8/18/2019 Generalități Legate de Orientarea Profesională

1/4

ORIENTAREA PROFESIONALĂ

Orientarea profesională este definită ca o activitate bazată pe un sistem de principii,

de metode i procedee, prin care omul este ajutat să- i aleagă o profesiune, pe care o poateș ș

exercita bine, atât în folosul său, cât i al colectivită ii. (“Omul potrivit la locul potrivit-ș ț

!alade, "#$#%.

Orientarea profesională are o deosebită importan ă socială, pentru că poate să asigureț

resursele umane calificate pentru diferite sectoare de activitate, i individuală, pentru căș

urmăre te ca prin procedurile practice utilizate să contribuie la descoperirea de sine i săș ș

faciliteze op iunea către un tip de educa ie adecvat propriilor abilită i i interese. &n acest sensț ț ț ș

am putea spune că un drum bine ales poate duce mai u or la idealul de via ă, la planul deș ț

carieră, la un anumit standard de via ă i la satisfac ii.ț ș ț

'nforma iile în legătură cu lumea muncii se află, peste tot, în jurul nostru. inerii suntțmai mult sau mai pu in influen a i de ceea ce văd i aud zilnic. )iecare persoană cu care vinț ț ț ș

în contact este un model poten ial, o persoană pe care tinerii doresc să o copieze, care are unț

loc de muncă sau stil de via ă pe care speră să îl aibă i ei la un moment dat. *in acest motivț ș

 primul pas îl consituie preorientarea profesională, care a a cum considera !alade reprezintăș

 tot ceea ce facem pentru orientarea profesională, dar înainte ca aceasta să aibă loc.

+stfel, pe baza informaiilor despre familie, a examenului medical i a examenului

 psiologic, se alcătuie te fi a psiopedagogică care constituie un mijloc important deș ș

cunoatere a elevului i îl ajută atât pe acesta cât i pe părin ii acestuia să-i clarificeș ș ț

opiunile.

/xisten a unei aptitudini este condi ia efectuării cu succes a unei activită iț ț ț

 profesionale i nu numai. +lături de aptitudini apar i deprinderile, cu acela i principiu deș ș ș

formare. otu i, între aptitudini i deprinderi apar deosebiri sub aspectul complexitatii,ș ș

aptitudinile fiind considerate ca i condi ii interne ale formării deprinderilor (0osca si 12rg2,ș ț

"#$3%.

1

8/18/2019 Generalități Legate de Orientarea Profesională

2/4

4ornind de la cele enun ate mai sus putem spune că obiectivele fundamentale pe careț

le urmăre te orientarea profesională sunt5ș

• găsirea pentru fiecare solicitant a profesiei ce se potrive te cu posibilităileș

sale fizice i psiice.

• asigurarea procesului de pregătire profesională a persoanelor care prin

caracteristicile lor fizice i psiice sunt apte să-i însuească în condiii optime

cunotinele necesare practicării profesiei respective.

+ceste două obiective atrag după sine o etapizare a activită ii precum i criterii,ț ș

condi ii i metode ale orientării profesionale.ț ș

/tapele de urmărit în cadrul activită ii de orientare profesională sunt următoarele5ț

• analiza psiologică a profesiilor 

• stabilirea criteriilor de success profesional

• alcătuirea unei baterii de teste psiologice în func ie de exigen ele profesieiț ț

analizate i criteriile de success profesional stabilite anterior ș

• examinarea psiologică a persoanelor supuse orientării profesionale

folosindu-se bateria de teste psiologice definitivată anterior 

• coroborarea rezultatelor la probele psiologice cu informa iile culese prinț

convorbirile cu candidatul

  4e baza tuturor acestor informa ii putem contura un profil psiologic al persoaneiț

testate, care suprapus pe cerin ele diferitelor profesii, pot ajuta la îndrumarea spre aceleț

meserii care se potrivesc structurii psiicofizice a persoanei respective.

!-a dovedit tiin ific faptul că cei dirija i profesional prin metode psiologice au reu itș ț ț ș

mai bine în via ă dacă au urmat calea recomandată. &n acest sens sunt cunoscute numeroaseț

cercetări prin care a putut fi dovedită utilitatea practică a ac iunilor de orientare profesională.ț

+stfel5

• 6eller si 7iteles ("#8$% relatează un experiment întreprins în +nglia între anii

"#39-"#3# cu două loturi de elevi dintre care unul a fost dirijat spre profesii,

2

8/18/2019 Generalități Legate de Orientarea Profesională

3/4

dupa un program de testare a aptitudinilor i discu ii individuale purtate deș ț

 psiologi. :a celălalt lot orientarea a constat numai din discu ii cu profesorii.ț

*upă trei ani de la absolvire, din grupul experimental, $;< dintre absolven iț

i-au men inut profesia pentru care au optat, în timp ce din al doilea grup,ș ț

numai =; care a cuprins "98#

elevi. ?ei dirija i profesional prin metode psiologice au reu it mai bine înț ș

via ă dacă au urmat calea recomandată.ț

otu i, statisticile au semnalat că aproape ;> < din muncitorii califica i o dată sau deș ț

mai multe ori în via ă i-au scimbat profesia încercând să- i corecteze op iunea ini ială careț ș ș ț ț

nu a corespuns aspira iilor, intereselor i aptitudinilor lor (@aAer si BerCig, "#9"%. *eci, nuț ș

 putem vorbi de înceierea ac iunii de orientare profesională odată cu absolvirea colii,ț ș

însu irea unei profesii sau încadrarea în procesul muncii. !itua ia profesională a unui individș ț

este marcată adesea de scimbări radicale determinate de dinamica profesiilor, de progresul

tiin ei i tenicii, precum i numeroasele conjuncturi ce pot surveni în via a oricareiș ț ș ș ț

 persoane. 7orbim în acest context de ac iuni de reorientare profesională care câ tigă, caț ș

importan ă, în timpul nostru un teren din ce în ce mai larg i nu pot fi lăsate la voiaț ș

întâmplării. ?onsilierea sau sfătuirea celor ce necesită o reorientare profesională este o

 problemă psiologică rezolvabilă numai cu mijloace tiin ifice, în cuno tin ă de cauza.ș ț ș ț

CONCLUZII

*e i este cunoscută, prin cele enun ate anterior, contribu ia deosebită pe care oș ț ț

 prezintă orientarea profesională pentru mediul personal i de aici mai departe pentru mediulș

social, în momentul de fa ă în sistemul românesc lipse te cu desăvâr ire această activitate. )ieț ș ș

din lipsa interesului institu iilor statului, fie din lipsă de personal calificat pentru derularea ei.ț

!au dacă nu lipse te cu siguran ă nu i se acordă importan a meritată, astfel încât, momentan,ș ț ț

doar câteva institu ii i companii multina ionale beneficiază de un astfel de program. 'ar înț ș ț

rest numai cei cu posibilită i financiare pot să spere la ajutor în alegerea profesiei potrivite, iț ș

astfel de un posibil confort psiic.

*in această cauză avem de a face cu mul i tineri dezorienta i, ce aleg profesii pentruț ț

care nu prezintă însu irile i aptitudinile necesare. +stfel, ei aspiră să devină avoca i, medici,ș ș ț

3

8/18/2019 Generalități Legate de Orientarea Profesională

4/4

antreprenori, manageri, în speran a ca vor putea să- i scimbe nivelul de trai sau să-lț ș

îmbunătă ească, i de cele mai multe ori au parte de e ec. / ecul se datorează faptului căț ș ș ș

aspira iile profesionale ale unei persoane nu sunt suficiente, ele trebuie întemeiate pe fondulț

unor însu iri de personalitate necesare profesiei respective. &nsă fără aportul aplicării de cătreș

o persoană specializată a tuturor pa ilor ce trebuie urma i pentru o orientare profesionalăș ț

corectă, nu au cum să- i cunoască poten ialul.ș ț

+cela i tip de dezorientare, din cauza lipsei unui program de reorientare profesională,ș

apare i în rândul persoanelor disponibilizate, a căror specializare a dispărut sau este pe caleș

de dispari ie fiind înlocuită de mijloace computerizate.ț

 + adar, într-o societate ce se dore te a fi orientată spre progres, spre valorile umane iș ș ș

spre comfortul popula iei, înregistrând această lipsă majoră, rezultatul nu poate fi decât oț

inciden ă ridicată a problemelor psiice (anxietate, depresie, nevroze, atacuri de panică,ț

suicid%, plus lipsa unor persoane competente pe pozi iile ocupate, fapt ce nu corespundeț

dezideratelor.

4