FORMULARUL DE SOLICITARE A AUTORIZATIEI IPPC

1

FORMULARUL DE SOLICITARE A AUTORIZATIEI IPPC

PENTRU INSTALATIILE APARTINAND

S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A.

COMUNA MIROSLAVA, JUDETUL IASI

2

CUPRINS

FORMULAR DE SOLICITARE INFORMATIA SOLICITATA DE ARTICOLUL 6 AL DIRECTIVEI IPPC

LISTA DE VERIFICARE A COMPONENTEI DOCUMENTATIEI DE SOLICITARE

1. REZUMAT NETEHNIC 1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica 1.2 Alternative principale studiate de catre Solicitant (legate de locatie, justificare economica, orientare spre alt domeniu, etc.)

2. TEHNICI DE MANAGEMENT

2.1 Sistemul de management

3. INTRARI DE MATERIALE

3.1 Selectia materiilor prime 3.2 Cerintele BAT 3.3 Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime 3.4 Utilizarea apei

4. PRINCIPALELE ACTIVITATI

4.1 Inventarul proceselor 4.2 Descrierea proceselor 4.3 Inventarul iesirilor (produselor) 4.4 Inventarul iesirilor (deseurilor) 4.5 Diagramele elementelor principale ale instalatiei 4.6 Sistemul de exploatare 4.7 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare 4.8 Cerinte caracteristice BAT

5. EMISII SI REDUCEREA POLUARII

5.1 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer 5.2 Minimizarea emisiilor fugitive in aer 5.3 Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si canalizare 5.4 Pierderi si scurgeri in apa de suprafata, canalizare si apa subterana 5.5 Emisii in ape subterane 5.6 Miros

3

5.7 Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT

6. MINIMIZAREA SI RECUPERAREA DESEURILOR

6.1 Surse de deseuri 6.2 Evidenta deseurilor 6.3 Zone de depozitare 6.4 Cerinte speciale de depozitare 6.5 Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi) 6.6 Recuperarea sau eliminarea deseurilor

7. ENERGIE

7.1 Cerinte energetice de baza 7.2 Masuri tehnice 7.3 Eficienta energetica 7.4 Alternative de furnizare a energiei

8. ACCIDENTELE SI CONSECINTELE LOR

8.1 Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase - SEVESO 8.2 Plan de management al accidentelor 8.3 Tehnici

9. ZGOMOT SI VIBRATII

9.1 Receptori 9.2 Surse de zgomot 9.3 Studii privind masurarea zgomotului in mediu 9.4 Intretinere 9.5 Limite 9.6 Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat

10. MONITORIZARE

10.1 Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer 10.2 Monitorizarea emisiilor in apa 10.3 Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana 10.4 Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare 10.5 Monitorizarea si raportarea deseurilor 10.6 Monitorizarea mediului

4

10.7 Monitorizarea variabilelor de proces 10.8 Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala

11. DEZAFECTARE 11.1 Masuri de prevenire a poluarii luate inca din faza de proiectare 11.2 Planul de inchidere a instalatiei 11.3 Structuri subterane 11.4 Structuri supraterane 11.5 Lagune 11.6 Depozite de deseuri 11.7 Zone din care se preleveaza probe

12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLA INSTALATIA 12.1 Sinergii 12.2 Selectarea amplasamentului

13. LIMITELE DE EMISIE

Inventarul emisiilor si compararea cu valorile limita de emisie stabilite/admise 13.1 Emisii in aer asociate cu utilizarea BAT-urilor 13.2 Evacuari in reteaua de canalizare proprie

14. IMPACT 14.1 Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului 14.2 Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare 14.3 Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului 14.4 Managementul deseurilor 14.5 Habitate speciale

15. PROGRAMELE DE CONFORMARE SI MODERNIZARE

5

GLOSAR DE TERMENI (A n) Referinta la un puct de emisie in aer (L n) Referinta la un puct de emisie in apa (W n) Referinta la sursa de desuri

AEM Agentia Europeana de Mediu BAT Cele Mai Bune Tehnici Disponibile BPEO Cea Mai Buna Optiune de Mediu Practicabila BREF Documentul de Referinta BAT

CCC Centrul Comun de Cercetare CE Comisia Europeana COV Compusi Organici Volatili EIONet Reteaua Europeana de Informatii si Observatii

EIPPCB Biroul European IPPC EMAS Schema de Audit si Management de Mediu EPER Registrul European al Emisiilor Poluante EUROStat Serviciul UE de Statistica

EWC Codul European al Deseurilor EWC Catalogul European al Deseurilor GTL Grupurile Tehnice de Lucru IF Intrebari frecvente IPPC Prevenirea si Controlul Integrat al Poluarii

NACE Nomenclatorul Activitatilor Comerciale NOSE-P Clasificarea Eurostat a surselor de poluare – Procese ONG Organizatii Non Guvernamentale SCASO Substante care afecteaza stratul de ozon

SCM Standard de Calitate a Mediului SNAP Nomenclatorul Inventarului Emisiilor TA Luft Prevederile tehnice germane privind calitatea aerului UE Uniunea Europeana

VLEs Valorile Limita de Emisie

6

FORMULAR DE SOLICITARE Date de identificare ale titularului de activitate/operatorului instalatiei care solicita autorizarea activitatii Numele instalatiei Fabrica de rasini , grunduri, lacuri ,vopsele alchidice, vopsele speciale, vopsele pulberi, vopsele lavabile,tencuieli,chituri

Numele Solicitantului SC NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SA, COMUNA MIROSLAVA, JUDETUL IASI Activitatea sau activitatile conform Anexei I din O.U.G. 152/2005. Fabricarea de rasini alchidice, grunduri, lacuri si vopsele Cod CAEN: 2030 – Fabricare vopsele, lacuri, cerneluri tipografice, masticuri Cod NOSE-P: 105.09-Procesarea compusilor chimici organici Cod SNAP 2: 04 05 BREff aplicabil- fabricarea preparatelor de acoperire Numele si prenumele proprietarului ; actionar majoritar Michael Sayegh Numele si prenumele reprezentantului legal al societatii : Director executiv: ING. MARIA ASMARANDEI Numele si prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protectie a mediului: ing. Nicoleta Vieru, fax: Nr. de telefon: 0232/236920, mobil: 0745-709819 Adresa de e-mail: [email protected]

7

INFORMATIA SOLICITATA DE ARTICOLUL 6 AL DIRECTIVEI IPPC

O descriere a: Unde se regaseste in formularul de solicitare

Verificare efectuata

- instalatiei si activitatilor sale Formularulde solicitare, Sectiunea 4

Da

- materiile prime si auxiliare, alte substante si energia utilizata in sau generata de instalatie.

Formularul de solicitare, Sectiunea 3

Da

- sursele de emisii din instalatie, Formularul de solicitare, Sectiunea 5

Da

- conditiile amplasamentului pe care se afla instalatia,

Raportul de amplasament si Sectiunea 11

Da

- natura si cantitatile estimate de emisii din instalatie in fiecare factor de mediu precum si identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului,

Sectiunile 5, 13 14 Da

- tehnologia propusa si alte tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este posibila prevenirea, reducerea emisiilor de la instalatie,

Formularul de solicitare Sectiunile 3.2, 3.4.3, 5.1.1, 13

Da

- acolo unde este cazul, masuri pentru prevenirea si recuperarea deseurilor generate de instalatie,

Formularul de solicitare Sectiunea 6

Da

- masuri suplimentare planificate in vederea conformarii cu principiile generale decurgand din obligatiile de baza ale operatorului asa cum sunt ele stipulate in Art. 3 al Directivei:


Da

(a) sunt luate toate masurile adecvate de prevenire a poluarii, in mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;

Formularul de solicitare sectiunea 3.2., 5 si 13

Da

(b) nu este cauzata poluare semnificativa; Formularul de solicitare Sectiunea 14

Da

(c) este evitata generarea de deseuri in conformitate cu Directiva 75/442/EEC din 15 Julie 1975 privind deseurile(11); acolo unde sunt generate deseuri, acestea sunt recuperate sau , unde acest lucru nu este


da

8

posibil din punct de vedere tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel incat sa se evite sau sa se reduca orice impact asupra mediului;

(d) energia este utilizata eficient; Formularul de solicitare Sectiunea 7

Da

(e) sunt luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor lor;


Da

(f) sunt luate masurile necesare la incetarea definitiva a activitatilor pentru a evita orice risc de poluare si de a aduce amplasamentul la o stare satisfacatoare


Da

- masurile planificate pentru monitorizarea emisiilor in mediu.


Da

- alternativele principale studiate de solicitant Formularul de solicitare Sectiunile 5.7. si 12.2

Da

Solicitarea autorizarii trebuie de asemenea sa includa un rezumat netehnic al sectiunilor mentionate mai sus.


da

9

LISTA DE VERIFICARE A COMPONENTEI DOCUMENTATIEI DE SOLICITARE

Element Sectiune relevanta

Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

1 Activitatea face parte din sectoarele incluse in autorizarea IPPC

2 Dovada ca taxa pentru etapa de evaluare a documentatiei de solicitare a autorizatiei a fost achitata

3 Formularul de solicitare DA

4 Rezumat netehnic DA

5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), acolo unde nu sunt incluse in acest document, cu marcarea punctelor de emisie in toti factorii de mediu

Sectiunea 4.5. (daca este cazul) DA

6 Raportul de amplasament Sectiunea 12 DA

7 Analize cost–beneficiu realizate pentru Evaluarea BAT

Sectiunea 2.3. (daca este cazul)

DA

8 O evaluare BAT completa pentru intreaga instalatie

Sectiunea 5.7. DA

9 Organigrama instalatiei Sectiunea 2.1. DA

10 Planul de situatie Indicati limitele amplasamentului

Formularul de solicitare

DA

11 Suprafete construite/betonate si suprafete libere/verzi permeabile si impermeabile

Formularul de solicitare

DA

12 Locatia instalatiei Sectiunea 2.3.5 DA

13 Locatiile (partile din instalatie) cu emanatii de mirosuri

Sectiunea 5.6. (Miros)

DA

10



Verificat de ALPM

14 Receptori sensibili – ape subterane, structuri geologie, daca sunt descarcatre direct sau indirect substante periculoase din Anexele 5 si 6 ale Legii 310/2004 privind modificarea si completarea legii apelor 107/1996 in apele subterane

Sectiunea 2.4 DA

15 Receptori sensibili la zgomot Sectiunea 9.1 DA

16 Puncte de emisii continue si fugitive DA

17 Puncte propuse pentru monitorizare/automonitorizare

Sectiunea 14.2 DA

18 Alti receptori sensibili din punct de vedere al mediului, inclusiv habitate si zone de interes stiintific

Sectiunea 14..5 DA

19 Planuri de amplasament (combinati si faceti trimitere la alte documente dupa caz) aratand pozitia oricaror rezervoare, conducte si canale subterane sau a altor structuri

Raportul de amplasament

DA

20 Copii ale oricaror lucrari de modelare realizate

Sectiunea 4 DA

21 Harta prezentand reteaua Natura 2000 sau alte arii sau exemplare protejate

Sectiunea 14.5 DA

22 O copie a oricarei informatii anterioare referitoare la habitate furnizata pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop

Sectiunea 14.5 DA

23 Bilantul de mediu- pentru instalatiile existente

DA

24 Raportul studiului de evaluare a impactului - pentru instalatiile noi

DA

25 Studii existente privind amplasamentul si/sau instalatia sau in legatura cu acestea

DA

11



Verificat de ALPM

26 Acte de reglementare ale altor autoritati publice obtinute pana la data depunerii solicitarii si informatii asupra stadiului de obtinere a altor acte de reglementare deja solicitate

DA

27 Orice alte elemente in care furnizati copii ale propriilor informatii

(va rugam listati)

DA

28 Copie a anuntului public DA

12

REZUMAT NETEHNIC

După 1989, sectorul vopselelor şi produselor de acoperire peliculogenă s-a relansat, în principal datorită a doi factori: investiţii ale firmelor aflate deja pe piaţă, dar şi apariţia unor jucători noi.

A fost înfiinţată în anul 1994 sub denumirea de COMPANIA CONEX S.A., cu capital integral privat, ca răspuns la necesităţile pieţei de produse peliculogene.

În vara anului 1999 au fost produse primele loturi de grunduri şi vopsele, loturi testate iniţial în cadrul capacităţilor proprii.

Din primavara anului 2004, prin preluarea pachetului majoritar de actiuni (70%) de catre familia Sayegh, si ulterior prin majorarea acestuia la 84%, COMPANIA CONEX S.A., actuala NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. are un sprijin puternic tehnologic si financiar, devenind partenera a concernuui international SAYEGH GROUP alături de National Paints Factory, National Canning Industries si alte firme. SAYEGH GROUP – reprezintă un grup industrial de companii, ce a fost înfiinţat in urmă cu aproxmativ 70 de ani, astăzi cuprinzând un număr de 29 de organizaţii.

Ca poziţionare între firmele concurente, în baza analizelor efectuate de Direcţia de Statistică, datele cumulative ale Asociaţiei Industriei Vopselelor din România şi din informaţiile oferite presei de către Daedalus, S.C.NATIONAL PAINTS FACTORIES S.A. (ROMANIA) se află intre primii 10 producatori de vopsele.

S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. Iaşi a răspuns necesităţilor pieţei cu o gamă foarte variată de produse: emailuri, lacuri, grunduri, diluanţi, adezivi, vopsele lavabile, sisteme de vopsire auto, vopsele pentru marcaj rutier, produse industriale. . Echipa de marketing urmăreşte constant semnalele pieţei, pentru identificarea de noi nişe neacoperite, urmând ca Departamentul Cercetare-Dezvoltare să dea viaţă unor produse noi, cerute de consumatori.

6. Principalele produse realizate in cadrul S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A.

1) Produse pentru acoperiri decorative: produse alchidice pentru lemn, zidărie, metal, produse în dispersie apoasă, vopsele pentru pardoseli, acoperiri pentru lemn sau beton, vopsele pe bază de clorcauciuc, vopsele epoxi-poliamidice;

2) Acoperiri în construcţii civile: produse alchidice, produse în dispersie apoasă, produse clorcauciuc, vopsea pentru marcaj rutier;

3) Acoperiri în industrie: produse alchidice şi alchido-acrilice, produse epoxidice, produse clorcauciuc, poliuretanice, nitrocelulozice, siliconice, adezivi, vopsele de marcaj rutier

Produsele fabricate de către S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY

S.A. se adresează în egală măsură atât consumatorilor casnici, cât şi celor industriali. Clienţii se află atât în mediul urban, cât şi în cel rural.

Clienţii industriali se împart şi ei la rândul lor în clienţi care fac producţie şi

13

clienţi care prestează servicii de întreţinere-reparaţii. Produsele se adresează atât lucrărilor executate la interior (utilaje, amenajări interioare etc), cât şi lucrărilor executate la exterior (hale, faţade etc).

O pondere importantă în procesul de fabricare a produselor peliculogene, dar şi cu importantă piaţă de desfacere este răşina alchidică ,S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A.produce răşina alchidică grasa, slaba si medie.

Terenul pe care este amplasat obiectivul a fost utilizat inainte ca teren agricol, cultura specifica fiind cea de floarea soare Suprafata totala a societatii comerciale analizate este de 23223 mp, din care spatii verzi – 4659 mp.

In cadrul obiectivului studiat activitatea se desfasoara in doua mari hale: - HALA MONOBLOC A – rasini alchidice, grunduri, lacuri, diluanti si vopsele; - HALA MONOBLOC B – vopsele speciale, vopsele lavabile si tencuieli,

vopsele pulberi Capacitatea de productie este de 7520 t/an.

Profilul de activitate al societatii il constituie producerea de rasini alchidice, grunduri, lacuri, vopsele, chituri, vopsele lavabile si tencuieli, vopsele pulberi.

1.1 Prezentarea conditiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorica S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. - societate cu capital privat – are sediul in comuna Miroslava, judetul Iasi. Terenul pe care este amplasata societatea a fost utilizat inainte ca teren agricol, cultura fiind cea de floarea soarelui. Obiectivul este amplasat in intravilanul comunei Miroslava, judetul Iasi, pe partea dreapta a DJ 248 A Iasi-Voinesti, la km 9. Terenul este situat in bazinul hidrografic Prut ( cod b.h :P ), curs de apa : rau Ezareni ( cod cadastral curs de apa : XIII – 1.015.32.20.02.0). - Obiectivul studiat are urmatoarele vecinatati: - La Nord –DJ 248 A Iasi-Voinesti; - La Est-Proprietate particulara , zona locuita la o distanta de aproximativ 300 m; - La Sud-zona locuita in imediata apropiere a gardului care delimiteaza amplasamentul fabricii - la Vest – SAZPIC Miroslava (teren agricol); Accesul in zona se realizeaza pe drumul judetean DJ 248 A Iasi – Voinesti

1.2. Alternative principale studiate de catre Solicitant (legate de locatie, justificare economica, orientare spre alt domeniu, etc.)

Nu este cazul. 2 TEHNICI 2.1 Tehnici de management

Este certificat si implementat sistemul de management de calitate conform SR EN ISO 9001/2001 Organizatia a implementat si certificat Sistemul de Management de Mediu conform EN ISO 14001:2009. In anul 2016 S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. a fost auditata de catre TUVHESSEN, avand auditul de recertificare. In urma acestuia nu au existat

14

neconformitati sau observatii

Sunteti certificati conform ISO 14001 sau inregistrati conform EMAS (sau ambele) – daca da indicati aici numerele de certificare / inregistrare

DA conform ISO 14001

Furnizati o organigrama de management in documentatia dumneavoastra de solicitare (indicati posturi si nu nume). Faceti aici referire la documentul pe care il veti atasa

Organigrama S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES CONPANY S.A.. , comuna Miroslava, jud. Iasi , anexata

Cerinta caracteristica a BAT

Da sau Nu

Documentul de referinta sau data pana la care sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsibilitati Prezentati ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinta

0 1 2 3 4 1 Aveti o politica de mediu

recunoscuta oficial? DA “DECLARATIA

Managementului S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. privind politica de mediu si angajamentul fata de Sistemul de Management de Mediu” emis la data de 01.04.2012-valabila

Reprezentant legal Conducatori loc de munca

2 Aveti programe preventive de intretinere pentru instalatiile si echipamentele relevante?

Da Formular cod AQ 7.5.1-01, Program anual de revizii.

serv. ME;

3 Aveti o metoda de inregistrare a necesitatilor de intretinere si revizie?

Da Fise U IL- 13-01

sefi sectii. productie; serviciul ME;

4 Performanta/acuratetea de monitorizare si masurare

Da PP, Controlul DMM-urilor PM, Monitorizare si masurare performanta de mediu

Comp. Metrologie Protectia Mediului

5 Aveti un sistem prin care identificati principalii indicatori de performanta in domeniul mediului?

DA PM- 30.06.2010 RMM Sefi Compartimente

15


Da sau Nu



0 1 2 3 4 6 Aveti un sistem prin care

stabliti si mentineti un program de masurare si monitorizare a indicatorilor care sa permita revizuirea si imbunatatirea performantei/acuratetei?

DA PM- 30.06.2010 RMM

7 Daca raspunsul de mai sus este DA listati indicatorii dumneavoastra principali

Nr evenimente de mediu, Grad de realizare a programului de mediu, Grad de realizare a investiţiilor de mediu, Grad de valorificare/eliminare a deşeurilor, Cantitate kw utilizati pe kg de produs, Cantitate l combustibil utilizati/kg produs finit transportat

RMM

16


Da sau Nu



0 1 2 3 4 8 Instruire

Confirmati ca sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate si vor incepe in interval de 2 luni de la emiterea autorizatiei) pentru intreg personalul relevant, inclusiv contractantii si cei care achizitioneaza ehipament si materiale; si care cuprinde urmatoarele elemente: constientizarea implicatiilor reglementarii data de Autorizatie pentru activitatea companiei si pentru sarcinile de lucru; constientizarea tuturor efectelor potentiale asupra mediului rezultate din functionarea in conditii normale si exceptionale; constientizarea necesitatii de a raporta abaterea de la conditiile de autorizare; prevenirea emisiilor accidentale si luarea de masuri atunci cand apar emisii accidentale; constientizarea necesitatii de implementare si mentinere a evidentelor de instruire

Da Da Da Da Da

Plan anual de instruire, cod F-622-01 (M); Plan de instruire PMM-PSI la nivelul organizatiei, cod F.-6.2.2-04 Instruiri lunare privind protectia mediului, protectie muncii, PSI, conformarea cu legislatia si reglementarile aplicabile

sefi comp. functionale; sef comp. PMM; sef birou Resurse Umane.

9 Exista o declaratie clara a abilitatilor si competentelor necesare pentru posturile cheie?

Da Regulament de organizare si functionare, R.O.F.; Fise de post;

directori resort; sefi comp. functionale; sef birou Resurse Umane

17


Da sau Nu



0 1 2 3 4 10

Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (daca exista) si in ce masura va conformati lor?

- - -

11

Aveti o procedura scrisa pentru manevrare, investigare, comunicare si raportare a incidentelor de neconformare actuala sau potentiala, incluzand luarea de masuri pentru reducerea oricarui impact produs si pentru initierea si aplicarea de masuri preventive si corective?

DA PM –Neconformitate, actiune corectiva si actiune preventiva

Responsabil de mediu; RMM Responsabil de proces Director

12

Aveti o procedura scrisa pentru evidenta, investigarea, comunicarea si raportarea sesizarilor privind protectia mediului incluzand luarea de masuri corective si de prevenire a repetarii?

DA PM RMM

13

Aveti in mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica daca toate activitatile sunt realizate in conformitate cu cerintele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare)

Da - audituri externe de secunda parte efectuate de beneficari; - audituri externe de terta parte efectuate de organismele de certifcare AFER Bucuresti; -audituri externe a organismelor de certificare, de supraveghere/recertificare

director tehnic, sef comp. Protectia Mediului,

14

Frecventa acestora este de cel putin o data pe an?

Da - auditurile externe de supraveghere, de terta parte

-

18


Da sau Nu



0 1 2 3 4 15

Revizuirea si raportarea performantelor de mediu Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf al companiei analizeaza performanta de mediu si asigura luarea masurilor corespunzatoare atunci cand este necesar sa se garanteze ca sunt indeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu si ca acesta politica ramane relevanta? Denumiti postul cel mai important care are in sarcina analiza performantei de mediu

DA Analiza efectuata de conducere-AM

RMM Director executiv

16

Este demostrat in mod clar, printr-un document, faptul ca managementul de varf analizeaza progresul programelor de imbunatatire a calitatii mediului cel putin o data pe an?

DA Analiza de management, Analiza-Cons. de administratie

Director executiv, Cons de adm. RMM

17

Exista o evidenta demonstrabila (de ex. proceduri scrise) ca aspectele de mediu sunt incluse in urmatoarele domenii, asa cum sunt cerute de IPPC:

DA PM- Aspecte de mediu-30.06.2010

RMM

controlul schimbarii procesului in instalatie;

DA PM RMM

proiectarea si inspectarea noilor instalatii, echipamente sau altor proiecte importante;

DA PM RMM

19


Da sau Nu



0 1 2 3 4

aprobarea de capital; DA - procese verbale A.G.A.

- procese verbale Consiliu Administratie.

alocarea de resurse; DA - procese-verbale Director

planificarea si programarea;

DA Programe : de management de mediu, calitate

Director Reprezentantul managementului pentru mediu(RMM)

includerea aspectelor de mediu in procedurile normale de functionare;

DA PM RMM

politica de achizitii; DA PP RMC,RMM

evidente contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate si nu cu cheltuielile (de regie).

DA Buget pentru anul in curs Contabilitate

18

Face compania rapoarte privind performantele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru:

DA Raport anual de mediu RMM

informatii solicitate de Autoritatea de Reglementare; si

Da - gestiunea deseurilor; - situatia productiei, utilizarii si/sau comercializarii substantelor si preparatelor chimice periculoase; - consumul de apa; - raport incercari ape reziduale; - situatia ambalajelor introduse in piata prin produse ambalate ;

sef comp Protectia Mediului

20


Da sau Nu



0 1 2 3 4 eficienta sistemului de

management fata de obiectivele si scopurile companiei si imbunatatirile viitoare planificate.

DA 30.06.2016 RMM

19

Se fac rapoartari externe, preferabil prin declaratii publice privind mediul?

Da - raportari externe cerute de autoritatile de reglementare in domeniul mediului; - protocol privind respectarea cerintelor, procedurilor si practicilor referitoare la protectia mediului, a sanatatii si securitatii - anexa la contracte; -raportari pe site-ul propriu

Sef comp. Protectia Mediului si Protectia Muncii Marketing RMM

Cerinta caracteristica a BAT Unde este pastrata Cum se identifica Cine este

responsabil Documentatia de management si evidentele Pentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate.

Politici RMM, Responsabili proces

RMM

Responsibilitati RU Fise post, Decizii RMM, RU, Director Tinte RMM Programe RMM

Evidentele de intretinere - serv. MEM; - comp. functionale.

Proes verbal receptie reparatii; Buletin verificare metrologica

sef serv. ME; sefi comp. functionale;

Proceduri RMM, Sefi comp.

PM RMM, Sefi comp.

21

Registrele de monitorizare - RMM; -Responsabili proces

Cod registru

Responsabil proces

Rezultatele auditurilor RMM Proces-verbal audit

RMM

Cerinta caracteristica a BAT Unde este pastrata Cum se identifica Cine este

responsabil Documentatia de management si evidentele Pentru fiecare dintre urmatoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management dati informatiile solicitate.

Rezultatele revizuirilor

Evidentele privind sesizarile si incidentele

- comp. PM - sef comp. PM

Evidentele privind instruirile - birou Resurse Umane; - comp. Functionale ; - sef comp. PM

- procese verbale de instruire;

sef birou Resurse Umane; sefi comp. Functionale ; sef comp. PM

3. Intrari de materiale 3.1. Selectia materiilor prime Rasini alchidice Materiile prime utilizate la sinteza rasinilor alchidice sunt: - uleiuri vegetale: ulei de soia sau ulei de floarea soarelui; - poliacizi: anhidrida ftalica si anhidrida maleica; - polioli: pentaeritrita, glicerina; Materii auxiliare : - catalizator: hidroxidul de litiu ; - solvent :white spirite ; xilen/toluen ; butanol. Grunduri, lacuri si vopsele Materiile prime si auxiliare utilizate in procesul de fabricare a grundurilor, lacurilor si vopselelor sunt: * materii prime - rasini alchidice;

22

- pigmenti: oxid de titan, oxid galben de fier, oxid albastru de fier, negru de fum, pigmenti organici; materii auxiliare: antideponenti materiale de umplutura: talc, calcita; - solventi: white spirite, xilen; - sicativi: octoat de calciu, octoat de zirconiu, octoat de cobalt. Vopsele lavabile Materiile prime utilizate sunt :CACO3, TiO2, latex-stiren; derivati celulozici; fosfati; emulsii siliconice; aditivi stabilizare; agenti coalescenta, apa. Vopsele pulberi

Principalele materii prime utilizate la producerea vopselelor pulberi sunt prezentate in continuare. Tipul si cantitatea acestor materii prime, se pot modifica si completa pe parcurs, ele fiind specificate prin recepturile de fabricatie programate pentru productie .

Liantii – sunt constituiti din polimeri (rasini sintetice) . Ei asigura fortele de coeziune dintre componentii peliculei si fortele de adeziune dintre pelicula si suportul acoperit .

Pigmentii - sunt componenta colorata, de origine organica sau anorganica, naturali sau sintetici si au rolul de a conferi peliculei culoare, dar influenteaza decisiv si puterea de acoperire, rezistenta la lumina, la caldura, la substante chimice etc.

Materiale de umplutura - sunt componenti cu rol de umplutura si care confera produsului proprietati mecanice suplimentare precum : duritate, aderenta,volum , consistenta etc.

3.2. Cerintele BAT Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns

Responsibilitate Indicati persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinta

Exista studii pe termen lung care sunt necesar a fi realizate pentru a stabili emisiile in mediu si impactul materiilor prime si materialelor utilizate? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati data la care acestea vor fi finalizate

Nu

Listati orice substituire identificata si indicati data la care acestea vor fi finalizate Instalatiile noi vor avea si ele program de imbunatatire,

Toluenul este utilizat numai in vopsele speciale industriale Nu este cazul

23

Confirmati faptul ca veti mentine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?1

Da Sef depozit materii prime/Sef depozit produse finite; Dep. Financiar -contabil

Confirmati faptul ca veti mentine proceduri pentru revizuirea sistematica in concordanta cu noile progrese referitor la materiile prime si utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

Da Director tehnic, RMM, Laborator Cercetare- Dezvoltare

Confirmati faptul ca aveti proceduri de asigurare a calitatii pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specificatii pentru evaluarea oricaror modificari ale impactului asupra mediului cauzate de impuritatile continute de materiile prime si care modifica structura si nivelul emisiilor.

Da RMC

3.3. Auditul privind minimizarea deseurilor (minimizarea utilizarii materiilor prime) La doi ani

Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristici BAT, care nu au fost analizate.

Cerinta caracteristica a BAT Raspuns


1 A fost realizat un audit al minimizarii deseurilor? Indicati data si numarul de inregistrare al documentului. Nota: Referire la HG 856/2002.

Da Instructiune de lucru pentru gestionarea deseurilor

RMM, Sefi comp.

24

2 Listati principalele recomandari ale auditului si termenele de conformare. Anexati planul de actiune cu masurile necesare pentru corectarea neconformitatilor inregistrate in raportul de audit.

Respectarea HG 856/2002 - fisa evidenta pt fiecare deseu

Sef compartiment PM Sef compartimente functionale

3 Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificati, principalele oportunitati de minimizare a deseurilor si termenele de realizare

- -

4 Indicati data programata pentru realizarea viitorului audit

IUNIE 2017 Sef compartiment PM

5 Confirmati faptul ca veti realiza un audit privind minimizarea deseurilor cel putin odata la 2 doi ani. Prezentati procedura de audit si rezultatele/recomandarile auditului precum si modul de punere in practica a acestora in termen de 2 luni de la incheierea lui.

Da RMM

3.4. Utilizarea apei

Alimentarea cu apa in scop menajer si industrial este asigurata din reteaua de alimentare cu apa a SC APAVITAL SA IASI In scop tehnologic apa este utilizata pentru: - alimentarea cu apa a sistemului de racire a instalatiilor de macinare a agregatelor

(gradul de recirculare este de 100%, cu exceptia lunilor de vara, cand pierderile ating un maxim de 3%);

- stropirea exterioara a rezervoarelor cu solventi organici se face in perioada calda (3 luni/an, 8 h/zi);

- producerea varurilor lavabile ; - igienizarea halelor de productie Reteaua de alimentare cu apa este realizata din conducte Dn 100 mm si se afla intr-o stare tehnica buna. Apa pentru uz potabil este asigurata de catre unitate, din comert. Apa pentru stingerea incendiilor: volumul de apa destinat stingerii incendiilor (Vintangibil = 111 mc) este stocat in rezervorul de apa recirculata, de 400 mc, interventia fiind asigurata prin intermediul unui inel de incendiu, prevazut cu 8 hidranti subterani. Instalatii de masurare a debitelor si volumelor de apa – pentru alimentare este montat un apometru 50mm pe conducta ce asigura alimentarea cu apa a unitatii.

Consumul de apa

Sursa de Cantitate Utilizari pe % de recircularea % apa

25

alimentare cu apa (de ex. rau, retea urbana)

(m3/an) faze ale procesului

apei pe faze ale procesului

reintrodusa de la statia de epurare in proces pentru faza respectiva

Reteaua de alimentare cu apa a SC APAVITAL SA

Max. 3716 mc/an

Racire secundara

95% din cantitatea care intra

0

Normele de apa pentru principalele produse fabricate :

Nr. crt.

Grupa de produs Norma de apa mc apa/ tona de produs

1. Rasini 0,45 2. Lacuri si vopsele 0,4 3. Vopsele in dispersie apoasa 0,6

Compararea cu limitele disponibile

Documentul dupa care s-a stabilit valoarea limita

Valoarea limitei

Cat consuma de fapt operatorul in 2015 (mc/tona produs)

Maxim conform prognozarii anuale

BAT 1- 5 mc/t 0,53 mc/t 1,23 mc/t Utilizati tabelul urmator pentru a raspunde altor cerinte caracteristice BAT, care nu au fost analizate .

Cerinta caracteristica privind BAT Raspuns


A fost realizat un audit privind eficienta utilizarii apei? Indicati data si numarul documentului respectiv.

Nu

Listati principalele recomandari ale acelui audit si termenele de realizare Anexati planul de actiune pentru punerea in practica a recomandarilor si termenele,

-

Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apa? Daca DA, descrieti succint mai jos principalele rezultate.

Recircularea apei in proportie de 95 %

26

Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificati principalele oportunitati de imbunatatire a utilizarii eficiente a apei si data pana la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

Nu

Indicati data pana la care va fi realizat urmatorul audit .

15.04.2017

Confirmati faptul ca veti realiza un audit privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca si perioada de revizuire a autorizatiei IPPC si ca veti prezenta metodologia utilizata si rezultatele recomandarilor auditului intr-un interval de 2 luni de la incheierea acestuia.

DA

Sisteme de drenaj

Apele meteorice nu sunt utilizate in proces. Acestea sunt evacuate in bazin vidanjabil si apoi la statia de epurare a orasului.

Recircularea apei

Recircularea apei se face in instalatii proportie de 95%

Alte tehnici de minimizare Apa uzata care este epurata prin intermediul statiei de tratare este vidanjata in statia de epurare a orasului, respectand limitele NTPA 002/2005

Apa utilizata la spalare Acolo unde apa este folosita pentru curatire si spalare, cantitatea utilizata trebuie minimizata prin:

aspirare, frecare sau stergere mai degraba decat prin stropire; Da

evaluarea scopului reutilizarii apei de spalare;

Apa de spalare de la sectia lavabile se reutilizeaza in proportie de 50%

controale stricte ale tuturor furtunelor si echipamentelor de spalare.

Da

Exista alte tehnici adecvate pentru instalatie?

Da 4. Principalele activitati si reduceri 4.1. Inventarul proceselor Activitate principala :Producerea de rasini, grunduri, lacuri si vopsele

Profilul de activitate il constituie fabricarea de rasini, lacuri, vopsele, chituri, lichid

27

de frana si antigel. Procesul tehnologic de sinteza a rasinilor alchidice consta in condensarea acizilor dicarboxilici (ftalic, maleic) cu polialcooli. Procesul de fabricare a lacurilor si vopselelor este un proces fizic de amestecare a componentelor, realizata la temperatura mediului ambiant. Procesul tehnologic de fabricare a vopselelor lavabile consta in dozarea materiilor prime si auxiliare, amestecare in reactoare, dozare si ambalare. Procesul tehnologic de fabricare vopsele pulberi

Activitati auxiliare : Producerea de agent termic se realizeaza intr-o centrala termica proprie. Centrala termica a fost pusa in functiune in anul 2005; Combustibil utilizat : gaz metan, motorina Componente principale ale centralei termice sunt: - Cazan din otel PREXTHERM 400 N, FRROLI (Italia), 2 buc.; putere termica utila max.

400kw/cazan - Arzator F.B.R. (Italia) , GAZ P 60/2 DN 40 TL(P=232-522KW) - Date tehnice arzator:

a) Putere termica (minim treapta I/min. tr.II-maxim treapta II)=100/200-450 Mcal/h b) Putere termica=116/232-522 kW c) Debit G 20 (metan)=11,7/23,4-52,6 Nm3/h d) Presiune nominala G 20 (metan)= 20 mbar e) Presiune maxima= 50 mbar f) Alimentare electrica= 3 x 380 V/ 50 Hz

- Combustibil: gaze naturale Cosuri fum -2 bucati, inaltime 8 metri; fiecare cos pentru fiecare cazan. Arzatorul deserveste un singur cazan. Controlul calitatii produselor finite - se realizeaza de la receptia materiilor prime pina la livrare conform procedurilor stabilite in conformitate cu prevederile standardului SR EN ISO 9001/2001. Activitati de intretinere diverse Activitatea de intretinere si reparatii a utilajelor se desfasoara in cadrul compartimentului mentenanta din cadrul firmei. Scopul activitatii de intretinere si reparatii a utilajelor este: - mentinerea performantelor normale pe toata durata de utilizare; - prevenirea avariilor la utilaje prin revizii curente in cazul unei exploatari normale. Revizia anuala este operatia executata in vederea aducerii in limitele preciziei normale a utilajului, prin inlaturarea tuturor uzurilor aparute. Reviziile anuale se fac conform Programului de revizii tehnice. Revizia curenta este operatia ce urmareste reconditionarea sau inlocuirea elementelor supuse la uzura rapida, usor accesibile, nefiind necesare decit demontari partiale. Reviziile curente se efectueaza pe baza unui „Program de revizii tehnice/curente” intocmit de seful sectorului mentenanta. Reparatiile accidentale se executa ori de cite ori apar avarii la utilaje facind imposibila functionarea lor la parametrii optimi.

28

Controlul utilajelor se realizeaza zilnic de catre personalul de intretinere si conducatorul locului de munca. Comercializare produse finite Punerea pe piata a produselor finite se realizeaza in concordanta cu legislatia in vigoare Marfa, etichetata corespunzator, pleaca insotita de declaratiile de conformitate, buletine de incercari, fise de date de securitate si fise de siguranta, conform legislatiei nationale si comunitare. Transportul produselor finite Transportul materiilor prime si produselor finite se realizeaza de catre agentii economici de transport autorizati si autoutilitarele proprii. Materiile prime folosite sunt motorina, benzina, antigel, ulei de motor , de transmisie si hidraulic. Materiile prime care se aduc pe platforma S.C.NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. pentru parcul auto sunt cele necesare pentru motostivuitoare. Se cumpara numai cantitatile impuse pentru alimentare, drept pentru care nu necesita spatiu de depozitare. In cazul autoturismelor si autoutilitarelor, alimentarea cu motorina, benzina, antigel, uleiuri se realizeaza in statii PECO si service. 4.2. Descierea proceselor Procesul tehnologic de producere a rasinilor alchidice Procesul tehnologic are un caracter discontinuu si se desfasoara pe sarje de fabricatie. Capacitatea de productie este de 8,4 t/zi, 176,4t/luna (2117 t/an), procesul tehnologic se desfasoara in 2 sarje/zi, fiecare de 4,2 tone. Procesul tehnologic aplicat in instalatie cuprinde urmatoarele faze tehnologice principale: -pregatirea si dozarea materiilor prime; - alcooliza; - poliesterificare; - predizolvare; - dizolvare - tipizare.. Reactia de alcooliza se desfasoara sub perna de azot, instalatia fiind prevazuta cu sisteme pentru controlul volumetric al temperaturii si presiunii, reutilizarea pulberilor antrenate prin ventilatie (saci filtranti cu scuturare mecanica) Tehnologia de sinteza a rasinilor alchidice utilizata (condensarea acizilor dicarboxilici-ftalic, maleic- cu polialcooli) este o tehnologie modificata care permite cresterea productivitatii cu 25% si reduce semnificativ poluarea mediului inconjurator, comparativ cu tehnologia clasica. Materiile prime utilizate la sinteza rasinilor alchidice sunt: - uleiuri vegetale: ulei de soia sau ulei de floarea soarelui; - poliacizi: anhidrida ftalica si anhidrida maleica; - polioli: pentaeritrita, glicerina; - catalizator: hidroxidul de litiu. Solventii utilizati sunt: - white spirit - xilen ; - toluen ;

29

- butanol. Reactoarele pentru sinteza rasinilor sunt amplasate in hala de productie, in zona de lucru fiind asigurata ventilatia fortata – 800 mc/h. Reactia se desfasoara sub perna de azot, instalatia fiind prevazuta cu sisteme pentru controlul volumetric, al temperaturii si presiunii, reutilizarea pulberilor antrenate prin ventilatie (saci filtrare cu scuturare mecanica). In faza de poliesterificare are loc producerea apei de reactie, care este antrenata sub forma unui azeotrop cu xilenul. Lichidul se separa in vasele de separare, xilenul se recircula in timp ce apa de reactie este eliminata in vasul destinat colectarii. In conditiile respectarii tehnologiei de fabricatie si utlizarea corecta a instalatiilor de ventilatie si de protectie la transportul si manipularea substantelor, productia de rasina alchidica se poate realiza fara consecinte asupra mediului. Productia are loc discontinuu, in sarje, o sarja de fabricatie avand ca durata 23-24 h. Unitatea de productie (reactoarele) nu se incarca simultan, astfel ca se asigura evitarea de emisii maxime prin cumularea surselor de emisii. In fazele dizolvare-tipizare pot apar emisii de COV – in principal reactoarele sunt prevazute cu instalatii de recuperare prin reintroducerea in circuit a solventilor (dotare cu condensatoare ascendente cu racire); in conditii de emisie acestea sunt transportate in exteriorul halei de productie cu ajutorul instalatiei de ventilatie fortata de 8000 mc/h. La terminarea fazei de dizolvare-tipizare, rasina obtinuta se transporta pe conducta aeriana in parcul de rezervoare, in 4 rezervoare de 33 mc, 22 mc, 31 mc, 5,5 mc destinate maturarii si omogenizarii rasinii alchidice. Din rezervoare rasina este trimisa la liniile de preparare a grundurilor, lacurilor si vopselelor. Instalatia de incalzire cu ulei diatermic, aferenta sectiei Rasini , asigura agentului termic-uleiul diatermic-temperatura necesara pentru realizarea reactiei de obtinere a rasinilor. Capacitatea de umplere a instalatiei este de 3800 kg (4340 litri) ulei diatermic necesar pentru incalzirea reactoarelor din cadrul instalatiei de fabricare rasini alchidice, pana la o temperatura maxima de 290 °C.Instalatia de incalzire este formata din : -2 pompe principale cu un debit de 50 mc/ora ce au rolul de a recircula uleiul diatermic in cele doua mantale ale reactoarelor ; -2 pompe secundare cu un debit de 47 mc/ora cu rolul de a recircula uleiul diatermic in boilerul de incalzire ce are un volum de 604 litri. Instalatia este in sistem inchis, uleiul diatermic este un ulei mineral , el se completeaza anual cu un procent de 1-2% deoarece prin ardere o parte se cocseaza. Tip combustibil : gaze naturale Boilerul de incalzire este prevazut cu un arzator, pe baza de gaze naturale si cu un cos de eliminare a gazelor arse inalt de 18 metri. Arzatorul este model WM-G/4-A ZM, cu mod de reglare a sacinii in doua trepte. Parametrii arzatorului : ◄putere nominala= 1250 kw ; ◄putere maxima=1250 kw ; ◄putere minima=110kw ; ◄debit combustibil= 11-120 Nm3/h ; ◄presiune combustibil=50 mbar Instalatia de racire cu apa (50 mc/h) Instalatia de racire cu apa asigura racirea masei de reactie in procesul de obtinere a rasinilor. Instalatia se compune din : -un rezervoar ;

30

-doua turnuri de racire . Racirea maselor de reactie se realizeaza cu ajutorul serpentinelor interioare de racire cu apa ce traverseaza interiorul reactoarelor. Apa de racire de pe platforma chimica se transmite cu o pompa cu puterea de 22 kw dintr-un rezervor cu o capacitate maxima de 400 m3. Returul apei de racire se face printr-un vas intermediar cu o pompa de 5,5 kw, vas ce are rolul de a raci partial apa inaite de a fi trimisa in rezervor. Productia de grunduri, lacuri si vopsele Capacitatea de productie este de 7 t/sarja, 210 t/luna (2520 t/an) . Productia are loc in spatii amenajate in hala A. Activitatea se desfasoara discontinuu, in compartimente in care sunt amplasate utilajele specifice, respectiv: ampastoare, mori orizontale si verticale, vase de finisare, dispersoare, vase de ambalare, masini semiautomate de ambalare, masina automata de ambalare. Procesul de fabricare a lacurilor si vopselelor este un proces fizic de amestecare a componentelor, care se realizeaza la temperatura mediului ambiant. Procesul tehnologic aplicat in instalatiile de fabricare a lacurilor, vopselelor si grundurilor are la baza doua procedee distincte care cuprind urmatoarele faze : Procedeul (1) - Pregatirea si dozarea materiilor prime - Ampastare sau pregatirea pasta - Dispersia fina a pigmentilor (frecarea) - Dispersia fina a materialelor de umplutura cu motorul cu turatie inalta - Finisare si nuantare - Filtrare - Ambalare – depozitare. Procedeul (2) - Pregatirea si dozarea materiilor prime - Dispersia fina a pigmentilor si materialelor de umplutura cu motorul cu turatie inalta - Finisare si nuantare - Filtrare - Ambalare - depozitare Materiile prime si auxiliare utilizate in procesul de fabricare a grundurilor, lacurilor si vopselelor sunt: a) liantii: uleiuri vegetale (cu proprietati sicative, polimeri naturali si sintetici, precum: - poliesteri saturati si nesaturati, rasini alchidice, ca atare sau modificate, rasini fenolice, rasini aminice, rasini epoxidice, rasini poliuretanice, poliamidice, siliconice, etc. - polimeri acrilici (copolimeri ai acrilonitritului, ai esterilor acidului acrilic si metacrilic) - polimeri vinilici (policlorura de vinil, de vinilden, poliacetat de vinil, polistiren, etc) - nitroceluloza, acetatul de celuloza, etilceluloza,carboximetilceluloza, etc. -ulei de ricin, de bumbac, de soia, de floarea soarelui, de in, de tung. b)pigmenti: pigmenti anorganici :oxid de titan, oxid galben de fier, oxid albastru de fier, negru de fum ; pigmenti organici ; - materiale de umplutura: carbonati, sulfati, silicati, oxizi si hidroxizi, sintetice; c)solventi: - hidrocarburi alifatice si aromatice : white spirite, xilen;toluen d)sicativi: octoati sau naftenati de calciu, cobalt, zinc, zirconiu.

31

e) materii auxiliare Productia de vopsele lavabile Capacitatea de productie este de 3,4 4 t/zi, 72,24 t/luna (867 t/an). Activitatea se desfasoara in hala de productie B. Productia se realizeaza discontinuu, pe sarje. Utilaje : reactoare cu agitatoare – 1 de 1800 l;1 cu 2500 l ;1 cu 3500 l ;1 amorsa 200l ; 1 dispersor Fazele tehnologice sunt: - Dozarea materiilor prime si auxiliare; - Incarcarea reactoarelor; - Amestecarea (dispersie fina) cu sisteme de agitare; - Golirea reactoarelor in recipienti de 1000 l; - Dozarea si ambalarea in recipienti de 1,5, 2,5, 2, 8,5, 10 si 15 l. Materiile prime sunt introduse in reactoare, dupa care are loc operatia de amestecare si dispersare fina, realizata in sistem inchis. Instalatiile sunt prevazute cu sistem de ventilatie locala, 1 x 2500 mc/h, dotat cu sistem de filtrare a aerului absorbit (filtre cu saci). Filtrele cu saci retin pulberile antrenate la incarcarea celor doua reactoare, chiar in conditii de incarcare simultana. In practica, incarcarea reactoarelor nu se realizeaza in acelasi timp, fiind astfel asigurata o absorbtie superioara si concentratii momentane de pulberi mai mici la emisie. Pulberile retinute sunt reutilizabile in proces. Caderile de pulberi pe pardoseli sunt retinute uscat (exclus antrenarea cu apa) si reutilizate la productia de chituri. Produsul obtinut care prezinta caracteristicile impuse, se goleste din reactor in recipienti din mase plastice de 1000 l, din care se dozeaza in recipienti de 1,5, 2,5, 2, 8,5, 10 si 15 l sau direct din vas in recipienti. Fabricare vopsele pulberi Procesul tehnologic aplicat in aceasta instalatie cuprinde urmatoarele faze: I. Pregatirea si dozarea materiilor prime (tanc ); II. Amestecarea-maruntirea materiilor prime (premixer); III. Topirea-omogenizarea amestecului de materii prime (extruder) IV. Racirea pastei si transformarea in chipsuri (banda de racire) V. Macinare-sitare-ambalare (masina de macinat) Procesul tehnologic se desfasoara pe patru tipuri de utilaje care compun instalatia: premixer,extruder,banda de racire,moara de macinat;are caracter discontinuu. Sectia vopsele pulberi are in componenta doua linii de fabricatie I si II si una de laborator. Procesul tehnologic se desfasoara pe cinci tipuri de utilaje care compun instalatia : premixer, extruder, banda de racire si concasor, moara de macinat, omogenizator (pentru anumite produse) si unitate de racire cu apa de 10 ˚C, formata din : - pentru linia I+II : ciler RAE 822K cu agregat frigorific R 407 C cu rezervor inclus cu apa de racire (apa include si antigel)

Linia III (laborator) - Extruder TSX – 32 - Banda racire si concasare

Se utiliziaza materii prime solide: rasina poliesterica ,rasina epoxidica,aditivi,pigmenti organici si anorganici,material de umplutura(barita sau calcita) in anumite proportii.Acestea se dozeaza in tancul mixerului care se inchide etans si se amesteca si marunteste.Dupa mixare-maruntire amestecul este procesat de extruder ,pasta vascoasa si fierbinte care

32

iese din extruder cade intre cei 2 cilindri raciti care o transforma intr-o banda subtire groasa de 2-3mm care este preluata de senilele metalice deasupra carora se afla ventilatoarele care racesc produsul pentru a putea fi maruntit de concasorul de la capatul benzii. Cipsurile rezultate se vor macina la moara pentru a obtine o pulbere cu particule de anumite dimensiuni. Aerul ajuta la transportul pulberii. Aerul racit care intra in moara ajunge in ciclon ajuta la indepartarea pulberii foarte fine;acesta ajunge in filtru sac. Pulberea macinata la dimensiunile corespunzatoare trece din corpul principal al morii prin fantele clasificatorului ajunge in ciclon apoi in sita, de aici direct intr-un sac de polietilena asezat intr-o cutie de carton (20 kg net).

Principalele materii prime utilizate la producerea vopselelor pulberi sunt prezentate in continuare. Tipul si cantitatea acestor materii prime, se pot modifica si completa pe parcurs, ele fiind specificate prin recepturile de fabricatie programate pentru productie . -Liantii – sunt constituiti din polimeri (rasini sintetice) . Ei asigura fortele de coeziune dintre componentii peliculei si fortele de adeziune dintre pelicula si suportul acoperit . -Pigmentii - sunt componenta colorata, de origine organica sau anorganica, naturali sau sintetici si au rolul de a conferi peliculei culoare, dar influenteaza decisiv si puterea de acoperire, rezistenta la lumina, la caldura, la substante chimice etc. -Materiale de umplutura - sunt componenti cu rol de umplutura si care confera produsului proprietati mecanice suplimentare precum : duritate, aderenta,volum , consistenta etc. -Aditivi si adaosuri speciale - sunt componenti cu rol de imbunatatire a aspectului peliculei etc.

Capacitatea de productie este data de capacitatea de macinare a morilor. La un program de 8h/zi 5 zile pe sapatamana capacitatea maxima de productie este sintetizata in urmatorul tabel :

Ora Zi Luna An

Moara ACM 20B 400kg 3200kg 67,2 t 806,4 t

Moara ACM 01 30kg 240kg 5,04 t 60,48 t

Capacitate maxima productie 430kg 3440kg 72,24 t 867 t

4.3. Inventarul iesirilor (produselor)

Produsul t/sarja t/an Ambalare / depozitare Rasini alchidice 4,2 2117 4 rezervoare

parc rezervoare Grunduri, lacuri, vopsele, 7,00 2520 Galeti de 20 kg, 200 kg, cutii de

33

chituri, diluanti 0,375 l; 0,750 l; 2,5 l; 4 l, pet de 1l, 0,75l magazii produse finite

Vopsele lavabile 3,5 2016 Recipienti de 0,750l; 2,5l; 4l; 8,5l; 10l; 15l Magazii produse finite

Vopsele pulberi 0,400 867 Magazie produse finite Produse finite - SC NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A.

Sectie Produse finite obtinute

Rasini Rasini alchidice grase Rasina alchidica slabe Rasina alchidica medie

Lacuri si Vopsele- alchidice

Email lucios pe baza de rasini alchidice, pentru metal, lemn, zidarie

Email semilucios pe baza de rasini alchidice, pentru metal, lemn, zidarie

Email alchidic superlucios pentru metal, lemn, zidarie

Email cu efect “lovitura de ciocan” pentru suprafete metalice

Diluanti

Grunduri alchidice pentru suprafete metalice sau pentru lemn

Lacuri pentru suprafete metalice sau pentru lemn Chituri Chit de geam

Chit de cutit Chit perclorvinilic Aradez Aradez pentru lemn Aradez pentru constructii Vopsele

lavabile Vopsele lavabile pentru interior

Vopsele lavabile pentru exterior Tencuieli Grunduri Grund de amorsare Solutii

antimucegai Solutii antimucegai

Email alchido-melaminic, lacuri, diluanti

Email alchido-melaminic superlucios cu uscare rapida pentru metal, lemn, zidarie

Lac alchido-melaminic pentru suprafete metalice

Grund auto pentru protectia anticoroziva a suprafetelor metalice

Diluant auto Produse

epoxidice Email epoxidic

Grund epoxidic

34

Intaritor epoxidic Diluant epoxidic Produse

alchido-acrilice Vopsea alchido-acrilica pentru protectia suprafetelor

metalice Grund alchido-acrilic Produse

termorezistente Email termorezistent siliconic

Grund termorezistent pentru protectia anticoroziva a suprafetelor metalice

Produse cu uscare la cuptor

Email cu uscare la cuptor

Grund cu uscare la cuptor Diluant pentru produse cu uscare la cuptor Lacuri Lac electroizolant Diluant pentru lac electroizolant Lac pentru parchet Intaritor pentru lac parchet Vopsea

pentru marcaj rutier Vopsea acrilica pentri marcaj rutier

Vopsea alchidica pentru marcaj rutie Diluant pentru vopsea de marcaj Produse

clorcauciuc Vopsea pe baza de clorcauciuc pentru protectia

suprafetelor exploatate in mediu chimic Grund pe baza de clorcauciuc Produse

vinilice Grund vinilic reactiv (bicomponent)

Intaritor pentru grund vinilic Diluant pentru grund reactiv Produse

nitrocelulozice Emailuri nitrocelulozice pentru lemn sau metal

Diluant pentru grunduri nitro Diluanti pentru lacuri nitro Diluanti pentru emailuri nitrocelulozice Produse

poliuretanice Email poliuretanic pentru protectia anticoroziva

asuprafetelor metalice Intaritor poliureatanic Diluant poliuretanic

Vopsele pulberi

Epoxi- poliesterice Poliesterice Epoxidice

Produsele finite sunt livrate in categorii de ambalaje: cutii metalice de 0,750l; 2,5l; 4l – cca. 3000 buc/24h galeti de 20kg – cca. 150 buc/24h butoaie de tabla de 200 kg – cca. 15 buc/24h cutii plastic de 0,750l; 2,5l; 4l; 10l; 15l. cutii carton;

35

PET 0,5l; 1l; 3l.

4.4. Inventarul iesirilor (deseurilor)

Nr. Crt.

Sursa – faza generatoare

Deseuri (tip, compozitie)

Cantitati (kg/luna)

Depozitare / valorificare interna

Depozitare intermediara

Valorificare/eliminare terti autorizati

1. Rasini alchidice* (de la poliesterificare)

Pulberi retinute in sacii filtranti – anhidrida ftalica, maleica, pentaeritrita

93 Reutilizare directa prin scuturare manuala

Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

Saci ambalaj PPE

40 - Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

Saci ambalaj hartie


SC APISORELIA SRL

Apa de reactie 2800 - Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

Absorbanti, materiale filtrante, filtre


SC APISORELIA SRL

Coji rasini intarite


SC APISORELIA SRL

Ulei uzati 100 - Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

2. Grunduri, lacuri, vopsele (de la faza de ampastare)

Pulberi retinute in sacii filtranti

223 idem - -

Pulberi pardoseli

375 Reutilizare la productie chituri

- -

Saci ambalaj cu pulberi – talc, lecitina, acetonoxima, pigmenti

525 - Container- Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL



SC APISORELIA SRL

Ambalaje metalice impurificate


SC APISORELIA SRL

Coji, vopsele, lacuri intarite


SC APISORELIA SRL

36

Namoluri de la vopsele si lacuri cu continut de solventi organici sau alte substante periculoase


SC APISORELIA SRL

Folie 100 - Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

3. Vopsele pulberi Coji, vopsele 50 Depozitare

temporara SC APISORELIA SRL

Pulberi retinute in saci

80 Reutilizare in proces


Ambalaje hartie, carton, folie impurificate

15 Depozitare temporara

S.C. RECYCLING INTERNATIONAL S.R.L.

4. Vopsele lavabile Pulberi retinute

in sacii filtranti 300 Refolosite

direct in proces - -

Pulberi pardoseli

480 Refolosite la productia de chituri

- -

Saci ambalaj cu pulberi CaCO3, TiO2, altele

240 - Container- Depozitare temporara

SC APISORELIA SRL

Ambalaje plastic impurificate


SC APISORELIA SRL



SC APISORELIA SRL

5. Statia de epurare ape uzate

Reziduuri colectate in bazine de separare – grasimi, produse usoare

5 - (incorporare in materiale absorbante)


Firma specializata

6. Corpul administrativ Menajere 12 mc - Container SC EDIL

INDUSTRY SRL

7. Alte deseuri (reparatii, intretinere, piese de schimb)

Lemn, metalice, etc.

150 - Depozitare selectiva

Terti autorizati

37

4.5 Diagramele elementelor principale ale instalatiei

SCHEMA PROCESULUI TEHNOLOGIC - PRODUCTIE RASINI

Materii prime pulverulente in ambalaje

DOZARE ECOFILTRE

SINTEZA

Descarcare, spalare

Condensare

Magazie deseuri

Tipizare

Filtrare

Ambalare

Pulberi antrenate In atmosfera

Apa racire, N2, Difil

Materii prime lichide

Solvent pt. circuit

Ambalaje hartie PE, PP

Emisii vapori solventi, acroleina

Apa racire

Anh. Ftal. recup Apa racire

Ape reziduale

Azeotrop

Coji de la rashetare

Solvent pt. spalare Emisii vapori solventi

Solvent pt. tipizare

Elemente filtrare GAF, CUNO

Elemente ambalare

Emisii vapori solventi

Deseu elemente filtrante

Emisii vapori solventi

Emisii atmosferice

Solvent uzat reciclat

38

Schema procesului tehnologic vopsele pulberi

Deseuri solide

Dozare

Rasina poliesterica

Mixare- maruntire

Extrudare

Macinare extrudat concasat

Sortare, ambalare pulbere Pt. anumite

produse:omogenizare-ambalare

Curatare, spalare cu solvent

Rasina epoxidica Pigmenti Aditivi

Material de umplutura

Separare rezidii, coji, pulberi cu granulometrie necorespunzatoare necorespunzatnecorespunzatoare

Deseuri: solvent, lavete

39

Schema procesului tehnologic : FABRICARE GRUNDURI, LACURI, VOPSELE ALCHIDICE Lianţi Solvenţi Solventi Pigmenţi Pigmenti Aditivi Material de umplutu Material de umplutura Lianţi Solvenţi Solventi Răşină Aditivi Aditivi Paste de nuanţare Fazele procesului tehnologic de obţinere a lacurilor şi vopselelor

4.7 Studii pe termen mai lung considerate a fi necesare Da, la recomandarea Agentiei de Protectia Mediului

4.8 Cerinte caracteristice BAT

Asigurarea functionarii corespunzatoare prin: Monitorizarea, imbunatatirea unui sistem eficient de management al mediului;

Da Minimizarea impactului produs de accidente si de avarii printr-un plan de urgenta;

Da Cerinte relevante suplimentare pentru activitatile specifice sunt identificate mai jos:

Nu

PREGATIRE ŞI DOZARE

COMPONENŢI

AMPASTARE

DISPERSIE FINA SOLIDE

(FRECARE)

FINISARE

NUANŢARE

FILTRARE

AMBALARE

DEPOZITARE PRODUS FINIT

40

EMISII SI REDUCEREA POLUARII 4.9. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in aer

Intrari Iesiri Monitorizare/ reducerea poluarii Puncte de emisie Materii prime solide

Pulberi Pulberile retinute sunt refolosite 99% in producerea de chituri

Instalatiile sunt prevazute cu sistem de ventilatie locala, dotat cu sistem de filtrare a aerului absorbit (filtre cu saci). Hota de aspiratie prevazuta cu saci filtranti

Solventi COV Masurare COV cu analizor Masuri de reducere: - perna de azot de la rezervoarele de solventi din parcul de rezervoare; - perna de azot in reactorul de fabricatie a rasinilor alchidice; - conducte etanse de transport a solventilor din parcul de rezervoare in hala de fabricatie;

Ventilatia fortata Reactoarele sunt prevazute cu instalatii de recuperare prin reintroducerea in circuit a solventilor

-Sistem de ventilatie Nisa-Laborator Inspectii si Incercari

Apa uzata

COV Analize inainte de fiecare vidanjare

Bazine de stocare

Materii prime solide sectia pulberi

Pulberi Analize conform Ord.462/93 Mori- tubulatura ventilatie –cos- baterie microcicloane

Principalele surse de poluare atmosferica, in cadrul proceselor tehnologice ce se desfasoara in unitatea analizata, sunt::

In procesul tehnologic de obtinere a rasinilor alchidice, in fazele dizolvare-tipizare pot apar emisii de COV – in principal reactoarele sunt prevazute cu instalatii de recuperare prin reintroducerea in circuit a solventilor (dotare cu condensatoare ascendente cu racire); in conditii de emisie acestea sunt transportate in exteriorul halei de productie cu ajutorul instalatiei de ventilatie fortata de 6000 mc/h. Fazele poluante din procesul tehnologic de producere a grundurilor, vopselurilor sunt: - ampastarea – faza in care materialele pulverulente, inclusiv pigmentii si sicativii se introduc in ampastor printr-o palnie. Deasupra palniei este instalata hota de aspiratie cu sacii filtranti, pulberile fiind aspirate si retinute in saci, din care prin scuturare, pulberile cad inapoi in palnie, fiind astfel recuperate cu o eficienta de peste 99%. Eficienta este atinsa in

41

conditiile in care materialul de filtrare este corespunzator si scuturarea se efectueaza conform instructiunilor. Pulberile cazute in zona ampastorului, pe pardoseala, sunt colectate uscat si reutilizate in procesul de fabricatie al chiturilor; - macinarea – se realizeaza in mori cu perle de sticla. In aceasta faza in care are loc macinarea materialelor pulverulente, in special a pigmentilor in amestec cu solvent, au loc emisii de COV (white spirit, xilen, butanol) functie de retetele utilizate. Instalatia de ventilatie preia din zona de lucru poluantii emisi si ii transporta in atmosfera. Debitele de aer ventilat sunt pentru fiecare zona de lucru de 6000 mc/h fiind asigurate emisii mai mici decat limitele admise pentru poluantii nominalizati – valori mai mici decat 3,0 kg/h COV, pentru surse de emisie amplasate in aceeasi hala de productie; - finisarea si ambalarea – sunt faze tehnologice care produc emisii de COV, emisii care sunt transportate prin ventilatie fortat, Q = 6000 mc/h in atmosfera; - din bilantul cantitativ rezulta inscrierea in limitele maxim admise a emisiilor de poluanti, cu valori mai mici decat 3 kg/h;; In procesul de faricare a vopselelor lavabile, materiile prime sunt introduse in reactoare, dupa care are loc operatia de amestecare si dispersare fina, realizata in sistem inchis. Instalatiile sunt prevazute cu sistem de ventilatie locala, 1 x 2500 mc/h, dotat cu sistem de filtrare a aerului absorbit (filtre cu saci). Filtrele cu saci retin pulberile antrenate la incarcarea celor doua reactoare, chiar in conditii de incarcare simultana. In practica, incarcarea reactoarelor nu se realizeaza in acelasi timp, fiind astfel asigurata o absorbtie superioara si concentratii momentane de pulberi mai mici la emisie. Pulberile retinute sunt reutilizabile in proces. Caderile de pulberi pe pardoseli sunt retinute uscat (exclus antrenarea cu apa) si reutilizate la productia de chituri. Faza poluanta a procesului de fabricare vopsele pulberi -prepararea (inainte de mixare)– faza in care materiile prime (care sunt toate solide) sunt dozate in tancul mobil.Dozarea se face in dreptul hotei de aspiratie care face parte din sistemul de ventilatie.Aceasta hota aspira praful fin care s-ar forma la dozare.Pulberile cazute in zona tancului sunt colectate si reutilizate (daca dozarea se face corect probabilitate de a ajunge pe podea este minima) ; -racirea-concasarea (dupa extrudere pasta fierbinte iesita din extruder este transformata intr-o banda de produs solid care ajunge pe senilele benzii de raciere apoi este transformata in cipsuri de concasorul de la capatul utilajului),in aceasta faza unele cipsuri ar putea ajunge pe pardoseala.Daca acestea nu sunt impurificate se pot recupera si utiliza in continuare ; in cazul in care sunt impurificate se colecteza uscat si se depoziteaza pentru a fi predate la magazia de deseuri (se inregistreaza cantitatea ) ; -macinarea-ambalarea -se realizeaza in masina de macinat.In aceasta faza are loc macinarea cipsurilor si transformarea in pulbere cu o anumita granulatie.Transportul pulberii dupa macinarea cipsurilor se face cu ajutorul aerului care intra fortat in instalatie (ventilatorul absoarbe aerul filtrat din exterior pe traseul :corpul morii,ciclon,tubulatura,filtru sac,ventilatie ).In ciclon particulele cu dimensiunea corespunzatore cad la baza acestuia si sunt descarcate in sita si ajung in ambalaj iar cele cu dimensiuni prea mici sunt preluate de curentul de aer si ajung in filtru sac,aerul iese filtrat si trece in ventilatie ;sacii filtranti sunt scuturati si aspirati o data pe luna iar aceste particule sunt colectate si predate la magazia de deseuri. Ambalarea produsului finit se face in saci de polietilena care sunt introdusi in cutii din carton ondulat in cantitati de 20 kg fiecare; -curatarea instalatiilor –se face cu aer comprimat si aspiratorul industrial ; in momentul curatarii instalatiilor ventilatia se porneste pentu aspirarea prafului format.Unele parti din

42

instalatie si pardoseala se aspira.La terminare lotului daca este necesar se curata instalatiile cu lavete imbibate in apa sau solvent .Lavetele se colecteaza si se predau la magazia de deseuri.Solventul utilizat (acetona ) se preda la sectia vopsele 2 si se utilizeaza impreuna cu alte rezidii de solvent la finisarea grundurilor ; se utilizeaza aproximativ 0.5 kg pe luna de acetona pentru toata instalatia.

Protectia muncii Monitorizarea profesionala sau ambientala se face anual, conform legislatiei specifice. Operatorii trebuie sa fie instruiti si sa respecte cerintele privind pericolele, masurile impotriva pierderilor accidentale, manipularea si depozitarea, informatiile ecologice, masurile privind evacuarea, precum si a altor date din Fisele de Date de Securitate ale materiilor prime si ale produselor finite. Inainte de inceperea lucrului operatorilor chimisti li se face obligatoriu instructajul specific de lucru, de catre seful de schimb. Sistemul de ventilatie trebuie folosit ori de cate ori este nevoie pentru prevenirea acumularii unor substante periculoase. Este obligatorie purtarea echipamentului de protectie din dotare de catre operatorii chimisti, ambalatori (salopete, cizme din cauciuc, manusi din cauciuc, masti contra prafului si ochelari de protectie, dupa caz). Orice interventie in scop de reparatie va fi efectuata numai de personalul de specialitate (mecanici, electricieni, AMC-sti). Este obligatorie urmarirea prin control periodic a functionarii motoarelor, agitatoarelor, reductoarelor si pompelor. Este necesara spalarea mainilor dupa contactul cu substantele folosite si mai ales inainte de masa, pentru prevenirea intoxicatiilor si imbolnavirilor. Pentru protectia mainilor impotriva solventilor, precum si a conditiilor deosebite din mediul de lucru se vor purta obligatoriu manusi de protectie.

4.93.Echipamente de depoluare

Faza de proces Poluant Echipament de depoluare identificat

Propus sau existent

Dozare materii prime solide –sectia vopsele+rasini

Pulberi Filtre cu saci Existent

Dozare materii prime lichide

COV Perna de azot, instalatie recuperare solventi

Existent

Epurare ape uzate COV Bazin acoperit vidanjabil Existent Combustie motorina in centrala termica, inst. Ulei diatermic

Gaze de ardere Arzatoare cu CO, Nox, Sox redus

Existent

Dozare materii prime –sectia pulberi

Pulberi Instalatie de exhaustare Existent

43

4.9.4.Studii de referinta Exista studii care necesita a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvata metoda de incadrare in limitele de emisie stabilite in Sectiunea 3 a acestui formular? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate . Emisiile determinate se incadreaza in limitele de emisie. Nu este necesara efectuarea unor studii suplimentare

Data

4.9.5. Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV Exista studii pe termen mai lung care necesita a fi efectuate pentru a stabili ce se intampla in mediu si care este impactul materialelor utilizate? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate. Nu este cazul . Conform planului de gestionare a solventilor organici, valoarea emisiilor totale, este cu mult sub VLE de 3%.

Data: 29.02. 2016

4.9.6.Eliminarea penei de abur Prezentati emisile vizibile si fie justificati ca fiecare emisie este in conformitate cu cerintele BAT sau explicati masurile de conformare pe care intentionati sa le aplicati pentru a reduce pana vizibila.

Nu este cazul 4.10. Minimizarea emisiilor fugitive in aer

Toate emisiile rezultate din fucntionarea instalatiei de fabricare rasini alchidice se incadreaza in limitele admise.

oferiti informatii privind emisiile fugitive dupa cum urmeaza:

Sursa Poluanti Masa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Rezervoare deschise (de ex. Bazinele de stocare ape uzate );

COV Nu Nu

Zone de depozitare (de ex. containere, basa de depozite, lagune etc.);

Nu Nu Nu

Incarcarea si descarcarea containerelor de transport;

Nu 3%

Transferarea materialelor dintr-un recipient in altul (de ex. reactoare, silozuri; cisterne)

COV 2%

Sisteme de transport;de ex. benzi Nu Nu

44

transportoare, Sisteme de conducte si canale (de ex. pompe, valve, flanse, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.);

COV 2%

Extractii sau deficiente de etansare Nu Nu Posibiltatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (in aer sau in apa);

Nu Nu

4.10.1.Studii Sunt necesare studii suplimentare pentru a stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate pe durata acoperita de programul pentru conformare. Studiu Data Emisiile fugitive determinate sunt in cantitati foarte mici si nu se considera necesar a se efectua studii pentru reducerea lor.

4.10.2.Pulberi si fum

Nu este cazul Acoperirea rezervoarelor; Nu este cazul Evitarea depozitarii exterioare sau neacoperite ; Nu este cazul Acolo unde depozitarea exterioara este inevitabila, utilizati stropirea cu apa, materiale

de fixare, tehnici de management al depozitarii, paravanturi etc.; Nu este cazul Curatarea rotilor autovehicolelor si curatarea drumurilor (evita transferul poluarii in

apa si imprastierea de catre vant); Nu este cazul Benzi transportoare inchise, transport pneumatic (se observa necesitatile energetice

mai mari), minimizarea pierderilor; Dozarea materiilor prime Curatenie sistematica; Da Captarea adecvata a gazelor rezultate din proces. Ventilatie (vase de spalare a gazelor)

4.10.3.COV-uri Oferiti informatii privind transferul COV dupa cum urmeaza

De la Catre Substante Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Vas de dizolvare (faza dizolvare-tipizare)

Condensatoare ascendente cu racire

Solventi – materii prime

Preluare de tub ascendent, transport spre condensator pentru reintroducerea in circuit a solventilor

45

Alte instalatii si masuri destinate prevenirii pierderilor de substante in atmosfera:

- perna de azot de la rezervoarele de solventi din parcul de rezervoare; - perna de azot in reactorul de fabricatie a rasinilor alchidice; - conducte etanse de transport a solventilor din parcul de rezervoare in hala de fabricatie; - instalatii de stropire cu apa a rezervoarelor din parc, la temperaturi ale aerului mai mari de 250C; - supravegherea activitatilor de incarcare rezervoare cu compusi volatili – xilen, toluen, white spirite, butanol; - verificarea periodica a starii instalatiilor de depozitare si transport a substantelor organice volatile 4.10.4.Sisteme de ventilare Oferiti informatii despre sistemele de ventilare dupa cum urmeaza:

Nr. crt

Surse generatoare Amplasament

Instalatie de depoluare, dispersie,

evacuare

Caracteristici ventilatie

Debite(mc/h)

Randament (%)

Centrala termica

Cos evacuare gaze arse- 2 buc.

H=8 m Diametri varf =

400 mm

-

Instalatie Incalzire ulei dietermic

Cos evacuare gaze arse – 1 buc

H=18 m Diametri varf =

400 mm

-

1. Rasini alchidice 2 linii de fabricatie hala A

Instalatie ventilatie dotata cu saci filtranti Instalatie recuperare/ recirculare xilen, toluen

H emisie = 10,0m Q = 6000 mc/h

Pulberi–99% COV-dispersie 100%

2. Grunduri, lacuri, vopsele, chituri hala A

Instalatie ventilatie locala, cu saci filtranti pe absorbtie

Hemisie=10,0m

3xQ=6000mc/h

H=10 m 2xQ=6000mc/h

Pulberi-99% COV- dispersie

3. Laboratoare hala A Instalatie ventilatie VA5/L1

H= 3m Q=400 mc/h

COV - dispersie

4. Activitati hala A 4buc. deflectoare - ventilatie naturala

H=3 m emisii difuze

Dispersia gazelor

5. Activitati hala B 4 buc. Deflectoare – ventilatie naturala

H = 3m emisii difuze

Dispersia gazelor

6. Vopsele lavabile hala B

Instalatie ventilatie – dotata cu saci filtranti

Q = 2500 mc/h Hemisie=10,0 m

Pulberi 99%

46

7. Laboratoare Hala B

Instalatie ventilatie Q = 1500 mc/h Hemisie=10,0 m

Dispersie

8.

Sectia Pulberi

Linia I Tubulatura de ventilatie locala cu 3 guri mobile de absorbtie : macinare –ambalare Debit aer ventilator :2100mc/h

Baterie de microcicloane si baterie filtre cu saci

Noxe emise : pulberi

CMA conform O462/1993 : 50 MG/nmc

Linia I Macinare/clasare Debit aer ventilator :6000 mc/h

Baterie filtre cu saci

Noxe emise :pulberi

CMA conform O462/1993 : 50 MG/nmc

Sectia Pulberi

Linia II Tubulatura de ventilatie locala cu 2 hote fixe :macinare –ambalare Debit aer ventilator :3600 mc/h

Baterie 4 microcicloane si baterie filtre cu saci

Noxe emise :pulberi

CMA conform O462/1993 : 50 mg/Nmc

Linia II Macinare clasare, Debit aer ventilator :1200 mc/h

Baterie filtre cu saci

Noxe emisie :pulberi

CMA conform O462/1993 : 50 mg/Nmc

4.11. Reducerea emisiilor din surse punctiforme in apa de suprafata si in canalizare

Apele uzate menajere sunt colectate de la grupurile sanitare, prin intermediul retelei de canalizare proprii, realizate din tuburi de beton Dn 200mm (L=100 m), fiind apoi descarcate in cele doua compartimente ale bazinului vidanjabil, destinate stocarii acestei categorii de ape uzate. Volumul celor doua compartimente este de 2 x 49 mc. Colectarea apelor uzate tehnologic , provenite de la parcul de rezervoare (instalatiile de stropire), se face printr-o conducta ce tranziteaza separatorul de hidrocarburiAQUAFIX SBPE 3/300 cu decantor de namol tip HAURATON, dupa care sunt evacuate intr-un bazin din beton de 9,68 mc capacitate proiectata, de unde in perioada de vara sunt refolosite pentru stropirea rezervoarelor, ulterior fiind pompate (pompa tip PCN-25-200, cu un debit de 6 mc/h) in cele doua compartimente de stocare ape tehnologice ale bazinului vidanjabil, a caror capacitate este de 2 x 49 mc.

Apele uzate tehnologice , provenite de la igienizarea halelor se colecteaza printr-o conducta din beton Dn 200 mm, cu descarcare intr-un separator de grasimi, din care sunt evacuate in bazinul vidanjabil, in compartimentele destinate stocarii apelor tehnologice. Apele pluviale sunt colectate de pe platformele aferente unitatii prin intermediul unei retele de rigole si dirijate in doua compartimente al bazinului vidanjabil de 2 x 49mc. Bazinul vidanjabil (statia de preepurare) este alcatuita dintr-un bazin, acoperit, compartimentat astfel : - 2 compartimente pentru apa menajera- 2 x 49 mc ; - 2 compartimente pentru apa tehnologica – 2 x 49 mc ; - 2 compartimente pentru apa pluviala – 2 x 49 mc.

S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. detine contract de prestari servicii pentru vidanjarea celor 6 compartimente ale bazinului de stocare , incheiat cu SC APAVITAL SA IASI nr. U4913/16.08.2012 si contract nr. 31/11.04.2016 incheiat cu S.C. APA GLOBAL S.R.L..

47

Apele chimice (de reactie) rezultate de la fabricarea rasinilor sunt depozitate intr-un rezervor de 3 mc, de unde sunt descarcate in butoaie din tabla, care vor fi preluate pentru valorificare/eliminare de catre S.C. APISORELIA S.R.L., conform contractului de prestari servicii nr.1586/10.06.2016 si actele aditionale corespunzatoare.

Sisteme de epurare Descrieti dupa cum urmeaza sistemele de epurare pentru fiecare sursa de apa uzata

Sursa de apa uzata

Metode de minimizare a cantitatii de apa consumata

Metode de epurare Puncte de evacuare

Apa chimic impura provenita din procesul de fabricatie rasini

Stocare apa de reactie, predare controlata in vederea valorificarii/eliminarii pe baza de contract de prestari servicii

Valorificare societate autorizata

Apa uzata menajera

Revizii conform graficelor la instalatia de canalizare Constientizare personal prin instruire pentru utilizarea corecta a instalatiilor de apa.

Stocare in primul compartiment de apa menajera din bazinul vidanjabil, in vederea decantarii ,urmand apoi trecerea in celalalt compartiment de apa uzata menajera.

Vidanjare catre statia de epurare a S.C. APAVITAL IASI.

Ape meteorice Stocare in primul compartiment de apa menajera din bazinul vidanjabil, in vederea decantarii ,urmand apoi trecerea in celalalt compartiment de apa uzata menajera.


Apa uzata tehnologica provenita de la igienizarea halelor

Revizii conform graficelor la instalatia de canalizare Constientizare personal prin instruire pentru utilizarea corecta a instalatiilor de apa.

Stocare in primul compartiment de apa tehnologica din bazinul vidanjabil, in vederea decantarii ,urmand apoi trecerea in celalalt compartiment de apa uzata tehnologica.


Justificati cazurile in care utilizarea apei nu este minimizata sau apa uzata nu este reutilizata sau reciclata Grad de recirculare apa stropire rezervoare 70%

Ape pluviale Confirmati ca apele pluviale sunt colectate separat de apele uzate industriale si identificati orice zona in care exista un risc de contaminare a celor doua

48

Apele pluviale sunt colectate separat de apele uzate industriale si nu exista un risc de contaminare a celor doua

Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentati , o justificare pentru faptul ca efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este cazul); Nu este cazul

Este necesar sa se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode de incadrare in valorile limita de emisie din Sectiunea 3? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi finalizate . Studiu Data Nu este cazul

Compozitia efluentului Identificati principalii constituenti chimici ai efluentului epurat (inclusiv sub forma de CCO) si ce se intampla cu ei in mediu (Punct A5). Apa uzata este stocata in bazin si apoi vidanjata de care SC APAVITAL SA fiind transmisa la statia lor de epurare.

INDICATOR UM VaValori admise Punctul de evacuare

De destinatie

Materii in suspensie

mg/l 350 Stocare in bazinul apa uzata

Vidanjare si transport la statia SC APAVITAL de epurare

CBO5 mg O2/l 300 Idem idem CCOCr mg O2/l 500 Idem Idem NH4

+ mg/l 30 Idem Idem Fosfor total mg/l 5,0 Idem idem Fenoli mg/l 30 Idem Idem Substante extractibile cu solventi org.

mg/l 30 Idem Idem

Sulfuri si H2S mg/dm3 1 Idem Idem Reziduu fix la 1050C

mg/l 2000 Idem Idem

Detergenti sintetici biodegradabili

mg/dm3 25 Idem idem

Cupru µg/dm3 0,1 Idem Idem Fier µg/dm3 5,0 Idem Idem

49

Nichel µg/dm3 0,5 Idem Idem Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stablii destinatia in mediu si impactul acestor evacuari? Daca da, enumerati-le si indicati data pana la care vor fi fi finalizate.. Studiu Data Nu este cazul

Toxicitate Prezentati lista poluantilor cu risc de toxicitate din efluentul epurat – Prezentati pe scurt rezultatele oricarei evaluari de toxicitate sau propunerea de evaluare/diminuare a toxicitatii efluentului. Apele tehnologice – de reactie – rezultate de la fabricarea rasinilor sunt depozitate intr-un rezervor de 3 mc, ingropat in ciment, de unde sunt descarcate in butoaie de tabla, urmand a fi preluate in vederea incinerarii, conform contractului de prestari servicii nr. 1586/10.06.2016, cu S.C. APISORELIA SRL Tip apa/ indicator

pH CCOCr Materii in suspensii

Reziduu fix

Apa uzata de proces (de reactie)

8 – 9,6 58110 mg/l 524 mg/l 5172 mg/l

Reducere CCOCr Acolo unde exista studii care au identificat substante periculoase sau niveluri de toxicitate reziduala, rezumati orice informatii disponibile referitoare la cauzele toxicitatii si orice tehnici propuse pentru reducerea impactului potential (Punctul A7); Valorile pentru acest indicator depasesc limita admisibila doar in apa de reactie care este trimisa spre eliminare/valorificare.

Eficienta statiei de epurare orasenesti Valorile indicatorilor analizati pentru apele rezultate din bazinele vidanjabile de stocare sunt mult sub limitele NTPA 002/2005 si nu influenteaza negativ functionarea statiei orasenesti.

By-pass-area si protectia statiei de epurare a apelor uzate orasenesti Demonstrati ca probabilitatea ocolirii statiei de epurare a apelor uzate, in situatii de viituri provocate de furtuna, alte situatii de urgenta sau a statiilor intermediare de pompare din reteaua de canalizare este acceptabil de redusa ;

Constructia bazinelor de stocare apa uzata si debitul redus al apelor uzate rezultate din instalatie ( comparativ cu capacitatea proiectata) nu face posibila sau by-pass-area acestora. In cazul in care apa uzata neepurata s-ar evacua direct in reteaua de canalizare a orasului nu ar fi perturbata functionarea statiei de epurare

50

Demonstrati ca este asigurata o capacitate de rezerva sau tampon sau arati modul in care sunt rezolvate incarcarile maxime fara a supraincarca capacitatea statiei de epurare. Bazinul vidanjabil are un V= 296 mc, 6 compartimente.

Minimizarea pierderilor si scurgerilor in apa de suprafata, canalizare si apa subterana Oferiti informatii despre pierderi si scurgeri dupa cum urmeaza

Sursa Poluanti

Masa/unitatea de timp unde este cunoscuta

% estimat din evacuarile totale ale poluantului respectiv din instalatie

Apa uzata tehnologica epurata in statia de epurare locala si evacuata prin vidanjare in reteaua de canalizare a orasului

CCO-Cr Mai putin de 10% din total CCO-Cr rezultat din instalatie

Descrieti pozitia actuala sau propusa cu privire la urmatoarele cerinte caracteristice BAT care demonstreaza ca propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformarii, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandarile BAT) sau a utilizarii masurilor alternative; Apa uzata rezultata este apa de reactie. Metodele BAT pentru tratarea apei uzate sunt on-site si externe. Metoda on-site este oxidarea termica. Metoda externa este transportarea acestei ape la o statie de epurare prevazuta cu treapta biologica. S.C. NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. foloseste stocarea apei de reactie intr-un rezervor de unde este apoi evacuata si transportata spre inciderare de catre S.C. APISORELIA SRL Apa uzata nu este evacuata netratata in receptori naturali, ci numai dupa preepurare locala si tratare in statia de epurare a orasului, deci tehnica este conforma cu prevederile BAT. Structuri subterane:


Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referinta

Daca nu va conformati acum, data pana la care va veti conforma

51

Furnizati planul (planurile) de amplasament care identifica traseul tuturor drenurilor, conductelor si canalelor si al rezervoarelor de depozitare subterane din instalatie. (Daca acestea sunt deja identificate in planul de inchidere a amplasamentului sau in planul raportului de amplasament, faceti o simpla referire la acestea).

DA Raport de amplasament

Pentru toate conductele, canalele si rezervoarele de depozitare subterane confirmati ca una din urmatoarele optiuni este implementata: izolatie de

siguranta detectare

continua a scurgerilor un program de

inspectie si intretinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verificari ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV - CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex in ultimii 3 ani si sunt repetate cel putin la fiecare 3 ani).

Da

Daca exista motive speciale pentru care considerati ca riscul este suficient de scazut si nu necesita masurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici. Transportul materialelor se face prin conducte supraterane. Materialele sunt depozitate doar in structuri supraterane.

Strat izolator Cerinta Da/Nu Daca nu,

data pana la care va

52

fi Exista un proiect de program pentru asigurarea calitatii, pentru inspectie si intretinere a suprafetelor impermeabile si a bordurilor de protectie care ia in cosiderare: capacitati; grosime; precipitatii; material; permeabilitate; stabilitate/consolidare; rezistenta la atac chimic; proceduri de inspectie si intretinere; si asigurarea calitatii

constructiei

Da

Au fost cele de mai sus aplicate in toate zonele de acest fel? Da Zone de poluare potentiala Pentru fiecare zona in care exista posibiltatea ca activitatile sa polueze apa subterana, confirmati ca sunt impermeabilizate si ca straturile izolatoare corespund fiecareia dintre cerintele din tabelul de mai jos. Acolo unde nu se conformeaza, indicati data pana la care se va conforma. Introduceti referintele corespunzatoare instalatiei dumneavoastra si extindeti tabelul daca este necesar. Zone potentiale de poluare

Cerinta de ex. zona de descarcare a rezervoarelor

de ex. Depozit de materii prime

de ex Depozit de produse

de ex. Depozit de deseuri

Confirmati conformarea sau o data pentru conformarea cu prevederile pentru:

o suprafata impermeabila

Da Da Da Da

cuve de retinere a deversarilor

Da Da Da Da

imbinari etanse ale constructiei

Da Da Da Da

conectarea la un sistem etans de drenaj

Da Da Da Da

Cuve de retentie Pentru fiecare rezervor care contine lichide ale caror pierderi prin scurgere pot fi periculoase pentru mediu, confirmati faptul ca exista cuve de retentie si ca acestea respecta fiecare dintre cerintele prezentate in tabelul de mai jos. Daca nu se conformeaza, indicati data pana la care se

53

va conforma. Introduceti datele corespunzatoare instalatiei analizate si repetati tabelul daca este necesar. Cuve de retentie

Cerinta Ulei vegetal

solventi Rasina alchidica CLU

Sa fie impermeabile si rezistente la materialele depozitate

Da White spirit

xilen toluen

Sa nu aiba orificii de iesire (adica drenuri sau racorduri) si sa se scurga- colecteze catre un punct de colectare din interiorul cuvei de retentie

Da Da Da Da Da Da

Sa aiba traseele de conducte in interiorul cuvei de retentie si sa nu patrunda in suprafatele de siguranta

Da Da Da Da Da Da

Sa fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete

Da Da Da Da Da Da

Sa aiba o capacitate care sa fie cu 110% mai mare decat cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totala a rezervoarelor

Da Da Da Da Da Da

Sa faca obiectul inspectiei vizuale regulate si orice continuturi sa fie pompate in afara sau indepartate in alt mod, sub control manual, in caz de contaminare

Da Da Da Da Da Da

Atunci cand nu este inspectat in mod frecvent, sa fie prevazut cu un senzor de nivel inalt si cu alarma, dupa caz

Nu Nu Nu Nu Nu Nu

Sa aiba puncte de umplere in interiorul cuvei de retentie unde este posibil sau sa aiba izolatie adecvata

Da Da Da Da Da Da

Sa aiba un program sistematic de inspectie a cuvelor de retentie, (in mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apa acolo unde integritatea structurala este incerta)

Da Da Da Da Da Da

Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate in apa sau sol Identificati orice alte structuri, activitati, instalatii, conducte etc care, datorita scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau a cursurilor de apa.

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei astfel de poluari

Afectarea integritatii statiei de Nu

54

epurare si a retelei de canalizare Emisii in ape subterane

Minimalizarea emisiilor prin asigurarea integritatii traseelor si conductelor subterane.

Tabelul de mai jos este conceput ca un ghid care sa va ajute in pregatirea informatiilor solicitate.Totusi, daca dumneavoastra considerati ca este posibil sa evacuati substante prezentate in Anexa 5 a Legii 310/28.06.2004, care transpune Directiva 2455/2001/EC2 sau in Anexa VIII a Directivei 2000/60, in apa subterana, direct sau indirect, sunteti sfatuiti sa discutati cerintele cu specialistul din cadrul Agentiei de Protectia Mediului care se ocupa de emiterea autorizatiei. Exista emisii directe sau indirecte de substante din Anexa 5 a Legii 310/2004, rezultate din instalatie, in apa subterana? B Supraveghere – aceasta va varia de asemenea de la caz la caz, dar va cuprinde

monitorizarea calitatii apei subterane si asigurarea luarii masurilor de precautie necesare prevenirii poluarii apei subterane.

1 Ce monitorizare a calitatii apei subterane este/va fi realizata?

Detaliati substantele monitorizate Frecventa (de ex. zilnica, lunara)

pH CCOCr Amoniu Cupru Fier

Determinare anuala

2 Ce masuri de precautie sunt luate pentru prevenirea poluarii apei subterane?

Evitarea depozitarii oricaror materiale direct pe sol Asigurarea integritatii retelei de canalizare interioare si a statiei de epurare

5.6.Miros In general, nivelul de detaliere trebuie sa corespunda riscului care determina neplacere receptorilor sensibili.(scoli, spitale, sanatorii, zone rezidentiale, zone recreationale) Instalatiile care nu utilizeaza substante urat mirositoare sau care nu genereaza materiale urat mirositoare si prin urmare prezinta un risc scazut trebuie separate la inceput utilizand Tabelul 2.3.6.1. Sursele nesemnificative dintr-o instalatie care are si surse semnificative trebuie “separate” din punct de vedere calitativ la inceputul Tabelului 2.3.6.1 (trebuie facuta justificarea) si nu mai trebuie furnizate informatii detaliate in sectiunile urmatoare. In cazul in care receptorii se afla la mare distanta si riscul asociat impacului asupra mediului este scazut, informatiile referitoare la receptorii sensibili care trebuie oferite,,vor fi minime. Informatiile referitoare la sursele nesemnificative de miros din Tabelul 2.3.6.3 vor fi totusi cerute si trebuie utilizate BAT-uri pentru reducerea mirosului atat cat va permite balanta costurilor si beneficiilor.

2 Substante prioritare in relatie cu Directiva cadru privind apa, transpusa in legislatia romana de Legea 310/28.06.2004, Anexa 5.

55

Daca este cazul trebuie furnizate harti si planuri de amplasament pentru a indica localizarea receptorilor, surselor si punctelor de monitorizare. Separarea instalatiilor care nu genereaza miros Activitati care nu utilizeaza sau nu genereaza substante urat mirositoare trebuie mentionate aici. Trebuie furnizate suficiente explicatii in sprijinul acestei optiuni pentru a permite Operatorului sa nu mai dea informatii suplimentare. In cazul in care sunt utilizate sau generate substante urat mirositoare, dar acestea sunt izolate si controlate, nu trebuie completat acest tabel, ci trebuie in schimb descrise in Tabel

Nu este cazul.

56

Receptori (inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si la reglementarile existente pentru monitorizarea impactului asupra mediului) In unele cazuri, delimitarea suprafetei pe care se desfasoara procesul sau perimetrul amplasamentului a fost poate utilizat ca o localizare care sa inlocuiasca evaluarea impactului (pentru instalatii noi) si evaluari de mediu (pentru instalatiile existente) asupra receptorilor sensibili, iar limitele sau conditiile au fost stabilite poate, in functie de acest perimetru. In acest caz, ele trebuie incluse in tabelul de mai jos. Identificati si descrieti fiecare zona afectata de prezenta mirosurilor

Au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului?

Se realizeaza o monitorizare de rutina?

Prezentare generala a sesizarilor primite

Au fost aplicate limite sau alte conditii?

Descrieti tipul de receptor si dati o aproximare a numarului de locuitori, dupa caz. Intr-o instalatie mare, diversi receptori pot fi afectati de surse diferite. Descrieri localizarea sau indicati pozitia pe un plan al localitatii (indicati si perimetrul procesului unde este posibil).

De exemplu, orice evaluari care vizeaza IMPACTUL asupra receptorilor – adica nu efectele la nivelul amplasamentului, (la sursa), desi pot utiliza ca date primare, date care provin de la sursa. Astfel de evaluari pot include modelari ale dispersiei, studii privind populatia, sondaje privind perceptia publicului, observatii in teren, olfactometrie simpla (testari olfactive) sau orice monitorizare a aerului ambiental. Cand au fost acestea realizate si cu ce scop? Care au fost rezutatele privind efectul/impactul asupra receptorilor?

Se realizeaza o monitorizare suplimentara care se refera la impact . Aceasta ar putea cuprinde “testari olfactive” efectuate in mod regulat pe perimetru sau o alta forma de monitorizare a aerului ambiental. Sub ce forma, care este frecventa de realizare si care sunt rezultatele obisnuite?

Au fost primite vreodata sesizari? Cate, cand si la cate incidente sau surse/receptori separati se refera acestea? Care este/a fost cauza si daca a fost corectata? Daca nu a facut-o deja in alta parte a Solicitarii, Operatorul trebuie sa confirme ca are implementata o procedura pentru solutionarea sesizarilor.

Au fost impuse conditii sau limite de catre Autoritate Regionala de Mediu care se refera la receptorii sensibili sau la alte localizari. De ex. restrictii de amplasare, coduri de buna practica, conditii stabilite pentru instalatiile existente

Instalatia este localizata in cadrul platformei industriale. In apropiere nu exista

57

Identificati si descrieti fiecare zona afectata de prezenta mirosurilor

Au fost realizate evaluari ale efectelor mirosului asupra mediului?

Se realizeaza o monitorizare de rutina?

Prezentare generala a sesizarilor primite

Au fost aplicate limite sau alte conditii?

receptori sensibili Surse/emisii NE semnificative Activitatea de sinteza a rasinilor alchidice nu este generatoare de miros urat. Amplasarea in zona industriala determina un impact redus asupra populatiei. Aportul NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SA la generarea de mirosuri specifice COV in zona este redus. In contextul general nu se poate disemina contributia fiecarui agent economic..

Surse de mirosuri (inclusiv actiuni intreprinse pentru prevenirea si/sau minimizarea acestora) Unde apar mirosurile si cum sunt ele generate? (a)

Descrieti sursele punctiforme de emisii. (b)

Descrieri emanarile fugitive sau alte posibilitati de emanare ocazionala. (c)

Ce materiale mirositoare sunt utilizate sau ce tip de mirosuri sunt generate? (d)

Se realizeaza o monitorizare continua sau ocazionala? (e)

Exista limite pentru emanarile de mirosuri sau alte conditii referitoare la aceste emanari? (f)

Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanarilor. (g)

Descrieti masurile care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor si a termenelor (h)

Descrieti activitatea sau procesul in care sunt utilizate sau generate materiale mirositoare.

Pentru fiecare activitare sau proces descris in coloana (a) faceti o lista a surselor

Pentru fiecare activitate sau proces descris in coloana (a) descrieti punctele de

- substante care sunt cunoscute ca fiind mirositoare (de ex. mercaptanii) - materiale mirositoare care pot degaja un amestec de substante care emana mirosuri

Aceasta se refera la monitorizarea la sursa sau in apropierea sursei. Pentru fiecare sursa listata, faceti o descriere

Daca nu au fost mentionate anterior cu privire la receptori.

Pentru fiecare sursa demonstrati ca nu vor aparea probleme in conditii de functionare normala. De

Identificati orice propuneri pentru imbunatatire sau aspecte locale specifice care trebuie solutionate pentru a indeplini cerintele caracteristice BAT. O prezentare a planificarii actiunilor in timp trebuie de

58

Zonele de depozitare a materialelor mirositoare trebuie si ele prezentate. De exemplu: - Incalzirea materialelor, adaugarea de acizi, activitatea de intretinere, - Zone de depozitare, statia de epurare a apelor uzate

punctiforme de emisii, de ex. ventile, cosuri, exhaustoare Includeti ventilele sau flacarile de avarie, valvele de siguranta ale rezervoarelor

emanare fugitiva – acestea trebuie sa includa lagunele si spatiile deschise de depozitare, benzile rulante si alte mijloace de transport, orificii in peretii claldirilor (fie ele intentionate sau neintentionate), flanse, valve etc.

(materiale aflate in putrefactie, namolul ce rezulta de la epurarea apelor uzate) - un “tip” de miros, de ex. mirosul de “ars” Sunt acestea materii prime, intermediare, sub-produse, produse finite sau deseuri? Sunt materialele mirositoare folosite pentru curatire sau procesul de curatire transforma sau disloca materiale mirositoare?

– in ce forma, cat de des este realizata si care sunt rezultatele inregistrate in mod obisnuit?

asemenea, aratati cum vor fi administrate situatiile anormale (acest aspect este tratat mai amanuntit in tabelul „Managementul mirosurilor” si astfel poate fi omis aici daca vor fi furnizate informatii suplimentare). Tehnicile de management si de instruire precum si tehnologiile trebuie de asemenea prezentate

asemenea inclusa.

Nu este cazul

In cazul in care emanarile au fost deja descrise ca “emisii in aer” in alta parte a solicitarii DAR AU SI MIROS, ele trebuie mentionate si aici. Este suficient sa precizati materialul si/sau mirosul aici si sa faceti referire la partea din solicitare in care se gasesc detaliile.

59

Managementul mirosurilor

Sursa/punct de emanare

Natura/cauza avariei (i)

Ce masuri au fost implementate pentru prevenirea sau reducerea riscului de producere a avariei? (j)

Ce se intampla atunci cand se produce o avarie? (k)

Ce masuri sunt luate atunci cand apare? (l)

Cine este responsabil pentru initierea masurilor? (m)

Exista alte cerinte specifice cerute de autoritatea de reglementare? (n)

Ca cele mentionate in coloana (a), (b) sau (c) din “Tabelul surselor de mirosuri”

Pentru fiecare sursa – identificati dificultati specifice care pot afecta generarea, reducerea sau transportul /dispersia mirosurilor in atmosfera (elemente specifice de topografie pot juca un rol important aici).

Masuri active de prevenire sau minimizare trebuie sa fi fost deja conturate in “Tabelul surselor de mirosuri” coloana (g). In acest tabel trebuie sa fie luate in considerare mai pe larg scenarii de tip “ce se intampla daca” pentru prevenirea avariilor. De exemplu, un scrubber poate fi instalat pentru minimizarea mirosurilor. Masurile luate pentru monitorizare si intretinere trebuie precizate in aceasta sectiune.

In cazul in care o estimare este posibila si are sens, indicati cat de des poate aparea evenimentul descris, cat de “mult” miros poate fi emanat si durata probabila a evenimentului. Nota: utilizarea aprecierilor de tip “mult”, “mediu” si “putin” poate fi folositoare daca nu sunt disponibile informatii mai detaliate. Este posibil sa primiti sesizari?

Ce masuri sunt luate? Descrieti masurile care au fost implementate pentru reducerea impactului exercitat de producerea unei avarii. Aceste masuri trebuie sa fie stabilite de comun acord cu Autoritatea de Reglementare. Astfel de masuri pot fi minore – de tip inchiderea usilor – sau mai semnificative – incetinirea proce-sului de productie sau oprirea acestuia in cazul aparitiei conditiilor nefavorabile.

Cine (ca post) este responsabil de initierea masurilor descrise in coloana precedenta?

De exemplu – orice cerinta de a informa Autoritatea de Reglementare intr-un anumit interval de timp de la aparitia evenimen-tului sau masuri specifice care trebuie luate sau cerinte de tinere a evidentei avariilor etc.

NU SE APLICA

60

Sursa/punct de emanare

Natura/cauza avariei (i)

Ce masuri au fost implementate pentru prevenirea sau reducerea riscului de producere a avariei? (j)

Ce se intampla atunci cand se produce o avarie? (k)

Ce masuri sunt luate atunci cand apare? (l)

Cine este responsabil pentru initierea masurilor? (m)

Exista alte cerinte specifice cerute de autoritatea de reglementare? (n)

Ca cele mentionate in coloana (a), (b) sau (c) din “Tabelul surselor de mirosuri”

Pentru fiecare sursa – identificati dificultati specifice care pot afecta generarea, reducerea sau transportul /dispersia mirosurilor in atmosfera (elemente specifice de topografie pot juca un rol important aici).

Masuri active de prevenire sau minimizare trebuie sa fi fost deja conturate in “Tabelul surselor de mirosuri” coloana (g). In acest tabel trebuie sa fie luate in considerare mai pe larg scenarii de tip “ce se intampla daca” pentru prevenirea avariilor. De exemplu, un scrubber poate fi instalat pentru minimizarea mirosurilor. Masurile luate pentru monitorizare si intretinere trebuie precizate in aceasta sectiune.

In cazul in care o estimare este posibila si are sens, indicati cat de des poate aparea evenimentul descris, cat de “mult” miros poate fi emanat si durata probabila a evenimentului. Nota: utilizarea aprecierilor de tip “mult”, “mediu” si “putin” poate fi folositoare daca nu sunt disponibile informatii mai detaliate. Este posibil sa primiti sesizari?

Ce masuri sunt luate? Descrieti masurile care au fost implementate pentru reducerea impactului exercitat de producerea unei avarii. Aceste masuri trebuie sa fie stabilite de comun acord cu Autoritatea de Reglementare. Astfel de masuri pot fi minore – de tip inchiderea usilor – sau mai semnificative – incetinirea proce-sului de productie sau oprirea acestuia in cazul aparitiei conditiilor nefavorabile.

Cine (ca post) este responsabil de initierea masurilor descrise in coloana precedenta?

De exemplu – orice cerinta de a informa Autoritatea de Reglementare intr-un anumit interval de timp de la aparitia evenimen-tului sau masuri specifice care trebuie luate sau cerinte de tinere a evidentei avariilor etc.

NU SE APLICA

61

Sursele potentiale de mirosuri trebuie indicate, la fel ca si cele actuale. De exemplu, o statie de epurare a apelor uzate poate sa nu fie detectabila dincolo de perimetrul instalatiei in conditii normale, dar daca au loc procese anaerobe, atunci ea poate deveni sursa de mirosuri. Declaratie privind managementul mirosurilor Puteti identifica aici evenimente pe care nu le puteti controla si care pot duce la degajare de mirosuri (de ex. conditii meteorologice extreme sau intreruperi ale curentului electric pentru care BAT-ul nu prevede alimentare de siguranta). Trebuie sa descrieti masurile pe care le propuneti pentru reducerea impactului unor astfel de evenimente (de ex. oprire cat mai rapid posibil). Daca sunt acceptate de Agentia de Protectia Mediului, va trebui sa mentineti aceste masuri drept conditii de autorizare, dar, atat timp cat luati masuri, nu puteti fi dati in judecata pentru aceste evenimente rare. NU SE APLICA 5.7. Tehnologii alternative de reducere a poluarii studiate pe parcursul analizei/ evaluarii BAT Descrieti succint gama tehnologiilor alternative studiate pentru reducerea emisiilor de poluanti in aer, apa si sol si pentru reducerea zgomotului. Prezentati concluziile acestor studii pentru a sprijini selectia BAT. Documentele BREF referitoare la BAT din industria polimerilor nu sunt prezentate in forma finala. Selectia BAT a fost facuta dupa draftul din aprilie 2005. Standardele industriale actuale prevad emisii de 1000 g/t iar recomandarea BAT este reducerea pana la 40-100 g/tona de produs, in cazul utilizarii oxidarii termice. In cazul apei uzate recomndarea BAT este ca apa uzata sa se incadreze in normele de evacuare reglementate.

62

6. Minimizarea si recuperarea deseurilor 6.1.Surse de deseuri

Deşeurile rezultate de pe platforma au o natură foarte diversificată şi pot fi încadrate în două grupe mari: industriale şi menajere. Clasificare deseurilor industriale:

Deseuri industriale reciclabile: -deşeurile metalice, feroase şi neferoase (ambalaje metalice, piese uzate), -deşeurile nemetalice: hârtie, cartoane, ambalaje din plastic, baterii de

acumulatori, anvelope uzate, lemn, uleiuri uzate. Deşeurile nereciclabile constau în:

deşeuri tehnologice: slamuri chimice cu continut de solventi si produse finite, namoluri din statiile de preepurare, , coji de rasini, echipament de protectie uzat;

deşeuri menajere. Deşeurile provin din:

procesele tehnologice din instalatie (slamuri chimice cu continut de solventi, lavete uzate, coji de rasini);

reparatii si casari utilaje si conducte (deşeuri metalice feroase si neferoase, vata minerala);

activitatile Sectorului Administativ, Transporturi (hartie, cartuse imprimante, anvelope uzate, baterii de acumulatori uzati, ulei uzat);

63

Deseuri identificate si mod actual si gestionate

Deseuri identificate Cod propus

cf HG 856/2002

Mod actual de gestionare

Deseuri periculoase Deseu metalic: - TDA (de la materii prime) 150110* Gestiune ambalaje / reutilizare in sectie/ predare- contract SC

APISORELIA SRL (in functie de starea fizica) - Dube STAPA (de la materii prime) 150110* Gestiune ambalaje/ reutilizare in sectie /predare- contract SC

APISORELIA SRL (in functie de starea fizica) - Bidoane metalice

150110* Gestiune ambalaje /reutilizare in sectie/ incinerare la firme aurorizate- contract S.C.APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Cutii metalice casate 150110* Gestiune ambalaje /reutilizare in sectie/predare- contract SC APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Dube aluminiu (pigmenti metalici de Al) 150110*

Gestiune ambalaje / Predare REMAT/ reutilizare in sectie/ sau predare- contract SC APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

Deseu material plastic: - Deseuri saci PP

150110* Gestiune deseuri / Deseurile de saci de PP cu urme de substante periculoase ; predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

- Recipiente PP 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Ambalaje PP (de la produse reprocesate) 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase ; predare la firme aurorizate- contract APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Deseuri saci PE (de la materii prime) 150110* Gestiune deseuri / predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

- Deseuri cutii PE 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase ; predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Dube PVC) 150110* Gestiune deseuri / Reutilizare in sectie sau cu urme de substante periculoase predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL (in functie de starea fizica)

- Ape chimice cu solventi, uleiuri, 07 03 04* Gestionare deseuri/ predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

64

Deseuri identificate Cod propus

cf HG 856/2002

Mod actual de gestionare

Deseuri de hartie si carton de la dezambalarea mat prime: - Deseuri saci hartie

150110*

Gestiune deseuri - Deseurile de ambalaje de la pigmenti- predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

ulei uzat de motor, de transmisie si de ungere uzat 130208* Gestiune deseuri/ contract SC APISORELIA SRL Slamuri chimice: - Slamuri chimice (cu continut de solventi, produse finite)

080113*

Gestiune deseuri/ predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

Deseu materiale filtrante cu urme de produs 150202* cu urme de 080111*

Gestiune deseuri / predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

Coji vopsele rasini, lacuri intarite 080111* Gestiune deseuri / predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

- Cartuse imprimanta uzate 080317* Gestiune ambalaje/ predare la firme abilitate – S.C. APISORELIA SRL

- pulberi materii prime /materii prime casate 070199* Gestiune ambalaje/ predare la firme aurorizate- contract SC APISORELIA SRL

- Baterii uzate 160601*sau 160602*sau 160603*

Bateriile uzate sunt inlocuite si preluate de firma autorizata.

Deseuri nepericuloase Deseu metalic: - Deseu fier (piese uzate)

120199 Gestiune deseuri / Reciclare prin REMAT

Deseu material plastic: - Deseu folie PE

150102

Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Deseuri saci PPE (carbonati) 150102 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate

- Deseu folie strech depozit 150102 Deseu nemenajer/ Gunoi menajer / SC RECYCLE INTERNATIONAL SRL

Deseuri de hartie si carton: - Deseuri saci hartie (de la carbonati)

150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate-SC APISORELIA SRL

65

- Cutii carton uzate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate- SC RECYCLE INTERNATIONAL SRL

- Separatori carton uzati 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate- SC RECYCLE INTERNATIONAL SRL

- Etichete uzate 150101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate- SC RECYCLE INTERNATIONAL SRL

- Deseuri hartie xerox 200101 Gestiune deseuri / Reciclare prin unitati autorizate- SC RECYCLE INTERNATIONAL SRL

Namoluri din fose septice 200304 Eliminare prin vidanjare de APAVITAL, SC APA GLOBAL SRL Deseuri menajere 20 03 01

Gestiune deseuri / Gunoi menajer (preluat de SC EDIL INDUSTRY SRL

- Echipamente uzate (cabluri, furtune, snururi de etansare tip uniflon, klingerit, marsit grafitat)

200136 Gestiune deseuri / SC APISORELIA SRL

- Anvelope uzate 160103 Anvelopele uzate sunt inlocuite si preluate de firma autorizata SC APISORELIA SRL

66

6.2. Evidenta deseurilor

Lista de verificare pentru cerintele caracteristice BAT Da / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse in documente urmatoarele informatii despre deseurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalatie

Da

Cantitate Da Natura Da Origine (acolo unde este relevant) Destinatie (Obligatia urmaririi – daca sunt trimise in afara amplasamentului)

Da

Frecventa de colectare Da Modul de transport Da Metoda de tratare Da

6.3.Zone de depozitare Identificati zona Deseurile

depozitate Sunt ele identificate in mod clar, inclusiv capacitatea maxima de depozitare si perioada maxima de depozitare?*

Apropierea fata de cursuri de ape zone de interes public / vulnerabile la vandalism alte perimetre sensibile (va rugam dati detalii) Identificati masurile necesare pentru minimizarea riscurilor.

Platforme betonate Depozit deseuri

Nepericuloase Periculoase

Da Da

Nu este aplicabil

* trebuie realizate inainte de emiterea autorizatiei

6.4.Cerinte speciale de depozitare

Material

Cat

egor

ie d

e m

ai jo

s Este zona de depozitare acoperita (D/N) sau imprejmuita in intregime (I)

Exista un sistem de evacuare a biogazului (D/N)

Levigatul este drenat si tratat inainte de evacuare (D/N)

Exista protectie impotriva inundatiilor sau patrunderii apei de la stingerea incendiilor D/N

Deseuri periculoase

67

6.5.Recipienti de depozitare (acolo unde sunt folositi)

Da / Nu

Sunt recipientii de depozitare: prevazuti cu capace, valve etc. si securizati; inspectati in mod regulat si inlocuiti sau reparati cand se deterioreaza (cand sunt folositi, recipientii de depozitare trebuie clar etichetati)

Da

Este implementata o procedura bine documentata pentru cazurile recipientilor care s-au stricat sau curg?

Da

Identificati orice masura de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV-uri si mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea deseurilor care nu au fost deja acoperite in raspunsul dumneavoastra

Nu este cazul

7. Energie

7.1. Cerinte energetice de baza Alimentarea cu energie electrica se face din retea, prin postul aflat in incinta obiectivului, avand in dotare transformatori proprietate a S.C. ELECTRICA S.A. IASI. Consumul de energie Consumul anual de energie al activitatilor este prezentat in tabelul urmator, in functie de sursa de energie.

Sursa de energie Consum de energie Furnizata, MWh Primara, MWh % din total

Electricitate din reteaua publica

8-9 /sarja

Electricitate din alta sursa* - Abur/apa fierbinte importat(a)*

9,6 Gcal

Gaze 230- 330 mc/sarja Petrol Nu se aplica Carbune Nu se aplica Azot 37-46 Nm3/sarja

* specificati sursa si factorul de conversie de la energia furnizata la cea primara Energie specifica Informatii despre consumul specific de energie pentru activitatile din autorizatie sunt descrise in tabelul urmator: Listati mai jos activitatile

Consum specific de energie (CSE) (specificati unitatile adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE Acestea trebuie sa se bazeze pe consumul de energie primara pentru produse sau pe intrarile de materii prime care corespund cel mai mult scopului principal sau capacitatii de productie a instalatiei.

Compararea cu limitele (comparati consumul specific de energie cu orice limite furnizate in Indrumarul specific sectorului sau alte standarde industriale)

Productie 3,1 Gj/t produs 7.2. Masuri tehnice Masurile tehnice fundamentale pentru eficienta energetica sunt descrise in tabelul de mai jos Completati tabelul prin:

1) Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau 2) Declararea intentiei de conformare si indicarea termenului pana la care o veti

face in cadrul programului de conformare a activitatii analizate; sau 3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru

activitatile desfasurate.

69

Confirmati ca urmatoarele masuri tehnice sunt implementate pentru evitarea incalzirii excesive sau pierderilor din procesul de racire pentru urmatoarele aspecte: (acolo unde este relevant):

Da ()

Nu este relevant

Informatii suplimentare (termenele prevazute pentru aplicarea masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficienta a sistemelor de abur, a recipientilor si conductelor incalzite

Da

Prevederea de metode de etansare si izolare pentru mentinerea temperaturii

Da

Senzori si intrerupatoare temporizate simple sunt prevazute pentru a preveni evacuarile inutile de lichide si gaze incalzite.

Da

Alte masuri adecvate Masuri de service al cladirilor Masuri fundamentale pentru eficienta energetica a service-ului cladirilor sunt descrise in tabelul de mai jos: Completati tabelul prin:

1) Confirmarea faptului ca va conformati cu fiecare cerinta, sau 2) Declararea intentiei de conformare si indicarea datei pana la care o veti face

in cadrul programului dumneavoastra de modernizare; sau 3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta pentru activitatile

desfasurate. Confirmati ca urmatoarele masuri de service al cladirilor sunt implementate pentru urmatoarele aspecte (unde este relevant):

Da ()

Nu este relevant

Informatii suplimentare (documentele de referinta, termenul de punere in practica/aplicare a masurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante)

Exista o iluminare artificiala adecvata si eficienta din punct de vedere energetic

Da

70

Exista sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru: Incalzirea spatiilor Apa calda Controlul temperaturii Ventilatie Controlul umiditatii

Da

7.3.Eficienta energetica Un plan de eficienta energetica este dat mai jos, care identifica si evalueaza toate tehnicile de eficienta energetica aplicabile activitatilor din autorizatie Completati tabelul astfel:

1) Indicati ce tehnici de eficienta energetica, inclusiv cele omise la cerintele energetice fundamentale si cerintele suplimentare privind eficienta energetica, sunt aplicabile activitatilor, dar nu au fost inca implementate.

2) Precizati reducerile de CO2 realizabile de catre acea tehnica pana la sfarsitul ciclului de functionare (al instalatiei pentru care se solicita autorizatia integrata de mediu)

3) In plus fata de cele de mai sus, estimati costurile anuale echivalente implementarii tehnicii, costurile pe tona de CO2 recuperata si prioritatea de implementare.

TOTI SOLICITANTII Masura de eficienta energetica

Recuperari de CO2 (tone) Cost Anual Echivalent (CAE) EUR

CAE/CO2 recuperat EUR/tona

Data de implementare

Anual Pe durata de functionare

Nu este cazul

Observatii Prezentati metoda de evaluare si faceti dovada ca au fost utilizate cele mai bune criterii pentru proportiile de reducere, durata de viata si cheltuieli (EUR/ tona). Cerinte suplimentare pentru eficienta energetica Informatii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date in tabelul de mai jos; Completati tabelul prin:

1) Confirmarea faptului ca masura este implementata, sau 2) Declararea intentiei de a implementa masura si indicarea termenului de

aplicare a acesteia ; sau 3) Expunerea motivului pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru

activitatile desfasurate

71

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/economisire a energiei

Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie? (D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare

Recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor, de.ex din solutiile de vopsire.

Nu e cazul

Tehnici de deshidratare de mare eficienta pentru minimizarea energiei de uscare.

Nu este cazul

Minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor inchise de circulatie a apei.

Da

Izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia).

Da

Amplasamentul instalatiei pentru reducerea distantelor de pompare.

Da

Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronica.

Da

Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii.

Nu

Transportor cu benzi transportoare in locul celui pneumatic (desi acesta trebuie protejat impotriva probabilitatii sporite de producere a evacuarilor fugitive)

Nu

Masuri optimizate de eficienta pentru instalatiile de ardere, de ex. preincalzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.

Nu

Procesare continua in loc de procese discontinue

Nu

Valve automate Da Valve de returnare a condensului Da Utilizarea sistemelor naturale de uscare Da Altele

7.4.Alternative de furnizare a energiei Informatii despre tehnicile de furnizare eficienta a energiei sunt date in tabelul de mai jos Completati tabelul astfel:

1) Confirmati faptul ca masura este implementata, sau 2) Declarati intentia de a implementa masura si indicati termenul de punere in

practica ; sau 3) Expuneti motivul pentru care masura nu este relevanta/aplicabila pentru

activitatile desfasurate

72

Tehnici de furnizare a energiei

Este aceasta tehnica utilizata in mod curent in instalatie? (D / N)

Daca NU explicati de ce tehnica nu este adecvata sau indicati termenul de aplicare

Utilizarea unitatilor de co-generare;

Nu Nu este cazul

Recuperarea energiei din deseuri;

Nu Nu este cazul

Utilizarea de combustibili mai putin poluanti.

Da

Tehnici BAT de crestere a eficientei energetice aplicate de titular - izolarea sistemelor de abur, a recipientilor si conductelor incalzite - utilizarea de senzori si intrerupatoare temporizate simple pentru a preveni

evacuarile inutile de lichide si gaze incalzite. - Controlul service-ul energetic al cladirilor (iluminare artificiala, incalzire spatii,

venilatie) - recuperarea caldurii din diferite parti ale proceselor, de.ex din solutiile de vopsire. - minimizarea utilizarii apei si utilizarea sistemelor inchise de circulatie a apei. - izolatie buna (cladiri, conducte, camera de uscare si instalatia). - reducerea distantelor de pompare. - Valve automate - Valve de returnare a condensului - - Utilizarea sistemelor naturale de uscare - Optimizarea fazelor motoarelor cu comanda electronic Alte recomandari BATde cresterea eficientei energetice: - Utilizarea apelor de racire reziduale (care au o temperatura ridicata) pentru recuperarea caldurii. - Masuri de crestere a eficienti instalatiilor de ardere, - Procesare continua in loc de procese discontinue Nivelul BAT al consumurilor de energie Parametru UM Valoare

minima BAT

Valoare maxima

BAT

Valoare determinata NATIONAL PAINTS

FACTORIES COMPANY

Observatii

Energie GJ/t - 3.5 3,1 Energie este calculata Gj per tona de produs vandabil

8. Accidentele si consecintele lor

8.1. Controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase -SEVESO Da/Nu Da/Nu Instalatia se incadreaza in categoria de risc major conform SEVESO?

Nu Daca da, ati depus raportul de securitate?

-

73

Instalatia se incadreaza in categoria de risc minor conform SEVESO?

Nu Daca da, ati realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore?

-

8.2. Plan de management al accidentelor Utilizand recomandarile prevazute de BAT ca lista de verificare, completati acest tabel pentru orice eveniment care poate avea consecinte semnificative asupra mediului sau atasati planurile de urgenta (interna si esterna) existente care sa prezinte metodele prin care impactul accidentelor si avariilor sa fie minimizat. In plus, demonstrati implementarea unui sistem eficient de management de mediu.

Scenariu de acccident sau de evacuare anormala

Probabiltatea de producere

Consecintele producerii

Masuri luate sau propuse pentru minimizarea probabilitatii de poducere

Actiuni planificate

Exista planuri de urgenta in care sunt prezentate situatiile critice si masurile necesar a fi luate: - Plan poluari accidentale; - Plan interventie; - Plan protectie civila; - Plan de masuri in cazul producerii unor calamitati naturale - Plan accident chimica - Plan paza. Exista proceduri specifice pentru aplicarea planurilor- Situatii de urgenta si capacitate de raspuns

8.3 Tehnici

Actiuni generale La producerea in cadrul unitatii a unei avarii accidentale sau a unui fapt care poate conduce la poluarea iminenta a solului sau apei (de suprafata sau subterane) se procedeaza astfel: - persoana care observa fenomenul trebuie sa anunte imediat conducerea sectiei si

unitatii - conducerea sectiei sau unitatii anunta personalul sau colectivele cu atributii

prestabilite pentru combaterea poluarii, in vederea trecerii immediate la masurile si actiunile necesare eliminarii cauzelor poluarii sau pentru diminuarea acesteia in timp; trebuie anuntat imediat si dispeceratul CN – Apele Romane, DAP - Iasi, APM – Iasi in vederea desfasurarii operatiunilor de sistare a poluarii, prin eliminarea sau anihilarea cauzelor care au produs poluarea si combaterea efectelor asupra mediului;

- persoanele sau colectivele din unitate, cu atributii in combaterea poluarii accidentale trebuie sa actioneze pentru: eliminarea cauzelor care au provocat poluarea accidentala, in scopul sistarii ei; limitarea si reducerea ariei de raspandire a substantelor poluante; indepartarea prin mijloace adecvate tehnic a substantelor incriminate in

74

fenomenul de poluare; colectarea, transportul si depozitarea intermediara a substantelor poluante, in

conditii de securitate corespunzatoare pentru mediu, in vederea, dupa caz, a neutralizarii sau distrugerii acestora;

- personalul din compartimentul protectia mediului trebuie sa realizeze urmatoarele:

actiunile si masurile proprii prestabilite; trimite probe de apa la unitati specializate, pentru analize fizico-chimice de

laborator, cu frecventa necesara; urmareste concentratia poluantilor in sursa de apa, pana la trecerea undei de poluare si incadrarea apei in limitele NTPA-001/2002.

Actiuni specifice la spatiile de productie In cazul aparitiei accidentale a unor scurgeri de produse, colectarea acestora se poate face in incinta sectiilor de productie (colectare cu materiale absorbante a pierderilor accidentale) sau in bazinul de ape chimic impure, special amenajat, prin reteaua de colectare a platformei, separata de reteaua de apa pluviala. Bazinul de colectare nu are legatura cu mediul exterior, avand si o capacitate de preluare superioara fata de capacitatile de lucru. Se va stabili, in cazuri concrete, modul de neutralizare, recuperare sau distrugere a continutului, fara a avea influenta asupra mediului. Executia manevrelor Coordonarea se face de catre seful de sectie, in subordinea caruia se afla obiectivul descris; Manevrele sunt executate de catre personalul care deserveste obiectivul la care s-a constatat avaria. Masuri preventive - supravegherea permanenta a instalatiilor, de catre seful sectiei respective; - verificarea periodica a instalatiilor din punctul de vedere al integritatii si functionarii in parametrii a utilajelor, responsabilitatea revenind sefului de sectie si sefului atelierului de intretinere; - instruirea personalului la toate nivelele de munca privind pericolele ce pot fi generate de accidente tehnice, modul de interventie si limitarea lor prin supravegherea permanenta a instalatiilor si utilajelor din cadrul platformei; - periodic, intregul personal muncitor de pe platforma S.C NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY S.A. va fi instruit pentru a nu deversa la canalizare reziduuri petroliere si alte substante poluante; - se va asigura o permanenta intretinere si exploatare corespunzatoare a intregii retele de canalizare, responsabili fiind directorul tehnic, responsabilul cu probleme de mediu,

75

responsabilul cu probleme PSI si seful atelierului de intretinere. La depozitele de produse finite si materii prime In cazul unor neglijente, produsele finite si materiile prime depozitate in butoaie sau galeti, in mod accidental, se pot deversa pe pardoseala magaziei, fara posibilitatea de a ajunge pe sol. De aici acestea vor fi colectate manual si depozitate in alte ambalaje. Pardoseala va fi curatata apoi cu nisip si carpe, care vor fi distruse prin incinerare, la institutii specializate. Executia manevrelor - coordonarea se face de catre seful depozitului respectiv - manevrele sunt executate de catre personalul care deserveste obiectivul descris Masuri de prevenire - verificarea sistemului de depozitare precum si a modului de depozitare prescris; - pastrarea in stare libera a cailor de acces din spatiile de depozitare. Responsabilitatea revine sefului de depozit si responsabilului cu probleme PSI. la parcul de rezervoare In cazul unor avarii tehnice, de exemplu: ruperi de conducte, fisuri ale rezervoarelor, manipulare gresita la rampa de descarcare, care pot genera scurgeri ale produselor aflate in recipientii existenti in parc sau ale conductelor de transport, sunt colectate in cuva de retentie special amenajata a parcului, cuva care impiedica infestarea solului si vecinatatilor acestui obiectiv. - se opresc operatiunile de descarcare a produselor petroliere; - se indeparteaza cauza care a generat scurgerile de produs, limitandu-se strict zona avariata; - in dreptul gurii de varsare se instaleaza un baraj flotant din baloturi de paie; - se goleste cuva de retentie prin transvazare cu pompe existente pe platforma, in vase prevazute pentru acest scop; Executia manevrelor - coordonarea se face de catre seful de sectie in subordinea caruia se afla obiectivul descris; - manevrele sunt executate de catre personalul care deserveste obiectivul. Masuri de prevenire - supravegherea instalatiilor aferente obiectivului, responsabil fiind seful de sectie - verificarea integritatii traseelor de vehiculare produse, a rezervoarelor si a gradului de umplere, responsabilitatea revenind sefului sectiei afectate si responsabilului cu intretinerea. In cazul aparitiei unor poluari accidentale se vor lua imediat masuri de limitare a acestora si in acelasi timp, vor fi anuntate despre producerea poluarii respective urmatoarele persoane sau unitati responsabile: - conducatorul locului de munca – sef formatie, tehnolog; - seful sectiei in care s-a produs incidentul;

76

- responsabilul cu protectia mediului de pe platforma, care, in functie de gravitatea accidentului va informa despre producerea acestuia pe:

seful serviciului Mecano-Energetic C.N. Apele Romane – Iasi, Directia Apelor Prut – dispecerat A.P.M. – Iasi, Serviciul monitorizare dispecerat si urgente de mediu Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Iasi Plan de masuri in cazul producerii unor calamitati naturale Instalatii de paratrasnet Instalatia de paratrasnet este realizata in conformitate cu prevederile normativului I 20/1994 si este de tip “protectie intarita”. Toate elementele metalice de pe acoperis sunt legate , pe traseul cel mai scurt, de conductoarele de captare. Dispozitivul de captare este de tip plasa, cu ochiuri de maxim 10x10m, realizata cu platbanda din OL-Zn 25 x 4 mm. Langa gurile verticale de ventilatie de pe acoperis, s-au prevazut tije de paratrasnet. Coborarile la priza de pamant sunt prevazute din maxim 10 in 10 m, pe perimetrul acoperisului si sunt realizate tot cu platbanda din OL – Zn25 x4mm. Racordarea conductelor de coborare la priza de pamant se face prin intermediul pieselor de separatie pentru masuratori. Parc rezervoare si casa pompelor Conform articolului 3..3.1.1. din normativul I 20/1994, rezervoarele de fluide combustibile, care au grosimea tablei corpului si a capacului de minin 5 mm, se considera ca avand constituite dispozitive de captare naturale si conductoare de coborari naturale, fiind necesara numai legarea lor la pamant. In cazul parcului de rezervoare, exista 9 rezervoare verticale, cu diametrul de 2 m si inaltime totala de 5,60 m, acestea neindeplinind conditiile susmentionate, avand grosimea tablei de 4 mm. Deoarece, conf. Articolului 3.3.1.2. din normativ, nu se admite instalarea de dispozitive de captare pe rezervoare, a fost necesara prevederea unei instalatii de protectie impotriva trasnetului, independenta, realizata cu 4 tije de paratrasnet, montate pe piloni de sustinere, inaltimea totala fiind 10 m. Stabilirea zonei de protectie a instalatiei de captare s-a facut prin metoda “unghiului de protectie”; fiecare stalp este legat la priza de pamant, prin conductor OL-Zn 40 x 4 mm.

Explicati pe scurt modul in care sunt folosite urmatoarele tehnici, acolo unde este relevant. Raspuns TEHNICI PREVENTIVE

inventarul substantelor DA trebuie sa existe proceduri pentru verificarea materiilor prime si deseurilor pentru a ne asigura ca ele nu vor interactiona contribuind la aparitia unui incident

DA

depozitare adecvata DA alarme proiectate in proces, mecanisme de decuplare si alte modalitati de control

Da

77

Bariere si retinerea continutului DA cuve de retentie si bazine de decantare DA izolarea cladirilor; DA Asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. masurarea nivelului, alarme independente de nivel inalt, intrerupatoare de nivel inalt si contorizarea incarcaturilor;

DA

sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat

DA

registre pentru evidenta tuturor incidentelor, ratarilor, schimbarilor de procedura, evenimentelor anormale si constatarilor inspectiilor de intretinere

DA

trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a raspunde si a trage invataminte din aceste incidente;

DA

rolurile si responsibilitatile personalului implicat in managementul accidentelor

DA

proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicarii insuficiente intre angajati in cadrul operatiunilor de schimbare de tura, de intretinere sau in cadrul altor operatiuni tehnice.

DA

compozitia continutului din colectoarele de retentie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificata inainte de epurare sau eliminare

Nu

canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarma de nivel inalt sau cu senzor conectat la o pompa automata pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie sa fie implementat un sistem pentru a asigura ca nivelurile colectoarelor sunt mereu mentinute la o valoare minima

Nu

alarmele de nivel inalt nu trebuie folosite in mod obisnuit ca metoda primara de control al nivelului

Nu

ACTIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR indrumare privind modul in care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident

DA

caile de comunicare trebuie stabilite cu autoritatile de resort si cu serviciile de urgenta

DA

echipament de retinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anuntarea autoritatilor de resort si proceduri de evacuare;

DA

izolarea scurgerilor si a apei folosite pentru stingerea incendiilor

DA

Alte tehnici specifice pentru sector

9. Zgomot si vibratii

78

Sursele de zgomot si vibratii datorate functionarii obiectivului sunt: - activitatile desfasurate in aer liber – trafic auto; - activitatile de productie desfasurate in incinta. In cadrul activitatii de productie, ca surse de zgomot si vibratii trebuie luate in considerare: *sistemele de actionare ale agitatoarelor (reactoare, dizolvatoare, ampastoare, finisoare); *sisteme (motoare) de actionare a pompelor de vehiculare (transport); *motoarele de actionare a ventilatoarelor.

Trebuie oferite harti si planuri de amplasament daca este cazul pentru a indica localizarea receptorilor, surselor si punctelor de monitorizare. Va fi utila identificarea surselor aflate pe amplasament, in afara instalatiei, in cazul in care acestea sunt semnificative.

NU ESTE CAZUL

79

9.1. Receptori (Inclusiv informatii referitoare la impactul asupra mediului si masurile existente pentru monitorizarea impactului)

Identificati si descrieti fiecare locatie sensibila la zgomot, care este afectata

Care este nivelul de zgomot de fond (sau ambiental) la fiecare receptor identificat?

Exista un punct de monitorizare specificat care are legatura cu receptorul?

Frecventa monitorizarii?

Care este nivelul zgomotului cand instalatia /sursa (sursele) functioneaza?

Au fost aplicate limite pentru zgomot sau alte conditii?

Restul receptorilor sensibili ( populatie) se situeaza la o distanta mai mare

Nu este identificat Nu Nu Nivel sub 57 dB

Activitatea SC NATIONAL PAINTS FACTORIES COMPANY SA nu este generatoare de zgomot care sa depaseasca normele admise.

80

Surse de zgomot (Informatii referitoare la sursele si emisiile individuale) Faceri o prezentare generala, succinta, a surselor al caror impact este nesemnificativ Aceasta poate fi realizata prin utilizarea informatiilor din sectiunea referitoare la evaluarile de mediu (impact sau/si bilant de mediu) privind zgomotul si vibratiile sau prin folosirea unei abordari calitative obisnuite, atunci cand nivelul scazut de risc este evident. NU este necesara furnizarea de informatii suplimentare pentru sursele descrise aici.

Identificati fiecare sursa semnificativa de zgomot si/sau vibratii

Numarul de referinta al sursei

Descrieti natura zgomotului sau vibratiei

Exista un punct de monitorizare specificat?

Care este contributia la emisia totala?

Descrieti actiunile intreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de zgomot

Masuri care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor si a termenelor stabilite in programele pentru conformare

Nu este cazul. Activitatea instalatiei de sinteza rasini alchidice nu este sursa semnificativa de zgomot si vibratii.

81

9.3.Studii privind masurarea zgomotului in mediu Dati detalii despre orice studii care au fost facute.

Referinta (Denumirea, anul,etc) studiului respectiv

Scop Locatii luate in considerare

Surse identificate sau investigate Rezultate

Bilant de mediu II 2005

Obtinere autorizatie mediu Monitorizare

Limita estica a amplasamentului

- Val. Medii :56,6 dB – limita 65 dB Val. Max. 63,8 db – limita 90 dB

9.4.Intretinere Da Nu Daca nu, indicati termenul de aplicare a

procedurilor/masurilor Procedurile de intretinere identifica in mod precis cazurile in care este necesara intretinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da

Procedurile de exploatare identifica in mod precis actiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da

82

9.5.Limite

Receptor sensibil Limite Nivelul zgomotului cand instalatia functioneaza

In cazul in care nivelul zgomotului depaseste limitele fie justificati situatia, fie indicati masurile si intervalele de timp propuse pentru remedierea situatiei

Nu s-au efectuat determinari la receptorii sensibili. Acestia sunt supusi influentei zgomotului provenit de pe intreaga platforma industriala. Nu exista date semnificative. Luand in considerare determinarile efectuate la sursa si la limita unitatii se apreciaza un impact redus al zgomotului asupra receptorilor sensibili.

9.6.Informatii suplimentare cerute pentru instalatiile complexe si/sau cu risc ridicat

Sursa3

Scenarii de avarie posibile

Ce masuri au fost implementate pentru prevenirea avariei sau pentru reducerea impactului?

Care este impactul/rezultatul asupra mediului daca se produce o avarie?

Ce masuri sunt luate daca apare si cine este responsabil?

Nu este cazul

83

10.Monitorizarea Descrieti masurile propuse pentru monitorizarea emisiilor incluzand orice monitorizare a mediului si frecventa, metodologia de masurare si procedura de evaluare propusa. Trebuie sa folositi tabelele de mai jos si sa prezentati referiri la informatii suplimentare dintr-un document precizat, acolo unde este necesar. Descrieti orice masuri speciale pentru perioadele de pornire si oprire. Se iau masuri speciale de monitorizare a factorilor de mediu la pornizarea sau oprirea instalatiei . raspundeti cu d

Observatii:

1) Adecvarea frecventei de monitorizare va varia in functie sensibilitatea cursului de apa receptor si trebuie sa fie proportionala cu dimensiunea operatiilor.

2) Operatorul trebuie sa aiba realizata o analiza completa care sa acopere un spectru larg de substante pentru a putea stabili ca toate substantele relevante au fost luate in considerare la stabilirea valorilor limita de emisie. Acesta analiza trebuie sa cuprinda lista substantelor indicate de legislatia in vigoare, in cazul in care nu a fost stabilit, de comun acord cu Autoritatea de Reglementare, faptul ca ele nu sunt aplicabile. Acest lucru trebuie actualizat in mod normal cel putin o data pe an.

3) Toate substantele despre care se considera ca pot crea probleme sau toate substantele individuale la care mediul local poate fi sensibil si asupra carora activitatea poate avea impact trebuie de asemenea monitorizate sistematic. Aceasta trebuie sa se aplice in special pesticidelor obisnuite si metalelor grele. Folosirea probelor medii alcatuite din probe momentane este o tehnica care se foloseste mai ales in cazurile in care concentratiile nu variaza in mod excesiv.

4) In unele sectoare pot exista evacuari de substante care sunt mai dificil de masurat/determinat si a caror capacitate de a produce efecte negative este incerta, in special cand sunt in combinatie cu alte substante. Tehnicile de monitorizare a „toxicitatii totale a efluentului” pot fi asadar adecvate pentru a face masuratori directe ale efectelor negative, de ex. evaluarea directa a toxicitatii. O anumita indrumare privind testarea toxicitatii poate fi primita de la Autoritatea de Reglementare.

10.1.Monitorizarea si raportarea emisiilor in aer

Observatii: 1) Monitorinzarea si inregistrarea continua este posibil sa fie impuse in urmatoarele

circumstante:

Cand emisia este redusa inainte de evacuarea in aer (de ex. printr-un filtru, arzator sau

scruber);

Cand sunt impuse alte masuri de control pentru realizarea unui nivel satisfacator al

emisiilor (de ex. selectia sarjei, degresare);

2) Fluxurile de gaz trebuie masurate, sau determinate in alt mod pentru a raporta concentratiile

la evacuarile de masa;

84

3) Pentru a raporta masuratorile la conditiile de referinta va fi necesar sa se masoare si sa se

inregistreze temperatura si presiunea emisiei. Continutul de vapori de apa trebuie de

asemenea masurat daca este probabil sa depaseasca 3% doar daca tehnicile de masurare

utilizate pentru alti poluanti nu dau rezultate in conditii uscate.

4) Unde este cazul, trebuie efectuate evaluari periodice vizuale si olfactive ale evacuarilor

pentru a asigura faptul ca evacuarile finale in aer trebuie sa fie incolore, fara aburi sau vapori

persistenti si fara picaturi de apa.

85

Parametru Punct de emisie

Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Este echipamentul calibrat?

DACA NU:

Eroarea de masurare si eroarea globala care rezulta.

Metode si intervale de corectare a calibrarii

Acreditarea detinuta de prelevatorii de probe si de laboratoare sau detalii despre personalul folosit si instruire/competente

Gaze de ardere

Cos de evacuare 1

2/an Conform Ord.462/1993

Da Societati autorizate

Gaze de ardere centrala termica- cazan conservare

Cos de evacuare 2

2/an Determinare momentana


Gaze de ardere soba ulei diatermic

Cos de evauare

2/an Determinare momentana


86

Alte monitorizari: . Monitorizarea emisiilor punctiforme Monitorizarea emisiilor tehnologice de COV in conformitate cu cerintele legislatiei referitoare

la COV in vigoare. Intocmirea anuala a inventarului emisiilor atmosferice pentru raportarea la registrul EPER si

pentru plata la fondul de mediu; Tine evidenta functionarii necorespunzatoare sau de intrerupere a functionarii dispozitivelor de

reducere a emisiilor, a opririlor si pornirilor acestora avand obligatia monitorizarii emisiilor in perioada de nefunctionare a lor.

Monitorizarea emisiilor tehnologice -Determinarea odata pe an a emisiilor dirijate pulberi in suspensie la cosuri ventilatie -Din fluxurile tehnologice de producere a produselor peliculogene se emit in atmosfera prin intermediul sistemului de ventilatie gaze reziduale captate si netratate. Acestea constitue, conform definitiei Directivei COV, emisii fugitive. Monitorizarea emisiilor fugitive de COV se face prin intocmirea anuala a planului de gestionare a solventilor organici. - Se monitorizeaza imisiile de noxe la locurile de munca, conform prevederilor legislatiei specifice de protectie a muncii . -Se iau lua toate masurile pentru reducerea la minim a emisiilor, astfel incat impactul activitatii asupra personalului muncitor si a populatiei din zona invecinata sa fie minim. 10.2.Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa de suprafata Nu este cazul. 10.3.Monitorizarea si raportarea emisiilor in apa subterana Parametru Punct de emisie Frecventa de

monitorizare Metoda de monitorizare

pH Foraje de observatie Anual Analize fizico-chimice

CCOCr Foraje de observatie Anual Analize fizico-chimice

Amoniu Foraje de observatie Anual Analize fizico-chimice

Cupru Foraje de observatie Anual Analize fizico-chimice

Fier Foraje de observatie Anual Analize fizico-chimice

10.4.Monitorizarea si raportarea emisiilor in reteaua de canalizare – apa uzata este colectata intr-un bazin vidanjabil de unde este preluata si predata in statia de epurare a SC APAVITAL IASI . APA UZATA MENAJERA

Parametru Punct de emisie Frecventa de monitorizare

Metoda de monitorizare

pH Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice CBO5 Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice

87

CCCr Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Amoniac Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Materii in suspensie Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Reziduu fix Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Fosfor total Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Sulfuri si H2S Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Substante extractibile Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Fenoli Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice Detergenti Bazin vidanjabil La vidanjare analize fizico-chimice

10.5.Monitorizarea si raportarea producerii de deseuri Observatii: Pentru generarea de deseuri trebuie monitorizate si inregistrate urmatoarele:

compozitia fizica si chimica a deseurilor; pericolul caracteristic; precautii de manevrare si substante cu care nu pot fi amestecate; in cazul in care deseurile sunt eliminate direct pe sol, de exemplu imprastierea namolului sau

un depozit de deseuri pe amplasament, trebuie stabilit un program de monitorizare care ia in considerare materialele, agentii potentiali de contaminare si parcursurile potentiale din sol in apa subterana, apa de suprafata sau lantul trofic.

Evidenta gestiunii deseurilor se tine lunar, pe categorii, conform prevederilor HG nr.856/2002;

inregistrarile sunt pastrate pentru verificare de catre autoritatile de mediu; transportul deseurilor se realizeaza cu respectarea legislatiei specifice privin transportul

deseurilor pe teritoriul Romaniei ; gestionarea anvelopelor uzate se face cu respectarea prevederilor HG nr.170/2004; uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona cu respectarea prevederilor HG

nr.662/2001, cu modificarile ulterioare; acumulatorii uzati sunt gestionati conform prevederilor HG nr.1057/2001;.

Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea generarii de deseuri

Formular deseuri 02/februarie 2015

.Monitorizarea mediului Este ceruta monitorizarea de mediu? DA

Observatii:

1) Necesitatea monitorizarii de mediu trebuie luata in considerare pentru evaluarea efectelor emisiilor in cursurile de apa controlate, in apa subterana, in aer sau sol sau a emisiilor de zgomot sau mirosuri nepacute.

2) Monitorizarea mediului poate fi ceruta, de. ex. atunci cand: exista receptori vulnerabili;

88

emisiile au o contributie semnificativa asupra unui Standard de Calitate a Mediului (SCM) este in pericol de a fi depasit

Operatorul doreste sa justifice o concluzie BAT bazandu-se pe lipsa efectului asupra mediului

este necesara validarea modelarii

3) Necesitatea monitorizarii trebuie luata in considerare pentru: apa subterana, cand trebuie facuta o caracterizare a calitatii si debitului si luate in

considerare atat variatiile pe termen scurt, cat si variatiile pe termen lung. Monitorizarea va trebui sa aiba loc atat la limita superioara cat si la cea inferioara a amplasamentului;

apa de suprafata, cand vor fi necesare prelevarea de probe, analiza si raportarea calitatii in amonte si in aval a cursurilor de apa controlate

aer;

contaminarea solului, inclusiv vegetatia si produsele agricole;

evaluarea impactului asupra sanatatii;

zgomot.

Monitorizarea impactului Descrieti orice monitorizare a factorilor de mediu realizata sau propusa privind efectele emisiilor Parametru/factor de mediu

Studiu/metoda de monitorizare

Concluzii (daca au fost trase)

Amplasarea pe o platforma industriala face dificila decelarea efectelor asupra mediului exclusiv ca urmare a unei activitati.

Numarul documentului respectiv pentru informatii suplimentare privind monitorizarea si raportarea emisiilor in apa sau canalizare

BA

Observatii: In cazul in care monitorizarea factorilor de mediu este ceruta, la formularea propunerilor, trebuie luate in considerare urmatoarele:

poluantii care trebuie monitorizati, metodele standard de referinta, protocoalele privind prelevarea probelor;

strategia de monitorizare, selectia punctelor de monitorizare, optimizarea abordarii monitorizarii;

stabilirea nivelului de fond la care au contribuit alte surse;

incertitudinea metodelor utilizate si eroarea generala de masurare care rezulta;

protocoale de asigurare a calitatii (AC) si de control al calitatii (CC ), calibrarea si intretinerea echipamentelor, depozitarea probelor si urmarirea lantului de custodie/audit;

89

proceduri de raportare, stocarea datelor, interpretarea si analiza rezultatelor, formatul de raportare pentru furnizarea informatiilor catre Autoritatea de Reglementare.

10.7.Monitorizarea variabilelor de proces Descrieti monitorizarea variabilelor de proces Urmatoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrieti masurile luate sau pe care intentionati sa le aplicati

materiile prime trebuie monitorizate din punctul de vedere poluantilor, atunci cand acestia sunt probabili si informatia provenita de la furnizor este necorespunzatoare;

Receptia produs, acte insotitoare conform legii, corelare produs- documente insotitoare(fisa tehnica, fisa de date de securitate)

oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura in cuptor sau in emisiile de gaze;

Da

eficienta instalatiei atunci cand este importanta pentru mediu;

Da

consumul de energie in instalatie si la punctele individuale de utilizare in conformitate cu planul energetic (continuu si inregistrat);

Da- monitorizare lunara

calitatea fiecarei clase de deseuri generate.

-

Listati alte variabile de proces care pot fi importante pentru protectia mediului.

10.8. Monitorizarea pe perioadele de functionare anormala

DA

90

11.Dezafectarea

11.1.Masuri de prevenire luate inca din faza de proiectare (Pentru o instalatie noua) descrieti modul in care au fost luate in considerare urmatoarele etape in faza de proiectare si de executie a lucrarilor

rezervoarele si conductele subterane sunt evitate atunci cand este posibil (doar daca nu sunt protejate de o izolatie secundara sau printr-un program adecvat de monitorizare);

Da este prevazuta drenarea si curatarea rezervoarelor si conductelor inainte de demontare;

lagunele si depozitele de deseuri sunt concepute avand in vedere eventuala lor golire si

inchidere; Da

izolatia este conceputa astfel incat sa fie usor de demontat si fara sa produca praf si pericol; Da

materialele folosite sunt reciclabile (luand in considerare obiectivele operationale sau alte obiective de mediu).

Obs; pentru instalatiile existente, asa cum sunt specificate de Directiva 96/61/CE, este necesar ca la prima autorizare integrata de mediu, documentatia sa prezinte si programul/masurile prevazue pentru dezafectare, astfel incat sa previna poluarea mediului.

11.2.Planul de inchidere a instalatiei

Documentatia pentru solicitarea autorizatiei integrate a instalatiilor noi si a celor existente trebuie sa contine un Plan de inchidere a instalatiei. Cele de mai jos pot alcatui fundamentul unui plan de inchidere a instalatiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament si actualizat daca circumstantele se modifica. Orice revizuiri trebuie trimise Autoritatii de Reglementare. Se va furniza un Plan de Amplasament da

11.3.Structuri subterane

Structuri subterane Continut Masuri pentru scoaterea din functiune in conditii de siguranta

Statia de epurare Bazine din beton

Conducte, elemente de imbinare metalice

Reteaua de canalizare Conducte, camine

11.4.Structuri supraterane

91

Pentru fiecare structura supraterana identificati materialele periculoase (de ex. izolatiile de azbest) pentru care ar putea fi necesara o atentie sporita la demontare si/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potentiale este mai importanta decat solutiile, cu exceptia cazului in care dezafectarea este iminenta. Cladire sau alta structura Materiale periculoase Alte pericole potentiale Hala 1 Nu este cazul

Hala 2 Nu este cazul

Parc rezervoare Nu este cazul

Depozit produs finit Nu este cazul

Depozit materii prime Nu este cazul

Pavilion administrativ Nu este cazul

11.5.Lagune

Lagune

Identificati orice lagune NU ESTE CAZUL Care sunt poluantii/agentii de contaminare din apa? Cum va fi eliminata apa? Care sunt poluantii/agentii de contaminare din sediment/namol? Cum va fi eliminat sedimentul/namolul? Cat de adanc patrunde contaminarea? Cum va fi tratat solul contaminat de sub laguna?

Cum va fi tratata structura lagunei pentru recuperarea terenului?

11.6.Depozite de deseuri

Depozite de deseuri

Identificati metoda ce asigura ca orice depozit de deseuri de pe amplasament poate indeplini conditiile echivalente de incetare a functionarii;

depozitele de deseuri de pe amplaasment sunt depozite temporare. dezafectarea lor nu necesita masuri specile

11.7.Zone in care se preleveaza probe

92

Pe baza informatiilor cuprinse in Raportul de Amplasament si a operatiilor propuse pentru prevenirea si controlul integrat al poluarii, identificati zonele care ar putea fi considerate in aceasta etapa ca fiind cele mai importante pentru realizarea analizelor de sol la momentul dezafectarii. Scopul acestor analize este de a stabili gradul de poluare cauzat de activitatile desfasurate si necesitatea de remediere pentru aducerea amplasamentului intr-o stare satisfacatoare, care a fost definita in raporul initial de amplasament. Zone/locatii in care se preleveaza probe Motivatie Zona depozitelor de materii prime

Zona depozitului de produse finite

Este necesara realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Daca da, faceti o lista a acestora si indicati termenele la care vor fi realizate.

Studiu Termen (anul si luna)

Nu este cazul

Identificati oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate in eventualitatea dezafectarii. 12. Aspecte legate de Amplasamentul pe care se afla Instalatia

12. 1. Sinergii Luati in considerare si descrieti daca exista sau nu oportunitati de aparitie a sinergiilor cu alti detinatori de autorizatie de mediu fata de urmatoarele tehnici sau fata de altele care sunt pertinente pentru instalatie. Tehnica Oportunitati

1) proceduri de comunicare intre diferitii detinatori de autorizatie; in special cele care sunt necesare apentru a garanta ca riscul producerii incidentelor de mediu este minimizat;

NU

2) beneficierea de economiile de scara pentru a justifica instalarea unei unitati de cogenerare;

Nu

3) combinarea deseurilor combustibile pentru a justifica montarea unei instalatii in care deseurile sunt utilizate

Nu

93

la producerea de energie / unei instalatii de co-generare;

4) deseurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizatre ca materii prime intr-o alta instalatie;

5) efluentul epurat rezultat dintr-o activitate avand calitate corespunzatoare pentru a fi folosit ca sursa de alimentare cu apa pentru o alta activitate;

6) combinarea efluentilor pentru a justifica realizarea unei statii de epurare combinate sau modernizate;

7) evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un efect daunator asupra unei activitati aflate in vecinatate;

8) contaminarea solului rezultata dintr-o activitate care afecteaza alta activitate – sau posibilitatea ca un Operator sa detina terenul pe care se afla o alta activitate;

9) Altele.

12.2. Selectarea amplasamentului

NU ESTE CAZUL ALEGERII UNUI ALT AMPLASAMENT. 13. LIMITE DE EMISIE Inventarul emisiilor si compararea cu valorile limita de emisie stabilite/admise

13.1. Emisii in aer asociate utilizarii BAT-urilor (stergeti sectiunile in care nu se aplica)

13.1.1. Emisii de solventi Cerinte suplimentare sau variate pentru tipuri specifice de activitate.

Activitate Emisie

Nivel limita Unitati de

masura

Tehnici care pot fi considerate a fi BAT

Orice abatere de la limita – faceti justificarea aici

Sinteza rasini alchidice

105/150 mg/m3

94

Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie prezentate mai sus.

Nu este cazul

13.1.2. Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei

Sursa de energie Emisii anuale de CO2 in mediu (tone)

Electricitate din reteaua publica Consum anual 310,487(MWh) si calculat CO 2 aferent

Electricitate din alta sursa*

Abur adus din afara amplasamentului/apa fierbinte*

Nu este cazul

Gaz Consum anual 41801 mc

Total

* specificati mai jos sursa si factorul pentru emisiile de CO2

(Nu exista valori limita pentru emisiile masice de CO2)

95

13.2. Emisi in apa Emisii in apa asociate utilizarii BAT-urilor Substanta Limita de

emisie mg/dm3

Nivel de emisie stabilit

Consum Biologic de Oxigen (CBO) - (5 zile la 20°C)

Conform legislatiei actuale

Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore) Conform legislatiei actuale

Materii totale in suspensie Conform legislatiei actuale

Sulfuri Conform legislatiei actuale

pH Conform legislatiei actuale

Metale si compusi metalici

Nu este cazul

OBS: Se specifica cel putin valorile limita de emisie pentru poluantii specifici activitatii pentru care se solicita emiterea autorizatiei integrate de mediu. Limitele considerate mai sus se aplica in general emisiilor in cursuri de rauri. Pentru deversarile in estuare, valori mai mari decat cele date mai sus trebuie justificate pe o baza specifica zonei, in momentul solicitarii Autorizatiei. Pentru situatiile foarte sensibile pot fi atinse niveluri mai mici.

13.2.1. Emisii in reteaua de canalizare

Substanta Limita de emisie mg/dm3

Nivel de emisie stabilit

Consum Biologic de Oxigen (CBO) - (5 zile la 20°C)

29 300

Consum Chimic de Oxigen (CCO) (2 ore) 169 500

Materii totale in suspensie 34,5 350

Sulfuri 1

pH 6.5-8.5

Metale si compusi metalici

Plumb 0,5 Cadmiu 0,3 Crom total 1,5 Cupru 0,2 Nichel 1,0 Zinc 1,0 Mangan total 2,0

Justificati abaterile de la oricare din valorile limita de emisie de mai sus.

96

14. IMPACT 14.1. Evaluarea impactului emisiilor asupra mediului Luand in considerare faptul ca au fost deja realizate fie un studiu de evaluare a impactului asupra mediului fie un bilant de mediu, nivelul de detaliere din solicitare trebuie sa corespunda nivelului de risc asupra mediului exercitat de emisiile rezultate din activitati. Instalatiile care au receptori importanti sau sensibili localizati in mediul receptor sau emit substante a caror natura si cantitate ar putea afecta receptorii din mediu pot necesita o evaluare mai detaliata a efectelor potentiale. In cazul in care instalatiile evacueaza doar un nivel scazut de emisii si nu exista receptori afectati sau sensibili, aceste zone pot sa nu necesite o astfel de evaluare detaliata. Operatorii trebuie sa aiba dovezi care sustin evaluarea impactului exercitat de activitatile lor asupra mediului si acestea sa fie componente ale documentatiei de solicitare. Indrumarul privind evaluarea BAT prezinta o metodologie pentru efectuarea acestei evaluari, care ofera o recomandari suplimentare privind natura informatiilor si nivelul de detaliere necesar. De asemenea, ofera o metoda de stabilire a importantei impactului unei evacuari asupra mediului receptor. 14.2. Localizarea receptorilor, a surselor de emisii si a punctelor de monitorizare Trebuie anexate harti si planuri ale amplasamentului la scara corespunzatoare pentru a indica in mod vizibil localizarile receptorilor, sursele si punctele de monitorizare in care au fost facute masuratori pentru substantele evacuate sau pentru impactul substantelor evacuate din instalatii. Extinderea zonei considerate poate fi la nivel local, national sau international, in functie de marimea si natura instalatiei si de natura evacuarilor. In special, urmatorii receptori importanti si sensibili trebuie luati in considerare ca parte a evaluarii:

Habitate care intra sub incidenta Directivei Habitate, transpusa in legislatia nationala prin Legea 462/2001, aflate la o distanta de pana la 10km de instalatie sau pana la 15km de amplasamentul unei centrale electrice cu o putere mai mare 50MWth

Rezervatii stiintifice aflate la o distanta de pana la 2km de instalatie Rezervatii stiintifice care poat fi afectate de instalatie Comunitati (de ex. scoli, spitale sau proprietati invecinate) Zone de patrimoniu cultural Soluri sensibile Cursuri de apa sensibile (inclusiv ape subterane) Zone sensibile din atmosfera (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosfera, calitatea

aerului in zona in care SCM este amenintat) Informatiile despre identificarea receptorilor importanti si sensibili trebuie rezumate in tabelul de mai jos (extindeti tabelul daca este nevoie)4

4 Receptorii sensibili la mirosuri si zgomot trebuie sa fi fost identificati in Sectiunile Error! Reference source not found. si Error! Reference source not found. din solicitare

97

14.2.1. Identificarea receptorilor importanti si sensibili

Harta de referinta pentru receptor

Tip de receptor care poate fi afectat de emisiile din instalatie

Lista evacuarilor din instalatie care pot avea un efect asupra receptorului si parcursul lor. (Aceasta poate include atat efectele negative, cat si pe cele pozitive)

Localizarea informatiei de suport privind impactul evacuarilor (de ex. rezultatele evaluarii BAT, rezultatele modelarii detaliate, contributia altor surse – anexate acestei solicitari)

Amplasarea instalatiei de fabricare rasini in cadrul unei platforme industriale de asemenea dimensiuni face neaplicabila evaluarea impactului asupra receptorilor sensibili, pe de o parte din cauza distantei pana la receptori si pe de alta parte datorita efectului sinergic determinat de emisiile tuturor poluatorilor din zona.

14.3.Identificarea efectelor evacuarilor din instalatie asupra mediului Operatorii trebuie sa faca dovada ca o evaluare satisfacatoare a efectelor potentiale ale evacuarilor din activitatile autorizate a fost realizata si impactul este acceptabil. Acest lucru poate fi facut prin utilizarea metodologiei de evaluare a BAT si a altor informatii de sprijin pentru a prezenta efectele asupra mediului exercitate de emisiile rezultate din activitati. Rezultatul evaluarii trebuie inclus in solicitare si rezumat in tabelul de mai jos.

98

14.2.2. Rezumatul evaluarii impactului evacuarilor (extindeti tabelul daca este nevoie)

Rezumatul evaluarii impactului Listati evacuarile semnificative de substante si factorul de mediu in care sunt evacuate, de ex. Cele in care contributia procesului (CP) este mai mare de 1% din SCM*

Descrierea motivelor pentru elaborarea unei modelari detaliate, daca aceasta a fost realizata, si localizarea rezultatelor (anexate solicitarii)

Confirmati ca evacuarile semnificative nu au drept rezultat o depasire a SCM prin listarea Concentratiei Preconizate in Mediu (CPM) ca procent din SCM pentru fiecare substanta (inclusiv efectele pe trermen lung si pe termen scurt, dupa caz)*

Activitatea redusa a instalatiei in comparatie cu capacitatile proiectate si functionarea discontinua a instalatiei fac dificila evaluarea impactului conform tabelului prezentat.

CCO-Cr – in apa 169 mg/l fata de 500 limita maxim admisa

Nu se depaseste SMC prin CPM atat pe termen lung si scurt

Amoniu – in apa 7,8 mg/l fata de limita maxim admisa de 30mg/l

Substante extractibile cu solventi – in apa 11,85mg/l fata de 30 mg/l CMA

Detergenti sintetici anioactivi – in apa 0,142 mg/l fata de 25 mg/l CMA

Reziduu fix in apa 396 mg/l fata de 2000 mg/l CMA

COV – in aer intre 9 – 54,6 mg/mc fata de 150 mg/mc

* SCM se refera la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil

99

14.4. Managementul deseurilor

Referitor la activitatile care implica eliminarea sau recuperarea deseurilor, luati in considerare obiectivele relevante in tabelul urmator si identificati orice masuri suplimentare care trebuie luate in afara de cele pe care v-ati angajat deja sa le realizati, in scopul aplicarii BAT- urilor, in aceasta Solicitare. Obiectiv relevant Masuri suplimentare care trebuie luate

a) asigurarea ca deseul este recuperat sau eliminat fara periclitarea sanatatii umane si fara utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta mediul si mai ales fara:

Risc pentru apa, aer, sol, plante sau animale; sau

cauzarea disconfortului prin zgomot si mirosuri; sau

afectarea negativa a peisajului sau a locurilor de interes special;

Referitor la obiectivul relevant b) implementare, cat mai concret cu putinta, a unui plan facut conform prevederilor din Planul Local de Actiune pentru protectia mediului completati tabelul urmator: Identificati orice planuri de dezvoltare realizate de autoritatea locala de planificare, inclusiv planul local pentru deseuri

Faceti observatii asupra gradului in care propunerile corespund cu continutul unui astfel de plan

-

100

14.5. Habitate

Cerinta Raspuns (Da/Nu / identificati / confirmati includerea, daca este cazul)

Ati identificat Situri de Interes Comunitar, in special reteaua Natura 2000, Zone Speciale de Conservare sau Rezervatii Stiintifice care pot fi afectate de operatiile la care s-a facut referire in Solicitare sau in evaluarea dumneavoastra de impact de mai sus?

NU

Ati furnizat anterior informatii legate de Directiva Habitate, pentru Planificarea la nivel Urban sau Rural, SEVESO sau in alt scop?

NU

Exista obiective de conservare pentru oricare din zonele identificate? (D/N, va rugam enumerati)

NU

Realizand evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate din activitatile dumneavoastra apropiate de sau depasesc nivelul identificat ca posibil sa aiba un impact semnificativ asupra Zonelor Europene? Nu uitati sa luati in considerare nivelul de fond si emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.

NU

15. Programul de conformare . NU ESTE CAZUL

FORMULARUL DE SOLICITARE A AUTORIZATIEI IPPC

Documents

Transcript of FORMULARUL DE SOLICITARE A AUTORIZATIEI IPPC