CUPRINS

Capitolul I.

Anatomia si fiziologia aparatului digestive………………….pag.2-12

Capitolul II.

Gastrita acuta………………………………………………...pag13-22

1. Definitie

2. Etiologie

3. Factori de risc

4. Etiopatogenie

5. Tablou clinic

6. Simpotomatologie

7. Diagnostic

8. Evolutie

9. Profilaxie

10. Tratament

Capitolul III.

Rolul asistentei medicale in examenele clinice si paraclinice…pag23-29

Capitolul IV.

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta………..pag30-32

Capitolul V.

Prezentarea cazurilor………………………………………...…pag33-48

Capitolul VI.

Concluzii……………………………………………………….pag 49

Bibliografie…………………………………………………………….pag50

1

CAP. I – Notiuni de anatomie si fiziologie

Anatomia aparatului digesitv

Aparatul digestiv (canalul alimentar sau tractul gastrointestinal), reprezinta ansamblul de

organe cu rol de a transforma fizic si chimic alimentele, in scopul asimilarii lor si de a elimina

reziduurile ce nu au putut fi digerate.

Aparatul digestiv este alcatuit din :

· Tubul digestiv

· Glandele anexe

1. Tractul gastrointestinal superior ( tubul digestiv ) este format din :

- cavitatea bucala - aici alimentele sunt maruntite cu ajutorul dintilor si limbii si sunt

amestecate cu saliva.

Cavitatea bucala este delimitata de 5 pereti:

-unul anterior – buzele,

-doi laterali – obrajii,

-unul inferior – planseul bucal

-unul superior – bolta sau valul palatin;

- faringe –ramuri arteriale din faringiana ascedenta , din palatina ascedenta , sfenopalatina

si cidiana;

- esofag - parte a tractului digestiv, esofagul este un tub musculomucos, lung de 25-30 cm

cu funcţia de transport a hranei si care leaga faringele de stomac. Pereţii săi musculari produc

contracţii ondulatorii, care ajută la transportarea alimentelor.

- stomac- aici hrana este transformata in pasta, cu ajutorul acizilor existenti la nivelul

stomacului

2

2. Tractul gastrointestinal inferior este format din :

- intestinul subtire - reprezintă segmentul aparatului digestiv, situat între stomac şi

intestinul gros. Aici sunt absorbite majoritatea lichidelor si mineralelor din mancare.

Prezinta o serie de inflexiuni, numite anse intestinale si este format din 3 parti:

- duoden :

- segment iniţial al intestinului subţire cu lungime de 25 – 30 de cm si forma de

potcoava deschisa, ce leaga stomacul de jejun.

Aici incepe procesul de digestie a mancarii, rolul duodenului fiind acela de de a neutraliza

aciditatea din hrana.

- jejun :

- partea centrală a intestinului subţire, fiind situat între duoden şi ileon. rolul lui este de a

absorbi substantele nutritive

- ileon:

- ultima parte a intestinului subtire. Aici are loc absorbţia nutrienţilor rezultaţi în urma

digestiei.

- intestinul gros :

- parte a aparatului digestiv, cuprins între intestinul subţire şi anus. Aici are loc absorbţia

apei si a mineralelor neabsorbite.

Intestinul gros este format din:

- cecum (cecul) :

- prima parte a intestinului gros, situat între ileon şi colon. De cecum este ataşat

apendicele. În cecum se află flora intestinală.

- colon (colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid) -aici este

absorbita apa ramasa in alimente

- rect: - canal cu pereti musculosi unde sunt depozitate materiile fecale

- anus: - partea finală a rectului, folosit pentru eliminarea materiilor fecale

3. Organe anexe :

- glandele salivare

1. Glande salivare mici ale mucoasei bucale ( 10 % din secretie )

3

2. Glande salivare mari perechi:

- sublinguale

- submandibulare

-parotide

- ficat:

- produce bila, neutralizeaza toxinele din organism, prelucreaza si depozitează numeroase

vitamine şi o serie de microelemente esenţiale;

- vezica biliara (colecistul):

- rezervor temporar al bilei. Este unită cu ficatul, de unde primeşte bila, şi cu duodenul,

unde eliberează bila, necesara digestiei grasimilor

- pancreas :

- organ care îndeplineşte două funcţii majore: exocrină (produce sucul pancreatic care

conţine enzime digestive) şi endocrină (produce mulţi hormoni importanţi,incluzând şi

insulina).

STOMACUL

– reprezinta un organ intraperitoneal cu proiectie abdominala si toracica situat in etajul

supramezocolic al cavitatii peritoneale si deasemenea un organ mobil cavitar in forma de

cimpoi sau litera „j” , zona cea mai dilatata a tubului digestiv cu rol de depozitare si digestie a

alimentelor

1.Predigestia bolului alimentar, în special al proteinelor, care este continuată la nivel

intestinal.

2.In stomac, prin pH-ul acid al sucului gastric are loc distrugerea majoritatii bacteriilor (cu

excepţia anumitor bacterii ca Helicobacter pylori care se dezvoltă în mucoasa gastrică fiind în

mod frecvent răspunzător de ulcerul gastric)

.

Functionare

Hrana, care în prealabil este faramitata la nivelul gurii cu ajutorul dinţilor, vafi amestecată

în interiorul compartimentului gastric cu sucul gastric (compus din acid clorhidric) şi enzime

(pepsina) care descompun moleculele mai mari, în special proteinele.

Pentru digestie este stimulată secretia perstaltismului şi a sucului gastric. Prin masticatie,

miros si gust, creste cantitatea de suc gastric de la la 10 ml/oră în stare de repaus stomacal,

4

până la 1000 ml/oră. Pentru a realiza digestia, hrana este oprită timp de 2-4 orein stomac, cu

ajutorul pilorului - orificiul de continuare a stomacului cu duodenul.

Dimensiuni

Dimensiunile medii ale unui stomac umplut moderat sunt :

- lungime totala : 25 cm

- latimea de la marginea stanga la cea dreapta, la nivelul corpului stomacului :8,5 - 10 cm

- distanta dintre cele doua margini ale canalului piloric : 3 cm

- diametrul anteroposterior: 8 cm

- inaltimea fundului stomacului : 4 cm

- lungimea vestibulului piloric : 7 cm

- lungimea canalului piloric : 3 cm

- capacitatea stomacului: variaza intre 600 – 2000 ml, in functie de varsta,sex, regimurile

alimentare si starile patologice.

Pozitionare

Stomacul se afla in cavitatea abdominala, in partea stanga, in loja gastrica, imediat sub

diafragma. La omul viu are pozitia verticala, iar la cadavru este aproape orizontal.

Stomacul este mentinut in locul sau datorita tubului digestiv, conexiunilor cu ficatul,

intestinul gros, splina si peretelui posterior al abdomenului

5

Părţile anatomice a stomacului

1. Cardia (orificiu cardiac):

- este intrarea în stomac din esofag.Importanta cardiei este data de rolul sau de sfincter care

asigura trecerea bolurilor din esofagul terminal spre stomac, pe de o parte si impiedicarea

refluxului gastroesofagian, pe de alta parte.

2. Mica curbura

– este concava, groasa, cu o lungime aproximativa de 15 cm. Incepe de la cardia, prezinta o

portiune verticala apoi un unghi

– incizura gastrica si devinde orizontala spre pilor.

2. Marea curbura – este convexa, subtire, cu o lungime aproximativa de 40 cm. Contureaza

marginea stanga a stomacului, formand cu terminarea esofagului un unghi, numit incizura

cardiaca.6

3. Fundul stomacului (zona fundica)

– reprezinta partea cea mai larga si mai inalta a stimacului, stomacului situat mai sus de

cardie, imdeiat sub diafragm. De obicei este plin cu gaze si aerul inghitit in timpul

deglutitiei. Se mai numeste si camera cu aer a stomacului.

5. Corpul gastric

- este partea cea mai mare a stomacului.

6. Orificiul piloric (pilorul)

- orificiu inferior al stomacului, care face legătura intre corpul gastric si o zonă mai dilatată

- antrul piloric,continuat cu o porţiune îngustată - canalul piloric - care se termină inspre

duoden cu un sfincter muscular numit sfincter piloric.

Din punct de vedere structural, in stomac se pot distinge 4 tunici.

1. Tunica seroasa

- este reprezentata de peritoneul visceral care acopera stomacul aproape in intregime

2. Tunica musculara

– este formata din fibre musculare netede,dispuse in 3 straturi concentrice (stratul

longitudinal, stratul circular, fibrele oblice).

4. Tunica submucoasa

– este formata dintr-un tesut conjuctiv lax, vase de sange si limfatice si nervi care

constituie un plex secretor pentru glandele mucoase. Rolul ei este de a captusi

musculatura si a ajuta la alunecarea mucoasei.

5. Tunica mucoasa

– captuseste toata suprafata endogastrica; find mai mare ca intindere decat aceasta,

tunica se cuteaza, formand o retea de plici mucoase, ceea ce permite stomacului sa se

mareasca la o dimesniue cu pana la 20 de ori mai mare decat dimensiunea initiala. Tunica

mucoasa se continua superior cu mucoasa esofagului si inferior, la nivelul pilorului, cu

mucoasa duodenala.Mucoasa gastrica este alb-cenusie pe stomacul gol si roz-rosiatica in

timpul digestiei.

7

Vascularizatia si inervatia stomacului - importanta secretiei gastrice si energia necesara

functionarii tunicii musculare explica vascularizatia bogata a stomacului.

1. Arterele stomacului provin din cele trei ramuri care pornesc din trunchiul celiac: artera

hepatica, artera splenica si artera gastrica stanga.

2. Venele stomacului corespund in general arterelor. Ele se formeaza din retele capilare

situate in submucoasa; strabat grosimea peretilor gastrici, se aduna sub seroasa si se arunca

apoi in trunchiuri colectoare.

Acestea sunt dispuse de-a lungul celor doua curburi, alaturi de arcurile arteriale, si se varsa in

vena porta.

3. Nervii stomacului - sunt nervi vegetativi de origine :

-simpatica

-parasimpatica

8

a) sistemul simpatic participa la inervarea stomacului prin intermediul filetelor nervoase,

plecate din plexul celiac, pe calea ramurilor arteriale ;

b) sistemul parasimpatic este reprezentat de nervul vag drept si stang

Fiziologia aparatului digestiv

Tractul gastro-intestinal asigura aportul continuu de apa, electroliti si substante nutritive

necesare organismului. in vederea realizarii acestor functii, este necesara:

1. deplasarea alimentelor prin tractul alimentar;

2. secreiia sucurilor digestive si digestia alimentelor;

3. absorbtia produsilor de digestie, a apei si a electrolitilor;

4. circulatia sangelui prin segmentele tubului digestiv in vederea transportului substantelor

absorbite;

5. controlul acestor functii prin intermediul sistemului nervos si endocrin.

Majoritatea substantelor intilnite in alimente au o structura chimica complexa, diferita de

cea a constituientilor organismului, si nu pot fi preluate ca atare din natura. Ea sufera, in

prealabil, transformari mecanice, fizice si chimice. Totalitatea acestora reprezinta digestia

alimentelor. Prin digestie, principiile alimentare sunt descompuse in molecule simple, fara

specificitate biologica, iar acestea pot fi absorbite la nivelul mucoasei intestinale

Digestia reprezinta decompunerea alimentelor si transformarelor fiziochimice

in elemente in stare de afi absorbite. Poate fi :

1 Digestia bucala

a) prelucrarea m ecanica prin actul masticatiei cu rol de:

- fragmentarea alimentelor

- facilitarea deglutitiei

- amestecarea alimentelor cu produsul de secretie al glandelor salivare

- initierea procesului de digestie a amidonului sub actiunea amilazei salivare

- asigurarea contactului cu receptorii gustative

b) impregnarea alimentelor cu saliva cu rol de :

- pregatirea mecanica a alimentelor

- solvent ( pentru perceptie de catre receptori)

9

- curatirea mecanica a mucoasei bucale

- digestiv

- in vorbirea articulate

- excretor

- in mentinearea echilibrului hidric

c) deglutitia cuprinde 3 timpi :

- bucal (in momentul in care alimentele sunt gata pentru a fi inghitite, ele sunt in mod

voluntar impinse in faringe datorita presiunii pe care o exercita limba prin miscarea ei in sus

si posterior asupra palatului moale. De acum incolo, procesul deglutitiei devine in intregime,

sau aproape, un act automat si, in mod obisnuit nu mai poate fi oprit) ;

- faringian (la intrarea in faringe sunt stimulate ariile receptoare de la acest nivel. Impulsurile

de la acest nivel ajung la trunchiul cerebral si initiaza o serie de contractii faringiene

musculare automate ) ;

- esofagian (esofagul are, in principal, rolul de a transporta alimentele din faringe in stomac,

iar miscarile lui sunt organizate specific in vederea acestei functii. in mod normal, esofagul

prezinta doua tipuri de miscari peristaltice: peristaltism primar si peristaltism secundar)

2Digestia gastrica

a) functia secretorie a stomacului (Secretiile gastrice continus procesele digestive incepute in

cavitatea bucala; cantitatea secretata zilnic este de aproximativ 2 l)

Fazele secretei gastrice sunt urmatoarele :

1.faza cefalica ( reflexe neconditionate si conditionate –declansate de vederea sau mirosirea

alimentelor) ;

2.faza gastrica ( distensia mecanica a stomacului –mecanism nervos si mecanism umoral-

gastrina , histamine) ;

3.faza intestinala ( efecte stimulatoare si inhibitorii la patrunderea chimului in duoden ) ;

b) functia motorie a stomacului ( mecanism intragastric )

-varsatura = act reflex prin care continutul gastric este evacuat fortat pe gura ( relaxarea

portiunii superioare a corpului si fundului gastric, a cardiei si esofagului i contractie la nivelul

incizurii angulare a stomacului → contractia diafragmului si musculaturii abdominale

anterioare→evacuarea continutului gastric cu epiglota inchisa →la sfarsit diafragmul se

relaxeaza si se contracta muculatura expiratorie si abdominala anterioara , rezulatand

evacuarea continutului restant al esofagului )

10

3Digestia intestinala si functia de absorbtie

a) secretia pancreatica

b ) secretia biliara

- parasimpaticul = excitosecretor si excitomotor

- simpaticul = inhibitor al secretiei si motilitatii

- umoral prin descarcarea de secretina , hepatocrinina , glucagon,gastrina

b) secretia intestinala

c) functia motorie a intestinului

– miscarile intestinului ↓→de amestec ( segmentare , pendulare )↓→peristaltice

11

12

Capitolul II

Gastrita acuta

Gastrita acuta este inflamatia acuta, reversibila a mucoasei gastrice.

Mucoasa gastrica este tumefiata, prin edem si congestie, iar la nivelul suprafetei mucoasei

apar eroziuni hemoragice si chiar ulcere acute.

Gastrita acuta este cauzata frecvent de:

- ingestia unor medicamente (aspirina, antiinflamatorii – gastrita postconsum de

antiinflamatoare nesteroidiene )

- de abuzul de bauturi alcoolice ( gastrita etanolica) meselor copioase, condimentelor sau

alimentelor dificil de digerat.

- in unele cazuri se instaleaza secundar ingestiei de substante caustice precum acidul sulfuric,

clorhidric, acetic, substante care provoaca rani pe diferite portiuni ale mucoasei gastrice -

gastrita acuta postingestionala.

- In alte cazuri poate fi provocata de refluxul bilei din duoden in stomac, in special dupa

anumite interventii chirurgicale la nivelul stomacului ce favorizeaza refluxul bilios.

Gastritele acute pot fi clasificate in:

a. gastrita acuta simpla,

b. gastrita acuta coroziva

c. gastrita acuta alergica.

Evolutia gastritei acute poate fi de scurta durata cu tendinta rapida spre vindecare dupa

administrarea tratamentului adecvat sau dupa indepartarea cauzelor. Neglijarea gastritei acute

poate duce la cronicizare sau complicatii severe.

Etiologie

- Agentii infectiosi

- Bacterii: Helicobacter pylori (HP) – cea nai frecventa cauza; Streptococ ±-hemolitic,

stafilococ, clostridium welchii; Proteus; E.coli; Bacilul Koch;Treponema pallidum.

- Virusuri: Citomegalovirus si herpes virus.

- Fungi: Candida, Histoplasma capsulatum, Criptococcus.

- Paraziti si nematode: Strongiloide, Toxoplasma, Critosporidium, Leishmania

- Cauze autoimune: gastrita atrofica cu anemia Biermer.

13

- Agentii medicamentosi: antiinflamatoriile nesteroidine, corticosteroidele.

- Agentii fizico-chimici cu potential eroziv (alcool, produse picante etc.).

- Dereglari motorii (în caz de stres si patologii ale organelor adiacente)manifestate prin reflux

duodenal-gastric.

- Stresul (hipovolemic sau hipoxic).

- Hipertensiunea portala ;

-intoxicatii alimentare

Factorii de risc

- alimentarea haotica si irationala;

- vârsta peste 60 ani;

- fumatul;

- consumul necontrolat de medicamente, alcool, agenti chimici;

- factorii profesionali nocivi;

- dereglarile motorii ale tubului digestiv superior;

- hipovolemie;

- hipoxie (în starile de soc, combustii);

- insuficienta renala.

Etiopatogenie

Factorii etiologici variati actioneaza direct asupra mucoasei gastrice sau indirect, prin

scaderea nivelului prostaglandinelor, sau prin ischemia mucosala.

Cele mai frecvente cauze de gastrita acuta sunt medicamentele (acidul acetilsalicilic si alte

AINS), alcoolul, situatiile de stres si foarte rar de agentii patogeni.

Tabloul clinic

Manifestarile clinice sunt variate în dependenta de factorul etiologic si sunt reprezentate, în

majoritatea cazurilor de sindrom dispeptic (discomfort abdominal, senzatie de plenititudine

postprandiala, senzatie de greata, varsaturi, balonari abdominale, eructatii, satietate precoce,

pirozis, regurgitatii) si de durere epigastrica acuta (uneori severa); pacienti sunt afebrili.

- hemoragiile digestive în gastrita hemoragica si eroziva;

- Sindrom anemic (anemie megaloblastica) digestiv si neurologic în gastrita atrofica

autoimuna

14

Simptomatologie

Tranzitul intestinal poate fi nemodificat, dar pot surveni diaree sau constipatie.Ca semne

generale se intalnesc cefaleea, astenia, starea de indispozitie,inapetenta si chiar repulsia pentru

mancare.

Simptomele in gastrita acuta sunt reprezentate de:

-stare generala alterata;

-dureri epigastrice (in zona dintre plexul solar si ombilic), cu caracter colicativ;

-senzatia de plenitudine;

-greata;

-sialoree

-varsaturi ( mai intai alimentare, apoi mucoase sau bilioase)

-diaree;

-tahicardie;

-hipotensiune arteriala (mai rar);

-in cazurile grave, hemoragii digestive superioare

Diagnostic pozitiv

Diagnosticul pozitiv se bazeaza pe datele clinice, tinand seama de aparitia brusca a

simptomelor curand dupa cauza provocatoare.

Diagnostic diferential

Diagnosticul diferential se face cu gastritele acute din starile septice sau din bolile

infectioase, cu o colecistopatie acuta, o apendicita acuta, cu debutul unei hepatite epidemice,

cu unele intoxicatii, cu varsaturile de natura central nervoasa.

Uneori, prima manifestare a ulcerului gastro-duodenal poate sa imbrace aspectul gastritei

acute. De asemenea, sa nu uitam manifestarile pe care le poate avea sarcina in primele

saptamani.

Evolutie

Evolutia gastritei acute simple dureaza 2-5 zile, mergand spre vindecare.Gastritele acute

neglijate sau repetate pot evolua spre cronicizare.

Tratament profilatic

Tratamentul profilactic consta in evitarea cauzelor care provoaca boala.

15

Tratamentul gastritei acute depinde de cauza sa. Atunci cand simptomele se manifesta,

medicul poate recomanda o dieta lichida pentru o scurta perioada de timp, urmand ca aceasta

sa fie inlocuita rapid de un regim normal cu trei mese echilibrate pe zi.

Dieta lichida trebuie prescrisa doar de catre medic si nu poate fi urmata mult timp fara

consecinte grave asupra starii generale de nutritie. Dupa disparitia simptomelor, alimentatia

normala poate fi reluata, excluzand toate alimentele ce pot provoca arsuri la stomac. Unele

medicamente - antiacide - sunt uneori esentiale pentru a reduce intensitatea simptomelor.

Alcoolul si tutunul sunt interzise, iar medicamentele antiinflamatorii trebuie evitate. În

general, gastrita acuta se vindeca cu un tratament adecvat.

Tratament medical

Tratamentul medical in gastrita acuta are la baza, in primul rand, regimul dietetic; in

primele zile se va prescrie un regim hidric cu ceaiuri de menta, musetel, tei si supe de

zarzavat, strecurate. Dupa doua zile se pot introduce piureuri de legume, gris, orez, paste

fainoase, lichide nu prea dulci, mere rase; ulterior, in functie de evolutie, se vor da lactate, oua

fierte, carne slaba fiarta, perisoare in aburi, budinci.

Tratamentul se poate incepe cu incercarea de a provoca o varsatura pentru evacuarea

stomacului. Durerile vor fi calmate prin aplicarea unor comprese umede alcoolizate si prin

injectii cu papaverina sau atropine; in caz de deshidratare se recomanda solutie clorurosodica

izotonica, subcutanat, sau solutii clorurate si glucozate in perfuzii intravenoase. La nevoie, in

starile mai grave, cu hipotensiune, se vor administra analeptice.

Tratamentul gastritei acute se va face in functie de etiologia sa. In cazul unei

gastrite acute hiperacide vor fi utilizate pentru tratament medicamente din

clasele:

- antiacide (amestecuri de substante alcaline cu rol in neutralizarea secretiei acide) : Almagel

A , Dicarbocalm , Novalox , Rennie,Mallox

- antisecretorii (substante ce au rolul de a inhiba secretia acida actionind asupra receptorilor

histaminici - ranitidina, famotidina, etc. si asupra pompelor de protoni - omeprazolul) :

Scobutil , N-prednison , Uscosin , Priamide , Oxifenoniu

- pansamente gastrice (medicamente ce au rolul de a forma la nivelul mucoasei gastrice un

film protector ce va ajuta la refacerea acesteia);

-antispastice (exercita o actiune specifica antispastica, ce se manifesta asupra musculaturii

netede a tractului gastrointestinal, biliar si urinar) : Buscopan , Ulcogastrin . Digest Duo .

16

No-Spa forte

- antiemetice

- antialgice

Cind se va evidentia existenta germenului Helicobacter pilory in mucoasa gastrica se va

asocia un tratament antibiotic de eradicare a acestei infectii: amoxicilina asociata cu

metronidazol.

Cu toate aceste modalitati terapeutice, se va impune regim igienodietetic adecvat de

eliminarea a factorilor iritanti gastrici (alcoolul, tutunul, etc.).

17

Gastrita acută corozivă

 

Definiţie: este consecinţa accidentelor constând în înghiţirea unor substanţe caustice: hidrat

de sodiu, acid sulfuric, azotic, clorhidric, acetic, sublimat -substanţe care provoacă necroze pe

diferite întinderi ale mucoasei gastrice.

  Simptomatologie: după ingerarea causticului, primul simptom îl constituie durerea extrem

de intensă, culocalizare epigastrică şi retrosternală, urmată imediat de disfagie, după care

survin vărsături incoercibile.Prin vărsături se elimină substanţa ingerată, apoi vărsăturile

devin brune şi urmează hematemeze repetate.

Starea bolnavului este foarte gravă, cu şoc; se adaugă fenomenele pe care toxicul le-a

provocat asupra altororgane (rinichi, ficat).

  Evoluţia gastritei corozive merge spre vindecare cu procese cicatriceale deformante,

mutilante, la nivelul stomacului (şi al esofagului); uneori, se poate complica cu o perforaţie a

stomacului sau cu o gastrita flegmonoasă.

  Diagnosticul se bazează pe tabloul clinic grav şi pe identificarea agentului caustic care a

provocat afecţiunea, şi în plus, pe prezenţa unor leziuni necrotice la nivelul buzelor şi în

cavitatea bucală; de regulăse întâlneşte şi tabloul clinic al esofagitei corozive.

  Tratamentul trebuie făcut de urgenţă. Este contraindicată introducerea unor sonde pentru

spălătură gastrică, din cauza pericolului de perforaţie. Alimentaţia orală fiind un indisponibila,

se va recurge la clisme alimentare şi la alimentaţia parenterală. în cazurile uşoare sau când

stadiul- bolii permite acest lucru, se prescriu lapte, supe de zarzavat, ouă moi; treptat se va

trece la biscuiţi, pişcoturi, smântână, frişca, pireuri, făinoase, brânză proaspătă de vacă,

perişoare fierte în aburi. După câteva săptămâni se va ajunge la o alimentaţie obişnuită.

  Pentru calmarea suferinţelor se vor administra antispastice şi analgetice, în injecţii sau

supozitoare, iar  pentru a combate deshidratarea şi starea de şoc se vor injecta soluţii clo-

rarosodice sau glucozate, analeptice sau se va recurge la tratamentul pentru deşocare.

 

18

Gastrita alergică

 

Este provocată totdeauna de un alergen, de obicei alimentar (lapte, raci, peşte, ou etc.)

şi este manifestă cu un tablou clinic violent, care se instalează imediat după ingerarea

alergenului: dureri epigastrice violente,greţuri, vărsături, anxietate. Deseori apar pe tegumente

plăci urticariene, iar la examenul sângelui seconstată eozinofllie.

  Diagnosticul este înlesnit de recidivele bolii, care apar ori de câte ori bolnavul consumă

un anumit aliment.

  Tratamentul este acel obişnuit în gastrita acută simplă; în plus se vor administra anti-

histaminice:Romergan, Feniramin, Nilfan. Pentru viitor se recomandă bolnavului să nu mai

consume alimentul.

19

DIETA IN GASTRITA

Tratamentul dietetic al unei gastrite acute consta in primul rand din restrangerea

alimentatiei.Sunt recomandate in acest stadiu supele de zarzavat, limpezi sau cu putin orez,

branza de vaci sau casul proaspat, fainoasele cu apa si lapte,paine alba veche, merele coapte,

supa de carne de vaca fiarta si tocata.Bolnavul va manca foarte incet, iar dupa masa este

recomandat repausul lapat, eventual aplicand o compresa calda pe abdomen. Acest tip de

regimva fi urmat maxim 8-10 zile, revenindu-se apoi treptat la alimentatia normala, dar

evitand totusi produsele iritante si greu digerabile. In gastritele acute, alimentatia va fi cat mai

variata si se va adaptape cat posibil, obiceiurilor alimentare ale bolnavului.

Aceste persoane vor exclude din dieta urmatoarele alimente:

carnea grasa sau carnea de vanat, mezelurile grase si slanina;

conservele nedietetice;

legumele tari, bogate in celuloza precum: ceapa, castravetii, telina,ridichile, lintea,

fasolea, mazarea;

alimentele prajite in grasime;

dulciurile ca: bomboanele, prajiturile de cofetarie, dulceata;

condimentele: ardei, usturoi, piper, mustar;

cafeaua, ceaiul tare, alcoolul.

Alimentele permise vor fi preparate cat mai simplu, iar orele de masa trebuie respectate cu

strictete.

Alimentele indicate:

supele de carne, borsurile, supele-crema;

carnea, in general greu tolerata de aceste persoane, va fi de vita,pasare, vitel, si doar

fiarta;

pestele slab, fiert, fript sau copt in pergament;

ouale doar in preparate sau concomitent cu alte alimente (budinci);

laptele dulce este foarte greu digerat in aceste cazuri si de aceease recomanda

derivatele de lapte: iaurtul, laptele acidulat, chefirul,branza de vaci;

20

legumele tinere, bine fierte, preparate ca soteuri, ciorbe si supe-cremade legume;

fructele se consuma sub forma de compoturi neindulcite, sucuri defructe, mere coapte

fara zahar. Unele se pot consuma si crude, dartrebuie sa fie bine coapte: caise, prune,

piersici, fragi, zmeura;

prajituri cu mere si branza, biscuiti, insa dulciurile, mierea sunt,in general, greu

suportate.

Gastrita se tratează corect cu alimente care se digeră uşor. În cadrul dietei trebuie să eviţi

alimente care produc tulburări digestive. Ai voie să consumi carne fiartă de pasăre (pui sau

curcan), de vită şi rasol de peşte. Sunt indicate şi făinoasele albe şi mămăliga preparată din

mălai grişat, pe care trebuie s-o fierbi foarte bine. Alimente permise sunt şi supele de zarzavat

strecurate şi piureurile sau sufleurile de legume, preparate din dovlecei, morcovi, lobodă,

spanac, urzici sau cartofi. De asemenea, ai voie să mănânci şi două-trei ouă moi pe

săptămână. La desert sunt permise budincile sau prăjiturile cu brânză de vaci şi compoturile

preparate din fructe dulci. De asemenea, fructele bine coapte, fără coajă şi fără sâmburi, şi

biscuiţii cu fructe au efect calmant pentru mucoasa stomacului. Pentru îndulcirea cafelei sau

ceaiului şi pentru prepararea deserturilor, nutriţioniştii recomandă mierea de albine în loc de

zahăr.In gastrită,se exclude sau măcar limitează consumul de alcool şi de cafea. Bea doar apă

plată sau apă minerală alcalină, sucuri naturale de fructe proaspete şi ceaiuri.Ceaiurile de

plante calmează stomacul

Porţii mici şi dese.Pentru a evita balonările, bolnavii cu gastrită trebuie să consume alimente

uşoare, iar mesele frecvente (cinci-şase pe zi) să nu fie abundente. De asemenea, este bine ca

mesele să fie luate la aceleaşi ore, în fiecare zi. Bolnavul trebuie să mănânce relaxat, deoarece

stresul accentuează simptomele gastritei.

Fără condimente şi grăsimi în dietă,in gastrită, trebuie să elimini pâinea caldă sau proaspătă

din dietă, dar şi carnea grasă, afumată sau conservată. Nu trebuie să se lase tentati de

preparatele din carne de vânat, de mezeluri, de carnea condimentată cu piper, ardei iute sau cu

usturoi. Pe lista alimentelor nepermise se aliniază legumele tari, bogate în celuloză (ceapa,

usturoiul, ţelina, ridichile, fasolea, mazărea şi conopida). Netratarea gastritei hiperacide poate

să ducă la boala ulceroasă.

21

De aceea, bolnavul de gastrită trebuie să elimine fumatul, băuturile acidulate şi alcoolice,

condimentele în exces, cafeaua băută pe stomacul gol, prăjelile, şi grăsimile animale. Se evită

şi excesul de proteine animale

22

CAPITOLUL III

Rolul asistentului medical in pregatirea pentru explorari

clinice si paraclinice

Anamneza

-este metoda prin care asistentul va obtine date de la pacient(apartinatori) cu privire la starea

de sanatate si de boala, precum si mediul ambiental in care evolueaza acesta.

Asistenta va permite pacintului sa-si exprime suferintele si il va asculta fara sa il

intrerupa, apoi va pune intrebari(inchise si deschise) si in tot acest timp va observa pacientul,

va afla datele biografice a pacientului( varsta, sexul, locul nasterii, conditii de viata si munca),

motivele inernarii( 2-3 simptome de ordin general sau local), APF(antecedente personale

fiziologice) se face la femei si se va urmari: menarha, succesiune si durata ciclului menstrual,

durata fluxului, nr.de nasteri si de avorturi, tulburari ale ciclului menstrual si menopauza. APP

(antecedente personale patologice) va urmari: boli infectioase, BTS siboli organice.

AHD(antecedente heredo-colaterale): boli de care au suferit rude de gr. I, decesul rudelor la

varste tinere, boli ereditatre, boli determinate de coabitare si ahd semnificative. Iar la final se

va incheia cu interbari legate de conditiile de viata si munca.

Examenul clinic general

Se realizeaza de catre medic, asistentul medical avand rolul sa asigure foaia de observatie,

instrumentrul necesar, rezultatele de la investicatii si ajuta pacientul sa se dezbrace si asezarea

acestuia in pozitiile cerute de catre medic.

Acesta va cuprinde:

- insepectia regiunilor corpului si se termina cu observarea unor miscari cum ar fi ridicatul din

pat si mersul

- palparea ofera informatii despre volumul, suprafata, consistenta,sensibilitatea si mobilitatea

unor organe( piele, strat adipos, muschi, ggl.limfatici, system osteo-articular si organe

abdominale) observandu-se mimica pacientului

- percutia anumitor zone obtinandu-se diferite sunete in functie de intensitate, tonalitate si

timbru

- ascultatia inimii si plamanilor

23

Examene de laborator

Recoltarea sângelui se face dimineaţa pe nemâncate sau, cel mult după un mic dejun care să

nu fi cuprins nici o formă de grăsime animală sau vegetală (lapte ,unt, ouă, ciocolată,

margarină, etc).

De asemenea, cina din seara precedentă trebuie să fi fost lipsită de grăsimi.Asistenta

medicală pregăteşte materialele necesare pentru manevrele medicale, pregăteşte psihic

pacientul, pregăteşte locul de elecţie, i se explică pacientului tehnica şi necesitatea ei, se

recoltează produsul patologic, se etichetează produsul, se trimite la laborator si se notează în

foaia de observaţie.

Recoltarea hemoleucogramei, se realizeaza prin punctie venoasa sau prin inteparea pulpei

degetului si sunt necesare eprubete mov cu două picături de anticoagulant cu 0,1 ml EDTA,

recoltându-se 2-3 ml în funcţie de eprubetă.

Se poate evidenţia hemoglobina, hematocritul, globulele albe, globulele roşii, trombocitele,

formula leucocitară şi indicii hematologici (VEM,CHEM).

Valori

• Hematii= 4,5–5milioane/mm³

• Leucocite = 5000–9000/mm³

• Trombocite=150.000-300.000/mm³

Formula leucocitară

• neutrofile =60–70%

• bazofile =0,5–1%

• eozinofile =1–4%

• monocite =5–8%

• limfocite =20–27%

Hemoglobina – se recoltează 2 ml sânge pe citrat de sodiu sau EDTA

Valori : 12 – 15 % - femei

Glicemia – se recoltează prin puncţie venoasă aspirând 2 ml sânge, având ca

anticoagulant,fluoruradesodiu–4mg

Valori: 80–120mg/dl

Colesterolul

Valorile normale variaza in functie de virsta, regim alimentar si zona geografica.

Limita superioara admisa este de 200 mg % ml (Europa)

24

Utilitatea testului : detectarea tulburarilor lipidelor plasmatice in vederea evaluarii riscului

potential al unor afectiuni coronariene aterosclerotice.

Fibrinogenul – se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă, având drept anticoagulant

citratul de sodiu3,8%-0,5ml

Valori :200-400mg/dl

Pentru recoltarea indicilor de coagulare sunt necesare eprubetele albastre care conţin 0,5 ml

citrat de sodiu recoltându-se 4,5 ml de sânge. Se pot evidenţia timpul de protrombină,

activitatea de protrombină, aPTT, timpi de coagulare, INR,fibrinogen.

Valori normale : TS = 2'- 4' TC = 5'- 8'

Pentru recoltarea VSH-ului se folosesc eprubete negre cu 0,4 ml de anticoagulant citrat de

sodiu, recoltându-se 1,6 ml se sânge.

Valori normale: 2 – 13mm/1h

Rolul asistentului medical in examene de laborator

- pregateste materialele necesare: manusi sterile, seruri test, ace, seringi sterile, tavita renala,

lame de sticla, stativ si pipete, tampoane, garou, solutii dezinfectante – alcool 90, pernite si

musama

- pregateste psihic pacientul: ii explica scopul si necesitatea tehnicii

- pregateste fizic pacientul: se aseaza pacientul in pozitie confortabila si se examineaza

calitatea si starea venelor, se aseaza bratul pe pernita si musama in aductie si extensie

maxima, dezinfecteaza tegumentele, aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului

punctiei strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera si se

recomanda sa stranga pumnul

Executie:

- asistentul se spală pe mâini cu apă si săpun, îmbracă mănuşile sterile;

- se fixează vena cu policele mânii stângi la 4-5 cm sub locul puncţiei;

- se fixează seringa, gradaţiile şi acul fiind orientate în sus, în mâna dreapta, între police şi

restul degetelor;

- se pătrunde cu acul trâversând, în ordine tegumentul, apoi peretele venos până când acul

înaintează în gol;

- se schimbă direcţia acului 1-2 cm în lumenul venei;

- se controlează patrunderea acului în venă prin aspiraţie cu seringa;

25

- se continuă tehnica de recoltare a sângelui;

- se indepartează staza venoasă dupa executarea tehnicii prin desfacerea garoului şi a

pumnului;

- se aplica tamponul îmbibat în soluţie dezinfectantă la locul de patrundere a acului şi se

retrage brusc acul;

- se comprimă 1-3 minute, braţul fiind în poziţie verticală

Ingrijirea ulterioara: se face toaleta locală a tegumentului, se schimbă lenjeria dacă este

murdară, se asigură o poziţie comodă în pat, se supraveghează pacienta.

Pregătitrea produsului recoltat: eprubetele se etichetează, se completează formularele de

trimitere, se masoară cantitatea.

Reorganizare : materialele refolosibile se dezinfectează, se spală, se pregatesc pentru o noua

sterlizare ; deşeurile se îndepartează.

Accidente si interventii

- hematom (prin infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos) /se retrage acul şi se comprimă locul

puncţiei 1-3 minute ;

- străpungerea venei (perforarea peretelui opus) /se retage acul în lumenul venei

- ameţeli, paloare, lipotimie /se întrerupe puncţia, pacienta se asează în decubit dorsal fără

pernă, se anunţă medicul.

Examene de urină – sumar urină

Sumar urină – recoltarea se face din prima urina dimineata in sticlute curate(sterile)

- albumina cu apreciere cantitativ: +, ++, +++

- glucoza

Normal: abumina, glucoza- absent

- sediment urinar: rare leucocite, rare epitelii

Rolul asistentei medicale

- pregăteşte materialele necesare: urinar (bazinet), muşama, aleză, materiale pentru toaleta

organelor genitale externe, eprubete sterile sau alte recipiente în funcţie de examenul cerut;

- pregăteşte psihic pacienta: se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului, să

folosească numai recipientul gol şi curat, să urineze fără defecaţie, să verse imediat urina în

vasul colector, să nu urineze în timpul toaletei;

26

- pregăteşte fizic pacienta: se protejează patul cu muşama şi aleză, se asează bazinetul sub

pacientă, se face toaleta organelor genitale externe, se îndepartează bazinetul şi se înlocuieşte

cu altul curat.

Executie:

- recoltarea urinei pentru examen sumar: din urina obţinută se trimite un eşantion de 100-150

ml la laborator;

- se recoltează prima urină de dimineaţă sau după cel puţin patru ore de la micţiunea

anterioară;

- recipientul se închide cu capac ermetic, se etichetează şi se trimite către laborator în maxim

o oră de la recoltare.

Examene echografice

– echografia abdominala

Echografia este o metodă de diagnosticare ultrasonografică – prin folosirea ultrasunetelor.

Aparatul folosit se numeşte echograf. Metoda se bazează pe proprietatea diferitelor structuri

de a reflecta ultrasunetelor si formează imagini alb-negru pe ecranului echografului.

Echograful asigură o bună evaluare a stării de sănătate a organelor interne.

Echografia abdominală reprezintă metoda prin care se permite examinarea vizuală a

organelor interne pline.

Rolul asistentei medicale

-se pregăteşte pacientul psihic, i se explică necesitatea tehnicii, respectarea unor reguli de

examinare: să nu mănânce cu 6 ore înaintea examinării, trebuie să bea 500 ml de lichid

neacidulat şi neîndulcit, nu trebuie să meargă la toaletă cu o oră înaintea examinării, etc..

27

ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

Endoscopia digestiva superioara este un procedeu de investigare ce permite medicului sa

exploreze interiorul esofagului, stomacului si a primei parti a intestinului subtire (duodenul)

prin intermediul unui instrument subtire si flexibil, prevazut cu un aparat optic, ce poarta

numele de endoscop.

Cu ajutorul endoscopiei medicul poate vedea ulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiile

sau sangerarile de la nivelul tractului digestiv superior. Se pot preleva tesuturi (biopsie), pot fi

indepartati polipii si se pot trata hemoragiile de la acest nivel al tubului digestiv.

Roulul asistentei medicale

Inainte de efectuarea endoscopiei asistenta va intreba pacinetul daca:

- are alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamentele anestezice

- urmeaza un tratament medicamentos

- are probleme cu sangerarea sau daca urmeaza un tratament cu anticoagulante

- are afectiuni cardiace

- exista posibilitatea unei sarcini

-este diabetic si urmeaza un tratament cu insulina.

- pregateste psihic pacientul si il va anunta sa nu ia medicamente antiacide sau

citoprotectoare, pentru reducerea riscului de producere a hemoragiei cu cateva zile inainte de

endoscopie va evita mai ales aspirina, dar si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene iar

daca pacientul urmeaza un tratament cu anticoagulante, oprirea temporara a acestuia inaintea

examinarii.

- pregateste fizic pacientul si il anunta ca sa nu manance si sa bea cu 6-8 ore inainte de

investigatie pentru evitarea varsaturilor

- se indeparteaza orice obiecte(ochelari, bijuterii sau paca dentara) si se imbraca cu un halat si

este sfatuit sa urineze inainte de procedeura

-pregateste materialele necesare: lubrefiant, manusi sterile, solultii sedative, spray anestezic/

lichid anestezic, seringi sterile, endoscop steril, instrumente chirurgicale sterile in caz de

prelevarea de tesut, eprubete.

Executie:

- inaintea examinarii gatul pacientului va fi amortit cu un spray anestezic, prin administrarea

unei pastile sau prin gargara cu un lichid anestezic, pentru a usura patrunderea endoscopului,

- asistenta va prinde o linie venoasa la nivelul bratului pacientului

28

- pacientul va fi rugat sa se intinda pe partea stanga, cu capul putin inclinat spre inainte. O

piesa bucala va fi introdusa pentru a proteja endoscopul de dintii pacientului. Apoi, capatul

lubrificat al endoscopului va fi introdus incet in gura,.

Pacientul va fi rugat sa inghita pentru a ajuta la o mai buna manevrare a endoscopului.

- in momentul in care endoscopul este in esofag pacientul isi va tine capul drept pentru a

usura patrunderea endoscopului prin esofag.

- in timpul examinarii pacientul nu trebuie sa inghita decat atunci cand i se cere.

-asistenta medicala va indeparta saliva cu ajutorul unui aspirator sau pacientului i se va

permite sa saliveze pe laterala gurii.

- dupa finalizare asistenta va duce pacientul la salon si il va supravegea timp de 24 de ore

29

CAPITOLUL IV

Ingrijiri specifice acordate pacientului cu gastrita acuta

Internarea

Internarea in spital se face pe baza documentelor de identitate ale bolnavului, biletul de

trimitere/internare de la medicul de familie, dovada calitatii de asigurat/neasigurat pe baza

carora se intocmeste foaia de observatie. De la biroul de internari bolnavul este insotit la

garderoba/baie/dus pentru predarea hainelor si pentru imbaiere, apoi se va schimba in hainele

de spital. Dupa prevenirea masurilor specifice pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti,

bolnavul va merge in sectia unde i s-a facut internarea, insotit de personalul auxiliar si cu

foaia de observatie, pe sectie el va fi primit de asistenta sefa, aceasta il va informa asupra

regulamentului spitalului si ii va da primele elemente de educatie sanitara.

Asigurarea conditiilor de mediu

Saloanule trebuie sa fie luminose si cu o ventilatie ireprosabila, curate si dotate cu

mobilierul stric necesar. Se vor inlatura toti excitantii: auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi

cu efecte negativie asupra sistemului nervos.

Asistenta verifica si explica pacientului cea mai buna pozitie pe care trebuie sa o adopte in

pat, va asigura lenjerie de pat si corp uscata si curata de cate ori este nevoie si va urmari

pacientul sa nu apara complicatii.

Asigurarea igienei

Are scopul de a asigura confortul si igiena pacientului. Aceasta consta in mentinerea pielii in

stare de curatenie perfecta si prevenirea aparitiei leziunilor cutanate, fiind o conditie esentiala

a vindecarii.

Alimentatia bolnavului

Disciplina alimentara nu este o dieta ci un mod de viata sanatos pe care trebuie sa il

insuseasca oricine, de aceea pacientul cu gastrita acuta trebuie sa aiba un regim alimentar in

functie de ceea ce ii permite organismul, dar trebuie sa tina cont de anumite restrictii pe care

asistenta i le va comunica.

30

Alimente permise

Carne – sortimentele de carne slaba sau curatata de grasime, fiarta sau preparata pe gratar:

carne de pasare (fara pielita) si majoritatea tipurilor de peste proaspat sau la conserva

Oua – cu exceptia omletelor si a ochiurilor prajite in ulei

Produse lactate – lapte, smantana, iaurt (fara fructe), branza de vaci, cas (de vaca sau de oaie)

Paine alba – de grau sau de secara, eventual veche de o zi

Cereale – gris, arpacas, orez, fulgi de ovaz, paste fainoase, biscuiti

Legume – de preferinta, fierte sau conservate: sparanghel, morcovi, ciuperci, spanac, fasole,

mazare, cartofi (nu prajiti!)

Fructe – fierte sau conservate si banane coapte

Grasimi – unt proaspat, ulei (50 – 60 grame/zi)

Alimente interzise

Majoritatea alimentelor ce pot creste producerea de sucuri gastrice sau stagneaza in stomac

trebuie evitate sau consumate cu moderatie, in functie de toleranta persoanei:

» supele grase, prajelile, carnea grasa, sarata sau afumata

» pestele gras, afumat sau marinat

» mezelurile

» ouale prajite

» branzeturile fermentate, sarate, afumate

» alimentele bogate in fibre: painea multicereale, leguminoasele si legumele crude: brocoli,

varza, varza de Bruxelles, castravete, porumb, ceapa, praz, nap, ridichi, gulii, sfecla,

conopida, fasole uscata, mazare uscata, linte, vinete, rosii

» fructele cu coaja si cele care contin seminte – in special strugurii

» fructele uscate: smochine, stafide, curmale,

» condimentele: piper, boia, ardei iute, mustar, hrean, otet, muraturi

» grasimi: untura, slanina, maioneza

Administrarea tratamentului

Tratarea gastritei necesită atât respectarea unui tratament medicametos cât şi adoptarea unui

regim alimentar corespunzător. Medicametele care pot fi indicate au ca principal scop

stoparea secreţiei acide sau inhibarea acesteia. Din clasa acestora fac parte antiacidele sau

antisecretorii. Foarte des utilizate sunt şi pansamentele gastrice, exista si schema de

31

antibiotice recunoscuta in toata lumea daca gastrita este provocata de infectia Helicobacter

Pylori.

Asistenta va administra tratamentul numai la cerearea medicului si numai dupa ce a verificat

foaia de observatie, continutul flacoanelor si termenul de expirare, in tot acest timp

supraveghind pacientul de eventualele reactii adverse.

Prevenirea gastritei

Pentru a preveni îmbolnavirea de gastrită va trebui sa se respecte un regim alimentar sănătos

şi regulat, din care sa se excluda produsele care pot reprezenta factori de risc (alcool, aditivi

sintetici, condimete, băuturi acidulate, tutun, zahăr, si stresul). Totodată, va trebui sa se evite

utilizarea în exces a unor medicamente de tipul aspirinei , analgeticelor sau oricăror altor

produse farmaceutice similare care pot determina iritarea mucoasei gastrice.

32

CAPITOLUL V

Prezentarea cazurilor

CAZUL NR. 1

CULEGEREA DATELOR

NUME:M.

PRENUME:N.

VÂRSTA:22ani.

SEX:F.

ÎNĂLŢIME:1,68m.

GREUTATE:56kg.

ADRESA:Dr-Tr-Severin

NAŢIONALITATE:română

RELIGIA:creştină-ortodoxă

PROFESIA:agent comercial

ISTORICUL ÎNGRIJIRII: bolnava M.N. a avut bolile contagioase ale copilăriei şi a

mai fost internată în 1994 pentru apendicectomie. De aproximativ 2 luni acuză dureri

epigastrice preponderent nocturne, greţuri, vărsături, scădere în greutate, inapetenţă. Se

internează în spitalul pentru investigaţii şi tratament.

DIAGNOSTIC MEDICAL : Gastrită acută.

ALIMENTAŢIA : bolnava M.N. preferă alimentele condimentate şi prăjelile. Preferă

băuturile acidulate şi cele care conţin cofeină.

ELIMINĂRI : constipaţie, micţiuni fiziologice, transpiraţii nesemnificative.

ALERGII : bolnava nu este alergică la medicamente şi alimente.

VIZITE : primeşte vizitatori fără restricţie.

SOMNUL : doarme aproximativ 5 ore pe zi.

PROTEZE : nu prezintă.

ISTORICUL SOCIO-CULTURAL : bolnava M.N. nu este căsătorită, lucrează comert

şi timpul şi-l petrece citind, vizionând filme şi emisiuni Tv, ascultând muzică şi mergând cu

prietenul în oraş. Locuieşte în mediul urban la casă din cărămidă.

33

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI DE MUNCĂ : bolnava M.N. nu respecta orarul de

masă, iar alimentaţia este deficitară în ceea ce priveşte calitatea şi cantitatea. Nu foloseşte

băuturi alcoolice şi nu fumează. În schimb îi plac băuturile acidulate şi cafeaua. Se adaptează

uşor la situaţiile dificile; este preocupată de boala sa şi cere informaţii cadrelor medicale

despre boală şi tratament.

BOALA AFECTEAZĂ ACTIVITATEA :

-cardiacă

-respiratorie

-renală

-urinară

-nutritivă

-senzorială

-alte boli

OBSERVAŢII :

-starea generală a bolnavei este mediocră;

- tegumente uscate şi palide;

- comportamentul este normal;

Pacienta trebuie instruită în legătură cu următoarele examinări :

- analize: hemoleucograma

- regim: adecvat afectiuni sale

- intervenţie chirurgicală

TRATAMENT :

CLASA NUME DOZA/ZI

ADM

Antispastic No spa 3x1 tb.oral

Antispastic Scobutil 3x1 tb. oral

Antiacid gastric Dicarbocalm 3x1 tb.oral

Pansament gastric Golagel 2 linguriţe pe zi oral

Hipnotic Fenobarbital 1 tb. Seara oral

Laxativ Glicerină 1 supozitor rectal

Substanţă de contrast Sulfat de bariu 1 pachet oral

Antivomitiv Emeset 1 supozitor rectal

34

EXAMEN CLINIC GENERAL :

-tegumente şi mucoase palide;

-ţesut musculo-adipos slab reprezentat;

-sistem ganglionar-limfatic nepalpabil;

-sistem osteo-articular integru, articulaţii libere, nedureroase;

-aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular normal, sonoritate

pulmonară normală;

-aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare în epigastru şi hipocondrul drept,

constipaţie;

-ficat şi splină în limitele normale;

-aparat uro-genital: loji renale libere, nedureroase, micţiuni spontane fiziologice;

-sistem neuro-psihic: ROT normale, orientată temporospaţial.

EXAMEN DE LABORATOR:

VALORI REALE VALORI NORMALE

-examen sânge:

hemoglobina 13,30 g% hemogl. 11,5-15 g%

hematocrit 40% hemat. 36-42%

leucocite 7400/mm3 leuc. 6000-8000/mm3

neutrofile 54% neutrofile 60-70%

limfocite 44% limfocite 25-30%

monocite 2% monocite 4-8%

VSH 6 mm/lh 6-13 mm/lh

calcemie 10 mg% 9-11 mg%

tymol 2 uml 2-4 uml

Examen urină:

Densitate 1022 Densitate 1015-1025

PH acid PH acid (5-7)

Urobilinogen normal Urobilinogen 0-4%

35

EVALUAREA DUPĂ MODELUL VIRGINEI

HENDERSON PE CELE 14 NEVOI

A RESPIRA - independent.

Amplitudine normală, R=18 min.

A MÂNCA, A BEA ¾ dependent:

Manifestările de dependenţă: - inapetenţă, greţuri, vărsături alimentare în cantitate de

100-150 ml; pirozis, scădere în greutate.

Surse de dificultate: modificarea integrităţii tubului digestiv, nerespectarea

programului de masă, disconfort gastric.

Diagnostic nursing: - alimentaţie insuficientă în calitate şi cantitate datorită

disconfortului gastric la ingestie de alimente.

A ELIMINA- ½ dependent:

Manifestări de dependenţă: - vărsături, constipaţie.

Surse de dificultate: - modificarea integrităţii tubului digestiv.

Diagnostic nursing: - potenţial de deshidratare datorită vărsăturilor.

A SE MIŞCA ŞI A MENŢINE O BUNĂ POSTURĂ – independent. Bolnava are o

mobilitate bună, se deplasează pentru a-şi satisface toate nevoile.

A DORMI, A SE ODIHNI: 1/3 dependent:

Manifestările de dependenţă: - somn întrerupt, somn insuficient.

Surse de dificultate: - dureri epigastrice nocturne.

Diagnostic nursing: - insomnie datorită durerii epigastrice.

A SE ÎMBRĂCA ŞI A SE DEZBRĂCA: - independent.

Bolnava se îmbracă şi se de dezbracă singură, este îmbrăcată corespunzător mediului

spitalicesc.

A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITA

NORMALĂ – independent.

T=36,7 dimineaţa, 36,9 seara.

A FI CURAT, INGRIJIT ŞI A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE-independent.

Bolnava se îngrijeşte singură, are tegumente curate, îngrijite.

A EVITA PERICOLELE: ½ dependent:

Manifestări de dependenţă: - durere epigastrică, pirezis.

36

Surse de dificultate: - modificarea integrităţii tubului digestiv.

Diagnostic nursing: - durere datorată procesului patologic digestiv.

A COMUNICA CU SEMENII- independent.

Bolnava comunică adecvat cu echipe de îngrijire, cu familia şi cu ceilalţi pacienţi.

A ACŢIONA DUPĂ CREDINŢELE ŞI VALORILE SALE-independent.

Bolnava este creştină nepracticată.

A SE OCUPA CU CEVA CU SCOPUL DE A SE REALIZA-dependent:

Manifestări de dependenţă: - anxietate, stres, plâns frecvent.

Sursa de dificultate: - evenimente ameninţătoare (spitalizare, tratament), boala.

Diagnostic nursing: - stare depresivă datorită bolii.

A SE RECREA-independent.

Bolnava citeşte, ascultă emisiuni radio.

A ÎNVĂŢA:- ½ dependent:

Manifestări de dependenţă: - cerere de informaţie.

Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaţie.

Diagnostic nursing: - insuficienta cunoaştere datorită lipsei surselor de informaţie.

EPICRIZA:

Bolnava internată la data de 12 noiemnrie 2012 se externează la data de 18 noiembrie

2012, după o spitalizare de 7 zile în stare ameliorată, cu următoarele recomandări:

-continuarea tratamentului conform reţetei prescrise de

-medicul curant;

-menţinerea regimului igienico-dietetic (alimente şi

-băuturi care să nu fie iritante pentru mucoasa gastrică: fără condimente, tocături,

prăjeli, fără băuturi acidulate, cafea) şi respectarea unui orar de masă raţional;

-control periodic la 30 de zile;

-bolnava primeşte concediu medical încă 7 zile după externare, eliberat de medic.

37

CAZUL NR. 2

CULEGEREA DATELOR

NUME:M.

PRENUME:M.

VÂRSTA:74 ani.

SEX: F.

ÎNĂLŢIMEA:1,65 m.

GREUTATEA:74 kg.

NAŢIONALITATE: română.

RELIGIA:creştină-ortodoxă.

PROFESIA:pensionara

ADRESA:sat Batoti

ISTORICUL ÎNGRIJIRII: bolnava M.M. a avut bolile copilăriei, hepatită epidemică

la vârsta de 40 de ani, a mai fost internată în luna septembrie 1995 pentru manifestări

digestive (greţuri, vărsături, inapetenţă, durere în epigastru). Bolnava se internează în secţia

medicală a spitalului , pentru investigaţii şi tratament, prezentând următoarele semne de

boală: hemoragie digestivă exteriorizantă prin semne melenice chiar în ziua internării, cu o zi

înainte greţuri, vărsături, cefalee, vertije, rare urme de hematomoză în lichidul de vărsătură.

DIAGNOSTIC MEDICAL: - gastrită hemoragică acută (erozivă).

ALIMENTAŢIA: - bolnava M.M. preferă alimentele condimentate, prăjelile,

tocăturile, varza.

ELIMINĂRI: - scaune melenice, transpiraţii nesemnificative, micţiuni fiziologice.

ALERGII: - bolnava nu este alergică la alimente, dar prezintă fenomene alergice la

aspirină, după administrarea unei doze de 1 tabletă.

VIZITE: - numai familia.

SOMNUL: - doarme aproximativ 6-7 ore pe noapte.

PROTEZE: - nu prezintă.

ISTORIC SOCIO-CULTURAL: - bolnava M.M. este căsătorită, are un copil, locuieşte

în mediul urban la casa din cărămidă, condiţii normale; se ocupă cu gospodăritul în jurul

casei.

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: - bolnava respectă orarul de masă, dar este

deficitară în ceea ce priveşte cantitatea şi calitatea alimentaţiei; nu foloseşte băuturi alcoolice

38

şi nu fumează, consumă cafea dimineaţa pe nemâncate. Se adaptează uşor la situaţiile dificile,

este preocupată de boală şi cere informaţii cadrelor sanitare; este cooperantă.

Boala afectează activitatea:

- respiratorie

- renală

- urinară

- nutritivă

- secretorie

- alte boli

Observaţii:

-starea generală a pacientei este alterată;

-tegumente uscate şi palide;

-comportamentul este normal.

Pacienta trebuie instruită în legătură cu:

- analizele de sange care trebuie efectuate

- regimul alimentar corespunzator

- intervenţie chirurg …

TRATAMENT:

CLASA NUME DOZA/ZI ADM

Antihemoragie Etamsilat 2 f. I.V.

Antihemoragie Fitomenadiona 1 f I.V.

Hemostatic Adrenostazin 2 f I.V.

Monozaharidă fiziologică Glucoză 3 f I.V.

Antibiotic Ampicilină 4 g. I.M.

(1 g la 6 ore)

pansament gastric Dicarbocalm 3 tb. oral

antispastic No spa 2 f I.M.

antihemoragic Vitamina kl 2 f I.V.

antiacid Ulcerotrat 3 cp. oral

analgezic Algocalmin 2 f I.M.

recalcifiant Calciu gluconic 1 f I.V.

antivomitiv Metoclopramid 2 tb. oral

39

EXAMEN CLINIC GENERAL

- Tegumente şi mucoase palide;

- sistem musculo-adipos bine reprezentat;

- sistem ganglionar-limfatic nepalpabil;

- sistem osteo-articular integru, articulaţii libere, nedureroase;

- aparat respirator: torace normal conformat, sonoritate toracică normală, murmur

vezicular normal;

- aparat cardio-vascular: cord în limite normale, tahicardie intensă, T.A.=160/70

mmHg.

- aparat digestiv: abdomen suplu difuz dureros la palpare, dureri mai accentuate în

epigastru; ficat, splină în limite normale; scaun-melenă.

- aparat uro-genital: trompe uterine libere şi nedureroase, urina normal colorată.

- sistem nervos: astenie, ameţeli, cefalee, R.O.T. prezente.

- examen chirurgical: stare generală mediocră; puls – 86/minut.

EXAMEN DE LABORATOR

Valori reale Valori normale

Examen sânge

Hemoglobina 8g% 11,5-15 g%

Hematocrit 23% 36-42%

Neutrofile 36% 60-70%

Eozinofile 2% 1-4%

Basofile 0% 0-1%

Limfocite 12% 20-40%

Monocite 0% 4-8%

Uree sanguină 1 g% 0,20-0,50 g%

Glicemie 1,59 mg% 0,65-1,10 mg%

Examen urină

Reacţie (ph) acidă 5,6-6,4

40

Densitate 1003 1015-1025

Albumină urme fine

Glucoză absentă

Urobilină normală 0,4 mg%

Pigmenţi biliari absenţi

Epitelii şi leucocite rare leucocite sub 5000/min

EVALUAREA DUPĂ MODELUL

VIRGINEI HENDERSON PE CELE 14 NEVOI

A RESPIRA - independent.

Bolnava respiră normal cu amplitudine normală şi o respiraţie de 18 respiraţii/minut.

A MÂNCA, A BEA:- ¾ dependent:

Manifestările de dependenţă: - inapetenţă, greţuri, vărsături.

Surse de dificultate: modificarea integrităţii tubului digestiv prin lezarea mucoasei

digestive; nerespectarea regimului alimentar;

Diagnostic nursing: - alimentaţie insuficientă în calitate şi cantitate datorită senzaţiei

de vomă şi jenei epigastrice la ingestia de alimente.

A ELIMINA- ½ dependent:

Manifestări de dependenţă: - vărsături, zelenă.

Surse de dificultate: - modificarea integrităţii tubului digestiv, hemoragie la nivelul

mucoasei digestive.

Diagnostic nursing: - potenţial de deshidratare datorită vărsăturilor şi hemoragiei.

A SE MIŞCA, A MENŢINE O POSTURĂ CORECTĂ – 1/6 dependent;

Manifestări de dependenţă: -stare generală alterată, slăbiciune, vertije;

Surse de dificultate: imobilizare la pat;

Diagnostic nursing: imposibilitatea de a se mişca datorită imobilizării la pat.

A DORMI, A SE ODIHNI: -independent:

Bolnava se odihneşte şi doarme aproximativ 6-7 ore pe noapte.

A SE ÎMBRĂCA ŞI A SE DEZBRĂCA: -1/6 dependent.

Manifestări de dependenţă: - imposibilitatea de a-şi satisface nevoia;

41

Surse de dificultate: -poziţie inadecvată mobilizării în scopul deservirii în această

nevoie datorită imobilizării la pat.

Diagnostic nursing: -nesatisfacerea nevoii datorită imobilizării la pat;

A-ŞI MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE – independent.

Temperatura corpului pacientei este menţinută în limitele normale, aceasta măsurând

dimineaţa 36,7 grade C şi seara –36,6 grade C.

A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT –1/6 dependent;

Manifestări de dependenţă: -uscăciunea pielii, imposibilitatea de a-şi îngriji

tegumentele;

Surse de dificultate: deshidratare hidroelectrolitică, imobilizare la pat.

Diagnostic nursing: alterarea tegumentelor şi mucoaselor datorită dezechilibrului

hidroelectrolitic.

A COMUNICA CU SEMENII: - bolnava comunică cu personalul medical, este

cooperantă, comunică cu pacienţii din salon, deci această nevoie este independentă.

A EVITA PERICOLELE: ½ dependent:

Manifestări de dependenţă: - hemoragie digestivă superioară;

Surse de dificultate: - leziuni la nivelul tubului digestiv (mucoasa gastrică).

Diagnostic nursing: - hemoragie digestivă superioară datorită lezării mucoasei

gastrice.

A ACŢIONA DUPĂ CREDINŢELE ŞI VALORILE SALE: - independent; Pacienta

este creştin ortodoxă nepracticantă.

A FI UTIL, A SE REALIZA: - 1/3 dependent;

Manifestări de dependenţă: - Sentiment de inutilitate, anxietate, stres.

Surse de dificultate: - evenimente ameninţătoare (spitalizare, tratament), boala;

Diagnostic nursing: - stare depresivă datorită spitalizării.

A SE RECREA-independent.

Pacienta croşetează, discută cu celelalte paciente din salon.

A ÎNVĂŢA:- 1/3 dependent:

Manifestări de dependenţă: - cerere de informaţie.

Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaţie.

Diagnostic nursing: - deficit de cunoaştere legat de factorii etiologici, datorită lipsei

surselor de informaţie.

42

EPICRIZA

Bolnava se menţine în spital pe o perioadă de 7 zile cu scopul de a continua

tratamentul în vederea corecturii anemiei posthemoragice, a revenirii apetitului în funcţie de

refacerea mucoasei digestive şi a echilibrului procesului de ingestie, digestie şi eliminare.

Bolnava se externează ameliorat cu următoarele recomandări:

-continuarea tratamentului conform reţetei prescrise de medicul curant;

-repaus absolut;

-regim igieno-dietetic (alimente şi băuturi care să nu fie

-iritante pentru mucoasa gastrică: fără condimente, tocături, prăjeli, cafea;

medicamente iritante pentru mucoasa gastrică: aspirina şi alte antireumatice);

-control periodic la 45 de zile cu control radioscopic.

43

CAZUL NR. 3

CULEGEREA DATELOR

NUME:S.

PRENUME:G.

VÂRSTA: 42 ani.

SEX: B.

ÎNĂLŢIMEA1,75 m.

GREUTATEA: 60 kg.

NAŢIONALITATE: română.

RELIGIA: creştin-ortodox.

PROFESIA: mecanic.

ADRESA:Dr-Tr-Severin

ISTORICUL ÎNGRIJIRII: - pacientul S.G. afirmă că nu a mai fost internat. De

aproximativ şapte săptămâni acuză dureri în epigastru, greţuri, vărsături, scădere în greutate,

astenie, inapetenţă. Se internează pentru investigaţii şi tratament..

DIAGNOSTIC MEDICAL: - Gastrită acută.

ALIMENTAŢIA: - bolnavul S.G. preferă prăjelile, iar băuturile preferate sunt cele

alcoolice.

ELIMINĂRI: - micţiuni fiziologice, tranzit intestinal greoi, vărsături, nu prezintă

transpiraţii semnificative.

ALERGII: - nu prezintă.

VIZITE: - primeşte vizite fără restricţii.

SOMNUL: - doarme 6 ore pe zi.

PROTEZE: - nu prezintă.

ISTORIC SOCIO-CULTURAL: - bolnavul S.G. este căsătorit şi are 3 copii. Lucrează

ca mecanic auto, locuieşte în mediul rural la casă construită din cărămidă. Îşi petrece timpul

liber vizionând emisiuni tv.

OBIŞNUINŢE DE VIAŢĂ ŞI MUNCĂ: bolnavul S.G. nu respectă orarul de masă, iar

alimentaţia este deficitară în ce priveşte calitatea şi cantitatea. Consumă băuturi alcoolice şi

fumează aproximativ 20 de ţigări pe zi. Este comunicativ cu personalul medical şi este

preocupat de boală şi tratament.

44

Boala afectează activitatea:

- cardiacă

- respiratorie

- urinară

- locomotorie

- nutritivă

- senzorială

- alte boli

OSERVAŢII: starea generală a bolnavului este mediocră, tegumente palide şi uscate,

comportamentul este normal;

Pacientul trebuie instruit în legătură cu următoarele examinări:

- analize

- regim

- intervenţie chirurg in caz de nevoie

TRATAMENT:

CLASA NUME DOZA/ZI ADM

Sedativ

Antivomitiv Emeset 1 tb seara oral

Antispastic No spa 3 tb oral

Antiacid gastric Dicarbocalm 3 tb seara oral

Factor vitaminic Vit. C200 6 tb/zi oral

Antivomitiv Metoclopramid 3 tb/zi oral

Tranchilizant Diazepam 1 tb seara oral

EXAMEN CLINIC GENERAL

- tegumente şi mucoase palide

- sistem musculo-adipos slab

- sistem ganglionar limfatic nepalpabil

- sistem osteo-articular integru, articulaţii libere nedureroase

- aparat respirator: torace normal conformat, rare raluri bronşice, 16 respiraţii/minut

45

- aparat cardio-vascular: cord în limite normale, zgomote cardiace ritmice, TA=13/8

mmg, AV=70 b/min.

- aparat digestiv: abdomen suplu, dureros la palpare în epigastru, ficat şi splină în

limite normale, tranzit intestinal greoi.

- aparat uro-genital: loji renale libere, micţiuni fiziologice

- sistem neuro-psihice: ROT normale, orientat temporospaţial.

EXAMEN DE SPECIALITATE: Rx-stomac hipoton cu lichid de hipersecreţie, spasm

piloric.

EXAMEN DE LABORATOR:

Valori reale Valori normale

Ex. Sânge

Glicemie 0,83 mg% 0,80-1,20mg%

Tymol 4,9 UML 2-4 UML

VSH 13 mm/h 18 mm/h

hemoglobina 14,10g% 15g%

hematocrit 47% 46%

leucocite 6000mm 6000-8000mm

neutrofile 62% 60-70%

bezinofile 4% 1-4%

limfocite 34% 25-30%

Ex. Urină

- densitate 1014 1015-1025

- ph acid acid

- albumina absentă absentă

- glucoza absentă absentă

- epitelii şi leucocite rare

46

EVALUAREA PE NEVOI DUPĂ MODELUL

VIRGINEI HENDERSON

A RESPIRA – independent; amplitudine normală R=16 respiraţii/minut.

A-ŞI MENŢINE O BUNĂ POSTURĂ – independent.

Pacientul se deplasează singur pentru satisfacerea nevoilor, neavând nevoie de

susţinere.

A COMUNICA – independent.

Pacientul cooperează cu personalul medical şi cu ceilalţi pacienţi din salon.

A COMUNICA – ¾ dependent.

Manifestări de dependenţă: - efort pentru a voma, inapotenţă.

Surse de dificultate: - durere epigastrică postprandială, ingestie de băuturi alcoolice,

proces inflamator al mucoasei digestive, modificarea integrităţii tubului digestiv.

Diagnostic nursing: - greaţa şi voma după mese datorită modificării integrităţii tubului

digestiv.

E ELIMINA: - ½ dependent.

Manifestări de dependenţă: - greaţă, vărsături, uscăciunea pielii.

Surse de dificultate: - hidratare insuficientă, vărsături.

Diagnostic nursing: - potenţial de deshidratare datorită vărsăturilor.

A DORMI, A SE ODIHNI: - 1/3 dependent.

Manifestări de dependenţă: - ore de somn insuficiente.

Surse de dificultate: - boala, tabagism, durere epigastrică.

Diagnostic nursing: - insomnie datorită durerilor epigastrice.

A SE ÎMBRĂCA, A SE DEZBRĂCA: - independent.

Bolnavul nu necesită ajutor pentru satisfacerea acestei nevoi, este îmbrăcat conform

mediului spitalicesc.

8. A MENŢINE TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE: -

independent. T=36,6 dimineaţa, 36,7 seara.

9. A FI CURAT, A-ŞI PROTEJA TEGUMENTELE: - 1/3 dependent.

Manifestări de dependenţă: - uscăciunea pielii, neglijează igiena corporală.

Surse de dificultate: dezechilibru hidroelectrolitic, slăbiciune.

Diagnostic nursing: - alterarea tegumentelor ş mucoaselor datorită dezechilibrului

hidroelecrolitic.

47

10. A EVITA PERICOLELE: - ½ dependent.

Manifestări de dependenţă: - durere epigastrică, risc hemoragic.

Surse de dificultate: - modificarea integrităţii căilor digestive.

Diagnostic nursing: - durere epigastrică datorită modificării integrităţii căilor

digestive.

11. A ACŢIONA DUPĂ CREDINŢELE ŞI VALORILE SALE: - independent.

Bolnavul este creştin ortodox nepracticant.

12. A FI UTIL, A SE REALIZA: - 1/3 dependent.

Manifestări de dependenţă: - sentiment de inutilitate.

Surse de dificultate: - spitalizare, boală.

Diagnostic nursing: - dificultate de a se realiza datorită spitalizării.

13. A SE RECREA: - independent.

Bolnavul citeşte, ascultă emisiuni radio, vizionează emisiuni tv.

14. A ÎNVĂŢA: - 1/3 dependent.

Manifestări de dependenţă: - cerere de informaţie.

Surse de dificultate: - lipsa surselor de informaţie.

Diagnostic nursing: - insuficienta cunoaştere datorită lipsei surselor de informaţie.

EPICRIZA

Bolnavul internat la data de 3decembrie 2012 se externează în data de 10

decembrie2012, după o spitalizare de 7 zile în stare ameliorată cu următoarele recomandări:

-tratament conform reţetei prescrise de medicul curant;

-regim igieno-dietetic (alimente şi băuturi care să nu fie iritante pentru mucoasa

gastrică: fără condimente, tocături, prăjeli, fără alcool, fără tutun, cafea) şi respectarea unui

orar de masă raţional.

-control periodic după recomandarea medicului (la 30

zile).

48

CAPITOLUL V CONCLUZII

Asistenta medicala va informa si va educa pacientul cu gastrita acuta sa respecte

urmatoarele:

- Sa aiba un regim alimentar echilibrat şi complet, bogat în carne, în verdeţuri, ouă,

lactate, fructe;

- Sa evite consumul de alimente ce pot dauna mucoasei gastrice

- Sa evite administrea de medicamente in surplus

- Sa aiba o igiena orala corecta

- Sa evite stresul si factorii daunatori sistemului nervos

Regim alimentar complet şi bogat, alimentaţie variată şi echilibrată, cu mese fracţionate,

conţinând toate principiile alimentare;

Pacientul cu gastrita acuta va fi dispensarizat, urmand tratamentul medicamentos recomandat

si prezentandu-se la controale clinice si de laborator.

- Repaus la pat in perioadele dureroase cu limitarea eforutlui fizic

- Evitarea consumului de bauturi carbogazoase, cafea, alcool

-Evitarea fumatului si a alimentelor afumate

49

BIBLIOGRAFIE

1. Albu R.M.,” Anatomia şi fiziologia omului” 1987

2. Belaşcu M., “Tratamentul bolilor cronice în medicina internă”, vol. I, Editura Dacia

Cluj-Napoca, 1985

3. Berceanu Şt.,” Hematologie” 1986

4. Borundel C.,”Manual de medicină internă”, Editura Medicală, Bucureşti, 1979

5. Bruckner I., “Medicină interna” 1980

6. Fodor O.,” Medicină internă” , vol. I, Editura Dacia, Cluj-Napoca,1974

7. C. Mozes, “Anatomia şi fiziologia omului” , Editura Corint, Bucureşti 2001

50

51