GermaniaPOZITIA GEOGRAFICAGermania este situata in Europa Central-Nordica, intre 47016-55003 latitudine nordica si 5056-15002 longitudine estica. Limite Marea Nordica, Danermaca, Marea Baltica, Cehia, Austria, Elvetia, Franta, Luxemburg, Belgia, Olanda, Polonia. Suprafata Germaniei este de 356 945 km2. Se nvecineaz la nord cuMarea Nordului,DanemarcaiMarea Baltic; la est cuPoloniaiRepublica Ceh; la sud cuAustriaiElveia; iar la vest cuFrana,Luxemburg,BelgiaiOlanda. Teritoriul Germaniei acoper 357.021 de kilometri ptrai (137.847 mile ptrate), ntr-o zon cuclimat temperat. Germania are cea mai mare populaie dintrestatele membrealeUniunii Europene(82 de milioane de locuitori).POPULATIA SI ORASELE:Germania are79 951 000locuitori (1871:41 000 000; 1915:67 900 000; 1937:69 000 000locuitori). Natalitatea este de 11,20/0,mortalitatea de 11,50/0, populatia urbana 840/0din locuitori. Orasele principale (locuitori):Berlin3282 000Hamburg1 700 000Munchen1 200 000Koln950 000Frankfurt am Main650 000Essen630 000Dortmund600 000Stuttgart580 000Duisburg540 000Germanii sunt in proportie de 93 % iar straini (turci, iugoslavi, italieni, greci, polonezi, austrieci, spanioli), 7 %.Cele mai mari concentrari de populatii se afla de-a lungul vaii Rhinului si zona inconjuratoare, in deosebi in Ruhr (car se prefigureaza drept un megalopolis) unde densitatea depaseste5 500loc./km2in jurul marilor orase si in regiunile Saxono-Thuringiana. Zone mai putin populate sunt campia, in nord, si Alpii Bavariei in sud. Culte: protestantism 40%, catolicism 35 %, 25 %: culte neprotestante, islamism, ortodoxism.

Conditiile naturale si climaGermania are o clim temperat, cu o temperatur medie anual de 9C. Temperatura medie n ianuarie variaz de la -6C pn la +1C (n funcie de localitate i altitudinea ei), n timp ce temperatura medie a lunii iulie variaz ntre 16 i 20C. Precipitaiile sunt mai mari n sud, unde se nregistreaz 1.980mm pe an, majoritatea sub form de zpad. Majoritatea Germaniei are oclim temperat, n care predomin vnturile vestice umede. Clima este moderat deCurentul Atlanticului de Nord, care este extinderea nordic aCurentului Golfului. Aceast ap cald afecteaz zonele riverane Mrii Nordului, inclusiv zona de-a lungul Rinului, care se vars n Marea Nordului. n consecin, n partea de nord i nord-vest, clima este oceanic;ploilecad pe parcursul ntregului an, cu un maxim n timpul verii.Pe teritoriul Germaniei se succed, de la nord la sud, trei mari unitati naturale: Campia Germaniei de Nord, masivele hercinice ale Germaniei de mijloc si Alpii Bavariei cu platourile care ii preced. Cimpia Germaniei de Nord, sector al Marii Cimpii Nord-Europene, este neteda la vest de Berlin si strabatuta de doua siruri de dealuri morenaice, mai mult sau mai putin paralele.Treptat aceasta cimpie trece intr-o zona muntoasa de inaltime medie. Astfel in vest se afla Masivul Harz, erodat, cu aspect de platou cu altitudini de 300-900 m (cu alt. maxima de 1142 m in varful Broken), iar in sud Muntii Padurea Thuringiei (altitudine maxima in vf. Grosser Beerberg-982 m), Muntii Vogtaland si Muntii Metalici, caracterizati prin culmi netede cu aspect de podisuri, ultimii culminand la 1214 m in varful Fichtelberg.

VEGETATIA: Vegetatia naturala este cea de lande cu paduri de conifere ( suprafata este acoperita de paduri de pin, fag, stejar, in Masivul Harz predomina padurea de foioase in timp ce in Padurea Thuringieisi in Muntii Metalici cea de conifere). Fauna este destul de variata si cuprinde elemente caracteristice atat Europei nordice, cat si estice si sud-estice: caprioara, jderul, pisica salbatica, bizamul, harciogul, sturzul, privighetoarea, bufnita pitica, ciocanitoarea neagra, etc.

RETEAUA HIDROGRAFICA: Reteaua hidrografica se dirijeaza spre nord, catre Marea Baltica principalele rauri fiind Elba si Order. Elba izvorastedin Muntii Sudeti (1165 km lungime totala), fiind navigabila in intregime si este legata prin canale cu alte sisteme hidrografice ale Europei Centrale si Occidentale. Principalul sau afluent este raul Saale (care dreneaza sudul tarii si are o lungime de 427 km, navigabil fiind doar pe 157 km).

Transporturile Germania este un punct central de transport important, datorit poziiei sale centrale. Acest lucru poate fi observat n reelele numeroase i moderne de transport. Reeaua extins de autostrzi (Autostrad) care se plaseaz pe locul trei la nivel mondial dup lungimea total i este caracterizat prin lipsa de limit a vitezei pe majoritatea drumurilor.Germania are o retea de transporturi care consta in : Transport fluvial si maritim, cele mai importante porturi pentru marfuri sunt: Hamburg (45,9 mil. t), Bremen (23,4), Emden (12,4), Lubeck (5,6), Nordeham (3,4) Transportul aerian 10,2 miliarde calatori (in anul 1980).Cele mai importante aeroporturi sunt: Frankfurt am Main, Dusseldorf, Hamburg, Hannover. Transportul feroviar: cai ferate-37088 km ( 9956 km electrificati) Transportul rutier consta in 2139717 km de sosea, Germania avand 19 516 987 de autovehicule (in 1980).tiin i tehnologieGermania este una din rile cu cei mai cunoscui cercettori n diverse domenii tiinifice. Munca luiAlbert EinsteiniMax Plancka fost decisiv pentru fondareafiziciimoderne, pe careWerner HeisenbergiMax Bornau dezvoltat-o ulterior. Acetia au fost precedai de fizicieni precumHermann von Helmholtz,Joseph von Fraunhofer, iGabriel Daniel Fahrenheit.Wilhelm Conrad Rntgena descoperitrazele X, care sunt denumite n limba germanRntgenstrahlen(Razele Rntgen). Aceast realizare l-a fcut primul ctigtor al Premiului Nobel pentru Fizicn 1901Acetia au fost precedai de fizicieni precumHermann von Helmholtz,Joseph von Fraunhofer, iGabriel Daniel Fahrenheit.Wilhelm Conrad Rntgena descoperitrazele X, care sunt denumite n limba germanRntgenstrahlen(Razele Rntgen). Aceast realizare l-a fcut primul ctigtor alPremiului Nobel pentru Fizicn 1901 etc.

EconomiaGermania are cea mai mare economie naional din Europa, a patra din lume caPIBnominal, i a cincea din lume n funcie deparitatea puterii de cumprare, conform datelor din2008.De la nceputurile erei industriale, Germania a fost un lider, inovator i beneficiar al unei economii din ce n ce maiglobalizate. Germania este lider mondial nexporturi, exportnd bunuri n valoare de 1,133 trilioane de dolari n2006(incluznd rile din zona Euro), i genereaz un surplus comercial de 165 de miliarde. Sectorul servicii contribuie cu aproximativ 70% laPIBultotal, sectorul industrie cu 29,1%, i sectorul agricultur cu 0,9%. Majoritatea produselor sunt din domeniul ingineriei, n special automobile, instalaii mecanice, metalurgie i produse ale industriei chimice. Germania este cel mai mare productor de turbine eoliene i de tehnologi de exploatare a energiei solare din lume. Cele mai mari trguri i congrese internaionale decomerdin fiecare an au loc n orae germane, cum ar fiHanovra,FrankfurtiBerlin.

AGRICULTURA:In cadrul agriculturii predomina zootehnia (70% din productia totala), indeosebi cresterea porcinelor (locul IV pe glob) si bovinelor. Productia vegetala, limitata de conditiile, naturale nefavorabile, se bazeaza pe cereale (cca din suprafata cultivata) : grau (2744,0 tone), secara (1904,1 t), orz (2592 t), ovaz (890 t), sfecla de zahar (7233 t), seminte de in (5 t), fibre de in (4,8 t), cartofi (12 140 t), ceapa (100,4 t), tomate (31,3 t), mazare (35 t), varza (350 t), fasole (14,5 t), mere, pere, prune si cirese (in total 533,3 t).Septel (mil. capete) :bovine (5,3), porcine (10), ovine (1,6), caprine (1), cabaline (0,1).Pescuitul: in anul 1972 au fost prinsi 323 281 tone pesti.

ArmataBundeswehr, armata Germaniei, este o for militar alctuitHeer(Armat),Marine(Forele navale),Luftwaffe(Forele Aeriene),Zentraler Sanittsdienst(Centrul de Servicii Medicale) iStreitkrftebasis(Serviciul Comun de Sprijin). Serviciul militar este obligatoriu pentru brbai, de la vrsta de 18 ani, i dureaz 9 luni. Conform statisticilor din 2003, cheltuiala militar constituie 1,5% dinPIBal rii. Bundeswehr are 200500 de soldai profesioniti, 55000 de recrutai pentru serviciul militar avnd vrste ntre 18-25 care servesc pentru cel puin nou luni n conformitate cu normele actuale, i 2500 de rezerviti activi la un moment dat. Aproximativ 300000 de rezerviti sunt disponibili pentru forele armate i de a participa la exerciii de aprare, precum i dislocri n strintate. ncepnd din noiembrie 2009, armata german avea n jur de 8300 trupele staionate n ri strine, ca parte a diferitelor fore de meninere a pcii internaionale, inclusiv n 2470 de soldai Bundeswehr nKosovo, 4520 de trupe germane n cadrul foreiISAFconduse de NATO nAfganistaniUzbekistani 450 de trupe cuUNIFILnLiban.