Geoagiu Bai

8/17/2019 Geoagiu Bai

1/11

S o u r c e : A p u l u m

A p u l u m

L o c a t i o n : R o m a n i a I s s u e N r : V o l . 5 I s s u e Y e a r : 1 9 6 5

A u t h o r ( s ) : G h e o r g h e A n g h e l

T i t l e : B i s e r i c a r o m a n i c ă d e l a G e o a g i u l d e J o s

L ' e g l i s e r o m a n e d e G e o a g i u l d e J o s

C i t a t i o n s t y l e : G h e o r g h e A n g h e l . " B i s e r i c a r o m a n i c ă d e l a G e o a g i u l d e J o s " . A p u l u m V o l . 5 : 6 1 5 - 6 2 4 .

h t t p : / / w w w . c e e o l . c o m / s e a r c h / a r t i c l e - d e t a i l ? i d = 2 1 3 1 2 4

T h e C e n t r a l a n d E a s t e r n E u r o p e a n O n l i n e L i b r a r y

T h e j o i n e d a r c h i v e o f h u n d r e d s o f C e n t r a l - , E a s t - a n d S o u t h - E a s t - E u r o p e a n p u b l i s h e r s ,r e s e a r c h i n s t i t u t e s , a n d v a r i o u s c o n t e n t p r o v i d e r s

Y o u h a v e d o w n l o a d e d a d o c u m e n t f r o m

http://www.ceeol.com/search/article-detail?id=213124


2/11

CEEOL copyright 2016


Biserica r o m a n i c ă

de

la Geoagiul

de

Jos

tn partea de est a comunei Geoagiul de

Jos

raionul O r ă ş t i e , regiunea Hune

doara aproape

de malul rîului, se

a f l ă

o

b i s e r i c ă

r o m a n i c ă

pe

plan circular,

a s t ă z i

servind

drept

c l o p o t n i ţ ă

pentru

biserica

r e f o r m a t ă din

localitate.

La prima vedere, sub aspectul unui

tur l

scund,

acoperit cu

ş i n d r i l ă ter

minat în f o r m ă de bulb de

c e a p ă

nu

l a s ă s ă se

î n t r e v a d ă

planul exact nici

vechimea bisericii,

mai

ales

c ă

la parter spre vest , d o u ă ferestre mari, de

f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă ascund

în spatele lor o

l o c u i n ţ ă .

Cu toate acestea

·cercetînd de

aproape

a c e a s t ă

c o n s t r u c ţ i e , ne

ă seama c ă ea face parte din

p u ţ i n e l e

biserici romanice pe plan

rotund

din

Transilvania

fig. 1 .

Ne propunem în prezentul studiu s ă atragem a t e n ţ i a asupra acestei biserici,

pe

care o c o n s i d e r ă m foarte i m p o r t a n t ă din punct

de

vedere al e v o l u ţ i e i

architecturii

romanice din

ţ a r a n o a s t r ă D e ş i

a c e a s t ă b i s e r i c ă c a p e I ă ) a fost

, a m i n t i t ă într-o lucrare g e n e r a l ă ,

socotim

c ă ~ o

descriere

mai a m ă n u n ţ i t ă

cîteva

p r e c i z ă r i

în plus vor întregi

c u n o ş t i n ţ e l e

c e r c e t ă t o r i l o r

în acest

domeniul.

Biserica este

f o r m a t ă dintr-o n a v ă c i r c u l a r ă ,

cu

diametru de 5,50 m interior ,

o a b s i d ă s e m i c i r c u l a r ă spre est, l u n g ă de 2 m

l a t ă

de 3 m fig. 2 . Absida

este s e p a r a t ă de

n a v ă

printr-un

perete modern

de

c ă r ă m i d ă Lungimea

to

t a l ă

a bisericii - nava

î m p r e u n ă

cu

absida

- este de 7m, în

interior

9 m,

în exterior. T o a t ă

partea

e x t e r i o a r ă

a fost a c o p e r i t ă de un

strat

de t e n c u i a l ă ,

probabil

m o d e r n ă care a r ă m a s numai pe partea de

vest;

spre

est

paramentul

este

dezvelit se poate bine cerceta.

Intreaga

b i s e r i c ă

este

c o n s t r u i t ă

din

c ă r ă m i d ă r o m a n ă p u ţ i n ă p i a t r ă

de

rîu.

în

partea

i n f e r i o a r ă z i d ă r i a

este

f o r m a t ă

numai din

c ă r ă m i d ă r o m a n ă ,

iar în partea s u p e r i o a r ă g ă s i m o z i d ă r i e

m i x t ă

c ă r ă m i d ă

p i a t r ă de

rîu.

C ă r ă m i d a o parte din

p i a t r ă provin probabil

de la vechea a ş e z a r e

r o m a n ă

Germisara

2

•

Faptul c ă s-a folosit în cea

mai mare

parte c ă r ă m i d a

r o m a n ă

ne

î n d r e p t ă ţ e ş t e s ă a f i r m ă m c ă a c e a s t ă b i s e r i c ă este un monument deosebit,

poate unic în ţ a r a n o a s t r ă , din acest punct de vedere. C ă r ă m i d a de dimen-

1

v.

V t

u, storia artei feudale ţ ă r i l e române 1 B u c u r e ş t i , 1959, p. 88-89. Capela

de la

Geoagiu

de

Jos este

numai

m e n ţ i o n a t ă într-o

lucrare

g e n e r a l ă .

Ea n-a fost

p u b l i c a t ă într-o

lucrare

s e p a r a t ă

storia Romdniei

voI.

B u c u r e ş t i

1960

p. 262,

267 357 368 369

376,

384 385 390

405

406,

-408 409, 436, 438.


3/11



616

GH. ANGHEL

ig 1 Geoagiul de

os

Biserica

r ~

n i c ă pe

plan

central.

Vedere

g e n e r a l ă

din

spre

nord est.

siuni mari 41

X 24 X

6 40

X 24 X 3 4

este î n e c a t ă într un mortar de b u n ă

calitate de culoare

a l b i c i o a s ă cu

urme

u ş o a r e

de

c ă r ă m i d ă p i s a t ă

este

a ş e z a t ă

de

obicei cu latura

l u n g ă

spre

exterior cu

rosturi

mari cuprinzînd

aproape cu regularitate 15

c ă r ă m i z i într un

metru liniar. în

c p ă t u l

de

est

al absidei într o

s p ă r t u r ă

de zid se v ă d în

ambele

p ă r ţ i

g ă u r i l e

bîrnelor de

stejar care

au l ă s t urme

puternice

în

mortarul

moale. Zidul avînd o f o r m ă

c i r c u l r ă bîrnele au fost t ă i t e scurt puse

cap

la cap în f o r m ă

de

poligon.

Credem

c ă

sistemul

de

bîrne

care

avea

drept

scop

s ă

lege

z i d ă r i a

c r u d ă

se

r e p e t ă în

zid

la diferite

niveluri

pe care nu le putem preciza. n ă l ţ i m e a

bisericii

de la

nivelul

actual este de

7 7 50 m grosimea

zidului la

b a z ă


4/11



3

BISERICA ROMANICA DB LA GBOAGIUL DB

JO S

7

între

1 1 05m

în timp ce

în

partea

su

p e r i o a r ă se

s u b ţ i a z ă p î n ă

la0.70m,

unde

în c o m p o n e n ţ a

lui, i n t r ă p i a t r ă

de rîu

de

m ă r i m e

mijlocie.

Intrarea se face

prin

partea

de

sud,

printr un

portal

transformat.

Pe

la-

tura de vest se a f l ă d o u ă ferestre mari

moderne,

t ă i a t e în

grosimea zidului,

iar pe latura de

nord urmele

unei alte

i n t r ă r i de

f o r m ă d r e p t u n g h i u l a r ă

da

tînd

tot dintr o f a z ă m o d e r n ă

Sin

gurul element romanic vizibil. în exte-

rior este o

f e r e a s t r ă r ă m a s ă

n e a s t u p a t ă

în peretele

de

est al

absidei fig. 3 .

Interiorul

este

în prezent etajat prin

amenajarea

la

parter

a

l o c u i n ţ e i c o-

potarului. Z i d ă r i a

este i d e n t i c ă

cu cea

e x t e r i o r ă : în

partea

i n f e r i o a r ă

din

c ă r ă m i d ă r o m a n ă iar

în;.partea supe-

r i o a r ă

din

c ă r ă m i d ă p i a t r ă de rîu. ig

2.

Geoagiul

Jos Planul bisericii.

Pe unele p o r ţ i u n i p r e d o m i n ă piatra de

rîu,

c ă r ă m i d a

fiind

f o l o s i t ă

mai ales

la

profilul ferestrelor. I n i ţ i a l tot interiorul

a fost

tencuit

cu

un strat

gros de mortar

de

culoare

a l b ă c e n u ş i e Absida

a

fost

b o l t i t ă

cu

o

s e m i c a l o t ă din p i a t r ă b r u t ă c ă r ă m i d ă cu mult mortar din

care

s au

mai

p ă s t r a t

p î n ă

a s t ă z i

în

p e r e ţ i i

superiori

ai

absidei,

punctele

de

n a ş t e r e ale acesteia. In p ă r ţ i l e

laterale

ale absidei, în partea i n f e r i o a r ă a

semicalotei, se

v ă d

d o u ă

g ă u r i de

bîrne dintr o f a z ă tîrzie,

probabil

o

încercare de

t ă v ă n i r e d u p ă p r ă b u ş i r e a

semicalotei. Nava a fost

t ă v ă n i t ă

cu

ajutorul unor

grinzi orizontale.

Pe

latura

de nord

se

pot vedea trei capete

de grinzi,

care

sînt, probabil,

tot dintr o

f a z ă

mai

tîrzie.

Lumina p ă t r u n d e în

b i s e r i c ă

prin ş a s e ferestre:

una

în

partea

de est

a ab-

sidei,

iar în n a v ă

cîte

d o u ă pe latura de sud

nord

una r o t u n d ă în

vest.

Dintre

acestea numai fereastra absidei a r ă m a s l i b e r ă celelalte au fost

astupate

cercetarea lor

fiind

p o s i b i l ă numai

din interior.

Toate

sînt construite

în

stil

romanic, pur

de f o r m ă s e m i c i r c u l a r ă tratate în a m b r a z u r ă

strîmtate

la

mijloc

cu

deschideri

mai largi spre interior

exterior.

Toate

arcurile

semicirculare

sînt

realizate

din c ă r ă m i d ă r o n ă d i s p u s ă

în lungime, dîndu-i

în

felul acesta

parametului

o oarecare

n u a n ţ a r e

Fereasta

absidei

se

a f l ă

mai jos decît ale

navei ca s ă p o a t ă lumina

partea

i n f e r i o a r ă

a semicalotei,

aceasta fiind

a ş e z a t ă sub

nivelul ferestrelor navei. Cele patru ferestre mari

din n a v ă sînt a ş e z a t e

cu 50

cm mai

jos

f a ţ ă de

partea s u p e r i o a r ă a bisericii

au

a c e i a ş i f o r m ă cu

a absidei, dimensiunile

variind foarte p u ţ i n Fereastra

absidei

are î n ă l ţ i m e a

de 1 m,

l ă ţ i m e a e x t e r i o a r ă

0,63 m,

retragerea i n t e r i o a r ă

0,50 m, l ă ţ i m e a la mijloc 0,25 m. Ferestrele navei de pe latura

de nord

au

u r m ă t o a r e l e dimensiuni: î n ă l ţ i m e a

1,05 m, l ă ţ i m e a e x t e r i o a r ă 0,60 m,

retra-

gerea 0,50 m,

l ă ţ i m e a

la

mijloc 0,24 m,

iar

cele de

pe partea

de

sud:

î n ă l -

ţ i m e a

de 1 m l ă ţ i m e a 0,65 m, retragerea 0,52 m, l ă ţ i m e a

la

mijloc, 0,25 m.


5/11



618

GH.

ANGHEL

Fereastra r o t u n d ă din partea

de vest

are diametrul

de 0,65

m,

retragerea

de 0,65 m

diametrul la mijloc, de 0,30

m fig. 4 . î afara arcurilor

de

la

ferestre.

realizate din

r ă m i d ă d i s p u s ă în

lungime

a unei

p l ă c i de p i t r ă c i o p l i t ă

ş e z t ă în

exterior.

la baza

fe

restrei absidei, nu avem alte

elemente

decorative. Feres

trele

navei

n au putut

fi cer

cetate din exterior ele fiind

astupate.

u ă

dintre

ele

au

î n s ă în

mijloc

tocuri din lemn

pentru fixatul

stic1ei,

probabil

acestea

tot

dintr o

f z ă

mai

tîrzie.

În

general, e x e c u ţ i a fe

restrelor a zidurilor

nu este

l i p s i t ă de oarecare s t î n g ă c i e

m e ş t e r u l bazîndu-se mai

mult

pe l e g ă t u r

mortarului foarte

bun

bogat mai p u ţ i n pe

ş e z r e

cu

pricepere a

c ă r ă -

mizii

pietrii.

Portalul

de pe latura de sud,

înalt

de 1,80 m,

de

la solul ac

tual lat

de 0,85m,

este format

din

doi

u ş o r i

de p i t r ă profi

l a t ă

simplu, spre

exterior

cu

muchiile

t e ş i t e cu capiteluri

ig

3.

Geoagiul ds Jos Fereastra

absidei.

cubice,

foarte

simple, dintr o

r o c ă

d u r ă

fig. 5 . Deasupra

d o u ă

rînduri

de

c ă r ă m i d ă i e ş i t e

p u ţ i n

în

afara

paramentului

bisericii,

f o r m e z ă

un

arc u ş o r

frînt.

De

la

început

se

poate

vedea,

în e x e c u ţ i acestui

portal o s o l u ţ i e provizorie: u ş o r i i din

d o u ă

blocuri de

p i a t r ă

provenite de

la

c o n s t r u c ţ i i l e

romane,

unul

mai

îngust altul

mai lat capiteluri cioplite

rudimentar neuniforme,

tot din p i a t r ă

provenite de la

c o n s t r u c ţ i i l e

ro

mane

arcul frînt dintr o c ă r ă m i d ă f e u d l ă

tîrzie. Se

poate

bine observa

~ ă portalul actual

a fost

introdus în z i d ă r i a

bisericii

într o a l t ă f a z ă mai

tîrzie,

decit

aceea a c o n s t r u c ţ i e i Deasupra lui se poate observa

î n s ă

un

arc

romanic semicircular,

executat din

c ă r ă m i d ă

r o m n ă d u p ă

modelul fe

restrelor. Acest

arc mai lat mai înalt trebuie s ă

fi fost cel

i n i ţ i a l

ceea

ce p r i v e ş t e datarea

acestei biserici

î n t î m p i n ă m g r e u t ă ţ i din

lipsa

datelor

documentare

dar

din

lipsa

unor studii

mai largi

asupra

bisericilor

romanice

pe

plan centra l d in Transilvania.

Cele

patru

c o n s t r u c ţ i i

pe plan

circular

cunoscute

p î n ă în prezent sînt

datate

ldiferit: baptisteriul de pe


6/11



5

BISERICA R O M N I Ă DE LA

GEOAGIUL

DE JO S

6

Fig Geoagiul

e

Jos

Fereastra r o t u n d ă

de pe

latura v e s t i c ă

l î n g ă vechea b a z i l i c ă r o m a n i c ă

de

la

Alba

Iulia

în

secolul

al

XII lea

3

, biseri-

ca de

la

e l i ş o r r.

Satu

Mare , din

prima j u m ă t a t e

a secolului al

XIII lea

4

sau

mijlocul

a c e l u i a ş i

seco1

5

biserica

din

Odorhei

în

secolul

al

XIII lea

6

sau mijlocul lui? Profesorul

Vi

r g i 1 t

ă

i a nu crede c ă

biserica

din

Geoagiul de

Jos

poate fi

d a t a t ă

c ă t r e mijlocul secolului al

XIII lea

8

• Satul

Geoagiul de

Jos apare

documentar

pentru

prima

d t ă

în anul 1291

9

,

dar

aceasta nu exclude

e x i s t e n ţ a

lu i cu

mult

înaintea secolului al XIII lea.

Prin analogie, biserica din Geoagiul de

Jos

se a s e a m ă n ă mai mult cu baptis-

teriul

de la

Alba Iulia. Ambele au o n a v ă r o t u n d ă o a b s i d ă s e m i c i r c u l a r ă

la

est. Baptisteriul de la Alba Iulia are

î n s ă

dimensiuni mai mici. O datare

a bisericii de la Geoagiul de Jos

în

secolul

al

XII lea

sau

într o

f a z ă a p r o p i a t ă

de

c o n s t r u c ţ i a baptisteriului

de

la Alba Iulia nu

este

p o s i b i l ă Exis-

t ă

unele analogii

cu

biserica

din

e l i ş o r

care

are,

de

asemenea, o

n a v ă

ro-

t u n d ă t ă v ă n i t ă de dimensiuni apropiate cu aceia din Geoagiu, iar altarele

în ambele

cazuri, sînt

boltite la

e l i ş o r

de

o f o r m ă

c i l i n d r i c ă iar

la Geoagiu

3 v

V

ă t ă ş i an

u.

op cit • p. 22 24 .

4

T. G h e re v i c h, Magyarorszag romankori emtekei Budapest 1938, p. 31.

5 an s z 1 m e n n Imre A Szathmari puspoki megyenek kozepkori epiteszeti regisegei

in

Archeo-

logiai Kozlemenyek IV.

1864, p. 134 135 V. V t ia n u.

op cit

p. 88.

6 O rb

â n a l â z s.

A szekelyfold leirasa I Budapest.

1868, p. 43.

7 V. V

an u, op cit p. 89.

b

de

m

Documente

privind

istoria României

C

Transilvania

voi. II . secolul XIII.

nr .

383, p. 348.


7/11



620

GH. ANGHEL

6

Fig 5. Geoaghtl Jos

Portalnl

bisericii.

:

~

o

s e m i c a l o t ă

Deosebirile în-

tre

ele

sînt

deci numai

în

ceea ce

p r i v e ş t e

forma

al-

tarului.

Datarea bisericii din Geoa-

giul de Jos

a ş a

cum

propune

prof. V. V

ă

t ă i a

nu

o

c o n s i d e r ă m cea

mai

aproa-

pe de realitate

Jinînd

sea-

m ă de faptul. c ă în com-

p o n e n ţ a edificiului nu

c o n s t a t ă m nici o

i n f l u e n ţ ă

g o t i c ă

în ceea ce p r i v e ş t e

datare

a

capelei din Odorhei la mij-

locul secolului al XIII lea

socotim c ă mai sînt nece-

sare î n c ă studii asupra pa-

ramentului în care

d u p ă

toate p r o b a b i l i t ă ţ i l e se a f l ă

c ă r ă m i d ă f e u d a l ă dintr o

f a z ă ceva mai tîrzie pro-

babil de la s f î r ş i t u l secolului

al

XIII Iea

10

.

O p r o b l e m ă p r i n c i p a l ă

care

a fost p u s ă d e z b ă t u t ă de

istoricii de a r t ă a fost aceia

a originii planului a

d e s t i n a ţ i e i

acestor

tipuri

de biserici.

Profesorul ă t ă i a u

aduce

date foarte importante în

l e g ă t u r ă

cu

originea planului bisericilor rotunde

din

Transilvania considerîndu l

de f a c t u r ă central e u r o p e a n ă din faza romanicului tîrziu

Origina central

e u r o p e a n ă

a

tipului

rotund

este

d e m o n s t r a t ă

de

n u m ă r u l

mare al

acestor

biserici din Germania c e n t r a l ă Bavaria Austria. O r ă s p î n i r a acestui

tip în afara zonei amintite nu

s c h i m b ă

cu nimic originea lui de oarece toate

aceste biserici rotunde nu sînt anterioare secolului al XII lea.

O lucrare mai

r e c e n t ă

a profesorului J. M e r

t S12

aduce

date

mai noi

în

l e g ă t u r ă cu

originea î n d e p ă r t a t ă a planului capelei rotunde. I n f l u e n ţ a

Sfîntului Mormînt din Ierusalim

mausoleul î m p ă r a t u l u i Constantin cel

Mare ridicat

aproape

de corul bisericii S f i n ţ i l o r Apostoli din Constant i

10 F i ş a monumentului

la Muzeul raional

Odorhei. u l ţ u m m

pe

a c e a s t ă cale conduceri i muzeului

care

ne a pus o la d i s p o z i ţ i e

11 V. V t

i

a n u op cii p 89

12 M e r t s Quelques idifices yeligieux

p n central decouverts recemment en Belgique

extras

din Genava XI 1963

p. 141 161.


8/11



7

BISERICA R O M N I Ă DE LA GEOAGIUL DE JOS

8

nopol au

constituit

modele importante

pentru

arhitectura bisericilor de tip

central

din

Europa

s u d i c ă o c c i d e n t a l ă în secolele VI XI . în acest scop

autorul

c i t e a z ă

texte

din

cronici

datînd din

secolul al XI- lea al XII -Iea

13

care

d e m o n s t r e a z ă

o

i n f l u e n ţ ă d i r e c t ă

a

Sfîntului Mornlînt

a

altor

bi

serici

din

Orient asupra arhitecturii din Europa o c c i d e n t a l ă . De aseUlenea ca-

pela

lui

Carol cel Mare

de

la Aix

la

Chapelle a constituit tln luodel pentru

toate

bisericile poligonale din zona r e n a n o m o s a n ă în

prima

j u m ă t a t e a

secolului

al X-lea p î n ă

în a doua

j u m ă t a t e

a secolului al XI-Iea

14

• Stilul

romanic a preluat planul bisericilor de tip central din architectura prero

m a n i c ă c a r o l i n g i a n ă l a perpetuat

sub diferite

forme în Europa

c e n t r a l ă

r ă s ă r i t e a n ă printre care

rotonda

cu una sau mai multe abside.

P ă t r u n d e r e a

acestui

plan în Transilvania nu l putem explica

d e o c a m d a t ă

din

lipsa de verigi intermediare decît

prin

intermediul ş a n t i e r e l o r

romanice

tîrzii din

Ungaria

d e ş i

unii

c o l o n i ş t i s a ş i

care

vin

în

Transilvania

în

a

doua

j u m ă t a t e a secolului al XII-lea în cursul secolului al XIII-lea puteau

s ă a d u c ă cu ei planul de

tip central

de oarece ei veneau dintr-o z o n ă

unde

acest

plan

era foarte

r ă s p î n d i t .

Planul circular

sau

poligonal nu este atît de

frecvent

în arhitectura

r e l i g i o a s ă

el se

p r e z i n t ă

în general

în cazuri

bine definite. C e r c e t ă r i l e mai noi în

l e g ă t u r ă cu d e s t i n a ţ i a bisericilor pe

acest

plan c o n t i n u ă se pare c ă expli-

c a ţ i a

de a fi fost

luate drept baptistere

sau capele de palat cade în favoarea

tezei

cultului

relicvelor

care

a jucat t ln rol important în e v o l u ţ i a lui

15

• Cul-

tul

n l 0 a ş t e l o r

a jucat în evul mediu

chiar

la noi p î n ă tîrziu un rol i : ţ n p o r

tant. S ă

fi

avut

bisericile amintite de noi

în

Transilvania

un

rol important

în

p ă s t r a r e a

m o a ş t e l o r ?

S ă

fi

avut

exclusiv

numai

acest

rol?

O

însemnare

a

lui B.

Orban

în l e g ă t u r ă cu capela de la Odorhei

nu poate

fi t r e c u t ă

cu

ve-

derea.

El

spune

c ă p î n ă nu de

mult acolo

s-au

f ă c u t peleril1aje chiar de

la

dep

ă r t mari

16

• În general pelerinajele se

f ă c e a u

la locuri unde se

p ă s t r a u

de

obicei

m o a ş t e l e considerate

sfinte

cu

puteri t ă m ă d u i -

toare . în cazul acesta capela r o t u n d ă de l î n g ă vecllea b a z i l i c ă roma-

n i c ă

de la Alba

Iulia din secolul

al

XII-lea

nu ar

mai putea fi considera-

t ă

un

baptisteriu ci o c a p e l ă p ă s t r ă t o a r e de m o a ş t e . în orice caz nici ideia

c ă

toate

bisericile pe plan central anlintite de noi inclusiv cea de la Geoagiul

de Jos ar fi indeplinit f u n c ţ i a de capele cimiteriale nu poate fi a c e p t a t ă în

întregime. Cu s i g u r a n ţ ă în ultimele d o u ă

trei

secole au îndeplinit

a c e a s t ă

f u n c ţ i u n e dar o

a n a l i z ă

a p o s i b i l i t ă ţ i l o r economice a

c o m u n i t ă ţ i l o r s ă t e ş t i

în vremea cînd le-au construit nu c o n f i r m ă acest lucru. E greu de crezut c ă

la

mijlocul secolului

al XIII-lea mai

ales d u p ă

n ă v ă l i r e a

t ă t a r i l o r aceste

c o m u n i t ă ţ i s ă t e ş t i

compuse

de obicei din

p î n ă la

3

de g o s p o d ă r i i aveau

p o s i b i l i t ă ţ i materiale s ă - ş i c O l 1 t r u i a s c ă

d o u ă

a ş e z ă n l i n t e religioase:

o bise

13

M

e r

t e n

Si op. cit.

p.

153-154.

14

1 b

d

e

p. 157.

15 1 b i d

e p.

156.

16 O r b

a

n

B a l

a

z s

op. cit.

p.

43.

17

Documente C veac. XI XI I I voI. 1. p. 5 6 2 3 2 6 Isto1 ia Romdniei voI. II Bucu

r e ş t i

p.

87.


9/11



622

GH.

ANGHEL

8

r i c ă

o c a p e l ă c i n l i t e r i l ă

în

cel

mai

bun caz

construiau

o b i s e r i c ă

din p i a t r ă

de

dimensiuni

modeste de multe

ori CUlTI e

cazul

la Geoagiul de

Jos

fo-

loseau mate ri al e d in ruinele antice.

O

d o v d ă în

plus

c ă

aceste

biserici

n au

îndeplinit numai f u n c ţ i a de

c a p e l ă

c i m i t e r i a l ă în acest caz termenul

de

c a p e l ă nu mai poate fi acceptat ci chiar aceia

de

b i s e r i c ă a c o m u n i t ă ţ i l o r res-

pective este faptul c ă sînt a ş e z a t e

în

centrul c o m u n i t ă ţ i l o r iar în apropierea

lor nu se a f l ă biserici databile din a c e i a ş i e p o ă La Geoagiul de Jos s i t u a ţ i a ni

se pare

mai c l a r ă

întrucît urmele unei

vechi

biserici a ş e z a t ă chiar în preajnla

rotondei d a t e a z ă

dintr o f a z ă

g o t i c ă tîrzie

probabil din

secolul al XV lea.

aceasta

era

destul de

n l 0 d e s t ă

d u p ă

cum ne

i n d i c ă

o m i c ă

r o z e t ă

î n c a s t r a t ă

în

zidul exterior al

corului bisericii actuale o

parte

dintr o f e r e a s t r ă go-

t i c ă a ş e z a t ă

pe

latura de sud. Tot aici

l î n g ă

biserica veche se a f l ă un

mare

monument roman

de

130

X

0 90

X

0 60

m

probabil

un altar

funerar

cu d o u ă g ă u r i mici în

partea

s u p e r i o a r ă care a servit cu s i g u r a n ţ ă drept

m s ă

pentru a ltarul bisericii.

Nici dimensiunile lor

relativ

mici

nu pot constitui

o

d o v a d ă

s i g u r ă

c ă au

fost numai capele cimiteriale. Multe dintre bisericile r o m â n e ş t i de p i a t r ă

din

regiunea

Hunedoara de la

Strei

Strei Sîngeorgiu e m s u ş etc

18

nu sînt

cu

mult mai mari decît bisericile

de

la

P e l i ş o r

Geoagiu sau Odorhei.

Concluziile cele mai potr ivi te pe

care

le putem trage în l e g ă t u r ă cu

destina-

bisericilor

pe plan circular

sînt acelea c ă ele au

îndeplinit în

a c e l a ş

timp

un

dublu rol

de

biserici ale

c o m u n i t ă ţ i l o r

s ă t e ş t i respective edificii p ă s -

t r ă t o a r e de

m o a ş t e . Credem c ă rolul

determinant

în alegerea

planului

a

fost

t o t u ş i

ultimul.

S ar putea t o t u ş i ca

a c e a s t ă

d e s t i n a ţ i e d a t ă bisericilor

romanice

pe plan cir-

cular s ă

nu p o a t ă fi a c c e p t a t ă în întreginle

întrucît

lipsesc date mai exacte

mai ales datele documentare dar d a c ă ne gîndim ce amploare a

luat

cul-

tul

m o a ş t e l o r pelerinajulla Sfîntul Mormînt

mai

ales în

timpul

cruciade-

lor nu putem s ă nu le d ă m

prioritate.

Ipoteza prof. V. V ă t ă i a n u care

admite o

r ă s p î n d i r e

a bisericilor

pe

plan centra l în Europa r ă s ă r i t e a n ă în

secoluluI

al XIII lea

sub i n f l u e n ţ a

de care

s a bucurat

Sfîntul Mormînt

în ochii c r u c i a ţ i l o r pelerinilor

trebuie a c c e p t a t ă f ă r ă

rezerve

19

•

Faptul c ă

acest

plall a avut o r ă s p î n d i r e r e d u s ă în

general

în special în

T r a n s i l v a n i a p î n ă

în

prezent

c u n o a ş t e m

doar

patru edificii dar

cu

siguran-

ţ ă ele au fost în n u m ă r

ceva

mai mare

în

secolul al XIII lea aceasta pre-

supune f ă r ă

î n d o i a l ă

o

d e s t i n a ţ i e

p r e c i s ă a lui în cadrul arhitecturii romanice

d e s t i n a ţ i e pe care am

a r ă t a t o mai

sus. Cu greu

s ar

putea

admite î n s ă pen-

tru bisericile rotunde

din

Transilvania un rol polit ic legat de i n f l u e n ţ a

unitatea imperiului lui Carol cel Mare rol pe care l a jucat capela de

la

Aix

la

Chapelle îll arhitectura secolelor al X lea al XI lea cînd o

parte

din feudalii laici clericali au c ă u t a t s ă - I imite pe Carol cel Mare

2

•

18

V. V

t

i

n

u

Vechile biserici

p i a t r ă

1 o m â n e ş t i

din

j u d e ţ u l

Hunedoara

in

BeM

s e c ţ i a

pentru

Transilvania

1929 voI. II

p.

27 35.

18 V V t i a n u Istoria artei p. 89

1 J. M

e r

t n

s op cit

p. 157.


10/11



BISERICA R O M N I Ă DE LA GEOAGIUL

E

JO S

6 ·

Pentru rezolvareae

d e p l i n ă

a problemei bisericilor

pe plan rotund din

Tran

silvania

sînt

necesare

studii ma i

largi, izvorîte

din c e r c e t ă r i combinate

îl

care rolul cel mai important s ă - I

a i b ă

s ă p ă t u r i l e arheologice.

Studiul

de

f a ţ ă

pune

unele probleme care,

vor

trebui

verificate,

prin

c e r c e t ă r i

viitoare.

GHEORGHE ANGHEL

L eglise romane de Geoagiul de Jos

s um

Dans

la

commune de

Geoagiul

de Jos

distr.

d O r ă ş t i e

rege

de

Hunedoara,.

il existe un e eglise romane

de

plan circulaire d importance toute speciale,

construite en briques

romaines

et en

pierre. L edifice se compose d une

nef circulaire a

diametre interieur de

5 m

et d une abside

demi-circulaire

sur

le

câte

est,

de

2 m

de longueur et

3

m de largeur. L epaisseur du

m

est

de 1 m

a sa base et de 0,70

m

sa partie

superieure. La ma


11/11


624

GH. ANGHBL

Dans l e probleme des eglises r om an es de type c en tr al d e Transylvanie des

recherches archeologiques systematiques

et une

anal yse aprofondie des

materiaux

pourraient fournir

des donnees concluantes.

egende des figures

ig 1 Geoagiul Jos L eglise

romane

au

plan

central.

Vu e

g n ~ r l

de la partie

Nord-

Est.

ig 2. Geoagiul Jos Le

plan

de

l eglise.

ig 3. Geoagiul Jos La fenetre de l abside.

ig 4. Geoagiul Jos La fenetre

rande

de la

partie

d e l Ou es t.

ig 5. Geoagiul Jos Le portaiI

de

l eglise.

Geoagiu Bai

Documents

Transcript of Geoagiu Bai