FORMULAR DE SOLICITARE Numele instalaiei:
„Ferma de cretere a puilor de carne Baby Beef”, amplasat în sat Rzboieni, com. Ion Neculce, jud. Iai
Numele solicitantului, adresa, numrul de înregistrare la registrul Comerului
S.C. AVI TOP S.A., sat Rzboieni, Comuna Ion Neculce, Cod 705311; CIF: RO14327259; J22/1115/2001; Romania; Tel:(+40)232-248.105; Fax:(+40)232-248.104; http: www.avitop.ro; contact: responsabil mediu Simona Harnagea, Mobil: 40740800683; e-mail: simona.harnagea@avitop.ro
Activitatea conform anexei 1 din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale
„6.6. Creterea intensiv a psrilor de curte i a porcilor, cu capaciti de peste: a) 40.000 de locuri pentru psri de curte”. Capacitatea fermei este de 181777 capete.
Alte activiti cu impact semnificativ desfurate pe amplasament
Nu este cazul
Cod CAEN: 0147 – creterea psrilor– activitate desfurat în 4 hale de producie cu capacitatea total de 181777 locuri.
Ord. 3299/2012: cod NFR:4.B.9.b: Pui de carne.
Cod SNAP 2: Codurile SNAP corespunztoare clasei 0147 din CAEN Rev.2 sunt: 100409 – Fermentaie enteric de la pui.
Numele i prenumele proprietarului: S.C. AVI TOP S.A. Numele i funcia persoanei împuternicite s reprezinte titularul activitii/operatorului instalaiei pe tot parcursul derulrii procedurii de autorizare:
Ingrid Tifoi, Tel:(+40)232-248.105; Fax:(+40)232-248.104, Mobil:(+40)725-292525, e-mail: ingrid.tifoi@avitop.ro
Numele i prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protecie a mediului:
Ing. Simona Harnagea, Responsabil mediu, Rzboieni, Comuna Ion Neculce, Cod 705311, Mobil: 40740800683; e-mail: simona.harnagea@avitop.ro
În numele firmei mai sus menionate, solicitm prin prezenta REVIZUIREA AUTORIZAIEI INTEGRATE DE MEDIU nr. 1/26.01.2017 conform prevederilor Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale Tiularul de activitate/operatorul instalaiei îi asum rspunderea pentru corectitudinea i completitudinea atelor i informaiilor furnizate autoritii competente pentru protecia mediului în vederea analizrii i demarrii procedurii de autorizare. Nume: Ingrid Tifoi Funcia: Semntura i tampila Data: 05.04.2018
1. REZUMAT NETEHNIC 1. DESCRIERE
Prezenta Solicitare se întocmete pentru Ferma de cretere a puilor de carne din sat Rzboieni, com. Ion Neculce, jud. Iai, denumit în continuare Ferma Baby Beef, în procedura de revizuire a Autorizaiei integrate de mediu nr 1/26.01.2018 în conformitate cu:
Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale;
Ordin nr. 818 din 17/10/2003pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu, modificat i completat prin Ordin nr. 1158/2005 i prin Ordin nr. 3970/2012.
Ordin nr. 36 din 07/01/2004privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaiei integrate de mediu.
Revizuirea AIM este necesar deoarece:
S-au publicat Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European i a Consiliului, pentru creterea intensiv a psrilor de curte i a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.
Capacitatea nominal a fermei se aliniaz cu normele de bunstare a psrilor, respectiv: o Ordinul nr. 30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime
de protecie a puilor destinai produciei de carne cu modificrile aduse prin Ordin 51/2013; o Norma sanitar veterinar privind stabilirea normelor minime de protecie a puilor destinai produciei
de carne din 30.03.2010 cu modificrile aduse prin Ordin 51/2013 - Autoritatea Naional Sanitar Veterinar i pentru Sigurana Alimentelor – ANSVSA.
Conform acestor acte, Art. 3 (5) Densitatea maxim de populare poate crete pân la 42 kg/ m2, în condiiile respectrii cerinelor prevzute în anexa nr. 5, suplimentar fa de cerinele prevzute în anexele nr. 1 i 2. În aceste condiii, numrul de locuri de cretere maxim este de 24 locuri/mp spre deosebire de situaia autorizat în care s-au prevzut 19 locuri /mp. Capacitile maxime ale halelor s-au modificat astfel:
Hala BB1 (C14) – suprafaa la sol de 1874 mp, Su = 1794,23 mp; capacitatea conform AIM de 32000 locuri; capacitate recalculat la un coeficient de 24 capete/mp: 43062 locuri
Hala BB2 (C16) – suprafaa la sol de 1869 mp; Su = 1795,79 mp; capacitatea conform AIM de 32000 locuri; capacitate recalculat la un coeficient de 24 capete/mp: 43099 locuri
Hala BB3 (C25) – suprafaa la sol de 2102 mp; Su = 1992,02 mp; capacitatea conform AIM de 42000 locuri; capacitate recalculat la un coeficient de 24 capete/mp: 47808 locuri
Hala BB4 (C26) – suprafaa la sol de 2102 mp; Su = 1992,02 mp, capacitatea conform AIM de 42000 locuri; capacitate recalculat la un coeficient de 24 capete/mp: 47808 locuri
Capacitate recalculat total de cretere pui este de 181777 locuri, fa de 148000 locuri care este
autorizat în prezent.
Având în vedere c activitatea este reglementat din punct de vedere al proteciei mediului prin AIM nr. 1/29.01.2018 prezenta solicitare detaliaz în special aspectele relevante de mediu care au condus la necesitatea revizuirii AIM. Astfel, elementele de mediu care nu se schimb fa de situaia reglementat, nu sunt detaliate pentru a nu îngreuna procesul de analiz. În schimb se detaliaz modificrile aduse activitii prin modificarea capacitilor de producie. De asemenea, se analizeaz în detaliu modul în care activitatea se conformeaz concluziilor BAT.
2. TEHNICI DE MANAGEMENT
Nu se produc modificri
3. INTRRI DE MATERIALE
Având în vedere c a crescut capacitatea nominal a fermei, toate consumurile de materii prime i materiale au crescut fa de situaia autorizat cu un coeficient de 1.228.
4. PRINCIPALELE ACTIVITI
Emisiile la capacitatea nominal cresc proporional cu creterea capacitii.
6. MINIMIZAREA i RECUPERAREA DEEURILOR
Cantitile de deeuri estimate a se produce la capacitatea nominal s-au pstrat, mai puin dejeciile care au crescut cu un coeficient de 1.228
7. ENERGIE Nu se produc modificri în consumul specific.
8. ACCIDENTELE i CONSECINELE LOR
Nu se produc modificri
9. ZGOMOT i VIBRAII
Nu se produc modificri
12. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL INSTALAIA
Nu se produc modificri
13. LIMITELE DE EMISIE
Nu se produc modificri
14. IMPACT
Nu se produc modificri semnificative. Emisiile specifice au rmas aceleai, în schimb emisiile anuale la capacitatea nominal se mresc cu un coeficient de 1.228, proporional cu creterea capacitii fa de situaia autorizat.
15. PLANUL DE MSURI OBLIGATORII I PROGRAMELE DE MODERNIZARE
Nu se produc modificri
4
2. TEHNICI DE MANAGEMENT Nu se produc modificri fa de situaia autorizat.
3. INTRRI DE MATERII PRIME Se utilizeaz aceleai materiale. Consumurile specifice sunt aceleai. Singura diferen fa de situaia autorizat este c a crescut consumul anual de materiale proporional cu creterea capacitii (cu un coeficient de 1.236).
4. PRINCIPALELE ACTIVITI Se utilizeaz aceleai materiale, materii prime i se produc aceleai produse, deeuri sau subproduse. Consumurile specifice sunt aceleai. Singura diferen fa de situaia autorizat este c a crescut consumul anual de materiale proporional cu creterea capacitii (cu un coeficient de 1.228).
Ferma poate produce anual maxim 1.181.551 capete/an (sau 2836 tone) pui carne în sistem intensiv, la sol pe pat vegetal, având în vedere revizuirea capacitilor. Pentru asigurarea acestei producii, se consum materiile prime, auxiliare i utilitile REVIZUITE din tabele de mai jos.
Informaii despre materii prime, substane i preparate utilizate în asigurarea produciei - REVIZUIT Nr.
crt.
De la ferma de incubaie de pe acelai amplasament
24 capete / mp 47808 buc. 1.181.551
capete/an sau
Amestec de cereale, extrudat proteic soia, premix
(proteine, vitamine, minerale)
1,8 – 1,9 kg
1,7 – 2,2 l/kg
4. VirKON S
Soluie 1:100 (aprox. 5 kg la 650 l ap), aplicat prin
pulverizare cu pompa – prima dezinfecie i aplicare cu
atomizorul – a doua dezinfecie (soluie 1:50)
Dezinfectant care conine: acid malix, acid sulfamidic,
toluensulfonat de sodiu, peroxidisulfat de dipotasiu,
dipenten
(516 kg Virkon
(10.4 kg Virkon
5. HYPEROX
Soluie 1:100 (aprox. 6.5 kg la 650 l ap), aplicat prin
pulverizare cu pompa
peracetic, acid acetic
(668 kg
Soluie 1:2(aprox. 3 l la 6 l ap), aplicat prin
termonebulizare
Lauril-dimethyl-benzy-ammonium-chloride, Dydecil-
dimethyl-ammoniumchlorid; Izopropylalkohol;
(234 kg
Dezinfectant care conine: Compui cuaternari de
amoniu, Cloruri de Benzyl-C12-16-Alchildimetil;
0,005 l/mp 10 l 260 l Vulkan
8. Piatr vânt
Fungcid, conine sulfat de cupru
0,1 l/mp 200 l 5,2 mc soluie
(1040 kg
200 l/1000 mp 400 l 1,6 mc soluie
(0,8 tone var)
Aplicare prin pulverizare sub presiune cu turbojeturi
Apa de splare se colecteaz în bazin vidanjabil 120 mc
5 l/mp 10000 l 260 mc
11. Ap rece pentru preparat soluii
Din reeaua APA VITAL, branament existent
Apa din soluii se evapor dup aplicare
- 5.3 mc 138 mc
Din reeaua APA VITAL
- - 110 mc
14. Vaccinuri, medicamente, antibiotice, vitamine
Se aplic sub supravegherea medicului veterinar,
respectându-se normele din domeniu
Wh/cap/zi
0.280 kWh/ cap
*) Consumul pe hal este calculat pentru halele cu suprafaa util de 1992.02 mp. **) Consumul anual este calculat considerând capacitatea maxim de 6,5 serii pe an pentru fiecare din cele 4 hale sau 181777 locuri de cretere.
Din desfurarea activitii rezult urmtoarele produse, deeuri i emisii REVIZUITE:
Producie realizat. Emisii i deeuri - REVIZUITE Nr.
crt.
Emisie specific Emisie pe hala i
serie*
1. Pui la maturitate (2,4 kg/buc.) 181777 capete /
serie
3 tone/ 1000
psri i serie
vidanjabil de 1225 mc i apoi sunt vidanjate de Apa
Vital
4. Apa uzat menajer
colecteaz în bazin vidanjabil de 30 mc i se
vidanjeaz de APA VITAL
0,6 – 2%
Medie 1%
478 capete/serie
0.48 tone/serie
1182 capete/an
11.82 tone/an***)
6. Deeuri din activitatea veterinar Obiecte ascuite, medicamente expirate, ambalaje de medicamente etc. Preluate de MONDECO Suceava cf. contract 333/10.02.2016
- - 0,05 tone/an
7. Ambalaje care conin reziduuri sau care sunt contaminate cu substane periculoase Ambalaje de la substanele de dezinfecie Preluate de MONDECO Suceava cf. contract 333/10.02.2016
- - 0,4 tone/an
8. Deeuri menajere Diverse deeuri rezultate de la personal i din activitatea de cretere psri
- - 5 tone/an
9. Emisii de gaze de fermentaie i de ardere a gazului
metan
sufltoarele de aer cald i de la creterea psrilor /
dejecii. Sunt evacuate dirijat, punctual prin instalaiile
de ventilaie aferente fiecrei hale
CH4: 0,006
N2O: 0,009
Praf (TSP):
CO: 0,217
NOX: 0,404
TSP: 0,0036
*) Consumul pe hal este calculat pentru halele cu suprafaa util medie de 1902.02 mp. **) Consumul anual este calculat considerând capacitatea maxim de 6,5 serii pe an pentru fiecare din cele 4 hale sau 181777 locuri de cretere. ***) Cantitatea de mortaliti se calculeaz la o greutate medie pe cap de 1 kg. Se menioneaz c cele mai multe mortaliti se produc în prima perioad a creterii, când puii au greuti mai mici de 1 kg.
EMISII I REDUCEREA POLURII Modificrile apar doar la emisiile în aer. Tipurile i sursele de emisie în aer rmân aceleai ca în situaia autorizat. Diferena apare la modul de calcul al emisiilor specifice i limitele maxim admise. Acestea sunt conform Concluziilor BAT aprobate. Revizuirea de autorizaie se face inclusiv pentru a dovedi c ferma respect limitele maxime admise (BAT- AEL) aprobate prin Concluziile BAT. Nivelele de emisii generate din procesul de cretere psri la sol recomandate prin BAT, nivelurile de emisie BAT-AEL evideniate în BATC i factorii de emisie specifici, sunt prezentate în tabelul urmtor:
Caracterizarea emisiilor din surse difuze nedirijate Activitate Document de referin / [UM] Poluant
NH3 CH4 N2O Pulberi
Creterea psrilor la sol
Capacitate: 165600 locuri, 6.5
0,005 –
0,315
0,004 –
0,006
0,009 –
0,024
0,014 –
0,018
tehnici disponibile (BATC)
curte i a porcilor
15.02.2017
0,01 –
0,08
2016: 4.B.9.b)
[kg/ pasre/an]
0,0367 0,0067
Not: BAT i BATC furnizeaz limitele de emisie raportate la pasre i an, deci luându-se în calcul 6.5 serii/an. Factorii de emisie sunt dai pentru Loc pasre / an.
Emisiile prezentate în tabelul de mai sus sunt totale, pe tot ciclul de via al dejeciilor, incluzând perioada de staionare în hal, perioada de staionare pe platform si emisiile din timpul împrtierii pe sol.
7
Calculul emisiilor rezultate din ferma Jora la capacitate nominal, se face în continuare. Datele privind producia i consumurile sunt cele calculate la capacitatea nominal. Metodologia, coeficienii i procentele sunt preluate din documente de referin:
EMEP/EEA Emission inventory guidebook 2013 update July 2015
2006 IPCC Guidelines for National Greenhouse Gas Inventories
Institut Technique de l'Aviculture - Estimation des rejets d’azote – phosphore - potassium calcium - cuivre – et zinc par les élevages avicoles, 2013, table 2, pg.19
Ingerat 100
Fixat 45
Excretat 55
excretat 17
32
Azot disponibil pentru plante
3 Pierderi la imprastiere 3, reprezentand 10 %
Diagrama fluxului de azot în cazul gestionrii dejeciilor de la pui crescui la sol, pe aternut
Calcul emisii amoniac (la capacitatea nominal)
Cantitate furaj combinat consumat la capacitatea nominala (6.5 cicluri de producie): 5388 t / an 4.56 kg furaj /pasre sau 1,9 kg furaj / kg carne, la o producie de 181777 locuri/serie sau 1.181.551 capete/an la capacitatea nominal.
Coninut Proteina Bruta (PB) : 19,5% (21-19-18% in funcie de vârst) conform Declaraiei de conformitate emise de furnizor; Coninut de proteina brut conform BAT : 18-22% in funcie de vârsta;
Nivel emisii specifice NH3 = 0,045 kg /spaiu pentru animal/an
Nivel emisii totale NH3 = 53.24 tone/an Emisiile de amoniac se încadreaz in nivelul de emisie BAT-AEL : 0,01-0,08 (kg de NH3/spaiu pentru animal/an).
Capacitate nominala (locuri/an)
Furaj (kg/cap)
N regim alimentar (t)
8
Calcul emisii pulberi (la capacitate nominal)
Conform metodologiei CORINAIR 2013, calculul emisiei pentru pulberi respirabile este urmtorul:
EPM2,5 = FEPM2,5 x AAP;
EPM10 = FEPM10 x AAP
FEPM2,5-factor de emisie PM2,5; FEPM2,5 = 0,009 kg AAP-1a-1
FEPM10- factor de emisie PM10; FEPM10 = 0,069 kg AAP-1a-1
AAP – numr de animale prezente in medie pe an
a-1 – numr de animale produse in timpul unui an
Calculul AAP
NADA (a-1)= numr de animale produse anual.
Limita de emisie asociat BAT : 0,014-0,018 kg PMrespirabile / cap pasare/an
Emisii totale de pulberi: 0.008976 kg/pasre/an sau 10,605 tone/an Capacitate nominala (locuri/an)
AAP (numar animale prezente la un moment dat)
EMP2.5 (k/an)
EMP2.5 (kg/pasare/an
1181551 135959.2932 1223.63 0.001036 9381.19 0.00794
Nivelul pulberilor respirabile se încadreaz in limitele BAT Intensive Rearing of Poultry and Pigs- Documentul de Referin asupra Celor mai bune tehnici disponibile in creterea intensiva a pasrilor si porcilor iulie 2003 conform tabel 3.34 pg.122.
Calculul emisiilor de Fosfor total excretat (la capacitate nominala)
Coninut total de fosfor in furajul utilizat (P) : 0,45% - conform Declaraiei de conformitate emise de furnizor; Coninut total de fosfor in furajul utilizat (P) : 0,57- 0,75 % -conform BAT
Cantitate de furaj consumata anual: 5549 t Pexcretat / spatii pentru animal / an = 0,0066 kg fosfor/ animal/an.
Capacitate nominala (locuri/an)
Continut P in furaj (%)
P regim alimentar (t)
P retentie (t) P excretat (t) P excretat (kg/cap animal/an)
1181551 5388 0.45 24.25 16.45 7.799 0.00660
Emisii fugitive – rezultate din platformele de depozitare a patului epuizat cu coninut de dejecii – conin NH3, COV i H2S. Aceste emisii sunt incluse în factorii de emisie i limitele de emisie de mai sus.
9
5. MINIMIZAREA i RECUPERAREA DEEURILOR Se genereaz aceleai cantiti specifice de deeuri. Având în vedere c a crescut capacitatea fermei, implicit cantitatea de dejecii generat la capacitatea nominal a crescut cu un coeficient de 1.264. De asemenea, a crescut i cantitatea de mortaliti.
Gestiunea deeurilor principale - REVIZUIRE
Mod colectare
Mod valorificare / eliminare
Dejecii animaliere (materii fecale, urin, inclusiv resturi de paie), colectate separat i tratate în afara incintei Dejecii uscate amestecate cu patul vegetal, rezultate din activitatea de cretere a psrilor
02 01 06 Tone/ an
3545 Raclare
Evacuare din hal la sfâritul fiecrei serii, încrcare direct în mijloace de transport, maturare pe platform i valorificare integral pe terenuri agricole
Deeuri de esuturi animale Mortaliti 0,6 – 2%
02 01 02 Tone/ an
11.82 Cabin frigorific de 7 mc
Preluare PROTAN SA în baz de contract (sptmânal)
Deeuri din activitatea veterinar Obiecte ascuite, medicamente expirate, ambalaje de medicamente etc.
18 02 xx (01; 02*; 03; 08)
Tone/ an
Ambalaje care conin reziduuri sau care sunt contaminate cu substane periculoase Ambalaje de la substanele de dezinfecie
15 01 10* Tone/ an
0.4 În camer închis
Preluare MONDECO în baz de contract
Deeuri menajere Diverse deeuri rezultate de la personal i din activitatea de cretere psri
20 03 99 Tone/ an
5 în pubele, pe categorii
Preluare TERMOSERV SALUB SA în baz de contract
6. ENERGIE Nu se produc modificri
7. ACCIDENTELE i CONSECINELE LOR Nu se produc modificri
8. ZGOMOT I VIBRAII Nu se produc modificri
9. MONITORIZARE Nu se produc modificri
10. DEZAFECTARE Nu se produc modificri
11. ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFL INSTALAIA Nu se produc modificri
12. LIMITELE DE EMISIE Evaluarea tehnicilor aplicate în ferm în raport cu BAT
Activitatea de cretere a psrilor se face în acord cu cele mai bune tehnici disponibile. Halele de producie i dotrile aferente sunt modernizate i dotate dup ultimele norme în domeniu. Implicit consumurile de materii prime i materiale, emisiile de deeuri, ape uzate, poluani atmosferici se încadreaz în intervalele recomandate în documentele de referin:
Ordin nr. 169 din 02/03/2004 pentru aprobarea, prin metoda confirmrii directe, a Documentelor de referin privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF), aprobate de Uniunea European - Documentul
10
de Referin asupra Celor mai bune tehnici disponibile în creterea intensiv a psrilor i porcilor, iulie 2003.
Ordin nr. 1234 din 14/11/2006privind aprobarea Codului de bune practici în ferm.
Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European i a Consiliului, pentru creterea intensiv a psrilor de curte i a porcilor, aprobate prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/302 a Comisiei din 15.02.2017
În tabelul din anex se face o evaluare a tehnicilor aplicate în ferm în raport cu tehnicile considerate BAT. Rezult clar c Ferma respect recomandrile documentelor de referin, inclusiv a concluziilor BAT. De asemenea, nivelurile de emisii se încadreaz în limitele BAT-AEL. În tabelul de mai jos se face o centralizare a tehnicilor BAT relevante pentru activitatea analizat i tehnicile aplicate în cadrul fermei. Concluzia este c tehnicile aplicate în ferm sunt BAT i valorile parametrilor specifici prin tehnicile aplicate în Ferm se încadreaz în limitele BAT-AEL 13. IMPACT Nu se produc modificri. 14. PROGRAMUL PENTRU CONFORMARE i PROGRAMUL DE MODERNIZARE Nu se produc modificri.
11
Evaluarea tehnicilor applicate în ferm comparatviv cu tehnicile BAT BAT nr. Tehnic BAT
BAT-AEL - Concluzii BAT
Conformare
BAT 1 Sistem de management de mediu
Pentru a îmbunti performana de mediu global a fermelor, BAT constau în punerea în
aplicare i aderarea la un sistem de management de mediu (EMS)
Certificat nr. 701542734-3 din 16.04.2016, valabil pân în 15.04.2016 - EN ISO 22000:2005 – Sistem de management pentru sigurana alimentului;
Certificat nr. 731042734-3 din 16.04.2016 valabil pân în 14.09.2018 – EN ISO 14001:2009 – Sistem de management de mediu.
DA
BAT 2 Buna organizare în ferm
Pentru a preveni sau a reduce efectele asupra mediului i pentru a îmbunti performana
global, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos:
a) Amplasarea corespunztoare a instalaiei/fermei i o bun amenajare spaial a activitilor
b) Educarea i formarea personalului
c) Pregtirea unui plan de urgen pentru a face fa emisiilor i incidentelor neprevzute, cum ar fi
poluarea corpurilor de ap
d) Verificarea, repararea i întreinerea periodic a structurilor i a echipamentelor
e) Depozitarea animalelor moarte astfel încât s se previn sau s se reduc emisiile
a) Nu se aplic. Ferma este existent, fiind construit în anii 80’.
Beneficiaz de prevederile Legii 2014/2008 privind protecia
exploataiilor agricole
b) Personalul este instruit periodic
c) Exist un plan de prevenire a polurilor accidentale i de
intervenie în caz de poluare accidental
d) Exist un plan de revizii i verificri ale instalaiilor i
echipamentelor
e) Animalele moarte se stocheaz într-o cabin frigorific pân la
preluarea de ctre operatori autorizai în vederea eliminrii
conforme
DA
BAT 3 Management nutriional
Pentru a reduce azotul total excretat i, prin urmare, emisiile de amoniac, satisfcând în acelai
timp nevoile nutriionale ale animalelor BAT constau în utilizarea unui regim alimentar i în
aplicarea unei strategii nutriionale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei
combinaii a acestora
a) Reducerea coninutului de proteine brute prin utilizarea unui regim alimentar echilibrat în azot bazat
pe necesitile de energie i aminoacizi digestibili
b) Hrnirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerinelor specifice ale
perioadei de producie
c) Adugarea unei cantiti controlate de aminoacizi eseniali la un regim alimentar cu un nivel sczut de
proteine brute
d) Utilizarea de aditivi furajeri autorizai care reduc azotul total excretat
BAT-AEL Azot total excretat [kg N excretat / spaiu pentru animal/an] = 0,2 – 0,6
a) Se aplic tehnica de reducere prin controlul strict al
coninutului de protein brut în funcie de vârsta animalului i
necesar
b) Hrana este difereniat pe etape de cretere (21 -19 -18%
protein brut în funcie de vârst)
c) N/A
Azot total execrat calculat în cadrul fermei [kg N excretat /
spaiu pentru animal/an] = 0,088
tehnicile a, b, d
BAT 4 Management nutriional
Pentru a reduce fosforul total excretat, satisfcând în acelai timp nevoile nutriionale ale
animalelor, BAT constau în utilizarea unui regim alimentar i în aplicarea unei strategii
nutriionale care include una dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaii a acestora
a) Hrnirea în mai multe etape cu asigurarea unui regim alimentar adaptat cerinelor specifice ale
perioadei de producie
b) Utilizarea de aditivi furajeri autorizai care reduc cantitatea total de fosfor excretat (de exemplu
fitaz).
c) Utilizarea fosfailor anorganici cu grad ridicat de digerare pentru înlocuirea parial a surselor
convenionale de fosfor din furaje
a) Se aplic tehnica de control strict al coninutului de protein
brut în funcie de vârsta animalului i necesar
b) Aditivii sunt procurai din surse autorizate
c) N/A
Fosfor total execrat calculat în cadrul fermei [kg P2O5 excretat /
spaiu pentru animal/an] = 0,066
b)
12
BAT-AEL Fosfor total excretat [kg P2O5 excretat / spaiu pentru animal/an] = 0,05 – 0,25
BAT 5 Utilizarea eficient a apei
Pentru utilizarea eficient a apei, BAT constau în utilizarea unei combinaii a tehnicilor indicate
mai jos:
c) Utilizarea aparatelor de curare cu înalt presiune pentru curarea adposturilor pentru animale i a
echipamentelor
d) Selectarea i utilizarea echipamentului corespunztor (de exemplu adptori de tip biberon, adptori
circulare, jgheaburi cu ap) pentru anumite categorii de animale, garantând, în acelai timp,
disponibilitatea apei (ad libitum).
e) Verificarea i (dac este necesar) ajustarea în mod periodic a calibrrii echipamentului de furnizare a
apei potabile
f) Reutilizarea apei de ploaie necontaminate ca ap utilizat pentru curenie.
Consum specific de ap obinut prin cele mai bune tehnici: 4,5 – 11 l/pasre/ciclu [BREF, Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de psri si porci
Subcapitolul 3.2. 2.1.Necesar consum apa in fermele de psri ; 3.2.2.1.1.Consum animalier;
3.2.2.1.2.Utilizarea apei de curenie]
b) Instalaiile sunt verificate periodic. Dac se identific scurgeri,
se intervine imediat pentru remediere
c) Se folosesc turbojet-uri
d) Liniile de adpare asigur disponibilitatea la discreie a apei
(ad libitum), împiedicând risipa
e) Liniile de adpare pot fi reglate, inclusiv pe înlime, debit
f) N/A
DA
BAT 6 Emisii provenite din ape uzate
Pentru a reduce producerea de ape uzate, BAT constau în utilizarea unei combinaii a tehnicilor
indicate mai jos:
a) Meninerea suprafeei zonelor murdare din curte la un nivel cât mai redus posibil
b) Reducerea la minimum a consumului de ap
c) Separarea apei de ploaie necontaminate de fluxurile de ape uzate care trebuie tratate.
Calitatea apelor evacuate:
ape uzate tehnologice evacuate în canalizare: NTPA002/2002; indicatori relevani: MTS, CBO5, CCOCr, fosfor total, amoniu;
ape uzate tehnologice utilizate pentru irigaii sau evacuate în receptor natural: NTPA001/2002; indicatori relevani: CCOCr, amoniu, azotai, azotii
ape pluviale: NTPA001/2002; indicatori relevani: CCOCr, amoniu, azotai, azotii
a) În curte nu exist suprafee murdare.
b) Splarea se face cu maxim 5 l/mp, utilizând turbojet-uri
c) Apa pluvial este colectat i evacuat separat de celelalte ape
Toate apele uzate evacuate din Ferm îndeplinesc criteriile
impuse prin NTPA001/2002 sau 002/2002, dup caz (conform
monitorizri)
BAT 7 Emisii provenite din ape uzate
Pentru a reduce emisiile în ap provenite din apele uzate, BAT constau în utilizarea unei
combinaii a tehnicilor indicate mai jos:
a) Scurgerea apelor uzate ctre un container special sau un depozit pentru dejeciile lichide.
b) Epurarea apelor uzate
c) Împrtierea pe sol a apelor uzate, de exemplu prin utilizarea unui sistem de irigaii, cum ar fi
aspersoare, sisteme de stropitoare mobile, rezervoare, injector cu bar de împrtiere.
a) Apele uzate de la splarea halelor se colecteaz într-un bazin
vidanjabil impermeabil
b) Apele uzate sunt vidanjate de operatori autorizai i epurate
într-o staie de epurare conform
c) N/A. Tehnica poate fi aplicat pentru apele tehnologice uzate
(de splare sau cele care se colecteaz în bazinele platformelor de
dejecii). Înainte de aplicare, se fac analize specifice
DA
BAT 8 Utilizarea eficient a energiei
Pentru utilizarea eficient a energiei în cadrul unei ferme, BAT constau în utilizarea unei
combinaii a tehnicilor indicate mai jos:
a) Sistemele de înclzire / rcire i ventilaie sunt relativ noi i
corespund nivelului actual tehnologic
a) Sisteme de înclzire/rcire i de ventilaie cu eficien ridicat
b) Optimizarea sistemelor de înclzire/rcire i de ventilaie i gestionarea acestora, în special în cazul în
care se utilizeaz sisteme de purificare a aerului.
c) Izolarea pereilor, a podelelor i/sau a plafoanelor adposturilor pentru animale
d) Utilizarea iluminatului eficient din punct de vedere energetic
e) Utilizarea schimbtoarelor de cldur
f) Utilizarea pompelor de cldur pentru recuperarea cldurii
g) Utilizarea ventilaiei naturale
Consum specific de energie electric prin cele mai bune tehnici: 1,36 – 1,93 kWh/pasre
Consum specific de energie termic prin cele mai bune tehnici: 13 – 20 kWh/pasre
[BREF, Capitolul 3. Consumuri si nivele de emisii la fermele intensive de psri si porci; Subcapitolul
3.2.3.Consum de energie; 3.2.3.1.Ferme de psri]
b) Climatizarea este optimizat i controlat automat de un sistem
informatic special
c) Halele de cretere au fost modernizate i izolate cu spum
poliuretanic
d) Se utilizeaz iluminat cu becuri LED, cu consum redus de
energie
Agentul termic este produs de o central termic pe biomas
f) N/A
g) N/A
h) N/A
BAT 9 ;
BAT 11 Emisii de pulberi
Pentru a reduce emisiile de pulberi provenite din fiecare adpost pentru animale, BAT constau în
utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaii a acestora:
a) Reducerea formrii pulberii în interiorul cldirilor destinate creterii animalelor. În acest scop se poate
utiliza o combinaie între urmtoarele tehnici:
1. utilizarea unui material de aternut mai gros (de exemplu paie lungi sau rumegu în loc de paie tiate);
2. aplicarea unui aternut proaspt prin utilizarea unei tehnici de presare a aternutului care genereaz un
nivel sczut de pulberi (de exemplu cu mâna);
3. alimentarea ad libitum;
4. utilizarea hranei umede, a hranei sub form de pelete sau adugarea unor materii prime uleioase sau
liani în sistemele de furajare uscate;
5. montarea unor separatoare de pulberi în depozitele pentru furaje uscate care sunt umplute cu ajutorul
sistemelor pneumatice.
6. proiectarea i operarea sistemului de ventilaie la o vitez mic a aerului în adpost.
b) Reducerea concentraiei de pulberi în interiorul adpostului pentru animale prin aplicarea uneia dintre
urmtoarele tehnici:
3. ionizare.
c) Purificarea aerului expirat de un sistem de purificare a aerului, cum ar fi:
1. captator de ap
5. epurator biologic (sau filtru „biotrickling”);
6. sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
7. biofiltru.
a. 2) Aternutul este împrtiat manual
a.3) Sisteme de furajare i adpare tip ad libitum
b.1) Se aplic mai ales pe timp de var, inclusiv pentru rcirea
aerului
DA
14
BAT 13 Emisii de mirosuri
Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile de mirosuri i/sau
impactul mirosurilor provenite de la o ferm, BAT constau în utilizarea unei combinaii a
tehnicilor indicate mai jos:
a) Asigurarea unei distane adecvate între ferm/instalaie i receptorii sensibili.
b) Utilizarea unui sistem de adposturi care pune în aplicare unul dintre urmtoarele principii sau o
combinaie a acestora
- meninerea animalelor i a suprafeelor uscate i curate (de exemplu evitarea scurgerilor de furaje,
evitarea prezenei dejeciilor animaliere în zonele de odihn sau pe podelele parial acoperite cu grtare);
- reducerea suprafeei emitoare a dejeciilor animaliere (de exemplu grtare de metal sau plastic, canale
cu o suprafa redus expus la dejeciile animaliere);
- evacuarea frecvent a dejeciilor animaliere ctre un depozit de dejecii animaliere (acoperit) situat în
exterior
temperaturii mediului interior
- scderea fluxului i a vitezei aerului pe suprafaa dejeciilor animaliere
- meninerea aternutului uscat i în condiii aerobe în sistemele cu aternut
c) Optimizarea condiiilor de evacuare a aerului din adposturile pentru animale prin utilizarea uneia
dintre urmtoarele tehnici sau a unei combinaii a acestora;
- creterea înlimii la care este amplasat orificiul de evacuare (de exemplu evacuarea aerului deasupra
nivelului acoperiului, couri, devierea aerului evacuat prin coama acoperiului, i nu prin partea
inferioar a pereilor
- creterea vitezei de ventilaie a orificiului vertical de ventilaie
- amplasarea eficient a barierelor externe pentru a crea turbulene ale fluxului de aer aflat în micare (de
exemplu vegetaie
- adugarea unor acoperitori deflectoare în orificiile de evacuare amplasate în partea inferioar a
pereilor pentru a devia aerul evacuat ctre sol
- devierea aerului evacuat ctre prile laterale ale adpostului care sunt orientate în direcia opus
receptorului sensibil
predominant a vântului
- epurator biologic (sau filtru „biotrickling”);
- biofiltru:
- sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
e) Utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici de depozitare a dejeciilor animaliere sau a unei combinaii
a acestora
- amplasarea depozitului, luând în considerare direcia general a vântului i/sau adoptarea de msuri
pentru a reduce viteza vântului în jurul i deasupra depozitului (de exemplu copaci, bariere naturale);
- reducerea la minimum a amestecrii dejeciilor lichide
f) Prelucrarea dejeciilor animaliere utilizând una dintre urmtoarele tehnici pentru a reduce la minimum
emisiile de mirosuri în timpul (sau înaintea) împrtierii pe sol
- fermentarea aerob (aerarea) dejeciilor lichide
- compostarea dejeciilor solide
suprafeelor uscate i curate prin evitarea scurgerilor de furaje i
ap
e) Depozitele de dejecii sunt astfel amplasate încât se reduce
antrenarea de ctre vânt a mirosurilor
DA
- fermentarea anaerob
g) Utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici pentru împrtierea pe sol a dejeciilor sau a unei
combinaii a acestora:
- împrtierea în fâii, injector cu brazd de suprafa sau de adâncime pentru împrtierea pe sol a
dejeciilor lichide
BAT 14 Emisii provenite din depozitarea dejeciilor solide
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din depozitarea dejeciilor solide, BAT
constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaii a acestora:
a) Reducerea raportului dintre suprafaa emitoare i volumul grmezii de dejecii solide.
b) Acoperirea grmezilor de dejecii solide.
c) Depozitarea dejeciilor uscate solide într-un hambar.
Se aplic tehnica a)
strat mai mare a dejeciilor
DA
BAT 15 Emisii provenite din depozitarea dejeciilor solide
Pentru a preveni sau, în cazul în care nu este posibil, pentru a reduce emisiile în sol i ap
provenite din depozitarea dejeciilor solide, BAT constau în utilizarea unei combinaii a tehnicilor
indicate mai jos, în urmtoarea ordine de prioritate:
a) Depozitarea dejeciilor uscate într-un hambar
b) Utilizarea unui siloz din beton pentru depozitarea dejeciilor solide.
c) Depozitarea dejeciilor solide pe o podea solid impermeabil echipat cu sistem de scurgere i
rezervor de captare a scurgerilor.
d) Alegerea unei instalaii de depozitare cu o capacitate suficient pentru a pstra dejeciile solide în
timpul perioadelor în care nu este posibil împrtierea pe sol a acestora.
e) Depozitarea dejeciilor solide în grmezi amplasate pe câmp, departe de cursurile de ape de suprafa
i/sau subterane în care s-ar putea scurge fraciunea lichid.
Se aplic tehnicile:
scurgere i rezervor de captare a scurgerilor
d) Platformele permit stocarea dejeciilor colectate în decursul a
cel puin 10 luni
BAT 20 Împrtierea pe sol a dejeciilor animaliere
Pentru a preveni sau, dac acest lucru nu este posibil, pentru a reduce emisiile de azot, fosfor i
organisme patogene microbiene în sol i ap provenite din împrtierea pe sol, BAT constau în
utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos:
a) Evaluarea terenului pe care sunt împrtiate dejeciile pentru a identifica riscurile de scurgere
b) Meninerea unei distane suficiente între terenurile pe care sunt împrtiate dejeciile animaliere
c) Evitarea împrtierii pe sol a dejeciilor animaliere atunci când riscul de scurgere poate fi semnificativ
d) Adaptarea frecvenei de împrtiere pe sol a dejeciilor animaliere, luând în considerare coninutul de
azot i fosfor al dejeciilor animaliere i caracteristicile solului (de exemplu coninutul de nutrieni),
cerinele privind culturile sezoniere i condiiile climatice sau ale solului care ar putea cauza scurgeri
e) Sincronizarea împrtierii pe sol a dejeciilor animaliere cu cererea de nutrieni a culturilor
f) Verificarea la intervale regulate a terenurilor pe care sunt împrtiate dejeciile animaliere pentru a
identifica orice semn de scurgere i intervenia corespunztoare atunci când este necesar
g) Asigurarea unui acces adecvat la depozitul de dejecii animaliere i efectuarea în mod eficace a
încrcrii dejeciilor animaliere fr a avea loc scurgeri.
h) Verificarea utilajelor pentru împrtierea pe sol a dejeciilor, astfel încât acestea s fie în stare bun de
funcionare i s fie configurate la o rat de aplicare adecvat
În cadrul fermei se aplic tehnicile a, b, c, d, e, f, g, h. Dejeciile
sunt preluate de operatori agricoli autorizai, care respect codul
de bune practici agricole la împrtierea pe sol
Dejeciile se împrtie pe terenuri agricole cu respectarea codului
de bune practici agricole, care include toate aceste tehnici
DA, toate
BAT 22 Împrtierea pe sol a dejeciilor animaliere
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din împrtierea pe sol a dejeciilor
animaliere, BAT constau în încorporarea dejeciilor animaliere în sol cât mai repede posibil
Dejeciile sunt preluate de operatori agricoli autorizai, care
împrtie dejeciile cu respectarea codului de bune practici
agricole.
DA
16
Intervalul de timp asociat BAT cuprins între împrtierea pe sol a dejeciilor animaliere i
încorporarea acestora în sol (ore): 0 - 4
Intervalul de timp cuprins între împrtierea pe sol a
dejeciilor animaliere i încorporarea acestora în sol (ore),
aplicat de operatorii agricoli care preiau dejeciile, este <4
ore.
BAT 23 Emisiile provenite din întregul proces de producie
Pentru a reduce emisiile de amoniac provenite din întregul proces de producie pentru creterea
porcilor (inclusiv scroafe) sau psri de curte, BAT constau în estimarea sau calcularea reducerii
emisiilor de amoniac generate de întregul proces de producie care utilizeaz BAT disponibile puse
în aplicare în cadrul fermei
Pân în prezent nu s-au calculat reducerile de emisii de amoniac
generate de întregul proces de producie, luând în considerate
tehnicile BAT aplicate, comparativ cu situaia în care nu se aplic
tehnicile. În noua autorizaie integrate de mediu, precum i în
raportul anual de mediu, se vor solicita / prezenta aceste
informaii.
DA
BAT 24 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea cantitii de azot i fosfor total excretat rezultat din dejeciile
animaliere, prin utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici, cel puin cu frecvena indicat mai
jos.
a) Calculare prin utilizarea unui bilan masic al azotului i fosforului bazat pe raia alimentar, coninutul
de proteine brute al regimului alimentar, cantitatea total de fosfor i performana animalelor.
b) Estimare prin utilizarea analizei dejeciilor animaliere pentru coninutul de azot total i de fosfor total
Pân în prezent nu s-au calculat cantitile de azot i fosfor total
execrat, îns aceast tehnic va fi impus prin AIM i calculele se
vor face în raportul anual de mediu.
Se va aplica tehnica a), conform modelului din raportul de
amplasament i inând cont de metodologia descris la punctul
4.9.1 din BATC
BAT 25 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea emisiilor de amoniac în aer prin utilizarea uneia dintre
urmtoarele tehnici, cel puin cu frecvena indicat mai jos:
a) Estimare prin utilizarea bilanului masic bazat pe excreie i pe azotul total (sau azotul amoniacal
total) prezent în fiecare etap de gestionare a dejeciilor animaliere.
b) Calculare prin msurarea concentraiei de amoniac i a ratei de ventilaie prin utilizarea metodelor
standard ISO, naionale sau internaionale ori a altor metode care asigur date de o calitate tiinific
echivalent.
Se aplic tehnica c) i se va aplica tehnica a).
Pân în prezent nu s-au calculat emisiile de amoniac prin bilan
masic, ci doar utilizând factori de emisie, îns aceast tehnic va
fi impus prin AIM i calculele se vor face în raportul anual de
mediu.
DA
BAT 27 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea emisiilor de pulberi generate de fiecare adpost pentru animale,
prin utilizarea uneia dintre urmtoarele tehnici, cel puin cu frecvena indicat mai jos:
a) Calculare prin msurarea concentraiei de pulberi i a ratei de ventilaie prin utilizarea metodelor
standard EN sau a altor metode (ISO, naionale sau internaionale) care asigur date de o calitate
tiinific echivalent.
Se aplic tehnica b)
Emisiile de pulberi se estimeaz anual prin utilizarea factorilor de
emisie i se raporteaz în RAM
DA
BAT 29 Monitorizarea emisiilor i a parametrilor de proces
BAT constau în monitorizarea urmtorilor parametri ai procesului, cel puin o dat pe an:
a) Consumul de ap.
c) Consumul de combustibil.
d) Numrul de animale care intr i ies, inclusiv naterile i mortalitile în cazul în care este relevant.
e) Consumul de furaje.
Se aplic tehnicile a), b), c), d), e), f)
Toi parametrii de proces sunt înregistrai
DA
PSRILOR DE CURTE
17
BAT 31 Emisiile de amoniac provenite din adposturile pentru gini outoare, pui de carne sau puicue
Pentru a reduce emisiile de amoniac în aer provenite din fiecare adpost pentru pui de carne, BAT
constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinaii a acestora:
a) Ventilaie forat i un sistem de adpare anti-scurgere (în cazul unei podele solide cu aternut adânc).
b) Sistem de uscare forat a litierei prin utilizarea aerului din interior (în cazul unei podele solide cu
aternut adânc).
c) Ventilaie natural echipat cu un sistem de adpare anti-scurgere (în cazul unei podele solide cu
aternut adânc).
d) Aternut pe band pentru dejeciile animaliere i uscarea forat în aer (în cazul sistemelor cu podele
pe niveluri).
e) Podea cu aternut prevzut cu sistem de înclzire i rcire (în cazul sistemelor „combideck”).
f) Utilizarea unui sistem de purificare a aerului, cum ar fi
- epurator umed cu acid
- sistem de purificare a aerului în dou sau trei etape
- epurator biologic (sau filtru „biotrickling”)
BAT-AEL Emisii amoniac în aer [kg NH3 / spaiu pentru animal/an] = 0,01 – 0,08
Se aplic tehnica a) Ventilaie tip tunel, sistem de adpare
antipicurare
Emisii amoniac în aer rezultate din ferm [kg NH3 / spaiu
pentru animal/an] = 0,045
Emisii amoniac în aer rezultate din ferm [tone NH3 /an i
ferm] = 53.24