FORTA DE MUNCA NOTE DE CURS PENTRU STUDENTII

CSIE ,disciplina SCNSapt.IV

Bibliografie :SURSA 1,PAG. 257- 267SURSA 2 , Aplic. 6 ,pag.256+ Dictionar de Statistica Generala ,Ed.Economica ,Bucuresti, Cap.XI ,pag.217 ( numai indicatorii fortei de munca )

Statutul profesional :situaţia unei persoane ocupate, în funcţie de modul de obţinere a veniturilor prin exercitarea unei activităţi

   salariat, persoana care-şi exercită activitatea pe baza unui contract de muncă într-o unitate economică sau socială -indiferent de forma ei de proprietate - sau la persoane particulare, in schimbul unei remuneraţii sub formă de salariu, plătit în bani sau natură, comision etc;

 patron, persoana care-şi exercită ocupaţia (meseria) în propria sa unitate (întreprindere, agenţie, atelier, magazin, birou, fermă etc), pentru a cărei activitate are angajaţi

   lucrător pe cont propriu, persoana care-şi exercită activitatea în unitatea proprie sau într-o afacere individuală, fără a angaja nici un salariat, fiind ajutat sau nu, de membrii familiei,

   lucrător familial neremunerat, persoana care-şi exercită activitatea într-o unitate economică familială condusă de un membru al familiei sau o rudă, pentru care nu primeşte remuneraţie

     membru al unei societăţi agricole sau al unei cooperative neagricole

Efectivul salariaţilor (Employees number)

Indicator de stoc care exprimă numărul persoanelor cu contract de muncă pe durată determinată sau nedeterminată existent în evidenţele unităţilor economico-sociale la sfârşitul perioadei

Corelarea efectivului salariaţilor cu alţi indicatori care se referă la un

interval (câştigul salarial, cifra de afaceri, valoarea adăugată etc.) presupune tranformarea acestuia într-un indicator mediu - efectivul mediu al salariaţilor.

Numărul mediu al salariaţilor

reprezintă o medie aritmetică simplă rezultată din

suma efectivelor zilnice ale salariaţilor, inclusiv din

zilele de repaus săptămânal, sărbători legate şi alte

ztte nelucrătoare împărţită la numărul total al zilelor

calendaristice (365 zile). Salariaţii care nu au fost

angajaţi cu normă întreagă s-au inclus in numărul

mediu proporţional cu timpul de lucru prevăzut în

contractul de muncă.

Resursele de muncă

Resursele de muncă existente la un moment dat în societate exprimă numărul persoanelor capabile de muncă, adică acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o activitate utilă în una din activităţile economiei naţionale

Sub aspect statistic, volumul resurselor de muncă se determină pe baza următorilor indicatori:

1. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă (PVM)

2. populaţia cuprinsă în limitele vârstei de muncă, dar inaptă de muncă (PVMIM))

3. populaţia în afara limitelor vârstei de muncă care lucrează (PAVML)

RM = PVM – PVMIM + PAVML

Resursele de muncă (RM)

Balanţa forţei de muncă Balanţa forţei de muncă este elaborată anual pe baza datelor de

statistică demografică, a celor din surse administrative şi a anchetelor Balanţa cuprinde indicatori statistici intercondiţionaţi:

- resursele de muncă

- populaţia în vârstă de muncă

- populaţia ocupată civilă

- şomerii

- populaţia activă civilă

- populaţia în pregătire profesională şi alte categorii de populaţie în vârstă de muncă

În Balanţa resurselor de muncă indicatorii sintetici sunt grupaţi în :

- indicatori ai resurselor de muncă şi

- indicatori ai utilizării resurselor de muncă

Populaţia activă (Working populations)

Include toate persoanele care, într-o perioadă de referinţă specificată, furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii definite prin sistemul conturilor naţionale

Populaţia activă cuprinde: forţa de muncă salariată civilă; patronii şi alţi lucrători independenţi; lucrătorii familiali neremuneraţi; militarii de carieră şi militarii în termen; şomerii.

Se măsoara ca populaţie în mod curent activă şi populaţie obişnuit activă

Populaţia obişnuit activă include toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă – de regulă, cea a şcolarizării obligatorii – stabilită prin legislaţia naţională, al căror statut principal a fost fie de persoană ocupată, fie de şomer, în raport cu activitatea măsurată în termeni de săptămâni sau zile de muncă, în cadrul unei perioade specificate, de regulă 12 luni precedente

Populaţia curent activă cuprinde toate persoanele care au depăşit o anumită vârstă şi care în perioada de referinţă (o zi sau de obicei o săptămână) au declarat că au fost ocupate sau în şomaj

Populaţia activă civilă - Cuprinde toate persoanele care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii, cu excepţia forţelor armate şi persoanelor asimilate acestora (MApN, MI, SRI, militari în termen, deţinuţi) - Populaţia activă civilă se determină anual, pe baza datelor furnizate de balanţa fortei de muncă

Populaţia activă totală - Cuprinde toate persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (diferită de la o ţară la alta în funcţie de durata şcolarizării obligatorii) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii - Populaţia activă totală se determină pe baza recensămintelor populaţiei şi prin ancheta asupra forţei de muncă

Populaţia civilă ocupată - Cuprinde aceleaşi categorii de persoane ca şi populaţia ocupată totală, cu excepţia forţelor armate şi a persoanelor asimilate acestora

Populaţia inactivă Cuprinde persoanele fără loc de muncă şi care nu

caută un loc de muncă, indiferent de vârstă, inclusiv cele cu o vârstă inferioară sau superioară celei specificate pentru a fi considerate active

În funcţie de perioada de referinţă, se operează cu populaţia curent inactivă şi cu populaţia obişnuit inactivă

Populaţia curent inactivă cuprinde toate persoanele care nu se încadrează nici în populaţia ocupată şi nici în cea aflată în şomaj în ziua sau în săptămâna când se face înregistrarea.

Populaţia obişnuit inactivă exprimă numărul persoanelor care pe parcursul unei perioade mai îndelungate (lună, trimestru, an) nu erau nici ocupate, nici în şomaj

Ambele variante cuprind următoarele categorii: elevii şi studenţii (curs de zi); persoane casnice; pensionari; persoane cu incapacitate permanentă de muncă; alte categorii

Populaţia ocupată reprezintă toate persoanele de vârstă activă, care, în decursul unei perioade de referinţă se aflau în una din următoarele situaţii:

- aveau un loc de muncă, se găseau la locul de muncă şi primeau un salariu sau remuneraţie în bani sau în natură

- aveau un loc de muncă salariat, dar în perioada de referinţă erau absenţi, păstrând însă legătura formală cu locul de muncă

- aveau un loc de muncă nesalariat, iar în perioada de referinţă erau prezente la lucru şi exercitau o activitate lucrativă aducătoare de venit

- desfăşurau activităţi pe cont propriu (patroni, asociaţi), dar temporar nu erau la lucru

Populaţia totală ocupată Cuprinde toate persoanele care dispun de un

loc de muncă care le permite exercitarea unei activităţi economico-sociale social utile aducătoare de venit (în bani sau în natură), indiferent de statutul lor profesional: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi în agricultură (agricultori individuali) sau în activităţi neagricole; lucrători în asociaţii sau cooperative de producţie

Populaţia ocupată totală se stabileşte cu ocazia recensămintelor populaţiei şi a anchetelor asupra forţei de muncă

•Rata de activitate reprezintă raportul dintre populaţia activă şl populaţia totală în vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual

•Rata de ocupare reprezintă raportul dintre populaţia ocupată şi populaţia totală in vârstă de 15-64 ani, exprimat procentual

Rata şomajului Indicator relativ prin care se măsoară dimensiunile

şi intensitatea neocupării forţei de muncă Rata şomajului este un raport procentual între

doi indicatori absoluţi, primul exprimând dimensiunea neocupării iar al doilea măsurând numărul populaţiei de referinţă, de regulă populaţia activă

În funcţie de obiectivele de cunoaştere urmărite, de informaţiile disponibile şi de legislaţia în vigoare, în statistica internaţională se folosesc concomitent mai multe rate de şomaj

Diferenţele între acestea, sunt în principal, determinate de conţinutul termenilor implicaţi în raport, de sursele de date, de metodologia de calcul

De regulă în statistica internaţională se utilizează următoarele rate de şomaj:

1. rata globală standardizată BIM; 2. rata globală standardizată CEE; 3. rata globală standardizată OCDE;4. rata globală naţională (după

metodologii naţionale); rate parţiale pentru diferite categorii de populaţie activă; rata integrală (compusă) de şomaj şi subocupare.

Ca regulă, ratele standardizate de şomaj se calculează pe baza rezultatelor din anchete asupra forţei de muncă

Rata de şomaj standardizată BIM (Biroul Internaţional al Muncii) se calculează ca un raport între numărul persoanelor neocupate care caută de lucru (şomeri în sens BIM) şi populaţia activă totală

Rata de şomaj standardizată în sens CEE (Comunitate Economică Europeană - U.E) este raportul dintre numărul şomerilor şi populaţia activă civilă

Rata de şomaj standardizată în sens OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) este un raport între numărul de şomeri şi populaţia activă totală

Rata de şomaj naţională Se calculează pe baza datelor provenite, de

regulă, din surse administrative În funcţie de sfera de cuprindere al indicatorilor

implicaţi în raport se folosesc frecvent următoarele forme: raport între numărul de persoane neocupate înscrise la sfârşitul lunii la agenţiile de ocupare (şomeri, conform convenţiilor naţionale) şi un indicator al populaţiei de referinţă: populaţia activă (totală sau civilă), populaţia ocupată (totală sau civilă), numărul de salariaţi (total sau civili)

In România rata şomajului la nivel naţional se calculează lunar, ca un raport între numărul şomerilor înregistraţi la agenţiile de ocupare şi formare profesională (indemnizaţi şi neindemnizaţi) şi populaţia activă civilă determinată prin însumarea populaţiei ocupată civilă (din balanţa forţei de muncă) şi a numărului şomerilor înregistraţi (din surse administrative).

Rata parţială de şomaj exprimă nivelul relativ al neocupării unei anumite categorii de forţă de muncă sau unei anumite zone

Pe baza datelor din ancheta asupra forţei de muncă în gospodării se calculează trimestrial şi anual:

1. rate standardizate BIM totale, la nivel naţional 2. parţiale, pe medii de rezidenţă (urban,

rural),3. pe sexe şi grupe de vârstă prin raportarea

numărului şomerilor BIM la populaţia activă totală şi pe categorii constituite după caracteristicile demografice respective

Productivitatea muncii (Labour productivity) Valoarea adăugată brută a unei ramuri sau

al unui sector, în preţuri constante, ce revine în medie pe o persoană ocupată (sau pe o oră lucrată de populaţia ocupată)

La nivelul economiei se calculează ca un raport dintre produsul intern brut în preţuri constante şi populaţia ocupată

Productivitatea muncii se foloseşte frecvent pentru productivitate, deoarece este practic imposibilă izolarea contribuţiei fiecărui factor (vezi factorii de producţie) care participă la producerea valorii adăugate

Intensitatea muncii (Labour intensity)

Raportul dintre populaţia activă ocupată

(numărul orelor lucrate) şi stocul de

capital

sau

raportul dintre productivitatea capitalului

şi productivitatea muncii.

Inversul raportului este intensitatea

capitalului.

29

• Populatia ocupata cuprinde toate persoanele –atat salariati cat si lucratori pe cont propriu – care exercita o activitate productiva in cadrul limitelorproductiei din SEC•Conform SEC, sunt luate in calcul atat activitatileprincipale cat si secundare pe baza orelor efectivlucrate•Se calculeaza pe baza conceptului domestic (corectii pentru rezidentii care lucreaza in strainatate si nerezidentii care lucreaza in Romania)•Surse de date:

•Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO)•Ancheta privind costul fortei de munca•Ancheta structurala anuala in intreprinderi•Surse administrative (MAE, MIRA, MMFES)

Productivitatea muncii

Indicii productivitatii muncii si ai castigului mediu brut- in procente fata de anul 2002 -

0.0

50.0

100.0

150.0

200.0

250.0

300.0

2003 2004 2005 2006 *) 2007 *)

Anii

%

Indicii productivitatii muncii

Indicii castigului nominal mediu brut

*) date estimate

275.4117.8118.9118.7126.9130.5Productivitatea muncii (PIB/pers. ocupata)

97.099.7100.598.598.3100.0Populatie ocupata conform SEC 95

267.2117.5119.6116.9124.8130.4Produs intern brut nominal

2007 *)2007 *)2006 *)200520042003

in procentefata de 2002

in procente fata de anul precedentIndicatori

30

Castigul salarial nominal mediu brut lunar, peactivitati ale economiei nationale

Evolutia castigului salarial si a preturilor de consum in perioada 2001-2007

100200300400500600

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 *)

%

Indicele castigului salarial nominal brut (2000=100%)

Indicele castigului salarial real (2000=100%)

Indicele preturilor de consum (2000=100%)

CÂŞTIGUL SALARIAL NOMINAL MEDIU BRUT LUNAR IN ANII 2000- 2007

496.414102007 *)

*) date provizorii

403.511462006

340.89682005

288.18182004

233.76642003

187.35322002

148.64222001

-2842000

an 2000=100%lei

2472Administratie publica

Cele mai mari castiguri salariale medii lunare brute in anul 2007 *)

*) date provizorii

2481Industria extractivă

3865Intermedieri financiare

- lei -

Cele mai mici castiguri salariale medii lunare brute in anul 2007 *)

*) date provizorii

1039Agricultura, vanatoare, silvicultura

864Hoteluri si restaurante

754Pescuitul si piscicultura

- lei -

ROMÂNIAŞI UE

Diferenţialul PIB/locuitor se diminuează îndeosebi în perioada dinaintea adoptării monedei comune. Astfel, ţările ECE8 aveau un nivel mediu al PIB/locuitor de 41 la sută din media UE în 1993, dar de 48 la sută în 2002

Cehia Polonia România Slovacia Ungaria

PIB/loc. (PPS) 18700e 12600e 8800e 14800e 15600e

e = estimat

Sursa: EUROSTAT

2006

Gradul de deschidere al economiei (McKinnon, 1963)

Însuşi statutul de membru al unei uniuni monetare determină creşterea gradului de deschidere a economiei: (importuri + exporturi)/PIB, cu 1026 procente deschiderea economiei creşte, la rândul său, dinamica PIB

procente

Ţara 2000 2001 2002 2003

Bulgaria 116.8 118.7 112.9 116.8

Cehia 143.0 144.2 132.7 134.4

Polonia 63.1 59.8 63.3 72.6

România 70.6 74.5 76.5 80.4

Slovacia 146.0 156.5 152.7 157.6

Slovenia 116.6 116.5 114.2 114.6

Ungaria 153.6 150.2 131.1 134.6

* = (export + import)/PIB

Sursa: site -uri bănci centrale şi institute naţionale de statistică

Gradul de deschidere a economiei*

70,774,5

76,580,4

86,6

2000 2001 2002 2003 2004e

Sursa: Institutul Naţional de Statistică; calcule Banca Naţională a României

procente

*) (import + export)/PIB

Rata inflaţiei(procente, medie anuală)

Ratele dobânzilor pe termen lung(procente pe an)

Cursul de schimb faţă de euro(apreciere/depreciere procentuală maximă faţă de media pe doi ani*)

Deficitul bugetului consolidat(procente în PIB)

Datoria publică(procente în PIB)

1) la emisiunea titlurilor de stat din august 20052) conform metodologiei ESA95

Sursa: EUROSTAT, BCE, Institutul Naţional de Statistică, Banca Naţională a României

6,56

-1,92)

12,42)

+10,0 / -6,1

7,491)

Indicatorii de convergenţă nominală Criterii Maastricht

(Indicatori de convergenţă nominală)

România 2006

Criteriile de la Maastricht

sub 3 la sută

+ / -15 procente

(2,8 la sută**)

(6,2 la sută**)

*) A fost luată în considerare perioada 2005-2006, întrucât îndeplinirea criteriului se evaluează în funcţie de stabilitatea cursului de schimb pe parcursul ultimilor doi ani. **) Conform Raportului de convergenţă al BCE - decembrie 2006

<2 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE

<1,5 pp peste media celor maiperformanţi 3 membri UE

sub 3 la sută