UNIVERSITATEA “DUNAREA DE JOS”, GALATIFACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORTMASTER: KINETOTERAPIE LA DOMICILIU

GASTRITELE CRONICE

Gastritele reprezintă un grup de afecţiuni gastrice acute sau cronice, caracterizate prin leziuni inflamatorii ale mucoasei gastrice induse de multipli factori etiologici şi patogenici care pot fi din punct de vedere clinic asimptomatice sau simptomatice.

Clasificarea clinică (adoptată la Congresul Mondial de Gastroenterologie, Sidney, 1990). Gastritele acute (GA) sunt leziuni inflamatorii acute ale mucoasei gastrice care în

funcţie de intensitatea agentului etiologic pot cuprinde în profunzime celelalte pături din structura gastrică. Evoluţia GA se face spre vindecare sau spre cronizare.

Gastritele cronice sunt inflamaţii ale stomacului cu evoluţie de lungă durată prin extinderea procesului inflamator în suprafaţă şi profunzime, cu distrugerea epiteliului glandular (gastrita atrofică) sau unor componente ale peretelui gastric (atrofia gastrică).

Gastritele specifice sunt forme speciale de gastrite în care leziunile histopatologice sunt specifice (granulomatoasă, limfocitară, eozinofilică).

Clasificarea endoscopică- Gastrita eritematos exudativă- Gastrita maculo-erozivă- Gastrita papulo-erozivă- Gastrita atrofică- Gastrita hipertrofică- Gastrita hemoragică- Gastrita de reflux.

Etiologie- Agenţii infecţioşi:

Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventă cauză; Streptococ α-hemolitic, stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch; Treponema pallidum.

Virusuri: Citomegalovirus şi herpes virus. Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus. Paraziţi şi nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania etc.

- Cauze autoimune: gastrita atrofică cu anemia Biermer.- Agenţii medicamentoşi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.- Agenţii fizico-chimici cu potenţial eroziv (alcool, produse picante etc.).- Dereglări motorii (în caz de stres şi patologii ale organelor adiacente) manifestate prin

reflux duodenal-gastric.- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).- Hipertensiunea portală etc.

Factorii de risc- alimentarea haotică şi iraţională;- vârsta peste 60 ani;- fumatul;- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenţi chimici;- factorii profesionali nocivi;- dereglările motorii ale tubului digestiv superior;- hipovolemie;- hipoxie (în stările de şoc, combustii);- insuficienţa renală.

1

Etiopatogenie. Factorii etiologici variaţi acţionează direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin scăderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosală. Cele mai frecvente cauze de gastrită acută sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic şi alte AINS), alcoolul, situaţiile de stres şi foarte rar de agenţii patogeni.

Tabloul clinic. Manifestările clinice sunt variate în dependenţă de factorul etiologic şi sunt reprezentate, în majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzaţie de plenititudine postprandială, senzaţie de greaţă, vărsături, balonări abdominale, eructaţii, saţietate precoce, pirozis, regurgitaţii) şi de durere epigastrică acută (uneori severă); pacienţi sunt afebrili.

- Hemoragiile digestive în gastrita hemoragică şi erozivă;- Sindrom anemic (anemie megaloblastică) digestiv şi neurologic în gastrita atrofica

autoimună.

Gastritele croniceGastritele cronice reunesc un grup de afecţiuni simptomatice sau asimptomatice

caracterizate prin prezenţa infiltratului cronic mucosal şi criteriile endoscopice variate.

Gastrita cronică HP – pozitivăReprezintă peste 90% din totalitatea gastritelor cronice.Etiopatogenie. Helicobacter pylori (HP) este un bacil specific uman, gramnegativ,

spiralat, flagelat la unul din capete microaerofolic şi puternic producător de urează, distribuit parcelar în mucoasa gastrică.

Tablou clinic. Gastrita cronică HP nu produce manifestări clinice caracteristice. Simptomatologia de tip dispepsie non-ulceroasă se asociază în proporţie substanţială cu gastrita cronică HP-pozitivă, însă tratamentul de eradicare nu abandonează substanţial simptimatologia

Tratament. Măsuri generale

- Respectarea unui regim corect de viaţă, lucru şi odihnă;- Alimentarea (regulată) fracţionată (de 4-5 ori/zi la ore fixe);- Evitarea abuzului de condimente, grăsimi, bucate fierbinţi sau reci, picante şi preparate la

gratar, băuturi alcoolice.- Excluderea alimentării în condiţii nesatisfăcătoare – vibraţii, zgomot, condiţii nocive.- Evitarea suprasolicitării fizice, dar şi a repausului postprandial.- Sistarea utilizării AINS sau misoprostolului.- În caz de vărsături şi deshitratare – administrarea fluidelor.

Dieta- Regim alimentar normocaloric, funcţional echilibrat, vitaminizat şi fracţionat.- Se exclud produsele sucogene, iritante, picante, greu digerabile, băuturile alcoolice.- Se limitează consumul de lapte gras şi smântână, ceaiul şi cafeaua concentrate, pâinea

proaspătă, precum şi sarea de bucătărie.

În aceste afecțiuni sunt permise în urmatoarele alimente:

- Lapte și produse lactate: lapte (1000 ml/zi), brânză de vaci, urdă, caș, telemea desărată, Schweitzer. - Carne și peste: carne slabă tocată (de vită, vițel sau pasăre) 100-150 g/zi, pește slab de râu, 200 g/zi. - Oua: fierte moi, omletă dietetică, sufleuri, spumă de albuș, budinci.- Paine alba, veche de o zi (150 g/zi).

2

- Fainoase: griș, orez, tăiței (ca spume, terciuri, budinci, casa, chisel de lapte, chiseluri din sucuri de fructe) - Legume, sub formă de supe-creme, piureuri, budinci, sufleuri, cartofi copți, (fără spanac și stevie) - Fructe: gelatine din sucuri de fructe, fructe coapte, piureuri de fructe coapte, spume din fructe - Dulciuri: lapte de pasăre, ecler, tarte cu fructe, pandișpan, papanași, savarină, bezele, biscuiti.- Grăsimi: unt, smântână, frișcă, ulei, margarină. - Bauturi: lapte, ceaiuri de plante (tei, sunătoare, mușețel, măceș, gastric), ape alcaline. - Sodiu (sare): ușor redus, dar nu exclus. - Supe: creme de legume, de făinoase, de franzelă, supă slabă de carne. - Sosuri: sos alb dietetic, sos de legume (pasate), sos de smântână.

În acelasi timp sunt interzise urmatoarele grupe de alimente:

- laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate;- oua fierte tari, maioneza; - peștele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardele, raci, icre; - carnea de porc, slănina, untura, carnea conservată (mezeluri, afumături, cârnați) - supele în care carnea a fost pusă la fiert în apa rece, ciorbele grase; - zarzavaturile crude tari (andive, gogoșari, ridichi, varză, castraveți, ardei), legumele - uscate (fasolea boabe, linte, mazăre), ciuperci, țelină, praz, ceapă, usturoi; - condimentele: muștar, hrean, piper, boia, murături; - fructele crude oleaginoase (migdale, alune, nuci); - ciocolata, cafeaua; - marmelada, dulcețurile, gemurile; - painea neagră; - prajelile, rântașurile, sosurile; - alimentele prea fierbinți sau prea reci;- apele carbogazoase; - bauturile alcoolice, fumatul.

Educaţia pacientului- Informarea pacientului despre caracterul bolii, evitarea factorilor care pot provoca

acutizarea gastritei cronice.- Controlul regimului alimentar.- Evitarea factorilor nocivi.

Măsuri de prevenire a exacerbărilor- Excluderea factorilor de risc (alcool, tabacism, medicamente, cafeaua).- Alimentarea raţională.- Respectarea tratamentului antirecidivant.- Pacienţii predispuşi la hipovolemie şi hipoxie (activitate fizică intensă sau în medii cu

temperaturi elevate) trebuie să urmeze tratamente antirecidivante frecvente (sezoniere).

Tratament medicamentos. Terapia anti-HP trebuie să fie simplă, bine tolerată şi cu o rată de eradicare de peste 80%.

Sunt câteva niveluri de tratament. Este recomandat tratamentul de eradicare prin triplă terapie cu durata de 7 zile, utilizându-se inhibitor de pompă de protoniu (sau un H2 – blocator) asociat cu două preparate antimicrobiene din următoarele: Claritromicină, Nitroimidazol (Metronidazol sau Tinidazol) şi Amoxicilină (vezi tabelul...). În caz de ineficenţă triplu, terapii se trece la cvadrupla

3

terapie, constând în inhibitor de pormpă de proton plus schema clasică (preparate de bismut, Tetraciclină şi Metronidazol (tabelul...).

Tratamentul recuperator- crenoterapie;- cura externă;- climatoterapie;- kinetoterapie;

Kinetoterapia in gastrita cronicăObiective:

- influiențarea secreției si motilității gastrice;- tratarea unor simptome care insoțesc gastritele: visceroptoza, adinamia viscerelor

abdominale;- prevenirea stazelor sanguine la acesc nivel;- prevenirea constipației;- tonifierea peretelui abdominal.

Mijloace:- gimnastica de înviorare – mobilizări globale ale segmentelor mari, corelate cu respirația;- gimnastica abdominală – contracții izotonice si izometrice;- reeducarea respiratorie cu accent pe respirația diafragmatică;- masajul peretelui si al conținutului abdominal;- plimbări in aer liber înainte de masă cu cca. 2 ore si cu cca. 3 ore după aceasta;- sporturi cu acțiune favorabilă asupra tonusului sistemului nervos si asupra sferei afective:

înot, canotaj, schi, patinaj, tenis.

4

Bibliografie

 Baciu, Clement (1974) - Programe de gimnastică medicală  Editura Stadion. Bucureşti. Fodor, O.; Marin, Pl,; Dumitraşcu, D. (1978) – Recuperarea bolnavilor digestivi. Editura Dacia.Cluj-Napoca. Kinetoterapie|Phisiotherapy – Editura Universitații din Oradea, 2006

 

5