Geneza Tipului de Clădire de Cult Creştină Şi Componentele Sale
1
GENEZA TIPULUI DE CLĂDIRE DE CULT CREŞTINĂ ŞI COMPONENTELE SALE EVOLUŢIA FORMELOR ARHITECTURALE Clădirile de cult . Arhitectura ecleziastică (eclezia – casa domnului) domina în arhitectura bizantină, ceia ce subliniază caracterul ei medieval. Tipurile erau foarte variate, particularitate evidenţiată în evoluţia lor în timpul diferitelor perioade. Cele mai importante erau: 1. Bazilica cu cupolă. 2. Biserici cu cupola pe 8 puncte de sprijin. 3. Biserici cruciforme. 4. Biserici cruce greacă înscrisă. În toate tipurile domină cupola deasupra amvonului, acoperind partea centrală a bisericii, de care este alipită apsida altarului. Partea centrală este înconjurată de încăperi pentru credincioşi. Toate tipurile aveau variante simple şi complexe. Creştinismul a condus la o luptă crâncenă cu păgânismul, se distrugeau templele păgâne, şi din materialul recuperat se construiau edificii de cult. Temple remarcabile ale antichităţii au fost păstrate datorită ajustării lor la necesităţile creştine, cum au fost Panteonul, Parthenonul, Ghefesteionul, etc., devenite biserici. Încă în timpul lui Constantin cel Mare s-a început o impetuoasă construcţie de lăcaşuri de cult pe tot întinsul imperiului Roman., dar mai ales în Roma, Constantinopol, Ierusalim, etc. Cel mai răspândit tip era bazilica . ,care nu întâmplător a devenit tipul principal al templului creştin. Planimetria sa corespundea cerinţelor oficierii cultului creştin, avea un spaţiu larg, care întrunea pe toţi credincioşii, şi foarte important, nu era legată de un cult agresiv, duşmănos creştinismului. De la cuvântul bazilică a derivat termenul de biserică, care desemnează clădirea de cult creştin în arealul românesc. Bazilica creştină avea un plan alungit, cu absida în partea opusă intrării, cu câteva rânduri de coloane sau piloni care divizau interiorul în câteva nave longitudinale. Nava – de la noţiune de luntre în care credincioşii împreună înoată pe apele credinţei. Nava centrală este mai înaltă.
description
GENEZA TIPULUI DE CLĂDIRE DE CULT CREŞTINĂ ŞI COMPONENTELE SALE,EVOLUŢIA FORMELOR ARHITECTURALE
Transcript of Geneza Tipului de Clădire de Cult Creştină Şi Componentele Sale
Palatul a fost construit n secolele al 12-lea sau la nceputul anului trziu al 13-lea, ca parte a complexului de palat de Blachernae, n cazul n care Peretii Theodosian alture cu pereii mai trziu de suburbie a Blachernae
GENEZA TIPULUI DE CLDIRE DE CULT CRETIN I COMPONENTELE SALE
EVOLUIA FORMELOR ARHITECTURALECldirile de cult. Arhitectura ecleziastic (eclezia casa domnului) domina n arhitectura bizantin, ceia ce subliniaz caracterul ei medieval. Tipurile erau foarte variate, particularitate evideniat n evoluia lor n timpul diferitelor perioade. Cele mai importante erau:
1. Bazilica cu cupol.
2. Biserici cu cupola pe 8 puncte de sprijin.
3. Biserici cruciforme.
4. Biserici cruce greac nscris.
n toate tipurile domin cupola deasupra amvonului, acoperind partea central a bisericii, de care este alipit apsida altarului. Partea central este nconjurat de ncperi pentru credincioi. Toate tipurile aveau variante simple i complexe.
Cretinismul a condus la o lupt crncen cu pgnismul, se distrugeau templele pgne, i din materialul recuperat se construiau edificii de cult. Temple remarcabile ale antichitii au fost pstrate datorit ajustrii lor la necesitile cretine, cum au fost Panteonul, Parthenonul, Ghefesteionul, etc., devenite biserici. nc n timpul lui Constantin cel Mare s-a nceput o impetuoas construcie de lcauri de cult pe tot ntinsul imperiului Roman., dar mai ales n Roma, Constantinopol, Ierusalim, etc. Cel mai rspndit tip era bazilica. ,care nu ntmpltor a devenit tipul principal al templului cretin. Planimetria sa corespundea cerinelor oficierii cultului cretin, avea un spaiu larg, care ntrunea pe toi credincioii, i foarte important, nu era legat de un cult agresiv, dumnos cretinismului. De la cuvntul bazilic a derivat termenul de biseric, care desemneaz cldirea de cult cretin n arealul romnesc. Bazilica cretin avea un plan alungit, cu absida n partea opus intrrii, cu cteva rnduri de coloane sau piloni care divizau interiorul n cteva nave longitudinale. Nava de la noiune de luntre n care credincioii mpreun noat pe apele credinei. Nava central este mai nalt.
