Gastrita

6
Gastrita acută este una dintre cele mai răspândite forme ale gastritei, care se caracterizează prin inflamaţia superficială sau inflamaţia profundă a mucoasei gastrice. Termenul "acută" reflectă rapiditatea şi timpul de dezvoltare a maladiei. Această formă de gastrită poate să se dezvolte în câteva zile sau chiar în câteva ore. În cazul în care tratamentul este realizat la timp şi este adecvat, boala se tratează în câteva săptămâni sau chiar în câteva zile, şi, de regulă, trece fără complicaţii şi fără de consecinţe grave. În funcţie de profunzimea inflamaţiei mucoasei gastrice se evidenţiază următoarele forme ale gastritei acute: - Gastrita catarală este cea mai uşoară şi cea mai răspândită formă a gastritei acute. Ea se caracterizează prin inflamaţia superficială a mucoasei gastrice. De regulă, gastrita catarală se dezvoltă timp de câteva ore (de exemplu, în urma intoxicaţiei alimentare) şi dispare în câteva zile, fără aplicarea unui tratament special). - Gastrita erozivă se caracterizează prin apariţia unor ulceraţii (eroziuni) pe suprafaţa mucoasei gastrice. În funcţie de severitatea bolii, ulceraţiile pot fi superficiale (forma uşoară) sau profunde (forma severă). În unele cazuri ale gastritei acute, eroziunile profunde pot provoca sângerare (hemoragie). În aceste cazuri, boala se numeşte "gastrită hemoragică".

description

Curs

Transcript of Gastrita

Gastrita acut este una dintre cele mai rspndite forme ale gastritei, care se caracterizeaz prin inflamaia superficial sau inflamaia profund a mucoasei gastrice. Termenul "acut" reflect rapiditatea i timpul de dezvoltare a maladiei. Aceast form de gastrit poate s se dezvolte n cteva zile sau chiar n cteva ore. n cazul n care tratamentul este realizat la timp i este adecvat, boala se trateaz n cteva sptmni sau chiar n cteva zile, i, de regul, trece fr complicaii i fr de consecine grave. n funcie de profunzimea inflamaiei mucoasei gastrice se evideniaz urmtoarele forme ale gastritei acute:

Gastrita cataral este cea mai uoar i cea mai rspndit form a gastritei acute. Ea se caracterizeaz prin inflamaia superficial a mucoasei gastrice. De regul, gastrita cataral se dezvolt timp de cteva ore (de exemplu, n urma intoxicaiei alimentare) i dispare n cteva zile, fr aplicarea unui tratament special).

Gastrita eroziv se caracterizeaz prin apariia unor ulceraii (eroziuni) pe suprafaa mucoasei gastrice. n funcie de severitatea bolii, ulceraiile pot fi superficiale (forma uoar) sau profunde (forma sever). n unele cazuri ale gastritei acute, eroziunile profunde pot provoca sngerare (hemoragie). n aceste cazuri, boala se numete "gastrit hemoragic".

Gastrita flegmonoas este o form destul de rar, dar extrem de periculoas a gastritei acute. Ea se caracterizeaz prin inflamaia supurativ i prin deteriorarea pereilor stomacului. Aceast form a gastritei este specific persoanelor cu sistemul imun slbit. Simptomele gastritei flegmonoase pot include febr, vom puternic, dureri abdominale. n caz de apariie a acestor simptome este necesar s solicitai asisten medical. Fr tratamentul adecvat, gastrita flegmonoas, de regul, duce la deces.Gastrita cronic este o form destul de frecvent, care se caracterizeaz prin inflamaia gastric de lung durat. Termenul "cronic" se refer la faptul c aceast form de gastrit se dezvolt timp de mai muli ani i provoac dereglri ireversibile ale structurii i ale funciei stomacale.Pentru a planifica tratamentul gastritei, trebuie, n primul rnd, s v punei ntrebarea: "Care este cauza apariiei acestei boli n cazul meu?" Dac gastrita a fost diagnosticat de medic, ntrebai-l despre cauzele posibile ale bolii n cazul Dvs. Nu este corect s tratai gastrita fr a determina exact cauza apariiei acesteia.Cauza principal a gastritei acute, gastritei cronice i a gastritei atrofice este infecia cu Helicobacter pylori (sinonime H. pylori, helicobacterioz).Pentru depistarea (diagnosticul) infeciei cu Helicobacterul pylori se utilizeaz mai multe analize i investigaii, din care mentionez: depistare antigen Helicobacter Pylori din materii fecale, analiz care se practic, fie pentru diagnosticarea cauzelor apariiei gastritei sau a bolii ulceroase, fie pentru verificarea eficienei tratamentului aplicat (confirmarea eradicrii complete a infeciei), depistare anticorpi Helicobacter pylori in sange. Lacuna acestei metode const n faptul c anticorpii mpotriva heliobacteriozei au proprietatea de a se pstra n sngele omului timp de civa ani de dup tratamentul reuit al bolii (dup eradicarea infeciei). Din aceste considerente, analiza sngelui la anticorpi IgG nu poate fi utilizat n scopul determinrii eficienei tratamentului, deoarece testul va arta un rezultat pozitiv chiar i n cazul eradicrii complete a infeciei.Infecia cu Helicobacter Pylori (Hp) se dobndete prin ingestia bacteriei, calea de transmitere fiind fecal-oral sau prin intermediul apei contaminate.Principalul rezervor de infectie sunt indivizii H. pylori pozitivi, iar contactul interuman intrafamilial reprezinta cea mai importanta cale de transmitere, in principal in prima copilarie.Schema tratamentului cu 3 medicamente include: un medicament din grupul inhibitorilor pompei de protoni (de exemplu, Omeprazolul, eu as recomanda Nexium) + Claritromicina + Metronidazolul.Inhibitor al pompei protonice, de doua ori pe zi; Claritromicina, 500mg, de doua ori pe zi, Metronidazol;400-500mg, de doua ori pe zi. (Nexium 20 mg de 2 ori/zi + Claritromicin 500 mg de 2 ori/zi + Metronidazol 500 mg de 2 ori/zi);Inhibitorul pompei protonice (Nexium, Omez, Omeprazol) se ia timp de 28 30 de zile, iar antibioticele 10 14 zile.Inhibitorul pompei protonice se ia dimineata, pe stomacul gol si se asteapta 30 de minute inainte de a manca sau de a lua celelalte medicamente.Seara, inhibitorul pompei protonice se ia dupa 2 ore de la ultima masa.De ex. Daca pranzul este la ora 16, nu vom lua inhibitorul pompei protonice inainte de ora 18, asteptam 30 de minute si se poate servi cina.n primul rnd, este foarte important s menionm c regimul alimentar este esenial n tratarea gastritei i este necesar s adoptm o alimentaie care s ne ajute n vindecarea acestei afeciuni. Exist, aadar, unele alimente pe care trebuie s le consumm cu pruden, alimente de care s ne ferim complet i alimente care ne ajut la ameliorarea simptomelor i vindecarea gastritei.Regula: nu se vor consuma legume, fructe crude.Totul fiert. Exceptie: banana. Supele se vor face numai cu zarzavat, fara carne.Nu se va consuma lichidul in care s-a fiert carne.Carnea se va consuma doar fiarta.Orarul meselor: 4-5 mese pe zi, din care un mic dejun, masa principala de la pranz, cina (masa de seara) si 1-2 gustari (la ora 10 si la ora 17), iar orele de masa trebuie respectate cu strictete.In acelasi timp sunt interzise urmatoarele grupe de alimente: laptele batut, iaurtul, chefirul, branzeturile fermentate, oua fierte tari, maioneza, pestele gras (morun, nisetru, somn, cega), pestele conservat, sardele, raci, icre, carnea de porc, slanina, untura, carnea conservata (mezeluri, afumaturi, carnati) supele in care carnea a fost pusa la fiert in apa rece, ciorbele grase zarzavaturile crude tari (andive, gogosari, ridichi, varza, castraveti, ardei), legumele uscate (fasolea boabe, linte, mazare), ciuperci, telina, praz, ceapa, usturoi, condimentele: mustar, hrean, piper, boia, muraturi, fructele crude oleaginoase (migdale, alune, nuci), ciocolata, cafeaua, marmelada, dulceturile, gemurile, painea neagra, prajelile, rantasurile, sosurile, alimentele prea fierbinti sau prea reci, apele carbogazoase, bauturile alcoolice, fumatul.In special primavara si toamna, aceste persoane vortrebui sa respecte o dieta mai severa.Este foarte important s consumm ap ct mai pur.Stresul deranjeaz digestia, deoarece hormonii de stres (adrenalina sau cortizonul) denatureaz sngele din sistemul digestiv spre muchi, provoac contracia muchilor stomacali (cea ce face ca stomacul s se umple mai repede) i pot mri cantitatea de acid gastric produs. Orice factor de stres produce ntreruperea digestiei. Fluxul sanguin este deviat dinspre organele digestive spre inima i muchi, se reduce secreia de saliv i enzime digestive, peristaltismul intestinal i absorbia nutrienilor se oprete.Aadar, somnul i relaxarea sunt foarte importante n vindecarea gastritei. Atunci cnd somnul este insuficient sau agitat, aceasta provoac stres, iar dup cum am vzut mai sus, stresul poate duce la gastrit. De asemenea, importana somnului n vindecarea acestei boli (i nu numai) este dat i de faptul c s-a constatat c noaptea, n timp ce dormim, este singurul moment cnd mucoasa gastric se refaceGastrita cronic i gastrita atrofic se trateaz mai greu. Cercetrile au artat c, chiar i n cazul eradicrii complete a Helicobacterului pylori, zonele atrofice din stomac nu se restabilesc, dar, se stopeaz degenerarea acestora, i, prin urmare, scade riscul de dezvoltare a cancerului gastric.