiorul ţării. „Am dori maximum posibil - un embargou asupra petrolului, comerţului, arm am entelor, orice ... Este singura cale, întracît va ajuta popo ru l sudanez să înlăture regimul” , a afirmat Farouq Abu' Isa, purtătorul de cuvînt oficial a l A lianţei N aţionale D em ocratice , o g rupare a principalelor partide de opoziţie.

Page 4: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

A D E V A R U L .d e O l u j VIATA POLITICA luni, 13 mai 1996

5 2 -

Gheorghe Funar atacă Prefectura şiAtac la Prefectură

Cu ocazia m anifestărilor p rileju ite de dezvelirea monumentului “Glorie ostaşului român”, de la tribuna oficială, în mai multe intervenţii la microfon ■ s-au adus mulţumiri realizatorilor acestui superb monument, în primul rînd fiind nominalizată Prefcctura judeţului Cluj.

Din păcate, adevărul este cu totul altul, respectiv Prefectura judeţului Cluj şi dl prefect Grigore Zanc nu au nici o contribuţie la realizarea monumentului “Glorie ostaşului român". '

Iniţiativa realizării monu­mentului aparţine Comanda­mentului Armatei a-IV-a române şi cadrelor militare din municipiul Cluj-Napoca. După ce, mai bine

de 30 de ani, nu s-a reuşit materializarea acestei iniţiative, prim arul m unicipiului Cluj- Napoca a promis că se va ocupa şi de realizarea acestui monument închinat O staşului român. D em ersurile au început în ianuarie 1994, fiind abordat sculptorul Radu Aftenie. Domnia sa a prezentat o machetă a acestui monument care a fost discutată în cadrul comisiei constituite în vederea vizionării şi acceptării concepţiei plastice a monumentului “Glorie ostaşului român”. Din comisie a făcut parte şi dl Grigore Zanc, care nu a participat la lucrările comisiei din data de 6 aprilie 1994.

Ca urmare a sugestiilor făcute de către comisie, sculptorul Radu

Aftenie a adus unele modificări machetei iniţiale, realizînd concepţia . plastică a monumentului “Glorie ostaşului român” care a fost vizionată şi acceptată în şedinţa comisiei constituită în acest scop cînd, din nou, dl prefect Grigore Zanc a fost absent.-

Prefectul judeţului Cluj a fost prezent doar la sfinţirea pietrei de temelie a monumentului, ta 25 octombrie 1994 şi la dezvelirea monumentului din data de 9 mai a.c.

E drept că acestea sînt momente importante în legătură cu un monument, însă de realizarea monumentului, inclusiv finanţarea integrală a lui, s-a ocupat Primăria municipiului Cluj-Napoca.

Biroul de presă al Primăriei

Poziţia prefectului Grigore Zanc N o

Deocamdată, îmi permit să atrag atenţia d-lui Funar că Prefectura este o instituţie a judeţului şi în obligaţiile prefectului intră participarea la evenimentele care au loc în toate localităţile, nu doar în municipiul Cluj-Napoca. De altfel, absenţa prefectului Ia jurizarea machetei nu a

însem nat şi absenţă Prefecturii, ea fiind reprezentată de subprefect. Ca întotdeauna, PUNR încearcă să monopolizeze tot ce s-a făcut în municipiu şi judeţ. De aceea, ne permitem să revenim asupra acestui subiect, pentru corecta informare a cetăţenilor din localităţile judeţului.

Scrisoare deschisă d-lui Adrian NăstaseSînt nevoit să mă adresez Dvs.

într-o problemă deosebit de delicată, respectiv în legătura cu candidatul PDSR pentru funcţia de primar al municipiului Cluj- Napoca.

Ca urmare i unor sesizări primite din partea unor clujeni, am fost nevoit să dispun un control în legătură cu situaţia Iocativă a chiriaşului loan Rus. S-a constatat că în perioada 1986-1996 dl loan Rus a încălcat prevederile legale în ceea ce priveşte; modul de închiriere al unei vile; schimbarea destinaţiei unor spaţii; lucrări de construcţii realizate fâră acordul proprietarului şi cu nesocotirea legii.

Regret faptul că Dvs şi alte personalităţi din conducerea PDSR nu au'fost informate corect de către dl prefect Grigore Zanc asupra candidatului loan Rus, pentru că sînt convins că aţi fi intervenit Ia timp şi cu fermitate pentru a alege dintre personalităţile din PDSR, filiala Cluj-Napoca, un candidat care să nu compromită partidul Dvs. ' '

Cunoscînd forţa PDSR şi obiectivele pe care le urmăreşte la alegerile locale, îmi îngădui,

Primarul îi cere lui loan Rus să renunţe la casăAvînd în vedere, pe de o

parte, încălcările de lege la care a recurs dl loan Rus - candidatul PDSR pentru funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca - în legătură cu vila de pe str. Voltaire nr. .16 , inclusiv recunoaşterea chiriaşului privind cheltuirea a circa 12

. milioane lei pentru modificări constructive, am enajarea şi repararea casei (fără aprobările legale), Ia r pe de altă parte, declaraţia d-lui loan Rus la

. conferinţa de presă din 10 mai a.c. în sensul că nu intenţionează să rămînă definitiv în ea, , în calitate de primar lansez două

, invitaţii, şi anume pentru:

1. Dl loan Rus, care să declare în scris că renunţă la contractul pentru actuala vilă (peste 150 mp suprafaţă Iocativă) în schimbul unui apartament în suprafaţă de -40 mp, spre a putea intra astfel în legalitate. - '

2. Persoanele care deţin locuinţe în chirie în suprafaţă de circa 40 mp. şi care au mai mulţi

copii să solicite Primăriei să le sprijine pentru , a putea face schimb de locuinţă cu familia d-lui loan Rus. •

Un candidat la funcţia de primar este necesar să cunoască şi să respecte legda şi să fie parolist. • ;

Primar, Gheorghe FUNAR

domnule Preşedinte, să vă sugerez să-l retrageţi pe candidatul Dvs din competiţie, spre a putea salva lista valoroasă de candidaţi pentru ■funcţia de consilieri la Primăria municipiului Cluj-Napoca.

în final, ţin să remarc foarte buna colaborare care a existat între

consilierii locali ai PUNR şt PDSR în timpul mandatului meu.

Primar Gheorghe FUNAR,

Preşedinte al Partidului Unităţii Naţionale

Române

filijy jia r îşi denigrează contracandidaţiiDomnul Gheorghe Funar,

candidat al PUNR la postul de primar al municipiului Cluj- Napoca, abuzînd de poziţia publică actuală îşi permite să utilizeze instituţia Primăriei oraşului pentru a denigra şi calomnia un contracandidat la alegerile locale apropiate. în felul acesta, domnul Gheorghe Funar dovedeşte' încă o.dată că singura sa preocupare este de a face politică ieftină de partid pe seama instituţiilor statului român şi instituţiei comunităţii clujenilor. Cel care îşi trîmbiţează mereu - ne referim desigur la • domnul Funar - ataşamentul faţă de valorile morale sănătoase ale poporului român,demonstrează că pentru a-şi asigura menţinerea în scaunul de primar al Clujului este gata să calce în picioare cele mai elementare reguli ale bunului simţ.

La începutul acestei campanii electorale am afirmat că doresc să particip la o com petiţie:poreclă care să perm ită c lu jen ilo r şansa opţiunii pentru cel mai bun gospodar al municipiului Cluj-

Napoca. Unii lideri ai PUNR au optat însă, din start, pentruo campanie murdară. Domnul Gheorghe Funar, în calitatea lui de candidat al PUNR la postul de primar al Clujului a mai redactat un “comunicat”, semnînd ca prim ar, şi sîntem convinşi că vor urma şi altele, prin care încearcă să inducă în eroare electoratul clujean.

Această nouă intervenţie a prim aru lu i Funăr este o dovadă a . că ii pe care candidatul PUNR Funar, o propune şi pentru adminis­trarea viitoare a Clujului.

în ceea ce ne priveşte, aşteptăm cu interes demersul legal la acest caz.

Este curios entuziasmul b ru s c c a re l-a cuprins pe domnul Funar de -a rezolva toate problemele cetăţenilor în ultima perioadă a campaniei electorale: măturarea străzilor de către deţinuţi, plombarea a rte re lo r de circulaţie şi rezolvarea originală a crizei de locu in ţe p rin evacuarea contracandidaţilor la postul de primar din locuinţele lor.

loan RUS, contracandidat

Primăria Cluj-Napoca, în conflict cu Arhiepiscopia Ortodoxă a Vadului, Felcacului si Clujului

I.P.S. Bartolomeu Anania se adresează

primarului

Scrisoarea de răspuns a primarului Clujului

urmare din pag. 1

blasfemiei petrecute în aceeaşi Piaţă în după-amiaza şi seara zilei de Duminică 5 mai 1996. Găsim necesar să vă atragem atenţia că' Piaţa Avram'Iancu nu este doaro arenă publică, ci şi spaţiul sacru al Catedralei Ortodoxe, un spaţiu pe care nici comuniştii nu şi-au permis să-l profaneze prin cîntece şi jocuri deşănţate. Participarea noastră la sfinţirea monumentului ar. putea fi uşor interpretată ca un acord asupra întregului program, inclusiv asupra “Discotecii”.

AGENDÂ ELECTORALĂ

• Consiliul judeţean Cluj al Partidului Socialist anunţă că luni, 13 mai, orele 14 va avea loc în sala Clubului Sticla, din municipiul Turda lansarea candidaturii d-lui CECALACRAN IO AN Ia funcţia de primar. Din partea conducerii centrale va participa d-nul v i c e p r e ş e d i n t e ALEXANDRU CHITERA.

• Marţi, 14 mai a.c., orele10,00 va avea loc săptămînala conferinţă dc presă a candidatului P.S. Cluj la funcţia dc primar a municipiului Cluj-Napoca, ing. RITI VALER.

în virtutea considerentelor de mai sus, vă aducem la cunoştinţă că Arhiepiscopia noastră nu va participa, sub nici o formă, la programul întocmit de Primăria Municipiului Cluj-Napoca pentru Ziua Victoriei din acest an.

Cît despre “Discotecă”, ne rezervăm dreptul de a protesta public prin toate mijloacele legale cc ne stau Ia dispoziţie.

urmare din pag. 1

care noi, ortodocşii, nu sîntem dispuşi să răspundem”.

în legătură cu discoteca, Vă! fac cunoscut că organizarea ei s-a făcut ca urm are a solicitărilor venite din partea a numeroşi elevi şi studenţi ai municipiului Cluj-Napoca.

îmi exprim regretu l că Dumneavoastră aţi dat o alţă interpretare m anifestării organizate în Piaţa Avram Iancu. După cum s-a văzut,

discoteca desfăşurată în perimetrul respectiv a avut loc în condiţii paşnice şi civilizate,- fără incidente, în care tinerii au avut ocazia să sărbătorească, prin cîntec şi dans, ziua independenţei şi a victoriei (...).

Ca urmare a d iscuţiei telefonice avute cu Dumneavoastră în dimineaţa zilei de 9 mai a.c. am dispus ca discoteca şă fie organizată în faţa Teatrului Naţional, iar un cordon de oameni de ordine i-a oprit pe ‘ tineri să danseze în spaţiu l

cuprins între monumentul Avram Iancu şi Catedrală. Deşi miile d e : tineri participanţi la discotecă s- au simţit foarte bine şi ar fi dorit ca ea să continue pînă spre dimineaţă, am dispus ca muzica să fie întreruptă la orele 24.. îmi permit să precizez faptul

că nu, avem in ten ţia dc a permanentiza organizarea şi desfăşurarea de discoteci în Piaţa Avram Iancu. Preţuim la fel de mult ca şi Dumneavoastră această superbă Piaţă, la fel ca şi spaţiul sacru al Catedralei Ortodoxe.

' Am speranţa că această interpretare diferită asupra sărbătoririi zilei de 9 mai nu va dăuna bunelo r relaţii sta to rn icite în tre Primăria municipiului Cluj-Napoca şi Biserica Ortodoxă Română, mai ales. cu Dumneavoastră personal - un distins Cetăţean de Onoare - şi că ne vom afla împreună la sărbătorirea altor evenimente importante din v ia ţa urbei noastre şi a poporului român

Punctul de vedere ar deputatului loan GavraE xcelen ţei Sale, I.P .S .

BARTOLO M EU ANANIA, A rh iep iscop a l V adu lu i, Feleacului şi Clujului

Vîrsta, respectul şi credinţa ortodoxă a familiei niclc mă obligă să mă adresez îna lt Preasfinţiei Voastre în legătură cu regretabilele denaturări şi provocări apărute în tr-o publicaţie locală (...).

Vreau să vă asigur că eu nu am adus nici un fel dc acuze biscricii ortodoxe şi slujitorilor ci. Familia mea a fost şi rămîneo slu jitoare credincioasă a bisericii ortodoxe. Eu am crescut şi m-am format în strana biscricii, a lături dc bunicul meu, un recunoscut diacon al biscricii ortodoxe din Sălaj. P.U.N.R. este s inguru l partid politic din România carc a susţinut în mod

real biserica şi pe slujitorii acesteia. Eu şi colegii mei parlamentari sîntem autorii unor proiecte de legi care susţin biserica ortodoxă şi pe slujitorii accsteia. Aceste proiecte dc legi se află pc ordinea de zi a Camerei D enutaţilor şi se referă la dublarea sumelor alocatc dc la bugetul de stat pentru slujitorii b iscricii ortodoxe şi la îm proprietărirea cu 5 ha de pădure a parohiilor şi mănăstirilor ortodoxe. Noi sîntem cu faptele, alţii cu demagogia şi prom isiunile m incinoasc. P.U.N.R. -ul a sprijinit, prin reprezentanţii săi, ca biscrica ortodoxă din România să primească dc la Departamentul Cultelor sumele ncccsare pentru construcţia, reconstrucţia şi refacerea bisericilor ortodoxe din

România. De aceea respingem atacurile murdare ale unor indivizi care nu au nimic comun cu credinţa şi adevărul.

în ceea ce priveşte mitingul electoral al P.U.N.R. din ziua de 9 mai organizat în Piaţa Avram Iancu, iată care a fost adevăratul scop al acestei m anifestări. P.U.N.R.-ul susţine tineretul şi modalităţile lui specifice de manifestare. De aceea a prilejuit tinerilor din municipiul Cluj- Napoca un popas în Piaţa Avram Iancu, organizînd o seară dansantă (discotecă) pentru tineri. Totul s-a d esfăşu ra t într-o atmosferă civilizată, decentă, de bucurie şi respect pentru cei care şi-au dat . în tîln ire acolo. Asemenea manifestări am dori să fie permanentizate în municipiul Cluj-Napoca. P rim ăria şi

P.U.N.R.-ul vor fi întotdeauna la dispoziţia tinerilor pentru a-i ajuta să se bucure de viaţă. Asemenea manifestări au loc în toată lumea civilizată. Noi am preluat tradiţia europeană din acest punct dc vedere. Ne aflăm în răstimpul celor 40 de zile dc la învierea Tui Iisus Hristos, perioadă în care, aşa cum ne învaţă biserica ortodoxă, oamenii trebuie să sc bucurc dc viaţă. Acesta a fost singurul motiv care ne-a călăuzit atunci cînd am organizat această manifestare pentru tineri. Participarea a fost de excepţie. Zeci dc mii de tineri clujeni, alături dc părinţii şi bunicii lor, au petrecut o scară minunată în Piaţa Avram Iancu. De acum înain te aceste manifestări vor avea ca loc dc desfăşurare platoul din faţa Sălii

Sporturilor, înlrucît tinerii au nevoie de aşa ceva. Ei trebuie să se cunoască şi să se apropie pentru că numai aşa îşi pot identifica speranţele şi crezurile în tr-o lume mai bună, mai d reap tă , mai curată.

Respectul şi consideraţia pe care vi lc "port, îmi îngăduie să sper că dumneavoastră nu luaţi în considerare încercările de deturnare a adevărului. P.U.N.R.- ul şi primarul Gheorghe Funar au fost şi vor fi'întotdeauna alături de dumneavoastră, dc biscrica ortodoxă română şi de slujitorii devotaţi ai acesteia. Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Cu respect şi consideraţie loan GAVRA

vicepreşedinte al P.l/.N.R.

Page 5: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

5 )a d e v ă r u l

luni, 13 mai 1994 ARTA-CULTURA de Ciul

in m e m o r ia m y '

“Cintec de pelerin ” pentru

Aurel GURGHIANU

Sîmbătă, 11 mai 1996, ar fi îm plinit 72 de ani. Proiectată pe un fundal senin şi liniştit, imaginea lui Aurel G urghianu, concitadinul .nostru de mai ieri se oglindeşte, rînd pe rînd, în volum ele: “Drumuri" (1954), “Zilele care chită” (1957), “Liniştea creaţiei” (1962), “Biografii sentim entale” (1965), “Strada vîntului” (1968), “Ascult strada” (1969), “Poarta de săgeţi" (1972), “Temperatura cuvintelor” (1972), “Curenţii de seară” (1976), “Orele şi umbra” (1980), “Număraţi caii am urgului” ( 1982); “D iagnosticul s trăz ii” (1985), “C ălăreţul din somn” (1991), “Strofe prin timp” (1994); în prozele scurte incluse în: “Terasa” (1978), “Carnet” (1981) şi “A notim purile c e tă ţii” (1988); în traducerile din Kostas Varnalis sau Letay Lajos. . . . . .- -

Pornit din îc lănzel, Mureş, ă fost învăţător în comuna natală din Cîmpia Ardealului, student la Litere, scriitor şi publicist la revista “Steaua” şi, mai presus de toate, POET în. veşnicie!

Parc-ar fi aici: degetul se mişcă şi scrie; nimic nu-1 va îndupleca să şteargă nici măcar o jumătate de rînd; nici chiar lacrimile nu vor reuşi să spele cuvintele. Să rămînem înaintea sufletului cu această imagine a unui iremediabil îndrăgostit. O evoluţie de la tradiţional la modern, în care a rămas m ereu el însuşi, mereu clujean, “o stare de spirit” , “trecere lină", “iarbă tînără”, “ c în tec de pelerin” , "iluminare în amurg”, Şi poate cel mai frumos şi mai adînc, “călăreţul din somn”. Poezia lui regăseşte drumul către izvoare în efortul de a recupera marile origini ale spiritului. Prin luciditate, lirism şi forţă evocatoare, opera lui Gurghianu rămîne, fără îndoială, o împletire între naraţiune şi imaginar poclic. Profundautobiografică, ea este o meditaţie despre forţele din ale căror tensiuni lăuntrice sc naşte şi sc modelează personalitatea creatoare: crosul, istoria, politicul (d isim ulat), caretransfigurează aspiraţia către absolut a omului de cultură.

Michaelâ BOCU

Ambiţioase perspective didactice la U.M.F.11 luliu Haţieganu" Cluj-Napoca (I)T re i au fo s t m om entele

principale ale întîlnirii bilaterale U.M.F. - mass media_ clujeană, de săptămîna trecută. în ordinea lo r , . prezentarea nou lu i staff U.M.F., prof. dr. Oliviu Pascu - rector, prof. dr. Marius Bojiţă ■>' p ro rec to r cu dezvo lta rea academică în rîndul studenţilor, prof. dr. Mircea Grigorescu - p ro rec to r ştiin ţific , re la ţii internaţionale, prof. dr. loan S te lian B ocşan - p ro rec to r didactic, resurse umane. Apoi, p rezen tarea am b iţioase lo r programe didactice, majoritatea de şi la nivel internaţional. în fine, prezentarea unor distinse cad re d idac tice franceze antrenate în două programe, la fe l de im portan te , de m are- prestigiu pentru învăţăm întul m ed ical clu jean . D e c i, ' Programul TEMPUS, prin Pierre Henri Mercier, profesor, secretar g en era l ăl C en tru lu i Anticanceros “Henri Bequerel”,

' Rouen, profesor Roland Capron, U n iversita tea R ouen,coo rdonato ru l Program ulu i TEMPUS pentru învăţămîntul medical şi farmaceutic, Mireille C orbet, coordonator,departamentul relaţii externe a U n ivers ită ţii d in R ouen; Programul Francofon, patronat de A m basada F ran ţei la Bucureşti, 20 de ore de curs pentru studenţii anilor IV şi V plus rezidenţi, reprezentat de P h ilippe P ro ta is şi Jacques Marchand, ambii profesori la Universitatea din Rouen. ,

Din intervenţiile distinselor cadre didactice universitare am re ţin u t, sum a sum m arum , urm ătoarele: “D in acest an, p ro rec to ra tu l cuprinde tre i prorectori. Am avut doi, dar cum prob lem ele sîn t to t m ai numeroase, învăţămîntul nostru medical tot mai cuprinzător, am m ărit num ărul prorectorilor, iniţiativă ce vine în întîmpinarea

dorinţelor noastre, corespunde id e ilo r noastre • A l doilea obiectiv îl constituie realizarea noii Charte a U.M.F. Şi Legea învăţămîntului care prevede ca universităţile să aibă o chartă ne găseşte în faza redactării unei noi ediţii. Ea este în concordanţă cu L egea învă ţăm în tu lu i şi cu statutul cadrelor didactice. Statut care, din păcate, nu a fost încă aprobat., Charta pe care o elaborăm,

care este în mare parte aprobată de S enat, are în obiectiv păstrarea trad iţii lo r şcolii m ed icale c lu jene , în mod deosebit punîndu-se accent pe p rincip iile um anism ului, cu p revederea e las tic ită ţii şi adaptării continue la cerinţele de sch im bare d in dom eniile m ed ico -soc ia le • D om eniul re la ţiilo r in ternaţionale stă perm anent în atenţia noastră, fiind u n u l d in ob iectivele esenţiale. D e a ne alinia la

cerinţele lumii occidentale, în privinţa învăţămîntului medical şi a asistenţei medicale. Am căutat ca informarea medicală să fie la zi, prin cărţi şi abonamente la rev is te şi p u b lic a ţii de specia lita te . D in săp tăm îna aceasta vom fi conectaţi la IN T ER N ET . P rin resu rse proprii, fără ajutorul financiar al m in is te ru lu i de resort. P rin relaţia pe care am stabiliţ-o, probabil de la începutul lunii iulie, toate cadrele din U.M.F. vor avea posibilitatea de a lucra prin INTERNET • Problemele de v ii to r sîn t legate de îm bunătăţirea învăţăm întulu i medical, a asistenţei medicale. Avem două Programe TEMPUS care se referă la form area m edicală continuă şi găsirea modalităţilor de a organiza un învăţămînt postuniversitar pentru toate g radele şi n ivelele de instrucţie, pînă la specialist. Unul

/d in parteneri este M inisterul

Sănătăţii, deşi entuziasmul celor din minister este mai scăzut decît al nostru. La nivel de minister exlstînd o centralizare, o mişcare mai greoaie. A l doilea Program T E M PU S, co o rd o n a t de p ro fe so ru l G h ilezan , este m odalitatea de organizare a spitalelor după modelul francez. A e x is ten ţe i sp ita le lo r u n iv e rs ita re de evaluare şi acreditare a unităţilor spitaliceşti. Este un program grandios care s-ar încad ra în ■ refo rm a Ministerului Sănătăţii, ale căror faze teoretice au fost deja puse. Mai sînt încă două proiecte. De în f iin ţa re a u n u i cen tru de educaţie medicală, cu scopul ed u cării v iito a re lo r cadre didactice în domeniul medical. Al doilea constă în constituirea u nu i departam en t de re la ţii in te rn a ţio n a le şi aderarea acestuia Ia programele europene de parteneriat." (va urma)

■ D em ostene SOFRON

Programul ECUMEST• Maştere SpecialiseEuropeen

Management des Entreprises Culturelles

A f i u n s i m p l u l u p t ă t o r

MASTtPE SP£C1AUS£ EUROP&N MANAGEMENT DES

ENTREPRISES CULTURELLES

s>

:• I

- L J h------

Programul ECUMEST - curs .postuniversitar de management cultural, lansează noul an de învăţămînt 1996/1997. Cursul se desfăşoară pe durata unui an,' începînd cu 1 octombrie a.c., p o triv it unui program care cuprinde: cursuri teo re tice (octombrie-martie); rezidenţe în două ţări europene; stagiu practic de două luni; prezentarea unei teze profesionale. Referitor la cursuri - care vor fi susţinute în limbile franceză şi engleză - acestea se vor bucura de participarea unui corp profesoral alcătuit din profesionişti.ai vieţii culturale europene,

Despre tematica seminariilor îi putem informa pe cei interesaţi că aceasta a fost astfel concepută înc ît să ofere cu rsan ţilo r cunoştinţe cît mai complete în dom enii precum: cadrul instituţional al culturii şi politici

culturale ' publice în Europa de azi; reţele existente şi organizaţii

7naţionale şi internaţionale; tehnici manageriale aplicabile pe tărîm cultural sau în sfera organismelor cu ltu rale: m arketing,adm inistrarea şi finan ţarea organizaţiilor culturale, legi şi taxe, comunicaţii şi relaţii cu publicul, mass media în general, tehnici informatice. Alte teme de interes: sociologia organizaţiilor, m anagem entul S itu a ţiilo r şi in s titu ţiilo r p ro fesion iste , managementul resurselor umane, stra teg ia în trep rin d e rilo r cu ltu ra le , m anagem ent de personal, m anagem entul institu ţiilor internaţionale de cultură. '' . ...

Cursul se adresează tuturor potenţialilor candidaţi interesaţi, din ţări ale Europei Centrale şi de Est, care au absolvit o facultate de 4-5 ani şi doresc să lucreze în dom eniul m anagem entului cultural l.ă nivel european.

Diploma acordată la finele cursului este recunoscută de ceea ce se cunoaşte sub denumirea “ C onference- fran ţa ise des Grandes Ecoleâ” din Franţa, precum şi de M in isteru l Învăţămîntului din România.

Dosarele de candidatură pot fi procurate de la Centrul SOROS pentru Artă Contemporană din Bucureşti, de la Fundaţiile Soros din Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara sau de la b iro u l ECUMEST (Institutul Francez din Bucureşti,- b -du l D acia nr. 77, tel/fax: 211.28.53), Important de reţinut: dosarele trebuie completate şi re- tumate pînă Ia 31 mai a.c. pentru sesiunea de selecţie din 10 iunie şi pînă Ia 15 iulie a.c. pentru sesiunea din 2 septembrie.

M. BOCU

- Cartea scoasă la editură■ "1CP1ÂF”, intitulată "Patria şi | oştenii ” este, în primul rînd, un | document preţios din punctul de■ vedere al istoriei trăite pe pieleaj ta. Sînt ăici mărturii ale ofiţerilor; I care au luptat pe cele două | fronturi între anii 1941-1945. i Există multe nume ce au trecut,. prin forţa lucrurilor, în anonimat.' Dar nu asta e important. Ofiţeri I sau soldaţi, au fost luptători ai | armatei române, învingători, cu I multe jertfe.

Jertfa adevărată este însă I amintirea, acea cumplită venire | a realităţii în viaţa ta. Lupta j pentru a trăi. Fotografia celor . dragi, lipsa m uniţiei,I superio rita tea m ecanica a I duşmanului, acea onoare pe care | nu puteai să o p i e r z i : "| Din acest punct de vedere

războiul redevine, dar el este o I ficţiune. Acei colonei şi generali | ajunşi în Rusia sau Cehoslovacia,| unii dintre ei cu grad inferiori■ şi-au făcut datoria. Simplu, din • ordin, fără probleme. Conştiinţa I durerii Patriei era imensă. In anii I aceia a f i ofiţer de carieră era o

p ro fesie şi era acea im ensă . fic ţiu n e că nu p o ţi muri. O armată mică, aflată în centrul

PATRIASI

OSTENII

unei E urope înnebuijite de tensiunea războiului, şi apoi de războiul în sine, face ceea ce trebuie să facă, adică învinge. -A c e a s ta este o m odestă oglindă a eroismului armatei române, re la ta t de oameni, cumpliţi d e exacţi pentru că au trecut prin Moarte. Apoi şi-au lăsat gradele, dar n-au uitat. Memoria este cumplită. Aceşti

o fiţeri nu fa c poezie, indică poziţii de luptă, efective (există chiar o listă a eroilor!), lucruri. foarte exacte. însă cartea are o mare calitate: aceşti ofiţeri nu înşiruie numai informaţii de fron t, ci fa c şi o proză plină de farmec, dură, inteligentă, de un real amar. Nu vreau să .spun că poezia aflată în volum nu are ca lita te . Ea este cea a momentului. Asta nu înseamnă că. ar lipsi acel sentiment care nu doboară, ci înalţă'un suflet. -

Gheorghe P. Lăzanu, dr.~ Gheorghe 1. Boded,. un istoric

renumit, coordonator şi Vasile Caia - to ţitre i fac o muncă de migală fiind între poezie, proză şi istorie. Selecţia este preţioasă în sensul bun al cuvîntului. ' Cartea devine. Faptul că au pus mîna pe condei, avînd şi ochiul reporterului, dovedeşte că armata română a avut o elită greu de depăşit. Poate de aceea

_ am ieşit bine din toate războaiele, neuitînd nici unul dintre cei pieriţi. Românul a avui un cult al Vieţii, asta l-a păstrat.

' Dorin SERGHIE

A c a d e m i a d e M u z i c ă “ G h . D i m a ”

î n p e r s p e c t i v a r e i n t e g r ă r i i n o a s t r e e u r o p e n e

Recitalîn această seară, cu începere de la ora 18, la Muzeul

Etnografic al Transilva niei din Cluj-Napoca, modulul de folclor din cadrul Academiei de Muzică “Gh.'Dima” va susţine un recital, cu un program cuprinzînd folclor muzical tradiţional din Hunedoara - Alba.

. Astăzi, la ora 12, Academia de M uzică “ Gh.' Dima” din Cluj-

_ _ _ _ _ _ _ _ N a p o c aorganizează în

Capitală, la Centrul Internaţional de C onferinţe de la Palatul Parlamentului, o conferinţă de presă pe tema vocaţiei, capacităţii şi iniţiativei acestei instituţii de ■ învăţăm înt m uzical, în - perspectiva reintegrării noastre europene.

Vor fi prezentate cu această ocazie corala “ A ntifonia” şi Ansamblul de percu ţie , care urmează să susţină, în cadrul m an ifestărilo r în scrise sub genericul “Tinerii pentru Tineri”, un concert în Sala M ică a Palatului Parlam entului

României, miercuri, 15 mai a.c. După cum ne spunea,, ieri, domnul prof. univ. Alexandru Fărcaş, rectorul Academiei de Muzică clujene, la conferinţa de presă şi-au anunţat participarea: maestrul David Ohanesian, prof. dr. Iulian Creţu - viceprimar general al municipiului Bucureşti,' dna Angela Tonccscu - director general adjunct al Asigurării Româneşti ASIROM Bucureşti, precum şi rep rezen tan ţi ai Ministerului Învăţămîntului şi Ministerului Culturii. Va fi de faţă şi marea artistă Mariana N ico lesco , căre ia Senatul Academiei de. Muzică din Cluj- Napoca i-a decernat, recent, înaltul titlul dc Doctor Honoris Causa. Celor de mai sus li sc va alătura şi dom nul rector

Alexandru Fărcaş.La concertul de miercuri, 15

mai a.c., de la ora 18, în Sala Mică a Palatului Parlamentului României - organizat cu sprijinul Camerei Deputaţilor, Centrului In ternaţional jde C onferin ţe, M inisteru lu i Învăţăm întulu i, Ministerului Culturii şi Primăriei Capitalei, avînd ca sponsor oficial ASIROM Bucureşti - îşi'vor da concursu l: “ A ntifon ia” şi A nsam blul de percuţie; conducerea muzicală: Constantin Rîpă şi Grigore Pop; solişti: Carm en G urban, G heorghe Mogoşan şi Gheorghe Petean. În program lucrări de: Gh. C ostinescu, C. M isievici, H. Gagelman, St. N iculescu, A. Vieru, N. Brânduş şi C. Rîpă.

Michaela BOCU

t

Simpozion: REFORMA SISTEMULUI DE OCROTIRE A MINORILORîn organizarea Facultăţii de

Pedagogie Socială a Universităţii “Avram Iancu”, la Cercul Militar Cluj s-au desfăşurat, în zilele dc 10 şi 11 mai a.c., lucrările cclui de-al III-lea Sim pozion internaţional, cu tema “Reforma sistem ului de ocro tire a

m inorilo r” . C om unicările şi dezbaterile au fost orientate atît spre identificarea problemelor fundamentale ale sistemului de ocrotire a minorilor, din nevoia dc a se contura o “ teorie generală” a acţiunii în acest domeniu, cît şi spre prezentarea

unor primi paşi dc reformare a acestuia. A ici s-au înscris comunicărilc privind eficienţa apartamentelor de antrenament pentru integrare socială de pe lîngă casa de fete, a centrelor dc zi de recuperare a minorilor hand icapaţi, p rczcn tîndu-se

to todată şi un p ro iec t de transformare alinei casc de copii de lip internat în apartamente, copiilor o ferindu-li-se astfel şanse dc a trăi în condiţii cît mai apropiate celor din familie.

La lucrările simpozionului au partic ipa t cadre d idactice şi

studenţi de la Facultatea de Pedagogie Socială, practicieni în domeniul ocrotirii minorilor şi p rotecţiei handicapaţilor din F ran ţa , E lveţia , Cehia şi Germania. ‘

M. TRIPON

Page 6: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

ADEVARUL do Cluj PU B LIC ITA TE Program: sîmbAtALUNI-VINURI 8-16

9-14.luni, 13 maî 1996

(7 6 3 3 0 4 )

51rJ U i\l ii jVJ'Gj5s

T I M EOFERA-NON STOP ■ SERVIRE LA DOMICILIU' PIZZA-SPAGHETTI ■ COMENZI TELEFONICE!PASTEUR NR.77 TEL.438738

E A S T IN TE R N A TIO N A L C O M E R C E C o .

Maramureşului 93 PRODUSE CHINEZEŞTI import direct:- z a h a r i n ă , a d i d a ş i , c ă m ă ş i , g e c i m ă t a s e , tr ic o u r i , l a c ă t e ,

p r o s o a p e , m a ie u r i , c r a v a t e , p i ja m a le , t r e n in g u r i , t e r m o s u r i , -

ş la p i , te n iş i , ju c ă r i i , b a t i s t e , conserve d e p o rc , d e v ită , a lu n e

- Maramureşului 93e tc .

O EN GROS şi EN DETAIL.

O EN DETAIL - Horea nr.4

In fo rm aţii telefon 13- 13 - 17 .

PRINŢ iw ® 432680 ,el: 137523

A Q C DX4/10° - 674$H O w -DX4/120-'688$

> °f t 1*C8 "

UNICAT IN GHERLAc

Societatea Comercială n

S C T E X B I S S S R L Ivinde prin magazinul propriu din Gherla,

str.FrasinuIui nr. 1, lelefon243277; 243194 (în cartierul MR-1 din spa (ele fabricii de spirt)

MOBILĂ ÎN RATE" fârâ dob îndăVinde în rate, din stoc şi pe bază de comandă,

toate tipurilede mobilă: dormitoare, biblioteci, camere de tineret, comode TV, birouri, mese pliante, mobilă de bucătărie, colţare, canapele, fotolii.

Vizitaţi-ne s i nu veţi regreta!

D E X Cel mai mare distribuitor

en gros din ţară deÎMBRĂCĂMINTE BALOTATĂ

IMPORT VESTVă oferă:* îmbrăcăminte sortată de cea mai bună

calitate, bogată în sortimente de sezon- tricouri, cămăşi,

v - pantaloni, bluze etc.* baloţi mari, presaţi cu greutatea de

300-350 kg.Oferta noastră specială!AIn atenţia atelierelor mecanice,

tipografii etc. ^* LAVETE DIN BUMBAC. -I

• - T ; - . ; , . ■ ........

>■ la - -

CELE MAI AVANTAJOASE PREŢURIAdresa birourilor: Cluj-Napoca, str.luliu

Maniu nr.6. Telefon I Fax: 064-194030 (luni-vineri: 8-16). Orar depozit: satul Vlaha, luni-vineri între 8-16.

ÂTENTIE- sîmbătă program scurt 8-14.

SHARRSHARROM S.R.L.-Filiala Cluj

Str. Pascaly, Nr. 5, Tel.: 414377 ______ orele 9.00-17.00 .(7mb9?.) »

SC SUPREM SA CLUJDepozit en gros de băuturi

VINDE, lacclc mai mici preţuri, produse de calitate superioară fabricate la Cluj. c

(slicle Euro şi cu filet) cStr.T ineretu lu i 14-16 (Fabrica de" gheaţă), telefon 14-21-22, orar 0-16.

SC ELECTROSIGMA SACluj-Napoca. str. Gh. Bilaşcu 109

Suntem o firmă care nu se mai mulţumeşte să "supravieţuiască". Dorim să redevenim puternici fiindcă ştim că se poate.Dacă sunteţi un bun organizator, tânăr şi dinamic şi vă place să lucraţi cu oamenii, postul de

Director Comercial-Marketingla firma noastră vă oferă posibilitatea de a vă dezvolta profesional şi personal, împreună cu un colectiv tânăr şi hotărât să reuşească.Studiile superioare, experienţa în domeniu şi cunoaşterea limbii engleze (şi a altora) vă pot ajuta să ne convingeţi.La telefonul 195039 puteţi obţine informaţii suplimentare despre acest post şi actele necesare pentru înscriere, până la data de 18 mai 1996.

: (5 8 4 9 5 8 )

V i t r i n a F e l i x m e d i a

CASA DE AMANETAgenţie imobiliară intermedieri

(OMISIOANK MINIMI-A genţia IN FO M A X

S tr.N apoca n r.4 , ap.53 s Telefon 191584. |

v Orele: 9-17. j

CASA DE AMANETO f e r i m î m p r u m u t ! 1 C o m i s i o n m i n i m ! 1

s t r . ^ a p o c a n r . 2 9 , t e l . 199829 SCANROSI

OM V ii: ‘J-17 COMSRLC.V. se vor depune la sediul firmei

| str. G. Bariţiu, nr. 24, tel.: 064/190383

• Vînd congelator 640 litri. Tel. 19-59-13 (013760)• Vîndcostummotociclistdmpielevest.Tel. 15- 04-25,17-89-14(008832)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb apartament 2 camere cu 3 4 , exclus parter. Tel 17-84-28.(026224)

În c h ir ie r i

Vind RENA VLT CHAMADE68.000 km. parcurşi, an fabricaţie 1990, injecţie, capacitate 1400 cmc., stare tehnica excepţionala. Informaţii la tel.: 438677,438675

| •DaudirieIociinjiTd.43-00-81 (008850)■ lntermediem chirii. Tel. 19-69-28(008129)■ Ofer,cautchirii. Tel. 43-0941.(008196)* Dauînchiriedepozit80mpcental.Tel4141- 12saul4-63-91 (013714) v.

• Allassib efectuează zilnic transporturi m Germania şi Franţa, cu plecare din Cluj, la ora 5, pe rutele: Numberg, Augsburg, Ulm, Stuttgart, Karlstuhe; Rastatt, Horabuig, Saarbrucken, Heilbronn, Mannheim, Frankfurt, Siegen, Gummersbach, Koln,DusseldorCDortmundşi Metz-Reim-Paris. Eliberăm asigurări medicale, cârti veizi; operăm schimb valutar. Tel064/43- 34-32.(025697)• Spray contra ejaculării rapide, medicamente

potenţa, frigiditate,zahărafiodisiac. TelefonOM 637-62-73.(025778)*, Angajăm agenţi comerciali şi secretară cu

expericntă.Telefon41-46-21,CaleaTuiziinr.69. (026375)■ Rdnnoiteavănii cu tehnologie germană, cu

gaianţie.Tel 13-07-02 (026406)• Executămzugrăveli, tencuieli, Siantări. Tel 14-63-85 orele 8-12 (013659) ■

Angajez finq)Iari.Tel.4143-80 (013765)

• OfcrîmpnimiitTeLlS-28-64 ordc9-lfi. (008792)

• Daucliriclociinţa. Td. 13-03-81 (008851)

•Ofcrcliric.Tdl9-85-65. (026437)

ANIVERSARI,m u l ţ u m ir i

* Cimk2m aniversări alddenaştereîdorim naşii ii nostru, domnii AirdTânjală,miită sănătate,feridre, numai b « i r i şi implirirca tutiswdorinţdor. “La.\lii(i Ari!”Fin« Tăvi, Derisa şTă'işor. (008813)

AGENŢIE IMOBILIARĂ V ln z â r i. c u m p ă r ă r i , schim buri, închirieri la » e l e m ai av a n ta jo a se

preturi. ®Tel.18-03-09 , §

Dau în chirie apartament cu două camere în cartierul Gheorgheni. Telefon 14-9642. (008784) . . .• Dauînchirieapartamentcuocamcrj. Telefon 16-62-04.(008829)• Daumcbmeapartament,petermenîndelungat Tel 14-35-25 orele 16-18.(026293)• Dauînchmeapartanient2 camere nemobilat,

cu telefon si cablu Informaţii tel 18-07-34. (026404) -• Dau în chirie unei fete, cameră cu intrare

separaliTeL 18-59-58 (013794)

• OferîmprumutTel. 15-12-62 (013786)

PIERDERI• SC Tehnoplus SRL pierdut cod fiscal nr.

5303927.Se declarând (026444)

DECESECOMEMORĂRI

1 Vînd gaisonierâînZorilor. Tel. 1241-25.

VINZARICUMPĂRĂRI

*VîndRtnaiit7,5t,VWL,[55.Tdl84344; 18-28^>4;13-40-61orde9-16. (008791)

• C um păr firmă mixtă fără activitate înfiinţata inl994.Td064/43-83-38,43-83-39, 4JS340.(000100)

* Yîndapartunerfl camerăşidepenfii^eih casă. Nuaccept intermedia ri. Tel 19-69-91. (026415)

•VîndaracetTdlW)7-65(0136î))

•Cumpăr tnnăirixtăînfii^airferioriirî iiiicl993, G ri activtote.Td.41-00-13 orele 18-21.(013720)

•VîndapartamcnUcamcreconfortl+garaj, etaj 4,Grigorescu Td18-7247ordel8-22. (026X05)

•\7ndgarsoticrj[n^Kj'Str.Bucegir.l7, ap. 173,dipă masa (826373)

•Yîndcasă2corpwi,5canKrcşid<per«finţc, jţiraj,7 fociridepiz700mptcmTdl7-32-21. (026389)

• Vind garsonieră confort 1. TeL 15-17-05 orele 10-13 şi 17-19.(008859) •« Vind apartament 3 camere confort I Mănăştur,

str. Mehedinţi nr. 4749 ap. 115 bl. C11 (Engă ComplexOKmpia)dupăoral7.(008860)• Cumpăr garsonieră. Td. 18-63-67. (008863)• Vînd urgent apartament 2 camere confort

sporit, cu telefon, Mănăştur Grădini. TeL 14-81-

• Caut deincNriat vilă minim300 mp,pre| avaiiajos.Tdl9-85-65.(026438)

•Caut ctirie valută. Tdl54947.(026440)

•Sofidtdirie.Tdl3-Q3-81.(B26441)

• Cairiclirietrj;cnt.Td43-00-81.(026442)

Vind 1F A lurgon 10 ione sau schimb cu5 tone, Tcl.21-10-84.(008705)• Vind dozator cu 4 capctc, preţ4.000.000. Tel

17-2747ora 18-20(026427)• Vindem combine Fahrcu 3 metri lâlimcşi John Deere. Comuna FinfinelejudcţMureş, tel. 103. (013764)• Vîndapaitaracnt4camcrelinisatGrigorescu.

Tel 18-79-62. (008785)• Vînd apartament 2 caracTeînFlorcsti.str.Gh.

DojaBPNsc.4ap.32 (008797)• Vind garsoni eră confort 1 balcon închis+bcci,

sto.Răsârituluira. 106blM3 ap.Scaticr Mărăşti tel. 15-82-29dupâ ora 16.(008819)• Vînd garsonieră confort 2 cu îmbunătăţiri.

Informaţii la telefon 13-11-85 după ora 15.

• Vînd apartament 3 camere în zona str. Dorobanţilor. Tel 15-37-58. (026097)• Vîndapartament4camereultrafinisat)Zori]Qr.'

Tel 12-80-08. (026160)« Vind apartament 3 camcre şi garaj. Str. Vemis

nr.25,ap. 5,Mărăşti(026268)• Vmd4camere.Str.Dunăriinr.31,sc.n,et.2,

ap. 15.(026377)• Vînd2 camereconfort2 finisat Tel 12-78-96.

(026420) -• Vindapartament4camcrcmMănăştur.Tcl.42- 52-14dtţ*ăoia 17(013445)■ Vîndcasăavanlajos.TeL 13-9842 (013629)• Vînd garsoni eriStr.Buceginr. 14bl.Tl ap.50, cartier Mănăştur. (013693)• Vmdapartamentcu4camereconfortl,etaj2,

încălzire cu gaz metan, cu telefon, în comuna Apatoda, deasupra fanmddlnfonnaliilatcL23- 14-97 după ora 17(013715)• Vînd apartament 1 cameră în str. Calea

Mănăştur nr. 91 ap. 93. Informaţii tel. 41 -04-22 ore 19-21(013778)

Caut de închiriat 2 camere. Tel. 1446-83. (008131)« Caut deînchiriat garsonieră. Tel.4145-58.

(008133)• Famihedecreştinianiericani.lucrindcuo

organizaţie de caritate, căutăm de închiriat pentru unansaumaimult,casăcu4camerc,cutekfonîn Gheorgheni sau AndreiMurcşanu,Tcl.41-29-79

• Fanuliecăutămsăînchiriempentruunansau mai mult, apartament cu 4 camere, cu telefon, la etajull,înGheorghemsauAndreiMurcsanu.Tcl. 41-29-79.(008686)• Student grec, caut dc închiriat apartamcnt2-3

camere, mobilat, cu telcfon,în Grigorescu sau Zorilor. Tel 1841-69 orele 10-13 si 17-21. (026346)• Caut de închiriat apartament cu 2 camere,

mobilat, cu telefon, preferabil Plopilor. Tel. 41- 0542între orele 17-21 (013734)___________

DIVERSE

•Vmdu-gcntI)adal.ibcrtal993şiRcnaiit5dx^l988,1600cmcfoarteavantajos.Tdl8-30-83.(026381)

■CumpărpeseGolf2.Tdl3-63-23(026<17)• Vîndcombinâa£iicolămasadc2 metri, piese

VW Jetta,tapi|erieDaciaejcecutatăpcntiu export, plugcu3 Inţiiţc mici. Tel 24-20-29. (008836)• CumpărRenault 18Brcakncmmalriculabilsau

caroserie. Informaţii tel 15-09-86.(026436)• Vînd pui collie şi maşină spălat Albalux. Tel. 18-61-63.(008857)

Vind PC386DXAEG. Tel 19-76-58.(026335)

• SC Cluj-Tours organizează excursii în Polonia, oraşele Warsowia şi Krakowia. Pktarein6ecarejoi(lin»ftcaţA.lnformaţiişi înscrieri la magazinii Marilia din P-ţa M. Vitcazunr.30tdefon43-23-06.GlidGabi. (008790)

* Casă deamanet şi consignaţie bijuterii, îngrijim copii şi asigurăm curăţenie la domiciliul dientiiiişi la sodctăţicomerdalc. Td43-W-91ordel0-l7. (000100)

• Guidstribiitorsucuri naturale,cumaşină. Tdl8-03-85, seara. (026314)

• Vîndapaiia!.vni2 eamereînstr.22 Decembrie nr. 137 ap. 81 blM4sc.2 el7(008844)

• Vînd urgeat apartament trei camere str. Plopilor. Tel.42-06-38 (008853)

CimpărrqKrfritre;Tdl2nm)9. (026419)Vinddouăfotolii, masă şi banchetă pentru

cabane sau grădină din răchită, lucrate manual. Tel. 16-86-83. (008813)

linconfabilitalc.Tel.15-90-14(013552)Fabrică dc mezeluri romăno-germani

angajează maistru, inginer -şefdc tură, specialişti afumare tianşatori, lucrători cutter, lucrători la maşina dc umplut. Informaţii tel. 4144-99 (008745)• Angajăm tînări cu experienţă în domeniul

evidenţei primare contabile, Gnăr cu cxperienţăîn domeniul electrotehnicii, posesor carnet conducere catcgoriaB. Tel. 19-04-09:43-80-28. (008861)

• Zdrobiţi de durere şi în veci neminguaţî anunţămiiratarcadimiatâînriua le i i îmi 1996la numai 40deaiiaiiâHiiiinostrufu, fratCjCiminafţiuncliin^PUIUBUSUIOC Fanilaîndtrcrati(008854)

• Cunuredurereînsuletanui^ămmoartea fdgcrafoarcaiiijitiiui nostru tata, socru? buicMOR/\RUŞTKFAN,mviretade72ari fnmomiîntareavaaveak)cmarţi,14mal99^ ora 13 de la Capela Nouă a Cimitir Jui Manăştur.OuimczeusăJodtnascaîiipact.' Rareş,l^ii,VwricaşiIj\iuJurca. (0088M)

* CulacriniînocNşiadincădirere,pentratotdeauna nemîngiiaţi, anunţăm moartei scum ptiii nostru soţ, tată, socru şi buric MUREŞAN VASILE, la numai 64 ani.innwrnirtareavaavealocincomunaFeleacii ladatadcl3mail996,ordcl4.Dunneasr»l odihneascaînpace. Famffiaîndifferată; sofia Ikaiu,copjiVas^ş>lirceacu«ipieI«ii^? Monica,nepoţiiIs;ibdaşiCaius.(008866)

* împartaţim durtrta colegă noastrelfeam Rus în aceste momenfegrdepridniitede nnartcamamddia9.CoteşiddaSUTAQii. (008815)

durere prin pierderea scumpul ii nostru cumnat şi und i VASILE FÂRC AŞ. Sincere condoleanţe. Horea, Tilia,Mar4,Felitiin,CorinaşVliidimir.(008856)

• Sntcmalaturidcvoi,drajjcopiiMirceiţi Moricynmarcadirerepridniilă ic moartatatiJii^socniiiviistni drag. Iamiîu Iînea.

* Condoieanţe colocatarei noastreHta® Panta,la trecerea în ncEn(ăasoţiiu.Vedi« (Snstr.lluReanr. 10.(926380)

• AutrecuilOaiidedndscunţMnoastnsoţie, mamă, soacră şi bunică MARIA PU'|lNFJXJatrccutînetenitatc.I)iinnczci^ c (xS hncască înp;tcc. I'aniilia (OOS.329)

• Pios omay u dragii ii nostru ing. CO.MANGHEORGHE la împlinirea a 10 ani de la plecarea sa dintre noi. Dumnezeu să-l odihnească. Soţia şi lit(008865)

•Azistîmplinesc4amdcdndm-apăriildragmeasoţic,BAaUELENA.PiosonB9ii Soţ iiloaC(026339)

• T rd ari dela trecerea înnclînţăadras® noastre fiică şi soră BOCHIŞ RODICA (MOIJXJVANJ.Deandnfrapariital*^111 urm ă lacrimi şi durere. Nu te vom nidodata. Părinţii şi surorile cu familiile. (9137*4) J

Page 7: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

7 j luni, 13 mai 1996 PUBLICITATE sfMBĂrABm 9 i l d e " c iu jU “

y -

Fondurile mutuale din România se confruntă în prezent Cu o serie de probleme comentate pe larg de către presă. Fără a nega

seriozitatea acestor probleme, fondurile enumerate mai jos doresc să vi se adreseze pentru a vă asigura pe dumneavoastră, investitorii

români, că fondurile mutuale continuă să fieo alternativă investiţională viabilă.

Toate fondurile mutuale enumerate mai jos se străduiesc să investească banii dumneavoastră cu cât mai mult profesionalism;

Toate aceste fonduri mutuale aderă cu stricteţe la reglementările şi instrucţiunile emise de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare;

Pentru alinierea la standardele internaţionale şi pentru dezvoltarea lor în condiţii de deplină transparenţă şi legalitate, fondurile mutuale româneşti şi-au propus înfiinţarea unei uniuni profesionale; o astfel de uniune va contribui la stabilirea unor reguli de concurenţă loială şi la eliminarea oricăror abordări ambigue sau neînţelegeri legate de reglementarea industriei fondurilor; ■ .

Ca o strategie comună, fondurile care au fost nevoite să reducă valoarea titlurilor de investiţie aliniindu-se la o formulă de calcul aplicată pe plan european au stabilit modalităţi de compensare pentru investitorii lor;

Manifestându-se buna credinţă şi disponibilitatea pentru o deplină transparenţă, fondurile uniunii pun la dispoziţia 'dumneavoastră toate informaţiile privind starea generală bună a acestei industrii.

Pentru aceste informaţii aveţi la dispoziţie următoarele numere de telefon:

ARDAF (064) 41.45.81 , . ;Armonia (01) 322.32.75 - 'Credit Fond (01) 633.14.27 \ .Fondul de Comerţ Exterior (01) 312.82.62 ‘Fondul Naţional de Investiţii (01) 330.54.70Fondul Român de Investiţii (064) 19.66.73 v ,Investor (01) 311.11.95 Octogon (064) 15.72.13 Solidaritatea (041) 83.13.21Transilvania (064) 19.59.25 \ f

Fondurile mutuale din România sunt decise să investească cu chibzuinţă banii dumneavoastră, menţinând un echilibru între risc şi siguranţă. ' : '

(760393)

Page 8: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

ADEVARUL SPORT luni, 13 mai 1996

Campioana se decide mîine la Cluj-Napoca

Splendid succes clujean, sîmbătă în sala “Lucian Grigorescu” din Capitală, în cadrul meciului cu nr. 3 al finalei Campionatului Naţional de baschet masculin. “U” SM Invest a reuşit să învingă, după o dispută de un extraordinar angajament, pe Steaua cu scorul de 63-62 (33-35). Cum anticipam (e drept mai mult cu" sufletul) în cronica partidei a Il-a a finalei, cîştigată de Steaua cu incredibilul scor' de 94-73 pc terenul clujenilor, că nu s-a întîmplat o tragedie şi finala se joacă în continuare, iată că elevii lui Gheorghe Roman şi Dragan Petricevic, orgolioşi cum îi ştim, s-au mobilizat exemplar, achitîndu-le steliştilor poliţa în propriul fief. Revenind la meciul cu nr. 3, a fost unul în care miza a influenţat vizibil prestaţia ambelor echipe, greşelile de tehnică şi ratările, inclusiv la “ libere”, fiind prezente mai tot timpul, dar evoluţia captivantă a scorului, dîrzenia cu care s-a luptat pentru victorie, au dat o maximă atractivitate disputei. Mai lucizi, beneficiind de inspiraţia a doi fundaşi care au “limpezit” jocul (i-am numit pe Horia Rotam şi Atila Vereş) şi de doi solişti sclipitori, Tiberiu Sebestyen (cel mai bun de pe teren) şi Mircea Cristescu, clujenii au fost mai mult în 'prim planul întrecerii,-pe carc au dominat-o în finalul ei, cîştigînd, chiar dacă la o diferenţă minimă, absolut pe merit. Au fost 12 egalităţi,.prima în min. 5 (8-8), ultima în inin. 36 (54-54), cînd Steaua a recuperat de la

45-54, cel mai mare avantaj al lui “U” din acest joc. într-un final dramatic, după ce “U” a condus cu 59*54 (min. 38) şi 63-60 (min.40), bucureştenii au beneficiat, prin Ştefan şi Păun, de patru aruncări libere înscriind doar cîte una, punînd astfel capăt emoţiilor clujenilor. Victorie superbă, pentru carc întreaga echipă merită sincere felicitări, ce pe măsură se cuvin şi antrenorului Dragan Petricevic, pentru modul în care şi-a condus “trupa” la izbîndă. Cele 125 de puncte ale partidei au fost realizate de: ■ Sebestyen 22, Cristescu 17 (3x3), Săftescu 10, Rotaru 5, Boian 5, Vereş 4 (1), pentru “U”, respectiv Păun 23(4), Ştefan 12, Tănase 8(2), Voinescu 10(2), Barbu 5, Popescu 4. Au condus excelent, o partidă d ific ilă , E.Poenaru (Bucureşti) şi D. Roşea (Oradea). Un cuvînt de bine şi urarea de grabnică refacere lui Dorin Pintea (fisură la braţ), marele absent din această dispută, excelentul pivot avînd o contribuţie decisivă la realizările de pînă acum a echipei. Meciul cu nr. 4, derulat duminică, s-a încheiat cu scorul de 90-76 (la pauză 49-38), în favoarea Stelei. Amănunte în ziarul nostru de mîine.

Mircea Ion RADU »**

Vineri, în meci decisiv pentru rămînerea în Divizia A, SOCED a învins, în Capitală, pe Carbochim cu 67-54 (34-28)..La scorul general 'de 4-3 pentru SOCED, clujenii au retrogradat în “B” alături de West Petrom Arad. Păcat ...

BRAVO, SILCOTUB!în Ţara Fiordurilor, la Skien

(unde mica prinţesă pe atunci a gimnasticii mondiale, Nadia Comăneci a devenit la 13 ani regină a Europei), sîmbătă s-a consumat actul doi al competiţiei europene fem inine “Cupa Oraşului” (“City-Cup”).

Se părea că avansul de opt puncte luat prin victoria în prima manşă, disputată la Zalău (23- 15) va fi suficient pentru un succes fără probleme. N-a fost deloc aşa. Blondele norvegience au luptat cu o dîrzenie' teribilă"

pentru a reface diferenţa dc goluri şi de a-şi adjudeca trofeul, sp rijin ite ş i ,d e un arbitra j “răhăţesc” al unor lituanieni al căror nume nu-1 mai rostesc, care au fost foarte severi cu zălăuancele noastre şi îngăduitori cu norvegiencele. Truda lor disperată şi ajutată de arbitraj era să se împlinească spre finalul partidei cînd scorul era de 26-17 în favoarea lor, dcci un avans de 9 goluri.

Numai că fetele lui Gheorghe Tadici nu şi-au spus ultimul

cuvînt şi au refăcut diferenţa de 8 goluri, într-un final dramatic întîlnirea încheindu-se cu scorul de, 27-19 în favoarea formaţiei norvegiene Gjerpen dar trofeul rev en in d ' fo rm aţie i; noastre Silcotub, care a înscris un număr mai mare de goluri în deplasare. Şi în timp ce norvegiencele s-au prăbuşit la pămînt ca secerate de nereuşită, fetele lui Tadici au încins o horă a bucuriei. Bravo Silcotub! Felic itări pentru frumosul succes!

(r.v.c.)

RUCBY,“V” 16 FEBRUARIE A PIERDUT CURSA PENTRU CUPA

• “U" 16 Februarie - “U” Remin Baia Mare 14-40 (14-7) •

Pentru echipele de rugbi din campionatul intern, “Cupa României” ' a devenit o povară. Obligatorie fiind participarea, nu toate echipele au posibilităţile financiare de a duce pînă la capăt a asemenea campanie.

“U” 16 Februarie nu este o echipă bogată. Ba, din contră. Aşa se explică înfrîngerea din partida de sîmbătă cu “U” Remin Baia Mare contînd pentru ultima etapă din faza calificărilor pentru “Cupa României”, desfăşurată în chiar fieful rugbiştilor clujeni. Ei s-au prezentat la meci ca “viţelul la tăiat” aşteptînd, cu nerăbdare am spune, terminarea celor 80 de minute de joc şi odată cu ele, ieşirea din competiţie.

Poate a fost doar o impresie, dar ne îndoim. Deşi, scuze pentru usturătoarea înfrîngerQ s-ar putea găsi. Clujenii erau văduviţi de prezenţa lui Gontineac, Flutur şi Maftei, aflaţi în pregătiri cu “naţionala”, în vederea pregătirii partidei cu Polonia.

Cei care au deschis scorul au fost oaspeţii, dar clujenii au trecut facil la cîrma jocului şi au încheiat repriza în avantaj: 14-7. A urmat o a doua repriză ... de vis (urît!), în care clujenii nu au mai înscris nici un punct. în schimb au încasat cinci eseuri, din care patru transformate. Nu ţinem minte să fi văzut o asemenea repriză la Cluj. Dar, vorba aceea, mingea e ... ovală.

Poate de aceea nici nu mai dăm formaţiile aliniate în teren. Au jucat 15 jucători de fiecare parte, iar băimărenii au efectuat şi două schimbări. \

Au marcat: Crăciun (două eseuri) şi Surdu (două transformări) pentru “U” 16 Februarie: Frîncu, Dumitru, Ungur, Lucaci, Bucur, Duma (eseuri) şi Soare (5 transformări) pentru “U” Remin Baia Mare.

A arbitrat Costel Toană din Craiova.Cristian BARA

r r

....M W

. ; ‘ V , . /M i i i r f f c f i i i w i * ' î -1 ‘ j

? c1 iIV

Ca şi în fotografie, băimărenii au părut mai numeroşi pe teren decît clujenii.

F oto: N .P E T C U

Ancheta noastră

Cluburile sportive clujene între m ărire si decădere• astăzi Asociaţia sportivă “DACIA CARBOCHIM” Cluj (II)

- Care este dotarea, baza materială?- Treaba nu-i tocmai simplă. Legea sponsorizării

nu ne dă voie să ne întindem prea mult., Sîntem modeşti în dotarea materială. Din tarifele care ar trebui să le acordăm sportivilor, în special celor de performanţă, mergem cu puţin peste jumătate. Să vrem şi nu putem mai mult Jucătorii, prin valoarea lor, prin rezultatele lor ne fac cea mai bună publicitate. O societate comercială care se respectă trebuie să cheltuiască sume impresionante pentru publicitate. Un spot publicitar de un minut, la televiziune, costă. Or, cu aceşti bani am putea susţine două, trei meciuri ale echipei de baschet de exemplu. Noi bază sportivă proprie nu avem, plătind chirii pentru terenuri de fotbal şi săli. Nu dispunem decît de o sală pentru antrenamentele echipei de box, aflată în incinta fabricii. Dar noxele industriale nu permit un asemenea lucru, un asemenea amplasament. După cum nu permit nici desfăşurarea unei activităţi sportive. Dar este tot o formă prin care încercăm să ne menţinem, să mai facem economii.

- fn medie, la cît se ridică cheltuielile?Virgil Hedeşiu: Nu aş putea să vă dau cifre

exacte. în orice caz, nu mult, nu ne putem permite sume mari. Să iau fotbalul, în medie cam 200.000 Ici cînd jucăm acasă, sub 180.000.lei în deplasare. Avem în dotare un autocar, nc scuteşte de plata transportului, dar plătim motorina.

Onorica Crişan: Suma prevăzută din acel 5%’ carc revine din Legea sponsorizării este foarte mică. Proccntul ar trebui să fie mai mare. Mai mult chiar. Din sumele alocate sportivilor nu ar trebui să sc reţină impozite. Noi sîntem o asociaţic sportivă nonprofit. Trăim practic din sponsorizări. Eu, pentru

un meci cîştigat acord unui sportiv sau echipei premii. Acest premiu eu trebui să-l impozitez. Nu mi se pare corect. Apoi, indemnizaţiile de efort, şi ele se supun im pozitării. Dacă nu ar fi sponsorizările, nu ştiu cum ne-am descurca.'

- Am putea să Ie amintim?- în campionatul de fotbal pe secţii ne-a ajutat

SC Iris SA. La nivelul echipei de baschet ne-a ajutat Fondul Român de. Investiţii, administrat de CIRO. La nivelul la care şîntem doar baschetul are audienţa în .rîndul sponsorilor. Şi, foarte timid, boxul.

Onorica Crişan: Avem şi un sponsor stabil, din Aiud (!). O firmă particulară care prin domnul Chcţan nc achită lunar 150.000 lei/ Un sponsor corect, la zi.

- SC Carbochim este în relaţie cu foarte mulţi parteneri din străinătate. Nu v-aţi gîndit la o sponsorizare cu aceştia?

- E o posibilitate, ne-am gîndit la ea. Deocamdată să săltăm noi. Am speranţe din partea domnilor M ircea Barna şi Matei Ruhring, foşti mari baschctbalişti ai lui “U” Cluj. Sperăm să le materializăm. Pentru noi este o performanţă să-i ai la lotul naţional pc Florin Lăpuşte (juniori) şi Grunwald (tineret). . . '

- Ca o ultimă întrebare, cum vedeţi activitatea sportivă la nivel de societăţi comerciale?

- Nu Ic întrevăd un viitor luminos. Cele care depind dc societăţile comerciale o vor duce din ce în cc mai greu. Fără o revigorare a societăţilor comcrcialc în sine nu sc va putea vorbi de sport de performanţă.

Demostene SOFRON

Pentru prima oară la noi în tară

CAMPIONATUL EUROPEAN DE KARATE TRADITIONAL.

» Karateka români la un înalt grad de măiestrieSîmbătă, în Sala Polivalentă

din Bucureşti au început în trecerile ' finale ale campionatului european de karate tradiţional. Organizată pentru prima oară la noi în ţară, competiţia se bucură de prezenţă unor înalte personalităţi ale acestui sport, interzis, după cum se ştie la noi, pînă în 1989. Graţie eforturilor depuse de România, precum şi a recunoaşterii înaltului grad de pregătire a karateka români, în Capitală au sosit 300 de sportivi din 29 de ţări de pe continent. Sînt

programate competiţii la Kata, Kumite şi Em bu.:

în prima zi a întrecerilor, România s-a calificat pentru finale la Kata feminin cu Mihaela Bugaciu şi Embu masculin (Pavel Vancea - Alibi Oradea şi Cătălin Pruteanu - ' C onstructorul H unedoara). D um inică, numeroasa asistenţă a putut urmări o valoroasă demonstraţie ă lui Sensci M ishyiam a, preşedintele Federaţiei In ternaţionale de K arate Tradiţional.

- r.v. -

HANDBAL HANDBALISTELE CLUJENE

VIZEAZĂ ÎNALTA SOCIETATESăptămîna trecută divizia

sccu n d ă ş i-a în c h e ia t întrecerea, fiind cunoscute cele patru echipe carc vor lupta pentru a accede în D iv iz ia A. D eci e leve le a n tre n o ru lu i G h e o rg h e M ărgineanu, handbalistele de la “U” , fruntaşe în scria D, sc vor bate pentru cele

două locuri care asigură din toam nă prezenţa pe prima scenă, a lături dc C etatea T g .N e a m ţ ( s e r ia A ), A rpechim Piteşti (seria B) şi Textila Sebeş (seria C). Turneul dc prom ovare se va derula în C ap ita lă în p e r io a d a 17 -19 m a i. Succcs!

i u p a

pentru echipeComisia judeţeană de şah în

colaborare cu Asociaţia Surzilor filiala Cluj, organizează campionatul municipal de şah pentru echipe. Şedinţa tehnică va avea loc joi, 16 mai, ora 17, la Clubul Asociaţiei Surzilor, strada general V asile M ilea (fosta Dostoievski) 74. Echipele vor fi formate din cîte şase jucători, avînd patru rezerve. Programul de joc va fi stabilit la şedinţa tehnică.

Dem. SOFRON

COMPLETARE LA MEMORIALUL “ ION MOINA”

Reporterul care a relatat despre recenta în trecere atletică Memorialul “Ion Moina” a omis cîteva elemente semnificative-, fapt ce ne determină să aduccm completarea de faţă: '

• La întreceri au participat, pe probe, 368 de concurenţi, aparţin înd de 32 de cluburi sportive din 16 localităţi ale ţării.

• C oncurenţilor clasaţi pe primele locuri le-au fost oferite - prin prof. Mircea Bunea - premii în valoare de 600.000 Iei.

(v.r.)

' t“GREII” SI-AU

DESEMNAT MUSTIIîn acest an, sportul cu chimonoul

alb cunoaşte competiţii de mare răsunet Mai sînt doar cîteva zile pînă la campionatul european al fetelor (Olanda), apoi întrecerile olim pice de la A tlanta ş i campionatele mondiale bat la uşă. Firesc, ca toată lumea să se pregătească cu mare intensitate şi să “dea tot ce poate”, cum se zice.

Sîmbătă, Ia Sala Armatei din municipiul Cluj-Napoca, au început meciurile etapei zonale (masculin/ fem inin), competiţie care v a desemna Analiştii din Transilvania la finala-republicană. în prima zi au intrat pe tattami “greii”.

La fete, categoria 72 kg. au urcat pc podiumul învingătoarelor Claudia Popa (U - C.S.M. - A RDAF Cluj), Raluca Păscute (AS Parîngul Lonea) şi Boşa Iudith (ASA Tîrgu Mureş).

La băieţi, categoria 95 kg., primele trei locuri au fost ocupate de Arcadie Marinaşi (CSM Arad),Alin NĂSĂUDEAN (U - C.S.M.- ARDAF Cluj) şi Tudor Potcoavă (ASA Tîrgu Mureş).

Dum inică s-au desfăşurat disputele la celelalte categorii de greutate. Pînă la închiderea ediţiei nu au fost com unicate toate rezultatele. Vom reveni cii amănunte în ziarul nostru de luni.

Radu V ID A

Ştiri - Informaţiii - i

Volei: “Cupa 1 Iunie”Este organizală de CSS Viitorul

Cluj (profesor Vasile Pop) şi Şcoala 10 (profesoară Lucia Cojocaru). Iau parte echipele- de copii ale CSS Viitorul şi Şcoala 10, clasele V - VIII, jucîndu-se pe categorii de virate. în total un număr de 14 echipe ce-şi dispută atractive premii, în trâ competiţie ce se va încheia la 1 iunie. Dincolo de atractivitatea cupei, posibilitatea celor doi tehnicieni de a descoperi în rîndul copiilor noi talente, de a-i atrage spre un sport, voleiul, ce cunoaşte în Cluj frumoase momente. : ;

Şah: campionatul municipal de şah

Page 9: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

SPORTADEVĂRULde CBm

5 ^ J ^ S Â T I0 N A L Â DE FOTBAL RETROSPECTIVA EDIŢIEI 1995-1996 (!)

b GRABĂ... NE JUSTIFICATĂPe prima scenă fotbalistică a ţării cortina finală a “picat” sîmbătă

20 aprilie după ultima, etapă, a 34-a. A fost o ediţie zbuciumată, sacrificată'pentru necesităţi de “ordin superior” (a se înţelege cerinţele exagerate legate de echipa naţională), cu patru etape din retur adăugate celorlalte 17 din tur, etape desfăşurate, ca şi cele mai multe din minireturul de 13 etape, în autentic sezon hibernal, cu gazoane îngheţate bocnă şi mormane de zăpadă pe margini. A venit, în plus, acea programare frenetică ş i ... besmetică, prin etape sîmbătă-miercuri- sîmbătâ, fotbaliştii fiind storşi de vlagă precum Iămîia. La minireturul înghesuit s-au adăugat şi două “ferestre” nesemnificative, partidele amicale ale naţionalei cu Iugoslavia (la Belgrad) şi Georgia (la Bucureşti), prilej benefic de tras sufletul pentru echipele care n-auavut convocaţi jucători la lot.

Toată cinstea şi consideraţia pentru Puiu Iordănescu şi tot ce a făcut şi face pentru pregătirea competitivă a naţionalei României, dar în privinţa modului cum a fost sacrificat şi înghesuit campionatul, orice amendamente şi justificări ar fi aduse, ele nu au acoperire. Am vrut să “ieşim în faţă” încheind primii pe continent campionatul intern. Ce folos cu graba inutilă, criticată chiar de unii tricolori, din moment ce piesele de bază ale naţionalei sînt, tot stranierii ce activează pe alte scene ale Europei, unde campionatele încă nu s-au încheiat . (şi exemplul cel mai elocvent îl constituie cel al Spaniei, unde îi avem ca titulari de bază pe Gică Hagi, Gică Popescu şi Răducioiu,

plus rezervele Gică Craioveanu şi Ovidiu Stîngă). De luni 13 mai lotul lărgit al tricolorilor se deplasează pentru o pregătire centralizată în Austria, numai că din lot vor lipsi piese de bază, majoritatea celor convocaţi la lot fiind din ... ţară. Liniştit puteam prelungi încheierea campionatului cu măcar două sâptămîni şi în acest context nu eram obligaţi să jucăm pe terenuri imposibile şi în ritmul sufocant impus de vrerea celor de sus, de la federaţie. Tributul cel mai greu l-a plătit formaţia F.C. Inter Sibiu, care dintr-o echipă care în tur era una de mijlocul clasamentului a ajuns să retrogradeze, alături de ultima clasată, “Poli” Iaşi, care n-a reuşit să ţină ritmul campionatului, prezenţa ei pe prima scenă fotbalistică a ţării fiind o simplă aventură, de un sezon, aventură soldată cu reîntoarcerea la galerele eşalonului secund.

Am considerat-necesară această scurtă digresiune înainte de a trece prin reflectorulanalizei cele 18 protagoniste ale ediţiei, încheiată recent după o desfăşurare în ... forţă. Nu ne vom extinde la analize sofisticate şi încărcate cu sumedenie de date statistice. Ne vom rezuma Ia esenţial şi semnificativ, în concordanţă cu spaţiul tipografic rezervat paginilor de sport. O singură abatere de la regulă a vom face atunci cînd în “colimator” va fi luată echipa noastră de suflet şi tradiţie - “U”! încheiem amintind că la ora actuală marea majoritate a echipelor sînt în vacanţă, una binevenită. Altele, cu jucători la lot, n-au rupt-o cu pregătirile, respectiv au susţinut unele “patrulatere” pentru verificarea “noilor sosiţi” sau simple amicaluri, cu rezultate nesemnificative. Un şmotru mai consistent se prevede pentru cele două echipe care au fost înscrise în competiţia de vară Cupa UEFA- INTERTOŢO, formaţiile Universitatea Craiova şi Dinamo Bucureşti.

(va urma)Victor MOREA

FOTBAL INTERNAŢIONAL

DIVIZIA A DE FOTBAL - 31 Seria I: UN PUNCT DIFERENŢA ÎNTRE PRIMELE CLASATE Seria a ll-a: STĂTU QUO DE ACELEAŞI 5 PUNCTE

Tîrgoviştenii au pierdut în fa ţa “tractoriştilor” braşoveni în timp ce brăilenii au cîştigat anevoios, la limită, acasă şi drept urmare distanţa dintre primele clasate în seria I s-a redus la un singur punct. Apele se vor limpezi în etapa viitoare cînd are loc derbyul seriei între cele două pretendente, avantajaţi fiind tîrgoviştenii care joacă p e teren propriu (eventual se vor învolbura dacă gazdele vor rata desprinderea). în seria a ll-a se menţine acelaşi “stătu quo” între Jiul şi Foresta, ambele obţinînd victorii sîmbătă: Jiul acasă, Foresta în deplasare. în altă ordine de idei a fo s t o etapă cu productivitate ridicată în privinţa golurilor marcate, 69 în total (39 în prima serie, 30 în a doua).

• SERIA I: Dacia Piteşti Poiana Cîmpina 3-0, Dacia Unirea Brăila - Dunărea Călăraşi2-1, Dunărea Galaţi - Metrom Braşov 3-0, Tractorul Braşov - Oţelul U Tîrgovişţe 1-0, Steaua Mizil - Portul Constanţa 9-2 (un scor rar întîlnit), Electroputere Craiova - Gloria Buzău 1-3, F.C. Oneşti -A R O . Cîmpulung 5-0, Metalul Plopeni - F.C. Caracal3-1 şi Cetatea Tg. Neamţ - Rocar. Bucureşti 5-0.

CLASAMENTUL1. Oţelul U. Tgv. 31 69-282. D.U. Brăila 3151-243. Tractorul 3137-334. Metrom 31 40-335. Gloria Buzău 31 44-41

12. M. Plopeni 31 30-3413. ARO C-lung 31 24-37

40403937363232

6. F.C. Oneşti7. Dacia Piteşti8. Elcctroputere9. Rocar10. Steaua Mizil11. D. Călăraşi

44-3441-4041-38 34-46 37-4942-42

6160515050474644434240

14. Cetatea 31 39-3715. Poiana 31 34-4516. Dun. Galaţi 31 27-33.17. F.C. Caracal 31 36-4618. Portul 31 37-66

ETAPA A 32-A: Poiana- F.C.Oneşti (1-2), ARO- Electroputere (0-2), Portul - Dunărea Galaţi (0-1), Gloria Buzău - Steaua Mizil (1-1), Rocar - Dacia Piteşti (1-2), F.C. Caracal - Cetatea (1-3), Dunărea Călăraşi - Met. Plopeni (0-1), Oţelul U - Dacia Brăila,(0- 0) şi Metrom - Tractorul (0-1). în paranteze rezultatele din tur.

• SERIA A II-A: Unirea Alba Iu lia - Foresta Fălticeni 1-3 (Luca pentru gazde, Gheorghe de două ori şi Ene pentru oaspeţi au to rii go lurilo r); C F R Timişoara - M inerul M otru 4- 0 (au înscris: Stoican, Florescu, P. N arcis din penalty şi

Demianovici); U nirea Dej - . O lim pia Satu M are 2-0 (am ănunte în cronică); F .C . Vîlcea Rm. Vîlcea - F.C. Bihor Oradea 1-1; ÂSA Tg. Mureş - M inerul Z latna 5-0 (revanşă pentru înfrîngerea din tur; goluri date de ‘Stanciu două, Gabor,. Nanu şi Botczan); Jiul Petroşani - C o rv inu l H u n ed o ara 2-1 (Baicea şi Cioabă, ultimul din penalty, au înscris pentru gazde, Botezan pentru hunedoreni); F*C.

" Bucovina Suceava - CSM Reşiţa 2-0 (şi B ucovina, revelaţia returului, a mai urcat două locuri în clasament); F.C. M aramureş Baia M are - Gaz Metan Mediaş 4-1 (Negrea şi Oană, ambii cîte două goluri, au înscris pentru maramureşeni; C. Somfălean pentru medieşeni, care au ratat în penultimul minut un penalty prin Albu); Gloria Reşiţa - U.T. Arad 2-1 (au marcat David şi Decuseară, respectiv Stefeligă).

CLASAMENTUL

15. Gloria R. 31 26-54 3716. Min. Zlatna 31 40-40 -3517. F.C. Bihor 31 32-67 3018. FC Vîlcea** 30 26-67 21

*CFR Tim işoara estepenalizată cu 3 puncte.

** Echipele Minerul Motru şi F.C. Vîlcea au cîte un joc mai pu ţin , pen tru că în etapa anterioară vîlcenii nu s-au putut deplasa la Motru din cauza unui accident suferit de autobuzul cu care se deplasau, aşa că partida dintre cele două echipe va fi reprogramată.

ETAPA a 32-a: Foresta - F.C. Bucovina (0-1), CSM Reşiţa - Jiul (0-1), Minaur Zlatna - Unirea Dej (1-1), Corvinul - ASA (0-4), U.T. A. - Unirea Alba Iulia (2-3), Gaz Metan - Gloria Reşiţa (2-2), Minerul Motru - F.C. Maramureş (1-4), FC. Bihor - CFR Timişoara (0-3) şi Olimpia - F.C. Vîlcea (1- 2). în paranteze rezultatele din tur. . . ‘

Victor ROMAN1. Jiul2. Foresta3. ASA Tg. M.4. Bucovina..5. U.T. Arad '6. Unirea Dej7. Gaz Metan8. CFR Tmş.*9. CSM Reşiţa10. Corvinul11. Olimpia12. Maramureş13. Unirea A.I.

31 56-16 31 47-27 31 53-32 31 46-46 31 53-32 31 51-37 31 39-33 31 44-39 31 42-37 31 41-40 31 43-48 31 40-51 31 44-47

14. Min. Motru**30 27-37

6762525049484746464141 >414037

Finala Cupei AnglieiCANTONA - LIVERPOOL 1-0

Sîm bătă, pe gazonul catedralei fotbalului englezesc, celebrul stadion Wembley, în faţa a 100.000 de spectatori, a familiei regale, a avut loc actul cel mai important din ţara care a dat viată fotbalului modern: FINALA CUPEI ANGLIEI. La sta rt, două din cele mai galonate formaţii ale fotbalului insular: M anchester United (sau "dracii roşii” cum li sc mai spune ju că to rilo r) şi Liverpool (sau "cormoranii”, porecla celor din marele oraş- port al Angliei). Era cea de-a 115-a finală a competiţiei care su sc ită un enorm in teres, slujba finalei fiind oficiată, aşa cum am mai spus, pe cel mai celebru stadion al Angliei.

Partida, urmărită pe micul ecran, nu poate fi povestită în genul unei obişnuite cronici sportive, cu filmul meciului, pe minute şi secvenţe aparte. Se poate spune că partida a alternat în multe momente între sublim şi ... obişnuit dar că în totalitate a fost un meci care merita a fi vizionat. Am asistat la ceea ce poate fi numit ca m etaforă la un fo tbal- geom etrie , respectiv la geometria fotbalului, ambele formule adaptate la un meci de cupă în care parcă regulile generale sînt altele, diferite de partidele de campionat. A fost un meci de mare luptă în care m ăiestria tehnico-tactică a celor două protagoniste s-a conjugat, firesc, cu momente de. adevărate bîlbe, un joc pe contre, cu garda deschisă, de pîndă a greşelilor pentru a fi. sancţionate şi valorificate. în sf îrş it, un meci" în care realm ente acea tactică a jocului, ieftin la ofside a fost anulată. .

De două ori; la începutul prim ei reprize şi a celei

secunde, "diavolii roşii” au avut iniţiativa şi ar fi putut să se desprindă dacă nu ratau ocazii mari de gol. Numai că de fiecare dată, scăpaţi din presing şi acţiuni ofensive, "cormoranii” nu numai că au egalat, jocul dar au avut chiar şi un plus de iniţiativă, sterilă însă în fazele de poartă. Şi în timp ce fazele se derulau de la o poartă la alta tribunele, suporterii celor două echipe, cîntau adevărate imnuri în cinstea favoriţilor. Se părea, după sterilitatea fazelor de atac, că partida se îndreaptă spre prelungiri şi în cazul că scorul ar fi rămas alb şi după 120 minute de joc la rejucarea finalei (şi zău că mi-aş fi dorit să mai fiu martor şi la rejucare). Numai că în ultimul sfert de oră ambele echipe au forţat ritmul de joc şi cu 4 minute înainte de final, înghesuită, defensiva-"cormoranilor” a fost nevoită să acorde un corner, lov itu ra de co lţ a fost executată, la balonul venit spre punctul de 11 metri portarullui L iverpool a- boxat, cam defectuos, mingea a ajuns la Cantona (declarat cel mai bun fotbalist al ligii profesioniste engleze şi căpitan al "diavolilor roşii”) care cu un şut sec, la semiînălţime, a trimis mingea în plasă şi 1-0.

Manchester United reuşeşte, dincolo de event - campionat şi cupă - să cîştige preţiosul trofeu pentru a noua oară, record în materie în Anglia. Liverpool, care n-a fost cu nimic inferioară lui Manchester U nited i-a rămas doar satisfacţia platonică de-a evolua în Cupa C upelor, fiindcă Manchester United va aborda Liga Campionilor. Am urmărit un meci de neuitat.

Romeo V. CÎRTAN

FOTBALUL, F.I.F.A. S I DOLARIINu este o parafrazare a titlului

de film “P etro lu l, aurul şi ardelenii”. Este un adevăr ca re ,. de cîtăva vreme încoace, are implicaţii nebănuite: fotbalul, nu credem că mai este Cazul să o spunem, a devenit mai mult decît o religie, mai mult decît o politică de stat. A devenit un mod de

viaţă. Printre altele, cîştigarea titlului de campioană mondială de către Italia la Campionatul Mondial din Spania ’82, a salvat de la demisie pe preşedintele italian Giuseppe Spadollini.

O declaraţie a secretarului genera l a l U .E.F.A . Joseph Blatter, dată în numele F.I.F.A.,

CLUJENII L-AU PIERDUT PERITLI

După cc a apărat timp de un sezon poartă Iui "U" Cluj, dovedindu-se unul din cei mai constanţi jucători ai echipei, Zoltan Ritli a "divorţat" de şepcilc roşii întoreîndu-se la mai vechea lui dragoste, Olimpia Satu-Mare’

Vicepreşedintele Olimpiei, Tudor Stoica, a confirmat ştirea, spunînd că Ritli şi-a încheiat contractul cu "U" revenind acasă, unde în p rezen t se antrenează. C unoscu tu l goalkeepcr a refuzat o ofertă a Universităţii C raiova, dorind să pună um ărul la reconstrucţia Olimpici în viitoarea ediţie dc campionat. "Oricum, Clujul n-ar fi avut bani să-l ia pc R itli" , a mai adăugat vicepreşedintele sătmărean.

Mihai HOSSU

UNIREA DEJ - OLIMPIA SATU MARE 2-0 (1-0)

Ocupînd înaintea ultim elor patru etape poziţia a 8-a a clasamentului, se vedea clar că 'e lev ii lui N icolae Manea renunţaseră de mult să mai privească în sus, spre poziţiile frun taşe , acolo unde la un moment dat se părea că îşi concesionaseră poziţia. Nu-i vorbă, nici spre subso lu l c lasam entului nu-şi putea îndrepta privirea, altele fiind

' echipele ce se bat pentru asemenea locuri. Prin urmare, singura grijă a dejenilor era revanşa meciului tur. Şi dacă fotbalul ar fi fost poezie, am 11 putut spune că Unirea nu a găsit rima perfectă pentru acel 1-4 dc la Satu Mare. îmbucurător este însă faptul că jucătorii dau unele semne ale trezirii dintr-o aşa zisă astenic dc primăvară, începută taman în toamnă.

Primele minute ale partidei nu

aduc altceva în afara atacurilor purtate pe sens unic: spre poarta sătmăreană. Ceva combinaţii in te ligen te , ceva numere individuale reuşite; dublate de o dorinţă extraordinară de victorie sparg oarecum tiparele unui începui de joc din campionat. în minutul 15, la o pătrundere frontală în careu, Mitu este “îmbrăţişat” şi culcat în iarbă de către Ciontoş, Penalty executat inipccabil de Cristi Ivan, cei 11 metri fiindu-i insuficienţi lui Suciu pentru a spera măcar într-o atingere a mingii. Aceiaşi Suciu sc va revanşa însă la două, faze ulterioare: prima dală în minutul 20, la şutul bine plasat al lui Mitu, iar a doua oară, 8 minute mai tîrziu, cînd a scos miraculos de la rădăcina barei o “bombă” semnată Praţa. Cam accstca ar fi fazele notabile ale primei reprize.

în ceea ce priveşte al doilea mitan, el nu aduce nimic nou sub soarele D ejului în afara desprinderii gazdelor. în minutul 55, Costică O lariu îşi face “numărul” pe partea stîngă şi după ce încrucişează picioarele cîtorva adversari, centrarea sa este reluată imparabil, cu capul, sub bară, de către Florin Manca. Nici după primirea celui de al doilea gol sătmărenii nu par decişi să conteze în atac, singura loc preocupare fiind aceea de a muri frumos în apărare. în aceste condiţii, invitaţia spre poartă va fi onorată de Tămaş (min. 60) Moşuţ (min. 78) şi' Cristi Ivan (min. 85), prin tr-un şut ce întîlnindu-l pe Paul Mihai l-a lăcut pe acesta să nu se mai ridice preţ de vreo două m inute dintr-un buchet de păpădii. Cu toate acestea, al treilea gol, cerut cu insistenţă de tribune, nu a mai venit. Adevărul e că la 2-0 ratezi cu ceva mai multă uşurinţă. în fond, ceea cc contează sînt cele trei punctc obţinute, chiar dacă amintirea înfrîngerii din tur nu a

fost ştearsă pe deplin.Nu putem încheia fără a nota

evoluţia lui Vali Tămaş, acelaşi jucători cu travaliu deosebit . “Matco” demonstrează că s-a încadrat perfect echipei, ultimele sale jocuri ridieîndu-se chiar peste media echipei.

Jocu l nu a pus problem e deosebite dc arbitraj şi cu toate acestea “centralul" M? Ionescu şi-a dat în “petec” în cîteva rînduri.. La ccle două tuşe au oficiat C. Safta (Ploieşti) şi A. Iordăchescu (Ploieşti).

Au evoluat cchipele: UNIREA DEJ Ccclan-Tirchincci, Fărcaş, Praţa, (74.. Estinca), GhcrmarP- Tămaş, Ivan, Crcmcniţchi (80 Sâlăjean), O lariu-M anea (71 Moşuţ), Mitu. OLIMPIA SATU MARE Suciu-Ghcorglic Ciocan, Paul M ihai, L ucian C iocan, Ciontoş-Chiriloaia, Tcgcr, Iodi, Pop Dragomir - Bcrinde (54 Pop Vasile), Fabian (78 Ardelean).

în minutul 88 Costică Olariu a primit al doilea cartonaş galben, transformat automat în “ roşu”.

Mihai HOSSU

a început să facă înconjurul lum ii: “Pentru cam pionatul m ondial de fo tbal ce se va desfăşura în anul 2002, "F.I.F.A. va aloca (nici mai mult, nici mai puţin, n.r.) UN MILIARD DE - DOLARI!!!”

Ce să înţelegem din asta? UN MILIARD’ DE DOLARI!!! E mult, e puţin? Părerile, mai mult ca sigur, sînt deja împărţite. Dar nu ştim, dacă la o adică, nu ţine de bunul simţ să declari că pentru o rganizarea unui cam pionat mondial de fotbal sc .poate aloca fabuloasa sumă de UN MILIARD DE DOLARI. Să vă mai spunem ' că, în urma unor declaraţii făcute zilele trecute de guvernatorul Băncii Naţionale Mugur Isărescu, rezervele valutare ale României sînt de un miliard de dolari?

Poate sună patetic, dar acum, cînd în z ile le noastre mor milioane de oameni de foame, cînd SIDA nu ara încă un antidot (şi lista ar putea continua), cum poate FIFA aloca UN MILIARD DE DOLARI pen tru cîteva partide de fotbal. Cifra de UN M ILIARD. DE DOLARI ne sperie.

Unde se va ajunge? Caligul.i spunea acum sute de ani: “Oferiţi ■ plebei pîine şi jocuri în schimbul liniştii!”.

Sc pare că anii care ne aşteaptă nu ne vor oferi d e c ît... jocuri.

Cristian.BARA

Page 10: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

ADEVARULde OluJ ST//NTĂ-/NVÂ ŢĂMINT luni, 13 mai 1996

( Salonul de invenţii de la Geneva După francezi, românii au fost cei mai buni

Geneva, oraş amfiteatru, deschis spre scena lacului Leman, izvor al Rhonului, romantic inspirator al lui Byron, a cărui casă dăinuie în selectul cartier Cologny; oraş ce îşi menţine prestanţa prin numeroasele organizaţii şi organisme internaţionale (pe o hartă turistică sînt specificate 21); Geneva, liniştită, cu aer curat, venit parcă dinspre Mont Blancul vizibil în zilele senine, dar şi nealterat de automobilele cu benzină fără plumb sau de industria situată la periferie şi nu prea importantă; Geneva, deci, a fo st pentru 10 zile (18 - 28 aprilie), capitala inventatorilor, a oamenilor cu idei tehnice. -

' 665 dc “inventivi” din 42 de ţări ale lumii şi-au etalat creaţiile - 1000 de invenţii - , demonstrînd că mintea omului nu se ostoieşte niciodată, că de unde nu te-ai aştepta mai răsare o idee, o trăsnaie, o găselniţă sau o mare descoperire, care poate să schimbe adevăruri mai vechi ale ştiinţei, ce păreau definitiv statuate.

Şi aic i, ta Salonul internaţional de invenţii, tehnologii şi produse noi,, au ajuns şi românii. Acum patru ani - pentru prima dată. Poate că tîrziu, pentru că Salonul are 24 de ani. Dar au pornit-o binişor şi au ajuns repede la vîrf: locul II, după Franţa. Românii s-au “bătut” cu Franţa, Germania, Elveţia, Italia, Japonia, China, Coreea de Sud, venite,să se impună, să cucerească piaţa.

Da, despre cuceriri de piaţă de comerţ, de afaceri este vorba, alături de cercetare ştiinţifică şi tehnică. Salonul, particular, fondat de Jean Luc Vincent, o personalitate şi un personaj «1 Genevei; acceptă doar invenţii brevetate, expuse' aici prima oară, cu intenţia de a fi cumpărate direct sau contractate, cu dreptul de a fi vîndute în expoziţie, dacă au fost prem iate la ediţiile precedente. •

Şi ce-am văzut la Salon? Am văzut - şi le-am văzut funcţionînd - aparate,

instrum ente, u tilaje, obiecte uzuale, medicamente, produse cosm etice, care să reducă poluarea, să îm bunătăţească sănătatea, să facă viaţa mai uşoară. Am reţinut, printre altele, un automobil care circula pe bandă magnetică, un buldozer care reducea poluarea din jur în tim pul -funcţionării sale , purificatoare de apă, o suzetă- termometru, cîteva tipuri de fotolii şi saci care; prin vibraţii sau presopunctură, refac tonusul vital, oale, cratiţe-minune, o valiză care îl transportă şi pe posesor, o pompă de scos apa de la 200 m adîncime; adaptabilă pentru funcţionare la orice fel de energie (electrică, m anuală, animală, solară), multe sisteme care specificau că sînt “bio” şi “eco”, stimulatoare şi protectoare etc. etc.

Şi cu ce au venit ai noştri? Cu 57 de invenţii, din care 49 au

. fost premiate cu 11 medalii de aur, 5 de vermeille, 24 de argint, 9 de bronz şi un premiu special - de către un juriu alcătuit în general de aceiaşi specialişti de la înfiinţarea Salonului, grupaţi pe domenii de specialita te ,

■ curioşi, cicălitori,' circumspecţi, severi, care doreau neapărat să şlie şi ce se va mlîmpla pe mai departe cu invenţia. Are şansa- transferulu i tehnologic? Şi românii aveau argumente, pentru “Da!”

S-au afirmat S.C. Biolchnos S.A. din Bucureşti, condusă de prof. dr. Ion M ânzatu (cu

Procedeu şi instalaţie pentru obţinerea apelor structurate, Procedeu şi instalaţie pentru structura soluţiilor lichide în cîmpuri, creme cosmetice avînd la bază aceeaşi apă structurată, plus extracte de plante, Dispozitiv pentru tratarea magnetică a apei şi a soluţiilor apoase, "Produse fitodietetice), Centrul de cercetări pentru tehnologii ecologice şi rea lizările cunoscuteiinventatoare conf. univ. dr. Marioara Godeanu (cu Instalaţie automată pentru supravegherea mediului înconjurător, Procedeu pentru valorificarea fitomasei acvatice , Metodă pentru conservarea şi utilizarea unei alge), Institu tu l naţional de inventică din Iaşi (cu un C om utator e lec tric pentru sesizarea uzurii uneltelor, realizat de prof. Coraeliu Tohan), dăr şi centrele regionale de inovare din Iaşi şi Galaţi şi reprezentanţi ai Politehnicii din Bucureşti şi Universităţii din Oradea. Am am intit aici doar cîştigătorii medaliilor de aur.

Succesul a fost foarte mare. Nu numai în ceea ce priveşte numărul medaliilor, cît, mai ales, pen ttu surpriza produsă de valoarea fundamentală (pentru chim ie, f i z i iă , b io log ie ) a descoperirilor materializate, de posibilităţile pe care le deschid pentru transfer tehnologic, pentru dezvoltarea de linii de fabricaţie şi de continuare a cercetărilor. Succesul acestei participări înseamnă si vreo 70 de contracte-

cadru stabilite la Salon cu |străini dornici să colaboreze, |să cumpere, să producă pe ■ scară mare ceea ce au văzut;înseamnă experienţă cîştigată Ide unii care nu avuseseră pînă |

- aţunci curajul să “iasă în lume” |- şi mă gîndesc aici la .Institutul de cercetări pentru Iconstrucţii de maşini din |Bucureşti, care a cîştigat o |medalie de vermeille-şi patru ide argint, la Institutul de !biologie a dezvoltării, care Is-a întors cu patru medalii de |argint. ' |

, Şi mai înseamnă predare de '.ştafetă. Tineri bine şcoliţi, cu ■o gîndire modernă, au evoluat |siguri pe ei pe mica scenă din |faţa standului, expliclnd în ■ două-trei limbi, limpede, darcu reţinerea necesară, pentru Ipăstrarea secretului. Asemenea |în tîln iri înseam nă şi |“împrumuturi” de idei. .

Cîştigul cel mai mare, poate, •după această recunoaştere şi |impunere internaţională, este |cel al imboldului pentru a i continua o asemenea întrecere.M inisterul C ercetării şi ITehnologiei a organizat |standul: românesc; ministrul |Dorn Dumitru Palade, .directorul general Nicolae ‘Naum au fost prezenţi la Salon I şi, împreună cu en tu z ia s tu l'|consilier special al ministrului, iarh., Dan Morariu (prim ul jromân care a expus individual Ila Geneva, acum şi locuitor al |ei), au gîndit o form ulă |organizatorică nouă, .favorabilă impunerii pe piaţă Ja inventicii româneşti - o Ifilială a Agenţiei de transfer |tehnologic la Geneva. Dar, |pînă atunci, pe cercetătorii .români îi aşteaptă alte saloane, Itîrguri, expoziţii internaţionale. |Poate se gîndesc şi cei din Cluj |că este timpul să nu mai stea i în expectativă. Concurenţa nuaşteaptă... I

Adriana ICALIAN-FRĂTEANU |

Sărbătoarea PROMOŢIEI P R IN C ^ Sîn ‘ curînd,

mai exact în 15 iunie a .c., a b s o l v e n ţ i i PR O M O Ţ IE I PRINCEPS a U n iv e rs ită ţii Tehnice din C lu j-N apoca,

Facultatea de Construcţii de Maşini - specializarea Roboti industriali şi sisteme flexibile de fab rica ţie - vor sărbători încheierea unei etape importante din viaţă, cea de student, pentru a se dcdica unui domeniu de o actualitate extremă. Specializarea este în corelaţie cu pregătirea inginerilor din cele mai avansate ţări ale lumii, fiind orientată în d irecţia autom atizării prin robotizare a p roceselor industriale diverse, precum şi a fabricării produselor în cadrul sistemelor flexibile de fabricaţie. Studenţii specializării amintite au fost pregătiţi pentru abordarea problem elor com plexe din

domeniul ingineriei, in terfe ren ţa s p e c ia 1* inform atică - e l e c t r o n 1 mecanică, precum şi î n . managerială şi de m a r k e t in g .

Pentru e d if ic a r e a . ^elot interesaţi asupra a p t i t u d i n i or,j a p reg ă tir ii d o b î n d i t ® dt abosolvenţii primei p ro r r» 0 *-1' 4. ingineri specializaţi î n _ industriali şi sisteme f l e x i î ^ H fabricaţie, transmitem i n v i t a t 1*4 a partic ipa la s u s ţ i n e ^ p ro iec te lo r lo r de d i p l 0 ®j, programată pentru z ile le d e 16ţj 17 iunie, la sediul F a c u l t ă ţ i i j( Construcţii de M a ş in i , IH ii Muncii nr. 103-105.

Prin in term ed iu l n o s j n , absolvenţii fac un a p e l câiie eventuali sponsori s ă - i susţină financ ia r în o r g a n i z a ^ activităţilor festive din .15 iuţit, în acest scop a fo s t d e sc liii contul: nr. 44 .08 .48 .00 .95-01 . ROC, la Banca B u c u r eşti, Sucursala Cluj-Napoca.

M . B O C U

Să încercăm să trăim sănătos:

in cura de primăvară nu uitaţi untişorilDupă păpădie şi urzici, iată că i-a venit rîndul untişorului (s ă lă ţic v .^

grîuşor, seînteiuţă etc.), o apreciată plantă alimentară. Dacă i e ş i ţ i i ^ iarbă verde, n-o ocoliţi, adunaţi-o şi veţi fi răsplătiţi. Pe n u m e l e tir ştiinţific: Ranunculus ficaria, fam. Ranunculacee, alături dc p ă p ă & şi urzici este una din ccle trei plante comestibile care apar şi în f lo r e s t } primăvara^ Se prezintă ca o plantă de dimensiuni nu p re a m ari, j frunze rotunde, verzi, lucioase (uneori cu luciu metalic), c ă rn o a s e Are flori galben-aurii. O întîlnim în excursiile noastre, p r in locuri umede şi umbroase, la marginea pădurilor, pe lîngă tufişuri, în liv ez i şi pe păşuni. Se culeg frunzele tinere, pînă Ia înflorire, d u p ă c a r t , consumate în cantităţi mari, sînt toxice! Celor dintre dv. c a r e n cunosc planta,-le recomandăm s-o cumpere mai bine de pe p i a ţ ă sau s-o cunoască mai întîi cu ajutorul unui atlas botanic în culori ş i ap e i să se apuce sa o culeagă. 1 .. - ;- Frunzele .tinere sînt folosite ca salată, în unele părţi ale ţ ă r i i , ' î i Săptămîna Paştelui. De regulă ele se consumă sub formă d e s a l a t i (cu ulei, oţet sau zeamă de lămîie, sare), dar şi sub formă d e c io r b t (se prepară la fel ca şi ciorba dc salată verde), mîncăruri c u c a r n e j (în special garnitură la friptura de miel). Untişorul poate în lo c u i cil succes spanacul.

Mugurii de la subsuoara frunzelor, în unele ţări, se m arin eazâ î i oţet de tarhon şi servesc ca surogat de capere. Cu titlu de c u r io z ita te : untişorul a fost considerat şi ca plantă medicinală. D a t o r i t ă conţinutului în săruri'minerale, vitamină C, ficarină, ac. ficaric , u le i volatil, proteine şi glucide, planta este citată pentru proprietă ţile e i anestezice şi antiinflamatoare - fiind un remediu specific în h em o ro iz i, în care caz se aplică sucul proaspăt presat, cataplasme cu f r u n z e opărite sau cu infuzie sau decoct din frunze sau din rădăcină. D o z e le mari luate intern din decoctul, siropul sau din planta pulverizată p o t fi toxice, asa că utilizarea ei ca plantă medicinală a fost abandonată.

loan M A R IN E S C U

CLUJ-NAPOCA ■1997Liceul “Avram Iancu” : limba

de predare - română, profil umanist - 25 locuri; română, real (clasă specială de matematică) - 25; română, informatică - 50 • Liceul “N. Hălccscu” : română, real - 50; românâ-spaniolă, uman (bilingv) - .25; română- inform atică - 25 • L iceul “Brassai S.”: maghiară, real - 50; maghiară-cnglcză, uman - 25; m aghiară-inform atică - 25' • Liceul “G. Coşbuc” : germană, uman - 25; română, uman - 25; germană, rcai - 25; română, real- 25 • Liceul “L. Blaga” : română,, real - 50; română, uman - 25;. română, inform atică - 25; • Liceul "G. lîa riţiu": română, real - 50; română, informatică - 25; română-italiană, uman - 25 • L iccul “ A paczai Cs. J .” : maghiară, pedagogie - 25; maghiară, real - 25; maghiară, uman - 25 • L iceul “M. Emincscti” : română-franeezâ, real - 25; roniână-franceză, uman- 50; română, uman (limbi clasicc) - 25 • L iceul “ E. Racnviţă” : română, real - 75; română-inforniatică - 25 « Liceul “Gli. Şincai” : română-cnglcză, real - 25; română-cnglcză, uman

50; rom ână-cnglcză, informatică - 25 • Liceul teoretic n r. 2: m aghiară, real - 50; maghiară, uman - 25; maghiară - informatică - 25 • Liceul “O.

G h ibu” : română, real - 75; româna^ uman - 25; maghiară, real - 25 • Liceul teoretic nr. S: română, uman - 50 • Liceul de informatică: română-infomatică- 125 • Şcoala normală “Gh. L azăr” : română-pedagogic - 75• Liceul dc muzică: roniână- muzică - 50; maghiară - muzică- 25 « Liccul dc arte plastice: română - arte plastice - 50 • Liceul de coregrafie: română - coregrafie- 25 • Grupul şcolar “V. Ilabeş” : română, real - 50 • G rupul şco lar industria l dc co n s tru c ţii de m aşini “T ehnofrjg” : română, tehnic (industrial) - 75 • Grupul şcolar in d u stria l de construcţii de m aşini CUG: română, tehnic (industrial) - 75 • Grupul şcolar' electrotehnic: română, real - 25; română, tchnic (industrial) - 75; maghiară, tehnic (industrial) - 25• G rupu l şc o la r in d u s tr ia l “ U n ire a ” : rom ână, tchnic (industrial) - 75; română, sportiv (volei, handbal) - 25 • Grupul şco la r in d u s tria l energetic : română, tchnic (industrial) - 100• G rupu l şco la r de chim ie industrială “Terapia” : română, tchnic (industrial) - 75; română, real - 25 • G rupul şco la r fo re s tie r : română, tchnic (industrial) - 25; română, silvic - 25 • G rupul şco la r dc

• INVĂŢĂMINT LICEAL (clasa a IX-a) CURS DE ZI •tr a n s p o r tu r i C .F .: ro m ân ă / tehnic (industrial) - 100; română- informatică - 25 • G rupul şcolar industrial de transporturi M.R română, tchnic (industrial)- 75 • Grupul şcolar de poştă şi telecomunicaţii: română, tehnic (industria l) - 75; română - informatică - 25; română - sportiv (atletism) - 25 • Grupul şcolar agricol: română - agricol - 50 • G rupul şco la r dc in d u strie u şo a ră : rom ână, tehnic (industrial) - 100; maghiară, tchnic (industrial) - 25 • Grupul şcolar dc industrie alimentară: română, tchnic (industrial) - 100• Grupul şcolar industrial “T. Vuia” : română, tehnîc (industrial)- 75 • Grupul şcolar cconoraic- ad m in is lra tiv : rom ână, economic - 150 • Liceul pentru deficienţi dc vedere: română, uman - 12 • Seminarul liceal ortodox: română, teolog ic - 50 • Sem inaru l licea l re fo rm a i: m aghiară,, teologic - 50 • Seminarul liceal “Emanuel” : rom ână, teologie - 50 • Seminarul liceal “M aranatha” : română, teologic - 25; maghiară, teologie - 25 • Seminarul liceal "I. M. Klein": română, tcologic- 50 • Seminarul liceal romano- catolic: maghiară, teologie - 25• Seminarul liceal unitarian: maghiară, teologic - 25 •

DEJDan” : română, real - 50; româna, uman - 25.

L iceul “ A. M u reşan u ” :română, real - 50; maghiară, real- 25; română, uman - 25; română, informatică - 50 ■ Liceul “Al. Papiu Ilarian”: română, sportiv- 25; română, real - 25; română, uman - 25; română, informatică- 25 • Grupul şcolar industrial dc co n stru c ţii de m aşin i: română, tehnic (industrial) - 75; română, economic - 25 •

GIIKULA

Liccul Kl \ M aior” : română, real - 50; română - informatică - 25; română, uman - 25; maghiară, real - 25 • Liceul “A. Ipălcscu” : română, uman - 25; română, economic - 25.

IIUKDIN

11 UDA

Liceul “M. Viteazul” : română, real - 50; maghiară, real - 25; română, uman - 50; română, informatică - 25 • Grupul şcolar de chimic industrială: română, tehnic (industrial) - 50; română, sportiv (atletism, volei) - 25 • Grupul şcolar “Dr. I. Raţiu”: română, tehnic (industrial) - 75 • G rupul şco lar de in d u s tria sticlei: română, tchnic (industrial)- 100 • Grupul şcolar agricol: română, agricol - 100; română, economic - 50.

Liceul “O. Goga” : română,' real - 50; maghiară, real - 25; română, uman 7 25; română, silvic - 25,

c m m u o A i u

CÎMPIA TURZIl

G rupu l şco la r in d u s tr ia l m e ta lu rg ic : rom ână, tchnic (industrial) - 100 • Liceul “ P.

Liccuiagricol: română, agricol50.

în legătură cu modul dc organizare şi desfăşurare a concursului dc admitere în clasa a IX-a faccin următoarele prccizări:

‘ înscricrca în clasa a IX-a (curs de zi şi seral) sc facc în perioada 17-30 iunie; • la profilurile la care se susţin probe dc aptitudini, fişele (ccrcrilc) de înscriere se depun pînă la data dc 23 iunie inclusiv, * susţinerea probelor de aptitudini şi afişarea rezultatelor 24-28 iunie; • ia

concursul de admitere în lic eu , învăţămînt de zi, au dreptul să se înscrie promovaţii clasei a VlII-a gimnaziu din seria curentă şi din seria-' anterioară, dacă la data începerii- anului şcolar elevul nu depăşeşte vîrsta de 17 ani; • la concursul de admitere ' în liceu pen tru învăţămîntul seral se pot înscrie - absolvenţi ai şcolii generale de 7- (8) r ani sau ai clasei a VlII-a de gimnaziu, indiferent de virstă şi Iară obligaţia de a fi angajaţi în muncă; • la înscriere, candidaţii vor menţiona pe, fişă (cerere), în ordinea preferinţelor, toate categoriile de clase pe profiic / şi meserii, pentru care se organizează concurs în instituţia de învâţâmînt respeclivă. . ■

Proba dc limba şi literatura română - 8 iulie.

Proba de matematică -10 iulie.Proba de limba şi literatura

maternă - pentru candidaţii dc la şcolile (clasele) cu predare în limbi ale minorităţilor naţionale - 9 iulie.

Nota minimă de admitere la fiecare probă de cunoştinţe este 5 (cinci).

Admiterea candidaţilor în licee sc facc în ordinea dcscrcscâtoarc a mediilor generale de concurs şi a opţiunilor candidaţilor.

Sesiunea'* a Il-a dc admitere, pentru locurile râmase ncocupatc după prima jesiunc, are loc în perioada 27-29 august (înscrierile în16-26 august).

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Page 11: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

G H luni, 13 mai 1996 EVENIMENT ADEVARULde Olul

Festivalul "SALUT, TINEREŢE!" în im agin i

în p rim a d e c a d ă a lu i Florar, G rupul L oca l B .E .S .T . (Board o f E uropean S tuden ts o f Technology de pe. lin g ă U n iv e rs ita te a T e h n ic ă ) a organizat, la C lu j-N a p o c a , Festivalul "Salut, tinereţe!", a l căru i p ro g ra m a c u p r in s re p riz e de u m o r ; d e s ig n vestim entar, p a rad ă de m odă , c o n c u rsu r i , e x p o z i ţ i i d c produse cosm etice , c a rn âv a l, spectaco lu l K a ra o k e C o ca - Cola. La m a n ife s tă r ile c a re s-a u b u c u r a t ’ d e o l a r g ă audienţă în rîn d u l tin e rilo r - n o rm a l, , c ă c i a u f o s t organizate de s tu d en ţi p e n tru studen ţi, d a r şi p e n tru a lte c a te g o r i i d e t i n e r i o rganizatorii au pus la b ă la ie , b e n e v o l , î n t r e a g a , lo r c a p a c i ta te d e m o b i l i z a r e , ta len tu l şi g en e ro z ita te a u n o r

* *

■ i

■ i

l i l i i

inimi tinere. Entuziasm ul şi dorinţa lor de a realiza cîteva zile de adevărată sărbătoare în cetatea universitară s-au situat deasupra oricăror interese, făcîndu-i să depăşească piedici de tot felul, în imaginile puse la dispoziţia

noastră de dnul Nicu Cherciu, de la firma clujeană REEL vedeţi, printre altele: cum se face înviorarea de după- am iază, fete frumoase şi modele pe măsură.

< M.B.

n

M 1S M O L T Aun partener generos

pentru firmele româneştiRecent, concernul internaţional MINOLTA şi-a

extins programul de parteneriat pentru Europa de Est, înmiind o acţ'une deosebit de generoasă de subvenţionare a proiectelor de modernizare şi «tehnologizare a firmelor private şi a întreprinderilor în curs de privatizare din

i România. , .In cadrul Programului “Open Business Partnership"

- OBP, deschis de MINOLTAÎn colaborare cu un consorţiu financiar constituit de firme japoneze, firmele româneşti private sau în curs de privatizare pot beneficia de facilităţi financiare pentru achiziţionarea de echipamente da birotică modeme. -

Prin această iniţiativă, MINOLTA ROMÂNIA oferă celor Interesaţi aparatură de birou de mare performantă: copiatoare, imprimante, faxuri. Suplimentar, Minolta a introdus în acest prografn şi aparatură foto. Pentru copiatoare se acordă 3 ani garanţie şi se asigură un service prompt pe întreg teritoriul României.

Societatea MINOLTA ROMANIA SRL a fost înfiin(ată în 1991 şi are In prezent 9 filiale care asigură vânzare, service şi consultantă de specialitate pentru clienţi, precum şi 65 de puncte de comercializare şi service prin parteneri contractuali.

De la începutul acestui an şi până la sfârşitul lunii

martie, societatea din România a firmei MINOLTA a onorat deja 450 solicitări de subvenţionare în cadrul Programului OBP, din cele 500 primite. Merită semnalat faptul că majoritatea.societăţilor, cărora le-a fost acordat acest sprijin financiar sunt firme private mici şi mijlocii sau întreprinderi aflate în curs de privatizare. Au beneficiat de acest suport financiar şi firme mixte care au îndeplinit condiţiile de selectare precum şi unele întreprinderi de stat privatizate sau în curs de privatizare.

Premizele pentru acordarea acestei facilităţi financiare sunt ca minumum 50% din capitalul social al societăţii solicitante să fie românesc şi ca societatea respectivă să nu fi beneficiat până acum de un alt program de finanţare.

Ţinând seama de numărul mare de solicitări şi de faptul că prima parte a programului OBP este valabilă numai până la 30 iunie 1996, MINOLTA ROMÂNIA a optat pentru o procedură simplă de soluţionare a cererilor de finanţare.Firmele interesate trebuie să trimită, prin fax sau poştă formularele de solicitare a sprijinului financiar la sediul firmei MINOLTA din Bucureşti, unde acestea sunt analizate iar în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de subvenţionare, se pot alege produsele dorite.

Oferim în continuare celor interesaţi un extras din lista cu produsele finanţate de programul OBP :Produs Finanţare Pret final' ■ Produs Finanţare ■ Pret Final*Copiator mic 7copii/minut500 copii/lună recomandat

500$ 790$ Imprimantă laser postscript, 300 dpi 6 pag/minut, memorie 2 MB

300$ 790$ .

Copiator mic12 eopii/minut/A43000 copii/lunar recomandat

600$ 1.290$ Fax cu hârtie termică

Fax cu hârtie normală

200$

250$

550$

' 1 .490$ '

Copiator mediu cu zoom 15 copii/minut/A3/A4 5000 copii/lună recomandat

700$ 1.990$ Aparat foto Compact Zoom140 Quartz, Afişaj dată

240$ 490$

Copiator mare cu zoom masă, unitate duplex,18 copii/minut/A3/A4 10.000 copii/lună recomandat

2.600$ 2.700 $ Aparat foto DYNAX 300 SI Lentile AF 35-70, Geantă, Film

Aparat foto DYNAX 500 SI Lentile AF 28-80, Geantă, Film

300$

350$

490$

590 $

* Informaţii actuale.Intr-o perioadă în care reuşita în afaceri depinde într-o măsură din ce în ce mai mare de modul de prelucrare şi de transmitere a informaţiei, iniţiativa firmei MINOLTA de a asista financiar firmele româneşti care doresc să se

doteze cu echipamente de birou performante, nu poate fi decât benefică pentru stimularea pieţei concurentiale, atât pe plan local cât şi în relaţiile cu partenerii externi.

Vandalism la Cimitirul

eroilor români de la Zvolen

* **i% ;* pgBpîgş

B l|

1 Analele celui de al doilea război mondial şi locuitorii mai vîrstnici ai Slovaciei recunosc cu prisosin ţă je r tfa de sînge a Armatei Române şi luptele din Munţii Tatra şi de pe văile Hronului, Valiului şi Moravei, în care şi-au pierdut viaţa 11.000 de ostaşi români.

îmi amintesc cu vie emoţie că, în august 1979, într-o excursie cu studenţii în Slovacia, un bătrîn colonel din armata slovacă ne-a evocat la faţa locului marea bătălie pentru forţarea rîului Hron. Apoi ne-a condus Să vizităm Cimitirul ostaşilor români din Zvolen, situat pe colinele din nord-estul oraşului. Cimitirul era în g rijit, iar florile proaspăt plantate de către administraţia oraşului le-am considerat un prinos de recunoştinţă pentru ce i; care, prin, jertfa lor, au scurtat, timpiil de suferinţă al oamenilor de pe aceste meleaguri.

De atunci, aproape în fiecare an am depus cu studenţii mei o floare din grădina Patriei la Cimitirul ostaşilor români din Zvolen. Anul acesta, la 2 aprilie, am găsit cimitirul devastat. Mîihi murdare, barbare şi lacome au desprins de pe postamentele de travertin plăcuţele de bronz ce

'imortalizau numele ostaşilor şi locul jertfei. Nimic n-a rămas! Şi poarta cimitirului, confecţionată din fier forjat; a fost forţată ... dar a rezistat, fiind bine încastrată în stîlpii de beton.

Prin aceste însem nări nu doresc să incriminez un popor de care mă leagă sentimente de stimă şi prietenii personale'. Dar pentru săvîrşirea unui asemenea act barbar a fost nevoie de timp. Oare n-a văzut nimeni? Mai ales că în faţa cimitirului se află un şir de vile noi, somptuoase ...

Mă în treb dacă am basada noastră de la Bratislava a luat act de aceste fapte şi ce măsuri reparatorii se vor întreprinde. Prof.univ.dr. Vasile SURD,

Facultatea de geografie a Universităţii

"Babeş-Bolyai"

Evadare spectaculoasă

în BraziliaCincizeci şi trei de deţinuţi au

evadat, joi, din cel mai mare complex penitenciar din America Latină, după ce au săpat un tunel de 100 de metri pe sub zidurile închisorii, relatează REUTER. Evadarea din închisoarea Carandiru a fost descoperită joi . la prînz.

Carandiru este cea mai mare închisoare din America Latină, adăpostind 6.305 de deţinuţi şi fiind deservită de peste 1.000 de gardieni şi personal administrativ. Aici a avut loc cea mai violentă revoltă, în luna octombrie 1992, cînd au fost ucişi 111 deţinuţi de către polifia m ilitară-din Sao Paulo.

A U T O

?▼ 19_ F ra n c e z i i , c a m a i to ţ i . RENAL LI occidentalii, sîn t p retenţioşi cu

a u to m o b ile le lo r . C u to a te acestea R enault 19 (Pţim a 1,4) a fost destu l ele b ine prim it de către cumpărători. Z iariştii au fost ace ia care, după testele unor specialişti, au în c e p u t să critice m aşina. "Clio'V obţinuse şi ,"5 stele", pe

, c înd . noua serie "19'V.n-a putut trece, în n ic i( un ca ta lo g de "3 stele". A urm at "B accara" un dezastru , zic specialiştii, după care "Storia" (1,4, cu 4 uşi) şi "Âlizc" (1,8) au ... retuşat oarecum im aginea. Şi nu numai. C unoscătorii în m aterie au începu t să aprecieze echipamentul, confortul, lin ia m odernă, preţul, consum ul redus. La R enault 19 C abriolet (1,8) s-a vorbit chiar de o anume categorie e s te t i c ă în c a re p o a te fi în c a d ra t a c e s t ... decapotabil;

R enau lt Espace (2,2) o maşină care a fost gîndită pen tru a înlocui bătrîna gamă RXE. E space-ul are echipam ente m ai,perform ante,, ceea .ce s-a văzu t im ed ia t nu num ai în /reco rdurile în reg istra te la cap ito lu l "cifră de .afaceri",, ci , şi la aprecierea specialiştilo r şi a publicului. M aşina a fost co tată cu ”4 stele" în cea mai prestigioasă rev istă de specialita te din Franţa "Auto Plus":

X J t i l e :v '• Începînd cu data.de 15 mai a.c. posesorii de

RENAULT-uri pot să fie mai lin iştiţi. Pentru o funcţionare ireproşabilă a tuturor categoriilor de maşini, firma asigură Service cu program de lucru între orele 6 şi 22. Aflăm că atelierele destinate acestui scop au fost dotate cu aparatură de ultimă oră, Puteţi afla mai multe la telefonul 064-438440 sau la sediul din Calea Turzii nr. 211. : -

• Tragerea la sorţi a concursului rubricii noastre va avea loc în data de joi, 16 mai, ora 15.

R u b ric ă re a liza tă de R adu V ID A

Page 12: GHEORGHE FUNAR ATACÂ PREFECTURA SI PE CANDIDATUL …dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/70974/1/... · grade C. Ieri, la ora 12, 1a Cluj- Napoca, temperatura aerului era dţ 21

A D E V Ă R U Lde Cluj zia r independent

ANUL VII NR. 1669 ISSN 1£SO>3203

U JM , 13 MM I B M 12 PAGIM 300 U I

ULTIMA ORĂ luni, 13 mai 1996 1 ^

Harta sinoptică privitoare la evoluţia vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru azi, luni, 13 mai.

Ambasadaamericană

nuse implică în alegerile

din România

Doru V iorel Ursu, candidat independent la funcţia de primar general al Capitalei, a adresat o scrisoare ambasadorului SUA în România, Alfred Moscs, în care solicită precizări în legătură cu declaraţia lui Ilie Năstase, candidat PDSR, privind susţinerea candidaturii sale de către am basadorul am erican, inform ează Biroul de presă al lui D.V. Ursu. Răspunsul primit de acesta, sem nat de consilierul pentru presă şi cultură John E. Katzka,

'rem is prin fax agenţiei ROMPRES este următorul:

“Ambasadorul Moses m- a rugat să răspund scrisorii dvs. din 4 mai a.c., în care discutaţi unele aspecte ale campaniei electorale pentru postul dc primar general al Capitalei. Ambasada nu are cunoştinţă de nici o afirmaţie făcută de Ilie Năstase, la carc vă referiţi. Doresc, însă să vă expun poziţia noastră în legătură cu alegerile din România, sau din altă parte. Ambasada Statelor Unite, ca reprezentantă a guvernului american în străinătate, nu ia poziţie, nu sprijină şi nu favorizează candidaţi pentru diferite funcţii politiee.

. Ambasada americană din România a fost şi va rămîne neutră pe parcursul tuturor proceselor electorale".

(ROMPRES)

Catastrofă aeriană în SUA■ SUA: Un avion DC-9

al com paniei am ericane Valu-Jet, avînd la bord 104 pasageri şi cinci membri ai echipajului, s-a prăbuşit, sîmbătă, în mlaştinile. din apropierea aeroportu lu i Miami (Florida). Potrivit autorităţilor locale, nu ar exista supravieţuitori.

Corespondenţă V io le n t ă fă r ă c a jp

din Brazilia

Dragă cititorule clujean,A ş f i vrut ca această primă

scrisoare de la R io să-ţi vorbească despre paradisul tropical în care trăim. Dar a stă zi ne a flăm to ţi traumatizaţi de un spectacol atroce; poliţia a tras, 'fără noimă, intr-un grup de ţărani ucigînd pe loc 19 şi rănind51.

Ca în majoritatea ţărilor subdezvolta te, po liţia nu străluceşte prin tr-o bună form aţie intelectuală. Mai p u ţin încă - m orală. Ş i abso lu t n iciuna po litică : poliţia serveşte guvernul. Şi trage în “ad versa rii” guvernului.

"Noi vrem pămînt!"

în cazul în speţă adversarii guvernului sîn t cei zece

milioane de SEM TERRA, adică ţărani fără pămînt... De unde şi de ce sînt aşa de mulţi? Ca şi în România m ultiplelor reforme agrare, ţăranii fără pămînt provin din familii care se înmulţesc (între zece-şi douăzeci de copii pe familie), din izgoniţii de pe marile latifundii, de unde au fost expropriaţi şi aruncaţi pe drumuri. în sfîrşit, reprezintă victimele catastrofe lor naturale: inundaţii care acoperă, periodic, judeţe întregi sau secete de dimensiuni şi de durată sahariene.'

Soluţie braziliană/“Ce facem cu aceşti zece

milioane de nenorociţi?” se întreabă guvernul. “E simplu: îi îm păm întenim !” : De peste, cincizeci de ani toţi candidaţii la preşedinţie promit, în perioada pre-electorală,.o reformă agrară extinsă, completă, definitivă. Dar, cînd ajung la putere, uită.

Să nu fim nedrepţi: actualul guvern, avînd ca preşedinte un sociolog de reputaţie mondială, a reuşit, în mai puţin de doi ani, să împroprietărească 176.000 de familii, adică aproape un milion de “sem terra”. Dar ce facem cu celelalte nouă milioane? îi rugăm să aştepte,• Minţiţi de 50 de ani, ţăranii nu mai au răbdare să aştepte. Cum nu sînt dispuşi să moară de foame, s-au organizat în grupuri de cîteva mii fiecare şi pornesc la ocuparea, mai mult sau mai

. puţin paşnică a latifundiilor. De

preferinţă latifundiile fără stăpîn. Fără stăpîn? Adică fără proprietar activ, care să-şi cultive pămîntul şi să-l facă să producă.

CifreBrazilia dispune de 371

milioane de hectare de pămînt cultivabil. Nu cultivă însă decît 14% ' din această im ensă întindere. Restul? Restul ar fi disponibil pentru împroprietărirea celor fără pămînt. Ce aşteaptă guvernul se întreabă interesaţii? Şi, cum guvernul nu răspunde, “sem ţe rra” procedează la ocuparea şi la imediata punere în cultivare a milioanelor de hectare fără stăpîn.

Dar iată că în faţa miilor de invadatori, stăpînii, autentici sau improvizaţi, apar. Şi revendică posesia unor pămînturi pe care nu le-au cu ltivat n iciodată. Revendică organizînd m iliţii particulare, de bandiţi înarmaţi (“jaguncos” sau “pistoleros”), care apără “drepturile încălcate”. • Poliţia locală se dă de partea cui plăteşte, deci de partea latifundiarilor, autentici sau improvizaţi. Periculoşi, pentru că reprezentaţi în parlament, sînt MARII proprietari. Reprezintă 1% din totalul proprietarilor, dar posedă 44% din suprafeţele cultivabile. Micii proprietari, 53% din total, posedă 2,6% din suprafeţele legalizate;

Conflict sîngerosîn conflictul de Ia sfîrsilul lunii

a p r i l ie , ' te le g h id a t slatifundiari şi de poliţia l o C * H nu a" fost vorba c^c confruntare între două g r u P w de beligeranţi (poliţia c o n t ® ţăranilor), ci de un g rup a r n s « tcu mitraliere contra 1 .5 0 0zdrenţăroşi, morţi de f o a m e 9 dezarmaţi. v

Tradiţie*

de vio lenţăViolenţa braziliană n u e s t *

exclusiv rurală, p rovoca tăpresiunea celor f lâm în z i < ie pămînt. Violenţa, cum a r a t a depu ta tu l federal R o b e r t o Caînpos, este mai v iru le n tă î n p e rim etru l urban. I a r c a exemplu acest oraş î n e î n t ă t o r , Rio de Janeiro, care-şi p o a r t ă orgolios numele de “P r i n c e s i t a do m ar”. Iată s t a t i s t i c a URBANĂ a ultim ilor ş a p t e ani: 70.061 a sa s in a te . C a termen de comparaţie: în ş a p t e ani de lup te în . V i e t n a m americanii au pierdut 5 6 . 0 0 0 de oameni. în Bosnia a u f o s t omorîţi 70.000 de bosniaci ( î n patru ani).

Problema actualului g u v e r n , fără îndoială bine in te n ţ io n a t , este să pună. un t e r m e n definitiv valului de- v i o l e n ţ ă . Urcînd la sursă: s t ă v i l i r e a m izeriei şi l i c h i d a r e a injustiţiilor sociale. - •

Ruy A m e r ic o F R Â N C U

■ PALESTINIENI: Circa 100 de palestinieni au părăsitTunisul, avînd ca destinaţie teritoriile autonome Cisiordania şi • Gaza, unde intenţionează să se instaleze definitiv. Cadre şi funcţionari ai OEP, aceste persoane urmează să activeze în serviciul-Autorităţii Palestiniene."

Preşedintele A u to rită ţii Palestiniene, Yasser Arafat, a convocat, sîm bătă, noul său cab inet pentru a d iscu ta programul guvernamental ce va fi prezen tat, m iercuri, la Bethleem, Consiliului Legislativ.

■ INDIA: Naţionaliştii hinduşi din Bharâtiya Janata Party (BJP) şi o alianţă de centru-stînga au intrat, sîmbătă, în dispută, cerînd •fiecare preşedintelui Indiei să-i fie încredinţată formarea noului guvern.

■ ALGERIA: Preşedintele

Algeriei, Liamine Zeroual, a p rezen tat , partidelor,organizaţiilor şi personalităţilor ce au participat Ia “dialogul politic” un proiect de reformă pro fundă‘a Constituţiei, care urm ează să fie supus unui referendum . în p ro iec t sîn t prevăzute limitarea numărului m andatelor preziden ţia le şi instaurarea unui sistem bicameral, precum şi modificări privind legea partidelor politice şi legea electorală.

P o triv it docum entului, partidele politice trebuie să se abţină să folosească Islamul, limba arabă şi cultura berberă în cadrul “competiţiilor politice”.

■ A FRICA DE SUD: Vicepreşedintele sud-african, Frederik de Klerk, care a anunţat trecerea formaţiunii sale,.Partidul Naţional, în opoziţie, a criticat,

sîmbătă, politica în domeniul reconcilierii .na ţionale a preşedintelui Nelson Mandela. El s-a pronunţat pentru*amnistierea tuturor celor care au încălcat drepturile om ului în tim pul regimului de apartheid.

■ IUGOSLAVIA: Guvernul de la Belgrad îşi menţine refuzul. de a-i preda Tribunalului Penal In ternaţional pe cetăţenii iugoslavi bănuiţi de comiterea unor crime de război - a informat înaltul comisar al-ONU pentru drepturile omului, Jose Ayala-: Lasso. •

■ C RO A ŢIA /BO SN IA : Prem ierul bosniac,- Hasan Muratovici, a anunţat, sîmbătă, că peste aproxim ativ un an^ Bosnia-Herţegovina şi Croaţia vor semna un acord, prin care prima va obţine contro lu l permanent asupra unei părţi din

portul croat Plocc.■ ITA LIA: Peste. 300 de

imigranţi clandestini indieni, marocani şi albanezi, sosiţi in mai multe grupuri, au fost reţinuţi, vineri şi „sîmbătă, pe litoralul sudic al Italiei.

■ UGANDA: Primele alegeri prezidenţiale p lu ra liste din Uganda au fost c îşţigate de preşedintele în exerciţiu, Yoweri Musevini, care a beneficiat de74,2 la sută din sufrag ii,

:devansîndu-l pe p rincipalu l candidat al opoziţie i, Paul Ssemogerers (23,7 la sută).

■ ZAIR: Tensiunea ce domneşte de cîteva sâptămîni în estul Zairului, în provincii înveci­nate cu Ruanda şi Burundi, s-a agravat după ce cetăţeni zairezi au căzut victime unei ambuscade» în regiunea Goma, soldate cu 13, morţi şi 13 răniţi grav.

s a

Patru soldaţi israelieni răniţi

în sudul LibanuluiBeirut, 12 mai (Rompres) - Cel

puţin patru soldaţi israelieni au fost răniţi duminică dimineaţa, în cursul unei ambuscade provocate de persoane înarmate în “zona de securitate” ocupată de sta tu l evreu în sudul L ibanului, transm ite agenţia France Prcsse. Este vorba de prim ele cazuri de răniri în rândurile armatei israeliene după încheierea, la 27 ap rilie , a acordului de încetare a focului' între statul evreu şi gruparea şiitâ proiraniană Hczbollah.

Yasser Arafat este de acord cu amînarea retragerii israeliene din Hebron

Ierusalim, 12 mai (Rompres) A utoritatea N aţionalăPalestiniană condusă de Yasser Arafat a acceptat ca statul evreu să înceapă retragerea trupelor sale din Hebron (Cisiordania) după alegerile generale din Israel, prevăzute să aibă loc la 29 mai, a anunţat în ediţia sa de duminică cotidianul independent Haarctz, citat de France Presse.

Primul ministru al Israelului, Shimon Pcres, anunţase acordul

părţii palestiniene în acest sens încă de vineri, cu ocazia unei întîlniri cu responsabili ai campaniei sale electorale. Potrivit premierului israelian, acordul m enţionat a fo s t posib il ca urmare a negocierilor bilaterale conduse de Uri Savir, din cadrul MAE din Israel, şi Abu Mazen reprezentantul A utorităţii Naţionale Palestiniene.

Aceeaşi sursă, citată de AFP, a precizat că palestinienii au

acceptat, de asemenea, ca, după redesfăşurare, trupele israeliene să-şi menţină controlul asupra unui sector mai mare din Hebron decît se stipula în acordurile de autonomie. Aceasta pentru asigurarea secu rită ţii celor aproximativ 450 de colonişti evrei care trăiesc în centrul H ebronului, oraş venerat deopotrivă de Islam şi de Iudaism, datorită faptului că aici se află mormîntul Patriarhilor,

Va ieşi Coreea de Nord

din izolare?- Seul, 12 mai (R o m p r e s J P ersona lită ţi ; p o l i t i c e reprezentînd Statele U n ite , Coreea de Sud şi Japon i a urmează să se întâlnească luni, în insula Cheju, p e n tru a exam ina .p o s ib il i tă ţ i le vizînd scoaterea din izo la re a C oreii de Nord ■* a u anun ţa t oficialităţi s u d - coreene, citate de agenţia Reuter. •

Autorităţile de la Phenian au fo s t de acord ca la reuniunea din insula su d - co reeană , prevăzută s ă dureze două zile, să f i e discutate probleme legate de s lăb irea tensiunii în Pen insu la . Coreea ş i even tua la a sis ten ţă economică pentru Nord. V a fi evocată, de asemenea, soarta celor aproximativ8.000 de americani da ţi d ispăru ţi - în - tim pu l războ iu lu i din C oreea (1950-1953). La consultările politice de la Cheju, relevă R eu ter, vor partic ipa asistentul secretarului dc stat al SUA, Winston Lord, adjunctu l ministrului de externe sud-coreean, Cbung T ae-Ik , şi ' adjunctul m in istru lu i jajjonez d e externe, Shunji Yanal.

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CIIIOREANU (redactor şef adjunct);

MARIA SÂNGEORZAN (redactor şef adjunct).

R E D A C ŢIA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16Telefoane: Publicitate: tel-fax: 197.304; C ontabilitate: 197,307 Sccrctariat-rcdactor şef,redactori şefi ad ju n cţi,: 191.681 ; fax: 192.828; Secretariat dc redacţie: 197.418; Redactori: 197.490,192.127 şi 197.507

Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 (Jn 22 .03.1991 cod fiscal 2 04469

Secretar de redacţie de serviciu: Nicolae VEREŞTIPARUL EXECUTAT LA B B -----1 r i ţ i f o r n A t l H

3400Clui-Napoca, Pascaly 7 ' ) V JiU . d . l l i U i l U ' • Tcl.40-(0)64-199898,154264 L / - Tipografie ».r.L -


Funar_2018.pdfScoala Gimnazialä "Decebal" Craiova Rezultatele elevilor la Concursul Interjudetean de Matematicä "Louis Funar" Editia a XlV-a, 10.11.2018 4

Funar_2018.pdfScoala Gimnazialä "Decebal" Craiova Rezultatele elevilor la Concursul Interjudetean de Matematicä "Louis Funar" Editia a XlV-a, 10.11.2018 4

Monografie Prefectura Iasi

Monografie Prefectura Iasi

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

Funar dă lovitura de începere a Asta ne mai lipsea ...

Full page photo · elena-gabriela udrea mirel-mircea amaritei teodor-viorel me-lescanu gheorghe funar zsolt szilÁgyi monica-luisa macovei constantin rotaru cÅlin-constantin-anton

Full page photo · elena-gabriela udrea mirel-mircea amaritei teodor-viorel me-lescanu gheorghe funar zsolt szilÁgyi monica-luisa macovei constantin rotaru cÅlin-constantin-anton

raport prefectura decembrie 2011 - ITM Prahova prefectura decembrie 2011.pdf · noapte. 4 12 14 27 4AV 4500 9AV 4500 11AV 12000 20AV 9. Art. 260 (1) lit. m din Codul Muncii rep. -

raport prefectura decembrie 2011 - ITM Prahova prefectura decembrie 2011.pdf · noapte. 4 12 14 27 4AV 4500 9AV 4500 11AV 12000 20AV 9. Art. 260 (1) lit. m din Codul Muncii rep. -

PREFECTURA JUDEŢULUI VÂLCEAarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/valcea/Prefectura-Judetului-Valcea...ţ PREFAŢĂ Prefectura Judeţului Vâlcea este cel mai important

PREFECTURA JUDEŢULUI VÂLCEAarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/valcea/Prefectura-Judetului-Valcea...ţ PREFAŢĂ Prefectura Judeţului Vâlcea este cel mai important

MINISTERUL EDUCATIEI NATiONALE INSPECTORATUL SCOLAR ... · Inspectie la ciasa la care candidatul/candidatii sa obtind media minim 9(noua), candidatul cu media cea mai mare avand iniaielate

MINISTERUL EDUCATIEI NATiONALE INSPECTORATUL SCOLAR ... · Inspectie la ciasa la care candidatul/candidatii sa obtind media minim 9(noua), candidatul cu media cea mai mare avand iniaielate

Prezentare SGA prefectura Bucuresti [Compatibility Mode]

Prezentare SGA prefectura Bucuresti [Compatibility Mode]

SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE ...arhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/mehedinti/Prefectura-judetului... · 3 serviciilor publice descentralizate

SERVICIUL JUDEŢEAN MEHEDINŢI AL ARHIVELOR NAŢIONALE ...arhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/mehedinti/Prefectura-judetului... · 3 serviciilor publice descentralizate

Candidatul sä fie autorizat de citre producätorul märcii auto asociat, privind vanzarea, distributia si asigurarea mentenantei (service) in perioada de garantie. 4. Candidatul va

Candidatul sä fie autorizat de citre producätorul märcii auto asociat, privind vanzarea, distributia si asigurarea mentenantei (service) in perioada de garantie. 4. Candidatul va

TIchete de masa; · Candidatul ideal va avea abilitati foarte bune de organizare si auto-organizare, comunicare si va fi orientat spre atin-gerea rezultatelor. Totodata candidatul

TIchete de masa; · Candidatul ideal va avea abilitati foarte bune de organizare si auto-organizare, comunicare si va fi orientat spre atin-gerea rezultatelor. Totodata candidatul

INVENTAR - arhivelenationale.roarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/dolj/Prefectura-judetului-Dolj...administraţiei judeţelor, au avut loc în timpul lui Constantin

INVENTAR - arhivelenationale.roarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/dolj/Prefectura-judetului-Dolj...administraţiei judeţelor, au avut loc în timpul lui Constantin

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS … Funar 2018.pdf · ministerul educaŢiei naȚionale Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice inspectoratul Şcolar judeŢean - dolj Şcoala

CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ”LOUIS … Funar 2018.pdf · ministerul educaŢiei naȚionale Şi cercetĂrii ŞtiinŢifice inspectoratul Şcolar judeŢean - dolj Şcoala

Raport activitate prefectura 2017 final · organizează și funcționează instituţia prefectului, sub conducerea prefectului. Cadrul normativ aplicabil prefectului și instituției

Raport activitate prefectura 2017 final · organizează și funcționează instituţia prefectului, sub conducerea prefectului. Cadrul normativ aplicabil prefectului și instituției

Vladimir Alexe - Ion Iliescu - Candidatul Manciurian

Vladimir Alexe - Ion Iliescu - Candidatul Manciurian

imui 8 Funar, prese r . se adresează dldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66737/1/...janfieru! arheologic din Unirii înaintea iernii înmulţesc. în aparţinînd epocii, - .

imui 8 Funar, prese r . se adresează dldspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/66737/1/...janfieru! arheologic din Unirii înaintea iernii înmulţesc. în aparţinînd epocii, - .

Aviz 5 Pe 2012, Prefectura Suceava, Comisia de Atribuire de Denumiri

Aviz 5 Pe 2012, Prefectura Suceava, Comisia de Atribuire de Denumiri

RAPORT ACTIVITATE PREFECTURA 2014 nou4-1 · RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ... Compartimentul Financiar Contabilitate IV. Serviciul Informare, Rela ii Publice, Secretariat, Apostil ,

RAPORT ACTIVITATE PREFECTURA 2014 nou4-1 · RAPORT PRIVIND ACTIVITATEA ... Compartimentul Financiar Contabilitate IV. Serviciul Informare, Rela ii Publice, Secretariat, Apostil ,

GHEORGHE FUNAR, r * primarul municipiului „vom avea un ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · ziar independent AXUL IV. NK. 649 JOI 18 IUNIE 1992

GHEORGHE FUNAR, r * primarul municipiului „vom avea un ...dspace.bcucluj.ro/bitstream/123456789/65410/1/BCUCLUJ_FP_PIV2… · ziar independent AXUL IV. NK. 649 JOI 18 IUNIE 1992

INVENTAR - arhivelenationale.roarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/dolj/Prefectura-judetului-Dolj... · organizare a administraţiei judeţelor, au avut loc în timpul

INVENTAR - arhivelenationale.roarhivelenationale.ro/site/download/arhive_judetene/dolj/Prefectura-judetului-Dolj... · organizare a administraţiei judeţelor, au avut loc în timpul