Germania

3
Lovita de o catastrofa fara precedent in istoria sa, cu marile orase distruse, cu o industrie partial salvata de bombardamente, dar paralizata din cauza lipsei mijloacelor si cailor de transport, ocupata de armatele a patru puteri, lipsita de bani si subiect de troc – asa arata Germania dupa 30 aprilie 1945 In urma bombardamentelor, la sfarsitul anului 1946, pentru 14 milioane de familii, stateau la dispozitie doar 8 milioane de lociunte, multe dintre ele intr-o asemenea stare de degradare, incat in vremuri normale au fi fost inchise sau demolate. Libertate si amploare: in centrele de informare ale americanilor si britanicilor, lumea este oferita ca lectura si ca spectacol, pe scandurile amenajate in pripa. Foametea spirituala este aproape mai mare decat cea fizica. Despre conjuncture teatrala ne relateaza din Berlin , Friedrich Luft, in febr. 1946: (288) „Gestern hatte ich Gelegenheit, einmal im Wagen durch die ganze Breite dieser Stadt zu fahren. Es war gespenstisch. Man ist an die Trümmer seiner Umwelt, seines Weges zur Arbeit, seines Bezirkes gewöhnt. Aber da wurde mir einmal bewusst, wie wenig von Berlin noch da ist. Ich fragte mich, ob wir uns eigentlich nur etwas vormachen. Ich fuhr an einer Litfaßsäule vorbei, die beklebt war mit unzähligen Ankündigungen von Theatern, Opern, Konzerten. Ich sah nachher im Inseratenteil der Zeitung: An fast 200 Stellen wird Theater gespielt. Tatsächlich. Überall. In allen Bezirken. Täglich finden mindestens ein halbes Dutzend Konzerte statt. In allen Bezirken. Zwei Opernhäuser spielen ständig - welche Stadt der Welt hat das noch? Ob da nicht eine ungesunde Hausse in Kunst ausgebrochen ist - ob es nicht nötiger ist, Handfestes zu tun -, ob der Drang vor die Bühnen und in die Lichtspielhäuser nicht etwas Leichtfertiges und Frivoles an sich hat? Ich habe es mich gefragt. Und ich habe geantwortet: Nein! Wir sind tatsächlich durch ein Tal von Schweiß und Tränen gegangen, und zu Übermut, weiß Gott, ist auch heute kein Anlaß. Nu, arta nu esteo distractie de duminica, nici doar un ornament in viata cotidiana si nici un bibelou pe scrin. Arta este necesara tocmai acum in mizerie. Cu atat mai favorabila era conjuncture pentru cabaret, astfel incat, in august 1945, Erich Kastner nota: “daca toate planurile acestei saptamani s-ar fi implinit, ar exista mai multe cabareturi decat casa nedistruse.” Dupa 1945, literature germana este inca foarte marcata de violentele celui de-al doilea Reich, ca si de denazificare. Este cazul Padurii

description

germania dupa 1945

Transcript of Germania

Page 1: Germania

Lovita de o catastrofa fara precedent in istoria sa, cu marile orase distruse, cu o industrie partial salvata de bombardamente, dar paralizata din cauza lipsei mijloacelor si cailor de transport, ocupata de armatele a patru puteri, lipsita de bani si subiect de troc – asa arata Germania dupa 30 aprilie 1945

In urma bombardamentelor, la sfarsitul anului 1946, pentru 14 milioane de familii, stateau la dispozitie doar 8 milioane de lociunte, multe dintre ele intr-o asemenea stare de degradare, incat in vremuri normale au fi fost inchise sau demolate.

Libertate si amploare: in centrele de informare ale americanilor si britanicilor, lumea este oferita ca lectura si ca spectacol, pe scandurile amenajate in pripa. Foametea spirituala este aproape mai mare decat cea fizica. Despre conjuncture teatrala ne relateaza din Berlin , Friedrich Luft, in febr. 1946: (288)

„Gestern hatte ich Gelegenheit, einmal im Wagen durch die ganze Breite dieser Stadt zu fahren. Es war gespenstisch. Man ist an die Trümmer seiner Umwelt, seines Weges zur Arbeit, seines Bezirkes gewöhnt. Aber da wurde mir einmal bewusst, wie wenig von Berlin noch da ist. Ich fragte mich, ob wir uns eigentlich nur etwas vormachen. Ich fuhr an einer Litfaßsäule vorbei, die beklebt war mit unzähligen Ankündigungen von Theatern, Opern, Konzerten. Ich sah nachher im Inseratenteil der Zeitung: An fast 200 Stellen wird Theater gespielt. Tatsächlich. Überall. In allen Bezirken. Täglich finden mindestens ein halbes Dutzend Konzerte statt. In allen Bezirken. Zwei Opernhäuser spielen ständig - welche Stadt der Welt hat das noch? Ob da nicht eine ungesunde Hausse in Kunst ausgebrochen ist - ob es nicht nötiger ist, Handfestes zu tun -, ob der Drang vor die Bühnen und in die Lichtspielhäuser nicht etwas Leichtfertiges und Frivoles an sich hat?

Ich habe es mich gefragt. Und ich habe geantwortet: Nein! Wir sind tatsächlich durch ein Tal von Schweiß und Tränen gegangen, und zu Übermut, weiß Gott, ist auch heute kein Anlaß.

Nu, arta nu esteo distractie de duminica, nici doar un ornament in viata cotidiana si nici un bibelou pe scrin. Arta este necesara tocmai acum in mizerie.

Cu atat mai favorabila era conjuncture pentru cabaret, astfel incat, in august 1945, Erich Kastner nota: “daca toate planurile acestei saptamani s-ar fi implinit, ar exista mai multe cabareturi decat casa nedistruse.”

Dupa 1945, literature germana este inca foarte marcata de violentele celui de-al doilea Reich, ca si de denazificare. Este cazul Padurii mortilor, (1945) scrisa de E.Weichert. autorii se indeparteaza fara echivoc de Nazism, dar nici n-au incredere in societatea de consum si in valorile propovaduite de aceasta. Este cazul “grupului 47” reprezentat mai ales de scriitori ca Heirich Boll si Gunther Grass. Ultimul recunoaste succesul cu “der Blechtrromel” roman aproape picaresc, in care piticul Oskar denunta pericolele unei gandiri deja facute.

Page 2: Germania

Cândva una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei, Berlinul anului 1945 nu mai era decât o ruină. Victimă a războiului îndelungat, a bombardamentelor Aliate și a luptelor crunte ce s-au dat pentru cucerirea orașului, capitala germană mai rămăsese, în 1945, doar cu ruinele celor mai frumoase clădiri ale sale. Ce-i drept, Berlinul a scăpat de soarta unor orașe precum aproape rasa de pe fața pământului, însă vor trece mulți ani până ce capitala va reveni la gloria sa de odinioară.

Aceste imagini, toate din 1945, surprind ce a mai rămas din oraș după încheierea războiului, precum și momente din viața de zi cu zi a locuitorilor săi.

Munchen, capitala landului Bavaria, a avut unul dintre cele mai importante roluri in perioada nazista, fiind considerat de Hitler „capitala miscarii naziste”. Orasul a fost extrem de avariat in cel de-al Doilea Razboi Mondial, fiind lovit de nu mai putin de 71 de raiduri, in cinci ani. Acesta a fost reconstruit in perioada postbelica, dupa un plan meticulos care respecta intocmai stilul arhitectural al vechilor cladiri bombardate.

Dresda, cunoscuta, pana la inceperea razboiului, ca un centru al artei, al muzicii clasice si al stiintei, a fost distrusa in totalitate in urma bombardamentelor din 1945. Se spune ca peste 2431 de tone de explozibil au fost folosite in timpul raidurilor, distrugand rand pe rand claridile, centrul istoric al orasului si reducand drastic posibilitatile de aparare ale refugiatilor. Dupa terminarea razboiului multe dintre cladirile istorice au fost reconstruite dupa stilul celor distruse, printre care si Casa Operei Semper, Palatul Zwinger, cu toate ca conducatorii de atunci ai orasului au ales sa construiasca parti mari din oras in stilul socialist modern, atat din motive economice, dar si pentru a rupe orasul de trecutul sau, acela de capitala a Saxoniei si totodata leaganul burgheziei germane. Astazi, Dresda numara peste 13 000 de monumente istorice, iar opt dintre districtele sale se afla sub ordine de conservare.