Din tabel reiese faptul că cele mai numeroase specii medicinale şiaromatice sunt hemicriptofitele (38,96%), urmate de therofitele (10,84%),ambele tipuri fiind răspândite de-a lungul căilor de comunicaţie în culturi şiterenuri bătătorite etc.

Megafanerofitele (11,3%), atât spontane cât şi cultivate, se află într-unnumăr semnificativ (26 specii). Aceasta se poate explica prin faptul că teritoriulcercetat se află în zona dealurilor subcarpatice şi în cea mai mare parte în zonămontană, unde arborii şi arbuştii dau nota dominantă a peisajului.

Apropiate ca număr de specii sunt geofitele (9,24%) şi chamefitele(7,63%). Geofitele (9,24%), în majoritate se află în păduri şi mai puţine în pajiştişi în lungul apelor curgătoare. Chamefitele (7,63%) sunt răspândite în pajişti,pe stâncării etc. Urmează ca număr de specii mezofanerofitele (7,23%) –arbuştii care alcătuiesc tufărişuri, dar şi cei care aparţin stratului arbustiv alpădurilor. Nanofanerofitele (2,01%) sunt mai puţin reprezentate (5 specii) înpajişti, marginea pădurilor.

Cu număr mai mic de specii participă tipurile intermediare:hemicriptofite-chamefite (8 specii), therohemicriptofite (7 specii),hemicriptofite-geofite (6 specii), hemicriptofite-hemiterofite (5 specii), hidro-helofite (4 specii), epifitele (2 specii) şi cu o specie lianele.

*

Analiza bioformelor - Spectrul bioformelor în care sunt încadrate cele 945 de specii ce vegetează pe teritoriul Parcului Naţional Munţii Măcinului, este larg, cuprinzând 8 grupe de forme biologice. Prezenţa cea mai mare oînregistrează hemicriptofitele (40,00%), urmate în ordine descrescătoare de terofite (24,13%), geofite (13,33%), fanerofite (8,68%),Filumuri şi claseOrdineFamiliiGenuriSpeciiSubspeciiPteridophytaEquisetopsida Pteropsida2 1 14 1 38 1 713 1 111 1MagnoliophytaMagnoliopsida Liliopsida56 47 990 76 14391: 311 80876: 688 18855: 46 9Total5895

4008895616hemiterofite (8,04%), camefite (3,49%), hidrofite (1,16%), hidatohelofite (0,95%) şi epifite (0,21%) (fig. 6).Analiza geoelementelor - a evidenţiat prezenţa în structura covorului vegetal de pe teritoriul parcului a 84 de categorii de specii cu origini florogenetice extrem de diferite. În flora parcului domină elementele Eurasiatice ce totalizează 35,34% din specii, urmate de cele Europene (22,65%) şi de elementele Pontice de diferite categorii (18,62%). Alte categorii de geoelemente sunt cele Circumpolare (5,71%), Mediteraneene (5,29%), Cosmopolite (4,44%), Balcanice (3,70%) şi Adventive (1,59%), Atlantic (0,95%), Carpatic (0,32%), Alpin şi China (0,21%). Speciile al cărorareal este extins numai în zonele imediat învecinate teritoriului naţional, Bulgaria şi Iugoslavia au o participare de 0,32%, respectiv 0,11%. Cu o participare de numai 0,11% se reamarcă prezenţa elementelor Caucazice, Daco-balcanice şi din Rusia. Prezenţa speciilor adventive, deşi puţin semnificativă (1,59%), este importantă întrucât poate modifica numărul de specii spontane provenite din alte regiuni ce nu aparţin teritoriului ţării noastre şi care astfel sporesc diversitatea florei cormofitice din parc (fig.7).