8

Localizarea băncii comerciale în cadrul sistemului bancar românesc

Cadrul juridic

BRD - Groupe Société Générale este o societate pe actiuni, fiind a doua bancă din sistemul

bancar românesc. Ea functioneaza conform Legii nr. 31/1990 cu privire la societatile comerciale

si Ordonantei de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului,

precum si conform altor reglementãri specifice.

Intrarea Bancii la categoria I a Bursei de Valori Bucuresti, la inceputul anului 2001, a

determinat cresterea exigentelor in materie de management bancar, in conditiile unei mai mari

transparente cerute de regulile bursiere. In calitate de societate listata, BRD se supune legislatiei

in vigoare cu privire la pietele de capital, reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor

Mobiliare si ale Bursei de Valori Bucuresti.

BRD Groupe Société Générale SA

Sediu: Bd. Ion Mihalache nr. 1-7, sectorul 1, Bucuresti

Capital Social în RON: 696.901.518 Lei

Nr. Registrul Comertului: J40/608/1991

Cod fiscal: RO 361579/1992

Simbol bursier: BRD

Ratingurile acordate BRD - Groupe Société Générale

 

Fitch Ratings (ultima actualizare la

13/11/2013) Rating

Perspect

iva

Datoria in valuta pe termen scurt F2 n/a

Datoria in valuta pe termen lung BBB+ Stabila

8

Suport 2 n/a

Moody's (ultima actualizare la

23/07/2013) Rating

Perspect

iva

Depozite in lei pe termen scurt

Not

prime Negativa

Depozite in lei pe termen lung Ba2 Negativa

Depozite in valuta pe termen scurt

Not

Prime Negativa

Depozite in valuta pe termen lung Ba2 Negativa

Soliditate financiara E+ Negativa

Sursa:www.brd.ro 

Istorie

Societatea Natională de Credit Industrial, stramosul BRD-Groupe Société Générale, a

fost creata in 1923 ca institutie publica, statul detinand 20% din capitalul social, Banca Nationala

a Romaniei 30%, restul fiind detinut de particulari, printre care si un grup de fosti directori ai

Marmorosch, Blank & Co., prima banca moderna din Romania. Misiunea acestei noi institutii

era finantarea primelor etape ale dezvoltarii sectorului industrial din Romania.

Dupa Al Doilea Razboi Mondial, conform Legii Nationalizarii din iunie 1948, Societatea

Nationala de Credit Industrial a fost nationalizata, devenind Banca de Credit pentru Investitii. 

In decembrie 1998 s-a semnat un acord intre Société Générale si Fondul Proprietatii de

Stat (autoritatea care gestiona participatiile statului), prin care Société Générale a subscris o

majorare de capital de 20% si a cumparat un pachet de actiuni care i-a permis sa devina

proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

In 2001, BRD a fost listata la Bursa de Valori Bucuresti, in prima categorie, devenind rapid

una dintre cele mai tranzactionate societati. In anul 2003, Banca Romana pentru Dezvoltare a

devenit BRD – Groupe Société Générale in urma unei campanii de rebranding. In 2004, Société

Générale a cumpărat pachetul rezidual de acţiuni detinut de statul roman in capitalul BRD.

8

Consiliul de Administratie

Consiliul de Administratie determina orientarile activitatii bancii si supravegheaza punerea

lor in practica. Membrii Consiliului sunt alesi de Adunarea Generala a Actionarilor iar mandatul

lor are o durata de 4 ani si poate fi reinnoit.

Componenta Consiliului de Administratie

Philippe Charles LHOTTE - Presedinte

Petre BUNESCU - Membru

Jean-Luc André Joseph PARER - Membru

Didier ALIX - Membru

Bernardo SANCHEZ INCERA - Membru

Jean-Louis MATTEI - Membru

Dumitru POPESCU - Membru

Sorin Marian COCLITU - Membru

Ioan CUZMAN - Membru

Comitetul de Directie

Sub autoritatea Presedintelui Director General, Comitetul de Directie asigura conducerea

strategica a bancii.

Membrii sai au mandat pentru a conduce si coordona activitatea de zi cu zi a bancii, cu

exceptia operatiunilor care sunt, in mod expres, de resortul Consiliului de Administratie sau al

Adunarii Generale.

Componenţa Comitetului de Directie

Philippe Charles LHOTTE - Director General

Petre BUNESCU - Director General Adjunct

Claudiu CERCEL - Director General Adjunct

Gabriela GAVRILESCU - Director General Adjunct

8

Jean-Luc GRASSET - Director General Adjunct

Gheorghe MARINEL - Director General Adjunct

Didier COLIN - Director General Adjunct

Cauze ale riscului de lichiditate

Riscul de lichiditate este asociat fie dificultatii intampinate de a obtine fondurile necesare

pentru a-si indeplini angajamentele, fie imposibilitatii de a realiza un activ financiar in timp util

si la o valoare apropiata de valoarea sa justa.

Structura activelor şi datoriilor băncii (pe scadenţe reziduale) pe ultimii 3 ani;

Structura pe maturitati a activelor si datoriilor bancii pe baza maturitatilor reziduale

contractuale la data de 31 decembrie 2013, 2012 si 2011 este urmatoarea:

Sursa:www.brd.ro

8

Anul 2012

Sursa:www.brd.ro

Anul 2013

8

Gap-ul de lichiditate, gap-ul cumulat de lichiditate şi indicatorul

de lichiditate pe ultimii 3 ani

LICHIDITATEA EFECTIVĂ-ajustări prevăzute de Regulamentul nr. 25 din 8.noi.2011,

intrat în vigoare la 1.ian.2012, privind lichiditatea instituţiilor de credit:

Activele cu scadenţă la vedere(operaţiunile reverse repo de pe o zi pe alta cu

clientela, titlurile luate cu împrumut de pe o zi pe alta de la clientelă, ) vor fi

înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 90% din

valoarea contabilă brută.

Instrumentele de capitaluri proprii înscrise la cota unei burse de valori din ţări din

categoria A sau din România, înregistrate ca active financiare deţinute în vederea

tranzacţionării, active financiare desemnate ca fiind evaluate la valoarea justă prin

profit sau pierdere ori active financiare disponibile în vederea vânzării şi, respectiv,

cele evaluate la cost vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare

ajustată reprezentând 50% din valoarea contabilă.

Sursa:www.brd.ro

8

Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală de până la un an inclusiv şi, după

caz, creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o

valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă.

Instrumentele de datorie cu scadenţă reziduală mai mare de un an şi, după caz,

creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare

ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă. Celelalte vor fi înscrise pe

prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată reprezentând 60% din valoarea

contabilă.

Instrumentele de datorie înregistrate ca investiţii păstrate până la scadenţă şi

creanţele ataşate aferente vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare

ajustată reprezentând 95%, 90% sau, după caz, 60% din valoarea contabilă brută

diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite.

Principalul curent sau restant şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat ale acestuia

aferente creditelor acordate clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit,

pentru care sunt înregistrate întârzieri la plata dobânzii şi/sau la rambursarea

principalului de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenţei, vor fi

repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs,exceptând

cel restant(pe prima bandă), la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea

contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.

Creditele curente şi creanţele ataşate şi sumele de amortizat aferente clientelei din

afara sectorului instituţiilor de credit, pentru care nu se înregistrează întârzieri la

plata dobânzii şi/sau la rambursarea principalului, vor fi repartizate pe benzile de

scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată reprezentând

90% din valoarea contabilă brută aferentă fiecărei benzi de scadenţă.

Categoriile de active şi, după caz, creanţele ataşate şi sumele de amortizat incluse în

calculul lichidităţii efective, cu excepţia celor menţionate anterior, vor fi repartizate

pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă

brută diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite

Garanţiile financiare irevocabile şi necondiţionate primite de la instituţiile de credit

vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă la o valoare ajustată obţinută prin

aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k. Coeficientul k se determină

8

prin raportarea soldului mediu al garanţiilor a căror executare a fost solicitată de

instituţia de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmeşte

raportarea, şi încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost

solicitată, la soldul mediu al garanţiilor financiare irevocabile şi necondiţionate

primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se

întocmeşte raportarea.

LICHIDITATEA NECESARĂ-ajustări

Depozitele la vedere ale clientelei, depozitele clientelei rambursabile după

notificare şi conturile curente creditoare ale clientelei vor fi înscrise pe prima bandă

de scadenţă la o valoare ajustată, reprezentând 40% din valoarea contabilă.

Depozitele la termen ale clientelei din afara sectorului instituţiilor de credit vor fi

repartizate pe benzile de scadenţă în funcţie de durata rămasă de scurs, la o valoare

ajustată reprezentând 15% din valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de

scadenţă.

Garanţiile financiare executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de

valabilitate vor fi înscrise pe prima bandă de scadenţă, la o valoare ajustată

obţinută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.

În cazul în care nivelul unui risc mare de lichiditate depăşeşte 15% din totalul datoriilor,

altele decât împrumuturile, şi al angajamentelor de creditare date de instituţia de credit,

evidenţiate în afara bilanţului, instituţiile de credit vor calcula lichiditatea necesară aferentă

indicatorului de lichiditate.

Prin urmare, am calculat GAP-ul de lichiditate, GAP-ul cumulat şi indicatorul de

lichiditate în anii 2011, 2012 şi 2013, pe scadenţe.

8

Anul 2012 0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI 11815596 2656695 8704371TE 27075995 5999590 6226550GAP -15260399 -3342895 2477821GAPC -15260399 -18603294 -16125473LN 27075995 5999590 6226550LE 11815596 2656695 8704371IL 0,4363864 0,4428128 1,3979444

Anul 2013 0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI 12540342 2086199 8994117TE 26141873 5715699 6480170GAP -13601531 -3629500 2513947GAPC -13601531 -17231031 -14717084LN 26141873 5715699 6480170LE 12540342 2086199 8994117IL 0,4797033 0,3649946 1,3879446

Comparaţia indicatorului de lichiditate al băncii cu media sistemului bancar românesc

pentru indicatorul de lichiditate

Anul 2011

0-1 luna 1-3 luni 3-12 luniTI

14807121 2105179 9091848TE 26977722 4912847 7914827GAP -12170601 -2807668 1177021GAPC -12170601 -14978269 -13801248LN 26977722 4912847 7914827LE 14807121 2105179 9091848IL 0,548864763 0,4285049 1,14871089

8

Administrarea riscului de lichiditate reprezintă un factor determinant al solidităţii

instituţiilor de credit, în special în condiţiile unei volatilităţi ridicate a pieţelor fi nanciare. Banca

centrală acordă o importanţă deosebită gestionării lichidităţii din sistem, inclusiv prin adecvarea

cadrului de reglementare.

Pe parcursul anului 2012 şi în prima jumătate a anului 2013, BNR a asigurat gestionarea

adecvată a lichidităţii din sistemul bancar, cu excepţia perioadei noiembrie 2012 – ianuarie 2013,

interval în care banca centrală a adoptat o politică de gestiune fermă a lichidităţii.

Indicatorul de lichiditate trebuie să fie mai mare de 1, iar media în sistemul bancar

românesc este de 1,51. După cum se observă, pe scadenţa 3-12 luni a celor 3 ani, IL al BRD este

mai mic decât media sistemului bancar românesc.

Măsuri de diminuare sau eliminare a riscului de lichiditate

O bancă poate minimiza lichiditatea prin vânzarea activelor lichide şi investirea fondurilor

astfel obţinute pe termen lung în scopul maximizării profitului (banca se bazează pe faptul că va

obţine din împrumuturi lichiditatea necesară acoperirii nevoilor apărute în mod neaşteptat).

În situaţia inversă, banca poate maximiza gradul de lichiditate prin deţinerea unei părţi

importante a activelor în active lichide, dar profitabilitatea va fi substanţial afectată. Astfel, luând

în considerare aceste aspecte, un management bun al lichidităţii trebuie să ţină cont de toţi

factorii care influenţează atât riscul de lichiditate, cât şi profitabilitatea băncii.

Banca reuşeşte să gestioneze acest risc de lichiditate printr-o concordanţă prudentă a

scadenţei activelor şi pasivelor şi prin menţinerea unui stoc de active lichide (de ex. numerar,

disponibilităţi în bancă şi titluri cu înalt grad de lichiditate)

Concluzii

Unul dintre cele mai importante aspecte ale managementului oricărei bănci constă în

asigurarea unei lichidităţi adecvate. Aceasta presupune că banca fie dispune de sumele

respective, fie le poate procura prin împrumuturi sau vânzări de active.

Managementul unei instituţii financiare poate controla propria lichiditate printr-o

planificare şi anticipare atentă a schimbărilor în cadrul depozitelor şi creditelor, precum şi în

1 Raportul de stabilitate financiară BNR, 2013

8

cadrul profitului. Pentru a-şi putea controla propria lichiditate, managementul va stabili o

strategie privind deţinerea unui volum mai mare sau mai mic de lichidităţi, în funcţie de

necesarul anticipat de fonduri, de aversiunea faţă de risc, de factorii de risc şi de alte

considerente. Totodată va trebui să ia în considerare şi relaţia lichiditate – profitabilitate.

Bibliografie

http://www.bnr.ro/Publicatii-periodice-204.aspx

https://www.brd.ro/_files/pdf/RO-Raport-RGB-web1-2012.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-2011-ro.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/raport-anual-romana-2010.PDF

https://www.brd.ro/_files/pdf/Situatii%20financiare%20individuale%20si

%20consolidate%2031.12.2013.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-31.12.2012.pdf

https://www.brd.ro/_files/pdf/situatii-financiare-ifrs-ro.pdf

https://www.brd.ro/despre-brd/profil/management

https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/date-bursiere

https://www.brd.ro/despre-brd/investitori-si-actionari/ratinguri

8

http://www.bnr.ro/PublicationDocuments.aspx?icid=6711