Forta de Munca Din Agricultura

7/23/2019 Forta de Munca Din Agricultura

1/12

Forta de munca din

agricultura

Agricultura in economia nationala

Din anul 1989, tendinele manifestate de agricultura Romniei au nceput s diferemult de tendin ele pe termen lung din perioada socialist. Pn n anul 1989, forade munc total din Romnia a crescut, n timp ce fora de munc agricol a sczut;dup anul 199, aceste tendine s!au in"ersat# fora de munc total a nceput sscad, iar fora de munc agricol a crescut destul de repede pn n anul $,cnd a atins 11%& din ni"elul su din 1989 '(igura 1.1) .

Datele din $* totu+i indic un declin al ponderii agriculturii n fora de munctotal pentru prima oar din anul 199 'ponderea agriculturii n fora de munctotal a sczut la ni"elul de *&). Ponderea n scdere a agriculturii n P- nRomnia) este o tendin normal de a+teptat n dez"oltarea economic, dar estede o/icei nsoit de o scdere a ponderii ocuprii n agricultur, pe msur ce forade munc migreaz spre alte sectoare.

0re/uie remarcat totu+i c scderea ponderii agriculturii n total economie s!asta/ilizat la aproimati" 11& n ultimii trei ani. 2n total, *, milioane de oamenilucreaz n sectorul agricol din Romnia. 2n comparaie cu 34!1%, aceast cifrreprezint %5& din fora de munc agricol din 34!1%. De fapt, fora de muncagricol din dou ri est !europene, Romnia +i Polonia, este aproape egal cunumrul total de persoane ocupate n agricultura 34 ',* milioane comparati" cu,6 milioane).

7iar dac comparm cei *, milioane lucrtori agricoli din Romnia cu o statisticmai larg 34!1%, a+a!numitul numr total de persoane care lucreaz n eploataiileagricole: n 34, numrul de lucrtori agricoli din Romnia ar eci"alent cu $6&din fora de munc din agricultur din 34!1%.


2/12

Forta de munca

(unctionarea oricarui sistem de productie este de neconceput fara prezenta siinter"entia omului. Procesele de productie a /unurilor corporale si necorporale,respecti" a ser"iciilor, capa/ile sa satisfaca cele mai di"erse ne"oi umane, au caelement comun faptul ca desfa=urarea lor presupune prestarea de munca.

>unca ! factor originar, primar, de productie ! reprezinta acti"itatea specica umanaprin care oamenii, utilizand uneltele si instrumentele adec"ate isi "aloricaptitudinile, eperienta si cunostintele pe care le detin in "ederea o/tinerii unor/unuri materiale si ser"icii indispensa/ile eistentei lor , progresului societatii.>unca a fost si ramane factorul de productie acti" si determinant iar prinintermediul ei sunt antrenati si ceilalti factori de productie, realizandu!secom/inarea =i utilizarea lor ecienta.

Resursele de munca sau potentialul de munca al unei tari eprima totalitateapersoanelor in "arsta legala de munca si apte de munca.

Populatia unei tari reprezinta sursa, rezer"a de forta de munca. (iecare tara are laun moment dat un potential de forta de munca care se numeste forta de muncapotentiala. -n acti"itatea economica este atrasa numai o parte, forta de muncaacti"a.

Diferenta dintre forta de munca potential si cea acti"a este reprezentata de catrepersoanele neanga?ate sau cele a@ate in soma?.


3/12

Populatia efecti" acti"a sau ocupata este formata din salariati, lucratori pe contpropriu sau lucratori in eploatatii de tip familial.

Principalele caracteristici ale utilizarii fortei de munca in agricultura tarilordez"oltate sunt urmatoarele#

1) Ponderea foarte redusa a populatiei ocupate direct in agricultura !acest lucru sedatoreaza faplului ca un agricultor in aceste tari are o inzestrare cu mi?loace deproductie deose/it de ridicata;

$) (orta de munca ocupata in agricultura in ma?oritatea cazurilor este formata dinagricultorul!fermier si mem/rii familiei si intr!o masura foarte redusa forta de muncaanga?ata 'doar in perioadele de campanie agricola);

*) Atructura pe "arste a fortei de munca este relati" ecili/rata ! acesl lucru sedatoreaza faptului ca eista o serie de legi care "in in spri?inul si incura?areatinerilor agricultori 'prin acordarea de prime de instalare, credite cu do/anda

su/"entionata etc.);

5) Atructura pe see a fortei de munca din agricultura "est!europeana arata ca inprincipal ponderea mai mare o ocupa /ar/atii in proportie de %& din forta demunca agricola, iar femeile detin *%& din care cca. $*& o reprezinta sotiilefermierilor.

%) -n agricultura tarilor dez"oltate se foloseste o parte insemnata din forta demunca cu timp secundar 'part!time). Bceasta caracteristica arata caracterul familialal muncii din eploatatiile agricole, a caror mem/rii de familie lucreaza in altedomenii cu timp total.

) in tarile dez"oltate se pune accent pe calicarea fortei de munca din agricultura.

7adrul legislati" si institutional

Analiza cadrului legislativ i instituional

Pentru a analiza situaia din Romnia este important cunoa+terea cadruluilegislati" +i a celui instituional. Bcest capitol +i propune s identice principalelereglementri naionale pri"indu!i pe tinerii +i pe actorii instituionali a croracti"itate are impact asupra tinerilor n general, +i asupra tinerilor din mediul rural,

n special.

7onform 7onstituiei Romniei, seciunea a *!a pri"ind Cegiferarea, art. 6* pri"indcategoriile de legi, alin. 1, Parlamentul adopt legi constituionale, legi organice +ilegi ordinare:. 7onstituia Romniei statueaz urmtoarele drepturi +i li/ertifundamentale cu aplica/ilitate direct asupra grupului!int al cercetrii# dreptul la

n"tur 'art. *$), la munc +i la protecia social a muncii 'art. 51), interzicereamuncii forate 'art. 5$) +i protecia copiilor +i a tinerilor 'art. 59). 2n conformitate cu


4/12

7onstituia Romniei, art. *$ referitor la Dreptul la n"tur, alin. '1), statulasigur tinerilor dreptul la n"tur prin n"mntul general o/ligatoriu, prin

n"mnt liceal +i prin cel profesional, prin n"mnt superior, precum +i prinalte forme de instrucie +i de perfecionare:. 7onform art. *$ alin. 5 n"mntulde stat este gratuit '...). Atatul acord /urse sociale de studii copiilor +i tinerilor

pro"enii din familii defa"orizate, n condiiile legii:.

2n perioada de preaderare a Romniei la 34, conform art. 1 +i $ din EF 6%G$%pri"ind constituirea consiliilor interministeriale permanente, au fost ninate consiliiinterministeriale permanente cu scopul de a armoniza +i coordona politicilegu"ernamentale din respecti"ele domenii.

Ca ni"elul segmentului institutional!legislati", ela/orarea unei noi legislatii a munciia fost prioritata in statele mem/re ale 3niunii 4uropene,dar insuienta fata dedinamica ce se manifest ape piata muncii.

-n tara noastra se remarca tendite poziti"e de armonizare legislati"e in "edereaintegrarii in 3niunea 4uropeana,Romania transpunand in legislatia interna cea maimare parte a reglementarilor europene cu pri"ire la dreptul muncii.

Fradul de compara/ilitate a legislatiei romane cu acHuis!ul comunitar estedeterminat ca rapot intre suma actelor normati"e romane care transpun aHuisI!ul.

Bprecierea gradului de concordanta a legislatiei romane cu acHuisIul transpus sepoate face atat pentru ecare su/capitol,cat si pe ansam/lu,prin compararea celor$ coecienti si anume coecientul gradului de transpunere si coecientul deconcordatnta.

Documentele importante ce reglementeaza piata muncii in Romania sunt#

-n domeniul ocuparii fortei de munca,actul normati" la care tre/uie sa ne raportameste Cegea nr 6G$$ pri"ind sistemul asigurarilor pentru soma? si stimulareaocuparii fortei de munca 'pu/licata in >.J. 1*G$$) care, a fost modicata prinJrdonanta de 3rgenta a Fu"ernului nr.155G18.1.$%. J/iecti"ele de urmarite pepiata muncii prin intermediul aplicarii Cegii nr 6G$$ se refera la urmatoareleaspect# pre"eniea soma?ului si com/aterea efectelor sociale ale acestuia;incadrareasau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca;spri?inireaocuparii persoanelor apartinand unor categorii defa"orizate alepopulatiei;asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii; stimularea anga?atorilorpentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca; im/unatatireastructurii ocuparii pe ramuri ecoomice si zone geograce,cresterea mo/ilitatii forteide munca in conditile scim/arilor structurale care se produc in economia nationalasi protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor de soma?.

>odiarile au fost intoduse in "ederea realizarii unei a/ordari consstente a unoro/iecti"e precum cresterea ratei de ocupare a fortei de munca,reducerea ratei


5/12

soma?ului,promo"area unei piete a muncii a muncii mai @ei/ile si intarirea cadruluilegal si institutional adec"at, in sensul adoptarii unor noi masuri si adaptarii celoreistente la scim/arile inter"enite in societatea romaneasca.

0otodata, a fost operata o modicare importanta cu pri"ire la modul de acordare a

dreptului la indemnizatie de soma?, ca masura de protecti"e sociala pasi"a, infunctie de stagiul de cotizare realizat si de contri/utiile platite la /ugetulasigurarilor pentru soma?. >ai eact, indemnizatia de soma? "a acordata pri"indrelaarea scal cuprinse in Programul de Fu"ernare pe perioada $ K $8 , ceimpun necesitatea reducerii graduale a cotei de impozitare pentru contri/utiile lafondurile sociale incepand cu anul $, a fost redusa cota contri/utiei datorate deanga?atori la /ugetul asigurarilor pentru soma?, de la *& la $,%&. -n scopul cresteriigradului de stimulare a anga?atorilor pentru a incadra in munca pe perioadanedeterminata someri in "arsta de peste 5% ani sau someri care sunt parinti unicisustinatori ai familiilor monoparentale, anga?atorii /eneciaza , pe langasu/"entionarea locurilor de munca destinate acestora si de scutirea, pe o perioada

de 1$ luni, de plata contri/utiei datorate /ugetului asigurarilor pentru soma?aferente a/sol"enilor respecti"e.

Pentru asigurarea unui grad mai ridicat de ocupare a fortei de munca din randusomerilor a@ati in e"identa agentiilor pentru ocuparea fortei de munca, precum si inscopul asigurarii unei mai /une utilizari a sumelor alocate din /ugetul asigurarilorpentru soma?,creditarii in conditii a"anta?oase a intreprinderilor mici si mi?locii,s!apre"azut cresterea ponderii locurilor de munca ocupate de acestia in totalul locurilorde munca nou create ca urmare a acordarii de credite a anga?atorilor,de la %& la&.

>asurile de pre"enire a soma?ului se concretizeaza in ser"icii de preconcediereacordate de catre BLJ(> persoanelor ce urmeaza a de"enii somere#

-nformare pri"ind pre"ederile legate referitoare la protectia somerilor siacordarea ser"iciilor de ocupare si de formare profesionala;

Plasarea pe locurle de munca "acante eistente pe plan local si instruirea inmodalitati de cautare a unui loc de munca;

Reorientarea profesionala in cadrul unitatii sau prin cursuri de formare descurta durata si sondarea opiniei salariatilor si onsilierea acestora cu pri"ire lamasurile de com/atere a soma?ului.

>emorandumul de -ntelegere pri"ind participarea Romaniei la programul>asuri comunitare de stimulare in domniul ocuparii fortei de munca: care a fostsemnat la 6 ianuarie $*,in /aza deciziei cadru nr.1G$$ a 7onsiliului deBsociere Romania!43.

Moul 7od al >uncii!reprezinta Cegea cadru ce sta/ileste principiile generale cegu"erneaza relatiile de munca,drepturile si o/ligatiile persoanelor anga?ateprecum si ?uristictia muncii.


6/12

Cegea nr.$$G$$ 'repu/licata in $%) pri"ind egalitatea sanse intre /ar/ate sifemei cotine masuri de sanctionare a discriminarilor de pe /aza de se sistipuleaza egalitatea in drepturi pri"ind accesul la anga?are,formare profesionalasi promo"are.

Planul Mational de Bctiune pentru egalitatea in sanse intre femei si /ar/ate'apro/at prin EF nr.1$6*G$), aigura transpunerea Directi"ei 69G6GG744 pri"indtratamentul egal in domeniul securitatii sociale.

Cegea nr. 19G$ pri"ind sistemul pu/lic de pensii, asigura transpunereapartial a pre"ederilor directi"elor 9$G8%GG744 si 9G*5G74.

Principiul salarizarii egale pentru munca egala, este pre"azut in constitutie ,7odul >uncii , Cegea cu nr. 1%5G1998 pri"ind sistemul de sta/ilire a salariilor de/aza in sectorul /ugetar, contractual colecti" de munca la ni"el national, ca siJrdonanta Fu"ernului nr. 1*6G$. Bceste acte normati"e transpun pre"ederile

Directi"e 6%G116G744 referitoare la eliminarea discriminarii in sta/ilirearetri/utiei.

7unoasterea legislatie muncii face posi/ila cercetarea impactului acesteiaasupra ocuparii fortei de munca. Daca in tarile occidentale domeniu al cercetariistiintice economice dateaza de doua, trei decenii, la noi este de a/ia la inceput.Atudii s!au realizat de catre -nstitutul Mational de 7ercetare Atiintica indomeniul >uncii si Protectiei Aociale, de catre alte collecti"e de cercetatori indomeniul pietei muncii.

Putina eperienta arata ca impactul legislatiei muncii asupra ocuparii este undemers stiintic de mare compleitate si dicultate si de o indiscuta/ilaactualitate si importanta. -n conditiile intensicarii competitiei internationale,legislatia muncii din Romania tre/uie sa puna accent pe latura calitati"a aocuparii fortei de munca.

Atudiile arata faptul ca Romania dispune de o legislatie a muncii foarte rigida ,care , apparent fa"orizeaza ocuparea dar , in realitate , o estompeaza si franeaza, in@uentand negati"e si producti"itatea muncii.

In anul 2012, rata de ocupare (ponderea populatiei ocupate dintr-o grupa de varsta in populatia

totala din aceeasi grupa de varsta) a populatiei in varsta de munca (15-64 ani) a fost de 59,5%,

iar rata somaului de !,0%, se arata intr-o nota remisa miercuri dimineata de Institutul "ational

de #tatistica$ otrivit aceleiasi surse, nivelul ratei de ocupare a populatiei in varsta de 20-64 ani afost de 6&,'%, la o distanta de 6,2 puncte procentuale fata de tinta nationala de !0% stailita in

contetul #trategiei *uropa 2020$

In anul 2012 populatia activaa +omaniei era de 9,964 milioane persoane, din care 9,26&

milioane persoane ocupate si !01$000 someri$

Raportul de dependenta economica(numarul persoanelor inactive si in soma ce revin la 1000

persoane ocupate) a fost de 1&0& la mie, mai ridicat pentru persoanele de se feminin (164! la

mie, fata de 1026 la miein caul aratilor) si pentru mediul rural (1&0! la mie, comparativ cu


7/12

1&00 la mie in mediul uran)$

Rata de activitate a populatieiin varsta de munca (15-64 ani) a fost de 64,2%$

.*" .ctivitati ale

economiei

nationale/.ni

200' 2009 2010 2011 if 0'-11 %dif 0'-11

otal '!4! '410$! '&!1$& '&65$5 -&'1$5 -4$&6%

.gricultura/silvicultura

si pescuit

240!$4 2410$! 24&9$9 2442 &4$6 1$44%

Industrie 2!6& 2&99$! 2&61$1 2&64$! -&0'$& -11$5&%

#ervicii &666$6 &600$& &5!0$& &55'$' -10!$' -2$94%

Structura ocuparii pentru principalele sectoare in economie (2008-2011)

Rata de ocupare a populatieiin varsta de munca (15-64 ani) de 59,5% a crescut fata de anul

anterior cu 1,0 puncte procentuale$ .cest indicator avea, ca si in anii anteriori, valori mai ridicate

pentru arati (66,5%, fata de 52,6% pentru femei) si pentru persoanele din mediul rural (60,!%,

fata de 5',!% in mediul uran)$ +ata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) era de 2&,9%$ +ata de

ocupare a persoanelor varstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%$

"ivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele in varsta de munca s-a inregistrat in

randul asolventilor invatamantului superior ('1,4%)$ e masura ce scade nivelul de educatie,

scade si gradul de ocupare$ .stfel, erau ocupate 6&,1% dintre persoanele cu nivel mediu de

educatie si numai 41,9% dintre cele cu nivel scaut de educatie$

#alariatii, in crestere fata de anul precedent (!6 mii persoane), detin in continuare cea mai mare

pondere (6!,&%) in totalul populatiei ocupate$ In anul 2012 lucratorii pe cont propriu si lucratorii

familiali neremunerati repreentau &1,5% din populatia ocupata$

istriutia pe grupe de ocupatii arata ca lucratorii calificati in agricultura, silvicultura si pescuit

repreentau 2&,4% din totalul populatiei ocupate$ onderi insemnate in totalul populatiei ocupate

detineau muncitorii calificati (15,6%), specialistii in diverse domenii de activitate (1&,5%) precumsi lucratorii in domeniul serviciilor (1&,1%)$

+epartitia populatiei ocupate pe activitati ale economiei nationale arata ca 29,0% din totalul

persoanelor ocupate erau concentrate in sectorul agricol, 2',6% in industrie si constructii, iar

42,4% in servicii$ In activitatile neagricole erau ocupate 65'0 mii persoane, ponderi semnificative

in randul acestora fiind detinute de cele care isi desfasurau activitatea in industria prelucratoare

(25,6%), comert (1',&%) si constructii (10,6%)$

omparativ cu anul 2011, a crescut semnificativ numarul persoanelor care si-au desfasurat

activitatea in agricultura, silvicultura si pescuit (!0 mii persoane), dar si al celor care au lucrat in

comert (40 mii persoane), in informatii si comunicatii (26 mii persoane) si in constructii (15

mii persoane)$ . scaut insa numarul populatiei ocupate in invatamant si in sanatate si asistentasociala (-16 mii persoane in fiecare dintre cele doua activitati)$

In anul 2012, durata medie efectiva a saptamanii de lucru pentru activitatea principala a fost de

&9,1 ore pe saptamana3 220 mii persoane au desfasurat si activitati secundare, lucrand in medie

14,6 ore pe saptamana$

in totalul persoanelor ocupate in anul 2012 au lucrat cu program partial 945$000 persoane

(10,2%)$

Rata somajului a fost de 7,0%, in scadere fata de anul precedent (!,4%)$


8/12

e see, ecartul dintre cele doua rate ale somaului a fost de 1,2 puncte procentuale (!,6% pentru

arati fata de 6,4% pentru femei), iar pe medii reidentiale de &,5 puncte procentuale (',6%

pentru uran fata de 5,1% pentru rural)$ +ata somaului avea nivelul cel mai ridicat (22,!%) in

randul tinerilor (15-24 ani)$

Somajul a afectat in masura mai mare absolventii invatamantului mediu si scaut,pentru

care rata somaului a fost de !,5%, respectiv 6,9%, mai mare comparativ cu rata inregistratapentru somerii cu studii superioare (5,6%)$

Rata somajului de lun!a durata(in soma de un an si peste) a fost de &,2%$ Incidenta

somaului de lunga durata (ponderea persoanelor aflate in soma de un an si peste in total someri)

a fost de 45,&%$ #omaul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant in caul femeilor (45,!%

fata de 45,1% in caul aratilor) si in mediul uran (4',2% fata de &9,2% in mediul rural)$

entru tineri (15-24 ani), rata somaului de lunga durata (in soma de sase luni si peste) a fost de

1&,9%, iar incidenta somaului de lunga durata in randul tineretului de 61,1%$

"opulatia activa din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele care furnieaa forta

de munca disponiila pentru productia de unuri si servicii in timpul perioadei de referinta,

incluand populatia ocupata si somerii$

Rata de activitaterepreinta ponderea populatiei active din grupa de varsta in populatia totala

din aceeasi grupa de varsta $ .stfel, rata de activitate a populatiei in varsta de munca repreinta

ponderea populatiei active in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani$

"opulatia ocupata cuprinde toate persoanele de 15 ani si peste care au desfasurat o activitate

economica producatoare de unuri sau servicii de cel putin o ora in perioada de referinta (o

saptamana), in scopul otinerii unor venituri su forma de salarii, plata in natura sau alte

eneficii$

Incepand din anul 2011, lucratorii pe cont propriu si lucratorii familiali neremunerati care lucreaa

in agricultura sunt considerati persoane ocupate doar daca sunt proprietarii productiei agricole (nu

neaparat si ai pamantului) otinute si indeplinesc una dintre urmatoarele conditiia) productia agricola este destinata, fie si macar in parte, vanarii sau scimului in natura

(troc)3

) productia agricola este destinata eclusiv consumului propriu daca aceasta repreinta o parte

sustantiala a consumului total al gospodariei$

Sunt e#cluse din populatia ocupatapersoanele care

- desfasoara activitati agricole minore , in scop de recreere, o sau pentru a otine,

suplimentar, produse alimentare fara ca acestea sa constituie o parte importanta a consumului

total al gospodariei3

- desfasoara activitati agricole (cu o durata de peste 10 ore/sapamana), productia agricola fiind

destinata eclusiv consumului propriu, dar aceasta nerepreentand o parte sustantiala a

consumului total al gospodariei$

In afara persoanelor care au un loc de munca si au lucrat in cursul saptamanii de referinta,

indiferent de statutul profesional, se considera persoane ocupate si cele care fac parte din

urmatoarele categorii

- persoanele care in cursul saptamanii de referinta au desfasurat o munca oarecare, platita sau

aducatoare de venit, ciar daca erau in curs de pregatire scolara oligatorie, erau la pensie sau

eneficiau de pensie, erau inscrise la .gentia "ationala pentru 7cuparea 8ortei de unca

(."78), primind sau nu indemniatie de soma3

- ucenicii si stagiarii remunerati, care lucreaa cu program de lucru complet sau partial3


9/12

- memrii fortelor armate$

Rata de ocuparerepreinta ponderea populatiei ocupate din grupa de varsta in populatia totala

din aceeasi grupa de varsta $ .stfel, rata de ocupare a populatiei in varsta de munca repreinta

ponderea populatiei ocupate in varsta de 15-64 ani in populatia totala in varsta de 15-64 ani$

Pentru a nelege mai /ine dinamica structurii pe ramuri +i decala?ele deproducti"itate n Romnia, ar a@at n plin proces de adncire a integrrii n 34+i de realizare a con"ergenei, considerm util tratarea pro/lematicii mai nti

n contet european.

2n prezent, Romnia, cu toate eforturile depuse se a@ nc mult n urma medieieuropene, n ceea ce pri"e+te ni"elul dez"oltrii economico!sociale, n general +ial producti"itii muncii naionale. 3na dintre cauzele fundamentale, lani"el macroeconomic, o reprezint decala?ele nc foarte mari care separ

Romnia n plan structural de situaia din rile a"ansate +i fa de mediaeuropean la o serie de indicatori de performan. 2n primul rnd ne referim ladistri/uia forei de munc pe cele trei mari sectoare din economie. Dac n cazulindustriei ponderea ocuprii este apropiat de aceea medie pe plan european,discrepanele ma?ore sunt n cazul agriculturii +i respecti" al ser"iciilor.Bgricultura, dup cum se o/ser" este supradimensionat n cazul Romniei npri"ina populaiei ocupate pe care o deine, n detrimentul sectorului ser"iciilor.Bceasta, n condiiile n care se cunoa+te c ntr!o economie modern, /inearticulat, agricultura +i!a restrns proporia n raport cu celelalte ramuri.

0ocmai, n epoca modern, cre+terea impresionant a randamentelor nagricultur, pe seama aplicaiilor +tiinei +i tenologiei, a permis eli/erarea defor de munc pentru alte domenii de acti"itate, concomitent cu sporirea"eniturilor celor rma+i pentru munca n agricultur.

7re+terea rapid a producti"itii muncii n agricultura din rile dez"oltate acondus la apropierea semnicati" a ni"elului su de cel din alte ramuri deacti"itate.

De maim importan pentru modicrile structurale care se "or produce n"iitor n fora de munc este tendina de reducere a decala?elor de producti"itate

ntre sectoare +i ramuri economice. Pe /aza datelor disponi/ile, se o/ser",n contet european, ni"elul etrem de sczut al producti"itii muncii dinagricultur n cazul Romniei, care n anul $9, de eemplu, era de aproape treiori mai mic dect n ulgaria, *,1 mii euro pe persoan fa de 9,1 mii euro 'dealtfel, aceast ar, din acest punct de "edere, se plasa pe poziia $1 n cadrul34, de"ansnd, n afar de Romnia, ri precum Polonia, Portugalia, Cetonia,Perspecti"ele pieei muncii din Romnia n contetul Atrategiei 4uropa $$ $18Alo"enia +i Cituania). 2n scim/, n cazul producti"itii medii din industrie +irespecti" din sectorul ser"iciilor, Romnia de"ansa, n anul $9, ulgaria +i


10/12

Cetonia '16,8 mii euro pe persoan, fa de doar 9,5 mii euro n ulgaria +i 1,mii euro n Cetonia) +i respecti" doar ulgaria '1, mii euro fa de 11,6 miieuro n ulgaria).

2n cazul Romniei, pe fondul unui ni"el mediu foarte sczut al producti"itii,

comparati" cu situaia din 34 'de aproimati" 1,%!$ ori mai mic fa de celelalteri foste comuniste, cu ecepia ulgariei, +i de $,%!,% ori mai mic fa de rileoccidentale, cu ecepia Cuem/urgului), se constat diferena impresionantdintre agricultur 'unde producti"itatea reprezint doar $5,1& din ni"elul mediunaional), pe de o parte, +i industrie +i ser"icii 'unde producti"itatea reprezint1*9,%& +i respecti" 1$%,& din media naional), pe de alt parte.

Ae remarc ponderea ridicat a forei de munc "rstnice n cazul agriculturii,unde cei peste 5% de ani reprezint mai mult de %& din total 'fa de *,6& lani"el naional), iar persoanele de peste 5 de ani aproape 1%& 'fa de 5,%&media pe ar). Practic, aproape ntreaga populaie ocupat de peste 5 ani

'98,*&) acti"eaz n agricultur.

(ora de munc tnr '1%!5 ani) este /ine reprezentat n ramurile Eoteluri +irestaurante '1%,&), Blte acti"iti ale economiei naionale '1,%&), 7omer'1,*&), Bgricultur '1,$&), Bcti"iti de ser"icii administrati"e '9,5&),7onstrucii '9,&), -nformaii +i comunicaii '8,9&), Bcti"iti de spectacole,culturale +i recreati"e '8,%&) +i -ntermedieri nanciare +i asigurri '8,$&), n careeste dep+it media la ni"el naional '6,8&).

Pe fundalul reducerii numrului populaiei ocupate ci"ile 'cu *6 mii persoane),se constat, n mod oarecum surprinztor, ca o consecin a crizei, sporirea cu

1, puncte procentuale a ponderii agriculturii n populaia ocupat ci"il 'de la$6,%& la $9,1&) +i reducerea ndeose/i a ponderii industriei 'K1,9 puncteprocentuale) +i construciilor 'K,5 puncte procentuale). 2n agricultur, dup cumse cunoa+te, salariaii 'a"nd un "enit mediu lunar apropiat de media naional)reprezint doar n ?ur de %& '%,$& n $1) din populaia ocupat, ponderisemnicati"e a"nd ns lucrtorii pe cont propriu '%$,9& n $1) +i lucrtoriifamiliali neremunerai '51,& n $1), ale cror "enituri sunt cu mult su/ media"eniturilor salariale.

2n ceea ce pri"e+te structura populaiei ocupate pe ramuri +i dup statutulprofesional, se remarc ponderea nesemnicati" a salariailor n agricultur

'%,$&), comparati" cu media naional '%,&). Cucrtorii pe cont propriumpreun cu cei familiali neremunerai au ponderi semnicati"e, n afar deBgricultur '95,%&), n ramurile Blte acti"iti ale economiei naionale '*5,*&) +i7onstrucii '$,5&), iar patronii sunt cel mai /ine reprezentai n ramurile 7omer'5,6&), 0ranzacii imo/iliare '*,&), Bcti"iti profesionale, +tiinice +i tenice'*,&), Eoteluri +i restaurante '$,9&), Blte acti"iti ale economiei naionale


11/12

'$,%&) 7onstrucii +i -nformaii +i comunicaii '$,&) +i n Bcti"iti de spectacole,culturale +i recreati"e '1,&).

2n Romnia, n mod distinct fa de situaia din celelalte ri mem/re ale 34, maieist o consecin ma?or a disfunciilor de pe piaa muncii, anume eistena n

agricultur a unui numr foarte mare de persoane a"nd statutul de lucrtori pecont propriu +i respecti" de lucrtori familiali neremunerai.

2n realitate, ace+tia ind ocupai doar parial sau ciar informal 'do"ad stau"eniturile foarte sczute cu care sunt nregistrai ocial, aproape de sau su/pragul srciei) +i neind adaptai sau mo/ili n raport cu condiiile actuale de pepiaa muncii din Romnia, ar tre/ui practic eclu+i din fora de munc +i e"entual

ncadrai ntr!o categorie special de +oma?: sau oricum de neocupare:. 4i,ns, prin statutul lor profesional care li se atri/uie n mod ocial +i neindndreptii legal la a?utorul de +oma?, sunt totu+i ncadrai n mod con"enionaln sistemul statistic la categoria populaie ocupat.

Concluzii si propuneri

Bm dori s nceiem prin a spune c suntem de prere c "iitorul agriculturii nRomnia este etrem de luminos. Nranii din mediul rural constituie piatra detemelie a trecutului Romniei +i "or Oi piatra de temelie a "iitorului Romniei.Bceasta este o ar /ogat cu un mare potenial pentru agricultur +i cu o politiccorect; poate o ar prosper, una dintre pilonii de /aza ai 3niunii 4uropene.

Daca liderii din Romnia "or ela/ora politici n spri?inul acestei idei, pot face din aranoastr un loc dura/il cu alimente sigure. Pentru aceasta, ei "or tre/ui s nceapprin a spri?ini ranii din Rom! nia n acti"itatea lor de culti"are a alimentelor localesntoase. Qiitorul depinde de acest lucru.

Romnia tre/uie s ai/ n centrul politicilor agricole, etinderea agriculturiiperformante 'intensi"e) Oi n zonele n care acum, din raionamente nanciare nu seutilizeaz aceste tenologii, ns terenurile sunt fa"ora/ile a agriculturii intensi"e.Romnia fr a spori performanele tenice ale agriculturii n sectoarele "egetale +ianimale pn la ni"elul mediu al 341%, la orizontul anului $$, +i spre ni"elulmediu al rilor dez"oltate agricol, la orizontul anului $*, "a a"ea un consumalimentar +i, n "iitor, dependent de comerul agroalimentar comunitar

Pentru cresterea inteligenta,ecologica si fa"ora/ila a agriculturii in Romaniapropunem #

cre+terea "enitului agricol +i limitarea @uctuaiilor anuale +i multianuale.Qolatilitatea preurilor +i a "eniturilor precum +i riscurile naturale sunt mult


12/12

mai pregnante dect n alte sectoare, iar "eniturile fermierilor +i ni"elurileprota/ilitii se a@ la ni"eluri su/ cele din alte sectoare;

m/untirea competiti"itatii sectorului agricol tre/uie s consolideze poziiadeinut de acesta n cadrul lanului alimentar. Aectorul agricol estefragmentat comparati" cu alte sectoare ale lanului alimentar, acestea ind

mai /ine organizate +i cu o putere mai mare de negociere. 2n plus fermieriieuropeni fac fa competiiei pieei mondiale tre/uind, n acela+i timp, srespecte standarde nalte de protecie a mediului, de siguran +i calitate aalimentelor, +i de /unstare a animalelor;

compensarea dicultilor de producie n zonele unde eist deza"anta?enaturale specice, ntruct n aceste regiuni eist un risc crescut dea/andonare a terenurilor.

s permit di"ersitatea structural n cadrul sistemelor agricole,m/untirea condiiilor pentru fermele mici +i dez"oltarea pieelor locale,deoarece n 4uropa structurile eterogene agricole +i sistemele de produciecontri/uie la atracti"itatea +i identitatea regiunilor rurale;

s se spri?ine crearea de locuri de munc n mediul rural.

Forta de Munca Din Agricultura

Documents

Transcript of Forta de Munca Din Agricultura