Frafii Grimm

?. :..,l:rri 't.{'l', iI I"r,::j5; .lF- ir.'{6iir

,$\;\.;"l$h rl\ i"

FRATI GRIMM

POVE$Tr ALESE

in romAneste de,

DAN EAUR

- Editura Herra

Cuprins

Crdiasaalbinelor ...3ScufilaRoqie .....7C6suladinp6dure ......12Lupul qi cei Eapte iezi . . .20Frumoasaadormita .....25Ceiqaptecorbi ...31BabaDochia .....35G0scadeaur -....41Apa vielii . .49Spiriduqii . .62Albd-ca-Z5pada . .. 65Lupulqivulpea ...80Doctorul$tie-Tot ......84Croitoraqulceliste! .....88Prinfulfermecat .......95FrdliorEisurioar6 .....I02Duhul din sticlS . . 114Prichindel ......123Cenuqdreasa ....I34Ceidoifrali. ....147Hiinsel qi Gretel . .198Cum l-a intrecut ariciul pe iepure . . .204Hanscelnorocos... ...210fitdncula cea istea!6 . . .2I9Feciorul de crai qi fata de imptrrat . . .227Celegaptelebede .....244Zdnalacului ....259Cizmele din piele de bivol . . . .267Mireasaceacredincioasd .....275Conduriidomnilelor . . . . . . . . .281

288

CRAIASA ALBINELOR

Au fost odat[ doi feciori de impSrat, care au por-nit sd-qi incerce norocul prin lume, ;i feciorii Sgtia auajuns sI ducf, o via!6 atdt de tic6loasd qi degartS, cEn-au mai avut indrdzneala s6 calce pragul caseipfinteqti.

$i cum trecuse vreme, nu glumd, qi nu venisenici o \.este de la ei, fratele lor mai mic, pe care-l pore-cliserl Prostil6, plecd in cdutarea 1or. Dar cdnd dddu insfdrgit de fralii sdi, aceqtia incepurd s6-qi batd joc deddnsul:

Auz| prostlnacul, s5 cread6 c-o sE popt6 rdzbiprin lume, c6nd noi, mai isteli dec6t el, n-am preafdcut isprav6 mare!

Totugi pornird 1a drum cdteqitrei qi, tot mergdndei a;a, iatd, cd, dddur6 peste un muquroi de furnici. Ceidoi frali mai vdrstnici voird pe dati s6-l surpe ;i s6-lrdscoleascd pentru a vedea cum micile fapturi o vorlua la goan6, insplimdntate de moarte. Dar Prostil5 iiopri, strigdndu-le:

- L6sa{i gdngdniile in pace! N-o sE ingddui sd letulburali liniqtea!

Pornird ei mai departe qi, dupd un cot de deal,dddura peste un lac, pe luciul c6ruia inotau o mullimede ra!e. Cei doi frali mai mari se repezird sI prind6cdteva. cdtare ar fi avut poftd sE le frig5. Dar Prostildse impotrivi qi de data asta:

- Ldsali zburiltoarele in pace! N-o s6 ingldui s[le ucide{i!

Merser5 ei mai departe qi, intr-o bunl zi, numaice nimerirdl6ng[ un roi de albine, aflat intr-o scorbur6de copac. $i avea roiul asta atdtamiere, cI se prelingeape trunchi, de-ai fi zis c6-i un izvoraq... Cei doi fralimai mari iEi puserI in gdnd sd dea foc copacului qi s5in6buge albinele, ca sE poatd lua mierea. Dar ProstilSse impotrivi cu gi mai mult6 tlrie:

- Ldsali albinele in pace! N-o s5 ingddui sI ledali foc!

in cele din urm6, cei trei frali d6dur6 peste unpalat, si avea palatul dsta atdtea grajduri, cdte n-ai figdsit nici inzece palate impdrEtqti. $i-n ele se aflau omullime de cai, to{i din piatr6. C6t despre oameni, nuse zdrea unul, pe nicdieri. Strabaturd ei toate sdlilepalatului gi intr-un sf6rqit se pomenir6 in dreptul uneiuqi zdvordte cu trei lactrte.

$i avea uqa asta o ferestruicl, tbiatd taman lamijloc. Cei trei cbtarl prin ea qi ce crezi cd le fu dat s5vadd? In fundul unei camere se afla un moqneag carestiitea aplecat deasupra unei mese!... Strigard la el odat6, strigard a doua oard, dar moqneagul nu-i auzi.Mai strigard atreia oard, si abia atunci se trezi mo;ul,descuie lacdtele gi se ivi in prag... $i fdrA sE spun6 ovorb6 ii pofti sd se a;eze la o masl inclrcatl cu fel qifel de bundtdfi. Dupd ce mdncar6 qi b6urd dupl poftainimii, moqneagul ii duse in cdte un iatac, ca sd seodihneasc6. Adoua zi,bdtrdnul intrd in odaia celui maimare dintre frali qi, fdcdndu-i semn sd-l urmeze, ilduse p6n6 in dreptul unei mese de piatr6. Pe masa asta

se aflau scrise trei incercdri, care, de-ar fi fost impli-nite ar fi avut darul sE smulgtr palatul de sub putereablesterirului.

Prima incercare gl[suia astfel: ,,Sub covorul demuqchi al pEdurii stau ascunse cele o mie de boabe demdrgdntar ale fiicei impdratului, care toate ffebuieg6site intr-o singurd zi. Dacd,la asfinlitul soarelui valipsi mdcar una dintre ele, cel care s-a incumetat sd lecaute se va preface in stan6 de piatr6!".

Cel mai mare dintre fra{i porni in pddure qi c6utdtoatdzi:ua, dar cAnd fu sd apund soarele, bdg[ de seamdc6. toatd truda i-a fost in zadar qi cI n-a putut sd adunemai mult de-o sut6 de boabe de m6rg6ritar.

$i atunci s-a intdmplat aga cum sta scris pe t6bliamesei: fldcdul s-a prefbcut in stand de piatr6!

in ziua urm[toare igi incerc6 norbcul fratele celmijlociu, dar nici lui nu-i merse mai bine. $i oricdt sestr6dui el, nu fu in stare s6 g6seasc6 mai mult ca douisute de boabe de mlrgdritar.

$i se prefdcu gi el in stan6 de piatr6.Iatd cd-i veni rdndul qi lui Prostild... Se apuc6 el

s5 caute in desimea covorului de mqchi, dar gdsea cuatdta anevoie cdte-un bob de m6rg6ntar, totul mergeaatdt de incet, c6-l cuprinse deznddejdea.

$i cum nu ;tia in ce chip s-o scoatii la cap6t, seaSezd pe o piatrd qi incepu sd p16ng6. $i cum pldngeael aga, numai ce i se infaliqA cr6iasa furnicilor, insolit6de cele cinci mii de slujitoare ale sale. Erau tocmaifumicile pe care fldcdul le scEpase de la pieire. Nutrecu mult ;i micile gdngdnii izbutirl sE adune toate

cele o mie de boabe de mdrgdritar qi fdcurd din ele ogrdmadd bunicic5.

A doua incercare era mult mai grea: trebuia sd fiescoasl din firndul lacului cheia de la iatacul domnifei.

De indat5 ce Prostild ajunse la marginea lacului,se ivi, inotdnd, un cdrd de ra\e. Erau tocmai ralele pecare el le sclpase de la pieire. $i ldsdndu-se in addnc,ele ii aduserd cheia, care zdcea pe fundul mdlos al lac-ului.

Cea de-a treia incercare era insd mai grea: dintrecele trei domnile adormite, flacaul trebuia s-orecunoascd pe cea mai tdndrf, ;i mai frumoas6. Ei, darcum naiba s-o recunoasc5, cdnd semdnau cdtegitrele capicdturile de ap6! Cd doar numai un singur lucru ledeosebea: mai inainte de a fi adormit, fiecare din elegustase ceva dulce - cea mai mare ron!6ise o bucat6 dezahdr, cea mijlocie bluse o ce;cu{I de sirop, iar ceamic6luase o inghiliturd de miere.

,,Ei, acu' sI te vedem pe unde scoli clma;a!" segdndi Prostil6, in sinea lui. $i iatd c& veni ?n zbor oalbin6. Era chiar regina roiului, pe care fl5caul o scd-pase de la pieire. Se roti ea de cdteva ori prin iatac,cerceti pe rdnd buzele celor trei domnile adormite qise aqezd in cele din urml pe gura aceleia care gustasedin miere. $i astfel putu Prostil6 s-o recunoascddintr-o dat6 pe cea mai tdntuL qi mai frumoasd dintredomnile.

$i numaidecdt se risipi vra1a, de parc6 nici n-ar fifost. Castelul se smulse din somnul cel addnc qi toliaceia care fuseserl prefdculi in stanl de piatr6 igir ecdpdtafi, infali garea omeneasc 6.

l

Prostild o lud de nevastl pe cea mai tdndrl qi maifrumoasd dintre domniJe qi, dupS moartea craiului,urcd pe scaunul domnesc. Iar fralii lui mai marisocotir[ cd nici celelalte domnile nu erau chiar delep6dat, qi trlird cu to{ii ani mulfi, in belqug qi fericire.

scuFrTA Ro$rE

.4" fost odat6 o fetip zglobie qi drdgalaqd,pe careo iubea oricine de cum o vedea. Dar mai dragd decdtoricui ii era ea bunicii, care nu qtia ce daruri s6-i maifac6. Odatd, bunica ii d5rui o scufi1A de catifea roqie,qi pentru cf,-i qedea tare bine fetilei gi nici nu mai voias6 poarte altceva pe cap o numird de atunci Scufi1aRogie.

Intr-o zi, maic6-sa ii zise:- Scufi1a Rosie, ia bag6-n coqule{ bucata asta de

cozonac gi sticla asta de vin qi du-le bunicii, cd e bol-navl qi slabita;i bunitdlile astea o si-i ajute sd-gi maivind in puteri. Da' vezi de pleacd mai inainte de-a sel6sa zipqeala ;i cautd de mergi frumos gi sd nu teaba{i din drum; altfel, cine gtie, de alergi, ai putea sdcazi qi sd spargi sticla, qi atunci bunicufa cu ce o sd semai aleag6? Iar cdnd o fi sd intri in casd, nu uita s6-idai bunicii ,,bun6 diminea{a" qivezi sd nu inceapd a-!iumbla ochii prin toate ungherele!...