7„Pitic

ul cu

pove

ºti“

ANDREAS PRINT

Povestile copiilorFraþii Grimm

,

Conform

Programelor

ºcolarede

Limba

ºi Literatura Românã

pentru

Clasele I-VIII

ANDREAS PRINT

Edi

þia

a II

I-a,

rev

ãzut

ã ºi

adã

ugit

ã

Jacob & Wilhelm

GRIMM

Graficã din varianta originalã:„Grimm’s Household

Stories“ - 1853

POVEŞTILECOPIILOR

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a RomânieiGRIMM, FRAÞII

Poveºtile copiilor / Fraþii Grimm. trad. IuliaFeldrihan - Bucureºti: Andreas Print, 2013

ISBN 978-973-8958-51-7I. Feldrihan, Iulia (trad.)

DIFUZOR EXCLUSIV:AGENÞIA DE DIFUZARE DE CARTE

IVO PRINTCalea Griviþei, nr. 158, demisol, sector 1, Bucureºti

Tel./Fax: 021.222.07.67E-mail: ivo_print@yahoo.comSite: www.editura-andreas.ro

TRADUCERE: IULIA FELDRIHAN

Titlul original: „Grimm’s Household Stories“ – 1853

© Editura ANDREAS PRINT, Bucureºti, 2013Toate drepturile asupra acestei ediþii sunt rezervate editurii

Tehnoredactare: Gheorghe DUMITRURedactare: Laura-Ivona DUMITRU

Bun de tipar: 19.02.2013; Coli de tipar: 13

Format: Z6 (16/54x84 cm).

Poveste nevãzutã ºi neauzitã

Cuvânt înainte / 7Albã-ca-Zãpada / 10

Muzicanþii din Bremen / 24Scufiþa Roºie / 31

Casa din pãdure / 36Nalba ºi Rãsura / 45

Cenuºãreasa / 57Omul cu pielea de urs / 68Croitoraºul cel viteaz / 79

Regele muntelui de aur / 92Hänsel ºi Grethel / 104Pasãrea Grifon / 116

Hans cel norocos / 130Cei patru fraþi îndemânatici / 138

Tom degeþelul / 146Paznicii mormântului / 157

Apa vie / 164Moartea în chip de naºã / 176

Fratele Ghiduº / 182Tabel biobibliografic / 201

CUPRINS

Cuvânt înainte

oi fraþi, profesori la Univer -sitatea din Gotingen, filo-zofi eminenþi, autori a

numeroase studii lingvistice de istorie ºi arheo -logie, Jacob Ludwig Grimm ºi Wilhelm Karl Grimm,sunt autorii poveºtilor pe care le prezentãm aici.

Destituiþi din funcþiile lor, ca urmare a unuieve niment politic, cei doi fraþi, înarmaþi cu basto -nul de cãlãtor, au început sã parcurgã Germania,în cãutarea tradiþiilor, legendelor, snoavelor po -pulare, pe care le culegeau de preferinþã dingura neºtiutorilor de carte. Le ascultau povestitede þãrani ºi cumetre bãtrâne în seri lungi, strânºiîn jurul vetrelor sau la ºezãtorile populare întimp ce vârtelniþa se rotea cu zgomot monoton.De asemenea, îi întrebau pe ciobani, pe luntraºisau cântãreþi ambulanþi, pe care-i întâlneau îndrumurile lor. Toate acestea se întâmplau laînceputul secolului al nouãsprezecelea, cândvechile tradiþii îºi pãstrau încã toatã forþa.

7

Roadele culese au fost impresionante ºi în1812 a apãrut primul volum, intitulat „Kinderund Hausmarchen“. Succesul a fost atât de mare,încât un al doilea volum s-a adãugat la primul în1814. Ediþia completã, în trei volume, s-a publi-cat în 1819.

Ceea ce a reprezentat pentru ei doar o des-tindere în afara preocupãrilor lor obiºnuite, unamuzament în momentele dificile ale vieþii, i-afãcut pe cei doi fraþi mult mai cunoscuþi decâtlucrãrile lor aprofundate de jurisprudenþã, isto-rie ºi lexicologie, aducându-le renumele. Pove º -tile fraþilor Grimm s-au rãspândit îndatã în toa tecolþurile lumii, au fost traduse în toate limbile,iar astãzi ele îºi au locul în toate colecþiile des-tinate tinerilor.

Poveºtile se remarcã prin simplitatea limba-jului; autorii n-au avut nicio pretenþie de scrii -tori, ci au reprodus fidel forma sub care ele fuse -serã transmise din generaþie în generaþie. Ast fel,în introducerea cãrþii, ei au adus prinos derecunoºtinþã unei þãrãnci din Niederzwehrn, dela care au ascultat cele mai reuºite dintre pove º -tile care le-au adus faima. Aceste poveºti, dinautentic izvor popular, sub aparenþa lor copi lã -reascã, conþin multe învãþãminte ºi-i încântã nunumai pe copii, ci ºi pe adulþi.

Exemplul fraþilor Grimm a fost urmat aproa -pe pretutindeni, la toate popoarele. Astfel, au

8

fost culese poveºti populare ale triburilor sãl-batice din Africa ºi America, în cãrþi ca „Poveºtizuluse“ ºi multe altele. Se ºtie ce au însemnataceste culegeri, aceste cãutãri pentru erudiþiauniversalã. Dar niciuna nu a egalat-o pe cea a fra -þilor Grimm.

Prin cartea pe care o publicãm, dorim sã ofe -rim tuturor o lecturã agreabilã, atât pentru ceimici, cât ºi pentru cei mari. În acelaºi timp,poveºtile de faþã stimuleazã imaginaþia cititoru-lui, fãrã sã-i altereze spiritul. Cât despre influenþalor moralã, ea se dovedeºte prin faptul cã bineleeste întotdeauna rãsplãtit, iar rãul pedepsit.

ra iarnã ºi fulgi mari dezãpadã cãdeau din cerca un puf. O reginã dis-tinsã ºi frumoasã stãteala o fereastrã deschisã a

palatului ei. Broda ºi, din timp în timp, privea ful -gii ce dansau în aer. Deodatã, din nebãgare de sea -mã, s-a înþepat cu acul la un deget ºi trei picãturi

10

Albã-ca-Zãpada

de sânge au cãzut pe zãpadã. Combinaþia celordouã culori, de alb ºi roºu, era atât de încântã-toare, încadratã de negrul de la rama fe restrei,încât regina ºi-a spus: „Cât de mult mi-aº dori uncopil cu faþa albã ca zãpada ºi obajii ru meni,înconjuratã de pãrul de culoare neagrã!“.

Puþin timp dupã aceea, regina a avut o fetiþã, cuun ten alb strãlucitor ca zãpada, coloratã în obraz deun roºu trandafiriu ºi cu pãrul negru ca abanosul.Fetiþa a cãpãtat numele de Albã ca Zãpada. Darcând a împlinit trei aniºori, regina a murit.

Regele, tatãl fetiþei, s-a cãsãtorit din nou, ºi aluat o prinþesã de o rarã frumuseþe, dar foarte or -golioasã. Ea nu puta suferi cã ar putea exista oaltã femeie mai frumoasã. Avea o oglindãferme catã în care se privea ades, admirându-se.ªi o întreba: „Oglindã, oglinjoarã, cine e cea maifrumoasã din þarã?“.

Ani de-a rândul oglinda i-a rãspuns: „Prin þe -sã, tu eºti cea mai frumoasã“. ªi prinþesa era feri -citã, pentru cã ºtia cã oglinda spunea întot deaunaadevãrul.

În acest timp, Albã ca Zãpada a crescut, fã -cându-se din ce în ce mai frumoasã ºi plinã degraþie. Când a împlinit vârsta de ºapte ani, erade o frumuseþe fãrã seamãn.

Într-o zi, regina, mama ei vitregã, a întrebatdin nou oglinda, dupã obicei: „Oglindã, oglin-joarã, cine e cea mai frumoasã din þarã?“. Dar

11