Eric Weiner

GEOGRAFIA GENIULUI

Cele moi creotive locuri din lume:de lo Ateno ontica lo Silicon Volley

Traducere: Anca Mihaela Florea

NICUTESCU

II

CU PRI NS

lntroducere:CutialuiGalton. -.......11

Capitolul 1

Geniuleste simplu: Atena. ....21

Capitolul2Geniul nu este nimic nou: Hangzhou.. .... 67

Capitolul3Geniuleste scump: Florenta. ........ 95

C-apitolul4Creniulestepractic:Edinburgh .....133

Capitolul5(reniul este haotic: Calcutta ..171

Capitolul6Creniul este involuntar: Viena.- tonalitatea perfecti . . . 'a99

CapitolulTGeniuleste contagios:Viena pe canapea .......229

CapitolulSGeniulesteslab:SiliconValley. ..:'... .....260

fiilq:Coacem p6ine gi ne dim cu placa de surf. .....289

*tlfumiri. .......295

Wiografieselectivo ...... ...2g7

CAPITOLUL 1

GENIUL ESTE SIMPLU:ATENA

LUMINA. POATE CA A FOST LUMINA.Gandul imi pitrunde timid in creierul afectat de lipsa somnului, apoi se contu-

reazd.cupedanteria neverosimil[ a unui clasic de la fari, care este pe punctul de a-Ei

pierde controlul. Da, imi spun, incercand si scap de aerul inchis din Boeing-ul incare mi aflu - lumina.

Cea mai buni luminl nu mi poate ajuta prea mult. imi dI un sentiment pldcut,

s[ nu m[ infelegefi gregit. O prefer intunericului, fbri indoiali, dar numai din

motive practice. Nu lumina din Grecia. Lumina greceasci este dinamici, vie.

Danseaz[ peste formele geografice, licdrind aici, strilucind dincolo, modificAn-

du-gi constant gi subtil intensitatea Ei calitatea. Lumina din Grecia este clari gi

strdlucitoare. Este acel tip de lumini care te determini s[ fii atent gi, cum aveam

si aflu in curAnd, atenfia este primul pas Pe drumul sPre a fi geniu. in timp ce m[uitam pe fereastra taxiului, ferindu-mi privirea de soarele dureros de strilucitoral diminefii, nu mi-am putut st[pAni mirarea: oare glsisem o piesi din enigmele

Greciei?

Sper, fiindci este un mister descurajant, care a creat probleme secole intregiistoricilor, arheologilor qi chiar grecilor ingiqi. intrebarea care nu ne d[ pace este:

De ce? Sau mai precis, de ce aici? De ce acest teritoriu scildat in lumini, ins[ lipsit

de alte calitili remarcabile, a dat nagtere unui popor fbri aseminare, un popor

care, asa cum l-a numit marele clasicist Humphrey Kitto, ,,fIri si fie foarte nume-

ros, foarte organizat sau puternic, a dezvoltat o concepfie absolut noul despre

scopulvielii omului gi a demonstrat pentruprima dati Ia ce folosea mintea umani?

GENIUL ESTE SIMPLU: ATENA 2t

Aceasti inflorire incredibili nu a durat insi mult. ,,Grecia clasici" a existat

oficial pentru o perioadi de 186 de ani, insi apogeul civilizafiei, comasat intredoui rizboaie, a durat numai 24 de ari. in istoria omenirii, o asemenea perioadieste un fulger pe un cer de vard, pAlpiirea unei lumAniri votive, un ciripit. De ce

atit de pulin?

Grecia anticd. in timp ce taxiul inainta cu greu prin ambuteiaj (traficul aglo-merat nu era unul dintre neajunsurile anticilor), meditam la cele doui cuvinte.M-au fbcut si mi simt mic, insignifiant, jenat de lipsa cunogtin{elor mele gi plic-tisit de pufinul pe care-l dobdndisem. De cite ori mi gindesc la greci - in pufinelesituafii in care o fac -, imi apar in minte imagini ale unor oameni grizonanfi care

cugeti cu tristele la imponderabilitatea viefii. Cu ce mi pot ajuta acegti oameni?

Eu am de pl[tit facturi, de trimis e-mailuri Ei de respectat termene-limiti. Vechiigreci sunt la fel de relevanfi pentru mine ca inelele lui Saturn sau trigonometria.

$i de data aceasta judecata mea este gregitl. Adev[rul este ci niciun poporantic nu este mai plin de viatn gi mai relevant pentru prezent decAt grecii. Suntemcu tofii pufin greci, indiferent daci gtim sau nu asta. Daci afi votat, afi fbcut partedintr-un juriu, afi urmirit un film, ali citit o carte sau ali stat pur 9i simplu la masicu prietenii la un pahar de vin gi afi discutat despre orice subiect, de la un meci de

fotbal pini la natura adevirului, le putefi mullumi grecilor. Daci afi avut vreo-datd un gind ra{ional gi a{i intrebat de ce oriafi privit cerul instelat intr-o miraremuti, atunci afi fost un moment greci. Dacr vorbili engleza, trebuie si le mullu-mifi tot grecilor. AtAt de multe cuvinte din limba pe care o vorbesc sunt mogtenitedin bogata lor limbi, incit,la un moment dat, un prim-ministru grec a {inut undiscurs in englezi, folosind numai termeni provenili din greaci. Da, grecii ne-auadus democrafia, qtiinfa gi filosofia, dar in acelagi timp le putem mulpmi (sau

ii putem blama) pentru contractele scrise, monedele din argint si bronz, taxe,

scriere, scoli, contracte comerciale, manuale tehnice, vase comerciale de maridimensiuni, investitii cu risc partajat, proprietifi funciare nelocuite de proprie-tari. Aproape orice aspect al vie{ii noastre este inspirat de greci, inclusiv no{iuneade inspirafie. ,GAndim qi simfim diferit datoriti grecilor", conchide istoricul EdithHamilton.

Thxiul meu se opregte in fafa unei clidiri nerenovate cu trei etaje, care, cuexcepfia unui panou mic pe care scria Tonys Hotel (Hotelul lui Tony), nu aritacu nimic diferit de alte construclii similare. Am intrat in presupusul hol, o inc[-pere imbricati in plici de faianfi albi, care semiLna mai degrabi cu un beci gi incare fuseseri inghesuite scaune gubrede, magini de cafea stricate - obiecte de care

22 GEOGRAFIA GENIULUI

nimeni nu mai avea nevoie, dar de care nu te pofi despirli din sentimentalism sau

din inerlie. Ca gi Grecia , Hotelul lui Tony cunoscuse vremuri mai bune.

La fel se intimplase gi cu Tony. Soarele grec ii marcase pe fali cute adAnci.

Bucit[ria greceasci ii umflase stomacul pinl la a avea azi niqte propor]ii monu-

mentale. Tony vorbegte cu simplitate gi blindele despre drahmi, vechea monedi

a Greciei. Cu cit aude mai pufn despre euro, cu atit este mai fericit. Ca majorita-

tea grecilor, Tony este un actor inniscut. VorbeEte pufin mai tare decAt ar trebui

Ei face gesturi largi gi teatrale cu mA'inile, indiferent cdt de obiEnuit este su'biectul

disculiei. Ai senzalia c[ d[ o probi pentru emisiunea Greek Idol (Idolul Greciei).

Tot timpul.M[ arunc in pat qi incep s[ desfac mica biblioteci pe care o adunasem, o colec-

fie bizari de texte, din oceanul vast de cerneali pe care vechii greci o aqternuserl

pe hArtie. Privirea mi-a fost atrasi de un volum mic gi straniu, intitulat Daily Life

in Athens at the Time of Pericles (Viafa cotidiand tn Atena in timpul lui Pericle).

Este antidotul pllcut al unei lucriri istorice obignuite, care Pare scrisi in vdrful

unui munte Ei este aridi ca un deqert. De obicei, istoricii descriu rizboaiele, revo-

luliile sau schimbirile curentelor ideologice ca qi cum ar fi sisteme meteorologice.

Cu toate acestea, cei mai mul1i dintre noi nu trliesc experien]a stirii wemii in

acest mod. Noi nu experimentim la nivelul p[mantului un sistem de scidere bruscl

a presiunii, ci stropi de ploaie care ne ud[ plrul, bubuitura unui tunet care ne

zdruncini echilibrul, soarele mediteraneean care ne inc[lzeqtefala.Lafel se intim-

pli gi cu istoria. Povestea lumii nu este una a loviturilor de stat sau a revoluliilor.

Este povestea unor chei pierdute, a cafelei date in foc gi a unui copil care ne adoarme

in brale. Istoria este suma necontorizat[ a unui milion de momente care se petrec

zilnic.

in aceast[ forfoti cotidian[, geniul mocnegte domol. Sigmund Freud igi ciugu-

legte pandigpanul preferat la Cafeneaua Landtmann din Viena. Einstein priveqte

pe fereastra Biroului de brevete de invenlii din Berna. Leonardo da Vinci iEi gterge

fruntea de sudoare intr-un atelier fierbinte gi prifuit din Florenfa. Aceste genii au

avut idei mirefe, care au schimbat lumea, dar care s-au nlscut in spafii mici. Aici.

Geniile, ca gi ideile politice, aparfin unui loc.

Din acest nou punct de observafie terestru am aflat multe despre grecii antici. Am

aflat c[ le pl[cea si danseze gi se intrebau ce se ascunde in spatele unor superstifii

cum ar fi ,,furatul c[rnii" sau ,,minclrimea palmei". Am descoperit ci, inaintea

exercifiilor fizice, tinerii igi ungeau corpul cu ulei de misline gi ci,,mirosul tipic

GENIUL ESTE SIMPLU: ATENA 23

mirsculin al uleiului de misline care se simfea in gymnasium eraconsiderat maidulce decit orice parfum'i Am aflat ci grecii nu purtau lenjerie intimi, ci sinofri-sul era considerat un semn de frumusefe qi ci licustele puteau fi deopotrivi ani-male de companie sau aperitive. Am aflat foarte multe lucruri, ins6, dincolo deaceste mici ,,picate", am invilat ce creaseri grecii, nu cum o fbcuseri, iar eu eraminteresat si aprofundez tocmai modalitatea lor de acfiune.

inainte de toate, am nevoie neapirat de ceva ce Ie lipsea vechilor greci: cafea.Nectarul zeilor nu trebuie biut oriunde. Locul conteazil.

Pentru mine, cafenelele sunt a doua casi, un exemplu a ceea ce sociologul Rayoldenburg numea,,un loc grozav de bunl Mdncarea qi biutura nu sunt importantesau sunt aproaPe irelevante. Ceea ce conteaz|este atmosfera - nu feple de masi orimobilierul, ci o ambian{i intangibili, care incurajeazi lincezeaLageneratl de viniqi stabileqte echilibrul intre zgomotul de fond Ei linigtea contemplativi.

Nu gtiu cum erau in Antichitate, dar, in secolul XXI, grecii nu se trezesc chiarla mijirea zorilor. La ora 8:00 diminea[a, sunt singur pe stradd, cu excep]ia unorvinzdtori care fac eforturi si se trezeasci sau a cALtorva poliligti dotali cu echipa-mente ca de Robocop, care ne avertizeaz.d cd,.Ltenamoderni este, la fel ca in urmicu citeva mii de ani, un oraq plin de pericole.

urmez indicafiile lui Tony, pe care mi le-a comunicat cu migciri silbatice qiarcuite, gi intru pe o stradi pietonal[ animati, in{esati cu dughene Ei cafenele,reprezentativi pentru simful comunitar ce caracteriza vechea Ateni. Aici gisesclocul grozav de bun de care mi se spusese. Se nume qte The Bridge (poduQ.un numepotrivit, am conchis eu, de weme ce mi-am propus obiectivul donquijotesc de aconstrui o punte intre secole.

The Bridge nu are nimic modern, sunt doar cdteva mese cu vedere la stradaDraco, agezate in aga fel incit clienfii par nigte spectatori, iar st'rada, un teatru.in asemenea cafenele grecii igi consumi ,,pasiunea na(ionald': statul. Grecii potsta in grupuri sau singuri. O fac la fel sub soarele verii sau in ricoarea iernii. Nu aunevoie de scaun. O bordur[ sau o cutie goali le este suficienti. Nimeni nu sti aga

cum o fac grecii.

Reugesc si arficulez o Kalimera! (Bund dimnea{a!) gi mi alitur celorlalte per-soane de la terasl. Comand un espresso gi imi incilzesc mdinile cu ajutorul cinii.Se simte inci ricoarea diminefii, dar se proiecteazi deja perspectiva unei zilegrecegti insorite.

- om fi noi falili, dar avem inc6 vreme frumoasi, m-a anunfat Tony triumfr-tor in timp ce ieqeam din hotel.

GEOGRAFIA GENIULUI

Are dreptate. Nu este doar o luminl sublimi, ci sunt 300 de zllelarlnori Ei cu

pufini umezeall. Si fie climatul explica]ia pentru geniul atenienilor?

Din picate, nu. Climatul a influenfat poate mintea vechilor greci, dar aceasta

nu este explicafia completl. inainte de toate, Grecia are aproape aceeaqi vreme pe

care o avea in anuI450 i.Hr. gi, cu toate acestea, aici nu se mai nasc genii. Pe de altiparte, multe epoci de aur s-au format in locuri cu o climd nu foarte plicut6. Barzii

epocii elisabetane, spre exemplu, igi interpretau capodoperele sub cerul mohorAt

al Angliei.

Comand inci un espresso qi, pe misurl ce creierul meu incepe si funcfioneze,

inleleg ci mi-am depigit agteptirile. Sunt incitat c[ am pornit pe urmele geniului,

dar oare gtiu ce reprezinti acesta? Cum am mai spus, geniul este acea persoani care

face un salt intelectual sau artistic; dar cine decide ci este vorba despre un salt?

Noi. Este posibil ca Francis Galton si se fi ingelat, dar definilia pe care el a dat-o

geniului, degi sexistl, ne di o direc]ie importanti: ,Geniul este acel birbat ciruia

omenirea ii este profund indatoratl'l Primirea in clubul geniilor nu depinde de

geniul in sine, ci de cei care il examineazl gi de societate. Este un verdict public,

nu o pirere personali. O teorie a geniului - si-i spunem teoria moderni a ge-

niului - precizeaz|acest aspect firi echivoc. Admiterea in clubul geniilor depinde

exclusiv de capriciile gi moda zilei. ,Creativitatea nu poate fi separati de recu-

noaqtere'i spune psihologul Mihaly Csikszentmihalyi, principalul susfinitor al

acestei teorii. Mai pe'gleau, cineva este un geniu, daci noi spunem acest lucru.

La o primi privire, poate plrea paradoxal, sau chiar blasfemator. Desigur, un

aspect intangibil al geniului ar trebui s[ existe separat de judecata publici.

Nu, susfin teoreticienii acestei idei, nu exist6. Si ne gindim, de exemplu, la

Bach. Nu s-a bucurat de foarte mult6 stimi in timpul vielii. A fost nevoie de gapte-

zeci qi cinci de ani dupi moartea sa, ca s[ fie declarat geniu. inainte, probabil,

a stat in purgatoriul unde sil[gluiesc ,,geniile nedescoperite': Ce inseamni asta?

,,Cu excepfia unei vanitlfi incongtiente, ce justifici aceastd concepfie?" intreabi

Csikszentmihalyi. S[ spunem ci noi am descoperit geniul lui Bach este echivalent

cu a declara c[ inaintagii nogtri au fost idio]i. $i ce se intimpli daci in viitor Bach

ra fi detronat gi alungat din panteonul geniilor? Ce va spune o asemenea alegere

despre noi?

Exemplele sunt nenumirate. Cind a avut loc la Paris premiera bal efi:Irut Ritualul

primdverii,al lui Igor Stravinsky, publicul aproape ci s-a risculat. Critica l-a numit

.pervers". Astlzi, este considerat o operi clasici. Cind lucrarea de maturitate a lui

Monet, Nimfele,a fost expusl pentru prima dati, criticii de arti au valorizat-o din

GENIUL ESTE SIMPLU: ATENA