GAZUL REALPaska Bogdan-

HoratiuCls a X-a C

Gazul real  Toate gazele care exista, in orice conditii de

presiune si temperatura, sunt gaze reale. Sunt alcatuite din particule materiale de masa mi care se misca haotic. Aceste particule cind se afla la distante mari unele de altele se atrag si cind se apropie se resping.Ideea ca acestea au masa este veche, regasindu-se in timpul filozofilor greci: daca nu ar avea masa nu am simti adierea vintului. Pe de alta parte, fortele de interactiune sunt necesare pentru a explica de exemplu, fenomenul condensarii. Existenta si importanta acestor forte de interactiune sugereaza necesitatea aflarii potentialului de interactiune intre particule, pentru reala intelegere a comportamentului gazelor. Lipsa unei intelegeri corecte a potentialului de interactiune intre particule se datoreaza untilizarii tehnicilor din mecanica statica sau din mecanica cuantica, devenind un subiect fara rezolvare inca de la inceputurile interpretarii in secolul trecut.

In concluzie, putem spune ca gazul real este acela care are masa mi>0, volum vi>0 si forte de interactiune fi 0.

Gazele reale nu satisfac decât cu aproximaţie legile gazului ideal, pentru care moleculele gazului se presupun punctiforme, lipsite de volum propriu, perfect elastice şi fără interacţiune reciprocă.

La presiuni mari şi temperaturi mici, moleculele sunt mai apropiate, deci volumul propriu al moleculelor şi forţele intermoleculare nu pot fi neglijate. În acest caz, gazele reale prezintă abateri mari faţă de gazele ideale.

Comportarea gazelor reale a fost pusă în evidenţă, printre alţii şi de Andrews, care a studiat pe cale experimentală comprimarea izotermă a gazelor reale.

Laminarea este procesul de curgere a unui gaz printr-un orificiu cu secţiune mult mai mică decât secţiunile de curgere din amonte şi aval.

Este un proces ireversibil caracterizat prin scăderea presiunii şi menţinerea constantă a entalpiei. Fiind un proces ireversibil, entropia gazului creşte.

În cazul gazelor reale, laminarea este însoţită în general de modificarea temperaturii. 

Variaţia temperaturii gazelor reale în cursul procesului de laminare adiabatică se numeşte efect Joule-Thomson.

 

Laminarea

I=const.(pentru gazele reale)

21 pp

Vaporii reprezintă gaze aflate în apropierea punctului lor de lichefiere.

Studiul experimental al vaporizării la presiune constantă se face încălzind o cantitate de lichid aflată într-un cilindru cu piston asupra căruia acţionează presiunea constantă p (de exemplu, o greutate aşezată pe piston). Deoarece aplicaţiile tehnice sunt în majoritate

legate de apă, denumirile din paranteze sunt pentru apă şi vapori de apă.

 

Vaporizarea la presiune constantă

Vaporizator

CONDENSAREA

Condensarea este procesul prin care atomii sau moleculele unui corp în stare gazoasa pierd suficientă energie, prin scăderea temperaturii sau prin comprimare, pentru a ajunge în stare lichidă. Procesul invers condensării este cel de evaporare.

Topirea este o transformare de faza, proces în care o substanţă trece din faza solida în faza lichida, datorită acumularii energiei din partea atomilor sau moleculelorunui corp solid.Creşterea energiei atomilor sau moleculelor conduce la distrugerea legăturilor dintre ele, fenomen ce cauzează topirea parţială sau totală a solidului. Procesul opus este solidificarea.

TOPIREA

Solidificarea este fenomenul de trecere a unei substanţe din stare lichidă în stare solidă.

Legile solidificăriiLa presiune constantă pe toată durata

solidificării temperature rămâne constantă. Temperatura la care se solidifică o substanţă se numeşte temperatură de solidificare, ea fiind o caracteristică a fiecărei substanţe.

Temperatura de topire coincide cu cea de solidificare.

În timpul solidificării volumul se schimbă. Masa unui corp nu se modifică în timpul

solidificării.

SOLIDIFICAREA

Sublimarea este fenomenul de trecere, prin încălzire, a unei substanţe din stare solida, direct în stare de vapori (gazoasă), fără a mai trece prin starea lichidă. Fenomenul de sublimare este endotermic, adică are loc cu absorbţie de căldură.Un exemplu de substanţă care sublimează este naftalina.

SUBLIMAREA

Sublimarea naftalinei

DESUBLIMAREA

Desublimarea este transformarea din stare gazoasă direct în stare solidă (e fenomenul invers sublimării)si se produce cu cedare de căldură

Prin Desublimare, un corp cedează căldura pe care a absorbit-o la sublimare:

SUBLIMARE-DESUBLIMARE

Sublimarea este transformarea unei substanţe din stare solidă direct în stare de vapori.

Sublimarea are loc cu absorbţie de căldură (căldura latentă de sublimare), egală cu suma căldurilor latente de topire şi vaporizare.

Desublimarea este transformarea unei substanţe din stare de vapori direct în stare solidă. Desublimarea are loc cu eliberare de căldură (căldura latentă de desublimbare), egală cu cea de sublimare.

 

SUBLIMAREA SI DESUBLIMAREA