Universul Anul XLIV Nr. 1

1 I a n u a r i e 1928

S L e i literar

MAESTRUL

UNIVERSUL LITERAR

s u r i e f u l r o m i e s c Lămuriri George Ervesompozitor

Succesul primului nostru număr, în formă nouă, confirmă gândurile care au călăuzit organizarea materialului literar. Ideen unei galerii a principa­lelor personalităţi ale culturii româ­neşti a fost întâmpinată, după cum reese din corespondenta primită cu reala mulţumire de către cititori. Au fost insă şi destui care n"au priceput sensul preocupării noastre şi s'au în­trebat cu candoare dece întâiul nu­măr a fost încliinat lui N. Titulescu şi se vor mai mira probabil când vor vedea că al treilea număr c închinat matematicianului celebru în străină­tate G. Ţi feica, ca pe urmă să ur­meze vre -mi medic savant dintre acei care ne cinstesc în toate colturile lu­mii. Căci revista noastră are a z i o atitudine strict culturală, cu preocu­parea unică de a înfăţişa sufletul ro­mânesc subt toate aspectele lui, iar din literatura streină cât e necesar unei bune informaţii.

O revistă literară, de mare tiraj, pentru debutanţi e o absurditate. Poe­tul şi scriitorul tre.bue să fie prezen­taţi publicului când au început să vorbească de-a binelea. nu de la pri­mele gângăvel i

Revistele cu tiraj restrâns sunt su­ficiente pentru cei care abia au ouai o poezie şi ţin s'o şi aducă la cu­noştinţa României Mari.

Vninerml literar îşi propune — am mai arătat acest lucru — să fie un vehicul literar între cultura româ­nească şi masele mari de cititori, că­rora trebue să îi se înfăţişeze rezul­tate, nu nesfârşite încercări şi rătăciri pentru experienţă.

George Enescu. acest geniu auten­tic al României de azi, îşi avea fără îndoială locul lui de frunte în această galerie. Colaboratorii noştri, d. Alfred Alessnndrescu şi Petru Comarnescu şi-au luat îndatorirea să-1 înfăţişeze publicului, în tontă aureola gloriei sale, să explice tainele artei lui si să ne dea toate lămuririle necesare ca o astfel de personalitate sa poată fi cunoscută. I

Ei au făcut acest lucru cu o price­pere care îi onorează.

C . P .

( ieor-ge Enescu este f ă ră îndoială p i lda celei mai e x t r a o r d i n a r e şi mai complexe o rgan iza tu lu i muzica le a t impu lu i de faţă. D in t r e t o a t e d a r u r i l e , cu cave n a t u r a 1-u înzes t ra t în ch ip a t â t de minuna t , noi nu vom sta la îndoia lă sa a şezăm ma i p re -sib- de orice, pe acelea de c rea to r , s u ­s u r e l e în a d e v ă r care. ne d a u m ă s u r a gi­gant icei p e r s o n a l i t ă ţ i а mare lu i nostru muzic ian .

Apar i ţ i a compozi to ru lu i G e o r g e F.nescu pe or izon tu l vieţii noas t re muzica le este na e v e n i m e n t c a r e su rp r inde şi ca r e r ă s ­t o a r n ă (eor i i l e unei evoliiţiuiii ar t is t ice na tu ra l e . In a d e v ă r , mar i l e na ţ iuni apu­sene au t r e b u i t să. s t r ă b a t ă veacur i în­t regi de g r e l e î n c e r c ă r i şi de nesfârşire d ibu i r i , p e n t r u ca muz ica lor. p o r n ' t ă d e la l i tu rg icul c an tu s p l anus , de là monodia ant ică , t r ecând p r in Uiferitele faze a le lor . măr i i a r t e i oontraipunct ice , apo i a le în­c h e g ă r i i unui- s is tem armonic , să a jungă la epoca de înf lor i re , ce a dăru i t omeni r i i pe un Bach, pe u n Beethoven sau pe un Wagner .

S labe le man i f e s t ă r i muzica le de l à n o 1

diu veacul t recut , p a l i d e l icărir i , ce s4ni t r a d u s unii î n to tdeauna pr in luc ră r i fără deoseb i tă va loa re a r t i s t ică , în c a r e bana­l i ta tea l up t a cu l ipsa urnei t ehn ice temei ­nice, nu pot fixa a t e n ţ i u n e a cerce tă toru­lui obiect iv .

Popo ru l nostru , în tocmai ca şi cel rus înzes t ra t cu a d m i r a b i l e cal i tăţ i na t ive , neavând insă o t r ad i ţ i e muzica lă secu la ră a î m p r u m u t a t de l à mar i l e na ţ iun i muzi­cale , ş t i in ţa şi. e x p e r i e n ţ a lor, dobândi te cu anevo ie în lungi le pe r i oade do lupte ero ice .

G e o ' g e Enescu es te deci cet: d in tâ i m a r e compozi tor r o m â n , cel d in t â i c a r e r idică a r i a muz ica lă r o m â n ă la n ive lu l celor­l a l t e p o p o a r e a p u s e n e .

Elev a l lui Rob. Fuchs , la Vien.i. at Ini Ged.al.ge, Mn.ssenet şi i a i i r é , la Pa­rts. Enescu a dobând i t de là maeştr i i sui cunoş t in ţa solidă şi adâncă a t a ine lo r compoziţ iei , d r agos t ea pen t ru const rucţ ia s ă n ă t o a s ă şi b ine ech i l ib ra tă , p r e c u m şi acea m i n u n a t ă î m b i n a r e a sp i r i tu lu i ger­man , înc l ina t spre abs t r ac t şi complex , cu c l a r i t a t ea şi sens ibi l i ta tea geniulu i la-t i n - i - i Deşi încă t â n ă r . E n e s c u a r e îndă ră tu l său o ac t iv i t a t e c r e a t o a r e foarte impor­t a n t ă şi n u es te gen d e muzică, ca re să n u fi i sp i t i t m u z a sa î n t r ' u n cluip deo­po t r ivă de fericit . Astfel boga tu l său ba­gaj muz ica l î n u m ă r ă lucrăm p e n t r u pian, vioară, can t muzică d e cameră , muzică s imfonică, p r e c u m şi o l u c r a r e d r ama­tică, O e d i p . c a r e î n c u r â n d va ved'eo l u m i n a zi lei .

P e n t r u pian, Enescu a sc r i s doiuă sui te , d i n t r e c a r e p r i m a în stil vechili , şi în ca r e a u t o r u l d ă dovada că s tăpâ­neş te în ch ip desăvârş i t t o a t e r e s u r s e l e aces tu i i n s t r u m e n t , d in ca re şt ie sa scoată aci efec te d e o amp loa re c u to ­tul o rches t r a l ă , aci d e o poezie nes fâ r ­şită-

Var ia ţ i i l e p e n t r u 2 p i ane , p r e c u m şf o colecţ ie d e P i èce s impromptues , d m t r e c a r e a t â t d e i zbu t i t e l e : Vocea s tepei ŞT Buxlesca d a u i n sp i ra ţ i e i compozi torului

A L F R E D ALESSANDKESCE

• pi toresc neasemui t , complec-(uc ră r i l o r p ian is t ice din pr ima a Maes t ru lu i . (po r t an te l e l uc r ă r i d e muzica lie lui Enescu, c i tăm .- primeJe t p e n t r u v iol ină şi p i a n (op Úr', ca r i deş i pă s t r ează u r m e } lui B r a h m s şi W a g n e r , im témoin c p e r s o n a l i t a t e a \ i gu-pri i lui . In special, A n d a n t é i é (oua sona te , lasă s g s t r ă b a t ă ja uu vag răsunet al g lasu lu i Şnatal. c a r a c t e r ce va deven i , in cea de-a t re ia S o n a t ă , le u l t imei pe r ioade de cre-iiescu. de coarde ІРККІ). un Q u a r t e i I) şi un D i x t u o r (1906) p e n t r u di; sui lut. lucrăr i de -o fac-so l idă . ce uu exc lud un su­nt cu to tul romant ic , înch id istă pr imă per ioadă, ală a Iui ( icnise Enescu in-rie d e melodi i , al c ă r o r text Carmen Sylva , Lema î t r e , S apoi m i n u n a t e l e cân tece d e Iu care se d e s p r i n d e un do -

arhaite. în sfârşi t t r e i m o e poeme de Fernand G r e g h , a p ianu lu i , d e o di f icul ta te mple teş t e a rabescur i de o rordinură , desfăşurând ghi r -Oasc. îmbinând r i t m u r i şi

or ig ina l i t a t e n e p r e v ă z u t ă . I m u z ' c a simfonică, p roduc» ţie Enescu ia p ropor ţ iun i cu

e. P o e m a romană , compusă (tras de t i m p u r i u a t en t -unea icni a supra aces tui odoles-nuia ta inele o r c h e s t r e i c u

ce nu s 'a desminţ i t de -tezie pas tora lă , o Simfonie

t j p . 8), p e n t r u violoncel şi c o Sui tă în do ma jo r , u r ­i i său t r iumf. C e l e 2 R a p -sfi (1901), p r in m i n u n a t u l lor cc, p r i n ve rva scân te V i o a r e , cmnbrăca te mot ive le n o a s t r e ii c rea t au to ru lu i lor o m a r e pa l umea î n t r e a g ă ,

tncer te le C o l o n n e e x e c u t ă r i e în mi bemol , p r i n ca r e l^într 'un chip s t ră luc i t , for-nlal tă ce poa te î m b r ă c a gân-

f

ifonic se dis t inge p r i n r a r e cânt, d e mişca re şi, de^ ener -pa rh i t e c tu r ă de o solidi tate di o noble ţe şi de-o a r m o n i e a r a r ă .

a m a r c h e a z ă în p roduc ţ i a гфііоі o epocă d e j t r a n z i t i e . Sie fără îndoia lă p e d i a t r e ci tvarişte creaţ i i VL n'uirabi i lul muz ie i a î ^ ctjestrie pe r fec ţ iunea ld pa r fumul nos ta lg ic I n s e t raduce p r i n f r ' u n o taltor- , J

j-a în do m a j o r (1919), e s t e p l a n t în c r e a ţ i a s imfonică a lule suţjrema r e a l i z a r e a nnni sd a j u n s la m a t u r i t a t e a de -рЩіІог sale p r o d u c t i v e , r e -ziTprofuinde fjtiiinţi cont ra -

!

! iïil'Klîsn iJfkL'Ak

tinctice, al unei a d e va race v i r t u ó z n á l ' r ches t r a l e , însfârş i t a l unei gând i r i ina i re . p r i n c a r e s t r ăba t «cl ip i r i d e geniu Peşi iiifocut a d e p t a l muj ic i i p u r e , I. ţescu p a r e a înc l ina aci s p r e o muj ica i rogramat ică -desc r ip t ivă , în ca r e difer i ţ i o m o n t a t o r i au văzu t . în cele 3 pă r ţ i a le iimfonieh, i n t e r p r e t a r e a \ ie fii p ă m â n -jeşti, n In fe rnu lu i şi a Paracl isului . E o a r t e posiibM (a a u t o r u l să fi avut in ' e d e r e aceas t ă semni f i ca re metafizica iuntescă, î n s ă e neîndoios ca p r i m a p a r l e »e z u g r ă v e ş t e t ab lou l g igant ic »i cloco­titor a l f r ă m â n t a t e i -vieji pămân te ş t i . cu luptele şi p a n m u e ei ra.-colitoaro, ^ă a lloua p a r t e e s t r ă b ă t u t ă de un .spirit Me­lanie be r l ioz ian . că d i n f inal s e de sp r inde j> a tmos fe ră sen ină ci ima te r i a l ă , d e mis­ticism con templa t i v şi de e v t r a z re i i -frios. ! Luc ră r i l e , ce au u r m a t aces te i opere h iomuuenta le , p a r a i n a u g u r a un stil t'iou. u n d e ma te r i a muz ica lă es te cu vo-jnţă d e s p u i a t ă de o r i ce p o d a b ă inutilă 1 , iar concepţ ia sa d e z b r ă c a t ă de or ice p r e -

cupa re de a impres iona p r i n t r ' o desfă-u ra r e e x a g e r a t ă d e mi j loace . T o t u l este edus la quiintesenfă ş i a c e a s t ă concen­

t ra re şi s impl i f i ca re a mi j loace lor d e ex ­p r i m a r e a gând i r i i muz ica le s e poa t e compara cu e v o l u ţ i a gen iu lu i c r e a t o r a unui G a b r i e l F a u r e - c a r e în u l t ime le sa le luc ră r i şi-a s implif icat .şi e p u r a t s t i lu l s ă u p â n ă la cea d i n u r m ă exp re s i e . S Se da to rese aces te i nou i o r i e n t ă r i a spi­r i tului c r e a t o r al lui Enescu . a d m i r a b i l u l său q u n r t e t d e c o a r d e (1920). S o n a t a s a p e n t r u p i a n (1925), p r e c u m si a 3-a So­n a t a p e n t r u v i o a r ă şi p i a n . în c a r e ma-jrele muz ic i an r e u ş e ş t e să c r eeze o at ­mos fe ră d e poezie , ce evocă t o a t ă nos ­talgica t r i s t e ţ e a suf le tului r o m â n e s c , p r e c u m şi tot p a r f u m u l p l a i u r i l o r noa ­s t re .

Aceiaş i e p u r a ţ i e de stil, aceiaş i s impl i ­ficare p a r a că lăuz i p e compoz i to r şi în jopera sa d r a m a t i c ă , la c a r e l u c r e a z ă de câţ iva ani , acel O e d i p , p e ca r e l u m e a mu­zicală î l a ş t e a p t ă cu o î n d r e p t ă ţ i t ă Şi i înfr igurată n e r ă b d a r e . , • Locul lui F n e s c u în i s t o r i a muzici i con­t i m p o r a n e a r fi g reu c!e stabil i t . Mare l e muz ic i an a şt iut să s e fe rească d e o r i ce inf luentă , c a r e s ă - i a l t e r e z e o r ig ina l i t a -|tea i n sp i r a ţ i e i sa le . I Muzica sa g e n e r o a s ă , p l i n ă d e a v â n t şi ido v igoare , p e a l o c u r i poe t ică şi p i to-' rcască, n u îşi a r e o b â r ş i a decâ t în a p r o -? fundarea fo rme lo r clasice, a ace lor mo-'(iele n e p e r i t o a r e d e pe r f ec ţ i une şi d e : f rumos, ca mi j loc d e a î m b r ă c a fondul iprimit iv a l su f l e tu lu i şi a l gândi r i i sa le , care r ă m â n specif ic româneş t i .

i * **•«•****?.:**•»<»*** *•»•***•«• *****

Marcel Proust şi G. Enescu

In opera lui Marcel Prous t , romancierul tare a înoit genul romanu lu i iu F r a n ţ a . .Sonata lui Vcnteuil" e una din cele mai fftimoa.ştţ .OII -ini d in : ..Du cot« de chez Sw.ii1 ' i r 'o scrisoare că t re Jacques de K-.* • ? Marcel Prous t voi bind de

* 'iii sale, scr ie , in t re altele, ur-

aceeaşi seară, ceva mai depa r t e , ; /щ fi su rp r ins , vorbind de acea frază

muzicală, să fi gâudi t la , ,Vraja d in Vi­nerea Sfântă" . Tot în seara aceea, când pianul şi v i o a r a . s e tânguese ca două p a ­sări oare-şi r ă spund , a m cugetat la Sonata lui F r a n k , mai cu seamă c a n t a t ă de F-

4 -°«çu...."

G E NJ V гешец ііиаЫга. b l aza tă şi fă ră pa tosu l

an i lor d i n a i n t e a r ăzbo iu lu i , a p r o a p e că nu m a i c r ede în geniu şi relent.

Totu l ni se p a r e acum p rodusu l unei suges t i i rec iproce şi a l une i t e m p e r a t u r i t r e c ă t o a r e . Rela t iv i smul a a d u s micşora­rea înc reder i i gene ra l e , r ăc i r ea suf le tului şi t e a m a d e entu.siasm.

A r m ă n i două taiu.şuri, r e l a t iv i smul n corecta i r idicolul încăpă ţ îna ţ i lo r , ilar a a b ă t u t şi calea consac ră r i lo r mer i t a t e . C i n e ne ma i rez is tă as tăz i ''. P e cine nu p u t e m dă r îma ? C o n v i n g e r e comună şi banală. . .

Din aces te pi ic ini euw'intul geniu a ieşit din iii-c-ulaţie. Pufn im in râs când v reo r e c l a m ă a n u n ţ a sos i r ea c u t ă r u i t e n o r genial (auziţi t enor şi geniul II sau a m a ­relui v i r tuos genia l , m a e s t r u l X.

S'au d u s v r e m u r i l e pa thosu lu i sfânt şi na iv !

Ximeni d i n t r e o a m e n i i în viaţii a i noş t r i nu p o a t e i i n u m i t geniu... Maes t ru , da. Căci m a e s t r u e or ice avoca t c a r e a r e se­c r e t a r sau orice, z ida r ca r e a r e calfe. Gen iu î n s e a m n ă ceva m a r e , m a r e şi cu­p r inză to r ca un r o m a n l i t e ra r . Şi nu ob­servaţ i D u m n e a - V o a s t r ă că toţi cri t icii noş t r i , a ş a c u m îi avem, nu vor să r ecu ­noască n ic iunu i scri i tor c'a s c r i s un ro­man ? Nuve l ă lungă . da. Roman , nici­oda tă . Aşa e p re judeca ta . . .

Unui s ingu r om ii r ecunoaş t em geniul , unu ia s i n g u r îi d ă m un d r e p t pe ca r e m o . deşt ii? lui n u 1-a ce ru t n ic ioda tă : lui G e o r g e Fnescu .

A răsă r i t deoda t ă , ca un ch io t pu t e rn i c şi p r e l u n g , în mi j loc d e p ă d u r e . P â n ă la el, d o a r ţ ă r a n i i c â n t a s e r ă do ine în me-gieşia oi lor , p e c res te l e m u n ţ i l o r . Muzica b i se r icească o r i en t a l ă , m ă e s t r i t ă de-un M n r a r i e sau A n t o n P a n n , — a cont inua t şt ea , c r e a ţ i u n e a colect ivă .

Muzica n o a s t r ă cu l t ă a început ca im motiv bibl ic . Din s tâncă a ţ âşn i t d e o d a t ă izvor voinic. Enescu n 'a avu t îna in taş i şi nici nu este î na in t a ş . Es te cel d in tâ i , nu п ш о Л cronologic . Mare , s ingur , unic.

In toa te p r i v in ţ e l e , i-o excep ţ ie . C a r a c ­te r i s t ica a d e v ă r a t u l u i geniu . C ă c i p r e c u m în fundul Moldovi i , l a L ivezenh din Do-lohoi , a n u l 1881 a a d u s pe l u m e , un p runc dă ru i t c a nici u n a l tu l , to t as t fe l occiden-ta l i smul muzici i sa le este o excep ţ i e fată

X

U L . . . . d e P E T R U COMAKNF .St I

d e ca rac te r i s t i ca noas t r ă . D e l à î ncepu t s'a mani fes ta t m u l t i p i u şt

i m p u n ă t o r . La 1J ani , t e r m i n a s e conserva­t o r u l d in Viena, la 16 ani , o r h e s t r a Ga­llo rine îi s l ă v e a m e r i t e l e de compozi tor , e x e c u t â n d „poema română" . iSiu m u l t după aceia , d i r i jo ru l Enescu e ra cunoscut iu m u l t e locur i .

Violonist, compozi tor , d i r i g e n t ele or­hes t ră- C a r e da r , î i es te m a i m a r e ? P» i a i e -1 s t ă p â n e ş t e m a i pu ţ i n decât per ­fect ? Î n t r e b ă r i fără răspuns. . . .

Violonistul \ ra . jeşte .sufletele. Oamen i i sufăr şi t răesc, a scu l t auuu- i . Maree i I r o u s t il a d o r a . La un concer t p e n t r u două viori .şi o r h e s t r ă , l -am p u t u t d u e r i de m a r e l e J a c q u e s I n i b a u t . t ,ue»cu, p*> lângă o t ehn i că I a r ă greş , a v e a o гаиіегь nustacă. uionţeain ace iaş i t r a n s f i g u r a r e , exac t aceiaşi , c a ' n faţa une i p â n z e d e Iu mina şi i n t u n e r c e a tui .Kein»randt.

Sü t t e tn i a lunecă din ţ â ţ â n e l e lut, pe coarde le ima te r i a l e , p r e c u m a r c u ş u l p a i e o p a n ă de î n g e r în sbor s t ân t .

Dach r ă s u n a adânc , uac i i c au t ă sfinţe­nie d in a d â n c u r i . ;N o ţe le scoase de Enescu sun t b o a b e d e cr is tal , d in tund d e izvor .

D i r i j o r u l încheagă i r â n t u r i d e oameni , c iobur i d e t a l en t e , r e s t u r i de ene rg ie , zu­halte p r i n ind i fe ren tă . Plămădeşte- şi în­suf le ţeş te . Modest , uită î m i e r e a , m e r g â n d să 'nvie p e alţ i i .

.Memoria lui u imeş te . B u n ă t a t e a lu i sub jugă . A u t o r i t a t e a lui lansează , În to t ­d e a u n a d rep t , î n c u r a j e a z ă d o a r pe coi mer i tuoş i .

A t rez i t ind i fe ren ţa şi-a născocit p l a s ă pen t ru nevolnic i . îNuneni nu p o a t e u i ta s t r ă luc i r ea w a g n e r i a n ă d i n 19i;>, p r e c u m s u p r e m a i n t e r p r e t a r e a Simfoniei lA-a d e B e e t h o v e n r ă m â n e d a t ă un ică in i s tor ia muzicii noas t r e .

Războ iu l n i 1-a a r ă t a t r o m â n a d e v ă r a t . A c u t r e e i a t sp i ta le le , a l i n â n d cu s u n e t e sfinte, r ă n i u s t u r ă t o a r e şi c a n g r e n e a r ­ză toare . C o n c e r t e l e de b ine face re a fost î n t r e a g a lui ac t iv i t a te .

Şi p i l d ă de. d e s i n t e r e s a da t ma te r i a l i s ­mulu i a c e r b al v remi i . Î n c u r a j a r e ье іог t iner i . Î n t ă r i r e Celor n e d r e p t ă ţ i ţ i , iml le t m a r e , aşa c u m n u m a i i dea l i smu l mai poa te concepe .

Compoz i to ru l Enescu t r e b u i e să în t ru -neasc ace le d o u ă m a r i c a r a c t e r i s t i c i a le sufletului r o m â n e s c : a d a p t a b i l i t a t e a .şi n e u i t a r e a d e sine.. . P â n ă ia s o n a t a î n ca ­r a c t e r p o p u l a r r o m â n e s c , G e o r g e Enescu r e p r e z i n t ă o p i l d ă s t r ă l u c i t ă de a d a p t a r e Iu occ iden ta l i i mul d e p ă r t a t . Muzica lu i es te a p r o a p e cu t o tu l occ iden ta lă şi nu n u m a i pen t r u c a a î n v ă ţ a t cu Massene t .şi F a u r e , ci pent | rucă gen iu l său es te im­p l a n t a t în a d â n c i m i l e omeneş t i , p r e t u ­t inden i ace leaş i şi î n c u r ă ţ e n i e Înge­rească , deci f ă r ă na ţ i e .

L&chaicowsky, compozi tor occidenta l a p a r e foar te r e d u s în faţa u n u i Mus-s a r g s k i , a d ă p a t la i zvoa re l e e sen ţ i a l e a le suf le tu lu i s lav . Enescu i -atât de om şi a t â t de genial , încâ t .şi f ă r ă sp r i j i nu l , in­con te s t ab i l , p u t e r n i c şi vast , al specifi­cului r o m â n e s c e s t e u n m a r e compozi tor .

Căc i , " f i reş te , rapsodi le sale şi a şa zisa . .poemă r o m â n a " , l u c r ă r i din t i ne re ţ e , cu muzica n e a d a p t a t ă unei insp i ra ţ i i u n i t a r e şi cu f n g n i e n t e p o p u l a r e un i t e d o a r for­mal , n u î n t ă r e s c p r e a m u l t g lor ia ce lu i ce-a écr is „Simfonia TTI-a", „ Q u a r t e t u l în mi bemol major ' ' , în care F n e s c u a a t i a s

/ 4

4 UNIVERSUL LITERAR

p u r i t a t e a sonoră, p r e c u m P a u l Valéry pe cea poe t i c ă , — s a u o p e r a „Oed ip ' ' (pare-sp m o n u m e n t a l ă , d u p ă f r agmen te le au­zite) . . . . . . .

Occ iden ta l , e u r o p e a n , Enescu compune muzică p u r ă , ima te r i a l ă , imponderabi lă . I n ţ r o f o r m ă p u r ă , — f lacon d e cristal,..— muzica lu i — p a r f u m v a p o r o s de chipa­ros e t e r n — se r e v a r s ă î n ă l ţ â n d su i le -te le adânc i , min ţ i l e age re , t a ine l e lente , po rn i r i l e vii.

fconata în c a r a c t e r p o p u a r r o m â n e s c ч fost rec ip roca î n t r eg i i ac t iv i t ă ţ i de p â n ă acum, a lui Enescu .

Intr ' ixn C u v â n t a s c e n d e n t , Geo rge E-nescu cân t ă zei lor d in Ol imp , s u r â z â n d oameni lo r d in p r e a j m a Carpa t i lo i ' , p e ca r e î-a înfă ţ işa t î n aceas t ă u l t i m ă so­na tă î n ch ip fa ln ic şi a d e v ă r a t .

n e a d c ^ a r a f e D a ce crezi că mi- i de j o a c ă !

E ra la Iaş i în t impu l războiulu i . Maes t ru l în jghebase vest i ta o rches t ră a

retragerei . Repet i ţ i i le se făceau la Uzina Tea t ru lu i Na t iona l . I n t r ' o d iminea ţă repe­tam S. Saëns „ D e n s e Macabre" .

P a r t i t u r ă modernă. . . violonişti. . . vice­versa... o j a le 1

Maes t ru l enerva t şi a suda t , n u m a i în t radi ţ ionala cămaşă , ne t răgea un freciiş ca acela I

De oda tă , pe la mij locul bucatei . . . bum... bum... b a n g I de sub p o d e a u a sălei încep să iasă niş te zgomote c iuda te !

L n d e nu se s u p ă r ă m a e s t r u l şi începe a striga î ng roşând vocea : '

— „Care ba t i acolo ? !" De sub p ă m â n t răspunse <> voce mâ­

râi tă şi î năbuş i t ă : — „Eu Gheorghe. . . „mehan icu" tea t ru lu i

Eu ba t ! Şi u r m ă t o r u l dialog se încinge prin gura

caloriferului : — „Da a c u m ti-ai găs i t să ba t i deştep­

tule I Nu vezi c ă a v e m d e lucru aici ! — Apoi îi h i a v â n d 'mneata. . . da şi io

nu s t au di g iaba a ic i ! Şi Nea Gheorghe. . . „mehan icu" îi dă

d r u m u l iar : b u m , bum... bang. . . bang ! de zuru iau toate geamur i le sălei de repe­t i ţ i a

Nu e ra c h i p să c o n t i n u ă m repet i ţ ia . Maestrul furios începe să ţ ipe pe toate

tonurile la d iapazon acut ! Da Nea Gheor­ghe de sub p ă m â n t :

— A r r r a c a n din capu nien : D 'apăi crezi să ni-i din j ioacă ?

Musai să reperez o., ţăgie di la ca lo-rifier... (aici u rmează ceva fornűdabi l la adresa tar i i !)

Toată mân ia Maest ru lu i se topeşte în veselia genera lă a orches t re i şi plecân-du-se că t r e gura calor iferului chiama blajin :

— Gheorghe , Gheorghe ! — E i ? — Ştii una ? Bate dacă - i „musai" . Da

[ el puţin... t rage-i în m ă s u r ă c u noi !

Bra tn -Pa lace Maestru locueşte la Hote l Bra tu -Pa lace .

t s i nguru l hote l cu confort . Confortul p e n t r u m a e s t r u l Enescu, î n s e a m n ă linişte. Or i hote lu l e pe r i f e r i c şi m a e s t r u l e a-p r o a p e de gară . P o r t a r u l ho te lu lu i Bra tu îl dec la ră veşnic p leca t în t u r n e u . Astfel maes t ru l poa t e c o m p u n e î n l in iş te muzică pu ră . D a r d a c ' a t i ştii, cât d e p u r e îmbră ­cat când cân tă sau compune , a t i inv id ia pe m a d a m a de là hote l . O l impu l pu r poa­le sălăş lui şi pe Calea GnVi ţe i :

Enescu şi străinătatea Simfonia 3-a de G. Enescu şi critica pariziană

Le. Temps (Pierre Lalo) : „Aceas tă s im­fonie e atâij de considerabi lă , încât eziţi să-t i da i p ă r e r e a d u p ă o aud i ţ i e uni­că. Ea te face să te gândeş t i uneor i la un fel de DiDina Comedia s a u d e Judecata de apoi în muzică; to tu l e plin d e efuziuni generoase şi de a s p i r a t i u n i că t r e g ran­doare. Se pa r e că scr i ind aceas tă simfonie, d. Enescu a avu t , c u m spunea Richelieu despre nu ştiu cine, .,du vaste d a n s l'es­pr i t" .

Tot în Le Temps (Lindenlaub) : „ ln t r ' î n -sul, muzica clocoteşte şi se revarsă , „ în-t r ' însul e d e m o n u l " a r fi s p u s Goethe" .

Comedia ( Jean Poueigh) : „ Ia tă d a r un t r ip t ic . .pseudodantesc",

clocotind de o fe rmenta ţ i e exaspe ra t ă , neîmblânzi tă , pate t ică şi epu rându- se că­tre bea t i tud inea finală, p e care sumbru l purga tor iu şi infernul d i s t rugă to r ne fac s'o găsim mai senină. Aceasta a 3-a Simfo­nie a d-lui Enescu cup r inde pag in i gân­di te v iguros şi cu nobleţe; ea cons t i tue u n

efort ex t r em de onorabi l p r i n d imens iu-nile-i considerabi le şi pr in l u c r ă t u r a sa".

TSlntransigeant (Gustave Bret) : „D . Gabr ie l Pierné şi Concerte le Co­

lonne a u execu ta t s ă p t ă m â n a aceas ta o lucra re considerabi lă , d e s igur cea mai i m p o r t a n t ă pe care пе-ац relevat-o a n u l acesta mar i l e asociat'iuni simfonice. Sim­fonia 5-a de d. Enescu.

I a t ă o producţ ie care impune din nou pe compozitor în t r 'un chip s t ră luci t . Ceea ce isbeşte, delà pr imele m ă s u r i , es te v i ­goarea gândi re i şi s iguranţa fac ture i : or­ches t ra ţ ia e d in t r ' un a lua t solid şi s t r ă ­lucitor şi m â n u i t ă de un ar t i s t , c ă r u i a toa te ta inele tehnicei îi sunt famil iare" .

La Liberie : „Simfonia 3-a de d. Enescu este luc ra rea cea ma i considerabi lă ce пе-а fost revela iă delà începu tu l s tagiunei muzicale, a t â t pr in în t indere , cât şi prim nrodigioasa-i in tensi ta te sonoră.

...Ea acumulează mater ia muz ica lă ; e p r e s ă r a t ă cu motive pa te t ice : combină cu somptuoz i t a t e temele Şi t imbrele , e împodobi tă cu a rabescur i şi cu acordur i bogate. E ambi ţ ioasă , , dantescă, magn i ­fică ! Eu o respect.

...Cât de numeroase îi sunt cal i tă ţ i le ! Câ t de îmbelşugate este invenţ ia , câ t de bogat a lua tu l orches t ra l ! Câtă, v igoare sus ţ inu tă ; câtă măest r ie în con t r a -punc t !

E o mare operă . Le petit Parisien (Eernand Le Borne) : „Ne găsim în fa ta unei opere în accep­

ţia cea mai îna l t ă a c u v â n t u l u i şi Dum­nezeu ştie dacă a t u n c i c â n d ѵоіц avea p r i ­lej s'o reascult , n u aşi r isca să p ronun ţ cuvân tu l capod 'operă !..."

Le Courrier musical (Paul Le Elem) : „Noua luc ra re se i m p u n e pr in p ropor -

thini g randioase , p r in sufletul generos ce o susţine, îi d ă v i a t ă şi închină sp i r i tu l aud i to ru lu i că t r e medi ta ţ iune . F i r ea muzi ­cianului , a r z ă t o a r e şi pas ionată , se desvă-lue în mot ive , a l căror l ir ism ne su rp r inde uneori p r i n încordarea lui . O puternică polifonie se rveş te d r e p t a r m a t u r ă ae ţ s -tor motive, pe care ele p u n e în opoziţi»' sau le î m p r e u n ă în mod savan t , sus ţ inută de o ţ e să tu ră orches t ra lă magni f ica tă pr in corur i .

Le Corrier musical (Gabr ie l Grovlez) : „Ideile sunt pl ine de l i r ism d e efuziuni

şi de măreţ ie ; s t i lu l e nobil şi cu o uşoa­ră tendin ţă c ă t r e emfază. Lucrarea d-lui Enescu, în a f a r ă de oalitătile-i pur

muzicale ca re sun t de p r i m a ordine , cu pr inde , în special în F ina l , pag in i de fru m use tea cea m a i senină...

La lanterne (Louis Vuillnin) : f} „Simfonia 3-a d e d. Enescu este lucra

rea u n u i a r t i s t înăscut , a unu i c rea tor ini pi ra t şi fecund. Să ne păz im d e a con d a m n a ceeace ea ne ascunde , c a reci' noşt intă p e n t r u ceeace ne a f i r m ă : nobleţe şi măre ţ ia î n efor t ; p r o f u n d ă emot iune î<yc

accent , invenţ ie boga tă şi mlădioasă ^ idee, v i r tuoz i ta te pu te rn i că în ta lent .

Dacă a r t r ebu i să j u d e c ă m aceas tă m.i^ (

zică s u p u s ă vre-unei inf luente s t ră ine , e c t

fi — în fo rmă n u m a i şi n e c u m în fond -celei a lui R ichard S t rauss — ca re de r â i e c

ciul aces ta a r fi găsit „ t eme" — şi a l i r a

Gus tav Mahler , ca re a r fi făcut cu prüf jul aces t a a l tceva decât sgomot. f i

S u b j u g a t ă de imper ioasa f rumuseţe j n

lucrăr i i , cea ma i b u n ă p a r t e a publ icul i a p r imi t -o cu că ldură" . y]

I f i

NOTE BIOGRAFICE de Ci

di

G e o r g e Enoscu s'a născu t in Liveni (ju de ţu l Dorohoi) la 7 Augus t 1Ь8І. S<

A făcut pr imele s tudi i la Viena, u n d e ci fost r ă s f ă ţ a tu l r enumi tu lu i profesor Hei mesberger. ^

C a r m e n Sy lva şi al ţ i Mecena (o temf r

pora) îl subvenţ ionează p e n t r u cont inua rea s tudi i lor la Par i s , — u n d e nu întârzi să i a p r emiu l în tâ i la clasa de vioar a profesoru lu i Marsik.

D e a s e m e n e a îsi însuşeşte cele me vaste cunoş t in ţe î n domeniu l muzici i . E

La 16 a n i i se c â n t ă Poema r o m â n ă 1 concert Colonne. Cr i t ica pa r i s i ană socc teste că un nou Bethoven s'a născut .

Şi totuşi. . . . î n to rcându-se a tunc i în t a r ' se loveşte de nepăsa rea , d e a c e a tr ist şi r evo l t ă toa re a t i tud ine a unei anumi t j pă r ţ i d in publ icu l nos t ru .

Mâhn i t se re în toarce la P a r i s u n d e tim ' de douăzec i de an i câş t igă succese d u p Í succese a d u c â n d glorie t a re i sale . -j

In 1914 m a r e a Epopee E u r o p e a n ă ni-readuce în t a r ă unde începe o ac t iv i ta t m u l t i p d ă ca : violonist, şef de orchestra C compozi tor ai p ianis t . ţ

C i n e nu-ş i r e a m i n t e ş t e cu o i n t imă ©mo (ie d e cl ipele incomparab i l e a le celor 1 concer te d e v ioară î n t r ' a d e v ă r i s to r i ce A'

C i n e n u ş i a m i n t e ş t e apo i de orchest r i / ilela Iaşi fo rmată în t impu l refugiului ? .

Oui nu . ina a d u s Maes t ru l o vorbă bunî o m â n g â e r e , cu i n ' a d a t concursu l ? S

Cine d in t r e oameni i ta re i noas t r e i-a a dus a t â t ea glorie şi c ine i s'a devota t c mai mu l t ă i n i m ă , s impl i ta te şi modest ie ?

F a i m a Maest ru lu i a t recu t o c e a n u l № numai î n t r e a g a cr i t ică mond ia l ă vorbeşiţ în cei ma i elogioşi termeni , ^ d a r muzi canti i de m a r c ă a i apusu lu i s e i n o t h i n ă ci respect în f a ţ a lu i . | | m e -

UNIVERSUL LITERAR

W* o e • e

G L A S Scrie-mi de moara de lemn сате-şi întoarce soarele negru

despre frunzele vechi cum. pâlpâie lângă eleştaie

icrie-tni de poarta ruginită rare păzeşte freamătul parcului

\şi despre mormântul c e l mic lin rare-am închis fratele de jocuri.

Vreau să şliu de casa părinţilor cu gcara rece de eare mi-e frică

de lumpa de bronz, de după zăbrele care sirălucia la fruntea iânie

de portretul ouai dacă mai priveşte de albumul ferecat ca icoanele.

Scrie-mi de asfinţit când rugineşte cerul când vuie vântul ce cuvinte spune

şi etne e atafia care rătăceşte Іп argint prin noaptea din ferestre. .N'UD DK.MODIOUA'Nf

EMIL GÜLlkN

STROFE PRELIMINARE

O . / . ŞICLOVANU

APUS ÎN LINII CURBE Pentru eu cea rară, pentru vremea dispărută. Pentru ea, iubită cu dragoste absolută. La zodia ei — aur negru păstrat intre fulgi albaştri. Trimet vis înalt să se plece 'ntre aştri.

Către mftetul mat, către chipuf topit. Veşnic rămân închinai şi smerii.

Reclădesc plecai din pietre desfăcute, încet reaşez gânduri avute. Cioplesc şi vopsesc cuvinte de lemn, Să rămână sfânt talisman şi semn.

Cer vătuit apasă pe ape, întinderi pierdute prind ca să fiarbă, 0 şuviţă de aur se schimbă in sânge, oarbă — In zăgazurile zarei marea nu mai încape.

întuneric gol lărgeşte zările 'n dimensiuni, Ptin ferestrele aerului se strecor viziuni — Soli cenuşii aplecaţi pe oblâncuri —

Privirile se 'ntrec cu pescăruşii 'n adâncuri

.ii poloage de besnă noaptea se sfarmă-Lotci aruncate par scoici: apele-s grele, fer de-m turna -Undeva, departe spaţii imense se darmă Aici mai clipeşte un ochi stins, vn far sau poate o stea.

f

ÜMVERSVL UTERAR

OMUL CU M AR TO A G A G. CIPRIAN

De ani de zile se ştia că vigurosul societar al Teatrului Naţional Ci. Ciprian st pasionează pentru literatură. Foarte obicinuit cu cercurile literare şi foarte iubit pentn glumu lui francă şi tăioasă, şi-a anumitul într'o zi prietenii că lucrează la „o piese formidabilă".

Şi era adevărat. Omul cu .Hârţoaga, a fost cri mai ma/f succes ni Xafionalulii iu acest an. Dăm aci scena finala o actului doi.

S C E N A III

NICII ITA D r a g ă Cbi r iea , aşi v rea su-ţi \ o rbesc

î n t r e p a t r u ochi .

C H I R I C A (mira t ) Ştii b ine că V a r i a m ţ i cu mim-

NICI I ITA E mai b ine s ă finx s inguri !

V A R I A M Atunci , bine. . . (se scoală) .

N I C H I T A (foar te n a t u r a l )

N I C I Ü T A Mí-е tot u n a . D a r p o a t e ea p e n t r u t iue

şi p e n t r u Ana.. .

C H I R J C A A n a ? C e fel, v ă tu tu i ţ i ?

N I C H I T A D e câ t eva minu te .

V A R I A M De ce te mi r i ? Vine doar din ia tacu l ei.

CHIRICA A d e v ă r a t ?

N I C H I T A (lui Var iam) De v r e m e ce a i deschis focul, e d e p r i ­

sos s a m a i p leci , (lui Ch i r i c a pe uu ton l in iş t i t ) :

D r a g u l meu, de a s t a / t îna in te Ana e-te femeia mea

(Ana i n t r ă ) . C H I R I C A

C e g lumă mai c şi asta ''.

NICHITA Nu glunvesc tic fel. D e astupi in .uute

Aua es te femeia mea.

CHIRICA (zâmbind) Spui .gugumanul a s ta p e un ton c â ţ i

vine şi tfe să crezi .

A N N A Nicbita a spus adevă ru l .

C H I R I C A Nene, a m t r e c u t azi pr . in t r ' a lâ tea ca

nu-mi m a i a r d e de g lume.

ANNA Nichi ta a spus adevă ru l .

CI URICA (se ui ta zăpăc i t Ia Vurlant. Aces ta Iasă ochi i în p ă m â n t )

Nene, eu s u n t un om r ă b d ă t o r , aproape, pros t do r ă b d ă t o r . D a r toa te au o mar ­t i n e . Ce-mi tot cânta ţ i , mă rog ? Ce-mi tot (cânta Ji ?

A N N A Liniş teş te- te şi j u d e c ă cu sân^c i cce .

t e s u n t e m noi de ani şi a n i d e zile ?

C H I R I C A Cum c e s u n t e m ? B ă r b a t si tievaéta. Ce

vrei s ă fim ? A N N A

Cfindeşte- te bine, b ine ,

CHIRICA A sa ne numim.

A N N A Ei vezi, ai î ncepu t 6& vii j)e calea cea

bună . Ne numim. De fapt sun t em doi sli'ăiiii c a r e ne t r ă i m via Ja deosebi t .

CHIRICA Tu ai vrut aşa.

ANNA ' ' Şi tu te-ai învoi t .

C H I R I C A (oftând) D e nevoe . N u m a i eu şt iu cât mă costă

t r a iu l t ă u l iber . D a r nu mi-am p i e r d u t n ic iodată năde jdea că tocmai l i be r t a t ea as ta n e ţ ă r m u r i t ă a r e să te a d u c ă odată la matcă . C r e d e a m ch ia r că m i n u n e a e pe cale s ă 6e î n f ăp tu i a scă — delà o vre­me începuseş i să semeni cu Ana de odi­nioară .

A N N A Minunea s'a în făp tu i t i n t r ' u d e \ á r . dar-.;

nu p e n t r u t ine . CI URICA

Ascul tă Ana, toate au o marg ine . (ur­lând). Се -ші tot cân ta ţ i mă r o g ?

N I C H I T A (după o tăcere) îmi p a r e r ă u a tunc i că n'arn p roceda t

după cum se rvbişnueşte.

CHIRICA Adică ?

N I C H I T A l ă c â n d şi făcând. Am e re / u t ca e mai

cavalereş te . . . CHIRICA

Să m ă culci la p ă m â n t d i u t r o l loviiură. [ţi m u l ţ u m e s c . Sa-t i spun eu de ce-ai fă­cut aşa ? F i indcă eşti mai pu t e rn i c decât mine, f i indcă t o a t ă l umea îşi b a t e joc de s lăbiciunea mea (scânceş te ca un copil).

NICHITA Aştept să te l inişteşti .

CHIRICA Nu încape l in i ş te aici.

V A R I A M I b a r b a r c e faceţi.

N I C H I T A Viata e b a r b a r ă . F i e c a r e t r ăeş te pen t ru

sine... D r e p t a t e a însă e de pa r t ea mea . Ana si cu mine.. .

C H I R I C A Nu te liia d u p ă vorbe . Aua. Nu-1 c

uoşti. E un om p r ime jd ios . î n t r ' o zi să-Ji f rân / i mâin i le .

\ N N A Dar n u pr icep i omule , cá te afli în IU

unui fapt împl in i t ? C H I R I C A

F a p t împl in i t ? M u r d ă r i a a*>ta nu ex tă p e n t r u m i n e n ' a exis ta t n ic iodată . Ia de ce t i -am uşi da t t o a t ă l ibe r t a t ea . Te-a lăsat să te. bă lăceş t i în h a s n a u a \ lejei, •• să t e pur i f ic i s i n g u r ă în t r ' o zi.

A N N A E ne înch ipu i t ! Cum. nici acum cai

ştii ? C H I R I C A (amarnic)

Gândeş t i ca n'arn ş t iu t t o t d e a u n a ? ^ vezi că l a vâ r s t a c â n d aljii s u n t ca b r du), eu am gâ rbov i t ? ( tăcere l ungă ) . Di ce e cu a d e v ă r a t ne înch ipu i t e că pr iv i du- te uneor i p e furiş, din co l (u r i şi z, rh idu- t i ochii l impezi şi fafa luminoas îmi z iceam înce t în mine : nu se poai i?i credeam. . . A l t e o r i însă d u h n e a i d e d pa r t e a ş a m p a n i e şi s e m ă n a i la chip ( femei le de p r in loca lur i le d e p e t r e c e r Atunci mă î n c h i d e a m la mine î n odae s t ă t eam c e a s u r i î n t r eg i eu capul în mâi

y.fără s ă pot gândi . : ANNA

înch ipu i r i !

N I C H I T A Nu căuta să t e ape r i . Eu te iau aşa cu

esti. (lut C h i r i c ä ) Pr icep i deosebi rea ? CHIRICA (năuc)

Ce să p r i cep ? ANNA

Să mergem. CHIRICA

Ana. ce vrei să faci ? A N N A

Vreau să ascu l t d e firea mea adevăra t : C H I R I C A

De an i de zile nu faci a l tceva, A N N A

In ima mea b a t e acum pen t ru intâ) ci.i'ă.

C H I R I C A Atunci nici i n p r ime l e zile a le casnici,

noa.ştie nu m'ai iubit ? ANNA

Nu tc -am iub i t n ic iodată .

C H I R I C A (prostii) C e te-a făcut da r să t e însoţeş t i c

miue ? O r i g i n a l i t a t e a ta, p u d o a r e a ta de st

ininarilst. An i de zile s tă tuseş i î n u m b r Fiii fi pă-mi spui o vorbă. In facul ta te abi,

(

UNIVERSUL LITERAR

C H I R I C A N u v r e a u s ă j i cnesc pe n imen i . D a r aşa

negh iob şi l una t ec , cum m ă socoteşte lu ­mea, v ă d b ine cum văd. N u t r ăe sc ch ia r în vânt .

A N N A (mira tă ) Nu m'am gândi t nici o c l ipă s ă fac v re 'o

a p r o p i e r e între . . .

C H I R I C A Să t ăcem. Sunt p ro ce s e c a r e se împl i ­

nesc fără să a j u n g ă la conşt i in ţa noas t r ă .

N I C H I T A Şi d e a r fi aşa ? Asta nu î n s e a m n ă nici

o s căde re . Ca s ă fie p u t e r n i c ă d ragos t ea va să se a l i m e n t e z e din p l in . O g a m ă în­t r eagă pe c a r e dacă n 'o sui şi o cobor î , nu se c h i a m ă că t r ăeş t i .

A N N A la t ă p r i c i n a a d e v ă r a t ă a nepo t r iv i r e i

noas t r e . Tu nu şti i să cânţi decât pe o coardă . Lânffă t ine n ' a m simfit niciodată pu l su l vietei . El ( a r a t ă p e Nich i ta ) de cum a desch i s uşa, a a d u s cu sine u n val de a e r nou . 1

(Chi r i că cade p e gândur i )

VARLAM (încet lui Nichi ta) Ce- ţ i s p u n e a m ?

N I C H I T A Ai fost p roo roc Jbun.

VARLAM Mai b ine n u te î n t â l n e a m .

N I C H I T A V e n e a m eu s ingur . Iti p a r e rău ?

VARLAM O să te am p e conş t i in ţ ă toa tă via ta . Şi

nu e uşor să duci în câ rcă o n a m i l ă ca t ine .

C H I R I C A (vorb ind ma i m n l t p e n t r u sine) i->a, da, se vede că n ' am fost croi ţ i unul

p e n t r u a l tu l . Vezi b ine că-i aşa. (oftând) D o a m n e , şi s'a scurs a t â t a v reme , ( tare) U n d e s 'o fi dus.

VARLAM Cine ?

C H I R I C A (cu fata zbârc i t ă ) Vremea .

A N N A

A t r ecu t pe l ângă noi f ă r ă să ne a t i ngă .

C H I R I C A Pe mine a r i p a t impu lu i m 'a a t ins . De

acum s imt b ă t r â n . A N N A

(măsu rându-1 de sus şi p â n ă jos ca şi când l ' a r v e d e a p e n t r u î n t â i a oa ră ) .

Să fie a d e v ă r a t că a v e m noi copii ?

C H I R I C A De v reme ce-i avem.. .

A N N A Eu c red că n u s u n t ai nos t ru copiii.

C H I R I C A Dar ai cu i să fie, ai ?

ANNA Ai î n t â m p l ă r i i .

C H I R I C A Uf, ce l u c r u r i u r â t e m o c n e s c in noi.

V A R L A M Hai , t rez i ţ i -vă , A^i început să ba te ţ i

câmpi i .

7

C O R T I N A

ai î nd răzn i t s ă mă saluţi — şi cu a t â t a s tângăc ie , — că m'ai î ndu ioşa t şi t i -am vorbi t e u cea d in tâ i . In s c u r t ă v r e m e n e - a m " î m p r i e t e n i t şi î n t r ' o b u n ă zi m'ai î n t r e b a t sfios : Vre i s ă fü a m e a ? Aveai a t â t a soa re în ochi , că mi -a fost mi l ă să-ţi fee i n i m ă r ea şi t e -am u r m a t . In b r a ţ e l e ta le însă mi -am da t s e a m a că nu te pu­team iubi . Te scu tesc de a l te expl ica ţ i i .

С Н І Ш С А Şi copiii ?

ANNA Copi i i v in de là sine. P u n e c ineva mâna

în foc că a veni t Tie l u m e din d r a g o s t e a d e v ă r a t ă ? Restul îl ştii. M'am lă.sat fu­r a t ă d e cu ren t , f ă ră gându r i re le la în­ceput — ca să scan d e p l ic t i sea lă , pe ur­mă атп i n t r a t în vfiltoare. N o r o c că m 'am opr i t la t imp. Mă d u c e a m la ' fund.

C H I R I C A Şi ce te-a ' făcut să te opreş t i ?

A N N A Sosirea lui. (Ara tă p e Nichi ta) .

C H I R I C A Pr in u r m a r e s'a sfârş i t .

A N N A Da, d r a g u l meu, s'a sfârşit .

C H I R I C A Şi ai să te măr i ţ i a doua o a r ă ?

(Ana r id ică din u m e r i )

N I C H I T A L e g ă t u r a n o a s t r ă n ' a r e nevoe de cons­

f inţ ir i oficiale. C H I R I C A

Atunci , A n a r ă m â n e tot nevas t a mea .

N I C H I T A Tu crezi în id io t ' a as ta ? CHIRICA (după o lungă ch ibzuia lă ) Da.

N I C H I T A Eşti l i be r să crezi ce vre i . De altfel ,

m â i n e p lecăm. C H I R I C A

Unde ? NICHITA

in Iu meu l a rgă . Ne ducem să vedem şi să auz im.

C H I R I C A Asta e frumos. Era visul meu. (Iui Ni­

ch i ta ) Mi-ai lua t -o îna in te . D a c ă îmi iz­b u t e a l o v i t u m cu calul , a s ta a v e a m de gând. Să mergem pes te măr i şi pes te jăr i . ( că t re Ana) Şi în l a rgu l lume.i. Ana , de­p a r t e d e gr i j i le m ă r u n t e a le vietei . căci a m fii fost în vecinică s ă r b ă t o a r e , suf le te­l e noas t r e a r fi cân ta t ace laş imn.

VARLAM (mişcat) Eşti incor ig ib i l !

NICHITA (după un t imp) Ai să -mi (porţi r a n c h i u n ?

C H I R I C A Să tăcem. C u v i n t e l e n u t ă lmăcesc su­

netul coa rde lo r l ăun t r i ce , (lui Nich i t a fi­lozofic) Să fi veni t ma i târz iu , n 'ai fi iz-b " t i t s ă mi-o iei.

N I C H I T A Ana . nu a fost n ic ioda tă a ta. N o iau

deci d e l à t ine. C H I R I C A

Să fi veni t m a i t â r z iu n 'a i fi izbut i t . S t a i ea ta m a t e r i a l ă a t â r n ă şi ea iu ba­l a n ţ a i zbânde i ta le !

ANNA C h i r i c ă l

A N N A (Hpindu-se d e Nichi ta ) Du-mă d e p a r t e d e aici, mi -e frică. E

g rozav să ai copi i şi să n u fie a i t ă i , (Nichi ta p o r n e ş t e cu A i m a spre fund)

C H I R I C A Plec i fără să -mi în t inz i m â n a ?

ANNA Vreau să te c ru t .

C H I R I C A (cu l in i ş te m a r e ) V a v e a nici o g r i j e , a c u m văd l impede .

Soa r t a n e a r u n c ă o r b e ş t e pe unii in b r a ­ţe le a l to ra . D a c ă s e nemereş t e , b ine , d a c ă nu . nu. L u c r u r i l e se fac şi se des fac s in­gure . N a n i avu t no roc . Asta e. D o r e s c să ai tu.

A N N A (încet) Iti m u l ţ u m e s c .

VARLAM D r ă g u ţ a de ea î ţ i şi m u l ţ u m e ş t e .

N I C H I T A (zâmbind) N ia nie nu - ţ i iseaipă.

VARLAM Am ochii de uliu, ca ai tăi .

NICHITA

Do a s t a ş i -mi p lac i . Vre i să vii cu noi ?

VARLAM U n d e ?

N I C H I T A Să n e î n tovă ră şe ş t i în c ă l ă t o r i e .

VARLAM (după o mică ez i ta re ) De, aş min ţ i să spun că nu m ă ispi teş te .

ANNA Vino cu noi.

VARLAM Ce fel să m e r g cu voi ?

NICHITA Ca p r i e t en .

VARLAM (trist) Ca d a m ă d e c o m p a n i e . E un rol ingra t ,

c r ede ţ i -mă . Mi-e l e h a m i t e să-1 ma i joc. (Tăcere) U m b l a ţ i sănă toş i . Eu r ă m â n aici cu p r i e t e n u l Chârică. Doi pâ r l i ţ i . Rămâ i cu el să t r agem m â r t o a g a de coadă îm­p r e u n ă . (Anna şi Nich i ta es) Sunt mai t a r e decâ t mi -aş fi înch ipu i t . (Lui Ch i r i ­că c a r e iot t impu l a s ta t nemişca t pe un scaun) Aşa e c ă a m fost t a r e ?

C H I R I C A (stă necl in t i t )

VARLAM Iţi p a r e b ine că nu plec. cu ei ?

C H I R I C A (tace m e r e u )

VARLAM Ei, Chi r ică , u n d e eşti ?

C H I R I C A ( t rez indu-se) Ai ?

VARLAM Iţi p a r e b ine că nu p lec cu ei ?

C H I R I C A ( m ă s u r â n d oolul din casă cu ochii)

Doamne , ce pue t îu i

VARLAM Dar nu plec, nu, r ă m â i l ângă t ine.

C H I R I C A (năuc) Aşa ? Bine... b ine !

UNIVERSUL- LtTERAR

Din copi lăr ia- i î n tuneca tă , p l ic t is i toare , nomadă , m-l le Nora îşi aducea a m i n t e nu­mai de acest s t r igăt , sfâşiat şi porunc i tor . Pe aces t cuvân t îna in te d e orice alt cu­vân t îl p ronun ţase l imba ei s l abă , de co­p i lă şi c h i a r în vie d u p ă ţ i p a t u l ă s t a se ridicau în a n i a m i n t i r e a Nore i : frigul de pe a r e n a neîncălz i tă a circului , mirosul g r a jdu r i l o r , ga lopu l greoiu al cai lor , şue -r ă t u r a usca tă a l bic iului lung şi dure rea a rză toa re a lovirii , ce asurzea fiorul de ' clÎDă a l snamei .

- — Allez!... In c i r cu l gol e î n t u n e r i c şi frig. Pe aici,

ne-acolo. s t r ă b ă t â n d cu g reu cupola de sticlă, razele soare lu i de i a rnă se în to ca n i ş te p e t e s l abe pe ca t i feaua de cu­loarea smeur i i s i pe lojile au r i t e , pe scu­tur i le cu_ capete d e cai şi pe stegulefele de pe s tâ lp i ; ele joacă pe geamur i le felina­relor electrice, a lunecă pe otelul t r apeze ­lor, sus la o s t raşnică înă l ţ ime unde a-t â rnă încurca te maşini le şi f rânghi i le .

S'a înceout luc ru l de zi. Cinci sau şease ar t iş t i în sube si în căciuli , s tau în fotolii de r angu l în tâ ia , lângă in t r a re şi fumează ţ igăr i infecte. In mijlocul areni i stă un b ă r b a t v lă jgănos , cu picioarele scurte, cu c i l indru pe ceafă şi cu mus tă ţ i neg re , ră-euc i te cu îng r i j i r e . Un e n o r m cal alb, pe c a r e vizi t iul îl duce de-a lungu) ba r i e r i i t u şeş te sbomotos , s c u t u r a n d u - ş i gâtul l ung şi d in n ă r i l e lui scapă u n d e de a-b u r i albi . Şi) or i d e c â t e ori t r ece pe lân­gă omul cu c i l indru calul p r i v e ş t e supă­rat b ic iul oe a t â r n ă de sub sub ţ ioa ra lui . şi s foră ie a l a r m a t t â r â n d în u r m ă vizi­tiul ce s e op in teş te . Micuţa Nora a u d e la spa te mişcă r i l e n e r v o a s e a le calului şi t r e m u r ă şi m a i t a r e .

Două mâin i puternice o c u p r i n d de ta­lie si o a svâ r l e cu u ş u r i n ţ ă pe sp inarea ca­lului, ne la rga sa l te lu tă d e piele. Aproape în aceiaşi cl ină scaunele si s tâ lpi i a lb i şi cort inele d e dr i l a l e in t ră r i lo r se conto­pesc în t r 'un cerc pestri ţ , fugind repede SDre p ientul calului . In zadar îi îngheaţă mâinele de frică, s t r ângând convulsiv v a . Ini asmru al coamei . — ochii i se s t r â n g p u t e r n i c o r b i p ' d e n ă z ă r i r e a t u r b a t ă a c e r . cuini t u r b u r e . O m u l cu ci l indru merge, meree în a renă , t ine la c a p ă t u l calului cu na iu l biciului lung şi plesneşte asurzi tor d in el...

— Allez!.. Si iat-o apoi . în rochiţă scurtă , dc ti­

fon, cu mânu te ca de prunc , stă în lu­mina electr ică sus,; chiar sub cupola cir­cului pe un t r apez . P e acelaş t r a p e z la picioarele fetitei a t â r n ă cu capul în jos t innndu-se cu genunchi i de ba ră un a l t b ă r b a t spă tos în tr icou t r andaf i r iu , cu fi­returi de aur . frezat, mirosind a nomadă , cu înfă ţ işarea c rudă . Nora îl vede cum îşi ridică mâinele lăsate 'n ios. cuin le de s . face si cum îşi înfige în. ochii ei pr ivirea ascuţ i tă si h ionot icä de acrobat , sj cum... ba te din oalme, Noi*a face o mişcare îna­inte ca să se azvâr le jos , d r e p t în aceste mâini pu te rn ice si n e î n d u r a t e io. cu ce soa imă vor răsuf l" neu»" sut» de specta­tori!), d a r inima în t r ' o c l ipă i se face • un bu lgă re de ghiafă, înce tează să ' b a t ă de groază , şi a t â t a ştie n u m a i F s t r â n s ă si ma i t a r e f rânghi i le sub ţ i r i . M? ' ni le n e î n d u r a t e şi lăsa te în ios se ridici" din nou. p r iv i rea ac roba tu lu i devine mai încordată. . . Jos, s u b picioarele ei s' ţ iul îi n a r e o beznă.

— Allez !... : '• Şi de-abia t inându-ş i răsuf larea , ea se

leagănă ne vârful . .piramidei v i i" făcută din sease oameni . Alunecă, şi se prel inge "сіГслгоиІ să ii' "!filădîd8. ' ca de 'séà'fpe. prin­

tre t rep te le scări i a lbe , pe c a r e cineva jos o t ine pe cap . Apoi se în toarce în văzduh :

azvâr l i t ă de picioarele t a r i şi groaznice, ca de a te i , a le jong le ru lu i în „ jocur i l e i ca r i -ce". Se urcă d u p ă aceea sus , d e a s u p r a pă ­mântu lu i pe o sâ rmă sub ţ i r e şi t r e m u r a t ă , c a r e îi ta ie p i c ioa re l e p â n ă la sânge. . . Şi pre tu t indeni aceleaşi feţe prosteşt i , c ă r ă r i în pă r u n s . cu nomadă , mus tă ţ i răsuc i te , miros d e p ipe şi d e cap omenesc a suda t , si p re tu t indeni aceiaşi s p a i m ă şi ace laş ne­în lă tu ra t s t r igăt fatal , — acelaş pen t ru oameni, pentru cai şi pen t ru câini d r e ­saţi :

— Allez ! De-abia împlinise şaisprezece an i şi de-

venise o fată frumoasă, când, odată , în t impul spectacolului , desp r inzându-se de pe trapez, şi s b u r â n d a lă tu r i dc reţeaua ce o aş tep ta ies, ea căzu pe nis ipul mane­jului, l e ş i n a t ă , a fost dusă în dosul cul i ­selor şi acolo d u p ă obiceiul vechiu a l cir­curilor, a fost s cu tu ra t ă de umer i din toate puteri le , ca să o a d u c ă în conştiin­ţă. Ea se trezi şi gemu d e d u r e r e , ce i-o prici uni mâna scrânt i tă . „Publ icul se a-gită şi începe să plece, — şopteau glasuri în jurul ei,. — du- t e şi a r a t ă - t e publ icu­lui!.." Ea îşi s trânse buzele a scu l t ă to r în­t r ' un su râ s o b i ş n u i t — s u r â s u l .că lăre te i g r a ţ i oa se" , — d a r d u p ă doi paş i ţ ipă c lă t inându-se de d u r e r e a insupor tabi lă . A-tunci vre-o zece vecini o a p u c a r ă şi o îm-tvnseră cu forţa în fata cortinei, spre pu­blic.

— Allez!... In sezonul acela „ luc ra" în circ în cali­

ta te de „gast ' ' c lovnul Menotti , —- nu un „clown s implu şi eftin, care p r imeş te pal­mele si ca re e în s ta re să înnebunească publicul cu nesfârşi tele Ini glume, fără să fi mânca t ceva d in ziua d e ieri . —_ <•' celebri tate de clown. clown-solo, imi ta to­rul ne în t recu t în lume, pr imul care a pr i ­mit premii le de onoare etc. etc. etc. El pur ta D C nient un lan t grëu cu medal i i de aur . cerea câte 300 de ruble p e n t r u o eşi-re, se lăuda că de cinci an i nu niai îm­brăca al te costume a fa ră de cele „celebre ' ' - - în to tdeauna d u n ă spectacole se simţe;i inevitabil „d i s t rus ' ' şi cu o a m ă r ă c i u n e exagera tă vorbea despre sine : „Da ! Sun­tem naiafe. şi t rebuie să d i s t răm publ icul sătul !" Pe a renă cânta fals şi pretenţ ios cuplete învechite sau declama versuri compuse de el. sau biciuia p r imăr ia si canalizarea — producând a s u n r a publ i ­cului, a t ras în eire de r> r ec l amă enormă, o imnveşie. ridicolă, pl ic t is i toare şi de prost "-"st. Tn viata de toate zilele ave-aerul 'le nroiecior ."languros si-! plăcea cu o înfă ţ i şa re mis t e r ioasă si nepăsn-toa re să facă aluzi i la nişte con tese neo-bişmiH de f rumoase , s t raşn ic do Ivogate. dar de ca re s'a pl ict is i t definit iv.

D u p ă ce Nora îşi vindecase m â n a scrân­tită, si a p ă r u din nou în circ la repet i ţ ia de d imineaţă , Menotti s a lu tând 'o îi re ­ţinu mâna în m â n a lui. făcu ochi umezi şi obosi ţ i si cu o voce înduioşa tă o înt re­bă de sănă ta t e Ea s e p ierdu, se roşi şi-si r e t r a s e m â n a . C l ipa ace ia îi h o t ă r î soa r t a .

Peste o s ă p t ă m â n ă , a comnan iând pe Nora dună un m a r e spectacol de seară. Menotti o invită "să ia masa cu el în res­t au ran tu l marelui hotel, unde t ră ise ce­lebrul clown-solo,' admi r a t de lumea în­treagă. .

SeoaTeurîle e rau în e ta in l de sus , şi in­t r â n d î n t r ' u n u ţ .pregăt i t de mai nain te . Nora se onr i o clină — fie de. oboseală, Пе de pres imţi rea t u r b u r ă t o a r e c ă aici va d i spare ul t îma-i candoare . D a r Menotti o

d e ALEX. C U P R I N

s t rânse pu te rn ic de cot. In vocea lui ră­s u n ă p a t i m a de f iară si c run t a poruncă a fostului ac roba t , când îi şopti :

— Allez !... Un a n în t reg ea că lă torea cu el din o r a ş

în oras . Ea păzea br i l iantele si medal i ­ile lui Menott i în t impu l ieşirilor lui , îi îm­brăca si-a d e s b r ă c a t r icoul , avea gri jă de ga rde roba Iui, îl a j u t a să dreseze şobolani şi purcei . îi ungea „fizionomia" cu gold-crem şi — ceeace e ra ma i impor t an t — credea cu focul idolatr ie i în celebri tatea lui mondia lă . C â n d r ă m â n e a s inguri , el nu găsea ce să vorbească cu ea, şi p r imea mângâ i e r i l e , ei cu a e r u l unui om e x a g e ­rat d e pl ict is i t , de sătul , dar ca re to tuş i permi te seneros să fie divinizat .

Pes te un an ea îl plictisi . Pr ivi rea Iui l anguroasă se ODri î n t r ' o zi a s u p r a uneia din suror i le Wilson, care făceau „zborur i aer iene". Acum el nu se ma i s inchisea de Nora şi deseori . în cabină . în fata a r t i ş t i ­lor si a vizitiilor, îi t r ăgea palme că nu i-a cusut nas tu re le rupt . Ea sunor t a bă ta ia cu ace iaş i s m e r e n i e , cu ca r e c â i n e l e în ţe­lept, b ă t r â n şi devotat primeşte_bătăi le stă­pânulu i său .

Şi însfârş i l , în t ro ' zi, noaptea , după spectacol unde celebrul clown a fost flu-c r a t c ă a lovit p rea ta re câinele său, Me­notti a dec la ra t Norii imediat să plece de la el şi să se ducă la toti drac i i . Ea se su­puse, da r în p ragu l ca merii se opr i eu pr i ­virea pl ină de rugăminţ i . Atunci Menotti se repezi, spre use, cu o izb i tură d e pi­cior o deschise la rg t r ân t ind -o de perete si t ină :

— Allez !.. Dar d u n ă d o u ă zile ea se simţi d in nou

a t r a să că t re s t ă p â n u l său ca un câine bă­tut şi gonit d in casă .

I şe în tuneca ră ochii când lacheii hote­lului îi spuseră cu j ign i to r s u r â s p e b u z e : . .Domnişoară, nu e voie la el: domnul e în separeu, ocupa t cu a l t ă domnişoară . ' ' Noi'n se duse sus şi se opr i direct ch iar în fata uşii unde a c u m un an ea era cu Menotti . Da. el era î n ă u n t r u : ea recunoscu vocea lui l an g u ro as ă — voce de ce lebr i ta te o-bosită, — în t r e t ă i a t ă din v reme în vre­me de râsu l fericit al englezoacei roşco­vane. Ea deschise repede uşa.

Tapete le de culoare aur ie , l umina t a r e a două cande labre , s t ră luci rea cr is ta lului , g r ămada de fructe şi sticlele în bater i i de a rg in t . — Menotti în t ins fă ră h a i n ă Pe un divan, si domnişoara Wilson cu cor­setul desfăcut , miros de parfum, de vin. de ţ igară de foi. de n u d r ă . — toate as tea la înceout îi amefiră can id ; dună aceia ea se a r u n c ă a sunra domnişoarei Wilson si de câteva ori o izbi cu p u m n u l ne faţă Wilson gemu — si începu încăerarea. . .

D u p ă ce Menott i reuşi cu g reu să des­pa r t ă pe a m â n d o u ă femeile, Nora se pră­buşi fulgerător în genunchi îna in tea lui si s ă r u t â n d u - i cizmele, îl implora s ă se î n . toarcă la ea. Menott i o repezi în l ă tu r i si cup r inzându- i gâ tu l cu a m â n d o u ă mâi­nile îi spuse :

— Dacă n u te car i d e aici imediat , t i­căloase, o să ordon lachei lor să te azvâr le în s t r a d ă !

Ea se sculă. înnăbuş indu-se , şi şopti ge­m â n d :

— A-a ! D a c ă e aşa... atunci . . . P r i v i r e a îi căzu pe fe reas t ra deschisă

Rep ed e şi uşor , ca şi când a r face Q fi­g u r ă d e g imnas t i că , se pomen i în pe rva ­zul fe res t re i şi se înc l ină î n a fa ră , j i n â n -du - se cu a m â n d o u ă mâ in i l e de fe res t r e .

Jos, în s t r adă , t receau sgomotos t ră­sur i le , ce pă reau de sus an ima le mief ş i c iudate . — t ro tuare le s t r ă luceau ' după '•

UNIVERSUL LITERAR

ÎNAINTĂRILE DELA TEATRUL NAŢIONAL Sfârş i tu l d e a n e r a a ş t ep ta t cu m a r e

ne l in i ş te şi n e r ă b d a r e d e c ă t r e t ine r i i ac­tor i ai T e a t r u l u i Na t iona l . D u p ă noua lege, î n c e p u t u l a n u l u i b u g e t a r t r e b u e să găsească a r a n j a t e def in i t iv s i t u a ţ i i l e ' tu­tu ro r . C o m i t e t u l de Mie rcu r i s ea r a şi-a luat a s u p r a lui s a r c i n a de a n u m i zece soc ie ta r i nou i în locu r i l e v a c a n t e şi de a face a l te . osebi te , î n a i n t ă r i d e m a i mică i m p o r t a n ţ ă . Mai a l e s î n a i n t ă r i l e la socié­t a r i a t au p a s i o n a t mul t . Se şt ie că aceste î r a i n t ă r i n u se po t face d e c â t în m ă s u r a locur i lor vacan te . Şi v a c a n ţ e l e la T e a t r u l Na ţ iona l nu po t s u r v e n i d e cât p r i n d e ­ces şi demis ie , a m â n d o u ă d in fer ic i re foar te r a r e î n a c e a s t ă famil ie ca r e e p r i ­ma scenă românească .

î ş i l uau deci o m a r e , o foa r te m a r e r ă s p u n d e r e , comi t e t e l e r e u n i t e Miercur i s ca ra . Un m a r e n u m ă r de an i var t r ece p robab i l p â n ă la noui vacan te . Nedrep ­tă ţ i l e făcute a c u m s u n t d u r a b i l e . I a r g re -şala d e a î n a i n t a e l e m e n t e goale de con­ţ inu t a r t i s t i c se p o a t e r ă z b u n a rău acum când toa t ă l u m e a s e vă i t a că la Naţ iona l sunt ac to r i p r e a m u l ţ i şi c â n d e l i m i n ă r i nu se po t face d e c â t cu scanda l .

Comi t e t e l e t r e b u e să rez i s te deci tu tu­ror p r e s iun i l o r po l i t i ce şi ch ia r în t r 'o m a r c m ă s u r ă s i m p a t i i l o r pe r sona le .

P u t e m s p u n e că de d a t a asta, cu ex­cepţ i i le c a r e se ghicesc, î n a i n t ă r i l e sunt m e r i t a t e p e depl in .

In p r i m u l r â n d a u fost î n a i n t a ţ i socie­t a r i de clasa IL t re i d i n t r e cei d e clasa I lI-a : Ion Sâ rbu , G r i g o r e Măro u l e s cu şi C. Duţu lescu . P e n t r u I. S â r b u e r a şi t im­pul , căci e v o r b a de u n m a r e actor , li­nul d i n t r e s tâ lp i i t e a t r u l u i nos t ru Naţ io ­na l — G r i g o r e Mărcu lescu a dovedi t de a s e m e n e a însuşi r i d e a r t i s t care-1 fac p r o p r i u p e n t r u or ice grad . In „Pl icu l ' lui R e b r e a n u . în „ N o a p t e a reg i lor ' ' şi în a t â t e a r o l u r i m a i mici a î n t r u n i t a p r e ­cier i d in toa t e pă r ţ i l e . I a r C. Duţu lescu ca şi A. A t h a n a s e s c u se dovedesc ac tor i în genu l lor d e ne în locui t .

La soc i é t a r i a t a u fost î n a i n t a ţ i mai în­tâi cei ş ap t e ca r e î ncă de a n u l t r e c u t ob ­ţ i n u s e r ă leafa d e socie tar i , . a s imi l a ţ i ' ' " і щ l i se s p u n e cu a p r o x i m a ţ i e :

G. Vracca , G. C a l b o r e a n u , N. Băl ţă-feanu, C. S tăncescu , I. Pop Mar j ian , Au­ra Buzescu. To to Ionescu

S impla c i t a r e a aces tor n u m e le a r a t ă şi ca e l e m e n t e cu p r e ţ i o a s e însuş i r i şi mai a l e s că e l e m e n t e ca re , cum se «pu-•ie. duc t e a t r u l în s p i n a r e .

La aceş t ia şap te s'au a d ă o g a t a l te t re i nume Sorana Ţopa , cel m a i bun e lement de t r a g e d i e a l T e a t r u l u i Nat ional şi d-nele йопіа C luce ru şi Lulu C r u c e a n u .

Ca să î m p a c e p e cei n e m u l ţ u m i ţ i încă şase inşi au fost „as imi la ţ i ' ' : I. Baldovin, 1. F i n t e ş t e a n u . T a n t z i Bogdan. P u i a To-nescu. El . P a r i s i a n u şi N. Săvulescu .

U l t imul d i n t r e e i a r e o vech ime în t e a t r u şi u n s ta t d e serv ic iu c a r e l -ar fi indica t p e n t r u soc ié ta r i a t ş i a r ifd p u t u t fi lăsat acolo s ă m a i aş tep te , a l t n u m e . Cei la l ţ i deşi p r e a t i ne r i s u n t a t â t d e mul t folosiţi de r e p e r t o r i u că u n spor d e leafă t r e b u i a să li se acorde .

D-ne le N a t a ş a A l e x a n d r a , D o r i n a D e -met rescu şi Eug . Z a h a r i a a u fost făcute s t a g i a r i d e c l a sa I-a : C. G r i g o r i u , T h e o T. Brnncomir , G. S i r e t e a n u şi El . Alma­

jan , O lga Ţărănoi şi T a n t z i C iuceanu au d e v e n i t s t ag ia r i de c l a sa I l -a şi al ţ i câţi­va p r o b i s t i a u deven i t s tagiar i .

D a r ma i a l e s e fel ici tat comi te tu l pen­t r u a n g a j a r e a cu leafă de soc ie ta r a d-lui A u r e l Ghi tescu , d e la T e a t r u l Na­t iona l d in Iaşii. In aceeaş i s i tua ţ i e a l'ost anga ja t d. Al . Cr i t ico .

CAMIL PETRESCU

C R O N I C A D R A M A T I C A

OMUL D E ZĂPADA d e A de Her* D. A. de Herz e u n om t a r e ag reab i l .

Si c â n d e vesel ş i c â n d e t r i s t , face ca­l a m b u r u r i . E a p r o a p e t o t d e a u n a într'o v e r v ă g lumea ţ ă , s t r ă b ă t u t ă d e in ten ţ i i de şa r j ă .

R a r e o r i a m v ă z u t p â n ă a c u m l u c r a r e a v r e u n u i a u t o r să semene aşa d e b ine cu însuş i a u t o r u l .

P e r s o n a g i i l e din „ O m u l d e z ă p a d ă ' sunt d. A. de Herz, c a l ambur i s t neobosit , spu­n â n d g lume, poves t ind a n e c d o t e şi şa r ­j ând uneori cu necaz, d i n cauza s i tua ţ i i ­lor şi adversa r i lo r , a l teori voios, f i indcă aşa-1 îmb iază partenerii.

Dar c â n d faci î n t r ' u n a g lume, e s igur că r isci să te r epe ţ i , sau s ă r epe ţ i ecour i d i n g lumele a l to ra . Risci s ă ti se spună „dela l u m e a d u n a t e şi i a răş i la l u m e d a t e " .

O b s e r v a ţ i a aceas ta , — „dela l u m e a d u ­n a t e ' ' — e x p l i c ă şi a p r e c i e r e a bucur ie i sgomotoase adesea a publ iculu i , a s u p r a dialogului uşurel şi c o m u n din piesa d-lui A. de Herz.

De al t fe l î n a i n t e de r e p r e z e n t a r e , d. A d e H e r z s p u n e a d e s p r e „ O m u l d e ză­p a d ă ' ' : „nu ştiu d a c ă piesa e bună , da r stiii că o să r âde t i " .

D a r n u c r e d e m că toa t e asal tur i le , de g l u m e , d e s p i r i t e p o t s ă alcătuiască o p iesă de t e a t r u , o r i câ t e meş teşugur i şt d ibăc i i a r s t ă p â n i a u t o r u l .

C u „ O m u l de zăpadă 1 ' , d. A d e Herz îşi s p o r e ş t e s e r i a genu lu i s ă u d e piese uşoare , î n c e r c â n d des igu r o melancol ie , că s c r i i ndu- l e p e n t r u m a r e l e publ ic , — fără se lec j ie — r e n u n ţ ă la a c c e n t u a r e a l i t e r a r ă .

D e s p r e to ţ i i n t e r p r e ţ i i , î n f run te cu M a r i o a r a Z imniceanu , Pu ia Ionescu , N. Soreanu şi B ă l t ă t e a n u , n u m a i cuv in te b u n e . In t . •

MIHAIL P A Ş C A N U Savan t în ş t i in ţa d r e p t u l u i , iubit d e

s tuden ţ i i lu i , p r e ţ u i t d e confra ţ i i au to r i d r a m a t i c i .Mihail P a ş c a n u cunoaş t e o m o a r t e n e a ş t e p t a t ă , î n p l i n ă ca r i e ră .

„Moar t ea C l e o p a t r e i " j u c a t ă în 1922 p e scena T e a t r u l u i Na t iona l a fost un suc­ces d e s t imă în ce l m a i a d e v ă r a t şi ma i f rumos în ţe les a l c u v â n t u l u i .

N u n u m a i p r e s a ci şi r ev i s t e l e de sea­m ă a u s u b l i m a t t eme in i ca valoare, a aces­tei ' piese. Sub s e m n ă t u r a lui; G a l a Ga-lact ión, V i a ţ a R o m â n e a s c ă a pub l i ca t un mic s tud iu a s u p r a a u t o r u l u i d e b u t a n t .

D u p ă câte şt im mai a v e a încă în ser­tare lucrări p e care e* ' t a «ă le d e a la i-vea lă . Poate că totuşi a r t r e b u i a d u s e la cunoştinţa publicului.

O masă excelentă — N*ai fost de m u l t la Ploest i ? — D e doi a n i — Atunc i , v i n o d e m ă n â n c ă la mine in

a u a î n t â i a d e C r ă c i u n . ' — — Cu p l ă c e r e . — D a c ă vre i , m a i ia p e c ineva . Uude ' s

doi p u t e r e a c r e ş t e şi pofta de m â n c a r e sporeşte.

— Bun şi a p r o b a t . La colt , аИ p r i e t e n . — C e t e faci în p r i m a zi ? — N ' a m n imic f ixat în p r o g r a m . — M e r g i c u m i n e la P loeş t i ?

- Masă b u n ă ? — G a r a n t e z . — N u m a i s ă nu ne dea peste , că nu

pot să-1 sufă r . — Cine -a m a i v ă î u t peş te în z iua d e

Crăc iun ! O să fie ca l taboş i , purce l In tavă, s a r m a l e , c u r c a n pe varză.. .

— N e ' n t â l n i m în ga ră . — In g a r ă

. P r i e t e n u l N o . 1 n e p r i m i a tâ t de cald in cât p r i e t e n u l No. 2 se simţi ca acasă.

— Să m e r g e m la m a s ă . — P e n t r u a ia am şi venit-Soţia p r i e t e n u l u i No. 1 se crezu da ­

toare s ă facă h a z d e acest sp i r i t fin. l im-bele i n t r a r ă în funcţ iune şi veselia se deslănţui .

— Să l u ă m n i ţe le s a r d e l e ! zise pr ie te ­nul No. 1.

Mul ţumesc . . . eu o să iau mai t â r ­ziu... Sunt foa r te b u n e , d a r nu ştiu de ce... n ic ioda tă .

— Mă rog.. . n u e nimic... Ne vine un rasol d e ş a l ă u c u m n 'a i p o m e n i t .

P r i e t e n u l No. 2 î n c r e m e n i . G e n u n c h i u l său m ă a t in se a l a r m a n t .

C â n d sos i ră l imbi le d e farfur i i cu şa­lăii r ă s f ă ţ a t e î n t r ' o g a r n i t u r ă a p e t i s a n t ă vecinul m e u d e m a s ă l uă o bucăţ.iică de 3 c e n t i m e t r i p ă t r a ţ i .

— Se rv i t i -vă ca l u m e a ! — Să vede ţ i ceva.. . Eu... rasolul . . . Inii

place, dar.. . n u ş t iu d e ce astăzi. . . Mă r e ­zerv p e n t r u b u n ă t ă ţ i l e celelal te . . .

Şi nu s 'a t inse d e fa r fur ie . — O să m ă r ă z b u n la f r ip tu ră , mu

sopt» el , c ă a l t fe l m o r de foame. — Marino, s ch imbă t a l e r e l e şi adu ni-

sct rul p r ă j i t ! . De a s t ă d a t ă . n e m u i a r ă m amândo i . Eu

iui-mi e r t a m c ă l - am v â r î t pe p r i e t enu l no. 2 î n t r ' t m b o c l u c î n c a r e p r i e t e n u l no 1 n ' a v e a nici o v ină .

Cu- s tomacu l sleit , vecinul abea putu su suf le •

— Mai r ă m â n e să vie si to r t de peşte. <M să m ă dea g a t a 1 , ^ .

— C e v a c a r n e n a i , d r a g a ? inurazn i i eu. „ . »

— C a r n e m ă n â n c ă toţi asţa/.i ! Am vrut să vă t r a t e z cu ceva mai deosebi t ! sc umflă în p e n e amf i t r ionu l .

Tor tu l , e a d e v ă r a t , fu d e şocolată, dar r^usi a t â t de pu ţ i n s ă convnenseze p ier ­derea î n c e r c a t ă d e t o v a r ă ş u l meu , m cat lin eş i re , u n d e el nu m a i înce tă cu mu l ­ţumiri le „ p e n t r u e x c e l e n t a m a s a o l e n i a -o luă la p ic io r şi n u se o p r i decât in ta**; simiciriei din colt, si se repezi cu ochi de p a s ă r e d e p r a d ă la doi covrigi cu яп-&яп. P ° n J ° s e

»loaie. si 'n bă l toacele d in s t r adă se re­flectau lumin i le fel inarelor .

Deeete le Noreii î nghe ţa ră şi m i m a ei încetă să ma i b a t ă de e roaza d e o clipă... Атюі, îşi închise ochii , r e s f i r ă d in a-dânc, r id ică mâ in i l e d e a s u p r a capu lu i şi. birnindu-şi t e amna cu încordarea obişnu­ită, strifră ca în c i rc :

— Allez!... t r a d u c e r e d in r u s e ş t e de G. M. Ivanov

10 UNIVERSUL LITERAR

e r i l i c a l i t e r a r e i

INTRE COEFICIENT Şl MJMAR

IONEL TEODOREANU: INTRE H/NT URI

D. Ionel Teodoreanu a s imţi t principiul d i s o c i e m ideilor, şi a pr iceput fecundi ta­tea lui l i t e rară . Cele t re i volume din se­ria „La Medeleni" i lus t rează cu preţioase pagini meşteşugul acesta. In t re p r imul şi cel de a l treilea volum însă e o decsebi re liotăritoa r e de g rada ţ i e şi apoi , în liegă-tui'ă cu împre jurăr i le , şi de cali tate. Au­torul a început pr in a-şi descoperi o în­suşii*: d e reală va loare l i te rară şi cu fre­nezia primilor paşi siguri, zvelt, spontan, făeâud coro inseparabi l cu mişcăr i le prac­t icate, a râs sau a p l âns a zâmbi t sau a gândit . Personagi i le romanulu i său evo­luau, astfel, în au to ru l lor, real izat Ui rân­dul lui, în d isoc ierea lor, ca o zi de pr i ­măvară p r in t re florile unui cireş. Abun­denta imagini lor cu care îşi însoţea nota­ţiile nu erau decât un coeficient bogat pe lângă un n u m ă r matemat ic . Indica, astfel, cal i ta tea lor în r apor t cu sentibi l i tatea au to ru lu i . A m ă n u n t u l însă rămânea de sine s tă tă to r , şi era văzu t pen t ru a-şi ca­racter iza personagiul sau si tuaţ ia .

. . Intre V î n t u r i " intensif ică însă j o c u l di­sociaţi i lor ideilor. D. Ionel Teodoreanu a cău ta t să dea coro s t a tua r fiecăreia d in t re imagini le domniei sale; pen t ru aceas ta însă a t r ebu i t să o ciordească separa t , şi să des­par tă , astfel, a m ă n u n t u l de în t reg. Imagi­nea a devenit , ca a ta re , un scop. La r ându l ei, p r i n t r ' u n fenomen de scizipari tate , în procesul creaţiei , fiecare d in t r e ele, a da t naştere la altele subsecvente . D. Ionel Tea . do reanu a s t a t u a t şi pe acestea în corpur i izolate. Romanu l , ca cerce tare a psiholo­giei personagi i lor da te , şi ca c i rcumscr iere a s i tuaţ i i lor d ramat ice , a t recu t pe p lanul al doilea, iar ac ţ iunea , în sensul act iv i tă ţ i i sufleteşti , i n t e l ec tua le sau numa i m a t e r i ­a le a e ro i lo r ab ia d a c ă mai s e r v e ş t e dreipt motiv de scur tă od ihnă , de popas , pen t ru a-şi lua apoi din nou d rumul , a l furioasei cavalcade de imagini disociate şi to tdea­una subsecvente una alteia, d in volum Coeficientul a t r e c u i astfel în lecui n u . măr lu i , fără să-1 mai cupr indă , p r in a r t i ­ficii de calcul , şi-a da t o excua ţ i e i ra ţ io­nală. P r inc ip ia l pot merge la infinit ţ-i. dacă nu s'an opr i t pe una din t reptele scă-rèi de d u r i t a t e a convenţ i i lor noastre, fără să devină n r in aceasta o îndrăznea lă sau o nou ta te l i terară , se t r aduc pen t ru cit i tor, în su rp r i za d e a se fii opr i t când­va, î n t r ' u n punc t o a r e c a r e şi nu n u m a i înainte , sau mai apoi . R o m a n u l se .st-ră-dueş te astfel cu neconten i t r e p e t a t e sfor­ţări , «ă e x t r a g ă r ă d ă c i n a p ă t r a t ă a unei cant i tă ţ i nega t i ve .

Dănu t , b u n ă oară , „a doua zi avea un proces la Curtea cu juri, după amiază, şi altul, „dimineaţa, la judecătoria de ocol". Mai depa r t e : ..clientul hu Dănut dorea să „arate canaliei de proprietar cine-s Eu", — ţi plătea gase sute de léi. dând &con1 două, ca Dănuţ să.l facă ,,albie de câine'' pe proprietar, in faţa comahalagiUor invi­taţi la festivalul oratoric".

U r m e a z ă apoi o pagină , două, zece. douăzeci, exact , p â n ă când, în sfârşit, p r in t re mul t ip le consideraţ i i disociate, Dă­nuţ, avocatu l , a p a r e d in nou, nu în proce­sul aces ta pe care u r m a să-1 pledeze, ci

retrospectiv, tiitr 'un alt proces în care „un om cu oază in societatea eşeană, mo. şier bogat, îţi violase propria fiică, trăind cu ea maritalmente, vreme de doi ani" Dezbater i le acestea capă tă , fireşte, toată amploa rea necesară trecerei pe p lanul î n . tâi. Stâlpi , a r cade , lemnărie , totul , e lu­crat , în a m ă n u n t , cu o grije de sine s tă tă­toare, îiitr 'o c lădire nouă. Alte treizeci de pí.gini în care a m ă n u n t u l ia locul în t re ­gul, coef icientul se subs t i tue , astfel , nu ­măru lu i ^ i a r romanu l încearcă e x t r a g e ­rea r ădăc ine i p ă t r a t e a unui nou număr negat iv .

Felul acesta de a cizela disociaţi i le ace­leaşi idei f ă râmi ţa tă in toate amănun te l e ei devine, fireşte, au tomat ic , man ie ră . J>o-cul as rc ia ţ i i lo r şi disociaţ i i lor de idei nu poate depăşi cadru l ideilor-muiiiâ. A fost, in tot cazul, valor i f icat în l i t e r a t u r ă ca a ta re . Nimeni nu s'a gândit , fiindcă era p r ime jd ios , să-1 împingă până la măc ina­rea, în de ales a a m ă n u n t e l o r lor mul t i ­plicate geometric .

Exper ien ţa t recutului dusese deja la faimoasa „ca r t e du p a y s du t end re" : ..fluviul Amoru lu i i svorăs te din m u n ţ i i Dürerei , trece p r in câmp ia Fer ic i re i , udă oraşele plăcerei şi a le Satisfacţiei şi se vf«să în m a r e a Tr is te te i !" Sau cam aşa ceva. Un Alexandru Pal lă , bunăoa ră , e, în d iagos tea lui fa ţă d e nevastă-sn, „un fluviu carp duce mărei toate ploile şi toate apele unui vast ţinut mărginit de munir Acolo ntnl şipnte. hooare. şi cerul oglindit de ele, .fi florile, şi brazii, şi plopii, şi stejarii, şj căprioarele, ele, şi brazii, s i plopii, şi stejarii, şi căprioarele care s'au adăpat, şi zig-zagu) trăsnetului si.litar în créer de munte, Si freamătul vadurilor, şi ariPu cu йті а diavolului în miez de noapte, şi inelul de argint care

?'a înfiorat pe miezul pulpei de ţărancă, şi piscul zborurilor, vulturul, şi nufărul-dr-o clipă al rânduneli'i. şi tăcerea zăpe-zei şi parfumul toamnei".

Din imag ină succedanee in imagină succedanee, însă, din digresiune în d i g r e ­siune, din a m ă n u n t cizelat in a m ă n u n t cizelat, cinci nagini mai depa r t e , acelaş Alexandru Pal lă , înşelat d e nevasta sa, acum, apa re tot fluviu : „dacă marea, în loc să fie cuprins d- apă surată, ar fi groapă de putrefacţii, fluviul tot acolo s'ar vărsa. Dar Alexandru Pallă era om, nu fluviu, şi sufletul său, alungat de a-ceeaşi mişcare prin acelaş vad, se încre­ţea de sc4rbă. în preajma trupului nopţi dearândul veghiat şi adorat, zile de-a. rândul cântat si împodobii". Sau, în ace­iaşi ordin de idei, „toamna are nevoe de o pădure întreagă ca să-Si desfăsure şa. Iul persan cu arabesc de crengi", la pag . 67: la pagina /00 : .»<• oprise lângă Monica aducându-i docil iot sufletul, Ca un covor persan abia început pe harfa ţesătoare care i-a sunat întâiele acorduri colorate" ; pentru ca, la pag. 329, să „simtă Constau, linopolul ca un şal de soare şi culori, cald pe umeri".

Procedeul devine, astfel , evident , şi nouta tea se învecheş te au tomat i c . Mijlo­

cul devine scop şi se face eclimoză. Sân gele, fireşte, e necesar or icăre i celule ag lomera t însă şi supra a b u n d e n t într'. par té t a corpulu i , duce la cancer . Roma uul d-lui Ionel Teodoreanu su fe ră de a cest fel de cancer al supra-e ize lăre i ima ginilor disociate. Coefcüentu l a luai astfel, locul număru lu i , şi e^uu semn d a n a r h i e steri lă şi s ter i l izantă .

N. DAVIDESCU

r» o t e P O L I T I C A 1.ІТІКАК \ . AR­

TISTICA Şl CULTURALA

In ul t imul t imp gaze te le n o a s t r e a l

făcut văd i t e s for ţăr i ca s ă in t roducă , î i d o m e n i u l p r e o c u p ă r i l o r co t id iane , lite­r a t u r a şi a r t a . I sbu t i t ă in a c e a s t ă pri­v in ţă e î n c e r c a r e a z ia ru lu i „Po l i t i ca" d« a aco rda o p a g i n ă î n t r e a g ă scr isului li-tei ar şi a r t e lo r . Note le din p r i m e l e c o Ioane sunt t o t d e a u n a suficient or ien ta t* şi d e m u l t e o r i eu n e r v scris. In terv iew-uri şi c ronic i f oa r t e va r i a t e , d a u acestei p a g i n i o m a r e v a l o a r e in fo rmat ivă . IE ul t ima v r e m e s u b s e m n ă t u r a d-lui Iii« O r l e a n u , „Pol i t ica" a pub l i ca t e x t r e m de i n t e r e s a n t e ana l i ze a lo m a r e i o p e r e p r o u s t iene . •

SINTEZA

„Sinteza ' r ev i s t a d-lui G. Nich i t a a-p a r e în acelaş i f rumos format , c a r e de­n u n ţ a p e r edac to ru l -p i c to r şi cu alese p r e o c u p ă r i l i t e r a r e , c a r e d e n u n ţ a pc p o e t u l pa s iona t . Ul t imul n u m ă r , de sfâr­şit de a n c u p r i n d e v e r s u r i numeroase , un a r t i co l foar te pe r sona l de d. C Rădu-lescu-Motru şi n u m e r o a s e note cr i t ice .

Vom a v e a în cu r su l l une î F e b r u á r i * m u l ţ u m i t ă d e m e r s u r i l o r p e r s o n a l e fă­c u t e de d. Liviu R e b r e a n u и ц ciclu de confer in ţe la A teneu , ţ i nu te de. Benjamin C r e m i e u x , Mar io Puccini , Ştefan Zwedg şi al(i scr i i tor i s t r ă in i .

D-l Emano i l Bucu ţa a n u n ţ ă o aipropiută t r a d u c e r e în r o m â n e ş t e a romane lo i p r inc ipese i M a r t a Bibescu : „ P a y s des L a u l e s " şi „ C a t h e r i n e - P a r i s " .

B IBLIOGRAFIE

„Zâna l a c u l u i " este t i t lu l une i fru-moaşe colkxjţdi de poveşt i p e n t r u copii, t r adusă d e d-şoaru El iza B. M a r i a n şi ti­p ă r i t ă d e e d i t u r a „Ancora 1 , d in Bucu­reş t i .

E cel ma i po t r iv i t dar -pentru copii — Pre ţu l 50 lei —

•

— D. N. Dav idescu va face, în numă­rul vuitor, o d a r e d e seamă a s u p r a noului r o m a n al d-lui Livriu R e b r e a n u , „Ciu l eandra" , •

A a p ă r u t „Cân t ecu l O m u l u i ' poem de d. N. Dav idescu .

UNIVERSUL Hí EH AR 1 1

I N S T R Ă I N Ă T A T E

OPINII Şl POR IRE TE

MAX JACOB „Dacă săr i De coarda, la coborâ tu l

scării, picioarele nu \ o r a t inge treptele.".

„Braţele ei a lbe acoper i ta tot o r i /un tu l meu. Deaceea suut poet în loc să fiu as­trolog." •

Deşi a m văzut petrecâudu-se acest lu­cru, susţin ca el nu este posibil."

Celeee a m reprodus mai sus, se numesc trei pucnre de Max Jacob , deşi nu sunt

decât tot a t â t ea fraze frumoase. Cel ma i v iguros at le t a l şcoalei cubis te

franceze. Max Jacob, tâuăi 'u l de cincizeci si unu d e an i cure pictează, cân tă , ţ ine conferinţe si face duelur i , e as tăz i un scri­itor mor t . Căc i el t răeşte , d a r i-a mur i t „geuuT si a r ă m a s pr ibeag , aşji cum ac­torii d e opere tă . T r e b u e să facă a l tceva. Şi face. E prieten cu F a b l o Picasso. A deschis ch iar a n u l acesta o expozi ţ ie ' „A se lăsa b a r b a si galoşii la scară. ' '

D a r zeii ocrot i tor i a i e ro ismului în or i ­ce domeniu, nu vor condamna pe Max Jacob. Spi r i tu l lui e te rn is t şi nepotoli t în curând nu se va ma i clinti . Scrisul său a început să se usuce. F r a z a sa e or topedică . Nu mai a r e adep ţ i .

A debu ta t în 1904 cu o ca r t e „destinată! premiilor şcolare" care se in t i tu la : Le Roi Kaboul et le Marmiton Gauuin. J a -ciues Rivière îl aprec ia mul t , d a r Max j a . cob n u e'a a p r o p i a t de La Nouvelle Revue Française decât în 1922 când şi-a ed i ta t „Filibulh, ou Ie montre en or.''1

Scr isese p â n ă a tunc i o c a r t e comica p r in fac tura ei. deşi cu un fond p rea serios, „Deffense de Tartuffe'' roman in ver­suri si proză", care-i a t răsese d a c ă nu o celebri tate . în orice caz observarea sus­pectă a medicilor l i teraţ i . P e aceştia i-a îniurat .

In 1909 Max J a c o b trece p r in t r ' o criză, în t inde m â n a la cer, cu pr iv i rea în jos, si nu d ă de nici un întref. Decorul înste­lat a l nopţ i lor de va ră e ra în tors cu spa­tele la el si i se vedeau cusă tur i le . Atunci concepu Max Jacob : „Le Cornet à Dés", carte de poeme în care se p roduce marea nrezicere a răboiului mondia l . E un pro­fet. A an t i c ipa t c h i a r consecinţele nevro­tice ale războiului . Pr incipi i le sale estetice /Prefa ţa din 1916) sunt as tăz i u n a n i m a c ­ceptate. D a r gloria lui e a p u s ă : „ îna in t e de r evă r sa tu l zorilor un c a m e la t ră şi du-oă el sfinţii încep să -Şuşotească.''

(Je-i sunt poemele? I d e i ? Nu. Senti­mente ? Nu. Gimnas t i ca unui spir i t aut i -literar. Baudela i re spune : Poeţii e leptacî sunt n iş te canal i i . M a x Jacob s p u n e : Le-nădat i -vă de n ă r a v . Lăsa ţ i scrisul , dom­nilor (sau boilor). Voiu scr ie o ca r te „des­tine à fuiri' ri'e les honnêtes gens.' D u p ă aceia ne odhn im.

E, cum se vede, poli t icos! Dispreţui tor . In t re două poeme „v i să toare" el in terca­lează si aceas tă poemă mai puţ in „visă­toare" :

..Un ours oui dansait, quitta la place du cillage et alla se pisser contre un mur."

Marele cubist a scr is şi el, ca Boileau. I'.anville, G a u t h i e r . Ver l a ine , o „Ar tă Po­etică.'* Acolo e serio«.

Si dacă în t r 'o zi Max Jacob va D I U ri toti moderniş t i i de pre tu t indeni vor fi e-mot ianai i .

Duhu l lui în ch io de îneer roz cu ar ip i le încrucişate , va fi aşezat de Dumnezeu în-t r 'un cu lcuş de nour i a lb i de por ţe lan Ro­senthal , a v â n d trriie să-i s p â n z u r e de sâ t

ae s t b i le ţe l ca un a v e r t i s m e n t : ..Nu vă aj)ropiati prea mult . Acest co­

pil d răgă la ş vă scuipă." ROMI I I S DIANE

LES C O E U R S PURS de D. KESSEL

T â n ă r scr i i tor francez, de cu rând pre­miat oficial, J. Kessel e un t a l en t l i t e r a r î nnăscu t . Ca l i t a t ea şi c a n t i t a t e a pagin i ­lor sa le l i t e r a r e , fac- d o v a d a că au to ru l e născut p e n t r u a creia l i t e ra r , p r ecum corcoduşul p e n t r u a face corcoduşe . La acest dap înnăscut t r ebue să adăogăn t şi e x p e r i e n ţ ă a viejei', c a r e l ipseşte a t â t d e mul t contemporanilorl .s ' i colegi lor săi în­t ru l i t e r a tu ră , încât o b u n ă p a r t e din et, s p r e a-şi înnoi i n s p i r a J'a. fac că lă tor i i i n t e rcon t inen ta l e . Kessel a t r ecu t pr in mare l e război , a văzu t două sau t re i re ­voluţii , a ce rce ta t Siber ia , Vladivostocu! . i r l a n d a şi Pa le s t ina . Nu-i l ipsesc deci sub iec te le . D inpo t r ivâ : a b u n d e n ţ a d e ma te r i e îl s ' Ieşte să facă o selecţ ie , să c laseze, sp r e a t u r n a în fo rmă l i t e r a r a ceia ce î n t r ' a d e v ă r e d e m n de r e ţ i nu t .

Volumul d e faţă e a lcă tu i t din câ teva nuvele sc r i se sobru, pu te rn ic , m ă s u r a t şi e x a c t cu a tâ ta „stil ' 1 câ t e necesa r ca fapte le poves t i t e să nu fie „d iverse" , iar s e n t i m e n t e l e să a ibă î n t r e a g a lo r rezo­nan tă .

M a r y de C o r k e o a d e v ă r a t ă poves t i re co rne l i ană . E povestea unei i r l andeze , o femee-soldat , care-ş i p r e d ă b ă r b a t u l pe m â n a rebel i lor , p e n l r u c ă se a l ip ise d e p a r t i d u l lui Va le ra . Soţul e împuşca t . Soţia n ' u r e o c l ipă de rennt şea r e .

In Cea iu l căp i t anu lu i Sogub, e vorba d e un ofiţer rus . „a lb" , re fugia t la Pa r i s , f ă ră un ban în b u z u n a r şi ca re sună . î n a i n t e d e a se lăsa în adâncur i le , m u r ­d a r e a le vieţei , la p o a r t a unui medic rus . V ă z u s e placa de a l a m ă şi-l izbise nu-mele medicu lu i . I se ofei'ă un p a h a r d e cea i ; of i ţe ru l soa rbe pen t ru ul t ima oa ră oar fumul vietei lui t r e c u t e , p r iveş te b i ­belou r i le clin pa t r i e , o t a b a c h e r e cu efi­gia Cater inci , II. Şi ca un a d e v ă r a t r u s ce es te se spovedeş te , m ă r t u r i s e ş t e toa te meser i i l e d e g r a d a t e p e c a r e le-a avut , şi apoi , fără a voi să primeasejă o cen t imă a ju to r , p l eacă — s p r e a se p i e r d e i a r în oceanu l d e m u r d ă r i e şi umi l in ţe al vieţei .

Ben jamin Ci 'émieu, \ o rb ind d e aceas t ă c a r t e a t â n ă r u l u i scr i i tor francez, face o obse rva ţ i e s imp lă şi a d â n c ă : ,,Ne pu tem înch ipu i şi un a l t sc r i i to r c o m p u n â n d Les Capt i fs şi p o a t e L ' E q u i p a g e ; n imeni a l tu l însă n ' a r fi p u t u t scr ie M a r y d e C o r k şi Ceaiul căp i t anu lu i . D e s p r e câ te că r ţ i a le anu lu i se poate s p u n e ace la? lucru ?..."

AMINTIRI D E S P R E ESEN1N

E vorba d e Esen in , j ioetul r evo lu ţ ie i bolşevice, p ro fe t şi h u l i g a n laola l tă , b ă r ­batul I s ado re i D u n c a n , c a r e î n a i n t e d e moa r t ea ei şi-n t ă i a t gâ t le ju l cu un b r i ­

ci u, d u p ă ce ma i n a i n t e scr isese cu sân­ge f rumoasa poez ie c e î ncepe :

„O p a t r i e nefer ic i tă ' ' . A p r o a p e în t oa t e că r ţ i l e ce vin d in Ru­

sia Sovietică, găseşt i ceva d e s p r e Ese ­n i n : a r t i co le în rev is te , edi ţ i i specialie, ediţ i i pos tume d e poezi i inedi te , amin t i r i , e tc . F ă r ă îndo ia l ă că. mul ţ i d i n au to r i i ca r i scr iu d e s p r e Esen in fac a s t a n u m a i f i indcă E s e n i n es te o t emă , ca re as tăz i în Rusia a t r a g e a ten ţ i a gene ra l ă . Ei „spe­culează" , aşa zicând, cu el .

Amici i cei m a i ap rop ia ţ i ai lu i Esenin au t i pă r i t câ t eva căr ţ i cu amin t i r i des ­p r e el. Astfel e ca r t ea lui G r u z i n o v : „E-seuin vorbeş te d e s p r e l i t e r a t u r ă " . Ace-laş Gruz inov , î m p r e u n ă cu al ţ i tovarăş i publ ic iş t i — Aseev, Chi r i lov , Ust inov, Star {ev, Voi ghin şi a l ţ ' i , — a mai pub l i ­cat o nouă c a r t e : . .Serghici A l e x a n d r o -vici Esenin . A m i n t i r i s u b r edac ţ i a lu i P . Eodochimov" . A p r o a p e în ace laş t i m p a a p ă r u t şi b r o ş u r a Sofiei V i n o g r a d s c a i a : „ C u m a t r ă i t Esenin ' ' . C a r t e a e scrisă . .simplu, de un prieten. ' ' , i a r n u d e un poet r ival . D in ceea ce poves teş t e Sofia V inogradsca i a d e s p r e poet, — î ţ i r ă m â ­n e mul t . Mai m u l t decâ t o r i şi ce însă în c a r t e a a c e a s t a se vo rbeş t e d e s p r e s canda lu r i l e , be ţ i i l e şi pocă in ţe le , desp re î n j u r ă t u r i l e şi l a c r ă m T e , d e s p r e v ia ţa f ă r ă căpă tâ i al poe tu lu i , ca re s'a î n t r e ­r u p t a t â t d e t r ag ic . (O p a u i n ă d in acea­s tă ca r i e i n t e r e s a n t ă v o m t ipă r i î n t r ' u n u l din n u m e r i l e v i i toa re a le revistei .

N O U L NATURALISM

în rev is ta soviet ică . .Crasnaia novi" , în r o m â n e ş t e „'Pelina ro ş i e " — un cr i t ic li t e r a r soviet ic v o r b e ş t e d e s p r e t end in ţ e l e s p r e n a t n r a l ' s m ale t i ne r i l o r scr i tor i so­viet ici . „Scr i i torul începă tor - con t imporan al meu în c â n t ă r i l e sa le l i t e r a r e a p a r e s u b j u g a t de r e a l i t a t e , e un p r i zon ie r al vieţ i i concre te . El t r ă e ş t e o p e r i o a d ă a sa d e r e a l i s m naiv . Tot ce-1 încon joa ră î se p a r e d e m n de e x p r e s i v i t a t e l i t e r a r ă , i a r un ica fo rmă a aces tu i p roces es te d e s c r i e r e a d i r ec t ă , ce nn ce re n 'c i comen­tar i i , nici gene raz l i ză r i . F e n o m e n u l in­d iv idua l , — fie că es te un ep : sod a l lup­tei civile, sau o d ispozi ţ ie suf le tească al r e p r e z e n t a n t u l u i une i c lase sociale sau a l ta . sau greşe l i l e şi c r imele c u t ă r u i mem­bru al pa r t idu lu i — iată, c a r e e t e m a d o ­m i n a n t a a aces te i l i t e ra tur i . . . As ta n u e a l tceva dec tâ o c o n s t a t a r e s imula şi foar te uear t i s t î că a ceiace a fost oda tă ' ' .

D a r şi scr i i tor i i ma i înce rca ţ i , d u p ă pă­r e r e a lu i Gorbov , sun t con t amina ţ i de aces te năzu in ţ i l i t e r a r e .

„Avem o cea tă î n t r e a g ă de scr i i tor i ti­ner i , car i a u covârş i t d e m u l t p r i m i i paşi a i sc r i su lu i l i t e r a r , acei car i au i n t r a t în l i t e r a t u r ă şi c a r i to tuş i îşi con t inuă ocupa ţ i a in f rac tuoasă a desc r i e r i i a spec ­te lor „ r e a l i s t e " a le vieţ i i . D a r aceas t ă ocupa ţ i e a l o r a înce ta t să fie o î r c h i -n u r e n a i v ă î n a i n t e a fap tu lu i . D e da t a asta în fa ţa n o a s t r ă o t r a n s f o r m a r e н faptu lu i , u n o a r e c a r e snob i sm l i t e r a r , un fel d e e s t e t i sm în tors p e faţă.

12 UNIVERSUL LITERAR

a s a s i a s a . . .

C l a c a

La u l t imele d o u ă p r e m i e r e o r ig ina le s'a r e m a r c a t cu deoseb i r e zelul unu ia d i n t r e factor i i t r ad i ţ iona l i ai t e a t ru lu i : claca.

In d e c u r s u l spec t aco lu lu i şeful încer ­ca „să p l a seze" acolo u n d e se convenise p robab i l „ a p l a u z e la scenă deschisă 1 ' .

D e c i la s fârş i tu l u n u i t i r a d e sau d u p ă v r e - u n ca l ambur , „şeful ' 1 bă tea sgomotos d in pla ine , căci claca sc conduce de la p a r t e r . G a l e r i a re ia n u m a i o r d i n u l de jos. D a r pub l i cu l a î n v ă ţ a t d e la o Me­ine ş i r e t en ia şi n u ma i „ m a r ş e a z ă " cum se s p u n e cu un t e r m e n a p r o a p e tehnic . Cape t e l e se î n to rc m i r a t e d in d r e a p t a şi din s t ânga s p r e d o m n u l în smoching , c a r e a p l a u d ă cu u n ae r dez in te resa t , uni i su­r âd i ron ic i şi î n c e r c a r e de ap l auze cade izolat în t ă c e r e a p l i c t i s i t ă a sălii ca o p a s ă r e cu a r ip i cioanfe c a r e a încerca t să sboa re .

La sfârş i t de ac t c laca de la g a l e r i e se r ă s b u n ă însă şi face n u m ă r u l de „r idi­căr i d e cor t ină ' ' o rdona t .

E de l ic ioasă n e d u m e r i r e a p u b b c u l u i d in sală , când, m i r a t e de en tuz ia smul rece şi d i s p e r a t a l ce lo r a n g a j a ţ i să a-p l aude , cape te l e ce lo r d in p a r t e r se în­torc s p r e ga le r i e î n t r e b ă t o a r e . •

D a r a c e a s t ă c lacă ş i -a p i e r d u t tot su­f le tu l d e c â n d u n a n u m e Torga (oribilă a s e m ă n a r e d e nume) a p leca t la P a r i s .

E r a un t â n ă r de vre -o o p t s p r e z e c e an i s impat ic ca în fă ţ i şa re , c a r e se dădea d r e p t s tuden t , deşi n u a p u c a s e să t e r ­mine m e i m ă c a r şcoala m i l i t a r ă d e la Târgov i ş t e , căci fusese nevoi t s 'o p ă r ă ­sească.

E ra î n t r a d e v ă r prodig ios acest Iorga . îşi lua î n s ă r c i n a r e a să t r â n t e a s c ă sau d i m p o t r i v ă să facă să t r iumfe or ice p ie ­să.. Avea „ s tuden ţ i i l u i " p â n ă când Cen­t r u l s tuden ţe sc a p r î n s de v e s t e şi 1-a a m e n i n ţ a t că-1 dă pe m â n a poli ţ iei .

• Iorga a p a r ţ i n e a de fapt numa i u n u i a

d i n t r e au to r i i noş t r i . F ă c u s e cunoş t in ţ ă cu el c â n d „s tuden tu l ' ' î nce rcase să-i fili­e re o piesă . II conver t i se p e loc şi c u m în f iecare an a u t o r u l nos t ru d ă d e a câ t e o tra­gedie nouă, I o r g a se doved ise foar te ut i l .

D a r autorul ' nos t ru n u e r a p r e a egois t si din când în c â n d îl î m p r u m u t a p e acest c r e a t o r d e succese şi p r i e t en i lo r : au to r i şi actor i , (condi ţ ionat f ireşte) . •

Nicioda tă Io rga n u a j u c a t u n rol mai a m p l u decâ t în t u r n e u l u n e i a d i n t r e ce le mai s t r ă luc i t e ac t r i ţ e a noas t r e , Una d in­t r e cele c a r e n e o n o r e a z ă Ta P a r i s . D u p ă o serie d e spec taco le magni f ice î n Cap i ­ta lă avea să facă u n t u r n e u în- p rov inc ie .

Dar . î ş i d ă d e a s e a m ă că o „ p r i m i r e la g a r ă ' ' a r fi fost d i n t r e ce le m a i necesa re î n t r ' u n ' t u r n e u . A u t o r u l d e t r aged i ţ c a r e v r e a s ă î n d a t o r e z e p e t o a t ă ld tnea ei, â c ă r u i e x p e r i e n ţ ă în m a t e r i e de „p r imi r i Ia g a r ă ' ' î n o r a ş e l e d e p r o v i n c i e e re ­marcab i l ă , îi d e t e a j u t o r u l necesa r .

T i p ă r e a (chiar d e l a Bucureş t i ) n i ş te a-fişe i scă l i te „comi te tu l local ' 1 p r i n ca re ,

iu n u m e l e aces tu i comite t lumea e r a in­v i t a t ă să vie la g a r ă s ă p r imească p e m a ­rea n o a s t r ă , e tc .

F i r e ş t e că n u v e n e a n imeni . Dar îna­in te cu t r e n u l să s topeze definit iv, Iorga s ă r ea d in t ren , a l e rga în mi j locu l p e r o ­nu lu i şi de s făcând b u c h e t u l (mereu a-celaşi) a p ă r e a în fa ţa ac t r i ţ e i (care a v e a gr i je să î n t â r z i e p e t r e p t e l e vagonulu i ) si începea .

—• „In n u m e l e comi te tu lu i local şi al s t uden t ime i d in aces t oraş . vă rog d o a m ­n ă , e tc .

Ce i zece hamal i i cei zece ac tor i , p e r ­s o n a l u l de serviciu, cinct şase pasage r i c a r e coborau , a l ţ i zece care-ş i a ş tep tau rude le , se g r ă m ă d e a u s ă v a d ă d e s p r e ce e v o r b a şi făceau f ă ră să v r e a serv ic iu d e fu lguran ţ i .

Ac t r i ţ a p r i m e a buche tu l , il p u r t a cât va t i m p în b r a ţ e şi p e u r m ă îl t r i m e t e a iar lu i Io rga . Aşa în toa te o ra şe l e p r i n «rare au t r ecu t .

D a r un a u t o r de comedie pe ca r e Io rga îl f l ue ra se se zice d i n o r d i n u l au to ru lu i de t r aged i e , s 'a doved i t ingra t . Când îm­p ă c a r e a a s u r v e n i t î n t r e cei doi. I o rga a fost î m p r u m u t a t ca un semn de pr ie ­ten ie . To tuş i a u t o r u l d e comedie a în­ţe les sa a c a p a r e z e u n a s e m e n e a p re ţ ios

e lement . E r a n e d e s p ă r ţ i t de el : la ma­să, la cafenea , p e s t r adă , etc .

Nel iniş t i t a u t o r u l d e t r a g e d i e se î n t r e ­ba u n d e vo r a j u n g e luc ru r i l e . Şi ca să c u r m e , a făcut ros t d e ici d e colo d e pa­rafe şi 1-a t r imis p e Io rga la Parils, u n d e uu mai ştim d a c ă îsi con t inuă meser ia .

• Dar un voiaj la P a r i s n u e s inguru l

fel de r e c o m p e n s ă p e n t r u u n şef d e clacă. Un t â n ă r avoca t fă ră c l ienţ i , î nce rcând la î n c e p u t d in a m a b i l i t a t e aces t oficiu, şi-a da t r e p e d e s e a m a ce fo loase poa te rea l iza . Din r ă s p l a t ă în r ă s p l a t ă a a juns. . .

g a z e t a r t e a t r a l , p e u r m ă a u t o r de re ­viste, (în c o l a b o r a r e f i reş te) b a ch ia r au­tor de comedi i (tot în c o l a b o r a r e ) . Aşa din şef de clacă în smoch ing a a j u n s să t r e a c ă , c iup ind din rev is te le pa r i z iene d rep t o m de sp i r i t (pur şii s implu) .

A avu t însă i m p r u d e n ţ a să-«i pub l ice , sp i r i te le ' ' l a m e n t a b i l e în volum, (fără co l abo ra r e ) , d a r . i m p r u d e n ţ a d e a se lipsi d e co l abo ra to r i-a fost fa ta lă . Şi-a compromis c a r i e r a şi va fi nevoe e'o io d ' acapo , căci s'a făcut de râs , c u spi r i ­te cu lese ca m u c u r i l e de ţ igăr i din ca fen ea.

— Fă. economie d o m n u l e ! — F ă spir i t d o m n u l e ! 1-a p a r o d i a t d c

u năz.i unu l tot a tâ t d e p l a t si a p r o x i m a ­tiv ca el . ARIEL

C A D O U R I L E Dăm după L'Oeuvre încă o cronică a con­

tesei Riguidi :

I a t ă cadour i le de Anu l nou şi toţ i cei cari a ş t e a p t ă delà noi se silesc să fie poli t icoşi şi s lugarn ic i ; e pu ţ i n c a m desgus tă tor . Ci l iar E m m a a v r u t s ă a r a t e că, dacă cineva t ine în mod absolu t să-i ofere cadour i , ea nu va face din par tea ei n imic pen t ru a le căpă ta . Nu c ă ar fi o rgol ioasă , d r ă g u ţ a , da r a r a t ă p r in nepăsa rea ei că d ispre ţueş te veşnica st i­c luţă cu pa r fum a verişoarei J e a n n e sau cut ia cu bomboane a unchiu lu i Josephin.

Da l tmin t r e l ea ce recunoş t in ţă poţ i să păst rezi pen t ru oamenii car i susp ină sta-bi l indu-ş i b u g e t u l şi vor să t e t r i m e a t ă t u t u r o r d rac i lo r p e n t r u că se c red obli­gaţ i s ă îţi t r i m e a t ă un c a d o u ? Mai con­venab i l e v'o spun cu ra t , pe legea mea. să in t r i la un cofetar , să dai o l istă de adrese , un pache t de că r ţ i de vizi ta şi u n cec şi să pleci of tând sat isfăcut d e da to r i a î ndep l in i t ă !

Câ t de mul t îmi place silinţa unei fi-nisoare d in satul meu care , de două luni , îmi b rodează în a scuns o elutenie de ba-o'stă mică p e ca r e n 'aş i p u r t a - o de loc dacă n 'aşi v o i să recompensez osteneala <• Şi-o dàV E ca şi E m m a ca re se închide

seara în camera ei ca să -mi facă o mică geantă de pe r le ; ea şt ie foar te b ine că nu-mi va servi cine şt ie ce în t impur i l e acestea de scumpete . însă poa te o căp­tuşeşte eu piele d e Suedia şi îi s t r e ­coa ră u n pămătuf io r de p u d r ă ; în or ice caz b u n a intenţ ie a fiicei m e l e , mă mişcă m a i mul t decâ t cel ma i f rumos cadou din lume p e ca r e mi l-ar face

dacă n ' a r avea decât să scoată ban i din punga ei.

• . . Această m o d ă de cadour i d e Anu l nou

este una d in cele ma i c iuda te ce po t fi. Şi n e b a t e m joc d e chinezi , — v r e a u sa spun vechii chinezi ca r i nu cuceriseră încă moravur i l e europene şi car i se cre-i ' au obl igaţ i , Ia d a t ă f ixă, să ofere ca­

dou r i şi nes fâ r ş i t e c o m p l i m e n t e Trebue , a ş a da r , să ne a d u c ă a tâ ta ve­

selie un an care începe ? , T r e b u e să fi t r ă i t pu ţ in , ca să-ţ i ima­

ginezi ch ia r . Un a n ma i mult , este mai exac t u n a n mai pu ţ in ; nu este o mare descoperire pe care p re t ind s ' o fac. Insă, reflectând un moment , se s imte un müc fior ce a l u n e c ă în concav i t a t ea spateluî l

• Crezusem să pot oferi lui E m m a un

mantou de sobol de care este dor i toare de mult t imp. D a r t re i mii de f ranc i , este o sumă , pen t ru aceea car i , ca a t â ţ i a din­tre noi, nu sun t în comer ţ , indus t r ie , sau în bănci le mai mul t sau ma i puţ in ungureş t i ; mă în t r ebam cum să ies din încurcă tu ră , când Emma veni s ingură să-mi stiue fă ră m â h n i r e :

— B u n a mea m a m ă , p u n e c a p ă t chel-tuelilor. Am a v u t informaţi i s igure de sp re sobol, este tot a t â t d e solid ca şi h â r t i a de mătase . Voi în t ine r i , cu u n g u l e r d e iepure a lb , man tou l de a s t r a h a n ce-1 a m moştenire de là mătuşe-mea Clément ine . Nu este o b l a n ă d e fetiţă, însă aîn des­tulă a u t o r i t a t e ca s ă impun.. .

— Insă . d r a g a mea, a tunc i ce-ţi voi oferî ca d a r de A n u l non f

— Ehe ! să a jungem noi acolô I T n c o -

UNU KftSUL LITERAR 13

tează-mi o peler ină, as ta se p u r t a mul t vara t r ecu tă .

— Dar , a n u l viitor, moda va fi, poate, seliiinbată.,.

— Ei şi ! peler ina a c e a s t a pe ca re o vei face tu însu- ţ i , ochi cu ochi, îmi va fi ma i pre ţ ioasă decât orice a l t d a r !

Iată c u m s u n t e m în t re noi, p e n t r u că, ш а і p r e s u s de toa te , E m m a drăicuşorul din

familie mă iubeş te mul t . C h i a r in mo­mentul în care p a r e d ispusă să facă o nebunie, ochii noştri i n 'au nevoe decâ t să se î n t â lnească p e n t r u ca E m m a să revie imediat la cuminţenie şi ra ţ iune . •

D'al tmintre lea noi răsfoim cataloagele , cari nu ne d a u decât pu ţ ine regre te ; d ă m peste cub i sm şi cel mai spă imân tă to r gust „Münieh' ' -ez c ă r o r a e r a m s i g u r ă că răz ­boiul le va consfinţi d i spa r i ţ i a . A m ae ru l unei d o a m n e b ă t r â n e c u idei preconcepute , dar în t r eb cu toa te acestea c u m anumi t e persoane pot s u p o r t a în casa lor să vadă în fiecare moment u n obiect s a u un tablou urîcios. Se poate pr iv i f ă r ă a se plictisi un bibelou d r ă g u ţ , o p i c t u r ă a rmonioasă şi luminoasă , însă tovărăş ia u n u i Van Dongen s a u unu i Matiisse t r e i m e s ă dea vise u r î t e .

I a tă ca ta logul ujiei case m a r i : ce ne oferă ? Pe p r i m a pag ină , p ă p u ş i , n u pen­tru feti ţe, ci pen t ru femeiuşti ca r i n 'au curajul să a i b ă un copil a d e v ă r a t ; apo i lămpi, p a r f u m u r i în cu t iu ţe ca şi cum n'ar fi ca în cele mai s imple s t ic lu ţe se găsesc cele ma i b u n e alifii; apo i încă genţ i şi vă j u r că n u sun t ie f t ine! şi c a t a r a m e d e strass şi coliere d e per le false şi gal i l i tă ce vor să t r eacă d rep t ch ih l iba r şi j ad , $i ţ i g a r e t i e r e i n t e r m i n a b i l e car i p e r m i t e a se fumeze în c a m e r e l e specia le şi po r t -t igarete şd a p r i n z ă t o a r e pen t ru mi l i a r , dăr i , eşarfe, „ tom-pouces"-ur i şi c iorapi : ca şi c u m odinioară s'ar f i cutezat să se ofere ciorapi în sch imbul şi ca mul ţu ­mire une i inv i ta ţ i i la p r â n z ! servici i d e manicură , . .nécessaires", sticluţe... f ă r ă a vorbi de u n j o c de lo to re îno i t d e Grec i oare v a înlocui poa te i a rna aceas ta mah-jong-ul demoda t .

Áh I p ă m â n t b ă t r â n , a f a r ă de inven­ţiile ce fac să se mut i l eze feţele 4 u să se înfurie locuitori i tă i , s ingurul mare progres delà epoca peşter i lor , este că lumea nu-şi mai suf lă n a s u l c u degetele.

C O N T E S A RIGUIDI

A M A d<£

Rege le I ta l ie i e s te a d e s e a foar te a m u ­zan t în i n t im i t a t e .

Nu de mul t , t â n ă r a p r i n ţ e s ă G i o v a n n a se d ie t ra h i â n d u - i ba t i s t a :

— , ,Dă-mi 'o î n n a p o i " , c e r u rege le . — „Nu, p a p a " . — „Ba d a , cop i lu l meu , căci de c â n d cu

Mussolini , es te s i n g u r u l l uc ru în c a r e pot să-mi mai b a g n a s u l încă !''

Bergson, m a r e l e Bergson, moş ten i , nu de. mul t t imp , de là o r u d ă a sa, o casă de rapor t , la P a r i s .

Aceas tă c a s ă e r a o c u p a t ă de numeroş i chi r iaş i , şi aceş t i loca ta r i , ca toţ i chir iaşi i îşi v ă z u s e r ă c rescând p rog res iv chir i i le din an în an.

I n să ceeace au văzu t aceş t i chir iaşi , şi c eeace nu o vor vedea p e s emne nioi o d a t ă al ţ i i , a fost o n o t ă a nou lu i lor p r o ­p r ie ta r , acum câ teva zile, c a r e le a r a t ă că p r e ţ u l a p a r t a m e n t e l o r lo r scăzuse .

I n t r a d e v ă r , aces t m a r e om cinst i t Berg­son îşi făcuse o mică socotea lă din ca r e cons t a t a se că p r e ţ u l ch i r i i lor de l à casa ea, n u e r a u de loc conforme c u m ă r i r e a p r e v ă z u t a . Dec i o micşorase chi r iaş i lor săi.

Aceşt ia nu ş i-au ven i t î ncă în fire !

1 ï i s t i a n B e r n a r d , i e ş ind la p l i m b a r e iu-tv'o zi, cu fiul l u i , în v â r s t ă n u m a i d e cinci an i , a u întâlmit o t u r m ă de oi, ca r i f i reş te au î ncepu t să b e h ă e . M a r e a fost m i r a r e a lui T r i s t a n c â n d şi-a văzu t tâ­n ă r a o d r a s l ă s c a n d a l i z a t ă şi exp l i când o i lor cum t r e b u e s ă b e h ă e :

— „Nu bee ! C i Beeeeh ! Beeeeh ! aşa ee b e h ă e " .

T r i s t an B e r n a r d e de p ă r e r e că bă ie ­ţaşu l lu i va deveni . . . c r i t ic .

t » c a z c a • »

ABONAŢII Şl CULISELE OPEREI FRANCEZE

Sunt m a i m u l t e lun i , d e c â n d a m a n u n ­ţat că la O p e r ă e r a î n c o n s t r u c ţ i e un gang s u b t e r a n c a r e p e r m i t e a abona ţ i l o r să t r eacă d in s a l ă în foayeru l d e dans , făiă să i ncomodeze (să t r eacă) seeua, o-cupată d e maşinist*.

Noi a m p r e v e n i t a t u n c i r ez i s t en ţa pe care a c e a s t ă m ă s u r ă t r ebu ia s'o în tâ l ­nească p r i n t r e un i i abona ţ i .

Mai mu l ţ i conf ra ţ i de-a i noş t r i sunt ii zi a p ă r ă t o r i i , r e c l a m a ţ i u n i l o r abona ţ i l o r şi p u n as t fe l c h e s t i u n e a :

Abona ţ i i vor fi ei cons t r ânş i să se ser­

vească de nou l culoair s u b t e r a n s a u vor p ă s t r a u n a d in p r e r o g a t i v e l e , la c a r i ei p a r s ă f ină m a i m u l t : aceea d e - a ocupa scena la n u i m p o r t ă c a r e m o m e n t al re ­p rezen t a ţ i e i ?

C O N T E S A KAROLYI A N T I C A R A LA P A R I S

Ziarul unguresc , ,Magyar H í r l a p " spune cá c o n t e s a Karo ly i , a deschis la P a r i s u n m a g a z i n de an t i ch i t ă ţ i ( lucrur i vechi) . I n t e r io ru l m a g a z i n u l u i s e s p u n e că e b ine şi cu gust a r a n j a t şi c u p r i n d e m u l t e ob iec te d e m a r e p r e ţ . C o u t e z a r e p r e z i n t ă o f i rmă e n g l e z ă a cunoscu tu lu i an t i c a r E. P a r t r i d g e d i n L o n d r a .

C a r i c a t u r a z i l e i ASEMĂNARE

BOBBY : Un c a m a r a d la şcoala mi-a spus că s e m ă n cu t ine .

T A T Ă L ; Şi c e i-ai r ă s p u n s ? BOBBY : Nimic că e ra mai t a r e decât

mine.

(Pass ing-Shaw)

FRIG

— La m i n e sun t 52 d e g rade . — Imposibi l .

'— Ba d a : 18 în cameră , 20 in sufra­ge r ie şi 14 in b u c ă t ă r i e .

(Le Riré)

COCHETARTE

LULU : D a r ce P i c k y eş t i b o l n a v ă ? P I C K T : Nu! mi-am p u s s u t i e n g o r j u r i .

(Le Rire)

l i i SlïLHSL'l. i îl Eh' І/Г

ccirfi r erteile i n ежігсі^е P R I N C I P E S A M U R A T

d e s p r e V I A T A A M O R O A S A A E C A T Ë R I N E I A l l - a *)

Rareori o viata a fost mai teatrala mai dramatică in sensul real al cuvântului, de cât aceea a E ca te rinei a doua, ţarina tuturor ruşilor. Ajunsă la tron prin asasinarea bărbatului ei, purtând războaie gloarioasc, domnind cu o autoritate asiatică şi ducând rnai ales o viaţă sentimentală dintre cele mai voluptoase din câte a cunoscut istoria, această împărăteasă, care proteja de astfel şi fi/osofia şi artele, a devenit aproape le­gendară. O femec din cea mai înaltă aristrocraţie a Fiantei, o prinţesă care poartă nu­mele unuia dintre mareşalii lui Sapoleon, ajuns rege, s'a pasionat pentru aceasta viaţa cu străluciri de legendă şi a evoca t-o în pagini atrăgătoare.

t '..ÁSATOK 1Л CI MARELE DECK 1 a 12 Augus t 1744 avu loc. la P e t e r s b u r g

căsă tor ia m a r e l u i duce . P e t r u , moş ten i ­to ru l t r onu lu i r u s e s c c u Sofia d e Anha l t -/ e r b s t , d in mica nobi l ime g e r m a n ă d e lângă Balt ică, A fost numai o c ă s ă t o r i e formală :

Se f ăcu ră pregăt i r i le de culcare la care s ingure femeile e r au admise . P r in tesa de Hesse, foar te emoţ iona tă , d ă d u cămaşa ti­nerei», mirese apoi o aşeză d r ăgăs to s în pa­tul de ceremonie.

Văzând-o c ă puter i le- i s lăbesc , a ş a de fragilă şi fr icoasă pu ţ in , ea a r fi v ru t s'o îmbră ţ i şeze , d a r ce-ar i'i spus î n cazul a-cesta e t i c h e t a ? Negl i j en t e r a galant , cu zorzoane v i rg ina le . Mare l e Duce se p r e ­zentă , găt i t c u aceleaşi toa le te , o landa, d a n t e l u r i cu nodur i a lbe .

C e r u r i ! Ce u r î t e r a f ă ră p e r u c ă ! Ciupit tot de vărsa t , cu obrazul buhă i t , c l ipind d in ochi, e l s e m ă n a ma i mul t cu ma imuţa lui Freder ic ' decât a heruvim căci, din nenorocire , n 'avea decât t inere­ţea, î m p ă r ă t e a s a Elisabeta, afectuoasă, cu lacrămile în ochi, b inecuvân ta pe căsă­toriţi şi mângâ ie obraj i i lor înroşiţ i . „Freleine"-ele. ad ică domnişoare le de o-noare , făcură t re i reverenţe adânc i şi lă­sară perechea imper ia lă s ingură .

Eca te r ina se deş tep tă d u p ă noaptea n u n . ţii, neş t iu toare ca o că lugăr i tă . Săp t ămân i t recură , fără ca Pe t ru să-i a r a t e jocuri le dragostei . C i a d Ecater ina e ra adormi tă , Pe t ru se urca în pa t încălfat cu cizmele, şi d iminea ţa fugea îna in te ca ea s ă se deştepte, ca şi cum s'ar fi t emut de a t in ­gerea ei. G h e m u i t ă în per ine cău ta să se ferească de m i r o s u l nesufe r i t a l lui. F rau străini unu l de al tul .

C â t e odată , Pe t ru , i n to r cându- se delà be tü le lui . cu câte o p a l m ă d a t ă la în­t âmpla re , o deş tep ta din mângâc rea visu­lui, spre a . i povesti , a m ă n u n ţ i t , l ăudân-du-se isprăvi le lui de amor , căci se cre­d e a înd răgos t i t d e toa te femeile, mai pu­ţin a sa. Aleger i l e sa le se î n d r e p t a u mai cu s eamă a s u p r a femei lor g h e b o a s e şi di­forme. I a t ă fapt de nec rezu t la o C u r t e faimoasă ca fiind cea mai d e p r a v a t ă a se­colului . Eca te r ina r ă m a s e cas tă t i m p d e şapte ani . Nimic nu o a r t ă g e a sp re dra-goste, de care o îndepăr tau grosolănii le soţului ei.

SERGIU S O L T Y K O F F T o a t ă l u m e a cunoş t ea viata m a r e i du­

cese la cu r t e , to t i o compă t imeau până

•) Edit. Flammarioa.

când ea începu să fie d i n ce in ce mai pr ie tenoasă .

Doi tineri nobili , ma i îndrăzneţ i decâ t c i J a l t i . I.eon N a r y s k i n şi Serg iu Solty­koff, prieteni nedespăr ţ i ţ i şi verii Majestă-ţei Sale, se a r ă t a u mai mişcaţ i de aceas tă t rans formare şi se bucurau d e comun a-cord. P r imul , spiri t îndrăc i t , uimea Cur tea mică p r in bufoneri i le şi farsele sale. Celă­lalt. Sergiu, d r ăgu ţu l Sergiu. î n t ă r â t a pof­tele tu tu ro r aces tor doamne p r in t r ' o fru­museţe su rp r inză toa re şi a rmon ia unui co rp care da mişcăr i lor sale o mlădiere la care v i sau ch ia r cele ma i caste. Marele Duce îl iubea a t â t de mul t că-1 invi tă să î m p a r t ă culcuşul său, şi Ca the r ina pr ivea , d is t ra tă , încercăr i le aces tui amorezat ca re cău ta să-i p l acă p re făcând iuse câ-şi iu­beşte soful la nebunie .

ÎMPĂRĂTEASA P R E T I N D E I N MOŞTETSITOR

Anii t r e ceau şi E c a t e r i n a încă nu dă­duse nici u n moşteni tor , coroane i .

Poporul î ncepea să m u r m u r e : . .Moşteni­toare fă ră moştenitor . Nemţoaică s tearpă '" Ţă ran i i ne răbdă to r i a ş t eap tau acest copil ca pe un da r care li se cuvenea.

î m p ă r ă t e a s a Elisabeta numise guver ­n a n t ă a Ecater inei pe d -na Tşoglokoff, pe care soţul ei o lăsa mereu însărc ina tă sp re a-i fi o pi ldă vie. Dar ce folos dacă bă rbă ţ i a Marelui Duce în târz ia s ă se m a ­nifeste ?

Jni r 'o zi î n d e m n a t ă de Elisabeta gu­vernan ta spuse : ./Vă voi vorbi fără încon­jur . Injelegcţ i-mă, Doamnă ! Sfân ta Rusie a ş t e a p t ă să-i daţ i un moştenitor . Împără ­ţia îl pre t inde , poporul îl cheamă în ru­gile sale .

..Ştiţi D o a m n ă , cât aşi suferi să-mi în­şel soţul, totuşi dacă patr ia mi-ar cere să-i sacrific v i r tu tea , aşi face-o cu mul ţumi re şi fă ră a sta o cb'pă la îndoială ! apoi îi şopti mai depa r t e :

„Scuzaţ i -mi .sinceritatea, da r aveţ i d e sigur un pre fe ra t în j u r u l d-voas t ră . Ale­geţi în t re Sergiu Soltykoff şi Leon Mary-ehkine . îm i pa r e că acesta d i n u r m ă vă place". „Nu, Nu". Atunci alegeţi pe celă­lalt, înche ie d-na Tşogooff p,ieivându-şi răsuflarea.

Ecater ina e su rp r in să de acest l imbaj . Л fost cochetă, ch iar famil iară , d a r uu a cedat încă n imănu i , se teme ca mătuşa ei să nu-i în t indă o cursă.. . C ins t ea ei se răscoală.

T i ran ia împă ră t e se i îi va controla şi instinctele secrete ?

C o r p u l , nici el. nu-i ma i apar ţ ine ! ' Daca soful ei o neglijează, nu poate r ă m â n e m ă c a r cas tă ?

C i u d a t ă mora lă în a l cărei n u m e e invi ta tă aşi alege un a m a n t !

Din z iua măr tu r i s i r i i lui Sergiu Solty-coff, fata lui f rumoasă, o u r m ă r e a necon­tenit, l ă s ând -o enerva tă şi s le i tă d e pu­teri. T rebu ia să se ape re , sau să cedeze '

î n d a t ă d u p ă plecarea guvernan te i in t ră cancelarul Bestujeff, sp re a-i comunica deciziunea consi l iului pr iv ind .succesiu­nea la t ron, în cazul rnorţei Marelui Duce.

— „Ui ta ţ i , l ) - le , că r ă m â n asocia tă Co­roanei , ch ia r dacă n u a m copii. C u m în­drăzn i ţ i să-mi spuneţi asemenea lucrur i '< Mă voi p lânge !"

— ..Şi cui vă vet i p lânge . Doamnă ? Celor CLiri m'au trimis'!" Mă af lu aci pen-tru a p r imi ordinele Alteţei Voastre . Al­teţa Voas t ră să-mi îngăduie a-i a d u c e pe contele Soltykoff". Câ te asal tur i împot r iva unei v i r tu ţ i şovă i toa re !

Plictisi tă de toate t ă răgău i r i l e acestea, î m p ă r ă t e a s a , chemă guve rnan ta pe care o cer tă a sp ru . ,,Nu ştii s ă te porţ i cu aceşti mucoşi . O femee intel igentă nu moare nici oda tă fără urmaşi" . Aceste cuvinte s u n t poves t i t e Eca ter ine i c a r e d e c i d e să le t ransmi tă în aceiaşi .seară încă, conte­lui Sltykoff. I a acea în tâ ln i re j u r a r ă , unu l lângă a l tu l , ca să urmeze în tocmai s fa tur i le împără t e se i . Ecater ina, supusă, începu să îndrăgească pe acela care o u r . mărea prin p ă d u r e , a căru i g u r ă avea a-roma zmeurei coapte şi pe ca re i se po­runcise să-1 iubească.

Eca te r ina se lăsa în voia acestei pa­timi. D a r d a c ă in ima îi este fericită şi s imţur i le i sc deş teap tă , cunoscând ca­racterul c iuda t al soţului său şi c ap r i ­ciile împă ră t e se i , nu-i e ra cu p u t i n ţ ă să nu se gândească şi la viitor.

Ce va ieşi din toate acestea ? Soţul ei va a d o p t a copilul a l tu ia , ma i a les că ştia că o piedică, pe care o credea fără leac îl oprea d e a fi t a t ă ?

Pe t ru t rebuia n e a p ă r a t convins să se la.se operat . Sarc ina aceas ta reveni lui Soltykoff, de sp re ca r e î m p ă r ă t e a s a află că a r e mul tă t recere la Pet ru .

Petru se temea grozav de b i s tu r iu şi imaginaţ ia lui mărg in i t ă în t revedea greu plăcerile m i n u n a t e pe care i Ie povestea Soltykoff. E ra oare hypospad d in naş tere sau cand ida t a] cireoueiziunei or in ta le de care Sf. Pau l ne-a scutit ? I a t ă ceeace is­toria nu ne-a l ămur i t încă.

F a p t e că opera ţ ia — s a u s imulac ru l de operaţ ie , s'a săvârşi t în t impul unui

UNIVERSUL LITÈR A te

nchet — de doctorul Boerhave, pr imul irurg al Curfei . L'urând însă pasiunea Ecater inei , care t cât voia sä se s t ăpânească , se t r ăda in or ice pr iv i re , a junse la urechi le lui itru, c a r e vru să se convingă de cumin-lia Ecater ine i . Expe r t i z a m a t r i m o n i a l ă a obişnuită în Rusia —• în acest scop oferea ch ia r p r i n t r e da ru r i l e d e n u n t ă

casetă în c a r e să se a s igu re dovada cjioasă. Orice femeie în ceasul pr imejdie i gă-fte_o s căpa re şi Eca te r ina era inge . aasă. Astfel încât în d iminea ţ a care ur-i adevăra te i cununi i a Ecater inei , Pe-i, de tot m â n d r u , p u t u oferi l m p a r ă -зеі, pecet lu i tă cu sigi lul imper ia l , do-da vir tuje i . nu tocmai in tac tă , ce-i ept, a soţiei sale. Puţ ine zile apoi E c a . •ina simţi primele semne a le sarcinei .

MAREA D U C E S A SE ÎMPRUMUTA

După n a ş t e r e a moş t en i t o ru lu i a u avu t c se rbăr i în toa tă Kusia şi M a r e a du­să a p r i m i t ca da r d e la împără teasă , sută de mii d e rub l e . Şi e r a u b ine ve-te, căci a v e a m a r e nevoe de ban i . Dacă Î m p ă r ă t e a s a avea 12.000 de cos.-me în d u l a p u l ei căptuş i t cu lemn de ntal şi t r imi tea adesea tocmai la P a r i s :ntm a cău t a o pangl ică sau un p a n -f potrivi t , uita în schimb adesea s ă atească pens iunea nepoate i sale. Şi a-asta î n d a t o r a t ă p â n ă în gât , î m p r u -uta ne înce t a t de là b u n u l ei amic Sir harles Wil l iams, a m b a s a d o r u l Angliei, n<l 10.000 l ivre , când 20.000 l ivre.

STANISLAS P O N I A T O W S K Y

Uşuratecul Soltpkoff începu să-ş i ne-ijeze tot m a i m u l t iubi ta . Noroc că se isi c ine să-1 înlocuiască, lntr o s e a r ă Leon M a r y s k i n inv i tă p e u t e r i n a s ă v ină î n t r ' a s c u n s la o sera tă ită de c u m n a t a sa. P r i n t r e al ţ i inv i ta ţ i ! afla acolo şi S tan is las P o n i a t o w s k y . :anislos t u r b u r a t u i t ă să se înc l ine în ţa Nlarei Ducese . Leatei iua e r a i ndu lgen t ă în acea sea ră , irâdea t u t u r o r . O compl ic i t a te se s tab i l i t re invi ta ţ i . S t an i s l a s p r e s i m ţ i n d a p r o -erea fericiirei — emoţ iona t , n u o sta­t t e un p a s p e E c a t e r i n a . Lucruri le au a j u n s u n d e t r e b u i a u s ă ungă. Î n t r ' o s ea r ă se în t â lnesc î n t r ' u n ivilion d e v â n ă t o a r e şi p e t r e c cea d in-i seară de d r a g o s t e a lor : îşi p r ivea a c u m p r a d a d o r m i t â n d ă ; de ­ştele ei îl a t i ngeau cu ascu ţ imea de cu-ozitate p e c a r e o încerc i când m â n g â i ţesătură n e c u n o s c u t ă p e ca r e ţi-o des-

ice un vânză to r a m b u l a n t . In umbra pe rde le lo r , u r m ă r e a Ііпіл sol­

urilor pu ţ in ieşi te şi c u r b a vo lup toa să pântecelui în fo rmă de l i ră . O p r i -

lă poses iune fi-va î n t o t d e a u n a o nou -ite căreia nu te po ţ i obişnui ? a s e m e n i torţă.

STANISLAS VINE C H I A R IN P A L A T

Dar în s c u r t ă v r e m e nobi lu l polonez evine tot mai î n d r ă z n e ţ . Că lăuz i t d e un m de î n c r e d e r e p ă t r u n d e în pa la tu l rimeiar. Cu paşi înăbuş i ţ i , ca ieşit d i n minţ i , cu vioară s u b ţ i o a r ă , u r c ă p e o s c a r ă a s -

nnsă ale c ă r e i co t i tu r i i le a r ă t a s e Na-yskin şi c a r e conducea la b u d o a r u l se ­rét, făcut d e E c a t e r i n a d u p ă ce născuse , pre a-şi p r imi p r i e t en i i . Această î n c ă p e r e mis te r ioasă , a l c ă t u i t ă

in o bergeră de cat ifea por toca l i e , d i n ulăpioare cu oglinzi, d in paravane şi âteva scaune, era d e s p ă r ţ i t ă d e patul

M a r e i Ducese prin o p e r d e a de l a m p a s ga lben , c a r e se t r ă g e a apoi cu atâta' gr i ja încâ t c ă m ă r u ţ a i m p r o v i z a t ă nu p u t e a fi

• ghic i tă de ochiul] cel mai b ă n u i t o r . S tan i s l a s i n t r ă p e furiş şi a r u n c ă pe­

ruca câ ine lu i , c a r e î n c e p u să o mi roase l ă t r â n d . E c a t e r i n a se od ihnea în t r 'o d e ­zo rd ine î n c â n t ă t o a r e . Cu t re i s ă p t ă m â n i în u r m ă d ă d u s e n a ş t e r e unei feti ţe.

. .Dumnezeu ştie unde-ş i găseş te ne-vas tă -mea p r u n c i i !'' exc l amă Mare le Duce a f lând că n a ş t e r e a s'a sfâ rştt cu b ine . „Nu p r e a ştiu d a c ă acest copil e al m e u şi dacă t r e b u e t r e c u t în soco tea l a mea" . S t a n i s l a s se simţi foar te m â n d r u de a-ceas tă p a t e r n i t a t e .

C â t e r a de a t r ă g ă t o a r e f rumuse ţea Eca­te r ine i . în g ingăş ia ei r e îno i t ă , cu o ba­t is tă înc ruc i şa t ă p e sân i . cu mâ in i l e aşe­zate p e l inon-nl pa l id ! Ii să ru tă mâ in i l e

' c e r emon ios şi apoi . f ă r ă t ranz i ţ ie , răc i ii p l ăceau c o n t r a s t e l e , se t ă \ ă l i pe p a t u l t r andaf i r iu , l ' i t ase cu totul g r i f lonu l în­vră jb i t , păz i to r a l v i r tu ie i Eca te r ine i . Ară t âmlu - ş i colţii , cu părul .sbârlit. acesta p ro tes ta împo t r iva m â n g â i e r i l o r r ivale .

CATERINA II Cu capul r ă s t u r n a t pe spa t e , în mijlocul d a n t e l e l o r E c a t e r i n a r â d e a zgomotos d e gelozia câ inească , d e ş t e p t a t ă de a m a n t u l ş t r e n g a r , c a r e şăga ln ic , o muşca d e ceafă.

CURSA M a r e l e duce bănu ia d e mult. l egă tur i l e

d i n t r e n e v a s t a lui şi t â n ă r u l polonez. Puse deci să-i u r m ă r e a s c ă şi a m a n t u l fu p r i n s :

In c l ipa în c a r e S tan is las p ă t r u n s e in paviLioa, fu a t a c a t d e t re i oamen i , luat de gu l e r , şi condus b r u t a l c ă t r e m a r e a al c ă r e i m u r m u r se auzea . E ă r ă p lăce re , Po­lonezul , işi l ă să suf le tu l în p a z a D o m n u ­lui . A junş i la ma lu l măre i , so lda ţ i i î l îm­p i n s e r ă î n t r ' o c ă su ţ ă î n c o n j u r a t ă de b raz i . A tunc i Mare l e D u c e făcu câţ iva paşi sp re e l :

— „Mi-ai lua t femeea ? — „Monsen io re , cum vă p u t e ţ i închi­

pui ! —- „Spune -mi a d e v ă r u l , şi d a c ă - m i vor­

beş t i c ins t i t , to tu l se ma i p o a t e î n d r e p t a . — „Totuş i nu pot, n u m a i p e n t r u a fi

p l ăcu t Al te ţe i Voas t r e Impe r i a l e , să m ă r ­tur i sesc că a m făcut ceeace n ' am făcut.

— , P e n t r u c ă te încăpăţânezi , vei sta la î n c h i s o a r e p â n ă la noui o r d i n e .

S tanis las , r ămas s i n g u r cu gândur i l e lu i . îşi e x a m i n a s i tua ţ i a . M a r e l e Inchiz i tor al C a a c e l a r i e i s ec re te veni să- i ia in t e ro ­

ga to r iu l : „ C r e d că în ţe legi . D o m n u l e , de c l u i ă p r i zon i e ru l , c ă es te tot a'iâf d e în­s e m n a t p e n t r u o n o a r e a C u r ţ e i Dv. cât şi p e n t r u m i n e ca a c e a s t ă comed ie să s e s fâ rească fă ră sgomot, şi să m ă scoateţ i d e aci cât m a i curând ' - .

In zori , S t an i s l a s fu a d u s î napo i la Pe-t e i s b u r g , î n t r ' o t r ă s u r ă cu ogl inzi . N e r ă b ­dă to r îşi a ş t e p t a soar ta , când M a r e a Du­cesă reuş i în fine să- i s t r e c o a r e u n bi leţel rugându-1 să facă c u r t e a m a n t e i sojului ei. A d o u a zi. i nv i t a t I a .ba l . Statifslas nu t ină s ă d a n s e z e cu E l i sabe ta Worontsoff c ă r e i îi spuse . î nc l i nându- se : Puteţ i face ferici te c â t eva fi inţe ' ' .

—- „Aceas ta e a p r o a p e făcut, veni ţ i la Pav i l ionu l Monplais i r , A l t e t e l e lor vor p e t r e c e n o a p t e a acolo , m ă veţ i în tâ ln i .

S t an i s l a s fu in t rodus în a p a r t a m e n t u l pl in de fum al Mare lu i Duce , c a r e veni vesel în î n t â m p i n a r e a sa. cu p ipa în g u r ă :

„Eşti un m a r e n e b u n că nu m'a i pus şi pc. m ine în cu ren t . D a c ă ai fi făcut-o, nu a r fi avu t loc tot scanda lu l aces ta . Sta­nis las accep tă to t ce iace v ru ce lă la l t şi p e n t r u a-1 î m b u n a , l ă u d ă gen iu l mi l i t a r a lui P e t r u . L a u d e l e îl învesel i ră , „Fi ind­că s u n t e m în fine p r i e t e n i buni,, ma i l ip­seş te c ineva aci ' şi, t r e c â n d în camera soţiei sale, o sculă d in pa t şi fă ră a i lăsa m ă c a r t impu l să-şi p u n ă c io rap i i o aduse în p ic ioare le goale în faţa lu i Stanis las , ..Ei b ine . iată-1 ! N ă d ă j d u e s c că eşti m u l ţ u m i t ă do mine" .

P e t r u făcu o m u l ţ i m e de ghiduşi i . E l i sabe ta fu cochetă , E c a t e r i n a rezer­

vată . In fine M a r e l e D u c e se scu lă : . .Noapte b u n ă , copii mei . c r ed c ă nu mai ave ţ i nevoie de serv ic i i le me le ; ş i zi­când acesta eşi demn , însoţ i t de a m a n t a sa.

ORLOFF Totuş i p r i n ţ u l Pon ia towsk i fu înde­

p ă r t a t d e la P e t e r s b u r g . Un o rd in îi in­terz ice s ă m a i se în toa rcă în ţa ră . In ima Eca te r ine i e r a v a c a n t ă , da r n u p e n t r u m u l t t i m p :

F r u m o a s a şi fr ivola P r inc ipesă k u r a -k ine , fusese s u r p r i n s ă în t r ' o b u n ă zi de a m a n t u l ei), g e n e r a l Şuvaloff — în t i m p ce făcea ş t r e n g ă r i i cu of i ţerul agh io tan t Orloff. G e n e r a l u l v r â n d să-1 p e d e p s e a s c ă p e Orloff, a c ă r u i f a imă de b ă t ă u ş e r a cunoscută , c h e m ă to ţ i lachei i . Se p a r c că o s u t ă de l ache i î n c a p cu g e n e r a l u l Şu­valoff au fost bă tu ţ i d e Orloff, cu acel p r i l e j .

Şi fa ima lu i Orloff î n c e p u de la acest d u e l în c a m e r ă .

I m e d i a t ce Eca t e r i na află de acest scandal , ştilind că a m a n ţ i i P r inc ipese i Ku-r a k i n e pot fi lua ţ i cu ochii închişi , p lă -cându- i a v e n t u r i e r i i ma i m u l t decâ t în­suşi a v e n t u r i l e , h o t ă r î să cunoască d e a p r o a p e p e aces t e rou , a t â t de n e b u n , a t â t de jucă to r , a tâ t de îng loda t în da tor i i , d e s p r e c a r e se s p u n e a că este î n t o t d e a u n a culcat î n t r e d o u ă p a t u r i s a u aşeza t i n t r e d o u ă sticle. R ă z b o i n i c u l b lond, o va face să u i te p e Po lonezu l î n t u n e c a t a căre i sens ib i l i t a te bo lnăv ic ioasă fusese e x a s p e ­r a t ă de de j i râva tu l Wi l iams . C u m Orloff locuia în faţa f e res t re lo r pa l a tu lu i . Eca­t e r ina s u p r a v e g h e a în t r ' a scuns eş i r i le sale gă lăg ioase , sau î l vedea a d e s î n t â l n i n -du-se ca f rumoasa K u r a k i n e . D o r i n ţ a ei în te ţ i t ă de o cu r ioz i t a t e geloasă, luneca că t r e o b l o a n e l e închise . E n e r v a t ă , m ă r t u ­risi a cea s t a u n e i s e rv i toa re c a r e găsi nu­mai decâ t l eacu l : „ D a c ă j u r a ţ i , D o a m n ă , să nu vă t r ă d a ţ i , vi-1 voi aduce" .

S e r v i t o a r e a scoborî s c a r a în g o a n ă şi în t â ln i tocmai p e Orloff c a r e s e în to rcea p u ţ i n ame ţ i t şi z â m b i n d il a t i n se în t r e a ­căt . El se o p r i o luă d e ta l ie , o m â n g â i e , îi vâ r î d i s t r a t m â n a în sân. Roşie toată ,

16 UNIVERSUL Ùf ER-AI

şl asezaudu-ş i pang l i ce l e în d e z o r d i a e ea îl î nb io să o u r m e z e la s t ă p â n a ei, feinee foar te cumsecade , p e cât d e f rumoasă , p e a t â t de a t r ă g ă t o a r e î nd răgos t i t ă n e b u n ă d e el, da r d o r n i c ă de a-şi p ă s t r a incog ni to-ul .

— „ îngădu i ţ i să leg aceş t i ochi f rumoşi cu o ba t i s tă , şi vă j u r p e v i r t u t e a mea . eă nu veti avea ce sa r e g r e t a ţ i !" Amuza t , Orloff p r imi tot ce-i c e ru fata. II u r c ă î n t r ' o br işcă , se aşeză l â n g ă el, şi p e n t r u a-1 Înşela ma i b ine , î ncon ju ră de ma i mul t e o i i p a l a t u l .

In fme se op r i r ă . C m : o s şi to tuş i docil , Orloff se fisă conclus c ă t r e a lcovul necu­noscut. P e n t r u a-şi înşe la n e r ă b d a r e a , Eca te r ina se desb răcase . Orloff r u p s e l e ­gă tura pe ca r e o a v e a ipe ochi. E a e r a goala- Arf ' . ler is tul , ca re nu p r e a obişnuia să-şi p i a rdă t impul cu vorbe goa le , îşi instala fără prea mul t a ce remonie , b-; te r ia în pa tu l f rumoase i .

Ceasu l r e v e r e n ţ e l o r t r ecuse . Dece să p i a r d ă t impu l în z a d a r când viata e a t â t île scu r t ă ? Aceas t ă femeiuşcă e r a p r e a v o r b ă r e a ţ ă , îi închise g u r a şi d u e t u l u r m ă în voia dor in ţe lo r lor. Orloff e r a nesă-tu ro t şi noap tea se p e t r e c u e x t r a o r d i n a r ă şi p l i nă d e nep revăzu t . E c a t e r i n a nu se plânse, s c r u p u l e l e ei e r a u t r e c ă t o a r e , ea nu ştia ce es te r e m u ş c a r e a .

CEI TREI FRAŢI Viitorul ei e î n c r e d i n ţ a t ce lor t re i fraţi

Orloff, c a r e d in d r agos t e pen t ru ea sun t ho tăr î ţ i s ă facă or ice . Aceşt ia sun t con­j u r a ţ i i ca r i î i vor ofer i Coroana. Prof i ­tând de faptu l c ă e r a u iubi ţ i de soldaţi şi d e n e m u l ţ u m i r i l e p r i c inu i t e d e P e t r u , c a r e voia să s c h i m b e re l ig ia şi să des ­facă ga rda , G r i g o r e Orloff c u m p ă r ă ofi­ţer i i cu b a n i fura ţ i d in casa r eg imen tu ­lui, r ă s c u l ă p reo ţ i i , şii făgăduia in s t ânga şi în d r e a p t a funcţ iuni şi dec-oratiuni.

SE PROCLAMA ÎMPĂRĂTEASA În t r ' o d i m i n e a ţ ă la o r a 5 Orloff i n t r ă

Ic. î m p ă r ă t e a s ă ş i - i făcu c u n o s c u t că a-f lându-se în. P e t e r s b u r g d e s p r e a r e s t a r e a ei t r u p e l e s e răscularăi .

— „Veniţi la P e t e r s b u r g , v ă vom p r o ­c l ama s u v e r a n ă a in imi lor noas t r e şi a Mare i Kusii".

E c a t e r i n a a t r ecu t p r i n cu r t ea cazăr -inei I sma i lo iwsk i . U n toboşar s u n ă pe câmp. Soldaţ i r ă s a r d in t o a t e pă r ţ i l e , o îmbrâncesc . C e î n v ă l m ă ş a l ă ! Ce r ă c n e t e ! E o î n t i e c e r e c i n e î i va să ru ta mâini le , îi va s ă r u t a c işmele , va a t i n g e î m b r ă c ă ­min tea ei cu o cuce rn ic ie f renet ică . Ur­letele numai" con tenesc . „ I a t ă m â n t u i t o ­rul nos t ru !" E c a t e r i n a r â d e . Vesel ia ei place so lda ţ i lor , g ingăş ia ei p lăcu tă ii a t r age . Doi cazac i a d u c in c u r t e a iu r i t un popă.

G r i g o r e îl p u n e să r id ice c rucea . C u o \ o c e s t r iden tă , ofi ţer i i j u r ă c r e d i n ţ ă Eca-te f ine i . î n a i n t e s p r e b i se r i ca Maicei Dom­nulu i din Kazan !

C le ru l s'a a d ă u g a t cor teg iu lu i . In g r a b a sa P ă r i n t e l e A m b r o s i e şi-a p u s mi t r a s t r âmb, d i a m a n t e şi p i e t r e s c u m p e lu­cesc în soare . î n a i n t e a z ă în m a n t i a sa a lbas t r ă d e cu loa rea cerubui, cu scept ru l imper ia l r ez imat d e b a r b a res f i ra tă in evan ta i . î m p ă r ă t e a s a ia scep t ru l . C â t e de uşor in m â n a ei v o l u n t a r ă ! So lda t» a p l a u d ă acest gest, c ân tă , ac lamă, c lo­pote le s fân tu lu i Nicolae r ă s p u n d clopo te lo r s fântului Andre i . E c a t e r i n a p l ânge de b u c u r i e , de e m o ţ i e şi p o a t e de t eamă .

La jumăta tea d r u m u l u i se o p r e s c : ge­nera lu l Ismailoff se a r u n c ă la picioarele ei : „Aduc Maies tă ţ i i Voastre abd ica rea î m p ă r a t u l u i . I a t ă scrisoarea sa. EI plânge, Doamnă.

—„ D o m n u l fie l ăuda t I spuse Ecater i ­na , voiu senti astfel pa t r i a mea de un războiu civil. In a f a r ă de l iber ta te , spu ­neţi s t ă p â n u l u i vostru că poate avea tot ce doreş te" .

Apoi , fără a în t â rz i a , dânsa t r imise pe Alexie Orteff să- i supravegheze soţul , căci se auzea că ţ ă ran i i se vor răscu la pen t ru dânsu l .

î m p ă r ă t e a s a se în toarse d in cale. Ce cava lcadă I Escor ta tă de reg imentu l Preo-bojenski , ea p ă t r u n s e t r i umfă toa re în capi ta lă , p r imi t ă de su râsu l poporului . Pe t reptele pa la tu lu i , fiul ei, Cur tea şi Sf. Sinod o aş tep tau . N e p u t â n d vorbi , f rântă de emoţie, se asvâr l i î m b r ă c a t ă în pa t .

De g r a b ă un p e r g a m e n t nou. Va face p r imul său ukaz în favoarea locotenentu­lui Grigore, a m a n t u l u i ei. Norocosul va avea un grad să facă să pă lească toţi in­vidioşii şi t i t lul de conte îi va merge de minune .

Unde este sigiliul imper ia l '( Ca o fetiţă care scrie o pag ină de cal igrafie , sem­nează, cu m â n a t r e m u r â n d ă : Eca ter ina .

In ace laş t i m p Alexis Orloff p ă t r u n d e a la ţa r şi îl s u g r u m a .

DAR ŞI CEI TREI SUNT PĂRĂSIŢI In p r i m e l e t i m p u r i Eca t e r i na a v ru t sa

se m ă r i t e ch i a r cu G r i g o r e Orloff. Toţi d e m n i t a r i i s t a t u l u i s ' au opus . E-a făcut conte , p r i n ţ ş i i-a d ă r u i t g iuvae r i ca l e fai­moase . D a r a î n c e p u t să p r i m e a s c ă şi c u r t e a unu i t â n ă r ofi ţer P o t e m k i n , cu c a r e cocheta la j ocu l d e căr ţ i :

înc l ina t a supra jocului ei, o a t ingea uşor, în t imp ce îi Şoptea la ureche, imi­t â n d vocea lui Orloff :

— „Ce e ta te ave ţ i . Doamnă ?" Alexis înfur ia t de acest m a n e j , îi s t r igă : — „Lasă în pace pe Majestatea Sa.

Pleacă, p a p a g a l nesufer i t !" — „Cu sau f ă ră voia ta , voiu r ămâne

toa tă noap tea , d a c ă p rezen ţa mea nu su­p ă r ă p a gra ţ ioasa mea suverană .

— . .Potemkin, sfătuieşte-mă, t rebue să joc c u p ă ?" în t r ebă liniştit Ecater ina , a-muza t ă de aceas tă gâlceava a cărei pr i ­c ină era .

— ,,Vedeţi, noi doi avem toate a ta le le . Pe c u v â n t u l meu, cred că-mi pu r t a ţ i noroc.

— „Pleacă , ţ ipă Orloff, roşu de mânie , i id icându-se d in t r ' oda tă .

Cei doi b ă r b a ţ i se sf idară . Alexis Or­loff, s imţ ind că- i pă leş te s teaua , lovi cu p u m n u l î n masă . Căr ţ i l e se î m p r ă t i a r ă .

Deşi măgul i tă , de aceas t ă luptă de co­coşi, î m p ă r ă t e a s a c a r e cunoş tea violenţa grosolană la furie a acestor bă rba ţ i , găsi mai p ruden t să d i spară .

Alex i s m ă s u r a camera în lung şi in lat, ab i a s t ăpân indu-ş i furia. Potemkin mai ca lm, îl pr ivea, găsind că furia lui Alexis e ra semn bun . Deodată Orloff ii d ă d u u n p u m n în c a p , a t â t de pu te rn ic însă, că- i ţ â şn i sângele pe ochi . Potemkin pierdu u n ochi, şi n e b u n de desperare , fugi depar te . Alexis îşi câş t igase seara.

CA SA TREACĂ TIMPUL

Grigore Orloff „ în fa ţa ţu ic i lor ne­suferiţi şi bă rboş i " , . îşi p l imba p r in Iaşi noua sa un i formă s t ropi tă cu d iamante . Uimeşte moldovencele, care jucându-se cu boabele de ch ih l imbar a mătăni i lor , fle-căresc to lăni te p e d i v a n n r i de mătase .

Po temkin , mereu neuras ten ic a ş t eap tă să fie n u m i t locotenent-general , şi asedia­ză în t r e t i m p Sil istra.

Eca te r ina , p rof i t ând de dis tante , cuteză să instaleze în camera închisă pe micul Vassiltşikof, pe care ochiul ei cerce tă tor

le-a descoperi t în t imp ce t recea în ei pul ce lo rop t cai a lb i ai ei, s p r e T s a r s k

F ă r ă prea mul te formal i tă ţ i , sp r e -t face cunoş t in ţa , t r imise e legantu lu i ofx -, o cut ie dé a u r . E î ncân ta t ă . Potr iv i t < dinelor ei, ca r i ma i pe u rmă , a u devei obiceiul casei , t â n ă r u l Vassiltşikof fu s > pus vizitei medicale . F ă r ă ceremonie, dc -torul Rogerson, e x a m i n a cu l upa clie tul , p e o p a r t e şi pe a l t a s p r e a. se co vinge că î n t r ' adevă r nu p rez in tă nici lizic pen t ru graţ ioasa suverană .

Vassiltşikof se supuse, pu ţ in curii puţ in in t imida t de acest nou consiliu revizie. D-ra Protassof şi con tesa Вгц sunt însărc ina te a-i răp i secretele, ca sunt t recu te în regis t ru : p r imul p a s care aceste d o a m n e îl fac pe rând , d ferească-se de recidivă ! Protocolul a iuformaţ iuni , iar n u caprici i .

Aceste p robe oda tă t recute, ia r can< d a t u l admis , ce bogăţi i , ce servitori , , lux nu-1 a ş t eap t ă , şi pen t ru a-1 d i spui găseşte în t r ' un sa l ta r , p u s la vedere o sti ele mii de ruble aur , care nu aşteap decâ t să fie che l tu i te . Seara , Ecater i i i<i de b ra t amorezul cu m â n a ei autorii i ă ; aces ta roşu de mândr ie , devine piu tu l cen t ra l a l tu tu ro r ur i lor şi t u tu ro r j loziilor. Ea îl răpeşte apoi cum ai r í o soţie.

Prieteni i lui Orloff îl a n u n ţ a r ă şi veni în galop din Moldova. Fu opr i t în la Gatc ina .

D a r sosi mai r e p e d e Po temkin ca deveni , p e n t r u câ ţ iva ani favor i tu l , t

t i t re" . N u p e n t r u m u l t t imp , cĂci e ) srăi t , î ncă rca t d e o n o r u r i şi ave r i şi i locui t cu alţ i i , m e r e u al ţ i i ;

Zavadovsky su fleur u i , Zar i tch croat Korsakoff t enoru l , sesibîlul Lanskoi , . khasoff spionul , Yermoloff negru l « Marmonoff şi Zuboff urmează unul dt al tul .

BĂTRÂNEŢEA : ZUBOF Cel dlin u r m ă a m a n t (Eca te r ina a r e

d e ani ) , e un t â n ă r f rumos ş i ii№r>\\süei ca re o î n e a l ă ca toţ i cei la l ţ i . i

Zadarn ic îl d ragos tea şi mângâ i a E ter ina. Zubof o înşela la fel c u ceila insă nu mai m u l t ; se p u t e a lăuda , fi mândr i e c ă e femeea cea ma i înşelată, i tot imper iu l .

In fiece d iminea ţă , Zubof desciiit ochii înconjura t fi ind de miniş tr i , cur teni , de sol ici tatori . Doreşte cafea ш gră ? U n fost ambasador i-o p r epa ră i-o serveşte în pa t . Poetu l Dier javin c o m p a r ă cu Aristot . Eca te r ina spune , c v e a să o a scu l t e că e cel mai m a r e .gen a l Rusiei . N i m i c nu se 5ace i a r ă api b a r e a lui .

An t i camera Iui Zubof era tot atât pl ină ca şi a Iui Raspu t in . Şi la unu l la celălal t t r ebu ia să aş tep ţ i ceasur i í tregi cinstea de a fi primit . Şi dacă ui desfăcea scrisorile fără a le cit i . celăli abia ştia să t^e tocul în m â n ă . Unni e mai ceremonios , celălal t mai famil iar , n „ în t repr inză to r" . Zubof n u aco rda a u d u te par t iculare . . . cum îăcea R a s p u t i n .

Zubof era de o insolentă şi d e o îngâf fa re r a ră , a b i a d a c ă ea lu ta pe Mar< Duce P a u l , Moşteni tor a l T r o n u l u i , ea temător , se ferea din calea lui.

M O A R T E A La 15 Noen ib r i e 1796 E c a t e r i n a luicrâii

cu s e c r e t a r u l ei, se s imte rău . Toa c u r t e a a l e a r g ă . E d e pr i sos , căci e : agon ie .

...Marele Duce Pau l se ap rop ie , o pil veste :

— ,,Să fie desgropa te oseminte le tai; lui m e u ŢaruL, ş i pe ţ e a s t a l u i roasă, c viermi să se aşeze fiara împărăteasca

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", STR. BREZOIANU, No. 11.