A IACOB. FRATII GRIMM

€an

ffi

Ilhi:a S- Caslantinescu

-GlM?&tb8982618

vfu,Hnt{,lpru Fe2en1a s611i.

F*4t?t''n9I;-n2r

riff,ft--dul Editurii,traralle m-8/1996.

A fost odat5...$oarecele gi pisica prieteni

Traducere din limba germand

de Viorica S. CONSTANTINESCU

Ilustrafii de Silviu PUICA

Edifie ingrijitn de Livia IACOB

6ffiffimucATtoNAt

ga, afard. in a treia noapte,leranja nimeni, se culci ininfiguratd in mantia ei 9ifnirul a adormit, lncepuspunde prin vis, a9a cumreaz gi cu mintea limpedeil intrebe:

amnd asta?

Ll otrivit gi din asta i s-a

mai inseamnd?ari care s-au ospdtat din

rinlesa a dat sd plece, darnantie, lncAt ea a hebuit

ghicit ghicitoarea 9i i-aori ai curlii ca sd-l con-mAna ei. Prinlul insi ceru

furisat in camera mea gidezlegat ghicitoarea.

le-i adevdrat ce zici.antii, a slujnicei, a came-ii vdzurd mantia cenugie, ziser6:

rodati cu aur gi argint gi, voastri!

Cuprinspoarecele Ei pisica/ 5

Regele-broasci sau Heiruich cel cu inima ferecati/ 9

Pruncul Maicii Domnului/ 15

Lupul 9i cei gapte iezi / 23

Povestea celui care a plecat in lume ca si invele c e-i fuica / 27

O afacere buni/ 39

Un muzicant ciudat/ 45

Cei doisprezece ftali / 49

Iohan cel credincios / 57

$arJ.atanti / 67

Cei hei pitici dinpi&te/ 7l

Cele trei torcitoare / 79

Cele trei frunze ale garpelui / 83

garpele albl 89

Paiul, cirbunele 9i boaba de fasole/ 95

Pescarul gi nevastalui / 97

Frifiorul gi surioara / 109

Croitoragul celviteaz / 119

Ghicitoarea/ 129

)

)

$oarecele 9i pisicadatd, o pisici a {dcut cunogtinti cu un goarece ciruia i-aspus cAte in lunX gi-n stele despre iubirea gi prieteniape care ar nutri-o fafd de el, incAt goarecele a sfArgit

prin a se invoi sd locuiascd in aceeagi casd cu ea gi sd pomeascdimpreund niscaiva aJaceri. lnfr-o zi, pisica i-a spus goarecelui:

- $tii, ar cam trebui sd ne aprovizionim pentru iarnd cude-ale gurii, altfel vom fldmAnzi amdndoi. Mai ales tu, gori-celule, dacd ai sd umbli peste tot dupi mAncare, pofi nimeriintr-o capcani.

$oarecele s-a invoit sd urmeze sfatul cel bun al pisicii gi aucumpdrat impreund o oald cu unturd. Dar unde s-o puni? incele din urmd, dupi ce au cumpdnit bine lucrurile, pisica i-aspus tovardgului ei:

- Locul cel mai bun unde am putea pune oala noashi estebiserica, de acolo nimeni nu se g6ndegte sd fure ceva. O punemchiar sub altar gi nu ne vom atinge de ea decAt la mare nevoie.

Zis 9i fdcut, oala a fost pusd fiT cel mai sigur loc cu putinJd.N-a trecut insd mult timp gi pisicii a inceput sd-i fie poftd

de unturd. inft-o zi, i-a spus goricelului:

- Tocmai voiam sd-!i spun, dragd goricelule, ci o veri-qoard de-a mea a niscut de curdnd un motinel alb cu pete

negre gi ar vrea ca eu sd-i fiu nagd. Aqa cd plec azi si te las petine sd ai grijd de casd.

- Cum sd nu, a rdspuns goarecele, mergi cu Dumnezeu,iar dacd va fi ceva bun de mAncare, gAndeste-te 9i la mine. $idin vinul dulce de la cumetrie ag vrea sd-mi aduci un pic.

Nimic nu era adevdrat insd din ceea ce-i spusese pisica: nuavea nicio verigoard gi nici nu fusese rugatd sd-i boteze odrasla.De fapt, ea s-a dus direct la bisericd, s-a furigat lAngd oala cuuntura de sub altar gi a inceput sd tipdie cu ldcomie pojghilade deasupra. Apoi a fdcut o plimbare pe acoperigul cAtorvacase din ora9, gi-a ales un loc potrivit, s-a intins la soare gi, decAte ori igi aducea aminte de untura din oald, se lingea satis-fdcutd pe mustdti. Abia la cdderea serii s-a intors acasd.

- Bine-ai venit, a spus soarecele, sper cd ai avut o zifrumoasd.

- A fost pldcut, a rdspuns scurt pisica.- $i ce nume i-ati dat motdnelului? a mai intrebat goarecele.- Linge-pojghiyd, ii replicd ea sec.- Linge-pojghiyd, a strigat soarecele, bravo, imi pare un

nume deosebit. E obisnuit in familia voastrd?

- Tot ce pot sd-ti spun este cd nu-i mai rdu decAt Ho!-de- firi*mituri, cum cred cd-i cheamd pe finii tdi.

Nu la mult timp dupd aceea, pisicii i s-a fdcut din nou poftdde unturd.

- Rogu-te , fribun, i-a zis ea goricelului, gi ai grijd de casd,pentru cd am fost iardgi rugatd sd botez un motdnel cu uncercule! alb in jurul gdtului, gi nu pot cu niciun chip sd refuz.

Cumsecade ca gi data trecutd, goarecele s-a invoit din nousd rdmAnd acasd. Pisica insd a luat-o de-a dreptul pe ziduloragului spre bisericd gi acolo a infulecat o jumdtate din un-tura din oald. ,,Nimic nu-i mai gustos decAt ceea ce mdnAnci

-\sa cd plec azi gi te las pe

ele, mergi cu Dumnezeu,, gAndegte-te gi la mine. $irea sd-mi aduci un pic.eea ce-i spusese pisica: nurugatd sd-i boteze odrasla.i. s-a furigat lAngd oala cuLipaie cu ldcomie pojghilaare pe acoperigul cAtorvait, s-a intins la soare qi, del din oald, se lingea satis-erii s-a intors acasd.ele, sper cd ai avut o zi

pisica.

i? a mai inhebat goarecele.

:cele, bravo, imi pare una r-oastrd?

mai rdu decdt Ho!-de- firi-ii tai.ii i s-a fdcut din nou poftd

:elului, 9i ai grijd de casd,botez un motdnel cu unrt cu niciun chip sd reiuz.rrecele s-a invoit din nou-o de-a dreptul pe zidulrlecat o jumdtate din un-rs decAt ceea ce mdnAnci

de unul singur", igi spunea in sinea ei, sdtuld gi mullumitd deisprava din ziua aceea. CAnd veni acasd, goarecele o intreb5:

- Ce nume de botez i-a!i dat motdnelului?- jumdtate-s-a-dus!

- Ce spui? N-am auzit in viala mea de un nume ca dsta;pariez cd nici in calendar nu-i de gdsit, zise goarecele cu mi-rare,ldrd a primi insd alt rdspuns...

Nu dupd multi vreme pisicii iar ii ldsa gura apd cAnd segAndea la oala de sub altar.

- Lucrurile bune sunt intotdeauna trei, i-a spus ea goare-celui, de aceea trebuie sd fiu din nou nagd, de data asta la unmotdnel in intregime negru 9i cu ldbufe albe. in rest, nu areniciun fir de pdr alb pe tot corpul, dsta-i mare lucru la noi, agaceva se nagte numai la trei ani o datd. Md 1a9i sd plec, nu-i aga?

- Linge-pojghild, Jumdtate-s-a-dus, rdspunse soarecele,sunt nume ciudate care md fac tot mai bdnuitor.

- Se stai acasd, tu, cu pielea ta gri-inchis gi cu codila p5-roasi, gi sd-!i faci in voie toanele, fdrd, griji, ce pldcere maimare vrei? ii replicd pisica si plecd.

: ,.In lipsa ei, goarecele a pus casa la punct, ?n timp ce tovardga

lui cea lacomd mAnca din oald tot, fdrd, sd lase nici urmd deunturd. ,,Abia cAnd termini totul de mAncat te linigtestT",igispunea pisica in gAnd gi, situld si grasd, se intoarse noapteaacasd. $oarecele o intrebd de indatd, ca de obicei, despre nu-

mele motdnelului nou-ndscut:

- Nu cred cd are sd-1i placd,, e MAncat-cu-totul.- MAncat-cu-totul? se miri soarecele, apoi Ssta chiar c5-mi

pare un nume suspect, zdu c6, nu mi l-ag fi putut imagina. Cepoate sd insemne asta? Apoi, cldtinAnd din cap, se cuibdri lalocul lui gi se culcd.

De aici incolo nimeni n-a rnai invitat pisica sd boteze. Apoia venit iarna gi, cum pe afardnu mai era nimic de gdsit, goa_recele gi-a amintit de oala cu unturd gi i-a spus pisicii:

- Ia hai, dragd pisicd, sd mergem la oala noastrd cu grdsimepe care am pus-o la pdstrare, cd tare bine ne mai prinde acum.

- Fdrd doar gi poate, a rdspuns pisica, o sd-!i pard si maigustoasd cdnd o sd-!i scoti afardlimbuld gi o sd vezi ce ger e.

Au plecat impreund gi au ajuns la locul unde era oala, darau gdsit-o goald.

- Ah, a strigat soarecele, acum pricep eu ce s-a intdmplat.Acum abia md dumiresc ce fel de tovardg imi egti. Ai infulecatsingurd toatd untura cdnd te tot cumetreai, mai intai pojghita,apoi jumdtate, apoi...

- Dacd nu taci, acugi te mdnAnc si pe tine cu totul, s-ardstit tovardga lui.

Bietul goricel a dat sd fugd speriat, dar pisica a fdcut un saltspre el, l-a prins in gheare si apoi l-a inghilit.

- Ce sd-i faci, a mai spus ea, asta-i viala!

vitat pisica sd boteze. Apoirai era nimic de gdsit, soa-ri si i-a spus pisicii:r la oala noastrd cu grdsimel bing n. m.i trinde acum., Lrisica, o sd-fi pard si mai:rbuta 5i o s; vezi ce ger e.-a locul unde era oala, dar

-':'icepr eu ce s-a intAmplat.', aris imi esti. Ai infulecat:relreai, mai intAi pojghi!a,

:r: sr pe tine cu totul, s-a

i, .lar pisica a ficut un salta inghitit.a-i r-iafa!

Regele-broascisau Heinrich

cel cu inima ferecati

emult, tare demult, pe vremea cAnd dorinleleoamenilor se implineau indatd ce 9i le puneau, trdiaun rege care avea trei fete frumoase. Mezina insd era

aga de frumoasd, cd si soarele care vdzuse atAt de multe seminuna de cAte ori ii lumina fa!a.

in preajma palatului se afla o pddure intunecoasd, iar inpddure, sub un tei bdtrAn, o fAntAnd. Vara, in zilele foarte cdl-duroase, mezina se ducea adesea ca sd se rdcoreascd in pi-dure gi stdtea pe marginea fAntAnii. CAnd se plictisea, incepeasd se joace cu o biluld de aur, jucdria ei cea mai dragi, pe careo arunca in aer 9i apoi o prindea din nou.

intr-o zi ins5, s-a intAmplat cd, aruncAnd ea bilula in sus,n-a putut s-o mai prindd in palmele-i delicate; bilula a cizutpe pdmdnt, a inceput sd se rostogoleascd 9i a nimerit in apafAntAnii. Mica prinjesd a urmdrit-o dispdrAnd in apd, dar n-aputut face nimic, pentru ci apa era aga de adAncd, incAt nu ise zirea fundul. Disperatd, a inceput sd plAngd. PlAngea din ce

in ce mai tare, de pdrea cd nimic n-ar fi putut s-o domoleascd.$i cum pldngea ea aga, a auzlt deodatd o voce care-i spunea:

- Ce-ai pdfit, printesd? De ce plAngi aga de tare cd le e mildpietrelor de tine cAnd te aud cum te vdicdresti?

Prinlesa privi in jur sd vadd de unde putea sd vind voceagi zdri un broscoi ce-si scosese capul mare gi urAt din apd.

- A, tu erai, bdtrAne Pui-de-baltdt spuse ea. plAng pentrucd mi-a cdzutin fAntAnd bilula de aur.

- Linistegte-te gi nu mai plAnge, i-a zis broscoiul, eu potsd-ti aduc jucdria din adAncul apei. Dar tu ce-mi dai in schimb?

- Ce vrei, brosculo drag5, i-a rdspuns ea, hainele mele,perlele si pietrele prelioase, chiar gi coroana de aur pe care oport pe cap.

- Nu md intereseazd nici hainele, nici perlele si pietreletale prefioase, gi nici coroana ta de aur; dacd tu te invoiegti sdmd iubesti, sd md faci prietenul tiu de joacd, sd md primegtila masd aldturi de tine, sd md lagi sd mdnAnc din farfurioarata de aur, sd beau din cupa din care bei gi tu, sd dorm impre-und cu tine in pdtulul tdu, dacd promiti toate astea, atunci euvoi cobori in adAncul apei ca sd-ti aduc inapoi bilula de aur.

- Cum sd nu, ili promit cd voi face tot ce-mi ceri, numaisd-mi aduci bilula inapoi.

Dar in sinea ei igi zicea: ,,Ce tot pdldvrdgegte broscoiul dstaprost, doar el std in apd gi ordcdiegte cu ai lui, cum ar puteasd fie el tovardgul meu de joacd?"

Broscoiul si-a linut fdgdduiala, abdgat de indatd capul subapd, s-a scufundat in adAnc gi, cAt ai clipi din ochi, s-a intors cubilula de aur in gurd, a inotat spre marginea fAntAnii gi a arun-cat-o in iarbd. Foarte bucuroasd cd gi-a recdpdtat jucdria indrd-gitd, printesa a luat-o repede si a inceput sd fugd spre palat.

- Hei, asteaptd-md gi pe mine, i-a strigat broscoiul, eu nupot fugi atAt de iute ca tine!

10

-ar fi putut s-o domoleascd.datd o voce care-i spunea:iangr aga de tare cd le e mildte r-dicdresti?

r unde putea sd vind vocearul mare si urAt din apd.itai spuse ea. Pldng pentru

:e i-a zis broscoiul, eu potDar tu ce-mi daiinschimb?lispuns ea, hainele mele,

'l coroana de aur pe care o

:ele, nici perlele 9i pietreleaur; dacd tu te ?nvoiesti sdu de joacd, sd md primegtisa mdnAnc din farfurioarae t'ei si tu, sd dorm impre-rmrti toate astea, atunci euacluc inapoi bilula de aur.iace tot ce-mi ceri, numai

raldr.rdgegte broscoiul dsta;te cu ai lui, cum ar putea

bagat de indatd capul subclipi din ochi, s-a intors curarginea fAntAnii gi a arun-i-a recdpdtat jucdria indrd-:eput sd fugd spre palat.-a strigat broscoiul, eu nu

Dar, degi ordcdia cAt putea de tare, asta nu-i ajuta la nimic.Prinlesa fugea spre casd 9i nu-l rrrai auzea. Uitase deja debietul broscoi. Acesta, trist, se intoarse in apd.

A doua zi, pe cAnd prinfesa stdtea la masd impreund curegele 9i curtenii lui, dintr-o datd, auzi un zgomot ciudat petreptele de marmord ale palatului: plici, plici, plici, plici!Apoicineva bdtu la ugd gi strig5:

- Printesd mezin6,, deschide-mi!Ea alergd spre ugd sd vadd ce se intAmpld si, cAnd deschise,

dddu cu ochii de broscoi. Atunci trAnti furioasd uga gi se agezddin nou la masd, tremurAnd de fricd. Regele observd cd me-zinei ii bdtea inima sd-i sard din piept gi-i spuse:

- Copila mea, de ce !i-e aga de fricd, sd fie vreun zmeu laugd, care vrea sd te fure?

- Ah, nu, rdspunse ea/ nu-i niciurr zl:rrelJ, ci un broscoiurAcios.

- $i ce vrea broscoiul dsta de la tine?- Ab dragd tatd, gtii, ieri, cAnd am fost in pddure la fAn-

tAnd, mi-a cdzut bilula de aur in apd. Eu am inceput sd plAngfoarte tare gi broscoiul acesta mi-a adus-o inapoi din adAnculapei, dar mi-a cerut in schimb sd-i promit cdl voi face tova-rdgul meu de joacd. Eu i-am promis tot ce mi-a cerut pentrucd nu m-am gAndit nicio clipd cd el ar putea pirdsi fdntAna.Acum este la usd si vrea sd intre induntru.

Atunci s-a auzit din nou o bdtaie in ugd, apoi un glas carestriga:

Fiicd de rege, mezind,,Deschide-mi! sunt eu

Ai uitat ceMi-ai promis ieri

LAngd fAntAna rdcoroasd?

1't.

Fiicd de rege, mezind.Deschide-mi! sunt eu"

Auzindu-i glasul, regele zise:

- Dacd ai promis, trebuie si te fii de cuvAnt. Du_te si des_chide-i usal

Prinfesa n-a avut incotro" s-a dus gi a deschis ugar broscoiula sdrit indurrtru, a urrndrit-o pas cu pas pand 1drrgd jittul ei sii*a spus:

- Ridicd-md lAngd tine"Frinfesa a govdit" dar regele i-a poruncit sd-} ridice de jos"

De lndatd ce s-a afiat pe jillui ei, broscoiul i-a cerut sd fie pusna mas5, iar dupd ce s-a vdzut pe masd a zis:

- pi acum irnpinge farfurioara ta de aur mai cdtre rnine,ca sd putem rndnca impreund.

Asta a si fdcut prinfesa, degi se vedea cAt de colo cd nu-ivenea Xa socoteal5" $i, in timp ce broscoiul se ospdta cu pldcere,ei i se oprea in gAi fiecare imbucdturd. ln sfArgit, ei i-a mai spus:

- Acurn, cA rn-arn sdturat, te rog sd md duci in odaia ta gisA pregdtesti pdtucutr tdu ca sd dorrnirn impreund, pentru cdsunt obosit.

Frin,tesa incepu sd plAngd peniru cd si asa se temea dei:noasca rece xle care nr-r se incumeta nici s-o ating6" dardmltesd naai si dcarrnd cr.n ea ?n pdtufutr ei cel eurat! R.egele insd,tnturiat" fi spuse:

* Pe cel care te-a ajutat cArrd ai fost }a necaz r-tu trebuies5-n disprefuiesti dupd aceea.

h,{ezina a apncat hroscoiul cre doud degete, l*a etus in camerael si l-a pus ?lltr-ura colf. Dar raici n.Lx s-a agezat brne ?n pat, cdacesta s-a gi strecunat, tArdndu-se, sp(e ea gi i-a spx,ts:

* Sunt obosit gi vreau sd dorn-i la fel oe hine ca tilre; rl.-dicd-rnd in pat sau te splun tatdl-cii tdu.

e-f