TIACOB.

gan

m6niei

Viorica S. Constantinescu. -

I

1978-606-8982-73-7

n" Gimms Miirchenrflonal, pentru prezenta edife

:afionallducaional Iaqi, 2019

lai.l - 7001?1

rtei cdr.ti, fdrd acordul Editurii,rformitate cu Legea ft.8/1996.

I

FRATII CRIMM

A fost odate...BdtrAna din pddure

Traducere din limba germana

de Viorica S. COIISTANTII\iESC{J*

llu-lra'ti ,le (ilr iu PL {LA

E.iitie ingrijiia dr. l.aura CATRI\;ESCU

mEts

6ffiErrcAFoN r

stemat fie el de mii de ori!in pim6nt cu atAta ciudd,*angul, 9i-l rupse t:r doue.lefului furios cd i s-a aflat

CuprinsBdtrAna din pddure / 5

Frumoasa din pddurea adorrnitd / 8

Cei trei tuali / 12

Dracul 9i bunica lui / 15

Ferdinand cel credincios, Ferdinand cel necredincios / 21

Cuptorul de fier / 28

Torcdtoarea cea lenegd / 35

Frumoasa Catrinel si Pif Paf Poltrie / 38

Vulpea 9i calul / 40

Pantofii cu gduri ?n talpd / 42

Cei gase slujitori / 47

Omul de fier / 57

Cele trei printese negre / 68

Knoist 9i cei trei hi ailtti / 72

Fata din Brakel / 73

Slugile / 74

ll

^5-

Mieluttr gi pestigorul / 76

Albd-ca-Zipada / 79

Muntele Semsi / 90

Cilitoria / 93

Migirusul / 96

Ondina / 101

Iepurele 9i ariciul / 107

Fiul, nerecunosc ittor / \12

Ploaia de stele / 113

Sfecla / tt5

Grinda cocosului / 119

Bitrdna cersetoare / 121

Copt si riscopt / 122

Animalele Don.rnr-rlui 9i anjmalele Diavoluh-ri / 124

Cei doisprezece servitori lenegti / 126

Ciobinastrl / 130

Helerii furali / 132

Cum si-fi cauli o nevasti / 134

Ce luneci pe jos / 135

RAndunelul si puisorii ld / 136

Jara mincinosilor sau lumea pe clos / 140

Povestile mincinoase ale lui Dithmar / 142

tul / 76

r/79

/q)B

96

n

1/ LA7

$/172

| 1.13

t

i/119

e/121

| 122

He Diavolului / 124

ilenesn / 126

r30

732

asta / 134

/ 73s

ii lui / 136

ea pe dos / 140

iDitln:tar / 1,42

Heinz cel ieneg / 143

Poveste-ghicitoare / 147

Spiridugul Rumpelstilzehen / 148

Bitrena din pidure

ntr*ru*#ru::;n:ru:;***ipe stdpAni, prddari totul, dar slujnica scdpd ca prin minune,cdci, rdsturn6nd tAlharii caleagca, ea cdzuse 9i se ascunsese

dupd un copac. Cdnd tAlharii erau deja departe, slujnica se

apropie de caleaqcd, vizu nenorocirea 9i lncepu sd plAng5:

- Vai de mine, ce mi fac, nu gtiu cum si ies din pddureaasta unde pare cd nu locuiegte niciun suflet de om. Nu-mirdmAne decAt sd fldmAnzesc Ai sd mor.

Cercetd ea imprejurimile, cdutd un drum, dar nu gisi nici-unul. Cdtre seard se agezd sub un copac, se rugd lui Dumnezeu

9i se hotiri sd rdmdnd acolo, indiferent ce s-ar fi lntAmplat.Dar nu trecu multd vreme gi vdzu o porumbild cu o cheitd

de aur in cioc. Porumbila coborl din zbor, ii puse cheila inmAnd gi-i zise:

- Vezi colo un copac mare? in el este un pildlel a cdruiugd poate fi deschisd cu cheila asta; acolo vei gisi de mdncarepe sdturate 9i nici de sete n-ai sd suferi.

Atunci ea se duse la copac, deschise uga de la palat si gdsiinduntru lapte intr-un castron gi pAine albd; mAncd ce mAnci,pAnd se sdturd. ,,Acu-i ora cAnd se culcd si gdinile mele de

acasi", se gandi ea, ,,gi eL1 sunL asa cle obositil Ce binc ar.fi dacd.rs avea patul nteu, nr-as culca si cu,,. Si oftd trist;i. Llar diu nouapirrr polurnbila irr zbor- gi-i ac.[ise a]tai chelti iu cioc, zicAndu_i:

- Deschicl-e ustr palatulr-ri gi vei gdsi un pat nroalc si frumos.Asa 9i ficn. se rug;i si multumi Eunului Dunrnczeu, se itr_

tinse apoi pe pat si aclor mi. Dimineala apdru iar porunrbifa,ii didu cireila dc aur si-i zise:

- Deschicle usa palatr,rlui si vei gisi intr_o inceipere haine.A9a ficu si gisi h.rine minunat lucrate din {i,r c1e a r,rl si

pietre prelio.rse, cum numai o printesi ar fi ptrtut si aibd.Multi r.r'eme trii slujnicuta la palatul clin copac. porumbrta

vene;r zilnic si se ingrijea de toate cele si arstfel, ea duce.r oviat.l Iinigtitii 9i era r.nuitumiti.

Odatd insi porumbif.r o intrebi:

- Vrei sir-mi faci 9i mic o pldcere?

- (-urn -J nu. (u rrrare l.ur urie, ra>pun*e [lla.Atunci porurubiia zise:

- Vreau si te duc la o cdsufd: tu si intri acolo, iar in mijlo_cul incdpelii, lAngi sobi, r,ei vedea, o iemeie biirAnd car.e_ti

vz1 spune buui ziua. Tu nu cumva sd-i rdspr,rnzi, orice !i_ar.spune, ci sd mergi spre dreapta, la o usi, s-o dcschizi si veid;r de o n-rasd plini cu inele de tot felul; pr.intre ele sunt unelecu pietre pretioase, lasd-le acolo si cauti unul foarte modestcare trebuie sd fie pe undeva pe declesupt si si mi-l aciuci cAtmai lepecie cu putinti.

Fata merse la cisuti, cleschise usa gi intri induntru; acoloera o bitrdnd cate ficu ochii mar:i cAnd o vdzu si_i zise:

- Bulid ziua, copila rneal

Slujnicr-rfa nu-l rdspunse si mersc c-lircct spr.e uga cl,in cireaptar.

- incofi o? sh.igi bitr.Ana 9i o apucii zclravin dc fusti, nimeninu are voie sA intre acolo dacd nu doresc eu asta.

le obositd! Ce bine ar fi daci". $i oftd trist5. Dar din nouiltd chei.td in cioc, zicAndu-i:

;isi un pat moale gi {rumos.Bunului Dumnezeu, se in-reala apdru iar porumbila,

gdsi intr-o incdpere haine.,t lucrate din fir de aur gi

rlesd ar fi putut sd aibd.

Llatul din copac. Porumbita: cele gi astfel, ea ducea o

re?

, rdspunse fata.

L sd intri acolo, iar in mijlo-a, o femeie b5ftane care-lia si-i rdspunzi, orice fi-arr o u95, s-o deschizi gi veielul; printre ele sunt unele

cauti unul foarte modestdesupt 9i sd mil aduci cAt

sa si intrd induntru; acolo

:And o vdzu gi-i zise:

direct spre uga din dreapta.

i zdravdn de fust5, nimenilotesc eu asta.

Dar fata nu scoase o vorbd, scdpd din mAinile bdtrdnei, se

duse la ugd, o deschise gi intrd in camera cu pricina. Acolo,pe mase/ era o grimadd de inele care striluceau de-fi luauochii; ea cdutd printre ele unul modes! ir:rsd nu gAsi. Dar cumtot cduta ea a9a, o vdzu pe bdtrAnd ci vrea sd plece cu o coliviein mAni. Se lud dupd ea, ii smulse colivia din mdnd 9i, cAndprivi induntru, vdzu o pasdre care avea un inel foarte simpluin cioc. il lud gi fugi bucuroasd din casd, agteptdnd ca porum-bita sd vinX sd-l ia, dar nu veni.

Atunci se agezd sub un copac ai incepu s-o agtepte. Darcum stitea gi agtepta, copacul se incovoie gi crengile sale se

aplecard spre pAmAnt 9i o prinserd de jur-impreiur ca nigte

brafe. $i cAnd se uitd ea mai bine, vizu un tAndr frumos care

o imbrdjiga gi o sdruta cu foc, zicAndu-i:

- Tu m-ai salvat de vraje. Baba m-a prefdcut in copac 9i,in zilele cAt am avut inelul, eram un porumbel alb; dar atata

vreme cAt ea stdpanea inelul, nu puteam sd-mi redob6ndesc

inf dligarea omeneascd.

Nu numai el, ci gi servitorii gi caii lor erau transformati incopaci. Acum toli fuseserd eliberali de vrajd gi-l agteptau.

Apoi plecard spre regatul tAndrului, cdci acesta era unprinf, 9i acolo se cesetorire 9i triird o viald fericitd pAnd laadanci beftaneli.

ffirwsaaffiffisffi dxxe

:il.:i.!ll:, i:a;tiii{: ,,ii],t-r,'lli, ii;;;:r:i ;_in l:Ee st ,:t leLl:i.Li:L.aiil:z I cel rr r'r'r i t:,: ,r,; r: z , :

- {-1.: tir,c :ir- Ii , i;;, :1 aut :.i.,ri:-a, l; rru. i: ,t tutili L);ir i-r L.r

lr se tr.islei: ni L,i i-t r I r-.i l.

ft ii-t't;ll n la i r-l:,iit aal, ari;i ii, ;:il:t ij ;etalrti se -cr-;:ii;r, lr i:riitsr u iiisirii eiirr :rpi lte its,,i.ii...lc iir.i s,.-.r"e r,-;i 9i-i:iisc:

- Drlr-itrla'ta se.i.iir irrtlel.ii;il Jrt.tinie r_].-."r:f;.r._i.inul, i.cinagie o fe tiiii.

9i otsa r:.rm a spus broscuiar asa s_;l si ir.,tiltp1ai. ile.giru,iriscri r-. fciit;i aa1.e eri: at.lt de iir_u.r-io;rs.:",,.:i;.eg,.:ir-ri ru,i r7g1i,;1s;i crear-Li ,.tl- .,,ede si prr._-tati L) t.rr e serbirL. hr il., 1; pilat nrin!lnai neai-nLrri 9i crlioscuii, dar.si nisie -urr.siioal:e; irr res,r-rLtlaceia ei:au trei:;pr-ezecc ursitoare, 11.rr" la paiai erarr r_uina:iiclouisprezece farfLrr.ii, asa ci una riimase acasd imbufnatd.

l'eh'ecerea fu cu mare fast si, crind toate se sfArsirii, ursitoareleo i:oplegiri pc fetiti cu darurile lor: una cu vir.tute, alta cufrumusele, alta cu bog.itie si tot asa mai departe, cu tot ce-i nrarbun pe lume. CAnd cea cle-a unsprezecea tocmai i9i prezentadarul, intrd a lreisprezer-ea. Ea voia sir se r.izbunc ci nu {usesc

n dindormiti

au rm rege gi o regind care

Yea gi noi un copill Dar nu

rcgina se rilda o broscutdn s-i-i zise:

rainte de a sf6rgi anul, vei

a s-a si intAmplat. Reginarnd, ca regelui nu-i venear serbare. Invitd Ia palat nui nigte ursitoare; in regatuI, dar Ia palat erau numaiimase acasi imbufnatd.toab se sfargira ursitoarele

)r: urvr cu virtute, alta cunrai departe, cu tot ce-i maiezecea tocmai igi prezentasi se rdzbune cd nu fusese

invitati 9i, fdrd a saluta pe careva sau a privi ln jur, strigd cuglas tare:

- CAnd prinfesa va implini cincisprezece ani, se va in_tepa

intr-un fus gi va muri.Curtenii s-au inspiimAntat cu tofii 9i atunci a intrat gi a

doudsprezecea ursitoare, care incd nu-i ddruise nimicprinfesei. Dar, cum nu putea sd ia inapoi blestemul ursitoareirele, ci doar sd-l lmblAnzeascd, a spus:

- Prinfesa nu va muri, ci va cddea intr-un somn ad6nc deo sutd de ani...

Regele, care voia sd-gi fereascd de nenorociri copila, diduporunci sA fie ascunse toate fusele din regat.

Prezicerile celorlalte ursitoare se lmplinird: fata era din ce

in ce mai frumoasd, prietenoasd, bund, inleleaptd gi aga de

plind de cahtefile cele mai alese, cd cine o vedea, o gi indrigea.S-a int6mplat ca in zira ln care printesa implinea cinci-

sprezece ani, regele gi regina sd plece din palat si ea sd rdmAnisingurd. Incepu sd umble peste tot, s; cerceteze toate camerele

palatului, pAnd ajunse la turnul cel inalt. Urcd scara lui strAmtX

gi, sus de tot, didu de o ugd micd. in lacdt era o cheild ruginitdgi, cAnd o intoarse, uga se dddu in ldfuri gi ea vdzu, in acea

incdpere, o bdtrdnd cu un fus pe care punea un fir gi-l torcea.

- Bund ziua, bunicufo, zise prinJesa, dar ce faci acolo?

- Torc, fata mea, torc! 9i cldtine din cap.

- Ce-i dla care se invArtegte aga de nostim? firtrebd prinlesagi puse mAna pe fus vrAnd gi ea sd toarc6. indatd ce atinsefusul, se implini prezicerea ursitoarei celei rele: {ata se inlepdin deget. Iar ln clipa cAnd simli intepdtura, cdzu pe patul care

era in lncdperea aceea gi adormi. Dar nu numai ea adormi, citot ce era tr palat: regele gi regina, care firtre timp se intorseserd

acasd, slujitorii" oaspefii, ba chiar 9i caii din grajd, cAinii de

vAndtoare, porumbeii de pe acoperig, mugtele de pe perefi,

focul care ardea in sobd se stinse, friptura nu se mai rumeni,iar bucdtarul, care tocmai il apucase de chici pe ajutorul luipentru cei ficuse o poznd, adormi si el in pozitie de luptdimpreund cu bdiatul. Ba chiar gi vAntul se potoli, iar frunzelecopacilor incetard si se mai mi9te. pddurea intreagd Iu cuf un_dati intr-un somn adAnc. imprejurul palatului crescurd tufede mdrbcini, care de 1a an la an deveneau tot mai inalte, pan)c6nd ndpddird cu totul palatul, de nu se mai vedea nimic dine1, nici mdcar steagul de pe tur1d.

Prin imprejurimi incepu sd se audd tot mai des povestin_du-se despre ,,Frumoasa din pddurea adormiti,,, cum fusesenumiti prinfesa, aga cd mereu veneau tineri care se incumetausi pitrur-rd;i prin hdtigul spinos, incercAnd sd ajungi 1a turnulpalatului unde se afla fata. Dar nu era cu putinld sd inaintezeprea mult din cauza spiniior ce-i cuprindeau ca si cum ar fiavut mdini gi tinerii rirnAneau acolo 9i apoi mureau in chi_nur i groaznice.

Dupd multi ani, sosi un tandr prin! in !ara aceea adormitdsi auzi gi e1 povestea pe care i,o spuse un bdtrAn: despre palat,despre fiica de rege neasemuit de frumoasi, despre miriciniicare cuprindeau totul. Ba chiar ii spuse cd trecuserd o sutd deani de cAnd Frumoasa din pidurea adorrnitd stitea acolo sidormea in turn si tot ce linea de palat era cufundat intr_unsornn adAnc. El gtia povestea de 1a bunicui lui; iar acesta dela bunicul 1ui si asa mai departe. ii mai spuse cd de_a lungultimpului mulli printi voiserd si stribati miricinii, dar cd_gigisiscra sfa rsitu I ilttre spin,.

TAndrul nu se sperie, dimpotrivi, spuse:

- Eu nu mi tem de moarte, vreau s_o vdd pe Frumoasadin pddurea dormiti.

BitrAnul didu siJ opreascd, dar prinlul nici nu vru si audd.

10

fuiptura nu se mai rumeni,Lse de chicd pe ajutorul luif 9i el ln pozilie de luptdintul se potoli, iar frunzelePidurea intreagi fu cufun-rut palatului crescuri tufereneau tot mai inalte, pAnd

nu se urai vedea nimic din

rudi tot mai des povestin-rea adormiti", cum fusese

au tineri c:re se incumetau:erc6rd sd ajungd la tumulera cu putintd si inainteze

xprindeau ca gi cum ar fiolo 9i apoi mureau in chi-

rint in trra aceea adormitdse un batr6n: despre palat,runroasd, despre mdrdciniituse cA tecuserd o suti de

a adormita stitea acolo 9inlat era cufundat intr-unr bunicul lui; iar acesta de

i mai spuse cd de-a lungulrdbati mdrdcinii, dar cd-gi

'i, spuse:

€au rc vdd pe Frumoasa

prinhrl nici nu vm si audd.

Tocmai se implinea o sutd de ani gi sosise ziua in care prin-

fesa ar fi ftebuit, dupd cele prezise de ursitoare, si se trezeascd.

CAnd se apropie de mirdcini, prinful vdzu nigte flori uriage

care se dideau Ia o parte ldsAndu-l sd treacd nestingherit; iardupd ce trecea, in urma lui se inchidea calea 9i apdrea un zidde verdea!5 prin care nu se mai putea petrunde. Aiuns lapalal, vdzu caii, cdinii, porumbeii, slujitorii, oaspefii, pe rege

9i pe reginX dormind cu tofii. PAnd 9i slujnica dormea cu uncocog negru in mAini pe care voise sd-l jumuleascd. Merse maideparte, ajunse la turn gi deschise uga de la cdmdrula undedormea Frumoasa din pddurea adormite: era intinse pe pat,pdrul de aur i se revdrsa in valuri galbene gi era aga de minu-nati ce nu-si putea lua ochii de la ea. Se apleci, intr-un tdrziu,gi o serute. $i cum o atinse cu buzele, prinlesa se trezi gi privisurAzdnd spre el:

- Ce mult am dormit! zise ea.

Apoi coborArd amAndoi din turn gi atunci regele gi regina,

curtenii mugtele de pe perefi, bucetarul si ajutorul lui, slujnicagi cocogul, caii, cAinii, porumbeii incepurd si se trezeascd,

focul incepu sd ardd, mancarea sd fiarbd in oale, carnea sd se

rumeneasci, bucdtarul ii arse ajutorului cAteva palme zdra-vene, iar slujnica termind de jumulit cocogul.

$i se fdcu nuntd mare, iar frumoasa 9i prinlul au trdit mulliani fericifi.

Cei trei fratit

ra odai;i u11 om care:it,e;l trei fii si nicio altd:rveredeceit casa in care locui:ru.Acu', fiecare diirLre e i :rr fi rrrui si mogtene;rscd r-1upi

nroartea tatilui casa, dai.iatdj ii iubea [a fel pe toti 9i nu stiace si faci, si r"ru-i supere cunlva. Si vAndir c;,,sa, nu vcia, pentrucd o nr.oqtenise de la piriniii lui, Cegi asa ar fi putut s;i iurpariibanii in mod egal fiilor. Iui.

5e gArrdi e1 ce se gAnrli si-i veni in minte un plan; cle aceeaii clrcrn,i pe cci lrr'i rii .r le zi.e:

- h,lergetl in lurne si itrcercati si invitali c;ite o meset.ie,c6nd vi r.efi intoarce, acela dintre voi care se va tlorrecli celmai nlicc.pni, r'a prir ni casa cai rno3tenire.

Fiii iui fur-i:. mul!umiti 9i pleca-ri s;:, irrvete cAte o rneserie:pr"imul vru si derrird potc.)l/ar, al doiiea birbier si al h"eiicar.n.iestiLi ?n scrimd. StabilirS un L'rirr-p anuiLe c6nd sd se intca-icA;Lcasai gi a,ooi plccar-5 ln iume. Se intAnrpi.i ca, fiecare ijintre eis:i-si giseascd urr mest€r foar,ie bur-r uncle sir invele meserie.Potcol,arr,Ll polrovea caii r:ggslul si se giitrtl-e;: ii,: sireai iui.,,Act nu-ii lipsegie r,lecAt sd der.ii siipinui casei,,. Bir.bierult'delea nurnai bdrbi c1e liobili .rrestiii si de act_-ea se gAnrlea cdiui i s-al cuvcni, pe drepl., c.;_s;r. Cel cu scriura prirnise ciejarc;ilevai loviLuri, rlar stlingea Cin clinti si i1u -cpune.r nimic,.tic:

12