Formular de Solicitare pentru revizuirea autoriza ţiei ...€¦ · Formular de solicitare...

Formular de Solicitare pentru revizuirea autorizaţiei integrate de mediu nr. 11/26.10.2011

FABRICA DE ADEZIVI

EGGER Technologia S.R.L. Rădăuţi, jud. Suceava

Noiembrie 2013

Formular de solicitare Revizuirea autorizaţiei integrate de

mediu nr. 11/26.10.2011

2

Cuprins:

FORMULAR DE SOLICITARE 9

INTRODUCERE 13 0

REZUMAT NETEHNIC 14 1

TEHNICI DE MANAGEMENT 24 2

2.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT 24

INTRĂRI DE MATERIALE 30 3

3.1 SELECTAREA MATERIILOR PRIME 30

3.2 CERINŢELE BAT 35

CERINŢE SPECIFICE BAT PRIVIND STOCAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN REZERVOARE 3.2.1BREF EMISSION FROM STORAGE ŞI BREF LVOC 35

CERINŢE BAT PRIVIND TRANSFERUL ŞI MANIPULAREA SUBSTANŢELOR CHIMICE LICHIDE 3.2.2BREF EMISSION FROM STORAGE ŞI BREF LVOC 37

CERINŢE GENERALE BAT 38 3.2.33.3 AUDITUL PRIVIND MINIMIZAREA DEŞEURILOR 38

3.4 UTILIZAREA APEI 40

CONSUMUL DE APĂ 40 3.4.1 COMPARAREA CU LIMITELE EXISTENTE 41 3.4.2 CERINŢELE BAT PENTRU UTILIZAREA APEI 41 3.4.3

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI 47 4

4.1 INVENTARUL PROCESELOR 47

4.2 DESCRIERILE PROCESELOR 49

SECTORUL F: ETAPA 1 – PRODUCEREA FORMALINEI ŞI A CONCENTRATULUI UFC ÎN 4.2.1INSTALAŢIA FORMOX 49

SECTORUL R: ETAPA 2 – PREPARAREA ADEZIVILOR ŞI RĂŞINILOR DE IMPREGNARE 53 4.2.24.3 INVENTARUL PROCESELOR 55

4.4 INVENTARUL IEŞIRILOR (PRODUSELOR) 56

4.5 INVENTARUL IEŞIRILOR (DEŞEURILOR) 56

4.6 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALAŢIEI 58

4.7 SISTEMUL DE EXPLOATARE 59

FUNCŢIONARE ÎN CONDIŢII NORMALE 59 4.7.1 CONDIŢII ANORMALE 62 4.7.2

4.8 STUDII PE TERMEN MAI LUNG CONSIDERATE A FI NECESARE 62

4.9 CERINŢE CARACTERISTICE BAT 63

IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM EFICIENT DE MANAGEMENT AL MEDIULUI 63 4.9.1 MINIMIZAREA IMPACTULUI PRODUS DE ACCIDENTE ŞI DE AVARII PRINTR-UN PLAN DE 4.9.2

PREVENIRE ŞI MANAGEMENT AL SITUATIILOR DE URGENŢĂ 63

CERINŢE RELEVANTE SUPLIMENTARE PENTRU ACTIVITĂŢILE SPECIFICE SUNT 4.9.3IDENTIFICATE ÎN CONTINUARE 63

EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII 65 5

5.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN AER 65


mediu nr. 11/26.10.2011

3

EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII 65 5.1.1 PROTECŢIA MUNCII ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ 69 5.1.2 ECHIPAMENTE DE DEPOLUARE 70 5.1.3 STUDII 71 5.1.4 COV 72 5.1.5 STUDII PRIVIND EFECTUL (IMPACTUL) EMISIILOR DE COV 72 5.1.6 ELIMINAREA PENEI DE ABUR 72 5.1.7

5.2 MINIMIZAREA EMISIILOR FUGITIVE ÎN AER 72

STUDII 74 5.2.1 PULBERI ŞI FUM 74 5.2.2 COV 75 5.2.3 SISTEME DE VENTILARE 76 5.2.4

5.3 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI

CANALIZARE 77

SURSELE DE EMISIE 77 5.3.1 MINIMIZARE 78 5.3.2 SEPARAREA APEI PLUVIALE 78 5.3.3 JUSTIFICARE 79 5.3.4 COMPOZIŢIA EFLUENTULUI 79 5.3.5 STUDII 80 5.3.6 TOXICITATE 80 5.3.7 REDUCEREA CBO 81 5.3.8 EFICIENŢA STAŢIEI DE EPURARE ORĂŞENEŞTI 81 5.3.9

BY-PASS-AREA ŞI PROTECŢIA STAŢIEI DE EPURARE A APELOR UZATE ORĂŞENEŞTI 81 5.3.10 EPURAREA PE AMPLASAMENT 82 5.3.11

5.4 PIERDERI ŞI SCURGERI ÎN APA DE SUPRAFAŢĂ, CANALIZARE ŞI APĂ SUBTERANA 82

INFORMAŢII DESPRE PIERDERI ŞI SCURGERI 82 5.4.1 STRUCTURI SUBTERANE 82 5.4.2 ACOPERIRI IZOLANTE 83 5.4.3 ZONE DE POLUARE POTENŢIALĂ 84 5.4.4 CUVE DE RETENŢIE 85 5.4.5 ALTE RISCURI ASUPRA SOLULUI 88 5.4.6

5.5 EMISII ÎN APE SUBTERANE 88

EXISTĂ EMISII DIRECTE SAU INDIRECTE DE SUBSTANŢE DIN ANEXELE 5 ŞI 6 ALE LEGII 5.5.1310/2004, REZULTATE DIN INSTALAŢIE, ÎN APA SUBTERANĂ? 88

MĂSURI DE CONTROL INTERN ŞI DE SERVICE 88 5.5.25.6 MIROS 89

SEPARAREA INSTALAŢIILOR CARE NU GENEREAZĂ MIROS 90 5.6.1 RECEPTORI 91 5.6.2 SURSE/EMISII NESEMNIFICATIVE 91 5.6.3 SURSE DE MIROSURI 92 5.6.4 DECLARAŢIE PRIVIND MANAGEMENTUL MIROSURILOR 95 5.6.5

5.7 TEHNOLOGII ALTERNATIVE DE REDUCERE A POLUĂRII STUDIATE PE PARCURSUL

ANALIZEI/ EVALUĂRII BAT 96

MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR 97 6

6.1 CERINŢE BAT 97

6.2 SURSE DE DEŞEURI 98

6.3 EVIDENŢA DEŞEURILOR 100

6.4 ZONE DE STOCARE TEMPORARĂ 100

6.5 CERINŢE DE STOCARE TEMPORARĂ 102

6.6 RECIPIENTE DE STOCARE TEMPORARĂ (ACOLO UNDE SUNT FOLOSITE) 102

6.7 RECUPERAREA SAU ELIMINAREA DEŞEURILOR 103

6.8 DEŞEURI DE AMBALAJE 105


mediu nr. 11/26.10.2011

4

ENERGIE 106 7

7.1 CERINŢE ENERGETICE DE BAZĂ 106

CONSUMUL DE ENERGIE 106 7.1.1 ENERGIE SPECIFICĂ 107 7.1.2 ÎNTREŢINERE 108 7.1.3

7.2 MĂSURI TEHNICE 109

MĂSURI DE SERVICE AL CLĂDIRILOR 110 7.2.17.3 EFICIENŢĂ ENERGETICĂ 110

CERINŢE SUPLIMENTARE PENTRU EFICIENŢĂ ENERGETICĂ 111 7.3.17.4 ALTERNATIVE DE FURNIZARE A ENERGIEI 111

ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR 113 8

8.1 CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR CARE PREZINTĂ PERICOLE DE ACCIDENTE MAJORE ÎN

CARE SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE – SEVESO) 113

8.2 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR 114

8.3 TEHNICI 120

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 123 9

9.1 RECEPTORI 124

9.2 SURSE DE ZGOMOT 125

9.3 STUDII PRIVIND MĂSURAREA ZGOMOTULUI ÎN MEDIU 128

9.4 ÎNTREŢINERE 129

9.5 LIMITE 129

9.6 INFORMAŢII SUPLIMENTARE CERUTE PENTRU INSTALAŢIILE COMPLEXE ŞI/ SAU CU

RISC RIDICAT 129

MONITORIZARE 130 10

10.1 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN AER 130

10.2 MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN APĂ 133

DESCRIERE 133 10.2.110.3 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN APA SUBTERANĂ 133

10.4 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE 133

10.5 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA DEŞEURILOR 134

10.6 MONITORIZAREA MEDIULUI 134

CONTRIBUŢIA LA POLUAREA MEDIULUI 134 10.6.1 MONITORIZAREA IMPACTULUI 135 10.6.2

10.7 MONITORIZAREA VARIABILELOR DE PROCES (V. CAP. 4.7) 136

10.8 MONITORIZAREA PE PERIOADELE DE FUNCŢIONARE ANORMALĂ 136

DEZAFECTARE 137 11

11.1 MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII LUATE ÎNCĂ DIN FAZA DE PROIECTARE 137

11.2 PLANUL DE ÎNCHIDERE A INSTALAŢIEI 137

11.3 STRUCTURI SUBTERANE 138

11.4 STRUCTURI SUPRATERANE 138

11.5 BATALURI 139

11.6 DEPOZITE DE DEŞEURI 139

11.7 ZONE DIN CARE SE PRELEVEAZĂ PROBE 140

ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA 141 12

12.1 SINERGII 141


mediu nr. 11/26.10.2011

5

12.2 SELECTAREA AMPLASAMENTULUI 143

LIMITE DE EMISII 145 13

EMISII ÎN AER 146 13.1.1 EMISII DE DIOXID DE CARBON DE LA UTILIZAREA ENERGIEI 147 13.1.2

13.2 EVACUĂRI ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE PROPRIE 147

13.3 EMISII ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE ORĂŞENEASCĂ SAU CURSURI DE APĂ DE

SUPRAFAŢĂ (DUPA PREEPURAREA PROPRIE) 147

IMPACT 148 14

14.1 APĂ 148

14.2 AER 149

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 150 14.2.1 MIROSURI 150 14.2.2

14.3 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII ŞI A PUNCTELOR DE

MONITORIZARE 151

IDENTIFICAREA RECEPTORILOR IMPORTANŢI ŞI SENSIBILI 151 14.3.114.4 IDENTIFICAREA EFECTELOR EVACUĂRILOR DIN INSTALAŢIE ASUPRA MEDIULUI 154

REZUMATUL EVALUĂRII IMPACTULUI EVACUĂRILOR 154 14.4.114.5 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR 154

14.6 HABITATE SPECIALE 155

PROGRAMELE DE CONFORMARE ŞI MODERNIZARE 157 15


mediu nr. 11/26.10.2011

6

ANEXE

I ORGANIGRAMA ŞI POLITICA DE MEDIU

I.1 ORGANIGRAMA

I.2 DECLARAŢIA PRIVIND POLITICA DE MEDIU A EGGER TECHNOLOGIA S.R.L.

II BULETIN DE ANALIZĂ

II.1 BULETINE DE ANALIZĂ ZGOMOT

II.2 BULETINE DE ANALIZĂ AER

III LISTA PRINCIPALILOR PARAMETRI DE PROCES MONITORIZAŢI ÎN CADRUL SISTEMULUL DE OPERARE

IV STUDIUL DE DISPERSIE A POLUANŢILOR

V PROCEDURILE DE MĂSURARE EMISII AER

VI PLANUL DE ÎNCHIDERE A INSTALAŢIEI


mediu nr. 11/26.10.2011

7

Lista de abrevieri

alin. Alineat APM Agenţia pentru Protecţia Mediului ARPM Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului art. articolul APM Agenţia pentru Protecţia Mediului ATEX Atmosfere explosible / Atmosferă explozibilă BAT Best Available Techniques/ cele mai bune tehnici disponibile BREF Best Available Techniques Reference Document / Documentul de

Referinţă BAT BREF LVOC Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume

Organic Chemical Industry/ Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică

BREF Emissions from Storage.

Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage/ Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile referitoare la emisiile provenite de la depozitare), denumit în continuare

BREF Energy Efficiency

Reference Document on Best Available Techniques in Energy Efficiency, Draft/ Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile cu privire la eficienţa energetică

BREF Industrial Cooling Systems

Reference Document on the aplication of Best Available Techniques to Industrial Cooling Systems/ Documentul de referinţă cu privire la aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de răcire industriale

BREF Monitoring

Reference Document on General Principles of Monitoring, Draft/ Documentul de Referinţă cu privire la principiile generale ale monitorizării

BREF Waste Water Waste Gas

Reference Document on Best Available Techniques in Common Waste Water and Waste Gas Treatmen / Management Systems in the Chemical Sector/ Documentul de Referinţă al celor mai bune tehnici aplicate în tratarea apei reziduale şi a gazului rezidual / Sistemele de management în sectorul chimic

cca. circa cap. capitolul CE Comisia Europeană CEMS Continous Emission Monitoring System/ Sistem de monitorizare

contiună a emisiilor CMA Concentraţie maximă admisă COV Compuşi organici volatili CSE Consum specific de energie d.p.d.v. din punct de vedere DSP Direcţia de Sănătate Publică EMAS Eco-Management and Audit Scheme/ Schema de Audit şi Management

de Mediu ENEMS Energy Management System/ Sistem de gestionare a eficienţei energetice E-PRTR European Pollutant Release and Transfer Register/ Registrul European al

Poluanţilor Emişi şi Transferaţi EWC Codul European al Deşeurilor EWC Catalogul European al Deşeurilor H.G. Hotărâre de Guvern


mediu nr. 11/26.10.2011

8

IBC Intermediate bulk container IPPC Integrated Pollution Prevention and Control/ Prevenirea şi Controlul

Integrat al Poluării ISU Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă lit. litera MES Manufacturing Execution System O.M. Ordinul Ministrului O.U.G. Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului pct. punctul Program de conformare

Programul de măsuri a caror implementare este obligatorie pentru a atinge BAT sau a respecta SCM

Program de modernizare/ îmbunătăţire

Programul de măsuri identificate de operator în cadrul Sistemului de Management de Mediu

SAP Systemanalyse und Programmentwicklung/ Analiza sistemului şi dezvoltarea programului

SCM Standard de Calitate a Mediului SGA Sistemul de Gospodărire a Apelor SMM Sistemul Managemntului de Mediu SSM Sănătate şi securitate în muncă TA Luft Technische Anleitung zur Reinhaltung der Luft / Ghidul Tehnic German

pentru protecţia atmosferei UE Uniunea Europeană UFC Urea formaldehyde concentrate/ Concentrat de uree formaldehidică v. vezi


mediu nr. 11/26.10.2011

9

FORMULAR DE SOLICITARE

Date de identificare a titularului de activitate/operatorului instalaţiei care solicită autorizarea activităţii

EGGER Technologia S.R.L. Numele instalaţiei

Fabrica de adezivi Numele solicitantului, adresa, numărul de înregistrare la Registrul Comerţului EGGER Technologia S.R.L. Str. Austriei, nr. 2, camera 3, RO-725400 Rădăuţi, jud. Suceava Nr. de înregistrare la Registrul Comerţului: J33/407/2009

Activitatea sau activităţile conform Anexei I din O.U.G. nr. 152/2005

Pct. 4.1, lit. b) Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum alcoli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice

Cod CAEN 2014: Fabricarea altor produse chimice, organice, de bază

Activitatea conform Regulamentului E-PRTR Pct. 4, lit. b) subpct. ii) Instalaţii chimice pentru producerea la scară industrială a substanţelor chimice organice de bază, precum: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum alcooli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetate, eteri, peroxizi, răşini epoxidice

Alte activităţi cu impact semnificativ desfăşurate pe amplasament CAEN 2052: Fabricarea cleiurilor CAEN 3530: Furnizarea de abur și aer condiționat CAEN 3600: Captarea, tratarea și distribuția apei CAEN 2059: Fabricarea altor produse chimice n.c.a CAEN 4675: Comerț cu ridicata al produselor chimice

Numele şi prenumele proprietarului: EGGER Technologia S.R.L

Numele şi funcţia persoanei împuternicite să reprezinte titularul activităţii pe tot parcursul derulării procedurii de autorizare

Banciu Ioan-Lucian – Administrator EGGER Technologia S.R.L Numele şi prenumele persoanei responsabile cu activitatea de protecţie a mediului: Ing. Stefan Daniel Număr de telefon: +40 3724 38 301 E-mail: [email protected]

În numele firmei mai sus menţionate, solicităm prin prezenta emiterea unei autorizaţii integrate conform prevederilor O.U.G. nr. 152/2005. Titularul de activitate îşi asumă răspunderea pentru corectitudinea şi completitudinea datelor şi informaţiilor furnizate autorităţii competente pentru protecţia mediului în vederea analizării şi demarării procedurii de autorizare.

Nume: Ioan Lucian Banciu Funcţie: Administrator Data: 02 Mai 2011


mediu nr. 11/26.10.2011

10

Informaţii solicitate în art. 5 din O.U.G nr. 152/2005 (IPPC)

O descriere a: Unde se regăseşte în formularul de solicitare

Verificare efectuată

- instalaţiei şi activităţilor sale Formularul de Solicitare - cap. 4; Raportul de Amplasament – cap. 2.3.1

- materiile prime şi auxiliare, alte substanţe şi energia utilizată în sau generată de instalaţie.

Formularul de Solicitare - cap. 3.1 şi 7

- sursele de emisii din instalaţie, Formularul de Solicitare - cap. 5 - condiţiile amplasamentului pe care se află instalaţia,

Formularul de Solicitare - cap. 12; Raportul de Amplasament

- natura şi cantităţile estimate de emisii din instalaţie în fiecare factor de mediu precum şi identificarea efectelor semnificative ale emisiilor asupra mediului,

Formularul de Solicitare - cap. 5 şi 14

- tehnologia propusă şi alte tehnici pentru prevenirea sau, unde nu este posibilă prevenirea, reducerea emisiilor de la instalaţie,

Formularul de Solicitare - cap.5

- acolo unde este cazul, măsuri pentru prevenirea şi recuperarea deşeurilor generate de instalaţie,

Formularul de Solicitare - cap. 6

- măsuri suplimentare planificate în vederea conformării cu principiile generale decurgând din obligaţiile de bază ale operatorului aşa cum sunt ele stipulate în art. 3 al Directivei IPPC:

Formularul de solicitare

(a) sunt luate toate măsurile adecvate de prevenire a poluării, în mod special prin aplicarea Celor Mai Bune Tehnici Disponibile;


(b) nu este cauzată poluare semnificativă; Formularul de Solicitare - cap. 14 (c) este evitată generarea de deşeuri în conformitate cu legislaţia specifică naţională privind deşeurile; acolo unde sunt generate deşeuri, acestea sunt recuperate sau, unde acest lucru nu este posibil d.p.d.v. tehnic sau economic, ele sunt eliminate astfel încât să se evite sau să se reducă orice impact asupra mediului;


(d) energia este utilizată eficient; Formularul de Solicitare - cap. 7 (e) sunt luate măsurile necesare pentru prevenirea accidentelor şi limitarea consecinţelor lor;


(f) sunt luate măsurile necesare la încetarea definitivă a activităţilor pentru a evita orice risc de poluare şi de a aduce amplasamentul la o stare satisfăcătoare;


- măsurile planificate pentru monitorizarea emisiilor în mediu;


- alternativele principale studiate de solicitant; Formularul de Solicitare – cap. 5.7 şi 12.2

Solicitarea autorizării trebuie de asemenea să includă un rezumat netehnic al secţiunilor menţionate mai sus.



mediu nr. 11/26.10.2011

11

Lista de verificare a componenţei documentaţiei de solicitare În plus faţă de acest document, verificaţi dacă aţi inclus elementele din tabelul următor.

Element Secţiune relevantă Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

1 Activitatea face parte din sectoarele incluse în autorizarea IPPC

2 Dovada că taxa pentru etapa de evaluare a documentaţiei de solicitare a autorizaţiei a fost achitată

3 Formularul de solicitare

4 Rezumat netehnic

Formular de Solicitare - cap.1

5 Diagramele proceselor tehnologice (schematic), acolo unde nu sunt incluse în acest document, cu marcarea punctelor de emisie în toţi factorii de mediu

Formular de Solicitare - cap. 4.2, 4.6 şi Anexele II.1, II.2 şi II.3 la Raportul de Amplasament

6 Raportul de Amplasament

7 Analize cost–beneficiu realizate pentru Evaluarea BAT

8 O evaluare BAT completă pentru întreaga instalaţie

Formular de Solicitare - cap. 5.7

9 Organigrama unităţii Formular de Solicitare - cap. 2.1 şi Anexa I.1

10 Planul de situaţie

Indicaţi limitele amplasamentului

Raportul de Amplasament – cap. 2.1 şi Anexa I.2

11 Suprafeţe construite/betonate şi suprafeţe libere/verzi permeabile şi impermeabile

Raportul de Amplasament - cap. 2.15

12 Locaţia instalaţiei Formular de Solicitare - cap. 12 şi Anexa I.1 la Raportul de Amplasament

13 Locaţiile (părţile din instalaţie) cu emanaţii de mirosuri

Formular de Solicitare - cap. 5.6

14 Receptori sensibili – ape subterane, structuri geologie, dacă sunt descărcate direct sau indirect substanţe periculoase din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004 privind modificarea şi completarea legii apelor 107/1996 în apele subterane

Raportul de Amplasament – cap. 2.14. 2.10.1 şi Anexa I.6 la Raportul de Amplasament

Formularul de Solicitare – cap.. 14.3 şi Anexele I.5 şi I.6 la Raportul de Amplasament

15 Receptori sensibili la zgomot Formular de Solicitare - cap. 9.1 şi Anexa I.6 la Raportul de Amplasament


mediu nr. 11/26.10.2011

12

Element Secţiune relevantă Verificat de solicitant

Verificat de ALPM

16 Puncte de emisii continue şi fugitive Formular de Solicitare - cap. 5.1, 5.2 şi Anexa II.6

17 Puncte propuse pentru monitorizare / automonizare

Formular de Solicitare - cap.10

18 Alţi receptori sensibili din punct de vedere al mediului, inclusiv habitate şi zone de interes ştiintific

Formular de Solicitare - cap.14.3, Anexele I.5 şi I.6 la Raportul de Amplasament

19 Planuri de amplasament (combinaţi şi faceti trimitere la alte documente după caz) arătând poziţia oricăror rezervoare, conducte şi canale subterane sau a altor structuri

Formular de Solicitare – Anexele I.1 şi I.2 la Raportul de Amplasament

20 Copii ale oricăror lucrări de modelare realizate

Formular de Solicitare - Anexa IV

21 Harta prezentând reţeaua Natura 2000 sau alte arii sau exemplare protejate

Raportul de Amplasament – Anexa I.5

22 O copie a oricărei informaţii anterioare referitoare la habitate furnizată pentru Acordul de Mediu sau pentru oricare alt scop

Nu este cazul

23 Studii existente privind amplasamentul şi/sau instalaţia sau în legătură cu acestea

Studiu pedologic, Studiu de vânt, Studiu geotehnic, Raport de Mediu, Studiu de sănătate, Raport privind Impactul asupra Mediului

24 Acte de reglementare ale altor autorităţi publice obţinute până la data depunerii solicitarii şi informaţii asupra stadiului de obţinere a altor acte de reglementare deja solicitate

Raportul de Amplasament - cap. 2.11 şi Anexa III

25 Orice alte elemente în care furnizaţi copii ale propriilor informaţii

-

26 Copie a anunţului public Anexate Formularului de Solicitare


mediu nr. 11/26.10.2011

13

INTRODUCERE 0Prezentul Formular de Solicitare a fost completat de EGGER Technologia S.R.L. şi face parte din documentaţia de solicitare a revizuirii autorizaţiei integrate de mediu (AIM) nr. 11 emisă de ARPM Bacău la data de 26.10.2011 pentru punerea în funcţiune a fabricii de adezivi, conform prevederilor O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării.

Pentru investiţia mai sus amintită ARPM Bacău a emis acordul de mediu nr. 5/7.04.2010. Pe parcursul implementării proiectului de investiţii a fost schimbat titularul iniţial de activitate (EGGER Romania S.R.L), astfel încât noul titular este EGGER Technologia S.R.L. Transferul acordului de mediu către noul titular de activitate a fost acceptat de ARPM Bacău prin adresa nr. 4558/12.11.2010 (v. cap. 2.10 şi Anexa III.3 la Raportul de Amplasament).

Datorită condiţiilor economice de pe piața națională și mondială, grupul EGGER a decis punerea în funcţiune etapizată a fabricii de adezivi. În acest sens, EGGER Technologia S.R.L a notificat ARPM Bacău prin adresa nr. 275 din 04.04.2011 cu privire la modificările intervenite faţă de etapa de evaluare a impactului asupra mediului și, după parcurgerea etapelor procedurale legale, a obținut AIM nr. 11/26.10.2011 (v. Anexa III.5 la Raportul de Amplasament) pentru o capacitate mai mică de producție (inclusiv cantitatea materiilor prime utilizate anual în producție) față de capacitatea de producție aprobată iniţial prin acordul de mediu nr. 5/7.04.2011.

Formularul de Solicitare de față a fost elaborat pentru a revizui autorizația integrată de mediu nr. 11/26.10.2011 în sensul creșterii capacității de producție la capacitățile aporbate inițial prin acordul de mediu nr. 5/7.04.2011, inclusiv creșterea cantităților de materii prime utilizate în procesul de producție. Aceste modificări au fost notificate către APM Suceava care și-a exprimat punctul de vedere prin Adresa 3984/22.04.2013 (v. Anexa III. 6 la Raportul de Amplasament).

De asemenea, de la punerea în funcțiune până în prezent, au mai apărut următoarele modificări, fără impact asupra mediului:

- Modificări la instalațiile tehnologice din sectorul logistic: Depozit metanol (obiect 30) și rampa de descărcare metanol (obiect 37), proiect pentru care APM Suceava e emis Clasarea notificării nr. 8762/23.09.2013 (v. Anexa III.7 la Raportul de Amplasament). Proiectul constă în amplasarea unei pompe suplimentare de transfer metanol de la rezervorul de metanol (obiect 30) către rampa de descărcare metanol (obiect 37) și amplasarea unei instalații de încărcare metanol prin partea superioară, care se compune din 2 brațe telescopice (unul pentru transferul metanolului în cisternele auto sau vagoanele rusești și unul pentru captarea vaporilor de metanol din vagoane și cisternele auto și transferarea lor către rezervorul de metanol), vane (automate și manuale), filtre, supapă de protecție și debitmetru.

- Creşterea capacităţii la staţia de tratare a apelor din cadrul EGGER Technologia S.R.L. prin montarea unor echipamente suplimentare de tratare a apei tehnologice, proiect pentru s-a obținut avizul de gospodărire a apelor nr. 123/11.07.2013 (v. Anexa III.8 la Raportul de Amplasament).

Menționăm că de la punerea în funcțiune a fabricii de adezivi și până în prezent, nu s-au semnalat incidente cu impact asupra factorilor de mediu, fiind respectate în totalitate cerințele stipulate în AIM nr. 11/26.10.2011.


mediu nr. 11/26.10.2011

14

REZUMAT NETEHNIC 1

I DESCRIERE

O descriere succintă a activităţilor, scopul lor, produsele, instalaţiile implicate, diagrama proceselor cu marcarea punctelor de emisii, niveluri de emisii din fiecare punct

Pe platforma industrială EGGER (zona municipiului Rădăuţi, jud. Suceava), EGGER Technologia S.R.L. produce adezivi şi răşini de impregnare, produse finite care vor fi utilizate în procesul de fabricaţie a plăcilor de PAL şi OSB şi pentru impregnarea hârtiei decorative.

Fabrica de adezivi funcţionează în baza AIM nr. 11/26.10.2011 fără incidente asupra mediului înconjurător. Revizia AIM care se solicită prin documentaţia de faţă este justificată prin mărirea capacităţii de producţie (şi implicit a materiilor prime utilizate) la capacitatea avizată prin acordul de mediu nr. 5/7.04.2010 emis de ARPM Bacău.

Procesul propriu-zis de producere a adezivilor şi a răşinilor de impregnare va consta din două etape principale:

• Etapa 1: Producerea formalinei şi a concentratului UFC în instalaţia Formox (prin oxidarea catalitică a metanolului);

• Etapa 2: Prepararea adezivilor şi a răşinilor de impregnare într-o instalaţie corespunzătoare, prin amestecul formalinei şi /sau a concentratului UFC cu diferite materii prime, în funcţie de reţeta de fabricaţie.

În Etapa 1 rolul principal îl deţine instalaţia Formox, care este compusă din următoarele elemente principale:

• 1 vaporizator de metanol care are rolul de a transforma metanolul din stare lichidă în stare de vapori;

• 1 reactor care are inclus un catalizator de platină, pe suprafaţa căruia va avea loc reacţia de oxidare a metanolului;

• 1 generator de abur pentru producerea aburului necesar în proces;

• 1 coloană a produsului unde este generat şi colectat produsul final al instalaţiei Formox: formalina sau concentratul UFC;

• 1 coloană de spălare care are rolul de spăla restul de gaz rămas nereacţionat;

• 1 circuit de ulei termic care are rolul de a prelua căldura generată în cadrul procesului de oxidare a metanolului;

• 1 instalaţie de post-combustie catalitică care are rolul de a capta şi epura gazul rezidual.

Procedura Formox este un proces tehnologic care a fost elaborat şi dezvoltat de Firma PERSTORP şi care, de la implementare (finele anilor '50) a fost în permanenţă îmbunătăţit, devenind în prezent o variantă tehnologică utilizată frecvent la nivel mondial. Conform procedurii Formox, în mediu complet închis şi ermetic, pe baza oxigenului din aerul ambiental şi a catalizatorului din instalaţie, metanolul este transformat în formaldehidă, substanţă care este imediat absorbită în apă sau soluţie de uree, rezultând în final fie formalină, fie concentrat de uree formaldehidică (UFC), în funcţie de necesar şi de modul de programare.

Căldura emanată în cadrul procesului de oxidare este preluată de un circuit de ulei termic şi reutilizată pe amplasament pentru funcţionarea diverselor părţi din instalaţia Formox şi pentru încălzirea reactoarelor aferente instalaţiei de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare.

Gazul provenit de la instalaţia Formox, conţine în principal COV (formaldehidă) şi în secundar CO şi NOx, fiind captat şi epurat într-o instalaţie performantă de post-combustie catalitică. Valorile concentraţiilor la emisie sunt următoarele: formaldehidă - 5 mg/Nm3, CO - 20 mg/Nm3, NOx – 10 mg/Nm3, COV – 50 mg/Nm3. Concentraţiile de formaldehidă sunt monitorizate continuu de un sistem automat, iar valoarea medie zilnică este afişată pe un panou electronic, la intrare pe platforma industrială EGGER.

În Etapa 2 are loc producerea propriu-zisă a adezivilor şi răşinilor de impregnare, care este compusă


mediu nr. 11/26.10.2011

15

din următoarele elemente:

• 1 reactor pentru producerea adezivului;

• 1 reactor cu folosinţe multiple (pentru producerea adezivului, a diferitelor răşini sau a soluţiei de uree);

• 1 reactor pentru producerea răşinilor;

• o serie de utilaje şi echipamente: recipiente intermediare, condensatori de abur, instalaţii pentru aspirarea şi aerisirea reactoarelor, pompe cu vacuum (pentru răcirea rapidă a conţinutului din reactor), pompe de prelevare de probe (pentru controlul producţiei), schimbătoare de căldură (pentru răcirea produsului), filtre pentru îndepărtarea impurităţilor din materiile prime, echipamente pentru gestiunea aburului condensat (recipient de colectare şi pompe).

Aerul exhaustat de la reactoare şi de la rezervoarele de stocare a formalinei şi concentratului UFC conţine în cantităţi reduse formaldehidă şi fiind condus către o instalaţie de epurare prevăzută cu 2 scrubere umede, câte unul pentru fiecare flux de gaze. După epurare, la emisie, valoarea concentraţiei de formaldehidă este de 20 mg/Nm3.

Întregul flux tehnologic al fabricii de adezivi este automatizat, echipamentele şi instalaţiile tehnologice fiind conduse cu ajutorul unui sistem computerizat care, pe de o parte, comandă şi controlează fiecare proces din instalaţie, iar pe de altă parte documentează (înregistrează) continuu parametrii de proces într-o bază de date centrală.

I.1 Prezentarea condiţiilor prezente ale amplasamentului, inclusiv poluarea istorică

Amplasamentul fabricii de adezivi se află în extremitatea de NE a judeţului Suceava, pe teritoriul administrativ al municipiului Radăuţi şi al comunei Satu Mare, pe un teren cu folosinţă industrială. Fabrica de adezivi a fost construită pe platforma industrială EGGER, care face parte la rândul ei din zona industrială EGGER-Schweighofer. Terenul aferent fabricii de adezivi ocupă o suprafaţă de 56.560,147 m2, având următoarele vecinătăţi:

• la NNE se află amplasamentul instalaţii OSB şi a centralei termice pe biomasă, iar la N şi NV se află zona industrială a fabricii de PAL aparţinând, după care urmează fabrica de cherestea a Schweighofer Holzindustrie S.R.L., apoi terenuri agricole ale municipiului Rădăuţi, calea ferată şi DN 17A, iar spre NNE primele locuinţe din Dorneşti (situate la cca. 860 m faţă de limita amplasamentului fabricii de adezivi);

• la E se află zona industrială EGGER, constând din teren viran, după care urmează terenuri agricole ale comunei Satu Mare, apoi la o distanţă de peste 3.000 m râul Suceava şi o cale ferată;

• la S, respectiv SV şi SE se află canalul pârâului Saha, după care urmează terenuri agricole ale comunei Satu Mare, care sunt intersectate de DJ 178B, iar spre SSE primele locuinţe din Satu Mare (situate la 1.345 m de limita amplasamentului fabricii de adezivi);

• la V se află zona industrială a fabricii de PAL, inclusiv drumul de acces în zona industrială (Str. Austriei), după care urmează terenuri agricole ale comunei Satu Mare şi ale municipiului Rădăuţi, intersectate de DJ 178B, de pârâul Temnic (Pozen), respectiv de DN 17A, iar spre VSV la cca. 2.600 m se află primele locuinţe din municipiul Rădăuţi.

D.p.d.v. juridic, proprietarul terenului este EGGER Romania S.R.L., care a constituit în favoarea EGGER Technologia S.R.L. dreptul de superficie asupra terenului aferent fabricii de adezivi.

În ceea ce priveşte relieful, amplasamentul fabricii de adezivi se încadrează în Podişul Sucevei, mai exact în subdiviziunea Depresiunea Rădăuţi, caracterizată printr-o altitudine medie de 360 m. D.p.d.v. topografic, suprafaţa terenului este relativ plană şi orizontală, cu mici diferenţe de nivel (variind între 348 şi 349,5 m dMN), înclinarea generală a terenului fiind spre SE, aceasta fiind şi direcţia de scurgere a apelor pluviale. Panta amplasamentului este redusă, încadrându-se în caracteristicile generale ale Depresiunii Rădăuţi, cu o pantă aproape constantă pe direcţia NNV-SSE de 2%.

Anterior actualei utilizări industriale, terenul a avut destinaţie agricolă, fiind lipsit de activitate din toamna anului 2005 până în primăvara anului 2010, când au fost demarate activităţile de construire a


mediu nr. 11/26.10.2011

16

fabricii de adezivi, conform prevederilor din autorizaţia de construire nr. 26/30.04.2010.

Analizele de sol efectuate pe amplasamentul platformei industriale EGGER au concluzionat că terenul nu prezintă o poluare istorică.

Fabrica nu a fost amplasată într-o zonă cu resurse biologice sau ecologice importante. Vegetaţia zonei a constat predominant din câteva specii de arbuşti şi ierburi care creşteau de-a lungul canalelor de desecare şi ca linii de separaţie între diferitele parcele de teren. Totuşi, datorită caracterului mlăştinos al terenului şi prezenţei canalelor de desecare care traversau amplasamentul, în zona au existat şi specii de vegetaţie hidrofilă.

În zona adiacentă amplasamentului nu se găsesc zone declarate protejate, cea mai apropiată rezervaţie fiind rezervaţia botanică Situl de Importanţă Comunitară (SCI) Râul Suceava (ROSCI0379), în direcţia E, la 2,3 km faţă de amplasamentul fabricii de adezivi.

I.2 Alternative principale studiate de către Solicitant (legate de locaţie, justificare economică, orientare spre alt domeniu, etc.)

Alternativele luate în considerare la selectarea locaţiei au fost următoarele:

• în extremitatea nord-estică, vis-a-vis de staţia de transformare (varianta 1); • în extremitatea sud-vestică, în continuarea fabricii de PAL existente (varianta 2); • în extremitatea sudică, aceasta din urmă reprezentând varianta optimă (varianta 3).

Varianta 1 (situarea fabricii în NE fabricii de PAL), ar fi facilitat legături optime la infrastructura deja existentă (calea ferată, curent, apă, canal) şi de asemenea conexiuni optime (foarte scurte) către utilizator (fabrica de PAL). Dezavantajul cel mai mare ar fi constat în distanţa redusă (sub 200 m) până la cea mai apropiată zonă rezidenţială, respectiv casele din Dorneşti. Pe lângă acest dezavantaj, nu ar fi putut fi respectate diferite distanţe şi măsuri de siguranţă sau de prevenire a incidentelor (de ex. loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiţii de siguranţă, poziţionarea instalaţiilor în scopul ecranării zgomotului).

Varianta 2 (amplasarea fabricii de adezivi în SV fabricii de PAL, vis-a-vis de staţia de transformare existentă) ar fi reprezentat un mare avantaj d.p.d.v. al distanţelor către toate zonele rezidenţiale înconjurătoare (Dorneşi, Satu Mare şi Rădăuţi). Alte avantaje ar fi constat în legături foarte bune la infrastructura deja existentă (accesul rutier pe amplasament, calea ferată, curent, apă, canal). Însă, ca şi în cazul variantei 1, nu ar fi putut fi respectate diferite distanţe şi măsuri de siguranţă sau de prevenire a incidentelor (de ex. loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiţii de siguranţă, loc insuficient pentru poziţionarea instalaţiilor în condiţii de maximă siguranţă).

Varianta 3 (amplasarea fabricii de adezivi în S fabricii de PAL) reprezintă d.p.d.v. al respectării condiţiilor de maximă siguranţă, respectiv a măsurilor de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului, cea mai bună variantă. Astfel există loc suficient pentru manipularea vagoanelor, în condiţii sigure, poziţionarea instalaţiilor este optimă, inclusiv în ceea ce priveşte ecranarea zgomotului.

D.p.d.v.al protecţiei mediului, selectarea amplasamentului pentru construirea unei fabrici proprii de adezivi pe platforma industrială EGGER, a ţinut cont de următoarele aspecte:

• reducerea costurilor de transport şi implicit reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, a pulberilor în suspensie şi a poluării fonice datorate transportului de adezivi şi răşini de impregnare pe cale rutieră;

• reducerea situaţiilor accidentale corelate cu transportul adezivilor, situaţii ce pot conduce la poluarea accidentală a solului şi implicit a apelor subterane, în special în zona exterioară amplasamentului, zonă care nu se află sub controlul EGGER decât sub forma obligaţiilor contractuale de bună practică impuse de EGGER furnizorilor săi;

• distanţele mari faţă de ariile protejate Natura 2000 şi ariile protejate la nivel naţional; • distanţele faţă de aşezările umane; • capabilitatea grupului EGGER de a instala şi opera în condiţii de maximă siguranţă o fabrică

de adezivi, demonstrată prin experienţa de peste 20 de ani în domeniul tehnologiei de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare.

În ceea ce priveşte justificarea economică, au fost luate în considerare următoarele aspecte:

• Romania constituie o piaţă de desfacere în dezvoltare, reprezentată de numărul mare de


mediu nr. 11/26.10.2011

17

locuitori şi de capacităţile ridicate de export; • cererea mare pentru produse de bună calitate; • investiţii majore realizate în Romania de producători de mobilier din lemn; • amplasarea în imediata vecinătate a fabricii de PAL, adezivii şi răşinile de impregnare

reprezentând materii prime în producţia plăcilor aglomerate din lemn şi a hârtiei impregnate; • existenţa unei bune infrastructuri – posibilitatea racordării cu uşurinţă la magistrala de

alimentare cu energie electrică, legături de transport rutiere şi noduri de cale ferată în imediata apropiere a amplasamentului;

• vecinătatea unor pieţe de desfacere semnificative (Ucraina, Republica Moldova).

II TECHNICI DE MANAGEMENT

II.1 Sistemul de management

Grupul EGGER are implementat şi certificat Sistemul de Management al Calităţii, conform ISO 9001:2008, iar Sistemul de Management al Calităţii conţine proceduri, instrucţiuni şi înregistrări care acoperă suficient aspectele de mediu aferente activităţilor companiei.

EGGER Technologia S.R.L. implementează în prezent diverse proceduri care iau în considerare doar aspectele referitoare la protecţia mediului. Printre aceste proceduri se numără:

- Procedura Aspecte de Mediu, - Procedura Reglementări legale şi alte cerinţe de mediu, - Procedura Obiective de mediu, - Procedura Programe de management de mediu, - Procedura Instruire şi conştientizare, - Procedura Comunicare şi raportare, - Procedura Monitorizare şi măsurare, - Procedura Tratarea neconformităţilor. Acţiuni preventive şi corective, - Procedura Alocarea responsabilităţilor de mediu.

În plus, intern este implementat sistemul SAP, unul dintre cele mai performante sisteme de organizare internă a unei întreprinderi, prin care se controlează şi gestionează întreaga activitate desfăşurată pe amplasament.

III INTRĂRI DE MATERII PRIME

III.1 Selecţia materiilor prime

Selectarea materiilor prime a avut în vedere considerente economice, tehnologice şi de protecţia mediului.

Materiile prime principale care vor fi utilizate pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt reprezentate de apă, metanol, uree şi melamină. Alte materii prime sunt soluţia de hidroxid de sodiu, dietilglicolul, glicerina, caprolactama, toluensulfonamida, etc.

În procesul de preparare a apei de proces, vor fi utilizate o serie de materii prime auxiliare: inhibitor de coroziune, agent antiscalant, agent de coagulare, agent anti-calcar, agent anti-coroziune, etc.

Pentru preluarea căldurii rezultate în procesul de oxidare a metanolului va fi utilizat ulei termic, în circuit închis şi etanş.

Combustibilii utilizaţi pe amplasament vor fi gazul metan, motorina şi GPL.

Stocarea şi manipularea substanţelor chimice periculoase şi nepericuloase care vor fi utilizate în procesele de producţie se vor face în condiţii de siguranţă, numai de personal instruit şi conform prevederilor din fişele cu date de securitate. Pentru achiziţionarea, manipularea şi depozitarea substanţelor chimice şi o mai bună supraveghere a circuitului acestora, va exista un departament separat (logistica).

Amplasamentul fabricii de adezivi intră sub incidenţa legislaţiei SEVESO (H.G. nr. 804/2007). În consecinţă au fost elaborate şi depuse la autorităţile competente Raportul de Securitate şi Planul de


mediu nr. 11/26.10.2011

18

Urgenţă Internă, aflate momentan în procedură de revizuire.

III.2 Cerinţe BAT

În evaluarea cerinţelor BAT privind selectarea materiilor prime, au fost luate în considerare următoarele documente:

prevederile Anexei 3 din O.U.G. nr. 152/2005 privind consideraţiile avute în vedere la determinarea celor mai bune tehnici diponibile,

• BREF privind cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică (BREF LVOC),

• BREF privind cele mai bune tehnici disponibile referitoare la emisiile provenite de la depozitare,

• BREF „Eficienţă Energetică”, • BREF privind cele mai bune tehnici disponibile referitoare la tratarea apelor uzate şi a

gazelor reziduale.

Astfel, procedura Formox utilizată la oxidarea metanolului presupune un consum de metanol mai redus (principala materie primă), faţă de procedura Silver.

De asemenea, pe amplasamentul EGGER Technologia S.R.L sunt implementate diferite tehnici BAT pentru reducerea emisilor provenite de la aprovizionarea, stocarea şi manevrarea materiilor prime, minimizarea consumului de energie, minimizarea consumului de materii prime şi încadrarea în limitele de emisii.

În acest sens, se menţionează că, în faza de construire, s-a ţinut cont de cerinţele specifice BAT în ceea ce priveşte stocarea substanţelor chimice în rezervoare. Este vorba de prevederi referitoare la:

• proiectarea rezervoarelor de stocare (conform cu proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor stocate, luând în considerare modalitatea de exploatare a zonei de depozitare, modalitatea de răspuns în situaţii de urgenţă, etc.),

• amplasarea rezervoarelor şi reactoarelor (suprateran, pe structuri corespunzătoare, în cuve de retenţie corect dimensionate, ţinându-se cont de distanţa faţă de alte instalaţii, etc.),

• tehnicile şi măsurile pentru evitarea supraumplerii, prevenirea şi detectarea scurgerilor (monitorizarea continuă a nivelului de umplere, alarme locale şi în camera de control, etc.).

Pentru prevenirea şi detectarea oricăror riscuri asupra mediului asociate cu transferul şi manipularea substanţelor chimice lichide au fost implementate, de asemenea, o serie de măsuri considerate BAT, care se referă, în principal la:

• conductele de transfer (supraterane, construite din materiale compatibile cu substanţele transferate, semnalizate corespunzător, conexiuni sudate, număr limitat de flanşe, program corespunzător de întreţinere, etc.),

• valvele şi pompele aferente sistemelor de transfer (selectare corespunzătoare procesului în care vor fi utilizate, proiectare corectă pentru evitarea dezechilibrului hidraulic, program corespunzător de întreţinere, etc.),

• operaţiunile de golire/ umplere a rezervoarelor de stocare şi a reactoarelor (sisteme oscilante de recuperare a vaporilor şi reintroducerea acestora în rezervor).

În cadrul fabricii de adezivi se păstrează un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament şi sunt implementate proceduri pentru controlul calităţii materiilor prime, acestea incluzând specificaţii pentru evaluarea impactului asupra mediului datorită posibilelor impurităţi conţinute de materiile prime şi care pot modifica structura şi nivelul emisiilor.

III.3 Auditul privind deşeurile (minimizarea materiilor prime)

Fabrica de adezivi este o instalaţie nouă, care funcţionează de 2 ani, iar deocamdată nu a fost necesară / solicitată realizarea unui audit privind deşeurile.

Procesul de fabricare a adezivilor şi răşinilor de impregnare nu implică generare semnificativă de deşeuri, majoritatea materiile prime utilizate fiind încorporate 100% în masa produselor finite.


mediu nr. 11/26.10.2011

19

III.4 Utilizarea apei

În cadrul fabricii de adezivi se utilizează un volum de apă total de cca. 473.000 m3/an pentru folosinţe potabile, igienico-sanitare şi tehnologice, consumuri repartizate astfel :

- apă pentru folosinţele potabile, igienico-sanitare şi menajere: 927,5 m3/an

- apă pentru folosinţele tehnologice: 472.080 m3/an, din care :

• apă pentru spălarea periodică a filtrelor multi-strat, regenerarea schimbătorilor de ioni şi compensarea refuzului la instalaţiile de tratare a apei pentru uz tehnologic: 76.440 m3/an ;

• apă pentru compensarea pierderilor prin evaporare şi purjare la turnurile de răcire: 361.200 m3/an ;

• apă pentru prepararea agentului termic şi compensarea pierderilor prin purjare la boilerul Formox: 8.400 m3/an ;

• apă pentru prepararea soluţiilor de uree, NaOH, formalină, UFC, adezivi şi răşini: 22.680 m3/an ;

• apă pentru spălarea periodică a recipientelor de producere a răşinilor şi adezivilor şi pentru igienizarea spaţiilor de producţie: 3.360 m3/an.

IV PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI

Activităţile care se desfăşoară pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt împărţite în cinci sectoare, după modelul fabricii similare din Wismar:

• sectorul F, care corespunde instalaţiei Formox, unde se desfăşoară procesul de producţiei al formalinei 40-50% şi concentratului UFC (concentrat de uree formaldehidică);

• sectorul R, care corespunde zonei de producţie a adezivilor şi răşinilor de impregnare; • sectorul U, unde se află echipamentele şi instalaţiile destinate principalelor utilităţi, precum şi

o serie de instalaţii şi echipamente adiţionale; • sectorul L , care corespunde domeniului logisticii, destinate depozitării şi manipulării

materiilor prime, inclusiv infrastructura aferentă; • sectorul A, care corespunde zonei unde se află clădirile pentru birouri şi administraţie.

Notă: doar sectorul F intră sub incidenţa prevederilor legislative privind controlul integrat al poluării Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum alcoli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice (O.U.G. nr. 152/2005, Anexa 1, pct. 4.1, lit. b).

IV EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII

Emisii în aer Sursele de poluare atmosferică şi poluanţii caracteristici sunt următoarele:

• instalaţia Formox: COV (formaldehidă), CO, NOx; • instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor (2 sisteme de exhaustare aferente reactoarelor

şi rezervoarelor de formalină şi UFC): formaldehidă; • silozul de melamină: pulberi de melamină.

Pentru reducerea concentraţiilor de poluanţi, fiecare sursă de emisie este prevăzută cu instalaţii performante pentru captarea şi epurarea gazelor reziduale, considerate BAT de documentele de referinţă.

Astfel, gazul rezidual rezultat din instalaţia Formox este epurat într-o instalaţie de post-combustie catalitică, compuşii organici volatili fiind oxidaţi pe suprafaţa unui catalizator de platină. După răcire, gazul epurat este emanat în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie (C1-36.1) cu o înălţime de 20 m şi un diametru de 600 mm. Înălţimea coşului de evacuare al instalaţiei de post-combustie catalitică a fost determinată ţinând cont de condiţiile meteorologice specifice zonei şi de amplasament. În funcţie de gradul de uzură, catalizatorul va fi schimbat la 3-4 ani.

Din datele furnizate de producător, gradul de eficienţă al instalaţiei catalitice de post-combustie este


mediu nr. 11/26.10.2011

20

de 97 – 99,5 %.

După epurare, concentraţiile la emisie corespund cu valorile specificate în BREF LVOC.

Pentru monitorizarea continuă a concentraţiilor de formaldehidă, este prevăzut un sistem corespunzător, care va fi conectat la un panou electronic unde sunt afişate valorile mediei zilnice. Acest panou este localizat la intrarea pe platforma industrială EGGER.

Gazele rezultatele din instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor: sursele de emisie sunt reprezentate, pe de o parte, de reactoarele de proces (în timpul operaţiunilor de încărcare cu materii prime din reactoare este exhaustat gaz cu urme de formaldehidă) şi, pe de altă parte de rezervoarele de formalină şi UFC (ca şi în cazul reactoarelor, în timpul operaţiunilor de umplere, este exhaustat gaz cu urme de formaldehidă). Gazele astfel exhaustate sunt conduse către o instalaţie de epurare prevăzută cu 2 scrubere corespunzătoare fiecărui flux de gaz rezidual. În scruber este pompată soluţie de uree 40% care spală restul de formaldehidă (tehnică BAT). De asemenea, fiecare scruber este prevăzut la capătul superior cu un separator de picături (Demister), care separă aerul de părţile de lichid şi aerosoli.

Gradul de eficienţă a instalaţiei de epurare este de 90%.

După epurare, curenţii de aer sunt captaţi într-o conductă comună şi evacuaţi în atmosferă printr-un coş comun (C1-34.1) cu înălţimea de 14 m şi diametrul de 400 mm.

Aerul cu conţinut de pulberi de melamină rezultat din silozul de melamină este epurat cu ajutorul unei instalaţii de filtrare cu filtru automat multi-cameral (tehnică BAT). Filtrul este astfel programat, ca după o anumită perioadă de timp, pe baza aerului pneumatic, să elibereze în mod automat cantitatea de pulberi reţinută în interiorul filtrului, recăpătându-şi randamentul total. După epurare, aerul este emanat în atmosferă printr-o gură de aerisire (C1-32.1).

Gradul de eficienţă al instalaţiei de epurare este de peste 99%.

Emisii în apă: nu este cazul (v. cap. 5.3).

Emisii în sol: nu este cazul.

VI MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR

Deşeurile tipice provenite de la instalaţia Formox (instalaţie IPPC) sunt reprezentate de catalizatorul reactorului Formox, catalizatorul instalaţiei de post-combustie catalitică şi uleiul termic utilizat pentru recuperarea căldurii rezultate din procesul de oxidare a metanolului. Se menţionează că, datorită eficienţei instalaţiei Formox, este redusă la minim posibilitatea formării para-formaldehidei.

Pentru conformare cu cerinţele BAT specifice, după perioada maximă de utilizare, catalizatorii vor fi predaţi producătorilor, care vor recupera şi recicla metalele din catalizatori, în scopul reintroducerii acestora pe piaţă.

Uleiul termic utilizat sub formă de fluid de transfer al căldurii va fi schimbat o dată la 10 ani şi predat firmelor autorizate în vederea eliminării.

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor (instalaţie non-IPPC) generează deşeuri tipice, sub formă de resturi de adezivi, care sunt colectate separat şi preluate de contractori autorizaţi în vederea eliminării.

Se face menţiunea că pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, conducerea fabricii de adezivi a demarat implementarea unui sistem de management al deşeurilor, care presupune, printre altele, reducerea generării deşeurilor la sursă, colectarea selectivă a acestora, recuperarea şi reciclarea deşeurilor şi instruirea permanentă a personalului administrativ şi operator.

VII ENERGIE

Consumul anual de energie necesar pentru funcţionarea fabricii de adezivi este estimat la max. 13.615 MWh. Consumul cel mai mare de energie este necesar pentru funcţionarea motoarelor şi pompelor aferente diverselor instalaţii

Pe amplasament este implementat un concept de eficienţă energetică. În acest sens, căldura rezultată în urma oxidării metanolului este recuperată printr-un circuit de ulei termic şi utilizată pentru


mediu nr. 11/26.10.2011

21

producerea aburului de 24 bar, necesar funcţionării instalaţiei Formox şi reactoarelor instalaţiei de producere a adezivilor şi răşinilor. De asemenea, căldura rezultată din proces este utilizată şi la încălzirea spaţiilor de muncă. Aburul de 24 bar este redus la 4 bar în clădirea 41.

Căldura rezultată din instalaţia de post-ardere catalitică (temperatura gazelor reziduale după epurare) este recuperată şi transformată în energie mecanică (cca. 250 kW) pentru funcţionarea turbosuflantei aferente instalaţiei Formox (turbosuflanta aspiră aerul necesar procesului de oxidare a metanolului).

Toate instalaţiile sunt noi, iar consumul anual de energie este monitorizat, în vederea selectării celor mai potrivite alternative de îmbunatăţire a eficienţei energetice.

VIII ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR

Amplasamentul fabricii de adezivi intră sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. În acest sens, în cadrul etapei de obţinere a acordului de mediu au fost elaborate Raportul de Securitate şi Planul de Urgenţă Internă, documente care identifică şi evaluează scenariile de accident major şi consecinţele probabile ale acestora şi prezintă măsurile preventive şi de intervenţie care vor fi luate pentru evitarea sau controlul unor astfel de situaţii.

Datorită măsurilor organizatorice şi structurale implementate la nivelul fabricii de adezivi, în cazurile puţin probabile de apariţie a unor accidente, riscurile vor fi minime pentru mediul înconjurător. Astfel, în urma calculelor efectelor adverse ale posibilelor scenarii de accidente majore s-a constatat că, distanţa maximă până la care pot exista efecte nefavorabile momentane sau de foarte scurtă durată asupra mediului înconjurător şi a oamenilor este de până la 100 m de la sursa de pericol (în cazul unui singur scenariu).

În acest fel, este exclus riscul de afectare a zonelor rezidenţiale şi a amplasamentelor învecinate, zona de influenţă a scenariilor de accidente majore fiind limitată la amplasamentul fabricii de adezivi şi la o zonă exterioară acesteia, până la cca. 30m către N amplasamentului, pe un teren cu folosinţă industrială aparţinând EGGER Romania S.R.L. şi respectiv cca. 30 m către S amplasamentului, acoperind o suprafaţă restrânsă de teren agricol extravilan de peste cursul pârâului Saha.

De asemenea, sunt excluse efectele Domino dinspre şi înspre amplasamentul fabricii de adezivi, deoarece planificarea amplasamentului a fost realizată riguros, instalaţiile şi structurile fiind amplasate la distanţe minime suficiente unele faţă de altele.

În vederea prevenirii şi stingerii incendiilor, societatea deţine un plan special de măsuri şi planuri de intervenţie pentru obiectivele cu grad avansat de periculozitate

De asemenea, regulat au loc instruiri ale personalului responsabil cu operarea instalaţiilor.

IX ZGOMOT ŞI VIBRAŢII

Contribuţia activităţilor care se desfăşoară pe amplasamentul fabricii de adezivi la poluarea fonică în zonele cu receptori sensibili (populaţia din vecinătatea amplasamentului) este nesemnificativă. Echipamentele şi instalaţiile nu produc un nivel de vibraţii perceptibil.

Pe amplasamentul fabricii de adezivi sursele de zgomot principale sunt reprezentate de turnurile de răcire şi suflantele aferente sistemului de transfer al melaminei şi ureei. Pentru diminuarea nivelului de zgomot, suflantele au fost încapsulate în construcţii izolate fonic, iar turnurile de răcire au fost prevăzute cu cuve ai căror pereţi au o înălţime de 3 m.

De asemenea, în partea sudică a amplasamentului fabricii de adezivi este construit un dig de pământ înalt de cca. 3 m, care are printre altele, rolul de a împiedica propagarea zgomotului în afara perimetrului.

X MONITORIZARE

Monitorizarea emisiilor în aer estei efectuată conform prevederilor din autorizaţia integrată de mediu. Măsurătorile la emisie sunt realizate fie prin sisteme proprii, fie prin colaborare cu laboratoare autorizate.

Frecvenţa de monitorizarea a poluanţilor este următoarea:


mediu nr. 11/26.10.2011

22

Instalaţia Formox:

• Concentraţiile de formaldehidă: continuu, prin sistem de monitorizare adecvat, recunoscut şi utilizat pe plan internaţional;

• Concentraţiile de COV (exprimat sub formă de COT), NOx şi CO: anual, prin laboratoare acreditate.

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare:

• Concentraţiile de formaldehidă: trimestrial, prin laboratoare acreditate.

Silozul de melamină:

• Concentraţiile de pulberi: anual prin laboratoare acreditate.

Programul de monitorizare a fost propus după analiza prevederilor din BREF Monitorizare.

Monitorizarea imisiilor – conform prevederilor din AIM, EGGER Technologia monitorizează imisiile de formaldehidă trimestrial, în 2 puncte situate pe direcţia principală a vântului. Rezultatele sunt publicate pe: http://www.egger-technologia.ro/egger-technologia-rapotare-monitorizare-hcho.htm

Monitorizarea nivelului de zgomot – anual se efectuează măsurători de zgomot la limita amplasamentului fabricii de adezivi pentru analiza conformării cu valorile limită prevăzute în STAS 90001/1988.

Monitorizarea emisiilor în apă - sunt respectate prevederile din autorizaţia de gospodărire a apelor. Se precizează că de pe amplasamentul fabricii de adezivi nu rezultă ape cu potenţial de poluare, fiind generate numai ape pluviale, ape tehnologice care nu necesită epurare (apă de răcire, ape de la prepararea apelor brute pentru uz tehnologic) şi ape uzate menajere. Evacuarea apelor uzate şi pluviale se realizează către fabrica de PAL., care monitorizează la punctul final de descărcare în emisar (pârâul Saha) parametrii stabiliţi prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/26.08.2008.

Monitorizarea emisiilor în sol – nu este cazul. Conform analizelor efectuate solul nu a fost poluat anterior începerii activităţilor industriale, iar riscul de contaminare este minim, astfel încât nu este necesară monitorizarea emisiilor în sol.

Monitorizarea deşeurilor – deşeurile produse pe amplasamentul fabricii de adezivi vor fi monitorizate şi raporatate lunar în vederea eficientizării managementului deşeurilor.

XI DEZAFECTARE

Conducerea tehnică a fabricii de adezivi a aprobat un Plan de închidere a instalaţiilor, care conţine măsuri concrete de dezafectare la încetarea activităţii pe amplasament.

XII ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENT (SINERGII)

Fabrica de adezivi este amplasată pe platforma industrială EGGER, în zona industrială EGGER-Schweighofer. Pe platforma industrială EGGER îşi desfăşoară activitatea următorii operatori economici: EGGER Romania S.R.L. (fabricarea plăcilor de PAL şi a hârtiei impregnate), EGGER Energia S.R.L. (instalaţia de OSB; centrala termică pe biomasă şi instalaţia de peleţi), Silvarec S.R.L. (punct de colectare şi valorificare a deşeurilor din lemn), F.E. Agrar S.R.L. (activităţi agricole). Ttfel, Toţi aceşti operatori utulizează în comun toate utilităţile şi infrastructura rutieră şi feroviară existente pe platforma industrială EGGER.

Alte sinergii între EGGER Technologia S.R.L şi operatorii de pe platformă:

• Materiile finite rezultate pe amplasamentul EGGER Technologia S.R.L. (adezivi şi răşini) sunt livrate către fabrica de PAL şi instalaţia de OSB,. în baza contractelor de achiziţii.

• Mentenanţa utilajelor de transport care vor circula pe amplasamentul fabricii de adezivi este asigurată de EGGER Romania S.R.L.

• Aburul rezultat din reacţia exotermă din instalaţiei Formox este utilizat în centrala termică pe biomasă.


mediu nr. 11/26.10.2011

23

XIII LIMITE DE EMISIE

Se propune menţinerea limitelor de emisie din AIM nr. 11/26.10.2011.

Pentru poluanţii proveniţi de la instalaţia Formox: 5 mg/Nm3, NOx – 10 mg/Nm3, CO – 20 mg/Nm3, COV exprimat sub formă de COT - 50 mg/Nm3.

Pentru poluanţii proveniţi de la instalaţiile non-IPPC: formaldehida provenită de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare - 20 mg/Nm3, iar pulberile provenite de la silozul de melamină – 50 mg/Nm3.

XIV IMPACT

Impactul fabricii de adezivi asupra tuturor factorilor de mediu a fost analizat în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului (RIM), efectuat de ERM Environmental Ressources Management S.R.L în etapa de obţinere a acordului de mediu. Conform rezultatelor RIM (care are anexat şi un studiu de dispersie a poluanţilor în aer), funcţionarea fabricii de adezivi nu va avea efecte negative asupra mediului, nici local şi nici în context transfrontieră.

De asemenea, pentru evaluarea impactului emisiilor provenite de la fabrica de adezivi asupra sănătăţii populaţiei, Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca a elaborat un Studiu de sănătate, plecând de la starea actuală de sănătate a polulaţiei şi prognoza imisiilor în aer. Conform concluziilor studiului de sănătate funcţionarea fabricii de adezivi nu va influenţa negativ starea de sănătate a populaţiei.

Impactul asupra factorului de mediu aer Studiul de dispersie a fost refăcut pentru etapa de punere în funcţiune, fiind incluse şi emisiile provenite de la instalaţia de OSB şi centrala termică pe biomasă, precum şi cele de la instalaţia de mărunţire a deşeurilor din lemn. Noile rezultate ale studiului de dispersie estimează, de asemenea, că funcţionarea tuturor obiectivelor de pe platforma EGGER nu va influenţa negativ calitatea aerului din zonă. De asemenea, conform buletinelor de analiză din cadrul campaniei de monitorizare a concentraţiilor de formaldehidă la imisie, sunt repectate valorile prevăzute de legislaţia naţională.

Se menţionează că, instalaţiile fabricii de adezivi genereză emisii de zgomot, mirosuri sau vibraţii semnificative.

Impactul asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ, atât sub aspectul utilizării resurselor naturale, cât şi sub aspectul generării şi evacuării apelor uzate.

Impactul asupra factorului de mediu sol/ subsol va fi nesemnificativ, datorită măsurilor de protecţie corespunzătore (rezervoare supraterane, depozitarea şi manipularea corespunzătoare a substanţelor chimice, inspecţii regulate, etc.).

XV PLANUL DE MĂSURI OBLIGATORII ŞI PROGRAMELE DE MODERNIZARE

Nu este cazul.


mediu nr. 11/26.10.2011

24

TEHNICI DE MANAGEMENT 2

2.1 SISTEMUL DE MANAGEMENT

Sunteţi certificati conform ISO 14001 sau înregistraţi conform EMAS (sau ambele) – dacă da, indicaţi aici numerele de certificare / înregistrare

Nu. Grupul EGGER deţine certificarea ISO 9001:2008. În Romania, EGGER Romania S.R.L (fabrica de PAL) şi EGGER Energia S.R.L. (fabrica de peleţi) deţin certificarea ISO:14001. Momentan, EGGER Technologia S.R.L. implementează un Sistem de Management al Mediului, care conţine proceduri, instrucţiuni şi înregistrări referitoare la aspectele de mediu aferente activităţilor companiei.

• Procedura Aspecte de Mediu, • Procedura Reglementări legale şi alte cerinţe de

mediu, • Procedura Obiective de mediu, • Procedura Programe de management de mediu, • Procedura Instruire şi conştientizare, • Procedura Comunicare şi raportare, • Procedura Controlul Documentelor, • Procedura Controlul operaţiona, • Procedura Situaţii de urgenţă, • Procedura Monitorizare şi măsurare,. • Procedura Tratarea neconformităţilor. Acţiuni

preventive şi corective, • Procedura Înregistrări de medi,. • Procedura Auditul Sistemului de Management de

Mediu, • Procedura Analiza managerială a sistemului de

management de mediu, • Procedura Alocarea responsabilităţilor de mediu.

Furnizaţi o organigramă de management în documentaţia dumneavoastră de solicitare (indicaţi posturi şi nu nume). Faceţi aici referire la documentul pe care îl veţi ataşa.

Organigrama companiei se găseşte în Anexa I.1.

Cerinţă caracteristică a BAT Da sau Nu

Documentul de referinţă sau data până la care sistemele vor fi aplicate (valabile)

Responsibilităţi Prezentaţi ce post sau departament este responsabil pentru fiecare cerinţă

0 1 2 3 4 1 Aveţi o politică de mediu

recunoscută oficial? Da Declaraţia privind politica de

mediu a societății, v. Anexa I.2; Procedurile de mediu

Responsabili protecţia mediului

2 Aveţi programe preventive de întreţinere pentru instalaţiile şi echipamentele relevante?

Da Procedurile ISO 9001:2008; Procedura Controlul operaţional; Planul intern de mentenanţă.

Responsabili Servicii Întreţinere


mediu nr. 11/26.10.2011

25




0 1 2 3 4 3 Aveţi o metodă de înregistrare a

necesităţilor de întreţinere şi revizie?

Da Procedurile ISO 9001:2008; Raport de tură întocmit zilnic de fiecare şef de tură; Procedura Controlul operaţional; Planul intern de mentenanţă.


4 Performanţa/acurateţea de monitorizare şi măsurare

Da Procedura Monitorizare şi măsurare


5 Aveţi un sistem prin care identificaţi principalii indicatori de performanţă în domeniul mediului?

Da Procedura Obiective de Mediu

Director Tehnic; Responsabil protecţia mediului

6 Aveţi un sistem prin care stabiliţi şi mentineţi un program de măsurare şi monitorizare a indicatorilor care să permită revizuirea şi îmbunătăţirea performanţei?

Da Procedura Monitorizare şi măsurare; Şedinţe trimestriale de producţie şi de analiză a performanţei de mediu. Auditul periodic (intern şi extern) al sistemului de management de mediu

Director Tehnic; Responsabili protecţia mediului; Auditori interni şi externi.

7 Aveţi un plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale?

Da Procedura Situaţii de urgenţă; Procedura Situaţii de urgenţă; Plan de Urgenţă Internă şi Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a apelor; A se vedea şi cap. 8.2 din Formularul de Solicitare şi cap. 2.16 din Raportul de Amplasament

Director Tehnic; Responsabili protecţia mediului; Comitet de Securitate şi Sănătate; Responsabili PSI.

8 Dacă răspunsul de mai sus este DA listaţi indicatorii principali folosiţi

A se vedea cap. 4.6 şi 8.2 din Formularul de Solicitare



mediu nr. 11/26.10.2011

26




0 1 2 3 4 9 Instruire

Confirmaţi că sistemele de instruire sunt aplicate (sau vor fi aplicate şi vor începe în interval de 2 luni de la emiterea autorizaţiei) pentru întreg personalul relevant, inclusiv contractanţii şi cei care achiziţioneaza echipament şi materiale; şi care cuprinde următoarele elemente: • conştientizarea implicatiilor

reglementării dată de Autorizaţie pentru activitatea companiei şi pentru sarcinile de lucru;

• conştientizarea tuturor efectelor potenţiale asupra mediului rezultate din funcţionarea în condiţii normale şi exceptionale;

• conştientizarea necesităţii de a raporta abaterea de la condiţiile de autorizare;

• prevenirea emisiilor accidentale şi luarea de măsuri atunci când apar emisii accidentale

• conştientizarea necesităţii de implementare şi mentinere a evidenţelor de instruire

Procedura Instruire şi conştientizare; Fişe individuale de instructaj pentru protecţia muncii şi PSI; Instruiri la faţa locului efectuate de experţii grupului EGGER; Specializări ale personalului cheie în fabrici similare internaţionale, din cadrul concernului EGGER; Instruiri periodice ale personalului conform reglementărilor ATEX; Instruirea şi conştientizarea persoanelor responsabile de protecţia mediului prin consilieri de mediu de la firme atestate de Ministerul Mediului.

Responsabili protecţia mediului; Responsabili PSI.

10 Există o declaraţie clară a abilităţilor şi competenţelor necesare pentru posturile cheie?

Da Procedura Alocarea responsabilităţilor de mediu; Fişa postului

Şef Departament Resurse Umane

11 Care sunt standardele de instruire pentru acest sector industrial (dacă există) şi în ce măsura vă conformaţi lor?

--- Nu există standarde specifice de instruire pentru protecţia mediului în domeniul producerii adezivilor. Toate programele de instruire prevăzute ţin cont de aspectele importante de protecţie a mediului. Procedura Instruire şi conştientizare

Director Tehnic; Responsabili protecţia mediului.


mediu nr. 11/26.10.2011

27




0 1 2 3 4 12 Aveţi o procedură scrisă pentru

manevrare, investigare, comunicare şi raportare a incidentelor de neconformare actuală sau potenţială, incluzând luarea de măsuri pentru reducerea oricărui impact produs şi pentru iniţierea şi aplicarea de măsuri preventive şi corective?

Da Sistemul SAP; Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a apelor; Planul de urgenţă internă; Instrucţiuni de lucru; Procedura Comunicare şi raportare; Procedura Situaţii de urgenţă; Procedura Tratarea neconformităţilor. Acţiuni preventive şi corective


13 Aveţi o procedură scrisă pentru evidenţă, investigarea, comunicarea şi raportarea sesizărilor privind protecţia mediului incluzând luarea de măsuri corective şi de prevenire a repetării?

Da Procedura Comunicare şi raportare; Sistemul SAP

Director Tehnic; Responsabili protecţia mediului

14 Aveţi în mod regulat audituri independente (preferabil) pentru a verifica dacă toate activităţile sunt realizate în conformitate cu cerinţele de mai sus? (Denumiti organismul de auditare)

Nu Procedură internă Auditul Sistemului de Management de Mediu


15 Frecvenţa acestora este de cel puţin o dată pe an?

Nu Procedură internă Auditul Sistemului de Management de Mediu


16 Revizuirea şi raportarea performanţelor de mediu Este demostrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf al companiei analizează performanţa de mediu şi asigură luarea măsurilor corespunzătoare atunci când este necesar să se garanteze că sunt îndeplinite angajamentele asumate prin politica de mediu şi că această politică rămâne relevantă? Denumiti postul cel mai important care are în sarcină analiza performanţei de mediu.

Da

Procedura Analiza managerială a Sistemului de Management de Mediu; Raportul şedinţei anuale de evaluare a activităţii.


17 Este demostrat în mod clar, printr-un document, faptul că managementul de vârf analizează progresul programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului cel puţin o dată pe an?

Da Şedinţa anuală de evaluare a activităţii; Procedura Analiza managerială a Sistemului de Management de Mediu


18 Există o evidenţă demonstrabilă (de ex. proceduri scrise) că aspectele de mediu sunt incluse în următoarele domenii, aşa cum sunt cerute de Directiva IPPC:


mediu nr. 11/26.10.2011

28




0 1 2 3 4

• controlul schimbării procesului în instalaţie;

Da Decizii ale departamentului central de planificări din grupul EGGER; Decizii privind îmbunătăţirile procesului tehnologic (EGGER Technologia S.R.L.); Proceduri interne privind managementul schimbării.

Director Tehnic

• proiectarea şi inspectarea noilor instalaţii, echipamente sau altor proiecte importante;

Da Conform procedurilor interne privind managementul schimbării

Director Tehnic

• aprobarea de capital; Procedura Programe de management de mediu; Planul de investiţii

Director Tehnic Director Financiar

• alocarea de resurse; Buget de venituri şi cheltuieli Director Tehnic

Director Financiar

• planificare şi programare; Planul de proiecte

Conducerea concernului EGGER

• includerea aspectelor de mediu în procedurile normale de funcţionare;

Da Instrucţiuni de lucru Şefi de departament

• politica de achiziţii;

Da Planul de producţie Şeful departamentului Vânzări şi Marketing

• evidenţe contabile pentru costurile de mediu comparativ cu procesele implicate şi nu cu cheltuielile (de regie).

Da Bugetul de venituri şi cheltuieli Seful departamentului Financiar şi Administrativ

19 Face compania rapoarte privind performanţele de mediu, bazate pe rezultatele analizelor de management (anuale sau legate de ciclul de audit ), pentru: • informaţii solicitate de

Autoritatea de Reglementare şi

Da Raportări la solicitarea Autorităţilor de Protecţie a Mediului

Director Technic Responsabil protecţia mediului şi SSM

• eficienţa sistemului de management faţă de obiectivele şi scopurile companiei şi îmbunătăţirile viitoare planificate.

Da Raport anual privind evaluarea performanţelor de mediu


20 Se fac raportări externe, preferabil prin declaraţii publice privind mediul?

Da Procedura Comunicare si Raportare Publicări pe pagina de internet Conferinţe de presă


Informaţii suplimentare

EGGER Technologia S.R.L. dispune de un sistem de management de mediu eficient care corespunde standardelor ISO 14001.

Politica de mediu a EGGER Technologia S.R.L. este anexată în Anexa I.2.

În cadrul companiei există o structură organizaţională clară, fiind funcţional un Plan de repartizare a competenţelor. Departamentul de protecţia mediului este direct subordonat Directorului Tehnic. Conformarea cu cerinţele legale privind protecţia mediului este verificată de responsabilii de mediu.

EGGER Technologia S.R.L a elaborat şi implementează o serie de proceduri scrise privind


mediu nr. 11/26.10.2011

29

managementul mediului şi care se reflectă în operarea, întreţinerea, inclusiv scoaterea din funcţiune a tuturor instalaţiilor cu relevanţă asupra factorilor de mediu. La nivelul fabricii de adezivi există implementat un sistem de control automat pentru monitorizarea parametrilor de proces care pot influenţa calitatea mediului, modalităţile de răspuns în astfel de cazuri de accidente sau funcţionare anormală fiind bine definite.

Pentru promovarea protecţiei mediului, sunt planificate instruiri regulate ale personalului operator, având ca temă conştientizarea aspectelor de mediu, inclusiv reducerea cantităţilor de deşeuri generate.

Conducerea firmei urmăreşte în planificarea tehnico-financiară soluţii pe termen lung şi viabile pentru protecţia mediului. Astfel, EGGER Technologia S.R.L. îşi ia angajamentul de a urma o strategie de protecţie a mediului înconjurător, inclusiv de a integra aspectele de mediu în procesul de luare a deciziilor.

Cerinţă caracteristică a BAT Unde este păstrată Cum se identifică Cine este responsabil

Managementul documentaţiei şi registrelor Pentru fiecare dintre următoarele elemente ale sistemului dumneavoastra de management daţi informaţiile solicitate

Politici Departamentul de Protecţia Mediului

Responsabili de mediu

Responsabilităţi Departamentul Producţie & Tehnic

Plan de repartizare a competenţelor

Director Tehnic

Ţinte Departamentul Producţie & Tehnic

Declaraţia privind politica de mediu a EGGER Technologia S.R.L

Director Tehnic

Evidenţe de întreţinere SAP; Departamentul Servicii Întreţinere.

Rapoarte de tură; Planul intern de mentenanţă;


Proceduri SAP; Arhivă tehnică.

Proceduri şi manuale de operare; Instrucţiuni de lucru.

Responsabili protecţia mediului Şefi departamente

Registrele de monitorizare SAP; Arhivă tehnică.

Buletine de analiză Responsabili protecţia mediului

Rezultatele auditurilor SAP; Arhivă tehnică.

Rapoarte Director tehnic Responsabili protecţia mediului

Rezultatele revizuirilor SAP; Arhivă tehnică.

Documentele SMM revizuite


Evidenţele privind sesizările şi incidentele

SAP; Arhivă tehnică.

Registrul privind sesizările şi incidentele

Director Tehnic Responsabili protecţia mediului

Evidenţele privind instruirile SAP; Arhivă tehnică.

Plan privind instruirile Rapoarte

Director Tehnic


mediu nr. 11/26.10.2011

30

INTRĂRI DE MATERIALE 3

3.1 SELECTAREA MATERIILOR PRIME

Principalele materiale/ utilizări

Natura chimică / fraze de

securitate şi risc1

Inventarul complet al

materialelor (cantitatea

anuală utilizată)

Ponderea (1) % în produs

(2) % în apa de supr. (3) % în canalizare

(4) % în deşeuri (5) % în sol (6) % în aer

Impactul asupra mediului acolo unde este cunoscut (de ex. degradabilitate, bioacu-mulare potenţială, toxicitate

pentru specii relevante)?

Există o alternativă adecvată (pentru cele cu

impact potenţial semnificativ) şi va fi

aceasta utilizată (dacă nu, explicaţi de ce)?

Modalitate de stocare, modalităţi de prevenire a poluărilor accidentale

MATERII PRIME DE BAZĂ

Metanol

T, F R23/24/25 R39/23/24/25 R11

75.000 t/an dintre care 65.000 t/an în producție și 10.000 t/an pentru vânzare către terți

(1) 99,9989 % (6) 0,0011 %

Foarte inflamabil Toxic pentru mediul acvatic Uşor biodegradabil

Nu. Metanolul este materia primă de bază în procedeul Formox.

Construcţia 30: 1 rezervor cu pereţi dubli (L-T-01) cu o capacitate de 5.302 t, securizat împotriva incendiului (spumă stingătoare şi perdea de apă), în cuvă de retenţie impermeabilă.

Uree Fără fraze R 77.000 t/an (1) 99,999 % (6) 0,001 %

În condiţii normale, fără impact asupra mediului. 100% biodegradabil

Nu este cazul. Ureea este materia primă de bază pentru producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare.

Construcţia 39: Hala de uree cu o capacitate de stocare de 3.000 t.

Melamină Fără fraze R 30.000 t/an (1) 99,999 % (6) 0,001 %

În condiţii normale, fără impact asupra mediului. Greu solubil în apă, greu biodegradabil

Nu este cazul. Melamina este materia primă de bază pentru producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare.

Construcţia 32: Siloz de melamină cu o capacitate de 250 t şi depozitul de substanţe chimice (staţia de descărcare melamină – saci big-bag, cca. 10 t), La V de contrucţia 32 în cca. 15 containere metalice (capacitate 300 t, în saci big-bag).

Soluţie de hidroxid de sodiu 50%

C R35

250 t/an (1) 100%

Biodegradabilitatea nu se aplică în cazul subst. anorganice. Fără bioacumulare

Da. Alte substanţe alcaline. Se vor utiliza, dacă va fi cazul.

Clădirea 34: 1 rezervor x 50 m3 (L-T- 19), în cuvă de retenţie cu sistem de rigole.

Carbonat de sodiu Xi R36

35 t/a (1) 100%


Nu este cazul. Produs tipic utilizat în procesul de producţie.

La V de construcţia 32 în 1 container metalic (capacitate 20 t): saci de 50 kg, pe paleţi de lemn (cca. 1.000 kg/palet).

o/p Toluensulfon- amidă

Fără fraze R 50 t/an (1) 100% În condiţii normale, fără impact asupra mediului


La V de construcţia 32 în 2 containere metalice (capacitate 40 t): saci de 50 kg, pe paleţi de lemn (cca. 1.000 kg/palet).

1 H.G. nr. 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea substanţelor periculoase


mediu nr. 11/26.10.2011

31






anuală utilizată)










Dietilglicol (DEG) Xn R22

500 t/an (1) 100% Netoxic pentru organismele acvatice Uşor biodegradabil

Da. Alţi glicoli. Se vor utiliza, dacă va fi cazul.

Clădirea 34: 1 rezervor x 50 m3 (L-T-09), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole. Rezervorul va conţine ori DEG ori glicerină. Clădirea 34: 1 rezervor x 50 m3 (L-T-09), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole. Rezervorul va conţine ori glicerină ori DEG.

Glicerină Fără fraze R 1000 t/an (1) 100%

În condiţii normale, fără impact asupra mediului Netoxic pentru organismele acvatice Uşor biodegradabil

Da. DEG. Se va utiliza dacă va fi cazul.

Caprolactamă Xn R20/22, R36/37/38

700 t/an (1) 100% Bine biodegradabil Nu este cazul. Produs tipic utilizat în procesul de producţie.

La V de construcţia 32 în 2 containere metalice (capacitate 40 t): saci de 50 kg, pe paleţi de lemn (cca. 1.000 kg/palet).

Sulfat de amoniu Fără fraze R 20 t/an (1) 100% În condiţii normale, fără impact asupra mediului


Saci de 50 kg, pe paleţi de lemn (cca. 1.000 kg/palet) în 2 containere metalice (capacitate 40 t), în V constr. 32..

Apă Fără fraze R cca. 473.000 m3/an

(1) 5,5% (2)=(3) 30,9% (6) 63,6%

În condiţii normale, fără impact asupra mediului

Nu este cazul. Pentru optimizarea consumului de apă, se foloseşte apă pluvială, iar efluenţii de proces sunt integral recirculaţi.

Clădirea 41: 1 rezervor de apă filtrată x 200 m3, din aliaj de oţel şi oţel inoxidabil (U-T-01); 1 rezervor de apă dedurizată x 200 m3, din aliaj oţel şi oţel inoxidabil (U-T-09); 1 rezervor de apă parţial demineralizată x 100 m3, din oţel inoxidabil (U-T-02); 1 rezervor de apă complet demineralizată x 50 m3, din oţel inoxidabil (U-T-03).

PRODUSE INTERMEDIARE

Formalina T, C R23/24/25 R34, R40, R43

50.000 t/an (1) 100 %

Uşor biodegradabil în atmosferă şi în sol


Clădirea 34: 3 rezervoare (2 x 100 m3 L-T-07 şi L-T-08, respectiv 1 x 400 m3 L-T-06), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Concentrat UFC

T, R23/24/25 R34, R40, R43, R68

60.000 t/an (1) 100 %

Uşor biodegradabil în atmosferă şi în sol


Contrucţia 31: 3 rezervoare (1 x 1.000 m3 L-T-02, respectiv 2 x 200 m3 L-T-03 şi L-T-04), în, în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Distilatul Formox Xi R43

36.000 t/an (1) 100% Uşor biodegradabil în atmosferă şi în sol


Clădirea 34: 1 rezervor x 200 m3 (L-T-28), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.


C R35

300 t/an (1) 100%


Alte soluţii bazice. Clădirea 34: 1 rezervor x 25 m3 (L-T-13), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.


mediu nr. 11/26.10.2011

32






anuală utilizată)











C R35

800 t/an (1) 100%


Alte soluţii bazice. Clădirea 34: 1 rezervor x 25 m3 (L-T-14), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Soluţie de uree 40% Fără fraze R 37.000 t/an (1) 100% În condiţii normale, fără impact asupra mediului


Clădirea 34: 1 rezervor x 200 m3 (L-T-17) + 1 rezervor x 50 m3, în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Soluţie de sulfat de amoniu 5%

Fără fraze R 300 t/an (1) 100% În condiţii normale, fără impact asupra mediului

Alte soluţii cu pH acid. (de ex. acid formic)

Clădirea 34; 1 rezervor x 25 m3 (L-T-36), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

COMBUSTIBILI

Motorină Xn, N R40, R65, R66, R51/53

25 t/an (6) 100% sub formă de CO2, CO, NOx

Emisii în aer A nu se evita deversarea în mediu. Greu biodegradabil

Nu este cazul. Combustibil tipic pentru utilajele de pe amplasament.

Construcţia 32: Depozitul de substanţe chimice: 1 container IBC situat în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Gaz Gaz natural 175.000 m³ (6) 100% sub formă de CO2, CO, NOx

Emisii în aer Utilizare a resurselor naturale

Nu este cazul. Combustibil tipic pentru generatorul de abur de rezervă.

Nu există depozite pe amplasament.

GPL Gaz petrolier lichefiat

3 t/an (6) 100% sub formă de CO2, CO, NOx

Emisii în aer Nu este cazul. Combustibil tipic pentru motostivuitoare.

Nu există depozite pe amplasament.

ALTE PRODUSE CHIMICE AUXILIARE UTILIZATE PE AMPLASAMENT

Soluţie de acid azotic (51-53%)

C R35

20 t/an (1) 100%


Alţi acizi

Clădirea 38: Containere IBC în zona de depozitare a substanţelor chimice, în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Acid sulfuric 95-98% C R35

10 t/an (1) 100%


Alţi acizi


Biocid Drewbrom One L Mikrobiozid

C R20, R35

2,5 t/an (4) 100%

Sub formă de substanţă concentrată, toxic pentru organismele acvatice.

Alte biocide


Biocid Biosperse 227

C, N R20/22, R34, R42/43, R50

2 t/an (4) 100% Sub formă de substanţă concentrată, toxic pentru organismele acvatice.

Alte biocide Clădirea 38: Containere IBC în zona de depozitare a substanţelor chimice, în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem


mediu nr. 11/26.10.2011

33






anuală utilizată)










de rigole.

Stabilizator pentru duritate Enviroplus 2500

Xi, R43

3,5 t/an (4) 100% Sub formă de substanţă concentrată, toxic pentru organismele acvatice



Inhibitor de coroziune Fineamin

C R34, R37

0,3 t/an (4) 100% 70% biodegradabil



Agent anti-calcar AmeROyal

Xi, R36

1,08 t/an (6) 100% Sub formă de substanţă concentrată, toxic pentru organismele acvatice



Agent de curăţare pentru membrană (osmoza inversă) BerkeKLEEN 56

C, R35

0,15 t/an (3) 100%




Agent de curăţare pentru membrană (osmoza inversă) BerkeKLEEN Mem-X

C, R35

0,15 t/an (3) 100% 70% biodegrabilitate. Fără bioacumulare.


Clădirea 38: Containere IBC în zona de depozitare a substanţelor chimice, în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole..

Sare pentru instalaţia de dedurizare MERK

Fără fraze R 250 t/an (3) 100%



La V de construcţia 32 în 1 container metalic (capacitate 20 t): saci de 25 kg, pe paleţi de lemn (cca. 1.000 kg/palet).

Agent de coagulare pentru filtrele multistrat Eisen(III)chlorid

C, Xn R22, R34

9 t/an (4) 100%




Antiscalant (osmoză inversă) Hydrex 4121

Fără fraze R 3 t/an (3) 100% -



Ulei termic

Xi, N R36/37/38 R50/53

16 t/an (4) 100%

Foarte toxic pentru organismele acvatice Biodegradabil numai într-o perioadă foarte mare de timp în mediu.

Nu. Reprezintă cea mai modernă tehnică pentru recuperarea căldurii.

Construcţia 36 cca. 16 t - în circuit închis şi în rezervor de oţel inoxidabil, capacitate cca. 35 m3 în cadrul instalaţiei Formox (cuvă de retenţie betonată şi impermeabilă). Schimbare o dată la 10 ani


mediu nr. 11/26.10.2011

34

Semnificaţia simbolurilor / frazelor de risc: Simboluri: T = toxic, F = foarte inflamabil, C = coroziv, Xn = nociv, Xi = iritant, N = periculos pentru mediu.Fraze de risc: R11 = Foarte inflamabil; R20 = Nociv prin inhalare; R22 = Nociv prin înghiţire; R31 = În contact cu acizii (se) degajă gaze toxice; R34 = Provoacă arsuri; R35 = Provoacă arsuri grave; R36= iritant pentru ochi; R37=Iritant pentru căile respiratorii; R40 = Posibil efect cancerigen, dovezi insuficiente; R41 = Risc de leziuni oculare grave; R43 = Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea; R50 = Foarte toxic pentru organismele acvatice; R65 = Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare prin înghiţire; R66 = Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii; R68 = Posibil risc de efecte ireversibile; R20/22 = Nociv prin inhalare şi prin înghiţire; R42/43 = Poate provoca sensibilizare prin inhalare şi în contact cu pielea; R50/53 = Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R51/53 =Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; R23/24/25 = Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire; R36/37/38 = Iritant pentru ochi, căile respiratorii şi piele; R39/23/24/25 = Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave asupra sănătăţii prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.


Informaţii detaliate cu privire la clădirile sau construcţiile în care vor fi stocate şi manipulate substanţele chimice se găsesc la cap. 4.3 din Raportul de Amplasament. Stocarea şi manipularea materiilor prime se vor efectua controlat, în condiţii de siguranţă, conform prevederilor din fişele cu date de securitate (v. Anexa IV la Raportul de Amplasament). Controlul privind stocarea şi manipularea substanţelor chimice se va efectua în cadrul unui departament special (logistica). Materiile prime principale achiziţionate vor fi verificate d.p.d.v. calitativ, înainte de introducerea în procesul tehnologic.

Toate rezervoarele de stocare şi conductele de transport a substanţelor chimice sunt construite şi semnalizate/ inscripţionate corespunzător. Toate rezervoarele de stocare a substanţelor chimice lichide sunt situate în cuve de retenţie impermeabile. Nivelul de umplere, presiunea şi temperatura internă a rezervoarelor sunt verificate permanent în camera de control. Periodic au loc inspecţii vizuale ale personalului de serviciu.

În ceea ce priveşte minimizarea consumului de materii prime, se menţionează că utilizarea procedurii Formox (oxidarea directă a metanolului) presupune un consum mai redus de metanol, principala materie primă, în comparaţie cu procedura Silver. Ambele proceduri sunt prevăzute a fi BAT pentru obţinerea formaldehidei (v. cap. 10 din BREF LVOC).


mediu nr. 11/26.10.2011

35

3.2 CERINŢELE BAT

Documentele BREF luate în considerare pentru completarea prezentei secţiuni sunt următoarele:

- Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage, iulie 2006 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile referitoare la emisiile provenite de la depozitare), denumit în continuare BREF Emissions from Storage.

- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în continuare BREF LVOC.

EGGER Technologia S.R.L. confirmă conformarea cu toate aspectele BAT descrise în continuare.

Cerinţe specifice BAT privind stocarea substanţelor chimice în rezervoare 3.2.1BREF Emission from Storage şi BREF LVOC

Pentru evitarea oricărui impact asupra mediului înconjurător ca urmare a depozitării substanţelor chimice, au fost luate o serie de măsuri, considerate BAT în documentele BREF.

Proiectarea rezervoarelor de stocare s-a realizat ţinându-se cont de următoarele aspecte:

- proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor depozitate; - modalitatea de exploatare a zonei de depozitare, inclusiv numărul personalului responsabil

pentru implementarea procedurilor de exploatare; - modul în care personalul responsabil este informat cu privire la eventualele devieri de la

condiţiile normale de proces (alarme); - modul în care zona de depozitare este protejată în caz de disfuncţionalităţi (instrucţiuni

privind securitatea, sisteme de detectare a scurgerilor, cuve de retenţie, etc); - echipamentele şi materialele de construcţie care trebuie utilizate, având în vedere experienţa

din fabricile similare; - prevederile din planul de întreţinere şi mentenanţă; - modalitatea de abordare în situaţiile de urgenţă (distanţa faţă de alte rezervoare şi structuri,

realizarea accesului rapid pentru maşini şi echipamente de intervenţie etc.); - prevenirea coroziunii prin realizarea rezervoarelor de stocare din materiale de construcţie

rezistente la proprietăţile agresive ale materialelor stocate (toate rezervoarele sunt fabricate din oţel inoxidabil, cu excepţia rezervorului de metanol care este construit din oţel carbonic) şi amplasarea acestora pe structuri corespunzătoare, în cuve de retenţie corect dimensionate.

Procedurile de inspecţie şi mentenanţă vor fi efectuate conform planurilor interne de mentenanţă şi vor implica inspecţii periodice realizate de personal propriu sau de experţi străini, inspecţii de rutină şi inspecţii detaliate. Inspecţiile au ca obiect verificarea rezervoarelor de stocare, inclusiv a instalaţiilor şi echipamentelor aferente (pompe de transfer, flanşe, robineţi, sisteme de ventilaţie, etc.) şi a cuvelor de retenţie. Inspecţiile au ca obiect verificarea integrităţii şi a funcţionalităţii sistemelor de siguranţă aferente rezervoarelor de stocare, inclusiv a instalaţiilor şi echipamentelor aferente (pompe de transfer, flanşe, robineţi, sisteme de ventilaţie etc.) şi a cuvelor de retenţie. Lucrările de control şi mentenanţă regulate vor fi efectuate de personalul propriu. O dată la 5-6 săptămâni sunt planificate controale şi lucrări de mentenanţă efectuate de experţi din grupul EGGER sau de firme externe specializate.

Amplasarea rezervoarelor şi reactoarelor - toate rezervoarele de stocare a substanţelor chimice şi reactoarele sunt instalate suprateran. Cu excepţia rezervorului de metanol, toate rezervoarele de stocare au pereţi simpli, fiind însă situate în cuve de retenţie impermeabile, corect dimensionate, pentru prevenirea poluărilor accidentale. Toate rezervoarele de stocare a substanţelor lichide sunt amplasate în interiorul halelor, exceptând rezervorul de metanol şi rezervoarele de adezivi şi UFC.

Rezervoarele de concentrat UFC şi adezivi sunt amplasate în partea vestică a depozitului de răşini şi alte materii prime (construcţia 38), în cuvă de retenţie betonată şi impermabilă. Rezervorul de metanol este amplasat în partea vestică a amplasamentului, la distanţe considerabile faţă de receptori şi faţă de alte structuri sau construcţii. Amplasamentul depozitului de metanol a


mediu nr. 11/26.10.2011

36

fost determinat ţinându-se cont de distanţele faţă de depozitul de lemn (fabrica de PAL) şi zonele de stocare a materiilor prime aflate pe amplasamentul fabricii de adezivi. Rezervorul de metanol este prevăzut cu pereţi dubli şi podea vidată. Zonele de stocare a rezervoarelor/ reactoarelor sunt securizate conform reglementărilor privind construcţiile în zone cu potenţial de formare a atmosferelor explozive (ATEX) şi respectă prevederile legislaţiei în domeniul securităţii la incendiu.

Culoarea aplicată rezervoarelor aflate în aer liber corespunde cerinţelor BAT. Astfel, rezervoarele de metanol, adezivi şi UFC vor avea culoare argintie (cu o reflexivitate a radiaţiilor termice sau solare de cel puţin 72%).

Pentru prevenirea supraumplerii, reactoarele şi rezervoarele de stocare sunt prevăzute cu senzori şi valve automate, nivelul de umplere al rezervoarelor fiind monitorizat continuu în camerele de control. De asemenea, există instrucţiuni de lucru pentru personalul responsabil cu exploatarea reactoarelor şi rezervoarelor. Toate rezervoarele sunt situate în cuve de retenţie.

Pentru prevenirea şi detectarea scurgerilor din rezervoare sunt prevăzute inspecţii vizuale zilnice şi inventarierea regulată a substanţelor stocate. De asemenea, toate rezervoarele au podeaua dublă vidată, iar în spaţiul astfel format sunt amplasaţi senzori de detectare a scurgerilor. Rezervorul de metanol este prevăzut cu pereţi dubli şi senzori pentru detectarea scurgerilor, având o barieră de protecţie impermeabilă. În caz de scurgeri, local şi în camerele de comadă apar alarme acustice şi vizuale. Toate rezervoarele sunt situate în cuve de retenţie corect dimensionate.

Pentru prevenirea şi stingerea incendiului este prevăzut un sistem integrat de măsuri corespunzătoare care includ proceduri de alarmare şi acţionare în caz de incendiu (senzori anti-incediu, alarme manuale anti-incediu, hidranţi etc.).

Zonele sensibile sunt prevăzute din construcţie cu sisteme anti-incendiu:

- Construcţia 30 (depozitul de metanol):

• sistem de stingere cu agent spumant (anti-incediu), în cuva de retenție a rezervorului de metanol (spațiu interior);

• sistem de pulverizare a apei pe peretele exterior al rezervorului;

• hidrant cu spumă exterior pentru deservirea stației de pompe.

- Construcţia 37 (rampa de descărcare metanol):

• sistem de detecție gaz exploziv reprezentat prin sistemul de senzori vapori de metanol din cuva de retenție și căminul de colectare al stației (sistemul realizează alarmarea și oprirea instalației);

• hidrant cu spumă pentru stingere, aflat în interiorul stației de descărcare.

- Construcţia 36 (instalaţia Formox):

• sistem de stingere cu azot în cadrul reactorului;

• hidrant cu spumă;

• sistem de alarmare.

- Clădirea 35 (laborator de testare a calităţii materiilor prime şi produselor finite):

• sistem de alarmare (stingerea se realizează cu ajutorul stingătoarelor mobile).

De asemenea, zonele unde sunt îngropate cablurile electrice sunt prevăzute cu alarme automate anti-incendiu.

Informaţii detaliate privind prevenirea şi stingerea incendiului se găsesc în Scenariul de securitate la incendiu, document care stă la baza emiterii Autorizaţiei de securitate la incendiu.

Pentru prevenirea exploziilor, zonele unde pot apărea atmosfere explozibile sunt marcate corespunzător reglementărilor în vigoare (ATEX), iar instalaţiile tehnice au fost achiziţionate conform prevederilor H.G. nr. 752/2004, înainte de punerea lor în funcţiune fiind verificate de un organism de verificare independent. Aceste zone sunt: depozitul de metanol, staţia de pompare metanol către instalaţia Formox, rampa de descărcare metanol, instalaţia Formox, zona reactoarelor de răşini şi adezivi din cadrul sectorului R. Informaţii detaliate cu privire la măsurile de prevenire a exploziilor se găsesc în Raportul de Securitate, depus la autoritățile competente şi aflat momentan în


mediu nr. 11/26.10.2011

37

curs de actualizare.

Cuvele de retenţie sunt impermeabile, realizate din beton armat şi sunt rezistente la acţiunea agresivă a materialelor depozitate. Capacitatea cuvelor de retenţie este de cel puţin 110% din volumul rezervorului (acolo unde cuva de retenţie deserveşte un singur rezervor), respectiv de cel puţin 110% din capacitatea celui mai mare rezervor (atunci când cuva deserveşte mai multe rezervoare). Cuvele de retenţie sunt inspectate periodic, conform unei proceduri interne, iar informaţiile colectate în decursul inspecţiilor sunt păstrate în registrul de tură. În apropierea cuvelor de retenţie se găsesc saci cu materiale absorbante pentru intervenţia în situaţii de scurgeri. Punctele de umplere / golire a rezervoarelor se află în interiorul cuvelor de retenţie, astfel încât eventualele scurgeri să fie colectate în cuve.

Se menţionează că toate rezervoarele sunt noi.

Cerinţe BAT privind transferul şi manipularea substanţelor chimice lichide 3.2.2BREF Emission from Storage şi BREF LVOC

Pentru prevenirea şi detectarea oricăror riscuri asupra mediului asociate cu transferul şi manipularea substanţelor chimice lichide sunt prevăzute următoarele măsuri, considerate BAT în documentele de referinţă:

Conductele de transfer a substanţelor chimice sunt supraterane, fiind montate pe estacade. Conductele au fost construite din materiale compatibile cu substanţele transferate, fiind etanşe şi inscripţionate corepunzător substanţelor chimice transferate. Prin construcţie, s-a urmărit limitarea numărului de flanşe, utilizându-se preponderent conexiuni sudate. Coroziunea conductelor este prevenită printre altele, prin utilizarea de materiale de construcţii rezistente la acţiunea agresivă a substanţelor transferate şi printr-un program adecvat de întreţinere, care implică inclusiv instruirea personalului responsabil.

Valvele din sistemele de transfer a substanţelor chimice au fost selectate corespunzător. Cu regularitate au loc inspecţii vizuale. Întreţinerea valvelor se realizează după proceduri interne documentate, care implică inclusiv instruirea personalului responsabil.

Pompele sistemelor de transfer a substanţelor chimice au fost selectate corespunzător, în funcţie de procesul în care sunt utilizate şi au fost conectate la conducte, conform recomandărilor furnizorilor. Pompele sunt bine fixate pe postamente. Secţiunile pompelor au fost proiectate pentru evitarea dezechilibrului hidraulic. Întreţinerea pompelor se realizează conform unui program de întreţinere, care implică monitorizarea regulată a pompelor de către personalul responsabil. Personalul de exploatare este instruit cu regularitate.

Descărcarea metanolului în instalaţia de producţie Formox se realizează cu ajutorul unei pompe de alimentare printr-o conductă directă. Vaporii de metanol sunt colectaţi şi reintroduşi în rezervor prin intermediul unui sistem oscilant de recuperare a vaporilor gazoşi, cuplat la o conductă de retur. Ambele conducte sunt prevăzute, la intervale regulate, cu supape de siguranţă care se închid automat, cu acţionare mecanică, în caz de incendiu sau defecţiune.

Operaţiunile de golire/ umplere a rezervoarelor de stocare şi reactoarelor sunt efectuate prin intermediul unor sisteme oscilante de recuperare a vaporilor şi reintroducerea acestora în rezervor.

Se menţionează că toate instalaţiile de transfer, conductele, valvele şi pompele sunt noi.


mediu nr. 11/26.10.2011

38

Cerinţe generale BAT 3.2.3Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinţă caracteristică BAT Răspuns

Responsabilitate Indicaţi persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinţă

Există studii pe termen lung care sunt necesare a fi realizate pentru a stabili emisiile în mediu şi impactul materiilor prime şi materialelor utilizate? Dacă da, faceţi o listă a acestora şi indicaţi în cadrul programului de modernizare data la care acestea vor fi finalizate.

Nu este cazul, instalaţiile sunt noi în întregime, fluxul materiilor prime este optimizat.

-

Listaţi orice înlocuiri preconizate şi indicaţi data la care acestea vor fi finalizate, în cadrul programului de modernizare.

Nu este cazul, instalaţiile sunt noi.

-

Confirmaţi faptul ca veţi menţine un inventar detaliat al materiilor prime utilizate pe amplasament?2

Da, ne conformăm pe deplin. Inventarul materiilor prime se ţine computerizat în sistem SAP, Raportări periodice

Responsabili substanţe chimice; Responsabili substanţe inflamabile.

Confirmaţi faptul că veţi menţine proceduri pentru revizuirea sistematică în concordanţă cu noile progrese referitoare la materiile prime şi utilizarea unora mai adecvate, cu impact mai redus asupra mediului?

Da – în măsura justificării economice şi a celor mai bune tehnici utilizate în domeniu

Director Tehnic

Confirmaţi faptul că aveţi proceduri de asigurare a calităţii pentru controlul materiilor prime? Aceste proceduri includ specificaţii pentru evaluarea oricăror modificări ale impactului asupra mediului cauzate de impurităţile conţinute de materiile prime şi care modifică structura şi nivelul emisiilor.

Da. Sistemul SAP, Raportări periodice

Manager calitate; Responsabil controlul calităţii; Proceduri prestabilite şi departament separat (logistica) privind controlul materiilor prime

3.3 AUDITUL PRIVIND MINIMIZAREA DEŞEURILOR

Cerinţă caracteristică a BAT Răspuns


1. A fost realizat un audit al minimizarii deşeurilor? Indicaţi data şi numărul de înregistrare al documentului. Notă: Referire la H.G. nr. 856/2002.

Pe amplasament se ține evidența deșeurilor și sunt implementate măsuri pentru minimizarea generării deșeurilor (v. Raportul anul de mediu).

Director tehnic; Responsabili protecţia mediului.

2 Pentru întrebările de mai jos: Dacă “Da, ne conformăm pe deplin” – faceţi referinţe la documentaţia care poate fi verificată pe amplasament Dacă “Nu, nu ne conformăm (sau doar în parte)” – indicaţi data la care va fi realizată pe deplin conformarea


mediu nr. 11/26.10.2011

39

Cerinţă caracteristică a BAT Răspuns


2. Listaţi principalele recomandări ale auditului şi termenele de conformare. Anexaţi planul de acţiune cu măsurile necesare pentru corectarea neconformităţilor înregistrate în raportul de audit.

- -

3.Acolo unde un astfel de audit nu a fost realizat, identificaţi principalele oportunităţi de minimizare a deşeurilor şi termenele de realizare.

• Îmbunătăţirea tehnicilor de reducere a deşeurilor prin instruirea şi reponsabilizarea angajaţilor;

• Organizarea unui sistem eficient de colectare selectivă a deşeurilor, prin utilizarea containerelor inscripţionate corespunzător;

• Contactarea firmelor responsabile cu reciclarea;

• Utilizarea ambalajelor refolosibile;

• Selectarea ambalajelor (utilizarea ambalajelor de dimensiuni mari - de ex. saci big-bag de 1000 kg - în locul sacilor de mici dimensiuni pentru depozitarea substanţelor solide).


4. Indicaţi data programată pentru realizarea viitorului audit.

După punerea în funcţiune a fabricii de adezivi.


5.Confirmaţi faptul că veţi realiza un audit privind minimizarea deşeurilor cel puţin o dată la 2 doi ani. Prezentaţi procedura de audit şi rezultatele/recomandările auditului precum şi modul de punere în practică a acestora în termen de 2 luni de la încheierea lui.

Da.



mediu nr. 11/26.10.2011

40

3.4 UTILIZAREA APEI

Consumul de apă 3.4.1

În cadrul fabricii de adezivi se utilizează un volum de apă total de cca. 473.000 m3/an pentru folosinţe potabile, igienico-sanitare şi tehnologice, consumuri repartizate astfel :

- apă pentru folosinţele potabile, igienico-sanitare şi menajere: 927,5 m3/an

- apă pentru folosinţele tehnologice: 472.080 m3/an, din care :

• apă pentru spălarea periodică a filtrelor multi-strat, regenerarea schimbătorilor de ioni şi compensarea refuzului la instalaţiile de tratare a apei pentru uz tehnologic: 76.440 m3/an ;

• apă pentru compensarea pierderilor prin evaporare şi purjare la turnurile de răcire: 361.200 m3/an ;

• apă pentru prepararea agentului termic şi compensarea pierderilor prin purjare la boilerul Formox: 8.400 m3/an ;

• apă pentru prepararea soluţiilor de uree, NaOH, formalină, UFC, adezivi şi răşini: 22.680 m3/an ;

• apă pentru spălarea periodică a recipientelor de producere a răşinilor şi adezivilor şi pentru igienizarea spaţiilor de producţie: 3.360 m3/an.

Tabelul următor sumarizează consumurile maxime anuale de apă şi, acolo unde este relevant, gradul de recirculare.

Sursa de alimentare cu apă

Volum de apă prelevat (m3/an)

Utilizări pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze ale procesului

% apa reintrodusă de la staţia de epurare în proces pentru faza respectivă

Reţeaua de distribuţie a apei potabile EGGER Romania S.R.L.

927,5

927,5 m3/an folosinţe potabile, igienico-sanitare şi menajere

nu este cazul, apele uzate menajere nu se recirculă din considerente sanitare

nu este cazul, apele uzate menajere nu se recirculă din considerente sanitare

Reţeaua de distribuţie a apei tehnologice a EGGER Romania S.R.L.* 472.080

76.440 m3/an sistemul de tratare a apei brute pentru uz tehnologic

nu este cazul, procesul tehnologic impune calitate superioară a apei

nu este cazul, nu se generează efluenţi de proces, deci nu este necesară epurarea

361.200 m3/an compensarea pierderilor prin evaporare şi purjare la turnurile de răcire

nu este cazul, majoritatea consumului de apă se pierde prin evaporare, iar purjele nu se pot recircula din considerente de eficienţă energetică

nu este cazul, nu se generează efluenţi de proces, deci nu este necesară epurarea

8.400 m3/an prepararea agentului termic la boilerul instalaţiei Formox

nu este cazul, aburul produs este utilizat integral în sistemul de răcire, iar purjele nu se pot recircula din considerente de eficienţă energetică

nu se generează efluenţi de proces, deci nu este necesară epurarea

Bazinul de retenţie a apei pluviale de categoria I aferent platformei EGGER,


mediu nr. 11/26.10.2011

41

Sursa de alimentare cu apă

Volum de apă prelevat (m3/an)

Utilizări pe faze ale procesului

% de recircularea apei pe faze ale procesului

% apa reintrodusă de la staţia de epurare în proces pentru faza respectivă

exploatat de EGGER Romania S.R.L.*

22.680 m3/an prepararea soluţiilor de uree, NaOH, formalină, UFC, adezivi şi răşini

nu este cazul, consumul de apă este integral conţinut în produsele finite

nu este cazul, nu se generează efluenţi

3.360 m3/an spălarea periodică a recipientelor de proces la producerea adezivilor şi răşinilor şi igienizarea spaţiilor de producţie

100% (apele de spălare sunt utilizate integral în procesul de producţie)

nu este cazul, recircularea este integrală

* Proporţia utilizării apelor pluviale şi a apelor din reţeaua de ape tehnologice a EGGER Romania S.R.L. este variabilă, în funcţie de calitatea apei la cele două surse de apă.

Compararea cu limitele existente 3.4.2

Sursa valorii limită Valoarea limită Performanţa companiei

- - -

Nu există referinţe BAT specifice pentru apa utilizată în scopuri similare celor prezentate la cap. 3.4.1, iar documentele BREF utilizate pentru evaluare nu prezintă valori indicative pentru consumurile de apă.

O diagramă a circuitelor apei şi a debitelor caracteristice este prezentată anexat şi schema de bilanţ a apei în cadrul instalaţiei.

Bilanţul apelor se găseşte în Raportul de Amplasament (cap. 2.3.3.2), iar planşa alimentării cu apă în Anexa II.4 la Raportul de Amplasament.

Cerinţele BAT pentru utilizarea apei 3.4.3

Pentru identificarea cerinţelor BAT (best available techniques/cele mai bune tehnici disponibile) specifice privind utilizarea apei în cadrul fabricii de adezivi, a fost consultat BREF LVOC (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în Industria Chimică Organică).

Precizăm că BREF LVOC conţine cerinţe aplicabile exclusiv activităţilor de producere a formalinei/concentratului UFC şi nu acoperă activităţile de producere a adezivilor şi răşinilor. Astfel, se consideră că cerinţele BREF LVOC specifice se aplică numai sectorului F din cadrul fabricii de adezivi, sectorul R nefiind considerat activitate IPPC, astfel încât nu există cerinţe specifice pentru acesta (v. cap.5 pentru prezentarea limitelor de aplicabilitate a BREF LVOC pentru sectorul F).

În ceea ce priveşte consumul de apă specific pentru instalaţiile de producţie a formalinei/concentratului UFC, BREF LVOC nu conţine cerinţe specifice şi nici valori ţintă privind consumurile de apă. Totuşi, la capitolul de cerinţe generale din BREF, sunt prezentate cu titlu generic unele cerinţe care se aplică, în funcţie de relevanţa lor, şi activităţilor de producţie a formalinei/UFC.


mediu nr. 11/26.10.2011

42

Singura specificaţie a BREF LVOC referitoare la consumul de apă este prezentată la p. 262 şi 265: „Procesul de producţie a formaldehidei este un proces net consumator de apă. BAT în această privinţă constă în refolosirea apelor uzate pentru absorbţia şi diluţia formaldehidei, dacă aceasta nu afectează negativ calitatea produsului finit„.


Utilizaţi tabelul următor pentru a răspunde altor cerinţe caracteristice BAT, care nu au fost analizate.

Cerinţă caracteristică privind BAT Răspuns

Responsibilitate

Indicaţi persoana sau grupul de persoane responsabil pentru fiecare cerinţă

A fost realizat un studiu privind eficienţa utilizării apei? Indicaţi data şi numărul documentului respectiv.

În documentele de proiectare au fost luate în considerare cerinţele privind minimizarea consumurilor de apă.


Listati principalele recomandări ale acelui studiu şi termenele de realizare Anexaţi planul de acţiune pentru punerea în practică a recomandărilor şi termenele stabilite.

v. tabelul următor (evaluarea conformării cu BAT)


Au fost utilizate tehnici de reducere a consumului de apă? Daca DA, descrieţi succint mai jos principalele rezultate.

v. tabelul următor (evaluarea conformării cu BAT)


Acolo unde un astfel de studiu nu a fost realizat, identificaţi principalele oportunităţi de îmbunătăţire a utilizării eficiente a apei şi data până la care acestea vor fi (sau au fost) realizate.

Nu este cazul, procesul este optimizat din punct de vedere al consumurilor de apă. Nu se evacuează efluenţi de proces.

Indicaţi data până la care va fi realizat următorul studiu

Conform obligaţiilor de raportare stabilite prin autorizaţia integrată de mediu.


Confirmaţi faptul ca veţi realiza un studiu privind utilizarea apei cel putin la fel de frecvent ca şi perioada de revizuire a autorizaţiei IPPC şi că veţi prezenta metodologia utilizată şi rezultatele recomandărilor auditului într-un interval de 2 luni de la încheierea acestuia.

Da Director Tehnic; Responsabili protecţia mediului.


mediu nr. 11/26.10.2011

43

Tabelul următor prezintă sintetic cerinţele BAT generale pentru utilizarea apei aplicabile pentru producerea formalinei / concentratului UFC conform BREF LVOC şi gradul de conformare la nivelul fabricii de adezivi aparţinând EGGER Technologia S.R.L.

Cerinţa conform BREF LVOC

Referinţă BREF

LVOC

(cap.)

Conformare pt. fabrica de adezivi

Modalitatea de conformare fabrica de adezivi

Maximizarea refolosirii apelor uzate ca ape de diluţie pentru pentru soluţia de formalină, dacă aceasta nu afectează negativ calitatea produsului finit, iar atunci când reutilizarea nu este posibilă, epurarea biologică a acestora

6.3 şi 6.5 Nu este cazul

Cerinţa nu se aplică, tehnologia Formox nu generează ape uzate de proces, condensul de la reacţia de oxidare a metanolului fiind utilizat ca mediu de absorbţie pentru formaldehidă şi ca apă de diluţie pentru soluţia de formalină/UFC în coloanele de absorbţie. Nu este necesară epurarea apelor de la reacţia metanolului, întrucât acestea sunt utilizate integral în proces, fiind parte din soluţia de formalină ce urmează fluxul tehnologic.

Realizarea unui studiu privind eficienţa utilizării apei

6.3 şi 6.5 Da Studiul se realizează la intervale de timp indicate în autorizaţia integrată de mediu.

Minimizarea consumului de apă prin tehnici de curăţare şi igienizare, acolo unde este relevant

6.3 şi 6.5 Da

Igienizarea majorităţii spaţiilor de producţie se realizează fără apă, uscat. Singurul sector unde se realizează curăţarea cu apă este cel în care se face fabricaţia răşinilor şi adezivilor, unde spălarea se face cu apă sub presiune, preîncălzită pentru creşterea eficienţei de spălare şi minimizarea consumului de apă, iar apele uzate rezultate sunt refolosite integral în procesul de producţie, ca ape de proces.

Minimizarea consumului de apă prin utilizarea sistemelor de spălare în contracurent

6.3 şi 6.5 Da

Spălarea filtrelor şi echipamentelor aferente sistemului de tratare a apei brute pentru uz tehnologic se realizează în contracurent.

Utilizarea sistemelor de spălare sub presiune cu sprayere, în locul celor utilizând curgere liberă

6.3 şi 6.5 Da Spălarea recipientelor de proces se realizează cu jet sub presiune, pentru minimizarea consumurilor de apă.

Utilizarea sistemelor de răcire în circuit închis

6.3 şi 6.5 Da

Răcirea se realizează în circuit închis, apa de adaos având rolul de a compensa pierderile prin evaporaţie şi purjările de întreţinere la turnurile de răcire, conform indicaţiilor din manualele de operare.

Amplasarea instalaţiilor în interiorul halelor, pentru minimizarea pătrunderii apelor pluviale (acolo unde este compatibilă cu măsurile obligatorii de securitate ocupaţională şi chimică)

6.3 şi 6.5 Da

Majoritatea instalaţiilor de producţie şi a facilităţilor de stocare sunt amplasate în interiorul halelor. Echipamentele şi instalaţiile amplasate la exterior (instalaţia Formox, rezervorul de metanol, rezervoarele de UFC şi adezivi) sunt amplasate la exterior din raţiuni de securitate chimică şi protecţia muncii, sunt echipate cu sisteme şi cuve de


mediu nr. 11/26.10.2011

44

Cerinţa conform BREF LVOC

Referinţă BREF

LVOC

(cap.)

Conformare pt. fabrica de adezivi

Modalitatea de conformare fabrica de adezivi

retenţie pentru colectarea apelor pluviale şi a eventualelor scurgeri, care sunt ulterior utilizate ca ape de proces, nefiind evacuate la canalizare.

Implementarea de instrumente manageriale precum obiective privind consumul de apă şi evidenţierea costurilor aferente în mod distinct în bugetele operaţionale

6.3 şi 6.5 Da

Consumurile de apă sunt evidenţiate distinct şi reprezintă unul din criteriile de performanţă pentru managementul fabricii. Costurile aferente consumurilor de apă sunt evidenţiate în mod clar în bugetul anual al fabricii de adezivi.

Contorizarea consumurilor de apă, pentru identificarea punctelor de consum excesiv

6.3 şi 6.5 Da Consumurile de apă sunt contorizate corespunzător.

Verificarea periodică a reţelelor de alimentare cu apă şi distribuţie internă a apei pentru a detecta eventualele pierderi de apă şi repararea promptă a defecţiunilor

6.3 şi 6.5 Da

Eventualele pierderi de apă sunt detectate prin scăderea presiunii/debitului la alimentarea cu apă a punctelor de consum, defecţiunile fiind reparate prompt, potrivit prevederilor din Regulamentul de Exploatare şi Întreţinere a Folosinţei de Apă.

Maximizarea refolosirii apelor uzate prin identificarea caracteristicilor minimale ale apelor care pot fi utilizate ca ape de proces

6.3 şi 6.5 Parţial

Utilizarea apelor uzate ca ape de proces nu este posibilă datorită condiţiilor foarte exigente privind calitatea apei. Se refolosesc totuşi ca ape de proces apele de spălare a recipientelor la sectorul de răşini şi adezivi şi, ca apă brută, o parte din apele pluviale de categoria I de pe întreaga platformă aparţinând grupului EGGER.

Descrieţi în căsuţele de mai jos poziţia actuală sau propusă cu privire la alte cerinţe caracteristice a BAT menţionate în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justifcarea abaterilor sau utilizarea măsurilor alternative, ca raspuns la întrebările de mai jos.

3.4.3.1 Sistemele de canalizare

Sistemele de canalizare trebuie proiectate astfel încât să evite contaminarea apei de ploaie. Acolo unde este posibil aceasta trebuie reţinută pentru utilizare. Ceea ce nu poate fi utilizat trebuie evacuat separat. Care este practica pe amplasament?

Canalizarea efluenţilor pe amplasamentul fabricii de adezivi se realizează separat, în funcţie de caracterul şi sursa acestora, astfel :

• Apele uzate menajere: sunt colectate utilizând o reţea distinctă cu un colector central din PP, cu DN200 mm, şi o lungime totală de 480 m. Colectorul de ape uzate menajere dirijează aceşti efluenţi în reţeaua de canalizare menajeră a fabricii de PAL aparţinând EGGER Romania S.R.L., unde sunt epurate mecano-biologic în staţia de epurare ape uzate menajere proiectată pentru întreagă platformă industrială EGGER.

• Apele uzate tehnologice: sunt iniţial colectate local, în zona clădirii 41 (utilităţi) într-un


mediu nr. 11/26.10.2011

45

rezervor local de egalizare a debitelor (U-T-07), după care sunt dirijate printr-o conductă de canalizare tehnologică în bazinele de omogenizare finală a apelor de pe întreaga platformă EGGER (pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.), de unde sunt apoi evacuate evacuate la râul Suceava, printr-o conductă sub presiune.

• Apele pluviale: sunt colectate utilizând două sisteme distincte, cu scopul de a maximiza posibilitatea de refolosire a acestora.

- Apele pluviale de categoria I sunt colectate de pe acoperişuri şi suprafeţele exterioare betonate (în general partea de E a amplasamentului), utilizând o reţea de canalizare pluvială pe două tronsoane (conducte PP cu DN<900mm, tuburi din beton cu DN1000-1.400 mm), cu o lungime totală de 1.400 m, şi conduse în bazinul de retenţie pentru ape pluviale curate (categoria I) aferent platformei industriale EGGER şi exploatat de EGGER Romania S.R.L.

- Apele pluviale de categoria II sunt colectate din zona de acces şi trafic a amplasamentului (în general zona de V) utilizând o reţea de tuburi din beton cu DN300-700 mm, cu o lungime totală de 600 m, care le dirijează apoi către bazinul de retenţie pentru ape pluviale de categoria II de pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.

Prin separarea circuitului efluenţilor, se creează condiţiile optime ca efluenţii să nu se afecteze calitativ în mod reciproc, în situaţia unei poluări accidentale. De asemenea, datorită separării canalizării apelor pluviale pe cele două categorii, se poate prelua o cantitate maximă de ape pluviale de categoria I pentru a fi utilizată drept apă brută pentru folosinţe tehnologice.

Reţelele de canalizare sunt realizate etanş astfel încât nu există pericolul contaminării solului şi apelor subterane prin exfiltraţii. Ele sunt realizate îngropat, fiind instalate sub adâncimea minimă de îngheţ, conform prescripţiilor de proiectare. Periodic, se realizează inspecţia tuturor căminelor de control aferente reţelelor de canalizare, şi, în funcţie de nevoi, se poate face inspecţia detaliată a conductelor de canalizare în zonele unde se constată defecţiuni sau colmatări. Informaţii detaliate privind modalitatea de întreţinere şi reparaţii a reţelelor de conducte de canalizare sunt furnizate în Regulamentul de Exploatare a Folosinţei de Apă a fabricii de adezivi.

3.4.3.2 Recircularea apei

Apa trebuie recirculată în cadrul procesului din care rezultă, după epurarea sa prealabilă, dacă este necesar. Acolo unde acest lucru nu este posibil, ea trebuie recirculată în altă parte a procesului care necesită o calitate inferioară a apei; pentru identificarea scopului pentru substituirea cu apă din surse reciclate, trebuie identificate cerinţele de calitate a apei asociate fiecărei utilizări. Fluxurile de apă mai puţin contaminate, de ex. apele de răcire, trebuie păstrate separat acolo unde este necesară reutilizarea apei, posibil după o anumită formă de tratare.

Activitatea de producere a formalinei şi concentratului UFC, ca şi cea de producere a adezivilor şi răşinilor sunt activităţi net consumatoare de apă.

Totuşi, în ceea ce priveşte consumul de apă direct legat de folosinţele de proces, acesta reprezintă sub 5% din consumul total al fabricii de adezivi, apele utilizate în procedeele şi reacţiile chimice fiind integral încorporate în masa produselor intermediare/ finite.

Singura categorie de ape pentru care se pune problema recirculării sunt apele de spălare a recipientelor şi apele pentru igienizarea spaţiului de producţie a adezivilor şi răşinilor, ape care sunt recirculate 100% în procesul de producţie a adezivilor şi răşinilor.

Restul apelor uzate generate nu pot fi recirculate, din considerente de calitate a apei, producţia formalinei/UFC şi a răşinilor şi adezivilor impunând cerinţe foarte restrictive privind calitatea apei.

Datorită restricţiilor privind calitatea apei brute pentru uz tehnologic, s-a prevăzut prin proiect posibilitatea utilizării în acest scop a apei pluviale de categoria I colectată de pe întreaga platformă industrială EGGER. Cantitatea efectivă de apă pluvială care este alimentată din bazinul de retenţie pentru ape pluviale categoria I variază în funcţie de calitatea acesteia şi de fluctuaţia indicatorilor


mediu nr. 11/26.10.2011

46

privind calitatea apei alimentată din sursele subterane ale EGGER Romania S.R.L.

Gradul de recirculare global pe amplasamentul fabricii de adezivi este un indicator variabil în timp, în funcţie de factorii enumeraţi mai sus. El este evidenţiat în studiile periodice privind eficienţa utilizării apei, care sunt elaborate periodic conform cerinţelor din autorizaţia integrată de mediu.

3.4.3.3 Alte tehnici de minimizare

Au fost prezentate anterior. A se vedea cap.3.4.3.

3.4.3.4 Apa utilizată la spălare

Acolo unde apa este folosită pentru curăţire şi spălare, cantitatea utilizată trebuie minimizată prin: - aspirare, frecare sau ştergere mai degrabă decât prin spălare cu furtunul Parţial aplicabil.

- evaluarea scopului reutilizării apei de spălare

Da, apa utilizată la spălare va fi reutilizată. - controale stricte ale tuturor furtunelor şi echipamentelor de spălare

Da, echipamentele de spălare şi reţelele aferente vor fi inspectate periodic, conform Regulamentului de Exploatare a Folosinţei de Apă. Există alte tehnici adecvate pentru instalaţii?

Spaţiile de producţie şi suprafeţele solide din cadrul amplasamentului fabricii de adezivi sunt curăţate în general uscat şi prin aspirare, conform procedurilor interne şi a planurilor de mentenanţă, evitându-se astfel utilizarea apei.

În mod particular, hala utilizată pentru producţia adezivilor şi răşinilor (clădirea 38) este echipată cu un inel interior de apă de spălare, cuplat la un agregat Diesel de încălzire a apei Kaercher. Spălarea recipientelor şi a spaţiului interior al halei se realizează periodic cu un dispozitiv cu racord flexibil la acest inel, apele de spălare rezultate fiind colectate în drenul de pardoseală şi recirculate integral la prepararea adezivilor şi răşinilor.


mediu nr. 11/26.10.2011

47

PRINCIPALELE ACTIVITĂŢI 4

Activităţile care se desfăşura pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt împărţite în cinci sectoare:

• sectorul F, care corespunde instalaţiei Formox, unde se desfăşoară procesul de producţiei al formalinei şi concentratului UFC (concentrat de uree formaldehidică);

• sectorul R, care corespunde zonei de producţie a adezivilor şi răşinilor de impregnare;

• sectorul U, unde se află echipamentele şi instalaţiile destinate principalelor utilităţi, precum şi o serie de instalaţii şi echipamente adiţionale;

• sectorul L , care corespunde domeniului logisticii, destinate depozitării şi manipulării materiilor prime, inclusiv infrastructura aferentă;

• sectorul A, care corespunde zonei unde se află clădirile pentru birouri şi administraţie.

Notă: doar sectorul F intră sub incidenţa prevederilor legislative privind controlul integrat al poluării Instalaţii chimice pentru producerea de substanţe chimice organice de bază, cum ar fi: hidrocarburi ce conţin oxigen, precum alcoli, aldehide, cetone, acizi carboxilici, esteri, acetaţi, eteri, peroxizi, răşini epoxidice (O.U.G. nr. 152/2005, Anexa 1, pct. 4.1, lit. b).

Întregul flux tehnologic al fabricii de adezivi este automatizat, echipamentele şi instalatiile tehnologice fiind conduse cu ajutorul unui sistem computerizat care, pe de o parte, comandă şi controla fiecare proces din instalaţie, iar pe de altă parte documenteză (înregistra) continuu parametrii de proces într-o bază de date centrală. Fiecărui loc de muncă din cadrul fabricii îi corespunde o interfaţă de lucru (la calculator) care, în funcţie de domeniul de activitate, permite accesarea restricţionată a sistemului informatic de conducere a procesului tehnologic, conform cu drepturile de acces prestabilite pentru fiecare angajat cu atribuţii în acest domeniu.

În continuare sunt descrise etapele principale ale procesului tehnologic, care corespund sectoarelor F şi R. Informaţii detaliate despre sectoarele F, R, U, L şi A se găsesc în cap. 2.3.1 din Raportul de Amplasament.

4.1 INVENTARUL PROCESELOR Procesul propriu-zis de producere a adezivilor şi a răşinilor de impregnare constă din două etape principale (v. Anexa II.1 la Raportul de Amplasament):

• Etapa 1: Producerea formalinei (soluţie diluată de formaldehidă) şi a concentratului UFC (concentrat de uree formaldehidică) în instalaţia Formox (prin oxidarea catalitică a metanolului);

• Etapa 2: Prepararea adezivilor (adeziv pe bază de uree – UF, adeziv pe bază de uree melaminică – UFM şi adeziv pe bază de melamină ureică - MUF) şi a răşinilor de impregnare pe bază de uree (UF) şi pe bază de melamină (MF), prin amestecul formalinei şi/sau a substanţei UFC cu diferite materii prime, în funcţie de reţeta de fabricaţie.


mediu nr. 11/26.10.2011

48

Numele procesului

Nr. proces

Descriere Instalaţii Capacitatea

maximă

Etapa 1: Producerea formalinei şi a concentratului UFC

Formox F

Oxidarea catalitică a metanolului în instalaţia Formox, în mediu închis şi etanş. Spălarea gazului de proces cu apă pt. obţinerea formalinei. Spălarea gazului de proces cu soluţie de uree pt. obţinerea UFC

1 rezervor metanol x 5.302 t Instalaţia Formox: 1 vaporizator de metanol cu 2 secţiuni, 1 reactor, 1 generator de abur, 1 coloană a produsului, 1 coloană de spălare, 1 instalaţie de post ardere catalitică (pre-încălzitor de abur, catalizator de platină), 1 generator de abur de rezervă 1 rezervor stocare formalină x 400 m3 2 rezervoare stocare formalină x 100 m3

1 rezervor stocare intermediară UFC x 1.000 m3, 2 rezervoare stocare UFC x 200 m3, 1 reactor preparare soluţie de uree x 50 m3, 1rezervor stocare soluţie de uree x 200 m3

Formalină: 50.000 t/an UFC: 60.000 t/an

Etapa 2: Prepararea adezivilor şi a răşinilor de impregnare

Producerea adezivilor UF, UMF şi MUF

R

Amestecul componentelor după diverse reţete în instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare

1 reactor adezivi x 50 m3 1 reactor răşini x 27 m3 1 reactor folosinţe multiple x 50 m3

Diferite rezervoare / recipiente intermediare pentru stocarea produselor finite, a materiilor prime şi a altor substanţe auxiliate utilizate pe amplasament. Instalaţie pentru epurarea aerului provenit de la reactoare şi rezervoarele de stocare a formalinei şi UFC Condensatori de abur Instalaţii pentru aspirarea şi aerisirea reactoarelor Pompe cu vacuum, pompe de prelevare probe, filtre, echipamente pentru gestiunea aburului condensat

160.000 t/an

Producerea răşinilor de impregnare

40.000 t/an


mediu nr. 11/26.10.2011

49

4.2 DESCRIERILE PROCESELOR În continuare sunt descrise detaliat cele două etape principale din proces. Diagramele fluxului tehnologic se găsesc la începutul fiecărei descrierii.

Sectorul F: Etapa 1 – producerea formalinei şi a concentratului UFC în instalaţia 4.2.1Formox

Intrări (materii prime/utilităţi)

Proces şi produs Rezultate

(produs/deşeuri)

Metanol Amestec aer + metanol Produs intermediar: Formalină, UFC, distilat Formox Emisii în aer: COV, CH2O, NOx, CO, H2O Deşeuri: catalizatori uzaţi, ulei termic uzat. Notă: CH2O - formaldehidă, COV – compuşi organici volatili, NOx – oxizi de azot, CO – monoxid de carbon, H2O - apă

Aer Abur Apă Oxidarea metanolului

Soluţie de uree 40%

Instalaţia Formox (1 vaporizator de metanol cu 2 secţiuni, 1 reactor, 1 generator de abur, 1 coloană a produsului, 1 coloană de spălare, turbosuflante, suflante de recirculare a aerului, sisteme de pompare, 1 generator de abur de rezervă, etc.) 3 rezervoare stocare formalină şi 3 rezervoare stocare UFC 1 rezervor stocare distilat Formox

Formaldehidă

Spălarea imediată cu apă

/soluţie de uree a formaldehidei

Formalină/ UFC/ distilat Formox

Transfer către rezervoarele de stocare

În cadrul acestei prime etape de producţie, rolul principal îl deţine instalaţia Formox. Procedura Formox este un proces tehnologic, care a fost elaborat şi dezvoltat de Firma PERSTORP şi care, de la implementare (finele anilor '50) a fost în permanenţă îmbunătăţit, devenind în prezent o variantă tehnologică utilizată frecvent la nivel mondial, cu părţi componente complet ermetice.

Potrivit documentului de referinţă BREF al Comisiei Europene „IPPC Reference Document on Best Available Techniques in The Large Volume Organic Chemical Industry, February 2003” (BREF LVOC), procedura Formox (oxidarea metanolului pe baza unui catalizator metalic), este clasificată BAT pentru obţinerea formaldehidei (v. cap. 10.5 din documentul BREF LVOC).

Conform procedurii Formox, în mediu închis ermetic şi cu regim de funcţionare continuu al instalaţiei, pe baza oxigenului din aerul ambiental şi a catalizatorului din instalaţie, metanolul este transformat în formaldehidă. Prin diferite procese de spălare a formaldehidei (care au loc tot în cadrul instalaţiei ermetice Formox), din instalaţie rezultă în final, fie formalină, fie concentrat de uree formaldehidică (UFC), în funcţie de necesar şi de modul de programare (instalaţia Formox nu poate produce în acelaşi timp cei doi compuşi). Instalaţia Formox din cadrul fabricii de adezivi din Rădăuţi produce atât formalină cât şi UFC.

Instalaţia Formox este compusă, în principal din următoarele componente (v. Anexa II.1 la Raportul de Amplasament):


mediu nr. 11/26.10.2011

50

• 1 vaporizator de metanol cu două secţiuni (H-3102 şi H-3104), care are rolul de a transforma metanolul din stare lichidă în stare de vapori;

• 1 reactor (R-3106) unde are loc reacţia de oxidare a metanolului;

• 1 generator de abur (H-4102) pentru producerea aburului necesar în proces;

• 1 coloană a produsului (C-5002) unde este produs şi colectat produsul final al instalaţiei Formox: formalina sau UFC;

• 1 coloană de spălare (C-5004) care are rolul de spăla restul de formaldehidă rămas nereacţionat, asigurând, în acelaşi timp, că în atmosferă nu va ajunge formaldehidă.

• 1 circuit de ulei termic, care are rolul de a prelua căldura generată în cadrul procesului de oxidare a metanolului;

• 1 instalaţie de post-combustie catalitică, care are rolul de a capta şi epura gazul rezidual.

Figura următoare prezintă instalaţia Formox, împreună cu elementele componente.

În instalaţia Formox, conform procedurii Formox, aerul ambiental este aspirat prin intermediul unei turbosuflante (F-2110), după care este filtrat şi este adus la o presiune de 0,5 bar cu ajutorul a două suflante (suflante de recirculare a aerului: F-2108 şi F-2109). După comprimare, aerul va fi amestecat


mediu nr. 11/26.10.2011

51

cu metanol (rezultând un amestec de aer şi metanol) în prima secţiune a vaporizatorului de metanol (H-3102), care este construită sub forma unui schimbător de căldură (reprezentat de un ansamblu de elemente tubulare). În această primă secţiune are loc evaporarea unei părţi din metanol. Căldura necesară procesului de evaporare este livrată de două circuite de răcire prin partea superioară a coloanei produsului (C-5002).

Amestecul brut de aer şi metanol este condus în continuare în cea de-a doua secţiune a vaporizatorului de metanol (H-3104), unde are loc evaporarea principalei părţi de amestec aer şi metanol. Şi această a doua secţiune este construită ca un schimbător de căldură, în care, sub acţiunea căldurii gazelor fierbinţi de proces (imediat după ieşirea din reactorul R-3106) cantitatea principală de metanol lichid este evaporată şi transformată într-un amestec de gaz omogen (aer şi vapori de metanol), cu o temperatură de 200°C. În acelaşi timp, în acelaşi schimbător de căldură, pe partea de gaz de proces, amestecul format din formaldehidă şi restul de aer nereacţionat, este răcit foarte repede de la 270°C la 120°C.

După ce trece prin cea de-a doua secţiune a vaporizatorului de metanol (H-3104), amestecul de aer şi vapori de metanol este condus către reactorul instalaţiei Formox (R-3106). Din punct de vedere constructiv, acest reactor are încorporat un schimbător de căldură alcătuit dintr-un ansamblu de elemente tubulare din oţel (17.400) cu o lungime de cca. 1,4 m, ce conţin materialul catalizator. În acest reactor are loc oxidarea metanolului, respectiv formarea formaldehidei, prin reacţiile chimice ce au loc la contactul amestecului de aer şi vapori de metanol cu suprafaţa catalizatorului (oxid de fero-molibden). Reacţia de proces este următoarea:

CH3OH + ½ O2→ CH2O + H2O

Catalizatorul reactorului instalaţiei Formox este schimbat anual, catalizatorul uzat fiind predat producătorului.

După oxidarea metanolului, formaldehida împreună cu restul de gaze rămas, părăseşte reactorul la o temperatură de 270°C. În urma procesului de oxidare a metanolului este degajată o cantitate mare de căldură, care este preluată de către un circuit exterior de ulei termic.

Uleiul termic evaporat în timpul procesului este condensat în generatorul de abur (H-4102) într-un alt schimbător de căldură, iar energia termică astfel recuperată este utilizată pentru producerea de abur (24 bar). Aburul de 24 bar va fi redus la 4 bar în clădirea utilităţilor şi utilizat la funcţionarea instalaţiei Formox, încălzirea reactoarelor şi încălzirea spaţiilor de muncă. Pentru cazurile excepţionale (defecţiuni ale instalaţiei Formox) este prevăzut un generator de abur de rezervă, care va funcţiona cu gaz metan. Acest generator de abur de rezervă va produce abur de max. 10 bar, care va fi redus la 4 bar în clădirea utilităţilor (clădirea 41).

În continuare este descris procesul de formare a formalinei, respectiv UFC. Pentru o mai bună înţelegere, trebuie specificat că, din punct de vedere tehnic trebuie făcută distincţie între „coloana produsului” şi „coloana de spălare”. Coloana produsului are rolul de a produce şi capta produsul final al instalaţiei Formox: formalina sau UFC, spre deosebire de coloana de spălare, care are rolul de a spăla restul de gaz de proces (formaldehida), pentru a asigura că acesta nu ajunge în atmosferă.

4.2.1.1 Producerea formalinei (v. Anexa II.2 la Raportul de Amplasament)

Dacă instalaţia este programată să producă formalină (soluţie cu concentraţie 38-53% şi conţinut de formaldehidă 35-50%), atunci amestecul de gaz de proces este condus de jos în sus, prin coloana produsului (C-5002), în timp ce, prin partea superioară a coloanei produsului este introdusă apă de spălare (soluţie de spălare = apă demineralizată + restul de gaz, soluţie ce rezultă după trecerea prin coloana de spălare) de la coloana de spălare (C-5004). Apa introdusă extrage formaldehida din gazul de proces în zonele de captare, care reprezintă un ansamblu de elemente tubulare. Reacţia de proces este următoarea:

n CH2O + H2O → HO(CH2O)nH

Coloana produsului este alcătuită din mai multe zone de captare, iar ultimele două zone din partea inferioară sunt construite sub forma unui ansamblu de elemente tubulare şi au rolul de asigura o temperatură optimă în interiorul coloanei produsului în timpul procesului de formare a formalinei. În partea superioară a coloanei produsului sunt integrate mai multe ventile, care au rolul de a aspira restul


mediu nr. 11/26.10.2011

52

de gaz de proces (compuşi organici volatili, în special formaldehidă). După aspirare, gazul este condus către instalaţia catalitică de post-combustie, care asigură purificarea acestuia.

După formare, formalina este colectată în zonele de captare ale coloanei produsului, situate la baza acesteia, după care este condusă către rezervoarele de stocare L-T-06, L-T-07 şi L-T-08 (cu un volum total de 600 m3) situate în clădirea 34 (v. Anexele III.1 şi III.2).

Restul de gaz de proces ese transferat în coloana de spălare (C-5004), unde prin partea superioară a coloanei este pompat distilatul Formox într-o primă etapă de spălare, iar dacă acesta nu captează prin spălare tot restul de gaze, va fi introdusă, într-o a doua etapă de spălare, apă demineralizată. Ca şi în cazul coloanei produsului, coloana de spălare este prevăzută în partea inferioară cu un ansamblu de elemente tubulare, care permite captarea căldurii degajate în timpul procesului prin intermediul unui schimbător de căldură. Astfel, pe de o parte, se garantează o exploatare optimă a instalaţiei, iar pe de altă parte se asigură reducerea conţinutului de vapori din gazul rezidual rezultat în urma procesului.

4.2.1.2 Producerea concentratului UFC (v. Anexa II.3 la Raportul de Amplasament)

Dacă instalaţia Formox este programată să producă concentrat de uree-formaldehidică (UFC - soluţie cu concentraţie 80% şi conţinut de formaldehidă 55-59%), procesul se desfăşoară asemănător celui de producere a formalinei, diferenţa principală fiind faptul că în coloana produsului (C-5002) este introdusă soluţie de uree de concentraţie 40% în loc de apă. După reacţia soluţiei de uree cu formaldehida, produsul final al instalaţiei Formox (UFC) este colectat la baza coloanei produsului, după care este pompat în rezervorul de stocare L-T-02 cu un volum de 1.000 m3, situat în construcţia 31. Din acest rezervor, concentratul UFC este pompat ulterior în alte 2 rezervoare de stocare: L-T-03 şi L-T-04, a câte 200 m3.

În cazul producerii UFC, restul de aer nereacţionat (aer cu conţinut de formaldehidă care nu a reacţionat în etapa de producere UFC) este introdus în coloana de spălare, unde datorită răcirii coloanei, surplusul de apă se va condensa şi va fi colectat sub formă de distilat Formox la baza coloanei de spălare (C-5004). Distilatul Formox reprezintă aşadar o soluţie foarte diluată de formalină (conţinut de formaldehidă <1%). Datorită acestei metode nu vor exista emisii de formaldehidă în aerul ambiental. Distilatul Formox este pompat în rezervorul de stocare propriu L-T-28, cu un volum de 200 m3, situat în clădirea 34, fiind utilizat fie la producerea adezivilor, fie la prepararea soluţiei de uree, necesară producerii concentratului UFC.

Soluţia de uree 40% este produsă în instalaţia de producere adezivilor în reactorul R-R-03, cu un volum de 50 m3, prin amestecul distilatului Formox cu ureea, fiind stocată intermediar în rezervorul L-T-17 cu un volum maxim de 200 m3, după care este dozată în proces. Soluţia de uree reprezintă un mediu de extracţie foarte eficient pentru gazul de proces, în procesul de formare a concentratului UFC.

Ca şi în cazul producerii formalinei, pentru optimizarea procesului, temperatura de proces este ajustată corespunzător în ambele coloane.

Pentru a optimiza capacitatea de extracţie a coloanei produsului, atât în procesul de producere formalinei, cât şi în procesul de producere a concentratului UFC, în coloana produsului este pompată cu ajutorul a trei pompe pneumatice o soluţie de hidroxid de sodiu 12%. Utilizarea hidroxidului de sodiu în cadrul procedurii Formox este o practică obişnuită în industria de producere a adezivilor. Soluţia de hidroxid de sodiu este pompată dintr-un rezervor cu un volum de 25 m3 aflat în clădirea 36 a instalaţiei Formox.

Gazul rezidual rezultat din instalaţia Formox conţine cantităţi reduse de compuşi organici volatili (în special formaldehidă), NOx şi CO. Acesta este aspirat, încălzit în prealabil în pre-încălzitorul de aer (H-5502) şi condus pentru epurare într-o instalaţie de post-ardere catalitică (R-5506). În instalaţia catalitică de post-combustie, resturile de COV sunt arse pe suprafaţa unui catalizator de platină. Energia termică rezultată din procesul de epurare a gazelor este condusă printr-un schimbător de căldură supra-încălzitor de abur (H-5508) şi utilizată pentru supraîncălzirea aburului de 24 bar (abur necesar funcţionării instalaţiei Formox). O parte din energia termică rezultată din instalaţia de post-ardere catalitică este recuperată şi transformată în energie mecanică (cca. 180 kW) pentru funcţionarea turbosuflantei aferente instalaţiei Formox (turbosuflanta aspiră aerul necesar procesului de oxidare a metanolului).


mediu nr. 11/26.10.2011

53

După epurare, aerul epurat este răcit într-un schimbător de căldura la o temperatură de cca. 120°C, după care este evacuat în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie (v. şi cap. 5.1)

Sectorul R: Etapa 2 – prepararea adezivilor şi răşinilor de impregnare 4.2.2

Intrări (materii prime/utilităţi)

Proces şi produs Rezultate

(produs/deşeuri)

Formalină, UFC Amestec componente după reţete proprii

Produse finite: adezivi şi răşini de impregnare: Adeziv ureo-formaldehidic (UF), Adeziv melamină-ureeo-formaldehidic (MUF), Adeziv ureo-melamino-formaldehidic (UMF) Răşini ureo-formaldehidice (UF), Răşini melamino-formaldehidice (MF) Emisii în aer: CH2O Deşeuri: Resturi de adezivi Notă: CH2O - formaldehidă

Uree , melamină Substanţe bazice şi

alcaline

Apă, distilat Formox Adezivi / răşini de impregnare

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare: 3 reactoare, recipiente intermediare, condensatori de abur, instalaţie de epurare a gazelor provenite de la reactoare şi rezervoarele de formalină şi UFC, instalaţii pt. aspirarea şi aerisirea reactoarelor, pompe cu vacuum, pompe de prelevare de probe, schimbătoare de căldură, filtre pt. îndepărtarea impurităţilor, echipamente pentru gestiunea aburului condensat, rezervoare de stocare produse finite

Transport către

rezervoarele de stocare

Prepararea adezivilor are loc într-o instalaţie proprie, amplasată în clădirea 38, situată în zona central-sudică a amplasamentului şi va consta din următoarele elemente componente principale:

• 1 reactor pentru producerea adezivului, cu un volum de 50 m3 (R-R-02);

• 1 reactor cu folosinţe multiple (pentru producerea adezivului, a diferitelor răşini sau a soluţiei de uree) cu un volum de 50 m3 (R-R-03);

• 1 reactor pentru producerea răşinilor cu un volum de 27 m3 (R-R-04).

Reactoarele sunt connectate la o serie de utilaje şi echipamente: recipiente intermediare, condensatori de abur, instalaţii pentru aspirarea şi aerisirea reactoarelor, pompe cu vacuum (pentru răcirea rapidă a conţinutului din reactor), pompe de prelevare de probe (pentru controlul producţiei), schimbătoare de căldură (pentru răcirea produsului), filtre pentru îndepărtarea impurităţilor din materiile prime, echipamente pentru gestiunea aburului condensat (recipient de colectare şi pompe).

Aerul exhaustat de la reactoare conţine în cantităţi reduse formaldehidă şi este condus către o instalaţie de epurare prevăzută cu scruber umed (soluţie de uree) şi separator Demister (v. cap. 5.1).


mediu nr. 11/26.10.2011

54

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor este automatizată, fiind conectată la un calculator care, pe de o parte, comandă şi controlează fiecare proces din instalaţie, iar pe de altă parte documentează (înregistrează) continuu parametrii de proces într-o bază de date centrală.

În cadrul tuturor instalaţiilor, paşii de proces sunt stabiliţi prin intermediul unor programe de calculator. Acest fapt va fi valabil în special pentru reţetele necesare producţiei, care sunt administrate şi puse la dispoziţie de pe un „server pentru dozare” propriu. Aceasta înseamnă că după prepararea şi aprobarea reţetei de către departamentul de planificare a producţiei, operatorul reţetei este condus automat prin etapele de fabricaţie a reţetei, astfel încât erorile umane sunt excluse. În plus, etapele critice din cadrul procesului sunt conectate la sisteme de avertizare sonore şi vizuale, în timp ce procesele tehnologice cu potenţial de periculozitate sunt securizate suplimentar printr-un software special, fiind în acelaşi timp cuplate la o reţea internă de fire şi cabluri.

Suplimentar, parametrii importanţi din proces sunt monitorizaţi continuu în camerele de control (volumul, presiunea, nivelul de umplere şi temperatura din rezervoare).

4.2.2.1 Prepararea adezivilor

În instalaţia de producere a adezivilor se produc trei tipuri de adezivi: adeziv pe bază de uree (UF), adeziv pe bază de uree melaminică (UMF) şi adeziv pe bază de melamină ureică (MUF). Aceştia sunt stocaţi temporar în cinci rezervoare a câte 200 m³ fiecare (L-T-20, L-T-21, L-T-22, L-T-23 şi L-T-24), până la transferul lor către consumatori (instalaţia de producere a plăcilor de PAL, respectiv a plăcilor de tip OSB, ori alţi consumatori externi).

Pentru prepararea adezivului se utilizează reţete diferite, procesul fiind controlat automat. Astfel, fiecare reactor este programat prin intermediul unui software de calculator să execute automatizat o anumită reţetă de producere, respectiv să pompeze anumite tipuri de substanţe şi o anumită cantitate a acestora în reactor. Adezivii sunt produşi în reactorul R-R-02 sau R-R-03. În continuare este descrisă producerea celor trei tipuri de adezivi după reţete tipice (standard).

În principiu, pentru producerea adezivului pe bază de uree (UF), într-o primă fază se introduc în reactor apă la 20-40°C (amestec de apă de spălare, apă de proces parţial demineralizată şi distilat Formox) şi concentrat UFC. După pornirea mecanismului de amestecare şi calibrarea valorii pH-ului prin adăugarea de hidroxid de sodiu se alimenteză cu prima doză de uree. Aceasta este introdusă direct în reactor din recipientul intermediar de uree (40 m³) corespunzător. În acelaşi timp, conţinutul reactorului este încălzit la 95°C cu ajutorul aburului fierbinte la o presiune de 4 bari şi menţinut la acest nivel de temperatură pentru o anumită perioadă de timp. După o nouă calibrare a pH-ului prin adăugarea de sulfat de amoniu, se induce faza de condensare a adezivului. Prin măsurarea vâscozităţii adezivului se controlează procesul de condensare, care, la atingerea unei anumite valori este oprită prin dozarea de hidroxid de sodiu şi prin activarea sistemului de răcire al reactorului. Adăugarea de hidroxid de sodiu, urmată de o ultimă doză de uree conduce la finalizarea reacţiei. După răcirea conţinutului din reactor la 20-30°C şi controlul de calitate din partea laboratorului, produsul sub formă de adeziv alb este pompat într-un rezervor de depozitare.

În situaţii excepţionale poate fi folosită formalină în loc de UFC. În aceste caz, faţă de reţeta cu UFC, se vor schimba numai cantităţile de uree. Adiţional, după ultima adăugare de uree, cu ajutorului unei pompe pentru vacuum în reactor se va crea o presiune de 0,2 bari, iar apa în exces este distilată la o temperatură de 60°C. Acest distilat va fi pompat apoi în rezervorul L-T-28 al distilatului Formox.

Producerea adezivului pe bază de uree melaminică (UMF) se desfăşoară în principiu asemănător cu cea a adezivului UF. Diferenţa constă în adăugarea în cadrul primei faze de producţie, în funcţie de reţeta folosită, pe lângă uree, a până la 12% melamină. Aceasta este, la fel ca şi ureea, introdusă în reactorul corespunzător dintr-un recipient intermediar (25 m³) situat deasupra reactorului respectiv, cu ajutorul unui distribuitor mecanic.

Adezivul pe bază de melamină ureică (MUF) se produce în mod similar adezivului UF. Diferenţa constă în adăugarea în cadrul primei faze de producţie, în funcţie de reţeta folosită, pe lângă uree, a până la 25% melamină. Adăugarea melaminei se efectuează la fel ca în cazul producerii adezivului UMF descris anterior.


mediu nr. 11/26.10.2011

55

4.2.2.2 Prepararea răşinilor de impregnare

Răşinile pe bază de uree (UF) sunt produse în reactorul R-R-04, în aceeaşi succesiune ca şi adezivii pe bază de uree, dar totdeauna folosind formalină şi numai apă parţial demineralizată din rezervorul U-T-02 (100 m³) şi uree. Spre deosebire de reţetele adezivilor pe bază de uree, la răşinile de impregnare pe bază de uree se foloseşte o cantitate mult mai mică de uree. De asemenea, spre deosebire de adezivii pe bază de formalină nu mai este necesară etapa de distilare descrisă anterior. Drept urmare, răşinile pe bază de uree prezintă un conţinut mai mare de apă şi rămân incolore şi transparente. După verificarea calităţii, răşina UF este pompată într-unul din rezervoarele de depozitare prevăzut în acest scop (L-T-10 sau L-T-11).

Răşinile pe bază de melamină (MF) sunt produse exclusiv în reactorul R-R-04, folosind formalină şi apă demineralizată din rezervorul U-T-02 (100 m³). Formalina şi apa sunt încălzite la 40°C, după care sunt adăugaţi pe rând aditivii solizi şi lichizi. Urmează stabilizarea pH-ului cu soluţie de hidroxid de sodiu, după care dozarea melaminei printr-un recipient de 17 m³ situat deasupra reactorului. Amestecul de substanţe din reactor este încălzit la 90°C, timp în care melamina se va dizolvă, după care începe reacţia de condensare. Faza de condensare este continuată până când conţinutul reactorului atinge proporţia de apă prescrisă, după care conţinutul va fi răcit rapid la 20-30°C. După verificarea calităţii, răşina pe bază de melamină va fi pompată într-unul din rezervoarele de depozitare prevăzut în acest scop (L-T-10 sau L-T-11).

Prepararea soluţiei de uree 40%

Reactorul R-R-03 este folosit şi pentru producerea soluţiei de uree 40%, necesară producţiei de UFC în instalaţia Formox (v. cap. 4.2.1.2). Şi această procedură se desfăşoară conform unei reţete specifice. În reactorul R-R-03 se introduce distilatul Formox, respectiv apă, amestecul fiind încălzit la 60°C şi apoi amestecată într-o cantitate de uree prescrisă în reţetă, uree care este introdusă din recipientul intermediar amplasat la partea superioară a reactorului. După dizolvarea completă a ureei, se calibrează un pH neutru, iar soluţia limpede obţinută este pompată în rezervorul L-T-17 (200 m³) aflat în clădirea alăturată (34).

În sectorul R există două sisteme de exhaustare performante: unul pentru aerul evacuat din reactoarele de proces şi unul pentru aerul provenit de la rezervoarele de stocare a formalinei şi concentratului UFC. Gazele reziduale exhaustate conţin în principal formaldehidă, care este spălată într-o instalaţie de epurare prevăzută cu 2 scrubere (câte unul pentru fircare flux de gaze) prin care este pompată în contracurent soluţie de uree.

4.3 INVENTARUL PROCESELOR

Numele procesului Numele produsului

Utilizarea prodului

Cantitatea de produs (volum/lungime)

Etapa 1 – Producerea formalinei şi a concentratului UFC Oxidarea metanolului şi producerea formalinei prin absorbţia formaldehidei în apă

Formalină Producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare

50.000 t/an

Oxidarea metanolului şi producerea concentratului UFC prin absorbţia formaldehidei în soluţie de uree 40%

UFC Producerea răşinilor de impregnare

60.000 t/an

Producerea distilatului Formox prin spălarea aerului nereacţionat în etapa de producere UFC

Distilatul Formox

Producerea adezivilor sau producerea soluţiei de uree

36.000 t/an


mediu nr. 11/26.10.2011

56

Numele procesului Numele produsului

Utilizarea prodului

Cantitatea de produs (volum/lungime)

Etapa 2 – Prepararea adezivilor şi răşinilor de impregnare Prepararea adezivilor Adezivi UF,

MUF sau UMF Fabricarea plăcilor aglomerate din lemn în cadrul fabricii de PAL (EGGER Romania S.R.L.), respectiv fabricarea plăcilor de tip OSB (EGGER Energia S.R.L.)

160.000 t/an

Prepararea răşinilor de impregnare

Răşini UF sau MF

Impregnarea hârtiei la secţia de impregnare din cadrul fabricii de PAL

40.000 t/an

4.4 INVENTARUL IEŞIRILOR (PRODUSELOR)

Numele procesului

Produsului Utilizare Cantitate (t/an)

Mod de stocare

Sectorul R: Producerea adezivilor

Adeziv MUF (melamino-ureo-formaldehidic)

Fabricarea plăcilor de PAL şi plăcilor de OSB

160.000

Construcţia 31: 5 rezervoare x 200 m3 (L-T-20, L-T-21, L-T-22, L-T-23 şi L-T-24), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Adeziv UMF (ureo-melamino-formaldehidic) Adeziv UF (ureo-formaldehidic)

Sectorul R: Producerea răşinilor de impregnare

Răşini de impregnare MF (melamino-formaldehidice)

Fabricarea hârtiei decorative în instalaţia de impregnare (EGGER Romania)

40.000

Clădirea 34: 2 rezervoare x 50 m3 (L-T-10, L-T-11), în cuvă de retenţie impermeabilă cu sistem de rigole.

Răşini de impregnare UF (ureo-formaldehidice)

Notă: conform prevederilor din fişele cu date tehnice de securitate, adezivii şi răşinile de impregnare nu sunt clasificate ca substanţe periculoase.

4.5 INVENTARUL IEŞIRILOR (DEŞEURILOR)

Numele procesului Numele şi codul deşeului

Ref Impactul deşeului Cantitatea

Instalaţia Formox Catalizator uzat Pt 16 08 02*

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 1 buc/an

Instalaţia de post-combustie catalitică

Catalizator uzat Pt 16 08 01

H.G. nr. 856/2002

Periculos 1 buc/3 ani

Producţie adezivi

Deşeuri de adezivi şi răşini (semisolide) 08 04 09*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 5 t/an

Deşeuri de adezivi şi răşini (uscate) 08 04 10

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 13 t/an


mediu nr. 11/26.10.2011

57

Numele procesului Numele şi codul deşeului

Ref Impactul deşeului Cantitatea

Deșeuri de substanțe periculoase și resturi de substanțe chimice pentru încercări privind calitatea produselor (adezivi și rășini) 16 05 06*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 1 t/an

Întreţinere echipamente şi instalaţii tehnologice

Absorbanţi, materiale filtrante (lavete, filtre de ulei, filtre-saci) 15 02 02*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 0,75 t/an

Ulei uzat 13 02 05*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 1 t/an

Amestec de metale feroase 16 01 17

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 2,25 t/an

Aparatură electrică şi electronică – părţi componente 16 02 14

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 0,01 t/an

Producţie şi activităţi administrative

Tuburi fluorescente 20 01 21*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 0,01 t/an

Deşeuri de imprimante, tonere 08 03 17*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 0,001 t/an

Deşeu menajer rezidual 20 03 01

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 25 t/an

Ambalaje sticlă contaminată 16 05 06*

H.G. nr. 856/2002

Periculos 1,5 t/an

Hârtie şi carton 15 01 01

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 25 t/an

Ambalaje şi recipiente din plastic 15 01 02

H.G. nr. 856/2002

Nepericulos 30 t/an


mediu nr. 11/26.10.2011

58

4.6 DIAGRAMELE ELEMENTELOR PRINCIPALE ALE INSTALAŢIEI

În continuare este prezentată o diagramă simplificată a procesului tehnologic. Diagramele detaliate ale de fluxului tehnologicse găsesc la cap. 4.2.1 şi 4.2.2, cât şi în Anexele III.1, III.2 şi III.3.


mediu nr. 11/26.10.2011

59

4.7SISTEMUL DE EXPLOATARE

Funcţionare în condiţii normale 4.7.1

Procesele tehnologice aferente fabricii de adezivi sunt conectate şi controlate prin intermediul unui calculator de proces SIEMENS şi a unui sistem software de administare (MES Manufacturing Execution System). Comanda componentelor hardware ale instalaţiilor se realizează prin intermediul calculatorului de proces. Toate operaţiunile de deconectare şi blocare a instalaţiilor/părţilor de instalaţie sunt comandate direct şi automat de computerul de proces. Administarea sistemului de alarmare optică şi sonoră, vizualizarea monitoarelor din camera de control, administrarea şi calcularea reţetelor de preparare a adezivilor şi răşinilor, documentarea rapoartelor de tură şi a valorilor parametrilor de proces analizaţi au loc pe baza parametrilor specifici programaţi în MES, care determină acţiunile corespunzătoare în computerul de proces.

În contiunare este prezentat un exemplu în acest sens: Un rezervor cu un volum de stocare teoretic de 200 m³ este dotat cu un dispozitiv de prea-plin la 95% din volumul de umplere posibil şi dispune, în mod suplimentar de un senzor care indică nivelul de umplere. Acest senzor este astfel programat în MES, încât pe lângă nivelu real de umplere poate indica şi alarme maxime. Astfel, în cadrul fabricii de adezivi, pentru fiecare rezervor sunt prevăzute prin MES: o pre-alarmă H (avertizare optică pe ecranul monitoarelor din camera de control) şi o alarmă principală HH (atenţionare vizuală pe ecranul monitoarelor + alarmă acustică + oprirea pompei de umplere corespunzătoare). La declanşarea alarmei privind pre-plinul rezervoarelor se activează în mod direct o serie de acţiuni de blocare în PCS 7, iar în final, clapeta de umplere este închisă. Senzorul de supra-presiune înregistrează presiunea crescândă din sistemul de alimentare, ceea ce conduce la închiderea automată a pompei de alimentare.

Procesul de producţie este monitorizat 24 de ore de personal instruit în acest sens. Suplimentar, în punctele cheie ale producţiei sunt instalate camere video. Monitorizarea principală a fiecărei instalaţii şi parametrilor aferenţi are loc în camera de control. În cazul unei avarii sau depăşiri ale valorilor normale ale parametrilor monitorizaţi, pe monitorul corespunzător fiecărei instalaţii apare o alarmă, care implică parcurgerea uneia sau a mai multor proceduri de corecţie a indicatorilor de proces.

Toate incidentele din sistemul de exploatare a instalaţiilor sunt înregistrate într-un registru electronic şi evaluate periodic.

În tabelul următor sunt prezentate principalele variabile de proces şi parametrii de exploatare cheie care sunt fac parte din sistemul automatizat de comandă, monitoring şi alarmare a procesului. Anexa III cuprinde lista principalilor parametri de proces monitorizaţi în camera de control.

Sistemul de alarmare cuprinde mai multe tipuri de alarme:

- alarmă de tip H (high) - alarmă de tip HH (high high) - alarmă de tip L (low) - alarmă de tip LL (low low)

În cazul depăşirii valorilor prescrise pentru anumiţi parametri specifici procesului tehnologic, se declanşează primul nivel de alarmare (H), nivel la care instalaţia poate funcţiona în continuare în deplină siguranţă, fără riscuri tehnologice şi de mediu. După depăşirea unui nou prag pentru valorile parametrilor de proces, sunt automat activate nivelurile de alarmă HH şi LL, la care instalaţia se opreşte în mod automat.


mediu nr. 11/26.10.2011

60

Parametrul de exploatare

Înregis- trat Da/Nu

Alarmă (N/ L/ R)3

Ce acţiune a procesului rezultă din feedback-ul acestui parametru?

Care este timpul de răspuns? (secunde/ minute/ ore dacă nu este cunoscut cu precizie)

Instalaţia Formox Temperatura suflantei de alimentare cu aer F-2108

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului minim şi maxim → pregătirea lucrărilor de reparaţie de către personalul specializat

Imediat

Temperatura suflantei de alimentare cu aer F-2108

Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării H → Alarmă de tip HH → oprirea automată a instalaţiei Formox

Imediat

Temperatura motorului suflantei de alimentare cu aer F-2108

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → pregătirea lucrărilor de reparaţie de către personalul specializat

Imediat

Temperatura motorului suflantei de alimentare cu aer F-2108


Imediat

Temperatură reactorul Formox

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → decizie Dir. tehnic

Imediat

Temperatură reactorul Formox


Imediat

Temperatură reactorul Formox – partea superioară

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → decizie Dir. Tehnic

Imediat

Temperatură reactorul Formox – partea superioară

Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării H → Alarmă de tip HH → activarea comenzii de stopare alimentare metanol → oprirea automată a instalaţiei Formox

Imediat

Temperatură instalaţia de post-combustie catalitică


Imediat

Temperatură instalaţia de post-combustie catalitică

Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării H → Alarmă de tip HH → activarea comenzii de stopare → decuplarea instalaţiei de post-combustie catalitică

Imediat

3 N=Fără alarmă L=Alarmă la nivel local R=Alarmă dirijată de la distanţă (camera de control)


mediu nr. 11/26.10.2011

61



Alarmă (N/ L/ R)3



Nivelul de umplere circuit ulei termic

Da L/R Alarmă de tip L → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului minim → decizie Dir. Tehnic

Imediat

Nivelul de umplere circuit ulei termic

Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării L → Alarmă de tip LL → decuplarea instalaţiei Formox

Imediat

Presiunea după compresorul F 2110


Imediat

Presiunea după compresorul F 2110

Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării H → Alarmă de tip HH → decuplarea instalaţiei Formox

Imediat

Debit gaze de proces Da L/R Alarmă de tip L → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului minim → decizie Dir. Tehnic

Imediat

Debit gaze de proces Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării L → Alarmă de tip LL → decuplarea alimentării cu metanol → decuplarea instalaţiei Formox

Imediat

Vibraţii F-2108 Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → decizie Dir. Tehnic

Imediat

Vibraţii F-2108 Da L/R Dacă nu se ia nici o măsură, în cazul alarmării H → Alarmă de tip HH → decuplarea suflantei → oprirea instalaţiei Formox

Imediat

Instalaţia de producere a adezivilor Presiune pompă de alimentare, nivel de umplere reactoare, temperatura reactoare, etc

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → deconectarea pompei / oprirea instalaţiei

Imediat

Depozit de adezivi şi UFC Presiune pompa de transfer UFC, nivel de umplere rezervoare, etc

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → deconectarea pompei / oprirea instalaţiei

Alimentare cu melamină Nivel de umplere silozul de melamină

Da L/R Închiderea automată a clapetei de alimentare


mediu nr. 11/26.10.2011

62



Alarmă (N/ L/ R)3



Presiunea conductei pneumatice de transfer melamină

Da L/R Alarmă de tip H → Alarmă pe display-ul monitorului (local şi în camera de control) în cazul depăşirii nivelului maxim → oprirea suflantei de alimentare

Condiţii anormale 4.7.2În continuare sunt prezentate acţiunile în caz de funcţionare anormală (porniri, opriri, întreruperi momentane).

Acţiunile declanşate în cazul în care paramenttrii de proces înregistrează valori anormale, inclusiv în cazul pornirilor şi opririlor sau întreruperilor momentane sunt prezentate în tabelul de mai sus şi în Anexa III.

Întreruperile programate: Se intenţionează operarea fabricii 8.400 h anual, în trei schimburi. O dată pe an, pentru cca. 1 săptămână este programată scoaterea din funcţiune a instalaţiei Formox, în scopul înlocuirii catalizatorului instalaţiei Formox cu unul nou. În această perioadă, producţia de adezivi şi răşini de impregnare va fi fie oprită, fie redusă la minim. În acest caz, va fi necesară activarea generatorului de abur de rezervă pentru alimentarea cu abur. Resursele disponibile de personal operator vor fi folosite pentru efectuarea lucrărilor de întreţinere şi reparaţii, conform planului detaliat de mentenanţă.

De asemenea, pentru alimentarea cu energie electrică în cazul pauzelor scurte de oprire a curentului electric sau în cazurile de avarii la sistemul energetic, va fi pus în funcţiune generatorul de rezervă de 500kVA. Pe baza unei liste de alimentare cu energie electrică în situaţii excepţionale, vor fi alimentate cu energie electrică consumatorii de curent a căror funcţionare este necesară pentru oprirea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor (calculatorul de proces, instalaţiile de epurare a gazelor reziduale, pompele de apă de răcire şi turnurile de răcire, instalaţiile pentru alimentarea cu aer comprimat, instalaţiile de mixare, etc.).

4.8 STUDII PE TERMEN MAI LUNG CONSIDERATE A FI NECESARE

Proiecte curente în derulare Rezumatul planului studiului

Nu este cazul.

Studii propuse

Nu este cazul.


mediu nr. 11/26.10.2011

63

4.9 CERINŢE CARACTERISTICE BAT

Implementarea unui sistem eficient de management al mediului 4.9.1

EGGER Technologia S.R.L. a elaborat o strategie de protecţie a mediului şi îşi asumă angajamentul de a îndeplini obiectivele acesteia.

Funcţionarea corespunzătoare a tuturor instalaţiilor şi echipamentelor şi monitorizarea permanentă a indicatorilor de performanţă pentru protecţia mediului sunt realizate atât prin măsuri tehnice, prin soluţii conceptuale de proiectare, execuţie, operare şi întreţinere, dar şi printr-un sistem de management adecvat.

În acest sens, la nivel de conducere a companiei, problemele de mediu vor fi integrate în procesul de luare a deciziilor, iar planificarea tehnico-financiară va ţine cont de investiţiile necesare pentru protecţia mediului. Pentru controlul respectării obligaţiilor de mediu stipulate de autorităţile competente în actele de reglementare, va fi creată o structură organizatorică aparte, din care va face parte şi o persoană responsabilă cu protecţia mediului.

Detalii privind conformarea sistemului de management al mediului cu elementele BAT aplicabile se găsesc în cap. 1 din prezentul Formular de Solicitare.

Minimizarea impactului produs de accidente şi de avarii printr-un plan de prevenire şi 4.9.2management al situatiilor de urgenţă

Planul este compus din:

Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale

Da, este adoptat un Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale a apelor şi un Plan de Urgenţă Internă (cf.. H.G. nr. 804/2007)

Planul de prevenire şi stingere a incendiilor Da, este adoptat un plan de prevenire şi stingere a incendiilor

Planul de prevenire şi combatere a efectelor fenomenelor meteorologice periculoase şi a accidentelor la construcţiile hidrotehnice

Nu este cazul, amplasamentul nu este expus la riscuri de inundaţii şi fenomene meteorologice periculoase. Nu există construcţii hidrotehnice speciale realizate pe amplasament

Prevede planul : • măsuri corespunzătoare fiecăreia dintre

situaţiile de urgenţă? • responsabilii de punerea în practică a acestor

măsuri sunt instruiţi?

Da. Planurile prevăd măsuri corespunzătoare pentru fiecare situaţie de urgenţă, pe baza experienţei din fabrica similară din Wismar (Germania). Da. Suplimentar au loc instruiri periodice ale personalului operator în fabrica similară din Wismar, precum şi la faţa locului, în Rădăuţi, conform procedurilor şi planurilor de urgenţă menţionate.

Se fac simulări şi exerciţii periodice? Da. Este prevăzut ca simulările să aibă loc o dată pe an.

Cerinţe relevante suplimentare pentru activităţile specifice sunt identificate în continuare 4.9.3

În camera de control personalul calificat al fabricii de adezivi va monitoriza procesele de producţie 24 de ore. Orice avarie la instalaţiile principale va fi semnalizată la faţa locului atât prin alarme vizuale, cât şi sonore. În plus, personalul responsabil din camera de control este anunţat printr-o alarmă care apare pe monitoarele aferente respectivei instalaţii.

Pe parcusul fluxului tehnologic, în punctele sensibile ale instalaţiilor (zonele de descărcare / încărcare materii prime, rezervorul de metanol, zona de descărcare metanol, etc.) sunt montate camere video


mediu nr. 11/26.10.2011

64

care transmit în permanenţă imagini ce sunt vizualizate şi evaluate de personalul responsabil pe un calculator în camera de control.

Suplimentar sunt implementate proceduri de control/ inspecţie a instalaţiilor principale şi a celor aferente, în vederea identificării eventualelor defecţiuni şi a remedierii acestora.

EGGER Technologia S.R.L. are implementate sisteme eficiente de exploatare şi de întreţinere referitoare la toate fazele procesului tehnologic:

• proceduri documentate pentru controlul operaţiunilor care pot avea impact nefavorabil asupra mediului;

• procedură specifică de identificare, revizuire şi prioritizare a elementelor instalaţiei pentru care este adecvat un regim de întreţinere preventiv;

• program de mentenanţă preventivă pentru toate instalaţiile, incluzând inspecţii regulate a elementelor „neproductive” de mare importanţă cum ar fi sistemele de exhaustare şi desprăfuire, instalaţia de post-ardere catalitică aferentă instalaţiei Formox, scruberele aferente instalaţiei de producere a adezivilor, etc.;

• analize documentate „Near Miss“ de către calculatorul de proces (MES), care constau în evaluarea rapoartelor de tură şi a documentaţiei de întreţinere a instalaţiilor.


mediu nr. 11/26.10.2011

65

EMISII ŞI REDUCEREA POLUĂRII 5

Documentele luate în considerare pentru completarea prezentei secţiuni sunt următoarele:

- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în continuare BREF LVOC.

- Reference Document on Best Available Techniques in Common Waste Water and Waste Gas

Treatment / Management Systems in the Chemical Sector, februarie 2003 (Documentul de Referinţă al celor mai bune tehnici aplicate în tratarea apei reziduale şi a gazului rezidual / Sistemele de management în sectorul chimic), denumit în continuare BREF Waste Water Waste Gas;

- Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage, iunie 2006 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile referitoare la emisiile provenite de la depozitare), denumit în continuare BREF Emissions from Storage.

- TA Luft, 2002 (Ghidul Tehnic German pentru protecţia atmosferei). Traducerea în limba română a documentului se poate găsi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţa Mediului: http://www.anpm.ro/files2/twining/5200/09_5223_RO.pdf


5.1 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN AER Anexa II.6 la Raportul de Amplasament prezintă localizarea principalelor surse de emisii provenite de pe amplasamentul fabricii de adezivi.

Emisii şi reducerea poluării 5.1.1

Emisiile în atmosferă rezultate din activităţile tehnologice de pe amplasament sunt epurate prin instalaţii performante de purificare pentru obţinerea unor concentraţii la emisie în conformitate cu valorile orientative stipulate în BREF LVOC şi valorile limită la emisie prevăzute de legislaţia naţională în vigoare.

(1) Surse staţionare Principalele surse staţionare de poluare atmosferică, care emit poluanţi în mod continuu şi controlat, sunt reprezentate de emisii gazoase şi, în cantităţi reduse emisii de pulberi, provenite de la următoarele instalaţii:

• instalaţia Formox (cod sursă: C1-36.1); • instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor (2 sisteme de exhaustare aferente reactoarelor

şi rezervoarelor de formalină şi UFC) (cod sursă: C1-34.1); • silozul de melamină (cod sursă: C1-32.1).

În plan secundar, în cazuri excepţionale, pot apărea emisii provenite de la:

• generatorul de rezervă pentru producerea energiei electrice, care va fi pus în funcţiune doar în caz de avarii la sistemul de alimentare cu energie electrică. Acest generator va funcţiona cu motorină, iar emisiile aferente vor conţine pulberi, CO2, CO, SO2 şi NOx.

• generatorul de rezervă pentru producerea aburului, care va funcţiona doar în cazurile puţin probabile ale unor defecţiuni ale sistemului de producere a aburului necesar funcţionării instalaţiei Formox. Combustibilul utilizat va fi gazul metan, iar emisiile aferente (pulberi, CO2, CO, SO2 şi NOx) vor fi dirijate în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie cu H=20m şi D=500mm.

• utilajul de spălare cu apă caldă sub presiune (Kaercher), care va fi utilizat pentru spălarea periodică a rezervoarelor de stocare şi reactoarelor (maxim 4 ore în 24 de ore) din sectorul R. Încălzirea apei se va realiza prin intermediul unui arzător pe motorină cu schimbător de căldură, iar utilajul va fi amplasat în clădirea 34. Emisiile caracteristice vor conţine pulberi, CO2, CO, SO2 şi NOx şi vor fi evacuate în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie cu


mediu nr. 11/26.10.2011

66

H=15m şi D=100m. Cantitatea de poluanţi emisă va corepunde unui autovehicul care utilizează motorină şi circulă pe amplasament.

Gazul rezidual brut rezultat din instalaţia Formox conţine în principal COV (în special formaldehidă). În secundar, gazul rezidual conţine CO şi NOx. Acest gaz rezidual este introdus pentru epurare în instalaţia catalitică de post-combustie. Se face precizarea că formaldehida rezultată în urma oxidării metanolului este imediat spălată în două etape, cea de-a doua etapă având atât rolul de maximizare a producţiei de formalină, cât şi purificare avansată a gazelor reziduale.

Aerul rezidual provenit de la cele două sisteme de exhaustare aferente reactoarelor instalaţiei de adezivi şi rezervoarelor de stocare a formalinei şi UFC, conţine în principal formaldehidă şi este epurat prin spălare cu soluţie de uree într-o instalaţie prevăzută cu 2 scrubere (câte un scruber pentru fiecare flux de gaz rezidual).

Pentru reţinerea pulberilor rezultate în urma transferului melaminei din staţia de golire a sacilor „big bag” în silozul de melamină, acoperişul silozului este prevăzut cu un filtru automat multicameral.

(2) Surse mobile Sursele mobile de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto din interiorul amplasamentului şi generează în cantităţi nesemnificative emisii specifice traficului rutier.

Toate mijloacele de transport corepsund stadiului actual al tehnicii privind reducerea poluării atmosferice. De asemenea, parcul auto aferent fabricii de adezivi este întreţinut corespunzător. Pentru limitarea circulaţiei rutiere a angajaţilor pe amplasament, conducerea fabricii de adezivi pune la dispoziţie biciclete, fiind amenajate piste şi locuri speciale de parcare.

(3) Emisii fugitive În cantităţi nesemnificative pot apărea emisii fugitive provenite de la operaţiunile de manipulare a substanţelor chimice: încărcare/ descărcare materii prime, transferul produselor finite în rezervoarele de stocare, etc.

În cadrul operaţiunilor de umplere a rezervoarelor de stocare a adezivilor, surplusul de aer din rezervor este evacuat în exteriorul halei prin intermediul unei duze de reglare a presiunii din interiorul rezervorului, situată pe acoperişul rezervorului, la o înălţime de cca. 12,5 m.

Tabelul următor prezintă emisiile atmosferice staţionare principale provenite de pe amplasamentul fabricii de adezivi, iar Anexa II.6 la Raportul de Amplasament prezintă localizarea punctelor principale de emisie.


mediu nr. 11/26.10.2011

67

Emisiile atmosferice staţionare provenite de pe amplasament

Proces Intrări Ieşiri Monitorizare/ reducerea poluării

Punctul de emisie

Instalaţia Formox Oxidarea metanolului şi producerea formalinei şi a concentratului UFC (conform BREF LVOC)

Metanol, Aer Apă Soluţie de uree

COV CH2O H2O CO NOx

Instalaţie de post-combustie catalitică (KAT); Sistem de monitorizare continuă a emisiilor de formaldehidă; Monitorizare continuă a parametrilor de proces, Revizii periodice; Instruirea permanentă a personalului operator; Măsurători la emisie

Coş dispersie cu H=20 m, D=400 mm Cod sursă: C1-36.1

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare – aerul exhaustat de la reactoarele de proces

Formalină UFC Uree Melamină Diverşi aditivi

CH2O

Instalaţie de spălare cu soluţie de uree 40%, prevăzută cu 2 scrubere (L-FSC-03), pentru fiecare flux de gaze reziduale (reactoare şi rezervoarele de formalină şi UFC); Monitorizare continuă a parametrilor de proces, Revizii periodice; Instruirea permanentă a personalului operator; Măsurători la emisie

Coş dispersie cu H=14 m, D=400 mm Cod sursă: C1-34.1

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare - aerul exhaustat de la rezervoarele de formalină şi UFC

Formalină UFC

CH2O

Silozul de melamină Melamină Pulberi de melamină

Sistem multicameral pneumatic cu filtre; Revizii periodice; Instruirea permanentă a personalului operator; Măsurători la emisie

Gură de evacuare H=24m, L=260mm x l=210 mm Cod sursă: C1-32.1

Notă: CH2O – formaldehidă, COV – compuşi organici volatili, H2O – apă, CO – monoxid de carbon, NOx – oxizi de azot, SO2 - dioxid de sulf.


mediu nr. 11/26.10.2011

68

Caracteristicile surselor staţionare de emisie

Codul sursei

Sursa de emisie

Sistem de epurare Înălţimea

coşului (m)

Diametrul coşului (m)

Viteza de emisie (m/s)

Debitul gazelor emise (înainte de

epurare) (Nm³/h)

Debitul gazelor emise (după

epurare) (Nm³/h)

Temperatura gazelor emise

(°C)

Conţinutul de O2 (%)

C1-36.1 Instalaţia Formox

Instalaţie catalitică de post-combustie

(catalizator de platină) 20 0,6 44 20.000 20.000 272 8,0

C1-34.1

Instalaţia de producere a adezivilor şi

răşinilor

Instalaţie de spălare cu 2 scrubere, soluţie de

uree şi Demister 14 0,4 7 5.000 5.000 30 21,0

C1-32.1 Silozul de melamină

Sistem multicameral cu filtre

24 L = 0,26 l = 0,21

6 1.500 1.500 20 21,0

Estimarea concentraţiilor şi factorilor de emisie

Codul sursei

Numele instalaţiei Concentraţii specifice (mg/Nm³) Factorii de emisie (kg/h)

Pulberi Formaldehidă (CH2O)

COV NOx CO Pulberi Formaldehidă (CH2O)

COV NOx CO

C1-36.1 Instalaţia FORMOX - 5 50 10* 20* - 0,1 1,0 0,13 0,26

C1-34.1 Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor

- 20 - - - - 0,1 - - -

C1-32.1 Siloz melamină 20 - - 0,03 - - - -

* valori stipulate în BREF LVOC, care se referă la 3% conţinut de O2. Valorile corespunzătoare procentului de 8% conţinut de O2 sunt 6,6 mg/Nm3 pentru NOx, resp. 13,2 mg/Nm3 pentru CO.


mediu nr. 11/26.10.2011

69

Protecţia muncii şi sănătatea publică 5.1.2

Protecţia muncii Printre obliectivele privind protecţia mediului ale firmei EGGER Technologia S.R.L. se numără şi asigurarea sănătăţii angajaţilor şi siguranţei acestora la locul de muncă. Activităţile de protecţie şi securitate în muncă în cadrul societăţii se vor desfăşura sub incidenţa Legii Securităţii şi Sănătăţii în Muncă nr. 319/2006. Sunt respectate prevederile din actele de reglementare emise de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Suceava.

Procesul tehnologic este unul automat, controlat de un calculator de proces MES, în timp ce în camera de control, personalul instruit operează instalaţiile, monitorizează şi evaluează valorile prestabilite ale parametrilor de proces.

Datorită acestui aspect, implicarea directă a personalului în procesul tehnologic efectiv de producere a adezivilor şi răşinilor este redusă la inspecţiile zilnice ori intervenţiile pentru curăţirea şi revizia instalaţiilor.

Astfel, pentru operarea instalaţiilor aferente fabricii de adezivi sunt programaţi 7 operatori pe tură: 1 operator responsabil de funcţionarea instalaţiei Formox şi 5 operatori responsabili de funcţionarea instalaţiei de adezivi şi răşini (1 şef de tură, 1 operator responsabil pentru fiecare reactor, 1 operator responsabil cu logistica şi 1 operator responsabil cu utilităţile). În vederea operării instalaţiilor, personalul responsabil a urmat un curs de specializare cu o durată de câteva luni la fabrica similară din Wismar. Pregătirea a avut ca scop instuirea personalului, astfel încât fiecare operator să fie capabil să lucreze în toate domeniile fabricii de adezivi. În acest mod, se garantează un grad înalt de flexibilitate şi sinergie din partea personalului fabricii de adezivi.

Echipamentul de protecţie utilizat în exercitarea sarcinilor de muncă este cel corespunzător normelor legale în vigoare: salopetă, bocanci/cizme de protecţie, mănuşi de protecţie, cască, ochelari şi mască protecţie (antipraf, gaze).

În spaţiile în care nivelul zgomotului este ridicat există dispozitive cu antifoane, atât pentru vizitatori, cât şi pentru angajaţi. Nivelul de zgomot cel mai ridicat se înregistează în camera suflantelor aferente instalaţiei Formox (cca 95 dB(A)). Această încăpere nu reprezintă însă un loc de muncă permanent.

Pentru protecţia angajaţilor la locul de muncă, anual sunt planificate măsurători ale nivelului de zgomot şi măsurători ale concentraţiei poluanţilor relevanţi, conform legislaţiei specifice.

Măsurile de protecţie a angajaţilor la locul de muncă cuprind:

• dispozitive de prim – ajutor, • sisteme de admisie a aerului proaspăt în halele de producţie şi clădirea administrativă, • grilaje de siguranţă pentru toate uşile de vizitare şi control, • asigurarea unei temperaturi constante în interiorul halelor de 17ºC, • asigurarea unei iluminări suficiente atât prin intermediul iluminării naturale cât şi prin

dispozitive de iluminare artificială, • amenajarea unui număr suficient de spaţii destinate pauzelor de lucru, precum şi vestiare,

lavoare şi toalete, • căile de evacuare în caz de urgenţă sunt scurte şi direcţionate către ieşirile cele mai

apropiate. Iluminarea căilor de evacuare în caz de urgenţă este asigurată prin corpuri de iluminat.

Pentru monitorizarea stării generale de sănătate a angajaţilor se efectuează:

• controale medicale periodice, conform recomandărilor medicului de medicina muncii; • instructaje periodice de protecţie şi securitate a muncii.

În ceea ce priveşte sănătatea publică, în cadrul procedurii SEA (procedura de avizare d.p.d.v.al protecţiei mediului a Planului Urbanistic de Detaliu pentru fabrica de adezivi), membrii grupurilor de lucru au solicitat întocmirea unui studiu de specialitate. Astfel, în luna iulie 2009 a fost finalizat studiul „Evaluarea riscului şi impactul asupra stării de sănătate a populaţiei ca şi condiţie iniţială


mediu nr. 11/26.10.2011

70

şi în relaţie cu obiectivul investiţie nouă Fabrica de adezivi, aparţinând grupului EGGER, şi amplasată în localitatea Rădăuţi/ Dorneşti/ Satu Mare”. Studiul a fost elaborat de o echipă de 23 de specialişti de la diferite instituţii, printre care CMS (Centrul de Mediu şi Sănătate) Cluj-Napoca, Institutul de Sănătate Publică Timişoara, etc., sub coordonarea unui grup de medici specialişti.

Conlcuziile şi recomandările acestui studiu se regăsesc pe scurt în cap. 2.10.2 din Raportul de Amplasament. Conform concluziilor studiului de sănătate funcţionarea fabricii de adezivi nu va influenţa negativ starea de sănătate a populaţiei

În vederea protejării mediului şi implicit a sănătăţii publice, pe amplasamant vor fi instalate echipamente speciale de depoluare cu scopul minimizării emisiilor (v. cap. 5.1.3).

Echipamente de depoluare 5.1.3

Faza de proces Punctul de emisie

Poluant Echipament de depoluare identificat

Propus sau existent

Instalaţia Formox

C1 – 36.1 CH2O Instalaţie de post-combustie catalitică

Existent – tehnică BAT COV

CO NOx

Sistemul de exhaustare reactoare + sistemul de exhaustare rezervoare de formalină şi UFC

C1-34.1 CH2O Instalaţie prevăzută cu 2 scrubere (spălare cu soluţie de uree 40%): câte unul pentru fiecare flux de gaze reactoare şi rezervoare stocare formalină şi UFC

Existent – tehnică BAT

Silozul de melamină C1-32.1 Pulberi melamină

Instalaţie de desprăfuire cu filtru muti-cameral

Existent – tehnică BAT

Notă: CH2O – formaldehidă, COV – compuşi organici volatili, CO – monoxid de carbon, NOx – oxizi de azot,

Pentru fiecare tip de echipament de depoluare (filtru cu saci, arzătoare cu NOx redus), includeţi varianta corespunzătoare din lista tehnologiilor de reducere a poluării şi completaţi detaliile solicitate.

(1) Instalaţia de post-combustie catalitică aferentă instalaţiei Formox Instalaţia Formox are integrată o instalaţie de post-combustie catalitică, care are rolul de a epura emisiile rezultate în timpul procesului de producţie a formalinei/ UFC. Anterior introducerii gazelor în această instalaţie catalitică de post-combustie, formaldehida este extrasă în două etape, cea de-a doua etapă având atât rolul de maximizare a producţiei de formalină, cât şi purificare avansată a gazelor reziduale.

Instalaţia de post-ardere catalitică este compusă dintr-un reactor cu pat fix (R-5506), în care este încorporat catalizatorul de platină, care are rolul de a oxida complet gazul rezidual, care conţine în principal urme de formaldehidă (CH2O). Înainte de intrarea în camera de ardere gazul rezidual este încălzit în prealabil de la 30°C la cca. 220°C.

Poluanţii conţinuţi în gazul rezidual sunt oxidaţi pe suprafaţa catalizatorului, pe baza unei reacţii chimice exoterme. După răcire, gazul epurat este emanat în atmosferă prin intermediul unui coş de dispersie (C1-36.1) cu o înălţime de 20 m şi un diametru de 600 mm. Înălţimea coşului de evacuare al instalaţiei de post-combustie catalitică a fost determinată ţinând cont de condiţiile meteorologice specifice zonei şi de amplasament. În funcţie de gradul de uzură, catalizatorul este schimbat la 3-4 ani. Catalizatorul uzat este predat producătorului în scopul recuperării materialelor preţioase.

Din datele furnizate de producător, gradul de eficienţă al instalaţiei catalitice de post-combustie se va situa între 97 – 99,5 %.

Oxidarea catalitică a gazelor rezultate este menţionată tehnică BAT, atât de BREF LVOC, cât şi de BREF Waste Water Waste Gas.

Documentul BREF LVOC prevede în cap. 10.5 faptul că oxidarea catalitică a metanolului pentru producerea intermediară a formaldehidei este tehnică BAT. În ceea ce priveşte epurarea gazelor


mediu nr. 11/26.10.2011

71

reziduale, cap. 10.5.3 indică a fi BAT conectarea sistemului de absorbţie a gazelor la un sistem de condensare sau tratare a gazelor reziduale, enumerând în ultimul caz, printre altele şi procesul de oxidare catalitică a gazelor reziduale. În acest caz, conform prevederilor din BREF LVOC, formaldehida poate să atingă o valoare de emisie < 5 mg/Nm3 (valoare medie zilnică).

În acest coş sunt amenajate două puncte de prelevare a probelor: unul pentru măsurarea continuă a concentraţiilor de formaldehidă cu ajutorul instalaţiei CEMS (Continous Emission Monitoring System) şi unul pentru măsurători discontinue. Descrierea sistemului de măsurare continuă a concentraţiilor de formaldehidă se regăseşte la cap. 13.1 şi Anexa V. CEMS este conectat la calculatorul de proces (MES) şi la un panou electronic amplasat la intrarea pe amplasamentul platformei industriale EGGER. Pentru cazurile de avarii la sistemul de măsurare continuu, pe amplasament este implementată o procedură de măsurare la umed a concentraţiilor de formaldehidă (v. Anexa V).

(2) Sistemul de epurare a gazelor provenite de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor Emisiile captate din reactoarele şi rezervoarele de formalină şi UFC aferente instalaţiei de producere a adezivilor şi răşinilor (în special formaldehidă) sunt trecute printr-o instalaţie de epurare (L-FSC-03) prevăzută cu 2 scrubere, prin care circulă în circuit închis soluţie de uree 40% pentru spălarea gazelor.

Scruberele au la bază un rezervor comun de 14 m3, de unde soluţia de uree 40% va fi pompată în contra curent în coloanele de spălare. De asemenea, fiecare scruber este prevăzut la capătul superior cu un separator de picături (Demister), care separă aerul de părţile de lichid şi aerosoli.

Pentru creşterea eficienţei procesului de epurare a gazelor, în scruber introduce cu regularitate o cantitate proaspătă de soluţie de uree (cca. 1 m3). Soluţia de spălare uzată este utilizată mai departe în instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor.

După epurare, curenţii de aer sunt captaţi într-o conductă comună (DN 500) şi evacuaţi în atmosferă printr-un coş comun (C1-34.1) cu înălţimea de 14 m şi diametrul de 400 mm. În acest coş este prevăzut din construcţie un loc pentru montarea unui dispozitiv de prelevare de aer rezidual, în vederea monitorizării.

Gradul de eficienţă al instalaţiei de epurare este de 90%.

Utilizarea scruberelor umede pentru epurarea aerului cu conţinut de COV (formaldehidă) este menţionată tehnică BAT de documentul BREF Waste Water Waste Gas.

(3) Instalaţia de filtrare aferentă silozului de melamină Sacii de 1.000 kg (Big Bag) de melamină sunt goliţi în cadrul staţiei de golire din depozitul de substanţe chimice, după care melamina este transferată pneumatic către silozul de melamină. Pentru reţinerea pulberilor de melamină, acoperişul silozului este prevăzut cu o instalaţie de filtrare cu filtru automat multi-cameral. Filtrul este astfel programat, ca după o anumită perioadă de timp, pe baza aerului pneumatic, să elibereze în mod automat cantitatea de pulberi reţinută în interiorul filtrului, recăpătându-şi randamentul total. După epurare, aerul este emanat în atmosferă printr-o gură de aerisire, C1-32.1.

Gradul de eficienţă al instalaţiei de epurare este de 99%.

Utilizarea filtrelor multi-camerale pentru reţinerea pulberilor este menţionată drept tehnică BAT în documentul BREF Waste Water Waste Gas.

Studii 5.1.4

Există studii care necesită a fi efectuate pentru a stabili cea mai adecvată metodă de încadrare în limitele de emisie stabilite în cap. 13 al acestui Formular de Solicitare? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul. Încă din faza de proiectare au fost luate în considerare cele mai bune tehnici disponibile pentru respectarea valorilor prevăzute în BREF LVOC şi legislaţia

-


mediu nr. 11/26.10.2011

72

naţională.

COV 5.1.5Acolo unde există emisii de COV, identificaţi principalii constituenţi chimici ai emisiilor şi evaluaţi ce se întâmplă cu aceste substanţe chimice în mediu. Clasificarea bazată pe TA Luft este furnizată în Îndrumarul „Determinarea Valorilor Limită de Emisie pe baza BAT.

Componentă Punct de evacuare Destinaţie Masa/ unitate de timp

mg/m3

COV din Clasa I Formaldehidă (CH2O)

Instalaţia Formox Instalaţia de post-combustie catalitică

0,1 kg/h 5

Formaldehidă (CH2O)

Instalaţia de producere adezivi şi răşini

Instalaţie cu 2 scrubere

0,1 kg/h 20

Total COV din Clasa I

0,2 kg/h

COV din Clasa II - - - - - Total COV din Clasa II

- - - -

COV din Clasa III - - - - - TOTAL COV clasa III

- - - -

Alte COV - - - - - Total alte COV - - - -

Studii privind efectul (impactul) emisiilor de COV 5.1.6

Există studii pe termen mai lung care necesită a fi efectuate pentru a stabili ce se întâmplă în mediu şi care este impactul materialelor utilizate? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul.

Eliminarea penei de abur 5.1.7

Pe amplasamentul fabricii de adezivi nu există emisii majore vizibile, singurele pene de abur vizibile provenind de la turnurile de răcire (în special în periodele cu temperaturi atmosferice scăzute). De asemenea, în cazuri excepţionale, local pot apărea emisii vizibile de abur de la operaţiunile de deschidere a ventilelor de suprapresiune de la sistemul de alimentare cu abur.

5.2 MINIMIZAREA EMISIILOR FUGITIVE ÎN AER

Emisiile fugitive provenite de pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt foarte restrânse (spaţial şi cantitativ) şi pot proveni în special de la operaţiunile de manevrare a materiilor solide (uree şi melamină), ori de la operaţiunile de transfer a materiilor lichide dintr-un recipient în altul (transferul


mediu nr. 11/26.10.2011

73

adezivilor şi răşinilor de impregnare în rezervoarele de depozitare, etc.).

Pentru minimizarea emisiilor fugitive, părţile relevante de instalaţii (rezervoare şi containere) sunt prevăzute cu sisteme oscilante de exhaustare în timpul operaţiunilor de golire/ umplere, respectiv conexiuni la sisteme performante de exhaustare.

Sursa Poluanţi

Masa/ unitatea de timp unde este cunoscută

% estimat din evacuările totale ale poluantului respectiv din instalaţie

Rezervoare deschise (de ex. staţia de epurare a apelor uzate, instalaţia de tratare / acoperire a suprafeţelor)

Nu este cazul. - -

Zone de depozitare (de ex. containere, haldă, lagune, etc.)

Nu este cazul. - -

Încărcarea şi descărcarea containerelor de transport

Cantităţi nesemnificative de pulberi rezultate de la descărcarea ureei şi melaminei (sisteme pneumatice, etanşe).

- -

Cantităţi nesemnificative de formaldehidă în urma încărcării adezivilor şi răşinilor în camioane (sistem oscilant de captare a vaporilor şi introducerea acestora în rezervoare).

- -

Transferarea materialelor dintr-un recipient în altul (de ex. reactoare, silozuri, cisterne)

Cantităţi nesemnificative de formaldehidă provenită de la operaţiunea de umplere a rezervoarelor de adezivi şi răşini.

- -

Sisteme de transport, de ex. benzi transportoare

Cantităţi nesemnificative de pulberi rezultate de la sistemul de transport al ureei.

- -

Sisteme de conducte şi canale (de ex. pompe, valve, flanşe, bazine de decantare, drenuri, guri de vizitare etc.)

Cantităţi nesemnificative de emisii fugitive. Sistemele de conducte sunt etanşe.

- -

Deficienţe de etanşare/etanşare slabă Nu este cazul. - -

Posibilitatea de by-pass-are a echipamentului de depoluare (în aer sau în apă)

Posibilitatea ca emisiile să evite echipamentul de depoluare a aerului sau a staţiei de epurare a apelor

Nu este posibil. Alarmă în camera de control pe monitorul calculatorului.

- -

Pierderi accidentale ale conţinutului instalaţiilor sau echipamentelor în caz de avarie

Nu este posibil. Rezervoarele sunt noi şi prevăzute cu senzori pentru detectarea eventualelor scurgeri, ceea ce minimizează

- -


mediu nr. 11/26.10.2011

74

Sursa Poluanţi

Masa/ unitatea de timp unde este cunoscută


situaţiile accidentale.

Alte surse de emisii Nu este cazul. - -

Informaţii suplimentare Pentru conformarea cu cerinţele BAT din BREF-urile mai sus amintite şi în vederea minimizării emisiilor fugitive, operaţiunile de manipulare a materiilor prime, unde pot apărea emisii fugitive (transportul ureei şi melaminei, golirea rezervoarelor de stocare adezivi şi răşini, umplerea rezervorului de metanol, etc.) sunt efectuate controlat. Astfel, există sisteme pneumatice, închise şi etanşe pentru transferul ureei şi melaminei, sisteme de recuperare a vaporilor de metanol în cazul transferului către rezervor, etc. De asemenea, la nivel de companie este implementat un program de control şi mentenanţă a instalaţiilor, inclusiv a racordurilor şi conductelor.

Pentru protecţia personalului se va asigura ventilaţia suficientă a spaţiilor de lucru şi va fi monitorizat nivelul concentraţiilor de emisii fugitive prin efectuarea regulată de măsurători de poluanţi în atmosfera de lucru.

Studii 5.2.1

Sunt necesare studii suplimentare pentru stabilirea celei mai adecvate metode de reducere a emisiilor fugitive? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate pe durata acoperită de programul pentru conformare.

Studiu Data

Nu este cazul. -

Pulberi şi fum 5.2.2Descrieţi în următoarele căsuţe poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT descrise în îndrumarul pentru sectorul industrial respectiv. Demonstraţi că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor sau a utilizării măsurilor alternative. Următoarele tehnici generale ar trebui folosite acolo unde este cazul, de exemplu:

- Conţinutul de praf de la polizare. Posibilitatea de recirculare a prafului trebuie analizată;

Nu este cazul.

- Acoperirea rezervoarelor şi vagoneţilor;

Melamină este livrată în saci de tip „big-bag” sau în camioane de tip cisternă-siloz, iar ureea este achiziţionată în vagoane de marfă. Pentru a corespunde cerinţelor de calitate, ambele materii prime sunt tranportate/ transferate în mijloace/ sisteme de transport rezistente la intemperii: acoperite şi impermeabile.

- Evitarea depozitării exterioare sau neacoperite; Nu este cazul.

- Acolo unde depozitarea exterioară este inevitabilă, utilizaţi stropirea cu apă, materiale de fixare, tehnici de management al depozitării, paravânturi etc.;

Nu este cazul.


mediu nr. 11/26.10.2011

75

- Curăţarea roţilor autovehiculelor şi curăţarea drumurilor (evită transferul poluării în apă şi împrăştierea de catre vânt);

Roţile autovehiculelor şi drumurile din interiorul amplasamentului sunt curăţate în permanenţă.

- Benzi transportoare închise, transport pneumatic (constatând necesităţile energetice mai mari), minimizarea pierderilor;

Pentru transferul materiilor prime principale solide (melamina şi ureea) au fost construite sisteme închise, pneumatice de transport şi depozitare. Astfel este minimizat impactul asupra mediului cauzat de eventualele emisii de pulberi. Costurile energetice necesare pentru întreţinerea acestor sisiteme sunt mai ridicate comparativ cu benzile de transport obişnuite.

- Curăţenie sistematică;

Toate instalaţiile în care sunt manevrate materiile solide (siloz, recipiente de stocare, etc.) sunt prevăzute cu filtre automate care vor fi supuse curăţeniei conform unui plan intern de curăţenie. Recipientele de stocare sunt curăţate cu regularitate. O dată la 6 săptămâni, reactoarele aferente instalaţiei de adezivi sunt curăţate în interior cu ajutorul unui utilaj de curăţire cu apă sub înaltă presiune (Kaercher). Apa rezultată din procesul de spălare (cca. 50 m³) este recirculată şi utilizată în instalaţia de producere a adezivilor, iar materiile solide decantate sunt eliminate prin intermediul firmelor autorizate.

- Captarea adecvată a gazelor rezultate din proces;

Gazele rezultate de la instalaţia Formox: în instalaţia Formox, în mediu închis şi ermetic este produsă formaldehidă, prin oxidarea catalitică a metanolului. Gazul rezidual din proces este compus în principal din COV (formaldehidă), NOx şi CO. Cantităţile reduse de compuşi organici volatili sunt captate şi oxidate catalitic într-o instalaţie integrată performantă, fiind exclusă apariţia emisiilor fugitive (tehnică BAT).

Gazele rezultatele din instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor: sursele principale de emisie sunt reprezentate, pe de o parte, de reactoarele de proces (în timpul operaţiunilor de încărcare cu materii prime din reactoare va fi exhaustat gaz cu urme de formaldehidă) şi, pe de altă parte de rezervoarele de formalină şi UFC (ca şi în cazul reactoarelor, în timpul operaţiunilor de umplere, este exhaustat gaz cu urme de formaldehidă). Sistemele de exhaustare sunt noi, cu un grad de eficienţă ridicat, facilitând captarea tuturor emisiilor. Pentru epurarea acestor curenţi de gaz rezidual, în clădirea 34 există o instalaţie de epurare prevăzută cu 2 scrubere corespunzătoare fiecărui flux de gaz rezidual. În scruber va fi pompată soluţie de uree 40% care va spăla restul de formaldehidă (tehnică BAT).

COV 5.2.3

Activitatea de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare NU INTRĂ sub incidenţa prevederilor H.G. nr. 699/2003 privind stabilirea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizării solvenţilor organici în anumite activităţi si instalaţii (Directiva COV) pct. 6 din Anexa nr. 1 la H.G. nr. 699/2003:

Pct. 6: „Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor şi adezivilor – fabricarea acestor produse finite, precum şi a produselor intermediare, dacă sunt fabricate în acelaşi amplasament, prin amestacrea pigmenţilor, răşinilor şi materialelor adezive cu ajutorul solvenţilor organici cu conţinut de compuşi organici volatili sau prin alte mijloase, incluzînd în proces şi dispersia şi predispersia, corectarea vâscozităţii şi a nunaţei şi îmbutelierea produsului final în recipient”. Neaplicabilitatea H.G. nr. 699/2003 s-a stabilit pe baza următoarelor considerente:

1. În etapa de producere a formalinei şi concentratului UFC (prin oxidarea metanolului), precum şi în etapa de preparare a adezivilor şi răşinilor de impregnare (prin amestecul formalinei sau UFC cu diferite substanţe chimice) nu sunt utilizate procese de dispersie sau predispersie.


mediu nr. 11/26.10.2011

76

2. Metanolul este utilizat în etapa Formox, sub formă de materie primă pentru producerea formalinei şi UFC, nefiind solvent organic, în sensul definiţiei prevăzute în Anexa 3 la H.G.: „orice compus organic volatil folosit separat sau în combinaţie cu alte substanţe ori preparate, fără a suferi modificări chimice, pentru a dizolva materii prime, produse sau deşeuri, ori utilizat ca agent de curăţare pentru a dizolva impurităţi, dizolvant, mediu de dispersie, regulator de vâscozitate, regulator de tensiune superficială, plastifiant sau conservant.”

3. Dietilglicolul este utilizat în etapa de producere a adezivilor, însă Ghidul Comisiei Europene din 2008 privind controlul COV rezultate din fabricarea adezivilor, specifică faptul că solvenţii organici utilizaţi în adezivi includ glicolul şi nu dietilglicolul.

4. De asemenea, nici formalina, nici concentratul UFC nu sunt solveţi organici cu conţinut de COV, ci materii prime de bază, respectiv produse intermediare, utilizate în procesul de fabricare a adezivilor.

5. Produsele finale (adezivii şi răşinile de impregnare) nu sunt îmbuteliate în recipiente pe acelaşi amplasament, în vederea unei livrări ulterioare la alţi clienţi, ci sunt transferate cu ajutorul mijloacelor auto către fabrica de PAL din vecinătate.

Oferiţi informaţii privind transferul COV după cum urmează:

De la Către Substanţe Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Descărcarea metanolului din vagoanele cisternă

Rezervorul de metanol

Metanol Sistem oscilant de recuperare a vaporilor (tehnică BAT); emisii difuze numai în cazul schimbărilor majore de temperatură � ventil de suprapresiune în rezervorul de metanol

Reactoare Rezervoarele de adezivi şi răşini de impregnare

Cantităţi foarte reduse de emisii difuze de formaldehidă

Sisteme etanşe de transfer (tehnică BAT)

Rezervoarele de adezivi şi răşini de impregnare

Camioane/ vagoane cisternă

Cantităţi foarte reduse de formaldehidă

Sisteme etanşe de transfer şi transport (tehnică BAT)

Sisteme de ventilare 5.2.4

Identificaţi fiecare sistem de ventilare

Tehnici utilizate pentru minimizarea emisiilor

Camera compresoarelor aferentă instalaţiei Formox

Răcirea suflantei de compactare respectiv a turbinei de supraalimentare;Scăderea temperaturii din cameră.

Sistemul de ventilare aferent halei de producţie (clădirea 38) şi a depozitului de răşini şi alte materii prime (clădirea 34)

Ventilarea corespunzătoare a halei de producţie a adezivilor şi răşinilor şi a depozitului de răşini; Programarea automată a unei climatizări suficiente a halelor;Ventilaţia ambelor hale poate fi programată pentru recircularea aerului din interior sau introducerea aerului proaspăt în hale.

Uscarea şi ventilarea jgeabului de descărcare a ureei

Ventilarea şi evacuarea aerului din jgeabul de descărcare a ureei.


mediu nr. 11/26.10.2011

77

5.3 REDUCEREA EMISIILOR DIN SURSE PUNCTIFORME ÎN APĂ DE SUPRAFAŢĂ ŞI CANALIZARE

Sursele de emisie 5.3.1

Principalele surse de ape uzate afente fabricii de adezivi:

• ape pluviale; • ape uzate menajere; • ape tehnologice, constând din:

- ape de răcire, - ape de refuz de la instalaţia de osmoză inversă, - ape de spălare a filtrului multi-stat, - ape de la regenerarea schimbătorilor de ioni la instalaţiile de dedurizare respectiv

deionizare/degazeificare - ape de spălare a reactoarelor şi igienizare a halei de producere a răşinilor şi adezivilor

(recirculate intern).

Tabelul următor prezintă sumar situaţia colectării şi a modalităţii de epurare pentru efluenţii identificaţi mai sus:

Sursă de apă uzată Metode de

minimizare a cantităţii de apă consumată

Metode de epurare

Punctul de evacuare

Ape uzate menajere Nu este cazul Epurare mecano-biologică, efectuată pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.

râul Suceava, prin intermediul EGGER Romania S.R.L.

Ape tehnologice de răcire

v. cap. 3.4

Reducerea temperaturii prin amestec cu alte ape tehnologice în rezervorul de egalizare a debitelor (U-T-07), şi prin amestec (omogenizare-egalizare) cu apele pluviale de categoria II preepurate de pe întreaga platformă industrială EGGER, în două rezervoare finale pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.


Ape tehnologice de la tratarea apei brute pentru uz tehnologic

v. cap. 3.4

Amestec (omogenizare-egalizare) cu apele pluviale de categoria II preepurate de pe întreaga platformă industrială EGGER, în două rezervoare finale pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L..


Ape de spălare a reactoarelor de răşini şi adezivi şi pentru igieniarea halei

v. cap. 3.4 Nu este cazul, apele se recirculă intern, nu sunt evacuări de ape uzate.

-

Ape pluviale de categoria I

-

Nu este cazul, sunt ape curate. Parţial, ele se refolosesc în funcţie de calitate, prin alimentarea cu apă tehnologică din bazinul de retenţie al EGGER Romania S.R.L.

pârâul Saha, prin intermediul EGGER Romania S.R.L.


mediu nr. 11/26.10.2011

78

Sursă de apă uzată Metode de minimizare a cantităţii de apă consumată

Metode de epurare

Punctul de evacuare

Ape pluviale de categoria II

-

Sedimentarea şi separarea eventualelor materii în suspensie, efectuată în bazinul de retenţie a apelor pluviale II de pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L., urmat de egalizare-omogenizare în două rezervoare finale (EGGER Romania S.R.L.)


Evacuarea apelor uzate menajere, tehnologice şi a apelor pluviale generate pe amplasamentul fabricii de adezivi se realizează în reţelele corespondente de canalizare de pe amplasamentul fabricii de plăci tip PAL aparţinând EGGER Romania S.R.L., astfel: • apele uzate menajere sunt colectate utilizând o canalizare proprie, şi sunt dirijate în canalizarea

menajeră a fabricii de PAL, care le conduce în staţia de epurare mecano-biologică existentă pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L. După epurare, apele sunt dirijate în cele două rezervoare finale de egalizare-omogenizare din amplasamentul fabricii de PAL (2 x 300 m3), după care, sunt evacuate la râul Suceava, prin grija EGGER Romania S.R.L;

• apele uzate tehnologice (ape fără potenţial poluator, care nu necesită epurare) sunt colectate printr-un sistem de canalizare propriu în rezervorul de egalizare a debitelor U-T-07 (Vu=26m3), după care sunt dirijate printr-un canal realizat din conducte de PEHD cu Dn 200 şi lungimea totală de aproximativ 550 m, într-unul din cele două rezervoare de egalizare-omogenizare finală a apelor din cadrul fabricii de PAL a EGGER Romania S.R.L. Din aceste rezervoare, apele sunt evacuate la râul Suceava prin pompare, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărirea apelor pentru fabrica de PAL;

• apele pluviale de categoria I, colectate de pe acoperişuri şi suprafeţe fără potenţial de poluare, sunt dirijate printr-o canalizare proprie către bazinul de retenţie a apelor pluviale de categoria I (Vu=16.000m3), de unde se face fie refolosirea lor ca ape brute pentru uz tehnologic, fie evacuarea în pârâul Saha, printr-un dispozitiv de preaplin, în funcţie de situaţie;

• apele pluviale de categoria II, colectate din zona de acces şi trafic a amplasamentului (zona de V a amplasamentului), sunt dirijate prin reţeaua de conducte de canalizare proprie la canalizarea pluvială de categoria II, apoi în bazinul de retenţie a apelor pluviale de categoria II (Vu=5.000 m3), unde apele sunt supuse unui proces de sitare, şi sedimentare în două camere ale bazinului, apoi dirijate către cele două rezervoare de egalizare-omogenizare (2 x 300 m3) de pe amplasamentul fabricii de PAL, apoi descărcate prin pompare la râul Suceava, prin grija EGGER Romania S.R.L.

Minimizare 5.3.2Justificaţi cazurile în care consumul apei nu este minimizat sau apa uzată nu este reutilizată sau recirculată. Măsurile concrete de minimizare a consumului de apă sunt prezentate detaliat în cap 3.4.

Separarea apei pluviale 5.3.3Confirmaţi că apele pluviale sunt colectate separat de apele uzate industriale şi identificaţi orice zonă în care există un risc de contaminare a apelor de suprafaţă.

După cum este prezentat în cap. 3.4.3.1, apele pluviale de pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt colectate utilizând două reţele distincte, organizate astfel încât să colecteze aceste ape în funcţie de potenţialul lor de antrenare a eventualelor impurităţi şi corpuri străine de pe suprafeţele betonate şi acoperişurile clădirilor din incintă.


mediu nr. 11/26.10.2011

79

Scopul principal al colectării separate a apelor pluviale în funcţie de caracterul lor este acela de a maximiza posibilităţile de utilizare a acestor ape pentru refolosirea ca apă brută pentru uz tehnologic şi de a minimiza impactul potenţial asupra receptorilor finali - pârâul Saha şi râul Suceava.

Detalii privind evacuarea apelor pluviale sunt prezentate în cap. 3.4.3.1

Justificare 5.3.4Acolo unde efluentul este evacuat neepurat prezentaţi o justificare pentru faptul că efluentul nu este epurat la un nivel la care acesta poate fi reutilizat (de ex. prin ultrafiltrare acolo unde este cazul);

Apele uzate generate pe amplasamentul fabricii de adezivi constau din ape uzate menajere, ape uzate tehnologice de la tratarea apelor şi ape pluviale.

În afara apelor pluviale, majoritatea apelor uzate generate pe amplasament nu pot fi reutilizate în procesul tehnologic datorită cerinţelor speciale privind calitatea apei pentru uz tehnologic.

5.3.4.1 Studii

Este necesar să se efectueze studii pentru stabilirea celei mai adecvate metode de încadrare în valorile limită de emisie din Secţiunea 13? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate .

Studiu Data

Nu este cazul. În secţiunile de control (evacuarea la pârâul Saha, evacuarea la râul Suceava), efluentul final se încadrează în valorile limită conform H.G. nr. 352/2005 (NTPA 001/2005) şi autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (actualizată) emisă pentru EGGER Romania S.R.L., societatea prin care se realizează evacuarea apelor uzate.

Compoziţia efluentului 5.3.5

Având în vedere descrierea categoriilor de efluenţi care sunt generaţi pe amplasamentul fabricii de adezivi (ape uzate menajere, ape pluviale, ape tehnologice fără potenţial de poluare), precum şi amenajările realizate pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L. pentru preepurarea acestora înainte de evacuarea lor în receptorii finali (pârâul Saha, râul Suceava), controlul calitativ al conformării cu prevederile legale la evacuare se realizează de către EGGER Romania SRL, conform prevederilor autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (actualizată).

D.p.d.v. calitativ, în punctele de descărcare în pârâul Saha respectiv râul Suceava, apele uzate satisfac cerinţele de evacuare conform H.G. 352/2005, respectiv NTPA 001/2005, în conformitate cu prevederile autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (actualizată) emisă pentru EGGER Romania S.R.L.

Indicatorii de calitate specifici pentru fiecare din categoriile de ape uzate/pluviale generate pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt redaţi sintetic în tabelul următor:

Denumire efluent

Destinaţie Punct de evacuare / receptor

Indicatori de calitate caracteristici

Concentraţia în efluent [mg/l]

Ape pluviale categoria I

EGGER Romania S.R.L. - bazinul de retenţie ape pluviale categoria I

Pârâul Saha, prin intermediul EGGER Romania S.R.L.

temperatura, pH, materii în suspensie, consum biochimic de oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCO-Cr), azot total.

Cf. H.G. nr. 325/2005 (NTPA 001/2005), şi autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (EGGER Romania S.R.L.)


mediu nr. 11/26.10.2011

80

Denumire efluent

Destinaţie Punct de evacuare / receptor

Indicatori de calitate caracteristici

Concentraţia în efluent [mg/l]

Ape pluviale categoria II

EGGER Romania S.R.L. - bazinul de retenţie ape pluviale categoria II – rezervoarele finale de egalizare-omogenizare


temperatura, pH, materii în suspensie, consum biochimic de oxigen (CBO5), consum chimic de oxigen (CCO-Cr), azot total.

Cf. H.G. nr. 325/2005 (NTPA 001/2005), şi autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (EGGER Romania S.R.L.)

Ape tehnologice de răcire EGGER Romania

S.R.L. – rezervoarele finale de egalizare-omogenizare

Ape tehnologice de la tratarea apei brute pentru uz tehnologic

Ape uzate menajere

EGGER Romania S.R.L. – staţia de epurare mecano-biologică ape uzate menajere – rezervoarele finale de egalizare-omogenizare

Studii 5.3.6

Sunt necesare studii pe termen mai lung pentru a stablii destinaţia în mediu şi impactul acestor evacuări? Dacă da, enumeraţi-le şi indicaţi data până la care vor fi finalizate.

Studiu Data

Nu este cazul – conformare cu valorile limită.

Toxicitate 5.3.7

Activităţile desfăşurate pe amplasamentul fabricii de adezivi nu implică folosirea de substanţe chimice care ar putea conţine poluanţi menţionaţi în H.G nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase.

Nu sunt efectuate evacuări de ape uzate de proces, iar circuitul substanţelor şi preparatelor chimice din cadrul fabricii de adezivi este complet separat de cel al apelor uzate şi pluviale.

Pentru verificarea încadrării în prevederile H.G. nr. 351/2005, s-au luat în considerare atât substanţele şi preparatele chimice care se vor utiliza şi produce pe amplasamentul fabricii de adezivi, cât şi substanţele chimice componente ale acestor preparate.

Acolo unde există studii care au identificat substanţe periculoase sau niveluri de toxicitate reziduală, rezumaţi orice informaţii disponibile referitoare la cauzele toxicităţii şi orice tehnici propuse pentru reducerea impactului potenţial. Nu este cazul. A se vedea justificarea de mai sus.


mediu nr. 11/26.10.2011

81

Reducerea CBO 5.3.8

Nu este cazul. În punctul de control (evacuarea în pârâul Saha) emisiile vor fi conforme cu valorile limită autorizate.

Eficienţa staţiei de epurare orăşeneşti 5.3.9Dacă apele uzate sunt epurate în afara amplasamentului, într-o staţie de epurare a apelor uzate orăşeneşti, demonstraţi că: epurarea realizată în această staţie este la fel de eficientă ca şi cea care ar fi fost realizată dacă apele uzate ar fi fost epurate pe amplasament, bazată pe reducerea încărcării (şi nu concentraţiei) fiecărui poluant în apa epurată evacuată.

Parametru Modul în care aceştia vor fi epuraţi în staţia de epurare

Metale Apele uzate menajere generate în cadrul fabricii de adezivi (0,09 m3/h) sunt supuse epurării în cadrul staţiei de epurare mecano-biologică aparţinând EGGER Romania S.R.L., staţie care asigură reţinerea tuturor poluanţilor caracteristici acestor ape, până la concentraţii care să asigure conformarea cu limitele prevăzute în autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/2008. Ceilalţi efluenţi nu necesită preepurare înaintea evacuării. În cazul apelor de răcire, reducerea temperaturii acestora, în special pe timp de vară, este asigurată de amestecul lor cu ceilalţi efluenţi de pe platforma industrială EGGER (ape de la tratarea apei, ape pluviale preepurate), care în general au temperaturi mult mai scăzute (9-10°C), astfel încât temperatura efluentului final în punctul de descărcare în râul Suceava se încadrează în limita autorizată. Între EGGER Technologia S.R.L. şi EGGER Romania S.R.L. s-a încheiat contract de servicii de alimentare cu apă şi canalizare, prin care EGGER Romania S.R.L. se angajează să preia responsabilitatea preepurării şi evacuării finale a apelor uzate generate pe amplasamentul fabricii de adezivi.

Poluanţi organici persistenţi Săruri şi alţi compuşi anorganici CCO CBO

By-pass-area şi protecţia staţiei de epurare a apelor uzate orăşeneşti 5.3.10

Demonstraţi că probabilitatea ocolirii staţiei de epurare a apelor uzate ( în situaţii de viituri provocate de furtună sau alte situaţii de urgenţă) sau a staţiilor intermediare de pompare din reţeaua de canalizare este acceptabil de redusă (poate că ar trebui să discutaţi acest aspect cu operatorul sistemului de canalizare); % din timp cât staţia este ocolită Întrucât efluenţii generaţi în fabrica de

adezivi nu prezintă riscuri de a fi impurificaţi d.p.d.v. chimic, circuitul apelor fiind complet separat de circuitul substanţelor chimice, nu este necesară realizarea unui circuit de by-pass pentru echipamentele de preepurare şi epurare de pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.

O estimare a încărcării anuale crescute cu metale şi poluanţi persistenţi care vor rezulta din by-pass-are Planuri de acţiune în caz de by-pass-are, cum ar fi cunoaşterea momentului în care apare, replanificarea unor activităţi, cum ar fi curăţarea, sau chiar închiderea atunci când se produce by-pass-area ; Ce evenimente ar putea cauza o evacuare care ar putea afecta în mod negativ staţia de epurare şi ce acţiuni (de ex. bazine de retenţie, monitorizare, descărcare fracţionată etc) sunt luate pentru a o preveni. Valoarea debitului de asigurare la care staţia de epurare orăşenească va fi by-pass-ată?


mediu nr. 11/26.10.2011

82

5.3.10.1 Rezervoare tampon

Demonstraţi că este asigurată o capacitate de rezervă sau tampon sau arătaţi modul în care sunt rezolvate încărcările maxime fără a supraîncărca capacitatea staţiei de epurare. Pentru tamponarea eventualelor riscuri de poluare accidentală, circuitul apelor uzate tehnologice din amplasamentul fabricii de adezivi a fost dotat cu un rezervor tampon pentru egalizarea debitelor (U-T-07, Vu=26m3), care are capacitatea de a stoca un volum suficient de ape pentru situaţii accidentale. În plus, trecerea apelor la nivelul întregii platforme industriale EGGER prin cele două rezervoare finale de egalizare-omogenizare de pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L. asigură o capacitate suficientă de tamponare a eventualelor scurgeri accidentale, astfel încât riscurile de poluare a râului Suceava sunt minimizate.

Epurarea pe amplasament 5.3.11

Nu este necesară preepurarea apelor uzate pe amplasamentul fabricii de adezivi.

5.4 PIERDERI ŞI SCURGERI ÎN APA DE SUPRAFAŢĂ, CANALIZARE ŞI APĂ SUBTERANA

Informaţii despre pierderi şi scurgeri 5.4.1

Sursă Poluanţi Masa/unitatea de timp unde este cunoscută


Reţelele de apă şi canalizare din incinta fabricii de adezivi sunt realizate etanş, utilizând materiale de construcţie care asigură protecţia eficientă împotriva exfiltraţiilor şi deci a unei eventuale poluări a solului şi apelor subterane de mică adâncime

Descrieţi poziţia actuală sau propusă cu privire la următoarele cerinţe caracteristice BAT care demonstrează că propunerile sunt BAT fie prin confirmarea conformării, fie prin justificarea abaterilor (de la recomandările BAT) sau a utilizării măsurilor alternative.

Structuri subterane 5.4.2

Cerinţă caracteristică a BAT Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referinţă

Dacă nu vă conformaţi acum, data până la care vă veţi conforma

Furnizaţi planul (planurile) de amplasament care identifică traseul tuturor drenurilor, conductelor şi canalelor şi al rezervoarelor de depozitare subterane din instalaţie. (Dacă acestea sunt deja identificate în planul de închidere a amplasamentului sau în planul raportului de amplasament, faceţi o simplă referire la acestea).

Da Anexele II.5 și I.3 la Rap. De Amplasament


mediu nr. 11/26.10.2011

83

Cerinţă caracteristică a BAT Conformare cu BAT Da/Nu

Document de referinţă

Dacă nu vă conformaţi acum, data până la care vă veţi conforma

Pentru toate conductele, canalele şi rezervoarele de depozitare subterane confirmaţi că una din următoarele opţiuni este implementată:

izolaţie de siguranţă

Da Documentaţia de proiectare

detectare continuă a scurgerilor Da Conform Regulamentului de Exploatare a Folosinţei de Apă

un program de inspecţie şi întreţinere, (de ex. teste de presiune, teste de scurgeri, verificări ale grosimii materialului sau verificare folosind camera cu cablu TV - CCTV, care sunt realizate pentru toate echipamentele de acest fel (de ex în ultimii 3 ani şi sunt repetate cel puţin la fiecare 3 ani).

Da Conform Regulamentului de Exploatare a Folosinţei de Apă

Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu necesită măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici..

Deşi din instalaţiile tehnologice nu sunt generate ape uzate de proces, sunt luate toate măsurile atât constructiv cât şi operativ pentru prevenirea oricăror scurgeri posibile. Aceste măsuri sunt cuprinse în Regulamentul de Exploatare a Folosinţei de Apă şi în programele de mentenanţă.

Acoperiri izolante 5.4.3

Cerinţă Da/Nu Dacă nu, data până la care va fi conformată

Există un proiect de program pentru asigurarea calităţii, pentru inspecţie şi întreţinere a suprafeţelor impermeabile şi a bordurilor de protecţie care ia în considerare:

- capacităţi, - grosime, - precipitaţii, - material,

Da, pentru suprafeţele betonate şi acoperişurile clăririlor aferente zonei de colectare a apelor pluviale curate, conform Regulamentului de Exploatare a Folosinţei de Apă şi procedurilor interne de control şi întreţinere. Pentru alte zone nu este cazul. Nu există riscuri de deteriorare sau atac chimic a


mediu nr. 11/26.10.2011

84

Cerinţă Da/Nu Dacă nu, data până la care va fi conformată

- permeabilitate, - stabilitate/consolidare, - rezistenţă la atac chimic, - proceduri de inspecţie şi întreţinere; şi asigurarea calităţii construcţiei.

materialelor de construcţii, circuitul apelor fiind complet separat de cel al substanţelor chimice care ar putea avea proprietăţi agresive faţă de betoane şi asfalturi.

Au fost cele de mai sus aplicate în toate zonele de acest fel?

Da

Zone de poluare potenţială 5.4.4

Pentru fiecare zonă în care există posibiltatea ca activităţile să polueze apa subterană, confirmaţi că structurile instalaţiei (drenuri, conducte, canale, rezervoare, batale) sunt impermeabilizate şi că straturile izolatoare corespund fiecăreia dintre cerinţele din tabelul de mai jos. Acolo unde nu se conformează, indicaţi data până la care se vor conforma. Introduceţi referinţele corespunzătoare instalaţiei dumneavoastră şi extindeţi tabelul dacă este necesar. Zone potenţiale de poluare.

Cerinţă Depozitul de metanol

Zona de descărcare / încărcare metanol

Instalaţia Formox

Clădirea utilităţilor

Confirmaţi conformarea sau o dată pentru conformarea cu prevederile pentru:

- suprafaţă de contact cu solul sau subsolul este impermeabilă

Da Da Da Da

- cuve etanşe de reţinere a deversărilor Da Da Da Da

- îmbinări etanşe ale construcţiei Da Da Da Da

- conectarea la un sistem etanş de drenaj Nu este cazul, sistem etanş.

Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

A se vedea informaţiile din tabelele anterioare.


mediu nr. 11/26.10.2011

85

Cuve de retenţie 5.4.5În continuare sunt prezentate cuvele de retenţie construite pe amplasament, inclusiv conţinutul rezervoarelor amplasate în cuve de retenţie. Corp Descriere Cuvă de retenţie / alte

cuve Observaţii

30 Depozit metanol 1 cuvă de retenţie betonată, impermeabilă

Staţia de pompare metanol

31 Depozit adezivi şi UFC

1 cuvă de retenţie betonată, impermeabilă

5 rezervoare adezivi şi 3 rezervoare UFC

32 Depozitul de melamină

1 cuvă de retenţie betonată, impermeabilă – staţia de golire a sacilor de melamină

Staţia de golire saci melamină

33 Zona încărcare adezivi şi descărcare materii prime

1 cuvă de retenţie betonată, impermeabilă

Sistemele de transfer materii prime şi adezivi/ răşini Şinele aferente vagoanelor de adezivi sunt prevăzute cu cuve de retenţie şi recipient suplimentar de colectare de 5m³

34 Depozitul de răşini şi alte materii prime

1 cuvă de retenţie betonată, impermeabilă cu 2 secţiuni

2 rezervoare răşini, 3 rezervoare formalină, 5 rezervoare aditivi, 1 rezervor soluţie de uree, 3 rezervoare apă de proces (inclusiv distilat Formox), 1 instalaţie de epurare gaze

36 Instalaţia Formox 2 cuve de retenţie betonate, impermeabile

Instalaţia Formox Rezervorul de ulei termic

37 Descărcare (din vagon/cisternă către rezervorul de metanol) / Încărcare (de la depozitul de metanol către rampa de metanol)

2 cuve de retenţie, betonate, impermeabile

Şinele aferente vagoanelor de metanol sunt prevăzute cu cuve de retenţie şi recipient suplimentar de colectare de 5m³, plus un rezervor de colectare scurgeri de 8,5 m³.

38 Hala de producţie 1 cuvă de retenţie, impermeabilă

3 reactoare, 1 recipient de amestecare

40 Turnurile de răcire 2 cuve impermeabile pentru colectarea apelor de răcire şi a purjelor

1 cuvă turnuri de răcire instalaţie Formox 1000m³, 1 cuvă turn răcire producţie adezivi 350m³

41 Clădirea utilităţilor 1 cuvă de retenţie, impermeabilă

Sistem de rigole


mediu nr. 11/26.10.2011

86

Conformarea cu aspectele BAT este prezenată în tabelul de mai jos.

Cerinţă Rezervor metanol

Rezer- voare

UFC şi adezivi

Depozit melamină (obiect 32) (staţia de golire big-

bag)

Staţia descărcare

materii prime şi

încărcare adezivi / răşini

Depozit răşini şi

alte materii prime

Instalaţia Formox

Descărcare metanol

Hală producţie

Turnuri răcire


Să fie impermeabile şi rezistente la materialele depozitate Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Să nu aibă orificii de ieşire (adică drenuri sau racorduri) şi să se scurgă- colecteze către un punct de colectare din interiorul cuvei de retenţie

Da Da Da Da Da Da Da Da Da Da

Să aibă traseele de conducte în interiorul cuvei de retenţie şi să nu patrundă în suprafeţele de siguranţă


Să fie proiectat pentru captarea scurgerilor de la rezervoare sau robinete


Să aibă o capacitate care să fie cu 110% mai mare decât cel mai mare rezervor sau cu 25% din capacitatea totală a rezervoarelor


Să facă obiectul inspecţiei vizuale regulate şi orice conţinuturi să fie pompate în afară sau îndepărtate în alt mod, sub control manual, în caz de contaminare


Atunci când nu este inspectat în mod frecvent, să fie prevăzut cu un senzor de nivel înalt şi cu alarmă,



mediu nr. 11/26.10.2011

87

Cerinţă Rezervor metanol

Rezer- voare

UFC şi adezivi

Depozit melamină (obiect 32) (staţia de golire big-

bag)

Staţia descărcare

materii prime şi

încărcare adezivi / răşini

Depozit răşini şi

alte materii prime

Instalaţia Formox

Descărcare metanol

Hală producţie

Turnuri răcire


după caz

Să aibă puncte de umplere în interiorul cuvei de retenţie unde este posibil sau să aibă izolaţie adecvată


Să aibă un program sistematic de inspecţie a cuvelor de retenţie, (în mod normal vizual, dar care poate fi extins la teste cu apă acolo unde integritatea structurală este incertă)


Dacă există motive speciale pentru care consideraţi că riscul este suficient de scăzut şi nu impune măsurile de mai sus, acestea trebuie explicate aici.

Nu este cazul.


mediu nr. 11/26.10.2011

88

Alte riscuri asupra solului 5.4.6Alte elemente care ar putea conduce la emisii necontrolate în apă sau sol

Identificaţi orice alte structuri, activităţi, instalaţii, conducte etc. care, datorită scurgerilor, pierderilor, avariilor ar putea duce la poluarea solului, a apelor subterane sau a cursurilor de apă.

Tehnici implementate sau propuse pentru prevenirea unei astfel de poluări

Nu este cazul, circuitul substanţelor chimice este complet separat de cel al apelor, iar manipularea substanţelor chimice se face în condiţii de siguranţă, în general în spaţii interioare.

5.5 EMISII ÎN APE SUBTERANE Tabelul următor este conceput ca un ghid care să vă ajute în pregătirea informaţiilor solicitate.Totuşi, dacă dumneavoastră consideraţi că este posibil să evacuaţi substanţe prezentate în Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/28.06.2004, care transpune Directiva 2455/2001/EC4 sau în Anexa VIII a Directivei 2000/60, în apa subterana, direct sau indirect, sunteţi sfătuiţi să discutaţi cerinţele cu specialistul din cadrul Agenţiei de Protecţia Mediului care se ocupă de emiterea autorizaţiei.

Există emisii directe sau indirecte de substanţe din Anexele 5 şi 6 ale Legii 310/2004, 5.5.1rezultate din instalaţie, în apa subterană?

Nu este cazul, nu se fac deversări de ape uzate sau substanţe chimice în apele subterane. Mai mult, apele subterane de mică adâncime nu sunt utilizate şi nu au caracter potabil.

Măsuri de control intern şi de service 5.5.2Măsuri de control intern şi de service al conductelor de alimentare cu apă şi de canalizare, precum şi al conductelor, recipienţilor şi rezervoarelor prin care tranzitează, respectiv sunt depozitate substanţele periculoase. Este necesar să specificaţi:

• Frecvenţa controlului şi personalul responsabil • Cum se face întreţinerea • Există sume cu această destinaţie prevăzute în bugetul anual al firmei?

Întreţinerea şi controlul conductelor de alimentare cu apă şi canalizare se realizează conform Regulamentului de Exploatare a Folosinţei de Apă. Astfel, periodic, prin serviciul de întreţinere, sunt realizate următoarele activităţi:

• spălarea, dezinfecţia şi curăţarea reţelelor, cu o periodicitate conformă cu rezultatele inspecţiilor şi controalelor planificate, obligatoriu cel puţin o dată la 3-5 ani;

• controlul şi înregistrarea debitelor privind consumurile de apă (permanent); • controlul vizual şi structural al căminelor aferente reţelelor şi traseelor supraterane ale

acestora (anual); • depistarea şi remedierea pierderilor de apă atât în reţeaua de alimentare cu apă, cât ş în cea

de canalizare (când este cazul); • întreţinerea şi verificarea armăturilor (periodic, anual).

În bugetul anual de venituri şi cheltuieli, sunt prevăzute fonduri specifice pentru măsurile de control, întreţinere şi reparaţii, măsurile acestea făcând parte din planul general de mentenanţă al fabricii de adezivi.

4 Substanţe prioritare în relatie cu Directiva cadru privind apa, transpusă în legislaţia românească de Legea 310/28.06.2004, Anexa 5.


mediu nr. 11/26.10.2011

89

De asemenea, pe amplasament sunt luate o serie de măsuri menite să se prevină orice scurgeri de lichide, substanţe chimice sau alte corpuri străine care ar putea avea impact asupra calităţii apelor evacuate, asupra integrităţii reţelelor sau a amenajărilor legate de ape (cămine, rezervoare de stocare, rezervorul de egalizare a debitelor de ape uzate tehnologice). Dintre cele mai importante măsuri se pot enumera:

• Izolarea zonelor unde se poate utiliza apa pentru incendiu, precum şi preluarea şi epurare prin decantare a apelor uzate de incendiu, utilizând în acest sens bazinul decantor pentru apele pluviale de categoria II, de pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L.;

• Toate instalaţiile care utilizează substanţe chimice sau materii prime ori materiale auxiliare cu potenţial de poluare a apelor sunt astfel executate, exploatate şi întreţinute încât să se evite scurgeri sau pierderi accidentale. Circuitul substanţelor chimice este proiectat şi a fost construit complet diferit de circuitul apelor şi al efluenţilor;

• Descărcarea substanţelor chimice în rezervoarele de stocare se face în mod controlat, în condiţii de maximă securitate. Rampa de descărcare a metanolului este echipată cu o cuvă de retenţie betonată şi un sistem complex de detecţie a scurgerilor.

• Rezervoarele de stocare a substanţelor chimice şi combustibililor au fost prevăzute cu cuve de retenţie etanşe, impermeabilizate împotriva infiltrării în sol a apei din precipitaţii strânsă în cuvele de retenţie, acolo unde recipienţii de stocare sunt amplasaţi în exterior. Capacitatea de stocare a cuvelor de retenţie este proiectată conform cu recomandările BAT la 110% faţă de volumul celui mai mare rezervor sau minim 25% din capacitatea totală a rezervoarelor deservite de aceeaşi cuvă de retenţie.

• Atât rezervoarele, cât şi cuvele de retenţie, sunt realizate din materiale de construcţii rezistente la acţiunea potenţial agresivă a substanţelor depozitate.

• Prin proiect, cuvele de retenţie nu au drenuri sau racorduri la reţelele de canalizare a apelor uzate tehnologice, menajere sau pluviale, panta cuvelor fiind realizată pentru colectarea eventualelor scurgeri în interiorul cuvelor de retenţie. De asemenea, reţelele de conducte aferente rezervoarelor sunt plasate în interiorul cuvelor, astfel încât scurgerile, atunci când pot apare la acestea, să fie colectate în interiorul cuvelor.

• Apele pluviale colectate în cuvele de retenţie exterioare sunt utilizate ca ape de proces sau ape de spălare, astfel încât nu există posibilitatea antrenării pe circuitul apelor pluviale a eventualilor poluanţi scurşi în cuve.

• Toate rezervoarele de depozitare sunt supraterane şi sunt echipate cu dispozitive de semnalizare pentru a se evita situaţia formării de volume de prea-plin, iar rezervoarele sunt în majoritatea covârşitoare amplasate în interiorul halelor de producţie. Punctele de încărcare ale rezervoarelor sunt amplasate în interiorul cuvelor de retenţie, iar umplerea lor se va realizeaza de regulă pe la partea superioară.

• Conductele de legătură dintre rezervoarele de depozitare şi instalaţiile tehnologice sunt montate la suprafaţă şi sunt semnalizate.

• Toate instalaţiile în care se utilizează substanţe chimice sunt construite, întreţinute şi exploatate astfel încât să se evite orice poluare directă sau indirectă a mediului, prin scurgeri sau alte pierderi accidentale.

Prin serviciul de întreţinere, se realizează inspecţia periodică a cuvelor de retenţie şi a rezervoarelor de stocare, conform planurilor de întreţinere adoptate pentru fabrica de adezivi. La depistarea unor scurgeri accidentale, cantităţile de substanţe chimice scurse în cuvele de retenţie sunt îndepărtate conform procedurilor specifice, fiind fie refolosite în procesul de producţie, fie eliminate, după caz, ca deşeuri, conform cu gradul de periculozitate, prin intermediul unor operatori autorizaţi.

5.6 MIROS

Aşa cum este descris la cap. 5.1.1, principale surse de emisii sunt reprezentate de coşul de dispersie aferent instalaţiei de post-combustie catalitică a instalaţiei Formox şi de cel aferent instalaţiei de epurare a gazelor provenite de la instalaţia de adezivi. Poluantul comun acestor surse de emisii este formaldehida, substanţă cu un miros caracteristic. Intensitatea mirosului de formaldehidă este redusă la minim în instalaţia de post-combustie catalitică şi în instalaţia prevăzută cu scrubere (prin


mediu nr. 11/26.10.2011

90

utilizarea soluţiei de uree). Prin urmare, chiar dacă sesizarea mirosului depinde de percepţia subiectivă a receptorilor, se garantează că în exteriorul amplasamentului fabricii de adezivi nu va fi perceput nici un miros.

Doar în interiorul halelor de producţie, local pot apărea mirosuri datorate manipulării substanţelor chimice (depozitare, prelevare de probe) sau operaţiunilor de mentenaţă la anumite instalaţii (schimbarea filtrelor, spălarea rezervoarelor, inspecţia reactoarelor, etc.).

De asemenea, în exteriorul halelor de producţie, anumite activităţi specifice transferului materiilor prime în momentul livrării pot genera un disconfort olfactiv temporar (transferul metanolului din vagonul de metanol, etc.).

Separarea instalaţiilor care nu generează miros 5.6.1

Nu este cazul.


mediu nr. 11/26.10.2011

91

Receptori 5.6.2

Datorită măsurilor performante de epurare a emisiilor şi implicit a mirosurilor, cât şi a distanţei semnificative faţă de primii receptori staţionari (primele case din localităţile învecinate se află la distanţe cuprinse între 950 m şi 2.800 m faţă de punctul principal de emisie: instalaţie Formox) se estimează că mirosurile generate de instalaţiile fabricii de adezivi nu vor fi percepute la receptori, respectiv nu vor genera un disconfort olfactiv.

Identificaţi şi descrieţi fiecare zonă afectată de prezenţa mirosurilor

Au fost realizate evaluări ale efectelor mirosului asupra mediului?

Se realizează o monitorizare de rutina?

Prezentare generală a sesizărilor primite

Au fost aplicate limite sau alte condiţii?

Nu este cazul. Distanţa faţă de receptori este semnificativă.

Nu este cazul. În halele de producţie, evaluări subiective ale personalului operator.

Nu au fost înregistrate sesizări.

Nu a fost cazul.

Surse/emisii nesemnificative 5.6.3

În afara halelor de producţie nu există instalaţii şi nu sunt desfășurate activităţi generatoare de mirosuri.

În interiorul halei de producţie şi în unele zone de depozitare sunt degajate în cantităţi nesemnificative mirosuri caracteristice substanţelor chimice depozitate / manipulate.

Astfel, în interiorul halei de uree, ureea proaspăt livrată poate degaja un miros de amoniac. Acelaşi lucru se poate întâmpla dacă ureea are un procent ridicat de umiditate (hidroliza ureei).

În interiorul halei de producţie, din cadrul operaţiunilor de schimbare a filtrelor ori de curăţare a cuvei unde sunt decantate resturile de adezivi rezultate de la spălarea rezervoarelor, datorită descompunerii ureei pot rezulta emisii minore de miros (asemănător mirosului de peşte). Astfel de operaţiuni nu au însă caracter continuu, iar personalul implicat este dotat cu echipament de protecţie corespunzător.

Alte mirosuri specifice pot apărea la staţia de analiză a calităţii probelor de adezivi şi răşini. De asemenea, în cadrul operaţiunilor de spălare a rezervoarelor cu ajutorul utilajului de curăţare cu apă sub presiune (Kaercher) va fi degajat un miros specific utilizării motorinei.


mediu nr. 11/26.10.2011

92

Surse de mirosuri 5.6.4

Unde apar mirosurile şi cum sunt ele generate?

Descrieţi sursele punctiforme de emisii.

Descrieţi emanările fugitive sau alte posibilităţi de emanare ocazională.

Ce materiale mirositoare sunt utilizate sau ce tip de mirosuri sunt generate?

Se realizează o monitorizare continuă sau ocazională?

Există limite pentru emanările de mirosuri sau alte condiţii referitoare la aceste emanări?

Descrieţi acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emanărilor.

Descrieţi măsurile care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor şi a termenelor.

(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)


Capacul vagonului cisternă, respectiv duza de descărcare.

Emisii difuze în cantităţi nesemnificative în momentul conectării / deconectării pompelor de livrare şi în momentul prelevării de probe

Metanol Monitorizare regulată (cel puţin o dată pe tură) de către responsabilul de logistică

CMA la locul de muncă: 200 ppm (8h) 5ppm (15min)

Mufe de siguranţă specifice Nu este cazul.


Cuva de retenţie

În cazuri excepţionale, (scurgeri), cantităţi reduse de metanol pot ajunge în cuva de retenţie

Metanol Monitorizare continuă, alarmă prin calculatorul de proces


Cuva de retenţie este prevăzută cu un senzor de prea-plin şi o alarmă Ex, a.î. scurgerile sunt detectate în cel mai scurt timp

Nu este cazul

Staţia de pompare a metanolului din rezervor

Cuva de retenţie a staţiei de pompare

Schimbarea filtrelor (1 dată/lună) poate degaja miros de metanol în cantităţi nesemnificative În rest, în cazuri excepţionale, cantităţi reduse de metanol

Metanol Monitorizare continuă, alarmă prin calculatorul de proces


Înainte de schimbare, filtrul va fi golit cu ajutorul unei pompe cu membrană acţionate cu aer comprimat. Cuva de retenţie este prevăzută cu un senzor de prea-plin şi o alarmă Ex, a.î. scurgerile sunt detectate în cel mai scurt timp.

Nu este cazul

Hala de uree Locul de descărcare uree

In funcţie de gradul de umiditate şi prospeţime se pot forma urme de amoniac

Amoniac Monitorizare regulată prin personalul responsabil de logistică în momentul descărcării ureei

CMA la locul de muncă:20 ppm (8h) 50ppm (15 min)

- Nu este cazul


mediu nr. 11/26.10.2011

93









(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)

Depozitul de melamină şi alte substanţe chimice

Zona de stocare a substanţelor chimice

Amestec de miros în funcţie de substanţele stocate – cantităţi nesemnificative

Diferite substanţe chimice

Monitorizare regulată (1 dată / tură) Monitorizare continuă în momentul funcţionării staţiei de golire a sacilor de melamină

- - Nu este cazul

Producţia de adezivi şi răşini

Reactoare Prelevarea de probe

La prelevarea probelor din reactor vor fi emanate cantităţi reduse de formaldehidă

Formaldehidă Monitorizare continuă prin personalul operator şi electronic prin calculatorul de proces

CMA la locul de muncă: 1 ppm (8h), 2ppm (15min)

Punctele de prelevare probe şi staţia de analiză a probelor sunt prevăzute local cu sisteme de exhaustare

Nu este cazul


Gură de vizitare şi pâlnia aferentă substanţelor solide

În cadrul inspecţiilor interiorului reactoarelor şi în momentul adăugării de substanţe solide, reactorul va fi deschis



Reactorul este conectat la un sistem de exhaustare, pentru captarea emisiilor de formaldehidă.

Nu este cazul


Schimbarea pompelor

Schimbarea filtrelor Emisii minime de formaldehidă provenite de la adezivii şi răşinile reci



Hala de producţie şi depozitul de răşini sunt prevăzute cu o instalaţie performantă de ventilaţie.

Nu este cazul

Cuva de retenţie a apei de spălare a rezervoarelor

Îndepărtarea resturilor solide de adezivi

Miros datorită descompunerii biologice a ureei

Miros asemănător mirosului de peşte

Monitorizare continuă prin personalul operator


Hala de producţie şi depozitul de răşini sunt prevăzute cu o instalaţie performantă de ventilaţie.

Nu este cazul

Instalaţia Formox Prelevarea de probe din coloanele de absorbţie

Cantităţi nesemnificative de CHOH în momentul prelevării de probe din coloanele de absorbţie

Formaldehidă Monitorizare regulată prin personalul responsabil de instalaţia Formox


Instalaţia este amplasată în aer liber; prin urmare, disconfortul olfactiv este minim.

Nu este cazul


mediu nr. 11/26.10.2011

94









(a) (b) (c) (d) (e) (f) (g) (h)

Instalaţia Formox Lucrări de reparaţii la conductele de formalină

În cadrul lucrărilor de reparaţii planificate anual, conductele de formalină vor fi spălate cu apă, iar părţile de instalaţii care trebuie schimbate (pompe, etc.) vor fi închise cu armături la ambele capete.

Formaldehidă Monitorizare regulată prin personalul responsabil de instalaţia Formox


Instalaţia este amplasată în aer liber; prin urmare, disconfortul olfactiv este minim.

Nu este cazul

Rezervoarele de adezivi şi răşini

Schimbarea pompelor

Schimbarea filtrelor. Mirosuri nesemnificative de formaldehidă provenite de la adezivii şi răşinile reci.

Formaldehidă Monitorizare continuă prin personal şi electronic prin calculatorul de proces


Rezervoarele de adezivi sunt amplasate în aer liber; prin urmare, disconfortul olfactiv este minim.

Nu este cazul

Notă: concentraţiile maxime admise (CMA) la locul de muncă - conform H.G. nr. 1218/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici. .


mediu nr. 11/26.10.2011

95

Declaraţie privind managementul mirosurilor 5.6.5

EGGER Technologia S.R.L. monitorizează mirosurile emanate de instalaţiile de pe amplasamentul fabricii de adezivi. În cazul sesizărilor provenite de la populaţie se va acţiona adecvat pentru minimizarea disconfortului olfactiv. Măsurile de reducere a impactului se vor stabili împreună cu autorităţile competente pentru protecţia mediului.

Managementul mirosurilor

Sursă/punct de emanare

Natura/cauza avariei

Ce măsuri au fost implementate pentru prevenirea sau reducerea riscului de producere a avariei?

Ce se întamplă atunci când se produce o avarie?

Ce măsuri sunt luate atunci când apare?

Cine este responsabil pentru iniţierea măsurilor?

Există alte cerinţe specifice cerute de autoritatea de reglementare?

(i) (j) (k) (l) (m) (n) Hala de producţie adezivi şi răşini

Pană totală de curent/ Nefuncţionali tatea generatorului de curent electric/ Avarii la sistemul de ventilaţie al halei de producţie

Deschiderea uşilor şi ferestrelor din hală. Convecţia astfel formată este suficientă pentru a permite aerisirea halei.

Se degajă mirosuri cu conţinut de formaldehidă.

Este anunţată imediat conducerea tehnică/ se deschid uşile şi ferestrele halei pentru a se permite ventilarea naturală a halei

Şeful de tură Nu


mediu nr. 11/26.10.2011

96

5.7 TEHNOLOGII ALTERNATIVE DE REDUCERE A POLUĂRII STUDIATE PE PARCURSUL

ANALIZEI/ EVALUĂRII BAT

În analiza alternativelor privind cele mai bune tehnici disponibile s-au avut în vedere următoarele documente:

• prevederile Anexei nr.3 din O.U.G. nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Anexa nr. 3 cuprinde criteriile care trebuie avute în vederea la determinarea celor mai bune tehnici diponibile,

• Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în Formularul de Solicitare BREF LVOC,

• Reference Document on Best Available Techniques in Common Waste Water and Waste Gas Treatment / Management Systems in the Chemical Sector, februarie 2003 (Documentul de Referinţă al celor mai bune tehnici aplicate în tratarea apei reziduale şi a gazului rezidual / Sistemele de management în sectorul chimic), denumit în Formularul de Solicitare BREF Waste Water Waste Gas,

• Reference Document on Best Available Techniques on Emissions from Storage, iunie 2006 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile referitoare la emisiile provenite de la depozitare), denumit în Formularul de Solicitare BREF Emissions from Storage,

• Reference Document on Best Available Techniques in Energy Efficiency, Draft, februarie 2009 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile cu privire la eficienţa energetică), denumit în Formularul de Solicitare BREF Energy Efficiency,

• Reference Document on the aplication of Best Available Techniques to Industrial Cooling Systems, decembrie 2001 (Documentul de referinţă cu privire la aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de răcire industriale), denumit în Formularul de Solicitare BREF Industrial Cooling Systems,

• Reference Document on General Principles of Monitoring, Draft, iulie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la principiile generale ale monitorizării), denumit în Formularul de Solicitare BREF Monitoring.

• Prevederile TA Luft, 2002 (Ghidul Tehnic German pentru protecţia atmosferei). Traducerea în limba română a documentului se poate găsi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţa Mediului: http://www.anpm.ro/files2/twining/5200/09_5223_RO.pdf

EGGER Technologia S.R.L. confirmă conformarea cu toate aspectele BAT descrise în cadrul Formularului de Solicitare.


mediu nr. 11/26.10.2011

97

MINIMIZAREA ŞI RECUPERAREA DEŞEURILOR 6

6.1 CERINŢE BAT

Pe amplasamentul fabricii de adezivi deşeurile provin în special de la activităţile administrative (deşeu menajer, hârtie şi carton, plastic, sticlă uzată, etc.) sau de la activităţile de mentenanţă (ulei uzat, filtre uzate, etc.).

Deşeurile tipice provenite de la instalaţia Formox (instalaţie IPPC) sunt reprezentate de catalizatorul reactorului Formox, catalizatorul instalaţiei de post-combustie catalitică şi uleiul termic utilizat pentru recuperarea căldurii rezultate din oxidarea metanolului. Se menţionează că, datorită eficienţei instalaţiei Formox şi pe baza experienţei din fabrica similară din Wismar, este redusă la minim posibilitatea formării para-formaldehidei.

Documentul BREF LVOC prevede în cap. 10.5.5 că BAT presupune maximizarea duratei de viaţă a catalizatorului prin optimizarea condiţiilor de reacţie şi recuperarea metalelor din catalizator în scopul reutilizării acestora pentru fabricarea altor catalizatori. În acest sens, pentru conformarea cu cerinţele BAT, după perioada maximă de utilizare, catalizatorii vor fi predaţi producătorilor, care vor recupera şi recicla metalele din catalizatori, în scopul reintroducerii acestora pe piaţă.

Uleiul termic utilizat sub formă de fluid de transfer al căldurii va fi schimbat o dată la 10 ani şi predat firmelor autorizate în vederea eliminării.

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor (instalaţie non-IPPC) generează deşeuri tipice, sub formă de resturi de adezivi.

Se menţionează că pentru conformarea cu cerinţele legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării, conducerea fabricii de adezivi a demarat implementarea unui sistem de management al deşeurilor care presupune, printre altele, reducerea generării deşeurilor la sursă, colectarea selectivă, recuperarea şi reciclarea deşeurilor şi instruirea permanentă a personalului administrativ şi operator.


mediu nr. 11/26.10.2011

98

6.2 SURSE DE DEŞEURI

Refe-rinţa deşe-ului

1. Identificaţi sursele de deşeuri (punctele din cadrul procesului)

2. Codurile deşeurilor cf. EWC (Codul European al Deşeurilor)

3. Identificaţi fluxurile de deşeuri (ce deşeuri sunt generate) (periculoase, nepericuloase, inerte)

4. Cuantificaţi fluxurile de deşeuri (de ex. m3 pe zi)

5. Care sunt modalităţile actuale sau propuse de manipulare a deşeurilor? -deşeurile sunt colectate separat? - traseul de eliminare este cât mai apropiat posibil de punctul de producere?

H.G . nr. 856/

2002

Producţie adezivi şi răşini 08 04 09* Deşeuri de adezivi şi răşini (semisolide) / Periculos

5 t/an Colectat separat în apropiere de locul de producere şi preluat de firme autorizate.

Producţie adezivi şi răşini 08 04 10 Deşeuri de adezivi şi răşini (uscate) / Nepericulos

13 t/an Colectat separat în apropiere de locul de producere şi preluat de firme autorizate.

Producţie Reactorul instalaţiei Formox

16 08 02* Catalizator uzat Pt Periculos

1 buc / an Preluat de producător, fără stocare temporară pe amplasament.

Producţie Reactorul instalaţiei de post-combustie catalitică

16 08 01 Catalizator uzat Pt Nepericulos

1 buc / 3 ani Preluat de producător, fără stocare temporară pe amplasament.


15 02 02* Absorbanţi, materiale filtrante (lavete, filtre de ulei) / Periculos

0,75 t/an Colectat separat în apropiere de locul de producere şi preluat de firme autorizate


13 02 05* Ulei uzat Periculos

1 t/an Colectat separat în apropiere de locul de producere şi preluat de firme autorizate


16 01 17 Amestec de metale feroase Nepericulos



20 01 21* Tuburi fluorescente Periculos



20 03 01 Deşeu menajer rezidual Nepericulos



16 02 14 Aparatură electrică şi electronică – părţi componente / Nepericulos



15 01 10* Ambalaje sticlă contaminată Nepericulos


H.G . nr.


15 01 01 Hârtie şi carton Nepericulos



mediu nr. 11/26.10.2011

99

Refe-rinţa deşe-ului

1. Identificaţi sursele de deşeuri (punctele din cadrul procesului)

2. Codurile deşeurilor cf. EWC (Codul European al Deşeurilor)

3. Identificaţi fluxurile de deşeuri (ce deşeuri sunt generate) (periculoase, nepericuloase, inerte)

4. Cuantificaţi fluxurile de deşeuri (de ex. m3 pe zi)

5. Care sunt modalităţile actuale sau propuse de manipulare a deşeurilor? -deşeurile sunt colectate separat? - traseul de eliminare este cât mai apropiat posibil de punctul de producere?

856/ 2002


15 01 02 Ambalaje şi recipiente de plastic Nepericulos


Activităţi administrative 08 03 17* Deşeuri de imprimante, tonere Periculos


Producție 16 05 06* Deșeuri de substanțe periculoase și resturi de substanțe chimice pentru încercări privind calitatea produselor finale

1t/an Colectat separat în apropiere de locul de producere şi preluat de firme autorizate


mediu nr. 11/26.10.2011

100

6.3 EVIDENŢA DEŞEURILOR

Lista de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT Da / Nu

Este implementat un sistem prin care sunt incluse în documente următoarele informaţii despre deşeurile (eliminate sau recuperate) rezultate din instalaţie

Da

Cantitate Da Natură Da Origine (acolo unde este relevant) Da Destinaţie (Obligaţia urmăririi – dacă sunt trimise în afara amplasamentului) Da Frecvenţa de colectare Da Modul de transport Da Metoda de tratare Da

6.4 ZONE DE STOCARE TEMPORARĂ

Identificaţi zona

Deşeurile depozitate

Sunt ele identificate în mod clar, capacitatea şi perioada maximă de depozitare?

1. Apropierea faţă de: cursuri de ape/ zone de interes public / vulnerabile la vandalism / alte perimetre sensibile 2. Măsuri necesare pt. minimizarea riscurilor.

Amenajările existente pe depozite

Clădirile 38 şi 34 (producţie şi zonă de depozitare) şi construcţiile 31 şi 33 (zone de încărcare/ descărcare )

Deşeuri de adezivi şi răşini (semisolide)

Da. Perioada maximă de depozitare 7 zile.

1. Nu este cazul 2. Recipiente corespunzătoare, situate pe podea betonată, impermeabilă.

Containere de otel, capacitate 10 m3 inscripţionate corespunzător; incintă închisă şi acoperită.

Clădirea 38 (producţie)

Deşeuri de adezivi şi răşini (uscate)


1. Nu este cazul 2. Recipiente corespunzătoare, situate pe podea betonată, impermeabilă.

Containere metalice, cu o capacitate de 1m3, inscripţionate corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Absorbanţi, materiale filtrante (lavete, filtre de ulei)


1. Nu este cazul 2. Recipiente corespunzătoare amplasate pe podea betonată impermeabilă, fără legătură cu sistemul de canalizare.

Container metalic, capacitate 10 m3 inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Ulei uzat Da. Perioada maximă de depozitare 14 zile.

1. Nu este cazul 2. Recipiente corespunzatoare situate pe podea betonată prevăzută cu sistem de rigole

Butoaie metalice, capacitate 250 l , inscripţionate corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Amestec de metale feroase


1. Nu este cazul 2. Container metalic corespunzătoare, situate pe podea betonată, impermeabilă

Container metalic, capacitate de 10 m3,

inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


mediu nr. 11/26.10.2011

101

Identificaţi zona

Deşeurile depozitate

Sunt ele identificate în mod clar, capacitatea şi perioada maximă de depozitare?

1. Apropierea faţă de: cursuri de ape/ zone de interes public / vulnerabile la vandalism / alte perimetre sensibile 2. Măsuri necesare pt. minimizarea riscurilor.

Amenajările existente pe depozite

Clădirea 35 (administraţie)

Tuburi fluorescente


1. Nu este cazul 2. Container metalic, situat pe podea betonată, impermeabilă.

Container metalic, capacitate 0,5 m3, inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Deşeu menajer


1. Nu este cazul 2. Recipiente corespunzătoare, situate pe podea betonată şi impermeabilă.

Pubele plastic, capacitate 120 l sau 240 l, inscripţionate corespunzător; incinte închise şi acoperite.


Aparatură electrică şi electronică – părţi componente


1. Nu este cazul 2. Container metalic, situat pe podea betonată şi impermabilă.

Container metalic cu o capacitate de 0,5 m3, inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Ambalaje de sticlă contaminată



Container metalic cu o capacitate de 0,5 m3, inscripţionat corespunzător


Hârtie şi carton





Ambalaje şi recipiente de plastic





Deşeuri de imprimante, tonere


1. Nu este cazul 2. Container metalic, situat pe podea betonată, impermeabilă.

Container metalic, capacitate 0,5 m3, inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


Deșeuri de substanțe periculoase și resturi de subst. chimice pentru încercări privind calitatea prod. finite


1. Nu este cazul Container metalic, capacitate 0,5 m3, inscripţionat corespunzător; incintă închisă şi acoperită.


mediu nr. 11/26.10.2011

102

6.5 CERINŢE DE STOCARE TEMPORARĂ Deşeurile generate de societatea EGGER Technologia S.R.L., care necesită condiţii speciale de depozitare sunt prezentate în tabelul următor.

Material

Cat

egor

ie d

e m

ai j

os

Este zona de depozitare acoperită (D/N) sau împrejmuită în întregime (I)?

Există un sistem de evacuare a biogazului (D/N)?

Levigatul este drenat şi tratat înainte de evacuare (D/N)?

Există protecţie împotriva inundaţiilor sau pătrunderii apei de la stingerea incendiilor (D/N)?


A D Nu este cazul Nu este cazul D. Stocare în recipiente special destinate, pe platformă betonată, impermeabilă, acoperită.



Ulei uzat A D Nu este cazul Nu este cazul D. Stocare în recipiente corespunzătoare, pe platformă betonată, acoperită, prevăzută cu sistem de rigole.

Tuburi fluorescente A D Nu este cazul Nu este cazul D. Stocare în recipiente special destinate, pe platformă betonată, impermeabilă, acoperită.



Deșeuri de substanțe chimice periculoase


Ambalaje sticlă contaminată


A Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii acoperite. AA Aceste categorii necesită în mod normal depozitare în spaţii împrejmuite. B Aceste materiale este probabil să degaje praf şi să necesite captarea aerului şi direcţionarea lui către o instalaţie de filtrare. C Sunt posibile reacţii cu apa. Nu trebuie depozitate în zone inundabile.

6.6 RECIPIENTE DE STOCARE TEMPORARĂ (ACOLO UNDE SUNT FOLOSITE)

Listă de verificare pentru cerinţele caracteristice BAT Da / Nu

Sunt recipientele de depozitare:

- prevăzute cu capace, valve etc. şi securizaţi;

- inspectate în mod regulat şi înlocuite sau reparate când se deteriorează

(când sunt folosite, recipientele de depozitare trebuie clar etichetate)

Da

Da

Este implementată o procedură bine documentată pentru cazurile recipientelor care s-au stricat sau curg?

Da

Identificaţi orice măsură de prevenire a emisiilor (de ex. lichide, praf, COV şi mirosuri) rezultate de la depozitarea sau manevrarea deşeurilor care nu au fost deja acoperite în răspunsul dumneavoastră la cap.1.1 şi 5.5). Nu este cazul


mediu nr. 11/26.10.2011

103

6.7 RECUPERAREA SAU ELIMINAREA DEŞEURILOR

Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practicabile pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului

Sursa deşeurilor

Metale asociate/ prezenţă PCB sau azbest

Deşeu Opţiuni posibile pentru tratarea lor

Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie

Rec

icla

re

Rec

upe

rare

E

lim

inar

e sa

u N

u se

ap

lică

Specificaţi opţiunea

Dacă opţiunea actuală este “Eliminare”, precizaţi data până la care veţi implementa reutilizarea sau recuperarea sau justificaţi de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic şi economic.

Producţie Nu există


Eliminare: valorificare energetică

Eliminare – valorificare energetică

Colectate separat şi eliminare prin firme autorizate

Nu se aplică.

Producţie Nu există


Eliminare Eliminare Colectat separat şi eliminare prin firme autorizate

Nu se aplică.

Producţie Există metale

Catalizatori uzaţi (reactorul Formox şi instalaţia de post-combustie catalitică)

Recuperare Eliminare

Recuperare Preluat de către producător în vederea recuperării

Nu se aplică.


Nu există


Eliminare: depozitare finală, Eliminare: valorificare energetică.

Eliminare (filiera se alege în funcţie de conţinut)

Colectat separat şi eliminare prin firme autorizate

Nu se aplică.


Nu există

Ulei uzat Eliminare: valorificare energetică, Reciclare (regenerare).

Eliminare: valorificare energetică sau Reciclare (regenerare)

Colectat separat şi eliminare sau reciclare prin firme autorizate

În funcţie de posibilităţile tehnice ale furnizorului şi calitatea uleiului uzat se va alege filiera potrivită.


Există metale


Reciclare Recuperare Eliminare

Reciclare Colectat separat şi reciclat prin firme autorizate

-


mediu nr. 11/26.10.2011

104

Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practicabile pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului

Sursa deşeurilor

Metale asociate/ prezenţă PCB sau azbest

Deşeu Opţiuni posibile pentru tratarea lor

Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie

Rec

icla

re

Rec

uper

are

Elim

inar

e sa

u N

u se

ap

lică

Specificaţi opţiunea

Dacă opţiunea actuală este “Eliminare”, precizaţi data până la care veţi implementa reutilizarea sau recuperarea sau justificaţi de ce acestea sunt imposibil de realizat din punct de vedere tehnic şi economic.


Există metale

Tuburi fluorescente Eliminare Reciclare

Reciclare (DEEE)

Colectat separat şi reciclat prin firme autorizate

Nu se aplică.


Nu există

Deseu menajer rezidual Eliminare Recuperare

Eliminare Colectat separat şi reciclat prin firme autorizate

Nu se aplică.


Există metale


Eliminare Recuperare Reciclare


-


Nu există

Ambalaje sticlă contaminată



-


Nu există

Hârtie şi carton



-


Nu există




-

Activităţi administrative

Există metale


Eliminare/ Reciclare


Nu se aplică.

Producție Nu există.


Eliminare Eliminare Colectat separat şi reciclat prin firme autorizate

Nu se aplică.


mediu nr. 11/26.10.2011

6.8 DEŞEURI DE AMBALAJE

Majoritatea ambalajelor este reprezentată de material plastic (cca. 20 t/an): sacii de plastic de tip „big-bag” în care vor fi livrate materiile prime solide (melamina) şi containerele de plastic de tip IBC în care vor fi livrate anumite substanţe chimice lichide (inhibitorul de coroziune, agentul anticalcar, biocizii, acidul sulfuric, soluţia de acid azotic, etc.). De asemenea, în cantităţi reduse, printre ambalaje se vor numără şi ambalaje de lemn / europaleţi (cca. 2t/an).

EGGER Technologia S.R.L. valorifică prin reciclare ambalajele de plastic şi lemn în procent > 75%.


mediu nr. 11/26.10.2011

106

ENERGIE 7


- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în continuare BREF LVOC,

- Reference Document on Best Available Techniques in Energy Efficiency, Draft, februarie 2009 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile cu privire la eficienţa energetică), denumit în continuare BREF Energy Efficiency.


7.1 CERINŢE ENERGETICE DE BAZĂ

Consumul de energie 7.1.1

Cap. 10.5.2 din BREF LVOC prevede că BAT constă în administrarea eficientă a surplusului de energie provenită de la instalaţia Formox, luând în considerare instalaţiile existente pe amplasament.

În acest sens, energia rezultată în urma oxidării metanolului este recuperată printr-un circuit de ulei termic şi utilizată pentru producerea aburului de 24 bar (cca. 21.750 t/an), necesar funcţionării instalaţiei Formox şi reactoarelor instalaţiei de producere a adezivilor şi răşinilor. De asemenea, căldura rezultată din proces este utilizată şi la încălzirea spaţiilor de muncă. Aburul de 24 bar este redus la 4 bar în clădirea 41.

Aburul produs de instalația Formox (22 bari) este transferat către centrala termică pe biomasă de pe platforma EGGER, în treapta de cogenerare; după detensionare aburul se întoarce la instalaţia de adezivi pentru utilizare ca agent termic (încălzire spaţii tehnice, încălzire instalaţii etc.).

Căldura rezultată din instalaţia de post-ardere catalitică (temperatura gazelor reziduale după epurare) este recuperată şi transformată în energie mecanică (cca. 250 kW) pentru funcţionarea turbosuflantei aferente instalaţiei Formox (turbosuflanta aspiră aerul necesar procesului de oxidare a metanolului).

Cap. 4 din BREF Energy Efficiency enumeră care sunt cele mai bune tehnici disponibile pentru eficientizarea energetică. Aceste tehnici au fost luate în considerare la proiectarea şi amplasarea instalaţiilor fabricii de adezivi şi vor fi implementate de către conducerea fabricii.

Astfel, încă din faza de proiectare au fost selectate doar instalaţiile şi tehnologiile eficiente d.p.d.v. al energiei. De asemenea, pe baza experienţei fabricii similare din Wismar, a fost estimat iniţial consumul de energie şi a fost dezvoltat un concept de optimizare a acestuia, care implică, în special, utilizarea schimbătoarelor de căldură pentru recuperarea surplusului de energie. De asemenea, se menţionează că o mare parte din instalaţiile fabricii de adezivi sunt amplasate în afara halelor, nefiind necesară asigurarea utilităţilor pentru iluminat ori a sistemelor de climatizare sau ventilaţie. În interiorul clădirilor, pe cât posibil, se asigură iluminarea naturală prin ferestre corespunzătoare, iar pentru iluminatul în timpul nopţii sunt utilizate sisteme care funcţionează pe bază de senzori (numai în prezenţa mişcării).

La nivel de management se urmăreşte punerea în aplicare şi respectarea unui sistem de gestionare a eficienţei energetice (ENEMS – Energy Managemnt System), prin monitorizarea continuă a consumului de energie şi analiza comparativă cu alte instalaţii asemănătoare, definirea unei politici privind eficienţa energetică a instalaţiilor, care prevede, printre altele, respectarea perioadelor de mentenanţă şi întreţinere a echipamentelor, documentarea şi analiza disfuncţionalităţilor instalţiilor, instruirea permanentă a personalului operator în scopul prevenirii acţiunilor care ar presupune consum de energie (deteriorarea sau murdărirea echipamentelor, etc.).

Pentru îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de mediu, planificarea investiţiilor pe platforma industrială EGGER a avut la bază un concept integrat, pe termen mediu şi lung, care presupune recuperarea căldurii în exces şi folosirea acesteia în scopul reducerii consumului de energie.


mediu nr. 11/26.10.2011

107

Consumul anual de energie este reprezentat în tabelul următor. Consumul cel mai mare de energie va fi necesar pentru funcţionarea motoarelor şi pompelor aferente diverselor instalaţii.

Sursă de energie Consum de energie

Furnizat, MWh

Primară, MWh % din total

Electricitate din reţeaua publică 13.615 MWh 1)

-

Electricitate din alta sursă* - - -

Abur/apă fierbinte achiziţionată şi nu generată pe amplasament (a)*

- - -

Gaze - - -

Petrol - - -

Cărbune - - -

Altele (Operatorul trebuie să specifice)

- - -

1)Calcul pe baza consumului specific de energie de la instalaţia similară din Wismar. *specificaţi sursa şi factorul de conversie de la energia furnizată la cea primară.

Informaţii suplimentare privind consumul de energie

Tip de informaţii (tabel, diagramă, bilanţ energetic etc) Numărul documentului respectiv

Nu este cazul. -

Energie specifică 7.1.2 Informaţii despre consumul specific de energie pentru activităţile din autorizaţie sunt descrise în tabelul următor.

Listaţi mai jos activităţile

Consum specific de energie (CSE)

(specificaţi unităţile adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE

Acestea trebuie să se bazeze pe consumul de energie primară pentru produse sau pe intrările de materii prime care corespund cel mai mult scopului principal sau capacităţii de producţie a instalaţiei.

Compararea cu limitele

(comparaţi consumul specific de energie cu orice limite furnizate în Îndrumarul specific sectorului sau alte standarde industriale)

Instalaţia Formox

Producerea formalinei şi UFC

190 kWh/t metanol utilizat

Valoarea corespunde consumului efectiv al instalaţiei similare din Wismar

Instalaţia este o instalaţie standard a firmei Perstorp, iar consumul de energie corespunde BAT caracteristice acestor instalaţii, prevăzute în BREF Energy Efieciency.

Producerea aburului de 24 bar

0,55 t de abur de 24 bar/t fomalină

Garanţia producătorului Perstorp Aburul este utilizat în mare parte pentru încălzirea reactoarelor de adezivi şi răşini. Restul de abur este condesat şi transferat către turnurile de răcire

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor

Producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare

8 kWh/t adezivi & răşini produse

-

Pentru acest proces nu există instalaţii standard. Sunt respectate însă BAT prevăzute în BREF


mediu nr. 11/26.10.2011

108

Listaţi mai jos activităţile

Consum specific de energie (CSE)

(specificaţi unităţile adecvate)

Descrierea fundamentelor CSE

Acestea trebuie să se bazeze pe consumul de energie primară pentru produse sau pe intrările de materii prime care corespund cel mai mult scopului principal sau capacităţii de producţie a instalaţiei.

Compararea cu limitele

(comparaţi consumul specific de energie cu orice limite furnizate în Îndrumarul specific sectorului sau alte standarde industriale)

Consum de abur de 4 bar

3,8 MW / reactorul de 50 m³

2,4 MW/ reactorul de 25 m³

-

Energy Efieciency.

Întreţinere 7.1.3Măsurile fundamentale pentru funcţionarea şi întreţinerea eficientă din punct de vedere energetic sunt descrise în tabelul următor.

Există măsuri documentate de funcţionare, întreţinere şi gospodărire a energiei pentru următoarele componente? (acolo unde este relevant):

Da/ Nu

Nu este relevant


(documentele de referinţă, termenele la care măsurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt relevante/ aplicabile)

Aer condiţionat, proces de refrigerare şi sisteme de răcire (scurgeri, etanşări, controlul temperaturii, întreţinerea evaporatorului/ condensatorului);

Da Întreţinere şi mentenanţă conform procedurilor interne, Planului de întreţinere şi mentenanţă şi manualelor de operare a instalaţiilor.

Funcţionarea motoarelor şi mecanismelor de antrenare;

Da Monitorizare continuă prin calculatorul de proces/ MES. Verificări regulate ale proceselor tehnologice şi controale periodice ale modului de întreţinere şi mentenanţă a instalaţiilor conform Planului de întreţinere şi mentenanţă şi manualelor de operare a instalaţiilor.

Sisteme de gaze comprimate (scurgeri, proceduri de utilizare);

Da Monitorizare continuă prin calculatorul de proces/ MES. Verificări regulate ale ale proceselor tehnologice şi controale periodice ale modului de întreţinere şi mentenanţă a instalaţiilor conform Planului de întreţinere şi mentenanţă şi manualelor de operare a instalaţiilor.

Sisteme de distribuţie a aburului (scurgeri, izolaţii);

Da Monitorizare continuă prin calculatorul de proces/ MES. Controale regulate a conductelor de distribuţie a aburului prin inspecţii regulate la faţa locului.

Reparaţii, întreţinere şi control conform manualelor de operare.

Sisteme de încălzire a spaţiilor şi de furnizare a apei calde;

Da Valorificarea la maxim a aburului produs pentru încălzirea reactoarelor. Monitorizare continuă prin calculatorul de proces/ MES.

Reparaţii, întreţinere şi control conform manualelor de operare.


mediu nr. 11/26.10.2011

109

Există măsuri documentate de funcţionare, întreţinere şi gospodărire a energiei pentru următoarele componente? (acolo unde este relevant):

Da/ Nu

Nu este relevant


(documentele de referinţă, termenele la care măsurile vor fi implementate sau motivul pentru care nu sunt relevante/ aplicabile)

Lubrifiere pentru evitarea pierderilor prin frecare;

Da Lubrifierea părţilor de instalaţie confom Planului de lubrifiere.

Întreţinerea boilerelor de ex. optimizarea excesului de aer;

Da Monitorizare continuă prin calculatorul de proces / MES. Controlul procesului pe bază instrucţiunilor din manualele de operare a instalaţiilor Formox şi cazanului de abur.

Alte forme de întreţinere relevante pentru activităţile din instalaţie.

La nivelul fabricii de adezivi va fi implementat un Plan de mentenanţă, care cuprinde sesiuni regulate de mentenanţă şi reparaţii (săptămânal), precum şi o perioadă de cca. 2 săptămâni / an, pentru mentenanţa totală, generală.

7.2 MĂSURI TEHNICE Măsurile tehnice fundamentale pentru eficienţă energetică sunt descrise în tabelul următor. Completaţi tabelul prin:

1. Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2. Declararea intenţiei de conformare şi indicarea termenului până la care o veţi face în cadrul

programului de conformare a activităţii analizate; sau 3. Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/ aplicabilă pentru activităţile

desfăşurate.

Confirmaţi că următoarele măsuri tehnice sunt implementate pentru evitarea încălzirii excesive sau pierderilor din procesul de răcire pentru următoarele aspecte: (acolo unde este relevant):

Da/Nu

Nu este relevant


(termenele prevăzute pentru aplicarea măsurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Izolarea suficientă a sistemelor de abur, a recipientelor şi conductelor încălzite

Da Toate conductele care vor conţine/ transporta materii cu T > 60 °C sunt izolate suficient. Straturile izolatoare au fost astfel alese, astfel încât T exterioară a conductelor nu va depăşi 50°C.

Prevederea unor metode de etanşare şi izolare pentru menţinerea temperaturii

Da Pentru conductele cu T < 100 °C au fost utilizate materiale de etanşeizare corespunzătoare (EPS sau spumă poliuretanică) Pentru T > 100 °C s-a utilizat vată minerală. Pentru protecţia mecanică, straturile izolatoare sunt acoperite cu tablă de aluminiu.

Senzori şi întrerupătoare temporizate simple sunt prevăzute pentru a preveni evacuările inutile de lichide şi gaze încălzite.

Da Toate instalaţiile fabricii de adezivi sunt automatizate şi monitorizate în permanenţă. Separatoarele aburului condensat au rolul de a transfera căldura într-un mod optim şi de a utiliza aburul în cel mai bun mod posibil.


mediu nr. 11/26.10.2011

110

Confirmaţi că următoarele măsuri tehnice sunt implementate pentru evitarea încălzirii excesive sau pierderilor din procesul de răcire pentru următoarele aspecte: (acolo unde este relevant):

Da/Nu

Nu este relevant


(termenele prevăzute pentru aplicarea măsurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante/aplicabile)

Alte măsuri adecvate - - -

Măsuri de service al clădirilor 7.2.1Măsuri fundamentale pentru eficienţă energetică a service-ului clădirilor sunt descrise în tabelul următor. Completaţi tabelul prin:

1. Confirmarea faptului că vă conformaţi cu fiecare cerinţă, sau 2. Declararea intenţiei de conformare şi indicarea datei până la care o veţi face în cadrul

programului dumneavoastră de modernizare; sau 3. Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă pentru activităţile desfăşurate.

Confirmaţi că următoarele măsuri de service al clădirilor sunt implementate pentru următoarele aspecte (unde este relevant):

Da/ Nu

Nu este relevant

Informaţii suplimentare (documentele de referinţă, termenul de punere în practică/aplicare a măsurilor sau motivul pentru care nu sunt relevante)

Există o iluminare artificială adecvată şi eficientă din punct de vedere energetic

Da Sisteme ecologice de iluminare (becuri, lămpi economice), iluminare controlată în exteriorul halelor (o oră înainte de apusul soarelui / o oră depă răsăritul soarelui).

Există sisteme de control al climatului eficiente din punct de vedere energetic pentru:

• Încălzirea spaţiilor • Apă caldă • Controlul temperaturii • Ventilaţie • Controlul umidităţii

Da Toate instalaţiile, spaţiile de lucru şi spaţiile administrative corespund celui mai actual stadiu al tehnicii şi corespund cerinţelor actuale de planificare.

7.3 EFICIENŢĂ ENERGETICĂ

Un plan de eficienţă energetică este furnizat în contiunuare, identificând şi evaluând toate tehnicile de eficienţă energetică aplicabile activităţilor din autorizaţie. Având în vedere că toate instalaţiile sunt noi, până în prezent, nu a fost realizat un plan de eficienţă energetică care să identifice şi să evalueze toate tehnicile de eficienţă energetică aplicabile.

Instalaţiile şi părţile din instalaţii sunt moderne şi corespund d.p.d.v. al protecţiei mediului şi siguranţei celui mai actual stadiu al tehnicii, aşa cum sunt acestea definite în BREF-uri şi norma germană TA Luft. De asemenea, este prevăzut ca anual să fie evaluat consumul de energie şi în funcţie de concluziile evaluării, se vor propune măsuri pentru eficientizarea energetică.

În cadrul fabricii de adezivi se va produce energie:

• Energia termică degajată în timpul procesului de oxidare a metanolului va fi recuperată printr-un circuit de ulei termic şi utilizată pentru producerea aburului necesar funcţionării instalaţiei Formox şi reactoarelor din instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor şi pentru încălzirea spaţiilor de lucru. De asemenea, aburul produs de instalația Formox (22 bari) este transferat către centrala termică pe biomasă de pe platformă, în treapta de


mediu nr. 11/26.10.2011

111

cogenerare, pentru producerea de energie termică și electrică; după detensionare aburul se întoarce la instalaţia de adezivi pentru încălzirea diverselor instalații.

• Energia termică rezultată în cadrul procesului de post-combustie catalitică a gazelor rezultate din instalaţia Formox va fi recuperată şi transformată în lucru mecanic necesar pentru funcţionarea turbosuflantei Formox.

Cerinţe suplimentare pentru eficienţă energetică 7.3.1Informaţii despre tehnicile de recuperare a energiei sunt date în tabelul următor. Completaţi tabelul prin:

1. Confirmarea faptului că măsura este implementată, sau 2. Declararea intenţiei de a implementa măsura şi indicarea termenului de aplicare a acesteia ;

sau 3. Expunerea motivului pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile

desfăşurate.

Concluzii BAT pentru principiile de recuperare/ economisire a energiei

Este această tehnică utilizată în mod curent în instalaţie? (D/N)

Dacă NU explicaţi de ce tehnica nu este adecvată sau indicaţi termenul de aplicare

Recuperarea căldurii din diferite părţi ale proceselor D

Tehnici de deshidratare de mare eficienţă pentru minimizarea energiei de uscare

N Nu este cazul.

Minimizarea utilizării apei şi utilizarea sistemelor închise de circulaţie a apei

D

Izolaţie bună (clădiri, conducte, camera de uscare şi instalaţia)

D

Amplasamentul instalaţiei pentru reducerea distanţelor de pompare

D

Optimizarea fazelor motoarelor cu comandă electronică D

Utilizarea apelor de răcire reziduale (care au o temperatură ridicată) pentru recuperarea căldurii

N Nu este cazul: temperatura apelor de răcire va fi de max. 45°C şi nu permite utilizarea acestora pentru recuperarea căldurii.

Transportor cu benzi transportoare în locul celui pneumatic (deşi acesta trebuie protejat împotriva probabilităţii sporite de producere a evacuărilor fugitive)

D (acolo unde este posibil d.p.d.v. tehnic)

Măsuri optimizate de eficienţă pentru instalaţiile de ardere (de ex. preîncălzirea aerului/combustibilului, excesul de aer etc.).

N Nu este cazul.

Procesare continuă în loc de procese discontinue D

Valve automate D

Valve de returnare a condensului D

Utilizarea sistemelor naturale de uscare D

Altele - -

7.4 ALTERNATIVE DE FURNIZARE A ENERGIEI Informaţii despre tehnicile de furnizare eficientă a energiei sunt date în tabelul următor.


mediu nr. 11/26.10.2011

112

Completaţi tabelul astfel: 1. Confirmaţi faptul că măsura este implementată, sau 2. Declaraţi intenţia de a implementa măsura şi indicaţi termenul de punere în practică ; sau 3. Expuneţi motivul pentru care măsura nu este relevantă/aplicabilă pentru activităţile

desfăşurate.

Tehnici de furnizare a energiei

Este această tehnică utilizată în mod curent în instalaţie? (D/N)

Dacă NU explicaţi de ce tehnică nu este adecvată sau indicaţi termenul de aplicare

Utilizarea unităţilor de co-generare; N Nu este cazul. Recuperarea energiei din deşeuri; N Nu este cazul. Instalaţiile fabricii

de adezivi nu generează ape uzate sau deşeuri, având conţinut energetic.

Utilizarea de combustibili mai puţin poluanţi.

D (sursa principală de energie a fabricii de adezivi este metanolul).


mediu nr. 11/26.10.2011

113

ACCIDENTELE ŞI CONSECINŢELE LOR 8

8.1CONTROLUL ACTIVITĂŢILOR CARE PREZINTĂ PERICOLE DE ACCIDENTE MAJORE ÎN CARE

SUNT IMPLICATE SUBSTANŢE PERICULOASE – SEVESO)

DA / NU

DA / NU

Instalaţia se încadrează în categoria de risc major conform prevederilor H.G. nr. 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO?

Da Dacă da, aţi depus raportul de securitate?

Da*

Instalaţia se încadrează în categoria de risc minor conform prevederilor H.G. nr. 804/2007 ce transpune Directiva SEVESO?

Da Dacă da, aţi realizat Politica de Prevenire a Accidentelor Majore?

Da

În conformitate cu prevederile H.G. nr. 804/2007 (Directiva 2003/205/EC Seveso III), activităţile şi instalaţiile EGGER Technologia S.R.L. se încadrează în categoria de risc major prevăzută de acest act normativ, pe amplasament stocându-se cantităţi de substanţe chimice peste pragurile caracteristice, după cum este prezentat în tabelul următor: Calculul categoriei de risc de accidente conform H.G. nr. 804/2007

Substanţa / stare de agregare

Caracteristici Stare de agregare

Capacitate max.

depozitată (t)

Cantitate relevantă

Coloana 2 (t)


Coloana 3 (t)

Cât coloana 2

Cât coloana 3 Clasificare

veche

Clasificare nouă (unde

este cunoscut)

Metanol (lichid)

Toxic (T), lichid foarte inflamabil (F) R23/24/25; R39/23/24/25; R11

H225; H301; H311; H331; H370.

5.302 500 5.000 10,6 1,06

Formalină 35-53% (lichid)

Toxic (T), Coroziv (C) R23/24/25; R34, R40, R43

H331, H335, H412, H301, H301, H226, H311, H272

650 50 200 13 3,25

Concentrat UFC 80% (lichid vâscos)

Toxic (T) R23/24/25, R34, R40, R43, R68

H331, H301, H311, H314, H317, H351

1.820 50 200 36,4 9,1

Ulei termic (lichid)

Iritant (Xi), Periculos pentru mediu (N) R36/37/38; R50/53

- 16 100 200 0,16 0,08


mediu nr. 11/26.10.2011

114

Substanţa / stare de agregare

Caracteristici Stare de agregare

Capacitate max.

depozitată (t)


Coloana 2 (t)


Coloana 3 (t)

Cât coloana 2

Cât coloana 3 Clasificare

veche

Clasificare nouă (unde

este cunoscut)

Biocid Biodisperse 227 (lichid)

Coroziv (C), Periculos pentru mediu (N) R20/22, R34, R42/43, R50

- 1 100 200 0,01 0,005

Motorină (lichid)

Nociv (Xn), Periculos pentru mediu (N). Coroziv (C) R40, R20, R38, R51/53, R65, R66

- 1 200 500 0,005 0,002

Suma câturilor individuale 60,16 13,49

Suma câturilor „T” (toxicitate) 60 13,41

Suma câturilor „OEF” (oxidante, explozive, inflamabile, foarte inflamabile” 10,6 1,06

Suma câturilor „N” (periculoase pentru mediu) 0,16 0,08

Se face observaţia că, în conformitate cu prevederile art. 4 din Anexa 1 la H.G. nr. 804/2007, combustibilul Diesel şi agentul biocid Biodisperse 227 au fost neglijate de la calculul relevanţei SEVESO, capacitatea de stocare a acestora fiind cu mult sub 2% din cantitatea relevantă. În ceea ce priveste formalina şi concentratul UFC, acestea au fost luate în considerare utilizând proprietăţile de toxicitate şi cantităţile relevante din coloanele 2 si 3 din cadrul tabelului aferent părţii a doua din Anexa 1 la H.G. nr. 804/2007, întrucât soluţia de formaldehidă stocată este puternic diluată (concentraţia medie va fi de 40-50% în cazul formalinei, respectiv 55-59% în cazul UFC), situaţie în care proprietăţile soluţiilor nu mai sunt aceleaşi ca şi cele ale substanţei aflate în stare pură (concentraţie > 90%), conform tabelului din partea 1 a aceleiaşi anexe. Având în vedere încadrarea amplasamentului fabricii de adezivi în categoria de risc superior conform H.G. nr. 804/2007, EGGER Technologia S.R.L a elaborat anterior obţinerii autorizaţiei de construire un Raport de Securitate, care urmează să fie actualizat până la punerea în funcţiune, raport care identifică şi evaluează scenariile de accident major şi consecinţele probabile ale acestora şi prezintă măsurile de securitate care se iau pentru evitarea sau controlul unor astfel de situaţii. Raportul de Securitate actualizat, alături de Planul de Urgenţă Internă, care stipulează măsurile preventive şi de intervenţie pentru situaţiile de accident major, au fost depuse la autorităţile competente (APM Suceava şi ISU Suceava), iar momentan se află în proces de actualizare.

8.2 PLAN DE MANAGEMENT AL ACCIDENTELOR Utilizând recomandările prevăzute de BAT ca listă de verificare, completaţi tabelul următor pentru orice eveniment care poate avea consecinţe semnificative asupra mediului sau ataşaţi planurile de urgenţă (internă şi externă) existente care să prezinte metodele prin care impactul accidentelor şi avariilor să fie minimizat. În plus, demonstraţi implementarea unui sistem eficient de management de mediu.


mediu nr. 11/26.10.2011

115

Scenariu de acccident sau de evacuare anormală

Eveniment iniţiator Succesiunea evenimentelor în situaţia cea mai defavorabilă

Probabiltatea de producere

Consecinţele producerii

Măsuri luate sau propuse pentru minimizarea probabilităţii de producere

Acţiuni planificate în eventualitatea că un astfel se eveniment se produce

Incendiu şi explozie la rezervorul de metanol

Scurgere nedetectată la rezervorul de metanol, scurgere în cuva de retenţie PLUS prezenţa unei surse de aprindere în cuvă.

Cantitatea de metanol scursă este incendiată, zona superioară a rezervorului de metanol este desprinsă de la acesta, acoperişul se rupe de-a lungul punctului de rupere predeterminat, cantitatea de metanol se scurge din rezervor în cuva de retenţie şi este incendiată.

Eveniment extrem de improbabil (2x10-7 conform ghidului UK5)

Incendiu la rezervorul de metanol, influenţând funcţionarea întregului amplasament al fabricii de adezivi. Celelalte activităţi pe platforma industrială pot continua.

Inspecţii la fiecare tură, cu înregistrarea oricăror neconformităţi, alarmă de nivel în zona staţiei de pompare a metanolului, cuvă de retenţie pentru rezervorul de metanol, cuvă de retenţie metanol cu alarmă de nivel, pardoseală dublă cu vacuum pentru detectarea scurgerilor la rezervorul de metanol, senzori de temperatură la pompele de metanol, supape de eliberare a suprapresiunii pe conductele de metanol, opritor de flacără şi sisteme de prevenire a exploziilor la partea superioară a rezervorului de metanol şi în conducte. Valvă de eliberare suprapresiune şi supapă cu vacuum la partea superioară a rezervorului, sistem de împământare şi protecţie la lovitura de trăsnet pentru rezervor şi amplasament.

Se activează alarma de incendiu. Instalaţia Formox este închisă conform procedurii de oprire de urgenţă. Se realizează oprirea coordonată a tuturor activităţilor de pe amplasament. Evacuarea personalului. Directorul tehnic şi responsabilul cu producţia, însoţiţi de şeful de tură asistă bridaga de pompieri la stingerea incendiului. Se iau măsuri preventive de incendiu la toate instalaţiile învecinate de pe amplasament, pentru a împiedica răspândirea focului. Se va permite combustia controlată a întregului conţinut al rezervorului de metanol.

Scurgere de metanol în cuva de retenţie aferentă rampei de încărcare-descărcare a metanolului

Scurgere de metanol nedetectată sau scurgere de metanol în cuva de retenţie aferentă cisternelor CF

Emisii minore de vapori de metanol

Puţin probabilă (mai puţin de un eveniment în 10 ani)

Întreruperea sau amânarea procedurilor de descărcare a metanolului

Inspecţii documentate la fiecare tură, sistem de alarmare cu detector de nivel, sistem de detecţie a atmosferelor explozive în cuva de retenţie, sistem de securizare a furtunelor de încărcare-descărcare a metanolului cu auto-închidere pe ambele conexiuni, sistem de supraveghere video, procedura de încărcare-descărcare se face întotdeauna cu supervizare din partea operatorilor pe tot parcursul ei.

Procedurile de încărcare-descărcare sunt automat oprite şi nu pot fi reluate până când sistemul de alarmă revine la situaţia normală.

Incendiu la rampa de încărcare-descărcare metanol

Scurgere majoră de metanol nedetectată PLUS existenţa unei surse de aprindere

Incendiu în cuva de retenţie a rampei, în timp ce o cisternă este conectată, conductele flexibile de încărcare-descărcare iau foc, partea exterioară a cisternei este parţial incendiată

Extrem de improbabil

Incendiu în zona rampei de încărcare-descărcare metanol, cu potenţial minor de afectare a activităţilor din fabrica de adezivi, datorită amplasării rampei la distanţe corespunzătoare faţă de zonele de producţie

Inspecţii documentate la fiecare tură, sistem de alarmare cu detector de nivel, sistem de detecţie a atmosferelor explozive în cuvă, sistem de securizare a furtunelor de încărcare-descărcare a metanolului cu auto-închidere pe ambele conexiuni, sistem de împământare a cisternelor şi rampei, echipamente şi instrumente certificate anti-ex, opritori de flacără şi sisteme de prevenire a exploziilor în conducte, separarea zonei de încărcare-descărcare de sistemul de conducte, rezervorul de metanol şi mai departe de instalaţia Formox, zonare de siguranţă a amplasamentului

Procedurile de încărcare-descărcare a metanolului sunt automat oprite şi nu pot fi reluate până când sistemul de alarmă revine la situaţia normală. Intervenţia cu echipamente PSI locale de către operatorii şi departamentul logistică. Incendiul este raportat imediat la camera de control şi se activează sistemul de alarmare la nivelul întregului amplasament în situaţia pierderii controlului situaţiei, caz în care se apelează la resursele externe, cf Planului de Urgenţă Internă.

5 Bund overtopping – the consequences following catastrophic failure of large volume liquid storage vessels – A. Wilkinson, SRD, Health and Safety Executive, R530, Marea Britanie


mediu nr. 11/26.10.2011

116







Incendiu urmat de explozie la rampa de încărcare-descărcare metanol

Scurgere majoră de metanol nedetectată PLUS existenţa unei surse de aprindere.

Incendiu în cuva de retenţie a rampei, în timp ce o cisternă este conectată, conductele flexibile de încărcare-descărcare iau foc, cisterna CF de metanol este incendiată şi explodează, creând condiţii pentru incendierea zonei de depozitare a lemnului din vecinătate.

Extrem de improbabil

Incendiu important, influenţând activităţile de pe întregul amplasament al fabricii de adezivi şi potenţial pe cele de la depozitul de materiale lemnoase din vecinătate.

Inspecţii documentate la fiecare tură, sistem de alarmare cu detector de nivel, sistem de detecţie a atmosferelor explozive în cuvă, sistem de securizare a furtunelor de încărcare-descărcare a metanolului cu auto-închidere pe ambele conexiuni, sistem de împământare a cisternelor şi rampei, echipamente şi instrumente certificate anti-ex, opritori de flacără şi sisteme de prevenire a exploziilor în toate conductele, separarea zonei de încărcare-descărcare de sistemul de conducte, rezervorul de metanol şi mai departe de instalaţia Formox, zonare de siguranţă a amplasamentului

Procedurile de încărcare-descărcare a metanolului la rampă sunt oprite automat. Se activează sistemul de alarmare de incendiu. Instalaţia Formox este oprită conform procedurii de oprire de urgenţă. Este activat sistemul de stropire preventivă cu sprinkler a rezervorului de metanol pentru a-l izola şi a răci suprafaţa exterioară a acestuia. Toate activităţile fabricii de adezivi sunt oprite coordonat, conform Planului de Urgenţă Internă. Evacuarea personalului de pe amplasament. Directorul tehnic şi responsabilul cu producţia, însoţiţi de şeful de tură asistă bridaga de pompieri la stingerea incendiului. Se iau măsuri preventive de incendiu la toate instalaţiile învecinate de pe amplasament, pentru a împiedica răspândirea focului. Se iau măsuri preventive de protecţie la foc în zona depozitului de lemn (activarea sistemului de stropire preventivă PSI).

Explozia zonei superioare a reactorului Formox

Existenţa unei surse de aprindere în zonă protejată la explozii şi lipsa circulaţiei prin reactor (conţinut ridicat de metanol în reactor, dar fără circulaţie)

Creşterea presiunii conduce la activarea diafragmelor de rupere. O cantitate limitată de gaze se eliberează în atmosferă.

Foarte improbabil.

Instalaţia Formox se opreşte automat.

Instalaţia Formox funcţionează în sistem integral automatizat, cu sistem computerizat de control a procesului şi proceduri de oprire automată de urgenţă. De asemenea, sunt prevăzute sisteme redundante de control. Inspecţii de rutină şi la nivelul fiecărei ture. Sistemul de control colectează date în timp real de la traductori şi determină regimul de funcţionare. Datele sunt păstrate într-un server de arhivare. Datele de exploatare sunt analizate în camera de control şi, periodic, în colaborare cu specialiştii furnizorului

Instalaţia Formox este oprită automat.

Scurgere de formaldehidă la depozitul de formalină

Scurgere majoră nedetectată de formalină la unul din rezervoare, cauzată de defecţiuni la construcţia rezervoarelor.

Cantitatea de formalină scursă generează emisii de formaldehidă în interiorul clădirii 34.

Foarte improbabil

Rezervorul este scos din funcţiune.

Scurgerile minore sunt detectate olfactiv de către operatorii din zona învecinată. Zona este evacuată, fără a se permite accesul până când echipa de intervenţie este echipată cu măşti de gaze şi echipamente de intervenţie adecvate, conform Planului de Urgenţă Internă.

Formalina scursă este colectată în cuva de retenţie şi este pompată în celelalte rezervoare existente pe amplasament. Se activează sistemul combinat de ventilaţie a clădirilor 38 şi 34, realizându-se evacuarea controlată a aerului cu poluanţi din interior. La nevoie, se deschid toate uşile pentru a permite zonei să fie ventilată. Se monitorizează conţinutul de formaldehidă la locul de muncă înainte de revenirea la situaţia normală de lucru.


mediu nr. 11/26.10.2011

117







Formarea norului gazos ca urmare a unor defecţiuni la sistemul de pompe aferent absorberului

Sistemul de pompe de recirculare şi toate celelalte sisteme de control redundante sunt defecte. Nu se activează nici unul din sistemele de alarmare. Sistemul de epurare catalitică a gazelor nu funcţionează.

Se degajă formaldehidă în aer peste nivelul admis.

Foarte improbabil

Instalaţia Formox se opreşte automat.

Sistemul de monitorizare online detectează creşterea concentraţiilor de formaldehidă peste limitele permise, la care se activează procedura de închidere de urgenţă a instalaţiei. Se activează diferite proceduri de închidere de rutină a anumitor procese apropiate (circuitul de metanol, suflantele, circuitul de ulei termic şi sistemul de purificare gaze), ca urmare a semnalării unor valori în afara intervalelor normale pentru indicatori precum temperatura, nivelul, presiunea etc.

Instalaţia Formox este oprită automat şi inspectată pentru remedierea defecţiunilor.

Formarea norului gazos ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de metanol

Defecţiune mecanică la rezervor sau la sistemul de conducte asociat acestuia.

Se poate detecta miros de metanol în aer.

Foarte improbabil

Fără consecinţe semnificative

Inspecţii la fiecare tură, cu înregistrarea oricăror neconformităţi, alarmă de nivel în zona staţiei de pompare a metanolului, cuvă de retenţie ventilată pentru rezervorul de metanol, cuvă de retenţie metanol cu alarmă de nivel, pardoseală dublă cu vacuum pentru detectarea scurgerilor la rezervorul de metanol, senzori de temperatură la pompele de metanol, supape de eliberare a suprapresiunii pe conductele de metanol, opritor de flacără şi sisteme de prevenire a exploziilor la partea superioară a rezervorului de metanol şi în conducte. Valvă de eliberare suprapresiune şi supapă cu vacuum la partea superioară a rezervorului, sistem de împământare şi protecţie la lovitura de trăsnet pentru rezervor şi amplasament.

Se demarează procedura de detectare a defecţiunii. Se elimină sursa scurgerii, dacă este posibil. Rezervorul este golit cât se poate de repede. Se iau măsuri de oprire a accesului în zonă a oricăror alte persoane în afara celor din echipa de intervenţie, pentru a elimina riscurile de aducere în zonă a surselor de aprindere.

Formarea norului gazos ca urmare a unei scurgeri din rezervorul de concentrat UFC

Defecţiune mecanică la rezervor sau la sistemul de conducte asociat acestuia.

Se poate detecta miros tipic de formaldehidă în aer.

Foarte improbabil

Scoaterea din funcţiune a rezervorului cu scurgeri. Repararea conductelor sau zonelor care au scurgeri

Inspecţii periodice înregistrate. Cuvă de retenţie etanşă, betonată. Pardoseală dublă cu vacuum pentru rezervoarele de stocare, în vederea depistării scurgerilor.

Toate măsurile corective se iau cu portul echipamentelor de protecţie personală (măşti de gaze, costum de protecţie chimică). Se pompează concentratul UFC din rezervorul cu scurgeri şi din cuva de retenţie în celelalte rezervoare. Rezervoarele sunt amplasate în exterior, ceea ce previne acumularea vaporilor nocivi.


mediu nr. 11/26.10.2011

118







Degajarea în atmosferă a metanolului sau formalinei ca urmare a unei scurgeri la o conductă de alimentare/ vehiculare

Defecţiune mecanică la sistemul de conducte.

Se poate detecta miros tipic de formaldehidă sau metanol în aer

Foarte improbabil

Oprirea tuturor circuitelor de conducte afectate.

Inspecţii periodice, documentate. Conducta de metanol este echipată cu instrumente de detectare a pierderilor de presiune. Pe traseul estacadelor de conducte, zona betonată este profilată astfel încât să servească drept cuvă de retenţie pentru colectarea scurgerilor accidentale din conducte.

Scurgerile detectate sunt controlate cantitativ prin închiderea pompelor relevante şi separarea reţelelor de canalizare din zona estacadelor de conducte. Lichidul scurs este colectat fie cu ajutorul pompelor, fie cu materiale absorbante.

Scurgeri de metanol ca urmare a unor accidente în decursul activităţilor de transport intern a cisternelor CF

Defectarea unei cisterne CF.

Scurgere de metanol în zona căii ferate uzinale

Foarte improbabil

Oprirea tuturor activităţilor de manipulare a cisternelor CF

Zona căii ferate este realizată integral din ciment. Metanolul colectat va fi dirijat către zona drenajelor aferente căii ferate.

Oprirea tuturor activităţilor de manipulare a cisternelor CF. Cisterna cu scurgeri se va deplasa deasupra cuvei de retenţie de la rampa de descărcare metanol, pentru colectarea scurgerilor.

Care dintre cele de mai sus consideraţi că provoacă cele mai critice riscuri pentru mediu?

Riscurile sunt minime pentru mediul înconjurător. În urma calculelor efectelor adverse ale posibilelor scenarii de accidente majore, s-a constatat că, în condiţiile restricţiilor tehnice şi organizatorice, distanţa maximă până la care pot exista efecte nefavorabile, distanţa maximă până la care pot exista efecte ireversibile asupra mediului înconjurător şi oamenilor este de până la 370 m de la sursa de pericol (în cazul unui singur scenariu de accident major).

Riscurile de afectare a zonelor rezidenţiale sunt aşadar excluse, zona de influenţă a scenariilor de accidente majore fiind limitată la amplasamentul fabricii de adezivi şi la o zonă exterioară acesteia astfel:

- către N şi NV - până la cca. 300 m de la limita amplasamentului fabricii de adezivi, pe un teren cu folosinţă industrială aparţinând EGGER Romania Romania S.R.L. (fabrica de PAL), şi EGGER Energia S.R.L. (instalaţia de plăci tip OSB şi centrala termică pe biomasă);

- către NE – până la cca. 170 m de la limita amplasamentului fabricii de adezivi, pe un teren cu folosinţă industrială EGGER Energia S.R.L. (instalaţia instalaţia de plăci tip OSB şi centrala termică pe biomasă);

- către V şi VSV– până la cca. 190 m de la limita amplasamentului fabricii de adezivi, pe un teren aparţinând EGGER Romania S.R.L. (fabrica de plăci tip PAL);

- către ENE – până la cca. 190 m de la limita amplasamentului fabricii de adezivi, pe un teren aparţinând EGGER Romania S.R.L. (teren neutilizat în prezent);

- către S şi SE – până la cca. 300 m de la limita amplasamentului fabricii de adezivi, într-o zonă cu folosinţă exclusiv agricolă, situată în perimetrul extravilan, peste cursul pârâului Saha.


mediu nr. 11/26.10.2011

119

Având în vedere limitarea spaţială a efectelor în cazul puţin probabil al producerii unui accident major (maxim 300 m de amplasament), şi având în vedere condiţiile de dispersie atmosferică, inclusiv scăderea concentraţiilor de poluanţi pe măsură ce distanţa creşte, este exclus orice impact în context transfontieră.

De asemenea, sunt excluse efectele Domino, întrucât calculul scenariilor vizând efecte manifestate prin radiaţie termică la incendiu arată că planificarea amplasamentului a fost realizată riguros, instalaţiile şi structurile fiind amplasate la distanţe minime suficiente unele faţă de altele, aşa încât este eliminată posibilitatea transmiterii în cascadă a efectelor generatoare de pericole de accidente majore de la sursa de bază la alte surse. Efectele Domino în sens invers – de la amplasamentele învecinate către fabrica de adezivi – sunt de asemenea excluse, în cadrul fabricilor învecinate (Schweighofer – fabrica de cherestea, Gerfor – centrală pe biomasă, EGGER Romania – fabrica de plăci PAL, EGGER Energia – instalaţia OSB şi centrala termică pe biomasă) neexistând surse de risc major pentru accidente care să se poată propaga către amplasamentul fabricii de adezivi.


mediu nr. 11/26.10.2011

120

8.3 TEHNICI

Explicaţi pe scurt modul în care sunt folosite următoarele tehnici, acolo unde este relevant. Răspuns

TEHNICI PREVENTIVE

Inventarul substanţelor A se vedea capitolul 3.1. Trebuie să existe proceduri pentru verificarea materiilor prime şi deşeurilor pentru a ne asigura că ele nu vor interacţiona contribuind la apariţia unui incident

Da. Materiile prime principale sub formă lichidă vor fi depozitate în rezervoare corespunzătoare în clădirea 34. Rezervoarele de depozitare sunt amplasate în cuve de retenţie separate, ţinând cont de interdicţia de a depozita în aceeaşi cuvă de retenţie acizii cu bazele sau de a depozita împreună substanţe incompatibile. Astfel se evită apariţia unui incident datorită reacţiilor dintre produse, ca urmare a unei eventuale scurgeri din rezervoare.

Depozitare adecvată A se vedea capitolele 5.4 şi 6.3 Alarme proiectate în proces, mecanisme de decuplare şi alte modalităţi de control

Da. Toate instalaţiile fabricii de adezivi sunt automatizate şi controlate prin intermediul unui calculator de proces. Procesele tehnologice relevante sunt monitorizate corespunzător, iar instalaţiile importante sunt prevăzute cu alarme şi mecanisme de decuplare. În camera de control se vor monitoriza parametrii relevanţi ai rezervoarelor de stocare: nivelul de umplere, presiune, temperatură. Toate rezervoarele de stocare sunt prevăzute cu fund dublu vidat. În caz de eventuale scurgeri, în camera de control şi local, apar alarme sonore şi vizuale. Rezervorul de metanol este prevăzut cu pereţi dubli şi senzori pentru detectarea scurgerilor, precum şi sistem de stingere cu spumă şi perdea cu apă, pentru eventuale incidente. Întreaga zonă de stocare şi decărcare metanol este securizată şi marcată corespunzător.

Bariere şi reţinerea conţinutului Da. Toate rezervoarele de stocare sunt amplasate în cuve de retenţie şi sunt construite dotări de siguranţă. În vecinătatea cuvelor de retenţie se află saci cu substanţe absorbante. Rezervorul de metanol are pereţi dubli şi este prevăzut cu barieră de protecţie, conform legislaţiei în vigoare.

Cuve de retenţie şi bazine de decantare A se vedea cap. 5.4.5 Izolarea clădirilor Da. Izolaţia clădirilor va respecta prevederile din

proiectul tehnic de construcţii. Asigurarea prea plinului rezervoarelor de depozitare (cu lichide sau pulberi), de ex. măsurarea nivelului, alarme independente de nivel înalt, întrerupătoare de nivel înalt şi contorizarea încărcăturilor;

Da. Toate rezervoarele de stocare a substanţelor lichide sunt prevăzute cu indicatori de prea-plin şi alarme adecvate. Nivelul de umplere va fi monitorizat cu ajutorul senzorilor şi în cazul silozului de melamină şi recipientelor intermediare aferente substanţelor solide (melamina, ureea). Acestea din urmă sunt prevăzute cu celule de cântărire. Nivelul de umplere a rezervoarelor / recipientelor va fi


mediu nr. 11/26.10.2011

121

Răspuns

monitorizat de calculatorul de proces. Astfel, în caz de supra-umplere, pe ecranele monitoarelor din camera de control va apărea o alarmă vizuală (alarmă galbenă), declanşată de senzorii de prea-plin sau celulele de cântărire. Dacă nu va fi inteprinsă nici o acţiune (se continuă umplerea rezervoarelor), pe ecranul monitoarelor va apărea o alarmă roşie, iar pompa de alimentare va fi scoasă din funcţiune.

Sisteme de securitate pentru prevenirea accesului neautorizat

Da. Întreaga platformă industrială EGGER este împrejmuită, iar accesul pe amplasament (atât pentru personal, cât şi pentru vizitatori) se realizează printr-un loc bine-definit, supravegheat. Pentru controlul amplasmentului, sunt planificate cu regularitate inspecţii.

Registre pentru evidenţa tuturor incidentelor, rateurilor, schimbărilor de procedură, evenimentelor anormale şi constatărilor inspecţiilor de întreţinere

Există rapoarte de tură înregistrate electronic A se vedea şi cap. 8.2.

Trebuie stabilite proceduri pentru a identifica, a răspunde şi a trage învăţăminte din aceste incidente;

Există rapoarte de tură înregistrate electronic A se vedea şi cap. 8.2

Rolurile şi responsibilităţile personalului implicat în managementul accidentelor

Organigrama (Anexa I.1)

Proceduri pentru evitarea incidentelor ce apar ca rezultat al comunicării insuficiente între angajaţi în cadrul operaţiunilor de schimbare de tură, de întreţinere sau în cadrul altor operaţiuni tehnice.

Da. Calculatorul de proces este prevăzut cu un software de control MES (Manufacturing Excellence System). În acest sistem vor fi înregistrate datele relevante ale procesului, inclusiv reţetele de preparare a adezivilor şi răşinilor. Se va crea astfel o bază de date în care vor fi înregistrate toate documentele relevante pentru întreaga fabrică de adezivi şi la care vor avea acces toţi operatorii. În plus, toate indicaţiile şi informaţiile (inclusiv cele mai actuale) vor fi comunicate personalului operator, care va fi obligat să confirme luarea la cunoştinţă. Şeful de tură va avea obligaţia înregistrării în MES a tuturor incidentelor, operaţiunilor de mentenanţă, inclusiv aprobarea acestora, permisele de sudare, permisele de lucru în zone Ex, etc.

Compoziţia conţinutului din colectoarele de retenţie sau din colectoarele conectate la un sistem de drenare este verificată înainte de epurare sau eliminare

Da. Conform procedurilor interne (analize de alaborator). Conţinutul cuvelor de retenţie este 100% reutilizat în procesul de producţie (de ex. apa pluvială colectată în cuva de retenţie aferentă rezervoarelor de adezivi va fi introdusă în procesul de preparare a adezivilor).

Canalele de drenaj trebuie echipate cu o alarmă de nivel înalt sau cu senzor conectat la o pompă automată pentru depozitare (nu pentru evacuare); trebuie să fie implementat un sistem pentru a asigura că nivelurile colectoarelor sunt mereu menţinute la o valoare minimă

Conductele care drenează eventualele scurgeri sunt conectate la recipientele de stocare a substanţelor care s-ar putea scurge din rezervoare în cuvele de retenţie. Rezervoarele sunt toate echipate cu senzori de prea-plin.

Alarmele de nivel înalt nu trebuie folosite în Alarmele de prea-plin nu sunt singurele metode de


mediu nr. 11/26.10.2011

122

Răspuns

mod obişnuit ca metodă primară de control al nivelului

control a nivelului şi parametrilor din recipientele de stocare sau echipamentele de proces. Alţi indicatori sunt utilizaţi, de ex. temperatura, presiunea, sisteme de detecţie redundante a nivelului.

ACŢIUNI DE MINIMIZARE A EFECTELOR

Îndrumare privind modul în care poate fi gestionat fiecare scenariu de accident

Conform Planului de Urgenţă Internă. A se vedea şi cap. 8.2.

Căile de comunicare trebuie stabilite cu autorităţile de resort şi cu serviciile de urgenţă


Echipament de reţinere a scurgerilor de petrol, izolarea drenurilor, anunţarea autorităţilor de resort şi proceduri de evacuare;


Izolarea scurgerilor posibile în caz de accident de la anumite componente ale instalaţiei şi a apei folosite pentru stingerea incendiilor de apă pluvială, prin reţele separate de canalizare


Alte tehnici specifice pentru sector Conform Planului de Urgenţă Internă.


mediu nr. 11/26.10.2011

123

ZGOMOT ŞI VIBRAŢII 9

Principalele surse de zgomot şi vibraţii de pe amplasamentul fabricii de adezivi vor fi reprezentate de:

• echipamentele tehnologice din cadrul halelor de producţie: suflantele de recirculare a aerului şi turbosuflata aferente instalaţiei Formox, compresoarele de aer, pompele aferente instalaţiilor de tratare apă, concensatorul de abur;

• echipamentele tehnologice din exteriorul halelor de producţie: ventilatoarele celor 3 turnuri de răcire şi suflantele aferente sistemelor de transfer al ureei şi al melaminei;

• circulaţia rutieră şi feroviară de pe amplasament; • operaţiunile de descărcare/ încărcare a materiilor prime şi a produselor finite pe amplasament.

Alte surse de zgomot, cum ar fi transformatoarele electrice, elevatoarele şi benzile de transport pentru uree vor reprezenta surse nesemnificative de zgomot în timpul funcţionării fabricii de adezivi.

Activităţile care se vor desfăşura pe amplasamentul fabricii de adezivi nu vor produce vibraţii semnificative.

Principalele surse de zgomot exterioare sunt amplasate la o distanţă cuprinsă între 950 şi 2.800 m faţă de primele locuinţe, aşa cum se observă din tabelul următor.

Localitatea Direcţia faţă de amplasament Distanţa faţă de limita amplasamentului

Dorneşti NNE 860 m Satu Mare SSE 1.360 m Satu Mare SE 2.000 m

Rădăuţi VSV 2.600 m

Formular de solicitare Revizuirea autorizaţiei integrate de mediu nr.

11/26.10.2011

124

9.1 RECEPTORI

Identificaţi şi descrieţi fiecare locaţie sensibilă la zgomot, care este afectată

Care este nivelul de zgomot de fond (sau ambiental) la fiecare receptor identificat?

Există un punct de monitorizare specificat care are legatură cu receptorul?

Frecvenţa monitori zării?

Care este nivelul zgomotului când instalaţia /sursa (sursele) funcţionează?

Au fost aplicate limite pentru zgomot sau alte condiţii?

Prima casă din localitatea Dorneşti pe direcţia NNE

Nu s-a considerat necesară determinarea nivelului de zgomot la receptori. Nivelul de zgomot a fost măsurat în interiorul și la limita amplasamentului, iar rezultate au arătat faptul că activităţile desfăşurate pe platforma industială EGGER se situează cu mult sub limita admisă prevăzută în STAS 10009/1988 (v. Anexa I.1 la Raportul de Amplasament).

Nu - A se vedea tabelul de la cap. 9.3

Nu.

Prima casă din localitatea Satu-Mare pe direcţia SSE

Prima casă din localitatea Satu-Mare pe direcţia SE

Prima casă din localitatea Rădăuţi pe direcţia VSV


Informaţii detaliate privind principalele surse de zgomot de pe amplasamentul fabricii de adezivi se găsesc la cap. 9.2.

Pentru protecţia receptorilor şi limitarea propagării zgomotului provenit din interiorul halelor de producţie în exteriorul acestora, instalaţiile generatoare de zgomot au fost prevăzute cu dispozitive fonoizolante, iar clădirile în care acestea sunt amplasate au fost proiectate şi construite cu un strat fonoizolant. În plus, suprafeţele uşilor, ferestrelor, gurilor de aerisire şi sistemelor de ventilaţie ale halelor sunt reduse, pentru reducerea nivelului de zgomot ce ar putea fi emis prin intermediul acestora.

Principalele surse de emisie fonică situate în exteriorul halelor de producţie au fost amplasate ţinându-se cont de distanţele faţă de receptorii sensibili. Acolo unde a fost posibil, instalaţiile exterioare generatoare de zgomot au fost construite cât mai central în cadrul amplasamentului, astfel încât zgomotul emanat să fie ecranat de clădirile din jur. Pentru protecţia receptorilor, turnurile de răcire au fost prevăzute cu o cuvă constând dintr-un zid înalt de 3 m, iar suflantele sistemelor de transfer uree / melamină au fost amplasate în containere fonoizolante.

Circulaţia rutieră şi feroviară pe amplasament (pentru aprovizionarea cu materii prime) va fi limitată la 25 km/h şi se va desfăşura, pe cât posibil, între orele 6.00 – 22.00.

Operaţiunile de încărcare/ descărcare a diferitelor materii prime sau deşeuri vor avea loc doar în zilele lucrătoare şi, pe cât posibil între orele 6.00 – 22.00.

Pentru monitorizarea nivelului de zgomot sunt prevăzute măsurători ale nivelului de zgomot pe amplasament (inclusiv în interiorul halelor unde sunt amplasate instalaţiile generatoare de zgomot – pentru condiţiile de lucru), precum şi la limita acestuia. De asemenea, sunt planificate controale regulate ale echipamentelor generatoare de zgomot, conform planurilor interne de întreţinere şi mentenanţă.

Pentru limitarea propagării zgomotului la receptori, în partea sudică a amplasamentului există un dig de pământ cu o înălţime de cca. 2 m.


11/26.10.2011

125

9.2SURSE DE ZGOMOT

Documentele BREF luate în considerare pentru completarea prezentului cap. sunt următoarele:

- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în continuare BREF LVOC,

- Reference Document on Best Available Techniques in Common Waste Water and Waste Gas Treatmen / Management Systems in the Chemical Sector, februarie 2003 (Documentul de Referinţă al celor mai bune tehnici aplicate în tratarea apei reziduale şi a gazului rezidual / Sistemele de management în sectorul chimic), denumit în continuare BREF Waste Water Waste Gas;

- Reference Document on the aplication of Best Available Techniques to Industrial Cooling Systems, decembrie 2001 (Documentul de referinţă cu privire la aplicarea celor mai bune tehnici disponibile pentru sistemele de răcire industriale), denumit în continuare BREF Industrial Cooling Systems.

EGGER Technologia S.R.L confirmă conformarea cu toate aspectele BAT descrise în continuare.

Identificaţi fiecare sursă semnificativă de zgomot şi/sau vibraţii

Nr. sursă Natura zgomot/ vibraţie

Există un punct de monitorizare specificat?

Care este contribuţia la emisia totală de zgomot?

Descrieţi acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau minimizarea emisiilor de zgomot

Măsuri care trebuie luate pentru respectarea BAT-urilor şi a termenelor stabilite în programele pentru conformare

Surse de zgomot din interiorul halelor de producţie

Compresoarele de aer comprimat aferente instalaţiei de producere a adezivilor şi răşinilor

- 66 dB(A) Da Localizate la interior, nu sunt generatoare de zgomot ambiental.

Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC şi BREF Waste Water Waste Gas: Încapsularea instalaţiei într-o construcţie izolată fonic; Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane.

Nu este cazul. Sunt respectate cerinţele BAT.

Pompe aferente instalaţiilor de tratare apă

- 60 dB(A) Da. Localizate la interior, nu sunt generatoare de zgomot ambiental.

Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC şi BREF Waste Water Waste Gas: Construcţie izolată fonic; Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane.



11/26.10.2011

126







Turbosuflanta aferentă instalaţiei Formox


Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC şi BREF Waste Water Waste Gas: Încapsularea instalaţiei într-o construcţie izolată fonic; Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane.


Suflantele de recirculare a aerului aferente instalaţiei Formox


Condensatorul de abur din clădirea 41

- 85 dB(A) Da Localizate la interior, nu sunt generatoare de zgomot ambiental.

Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC, BREF Waste Water Waste Gas şi BREF Industrial Cooling Systems: Încapsularea instalaţiei într-o construcţie izolată fonic; Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane.


Surse de zgomot din exteriorul halelor de producţie Turnurile de răcire - 85 dB(A) Da - Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC,

BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment şi BREF Industrial Cooling Systems: Construcţie izolată fonic Proiectarea şi construirea instalaţiei ţinând cont de distanţele faţă de receptori Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane



11/26.10.2011

127







Suflanta de aferentă sistemului de transfer al melaminei

- 85 dB(A) Da. - Instalaţie nouă – BAT conform BREF LVOC şi BREF Common Waste Water and Waste Gas Treatment: Încapsularea instalaţiei în construcţie izolată fonic; Proiectarea şi construirea instalaţiei ţinând cont de distanţele faţă de receptori Inspecţii tehnice regulate; Monitorizarea nivelului de zgomot prin măsurători sonometrice regulate; Obligativitatea operatorilor de a purta căşti antifoane


Suflanta aferentă sistemului de transfer al ureei

- 85 dB(A) Da -


Instalaţiile generatoare de zgomot care vor funcţiona în incinte închise ar putea avea un impact potenţial exclusiv asupra personalului direct implicat în aceste activităţi tehnologice. Din acest motiv, în încăperile în care nivelul de zgomot este ridicat, este semnalizată corespunzător obligaţia operatorilor sau vizitatorilor de a purta căşti de protecţie. De asemenea, în aceste încăperi au fost amplasate dispozitive pentru antifoane. Toate instalaţiile, inclusiv cele generatoare de zgomot vor fi noi, vor corespunde celor mai bune tehnici disponibile şi vor fi amplasate în clădiri prevăzute din construcţie cu izolaţie fonică.

Sursele de zgomot exterioare au fost proiectate şi construite ţinându-se cont de distanţa faţă de receptori. Turnurile de răcire sunt amplasate într-o cuvă constând dintr-un zid înalt de cca. 3 m, iar suflantele sistemelor de transfer al ureei şi melaminei sunt amplasate în containere fonoizolante, în exteriorul construcţiilor/ clădirilor.


11/26.10.2011

128

9.3 STUDII PRIVIND MĂSURAREA ZGOMOTULUI ÎN MEDIU

Cele mai recente măsurători sonometrice au fost efectuate în luna august 2013 de către Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca. Astfel, nivelul de zgomot a fost măsurat în 4 puncte, din care 2 se situează în interiorul platformei industriale EGGER, iar 2 puncte în afara acesteia (v. Anexa II.1).

Referinţă Scop Locaţii luate în considerare

Rezultate Valoare maxim admisă (STAS 10009-88) dB(A) Nivel de zgomot

echivalent zi dB(A) Nivel de zgomot echivalent noapte dB(A)

Raport de încercare nr. 1107/14.08.2013 1113/14.08.2013

Măsurarea nivelului de zgomot

Limită incintă, în dreptul tancului de metanol

54,7 55,4 65

Raport de încercare nr. 1108/14.08.2013 1114/14.08.2013

Lângă zona de descărcare metanol

68,7 64,1 Nu este cazul. Punctul de măsurare este în interiorul

incintei. Raport de încercare nr. 1109/14.08.2013 1114/14.08.2013

Limită incintă, în colţul halei 39

60,8 57,4 65

Raport de încercare nr. 1119/14.08.2013

Hala 36, între Formox şi zona de descărcare metanol

70,8 - Nu este cazul. Punctul de măsurare este în interiorul

incintei.

Conform rezultatelor buletinului de analiză, valorile măsurate la limita incintei se situează cu mult sub limita de 65dB(A), prevăzută în STAS 10009-88.

Ţinând cont de faptul că nivelul de zgomot se atenuează în funcţie de distanţa faţă de punctele de emisie, se estimează că la receptori (primele case din comuna Dorneşti, aflate la 860 m faţă de limita amplasamentuluii fabricii de adezivi), valoarea limită impusă de O.M. nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei de 50 dB (A) pe timp de zi, respectiv 40 dB(A) pe timp de noapte nu va fi influenţată negativ de activităţile desfăşurate pe amplasamentul fabricii de adezivi.

Trebuie menţionat, de asemenea, că nu s-au înregistrat plângeri ale populaţiei privind nivelul de zgomot generat de instalaţiile aflate pe platforma industrială EGGER


11/26.10.2011

129

9.4 ÎNTREŢINERE

Da Nu Dacă nu, indicaţi termenul de aplicare a procedurilor/măsurilor

Procedurile de întreţinere identifică în mod precis cazurile în care este necesară întreţinerea pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da.

- -

Procedurile de exploatare identifică în mod precis acţiunile care sunt necesare pentru minimizarea emisiilor de zgomot?

Da.

- -

9.5 LIMITE

La limita amplasamentului fabricii de adezivi va fi respectată valoarea limită de 65dB(A), prevăzută în STAS 10009-88.

9.6 INFORMAŢII SUPLIMENTARE CERUTE PENTRU INSTALAŢIILE COMPLEXE ŞI/ SAU CU RISC

RIDICAT

Nu este cazul.


11/26.10.2011

130

MONITORIZARE 10


- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică), denumit în continuare BREF LVOC;

- Reference Document on General Principles of Monitoring, Draft, iulie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la principiile generale ale monitorizării), denumit în continuare BREF Monitoring.

Suplimentar, pentru emisiile de formaldehidă provenite de la instalaţia Formox s-a ţinut cont de cerinţa de monitorizare on-line, stipulată în Certificatul de Urbanism nr. 493/19.12.2008 şi în cadrul dezbaterilor publice organizate în cursul anului 2009, în cadrul procedurii de emitere a avizului de mediu pentru PUD şi a acordului de mediu.

De asemenea, pentru propunerea de monitorizare s-au luat în considerare şi rezultatele Studiului privind modelarea compuşilor proveniţi de pe amplasamentul fabricii de adezivi (Anexa IV).

10.1 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN AER Se propune menținerea frecvenței de monitorizare din AIM nr. 11/26.10.2013, respectiv:

Punct de emisie Parametru Frecvenţa de monitorizare

Metoda de monitorizare

Coş instalaţie de post-combustie catalitică Instalaţia Formox

C1-36.1

Formaldehidă Continuu* Instalaţie proprie*

Coş instalaţie de spălare a gazelor de la instalaţia

de adezivi C1-34.1

Formaldehidă Trimestrial Laboratoare acreditate

Instalaţie de filtrare siloz melamină C1-32.1

Pulberi melamină

Anual Laboratoare acreditate

*măsurătorile sunt efectuate cu ajutorul unui spectometru de tip Gasmet CEMS, iar valorile sunt afișate pe un panou electronic la poarta de acces pe amplasamentul platformei industriale EGGER și sunt disponibile pe pagina de internet: http://www.egger-technologia.ro/egger-technologia-rapotare-monitorizare-hcho.htm

Pentru stabilirea frecvenţei de monitorizare a emisiilor în aer din surse staţionare s-a ţinut cont de prevederile din BREF Monitoring, plecându-se de la evaluarea din cap. 2.3 - „What” and „How” to monitor („Ce” şi „Cum” să fie monitorizat). Astfel, au fost evaluate pe bază de punctaj: (1) probabilitatea ca emisiile caracteristice să depăşească valorile limită la emisie (VLE) şi (2) impactul asupra mediului în cazul depăşirii VLE. După centralizarea punctajului, rezultatele au fost interpretate pe baza diagramei de mai jos şi concluziilor aferente din BREF Monitoring (v. Figura 2.3.1 din BREF Monitoring).


11/26.10.2011

131

În continuare sunt prezentate evaluările care au stat la baza propunerii de monitorizare, efectuate pentru instalaţia Formox (instalaţie IPPC) şi instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare (instalaţie non-IPPC).

Detalii privind poluanţii caracteristici surselor de emisie de pe amplasamentul fabricii de adezivi şi instalaţiile de epurare aferente sunt cuprinse la cap. 5.1.

Evaluarea riscului asupra mediului - emisiile de formaldehidă provenite de la instalaţia Formox (instalaţie IPPC)

În urma evaluării, emisiile provenite de la instalaţia Formox se încadrează la emisii cu risc de nivel scăzut, ceea ce corespunde unui regim de monitorizare ocazional (o dată pe lună până la o dată pe an). Ţinând însă cont de cerinţa expresă a autorităţilor competente, concentraţiile de formaldehidă în emisiile la coş provenite de la instalaţia Formox vor fi monitorizate continuu şi on-line.

În acest sens, EGGER Technologia S.R.L. are implementată pe amplasament o procedură de măsurare continuă a concentraţiilor de formaldehidă. Este vorba de un spectrometru cu unde infraroşii de tip FTIR GASMET. Descrierea amănunţită a procedurilor de măsurare a concentrațiilor se

Crt.

Elemente considerate şi

punctajul aferent pentru

evaluarea nivelului de risc

a.Numărul de surse individuale care contribuie la generarea emisiilor

Unică X Câteva (1-5) Mai multe (>5)

b. Stabilitatea condi�iilor de proces Stabile X Stabile Instabile

c.Capacitatea tampon de tratare a efluen�ilor gazoşi

Suficientă pentru a acoperi eventuale iregularită�i

X Limitată Nu există capacitate

d.Capacitatea de tratare la sursă a emisiilor în exces

Capabilă să acopere vârfurile (prin dilu�ie, reac�ie stoechiometrică, supradimensionare etc)

X Capacitate limitată Nu există capacitate

e.Eventuala defec�iune mecanică cauzată de coroziune

Coroziune limitată sau inexistentă

X

Corozitate normală, înlăturată prin solu�iile de proiectare

Condi�ii corozive încă prezente

f. Flexibilitatea în produc�ieO singură unitate de produc�ie

Număr limitat de grade X

Mai multe grade, instala�ie multifunc�ională

g.Inventarul substan�elor periculoase din emisiii

Nu sunt prezente sau dependente de produc�ie

Semnificativ (comparativ cu valorile limită de emisii)

X Inventar vast

h.Cantitatea maximă posibilă de emisii (concentra�ie x debit)

Semnificativ sub valoarea limită de emisii

În jurul valorii mimită de emisii

X

Semnificativ peste valoarea limită de emisii

i. Durata unui eventual incident Scurtă (<1 oră) X Medie (>1 oră< 1zi) Lungă (>1 zi)

j. Efect pronun�at al substan�ei Nu există X Poten�ial Probabil

k. Amplasamentul instala�iei Zonă industrială X

Distan�ă de siguran�ă între aria reziden�ială şi amplasamentul instala�iei

Zonă reziden�ială în vecinătatea instala�iei

l.Rata de diluare în mediul receptor

Mare (ex. peste 1000) X NormalScăzut (ex. mai pu�in de 10)

9 3 0

Formaldehida se descompune rapid în aer, coş dispersie dimensionat corespunzător, concentra�ii sub valoarea BREF LVOC

v. Studiul privind modelarea

compuşilor proveni�i de pe

amplasament

Zonă industrială conform PUZ aprobat, la distan�ă semnificativă de zonele reziden�iale

Concentra�iile de formaldehidă vor respecta valoarea stipulată în BREF LVOC < 5mg/Nm3

Elemente care influen�ează probabilitatea de depăşire a valorii limită de emisii

Elemente pentru evaluarea consecintelor în cazul depăşirii valorii limită de emisii

În caz de incident, instala�ia Formox este scoasă imediat din func�iune

Vârfuri foarte rare. Catalizatorul instala�iei de epurare este capabil să acopere varia�iile din gazele de proces pentru o perioadă de 3 ani.

Nu este posibilă apari�ia coroziunii; întreaga instala�ie este construită din o�el inoxidabil

Instala�ia Formox este utilizată doar pentru producerea formalinei sau UFC

Formaldehida

Nivel scăzut

1

Nivel mediu

2-3

Nivel înalt

4

TOTAL

Comentarii

O singură sursă de emisie: C1-36.1

Proces stabil, continuu, controlat automat

Pentru minimizarea emisiilor, înainte de introducerea în instala�ia de post-combustie catalitică, gazul rezidual este spălat cu solu�ie de uree.


11/26.10.2011

132

află în Anexa V. Sistemul de monitorizare continuă a concentraţiei de formaldehidă la emisii funcționează complet automat. În mod continuu, aerul având conţinut de poluanţi este aspirat din punctul de prelevare descris mai sus şi condus spre spectrometru. Spectrometrul transmite în mod continuu către unitatea de procesare a datelor valorile monitorizate, care sunt transformate apoi în valori medii orare, conform normelor standard de monitorizare a gazelor reziduale. Valorile monitorizate rezultate sunt transmise automat către calculatorul de proces al fabricii de adezivi (MES) şi către un panou electronic situat la intrarea pe amplasamentul platformei industriale EGGER.

Pe lângă procedura de măsurare continuă a concentrațiilor de formaldehidă, pe amplasament este implementată și o procedură de măsurare discontinuă cu metoda umedă a concentrațiilor de formaldehidă provenită de la instalația Formox și instalația de producere a adezivilor și rășinilor (v. Anexa V). Procedura este aplicabilă pentru cazurile de avarie la sistemul continuu de monitorizare, iar autoritățile competente sunt notificate cu privire la utilizarea acesteia.

Evaluarea riscului asupra mediului - emisiile de. formaldehidă provenite de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare (instalaţie non-IPPC)

Crt.

Elemente considerate şi

punctajul aferent pentru

evaluarea nivelului de risc

a.Numărul de surse individuale care contribuie la generarea emisiilor

Unică Câteva (1-5) X Mai multe (>5)

b. Stabilitatea condi�iilor de proces Stabile X Stabile Instabile

c.Capacitatea tampon de tratare a efluen�ilor gazoşi

Suficientă pentru a acoperi eventuale iregularită�i

X Limitată Nu există capacitate

d.Capacitatea de tratare la sursă a emisiilor în exces

Capabilă să acopere vârfurile (prin dilu�ie, reac�ie stoechiometrică, supradimensionare etc)

X Capacitate limitată Nu există capacitate

e.Eventuala defec�iune mecanică cauzată de coroziune

Coroziune limitată sau inexistentă

X

Corozitate normală, înlăturată prin solu�iile de proiectare

Condi�ii corozive încă prezente

f. Flexibilitatea în produc�ieO singură unitate de produc�ie

X Număr limitat de gradeMai multe grade, instala�ie multifunc�ională

g.Inventarul substan�elor periculoase

Nu sunt prezente sau dependente de produc�ie

Semnificativ (comparativ cu valorile limită de emisii)

X Inventar vast

h.Cantitatea maximă posibilă de emisii (concentra�ie x debit)

Semnificativ sub valoarea limită de emisii

În jurul valorii mimită de emisii

X

Semnificativ peste valoarea limită de emisii

i. Durata unui eventual incident Scurtă (<1 oră) X Medie (>1 oră< 1zi) Lungă (>1 zi)

j. Efect pronun�at al substan�ei Nu există X Poten�ial Probabil

k. Amplasamentul instala�iei Zonă industrială X

Distan�ă de siguran�ă între aria reziden�ială şi amplasamentul instala�iei

Zonă reziden�ială în vecinătatea instala�iei

l.Rata de diluare în mediul receptor

Mare (ex. peste 1000) X NormalScăzut (ex. mai pu�in de 10)

9 3 0

Comentarii

2 surse individuale: reactoarele şi rezervoarele de formalină şi UFC, un coş comun: C1-34.1Proces controlat, varia�ii normale şi caracteristice procesului

Capacitate tampon de tratare a emisiilor foarte mare, datorită solu�iei de uree utilizate în instala�ia de epurare

Elemente care influen�ează probabilitatea de depăşire a valorii limită de emisii

Nivel scăzut

1

Nivel mediu

2-3

Nivel înalt

4

TOTAL

Elemente pentru evaluarea consecintelor în cazul depăşirii valorii limită de emisii

În caz de incident → alarmă în camera de control →măsuri imediate prin personal instruit;

Pentru eficientizarea procesului de epurare, în instala�ia de tratare a gazelor reziduale este pompată în permanen�ă solu�ie de uree proaspătă. De asemenea, apa de spălare a gazelor reziduale este recirculată şi diluată cu apă proaspătă.

Nu este posibilă apari�ia coroziunii; întreaga instala�ie este construită din o�el inoxidabil

Instala�ia este utilizată doar pentru producerea adezivilor şi răşinilor de impregnare

Formaldehida

Concentra�iile de formaldehidă se vor situa sub VLE 20 mg/Nm3

Formaldehida se descompune foarte repede în aer; concentra�iile la emisie sub VLE

v. Studiul privind modelarea

compuşilor proveni�i de pe

amplasament

Zonă industrială conform PUZ aprobat, la distan�ă semnificativă de zone rezidentiale


11/26.10.2011

133

În urma evaluării conform BREF Monitoring, emisiile provenite de la instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare se încadrează la emisii cu risc de nivel scăzut, ceea ce corespunde unui regim de monitorizare ocazinal (o dată pe lună până la o dată pe an).

Descrieţi orice programe/ măsuri diferite pentru perioadele de pornire şi oprire. Pentru mentenanța instalaţiei Formox este prevăzută anual oprirea acesteia pentru cca. 10 - 14 zile. Perioadele de pornire şi oprire vor fi raportate autorităţilor pentru protecţia mediului.

10.2 MONITORIZAREA EMISIILOR ÎN APĂ

Descriere 10.2.1

Monitorizarea eficienţei utilizării apei este realizată prin înregistrarea consumurilor de apă, datele colectate prin citirile periodice la debitmetrele instalate pe fiecare branşament fiind păstrate într-un registru special.

La evacuare, cantitatea de apă evacuată este calculată având în vedere datele privind fluxul tehnologic.

Aceste informaţii stau la baza decontării cheltuielilor cu alimentarea cu apă şi canalizare între utilizator (EGGER Technologia S.R.L.) şi furnizorul de servicii de alimentare cu apă şi canalizare (EGGER Romania S.R.L.), prestarea serviciilor în cauză fiind reglementată de contracte comerciale.

Având în vedere faptul că atât alimentarea cu apă cât şi evacuarea apelor uzate şi pluviale se realizează de la şi respectiv către fabrica de plăci tip PAL a EGGER Romania S.R.L., monitorizarea calitativă a apelor se realizează la punctele finale de evacuare în emisari, respectiv în cadrul fabricii de PAL, la evacuarea apelor în pârâul Saha respectiv râul Suceava.

În stabilirea acestui aspect s-a luat în considerare în mod deosebit faptul că de pe amplasamentul fabricii de adezivi nu rezultă ape cu potenţial de poluare, fiind generate ape pluviale, ape tehnologice care nu necesită epurare (apă de răcire, ape de la prepararea apelor brute pentru uz tehnologic) şi ape uzate menajere (preepurate în staţia de epurare a fabricii de PAL), precum şi faptul că pe amplasamentul fabricii de PAL există capacitate suficientă de preepurare a acestor ape.

Astfel, se asigură condiţiile pentru respectarea cerinţelor de evacuare a apelor uzate şi pluviale din amplasamentele fabricii de PAL şi fabricii de adezivi, aşa cum au fost ele impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/26.08.2008 a EGGER Romania S.R.L. (actualizată).

10.3 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN APA SUBTERANĂ

Parametru Unitate de măsură

Punct de emisie Frecvenţa de monitorizare


Nu este cazul, nu există emisii în apele subterane.

10.4 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA EMISIILOR ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE

Parametru Unitate de măsură Punct de emisie

Frecvenţa de monitorizare


A se vedea cap.10.2.1.


11/26.10.2011

134

10.5 MONITORIZAREA ŞI RAPORTAREA DEŞEURILOR

Parametru Unitate de măsură

Punct de emisie Frecvenţa de monitorizare


Catalizator Pt uzat instalaţia Formox

1 buc/an Instalaţia Formox anual Numărare

Catalizator Pt uzat instalaţia de post-combustie catalitică

1 buc/3-4 ani

Instalaţia de post-combustie catalitică

O dată la 3-4 ani

Numărare


t/an Producţie lunar Cântărire


t/an Producţie lunar Cântărire


t/an Întreţinere echipamente şi instalaţii tehnologice

lunar Cântărire

Ulei uzat t/an Întreţinere echipamente şi instalaţii tehnologice

lunar Cântărire


t/an Întreţinere echipamente şi instalaţii tehnologice

lunar Cântărire

Tuburi fluorescente t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Numărare


t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Numărare/ Evaluare volum

Deşeu menajer rezidual t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Cântărire

Sticlă uzată t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Cântărire

Hârtie şi carton t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Cântărire


t/an Producţie şi activităţi administrative

lunar Cântărire


t/an Activităţi administrative

lunar Evaluare volum/ Cântărire


t/an Testare produse lunar Cântărire

Numărul documentului respectiv pentru informaţii suplimentare privind monitorizarea şi raportarea deşeurilor

Evidenţa lunară a gestiunii deşeurilor.

10.6 MONITORIZAREA MEDIULUI

Contribuţia la poluarea mediului 10.6.1

Este cerută monitorizarea de mediu în afara amplasamentului instalaţiei?

Conform prevederilor din AIM nr. 11/26.10.2013, titularului i s-a solicitat să monitorizeze trimestrial concentrația de formaldehidă în două puncte de imisie, situate la S de amplasament, pe direcția predominantă a vântului. Rezultatele sunt publice pe pagina de internet: http://www.egger-technologia.ro/egger-technologia-rapotare-monitorizare-hcho.htm


11/26.10.2011

135

Monitorizarea impactului 10.6.2Descrieţi orice monitorizare a factorilor de mediu realizată sau propusă privind efectele emisiilor.

10.6.2.1 Calitate aer ambiental

Parametru/ factor de mediu

Studiu/ metoda de monitorizare Concluzii (dacă au fost trase)

Aer Studiului de dispersie în aer a poluanţilor, care cuprinde modelările situaţiei actuale şi viitoare.

v. cap. 14 din prezentul Formular de Solicitare

Aer Studiul privind starea de sănătate a populației din zonă, elaborat de CMS Cluj-Napoca.

v. cap. 14 din prezentul Formular de Solicitare

Aer Trimestrial, buletine de analiză la imisii pentru formaldehidă.

http://www.egger-technologia.ro/egger-technologia-rapotare-monitorizare-hcho.htm

10.6.2.2 Calitatea apei

Parametru/ factor de mediu

Studiu/ metoda de monitorizare Concluzii (dacă au fost trase)

Ape de suprafaţă (râuri)

Monitorizare la punctele de descărcare finale (pârâul Saha, râul Suceava), de către EGGER Romania S.R.L., conform prevederilor din autorizaţia de gospodărirea apelor nr.194/2008 (actualizată), emisă pentru fabrica de plăci tip PAL.

În măsura în care la punctele de descărcare sunt respectate condiţiile din autorizaţia de gospodărirea apelor, impactul asupra calităţii apei este nesemnificativ.

Ape subterane Monitorizare calitate apă subterană la două puţuri existente pe amplasament KV60 şi KV70 (produse petroliere: DIN 38409 H18:1981, PAH: EPA Method 8270C:1996, BTEX: SRISO 11423-1:2000)

În anul 2012 s-au înregistrat valori peste optim pentru produsele petroliere, dar nu la un nivel care să justifice luarea de măsuri. Restul indicatorilor prezintă valori sub limitele utilizate.

10.6.2.3 Zgomot

Pentru monitorizarea nivelului de zgomot la limita platformei industriale EGGER, în luna august 2013 au fost efectuate măsurători sonometrice de către Centru de Mediu şi Sănătate din Cluj- Napoca. Nivelul de zgomot a fost măsurat în 4 puncte, din care 2 se situează pe perimetrul incintei industriale EGGER, iar 2 puncte în interiorul platfomei (v. Anexa II.1 și cap. 9.3).

EGGER Technologia S.R.L monitorizează anual nivelul de zgomot prin măsurători efectuate în interiorul halelor de producţie, în interiorul și la limita amplasamentului, iar rapoartele de analiză sunt puse la dispoziţia autorităţilor competente.


11/26.10.2011

136

10.7 MONITORIZAREA VARIABILELOR DE PROCES (V. CAP. 4.7) Descrieţi monitorizarea variabilelor de proces:

Următoarele sunt exemple de variabile de proces care ar putea necesita monitorizare:

Descrieţi măsurile luate sau pe care intenţionaţi să le aplicaţi

materiile prime trebuie monitorizate d.p.d.v. al poluanţilor, atunci când aceştia sunt probabili şi informaţia provenită de la furnizor este necorespunzătoare;

Calitatea materiilor prime va fi evaluată pe baza certificatelor de calitate de însoţire a transportului şi a fişelor cu date de securitate a produsului şi prin analize efectuate în laboratorul propriu.

oxigen, monoxid de carbon, presiunea sau temperatura în cuptor sau în emisiile de gaze;

În camera de control vor fi monitorizaţi automat principalii parametri de proces, printre care şi presiunea şi temperatura din diferite instalaţii. A se vedea cap. 4.7 şi Anexa III.

eficienţa instalaţiei atunci când este importantă pentru mediu;

Instalaţiile vor fi monitorizate permanent din camerele de control, avariile fiind identificate imediat pe monitoarele calculatoarelor de control. Avarii la instalaţiile cheie din procesul tehnologic (pompele de transfer metanol, instalaţia Formox) conduc imediat la scoaterea din funcţiune a instalaţiei.

consumul de energie în instalaţie şi la punctele individuale de utilizare în conformitate cu planul energetic (continuu şi înregistrat);

Instalaţiile şi consumul de energie aferent vor fi monitorizate în permanenţă în camera de control. În cazul unor defecţiuni, pe ecranul calculatoarelor apare o alarmă.

calitatea fiecărei clase de deşeuri generate; Deşeurile generate vor fi înregistrate, monitorizate şi raporatate lunar.

Listaţi alte variabile de proces care pot fi importante pentru protecţia mediului.

A se vedea cap. 4.7 şi Anexa III.

Informaţii suplimentare Detalii privind parametrii de proces monitorizaţi continuu şi modalitatea de răspuns în caz de neconformitate se găsesc la cap. 4.7 şi în Anexa V.

10.8 MONITORIZAREA PE PERIOADELE DE FUNCŢIONARE ANORMALĂ A se vedea cap. 4.7. şi 8.2. Întregul flux tehnologic este controlat de calculatorul de proces MES. În camera de control, personalul instruit al fabricii de adezivi va monitoriza în permanenţă parametrii cheie de proces. În cazul apariţiei unei avarii, pe monitorul calculatoarelor din camera de control va apărea o alarmă, în timp ce local va acţiona vizual şi auditiv o alarmă locală. În funcţie de situaţie, are loc imediat oprirea automată a instalaţiei sau intervenţia de urgenţă a personalului tehnic.

Instalaţia Formox va funcţiona continuu, procesul tehnologic de producere a formalinei sau concentratului UFC fiind unul automat. Se garantează astfel stabilitatea condiţiilor de operare, fiind exclusă eroarea umană. În cazurile puţin probabile de funcţionare anormală (de ex. datorită unei pene de curent), instalaţia este scoasă din funcţiune în condiţii de siguranţă.

Perioadele de funcţionare anormală vor fi înregistrate de şeful de tură, evaluate şi raportate autorităţilor competente.


11/26.10.2011

137

DEZAFECTARE 11

11.1 MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII LUATE ÎNCĂ DIN FAZA DE PROIECTARE

Utilizarea rezervoarelor şi conductelor subterane este evitată atunci când este posibil (doar dacă nu sunt protejate de o izolaţie secundară sau printr-un program adecvat de monitorizare)

Pe amplasamentul fabricii de adezivi nu există rezervoare subterane sau alte structuri subterane ce ar putea reprezenta surse de risc privind contaminarea solului. Singurele structuri subterane aferente instalaţiilor tehnologice sunt reţelele de alimentare cu apă şi canalizare, conductele de alimentare cu energie electrică şi gaz metan (pentru funcţionarea generatorului de abur rezervă).

Este prevazută drenarea şi curăţarea rezervoarelor şi conductelor înainte de demontare?

Da. A se vedea Planul de închiderea a fabricii de adezivi – Anexa VI. Batalurile şi depozitele de deşeuri sunt concepute având în vedere eventuala lor golire şi închidere.

Nu este cazul. Izolaţia este concepută astfel încât să fie impermeabilă, uşor de demontat şi fără să producă praf şi pericol?

Da. Materialele folosite sunt reciclabile (luând în considerare obiectivele operaţionale sau alte obiective de mediu)?

Da. Notă: pentru instalaţiile existente, aşa cum sunt specificate de O.U.G. nr. 152 / 2005, este necesar ca la prima autorizare integrată de mediu, documentaţia să prezinte şi programul/ măsurile prevăzute pentru dezafectare, astfel încât să prevină poluarea mediului.

11.2 PLANUL DE ÎNCHIDERE A INSTALAŢIEI

Documentaţia pentru solicitarea autorizaţiei integrate a instalaţiilor noi şi a celor existente trebuie să conţină un Plan de închidere a instalaţiei. Cele de mai jos pot alcătui fundamentul unui Plan de închidere a instalaţiei. Acest plan trebuie elaborat la nivel de amplasament şi actualizat dacă circumstanţele se modifică. Orice revizuiri trebuie trimise Autorităţii de Reglementare. . În vederea evitării oricăror riscuri de poluare şi aducerii amplasamentului la o stare satisfăcătoare d.p.d.v. al calităţii factorilor de mediu, în cazul întreruperii definitive a activităţilor desfăşurate pe amplasamentul fabricii de adezivi vor fi implementate următoarele măsurile prevăzute în Planul de închidere a instalaţiei (v. Anexa VI). Astfel, pentru demontarea instalaţiilor sunt prevăzute următoarele măsuri generale:

• obţinerea actelor administrative necesare operaţiunilor de demolare: autorizaţia de demolare, acordurile de debranşare utilităţi (gaz metan, energie electrică, etc.);

• anunţarea oricărui eveniment cu implicaţii asupra mediului; • restricţionarea accesului terţilor pe amplasament; • întocmirea unei situaţii clare privind clădirile şi instalaţiile ce rămân integre în vederea

schimbării destinaţiei acestora; • oprirea şi decuplarea de la sistemele de alimentare şi evacuare a tuturor componentelor

instalaţiilor tehnologice, agregatelor şi dispozitivelor auxiliare acestora, în special a celor care pot genera emisii semnificative;


11/26.10.2011

138

• golirea şi curăţarea instalaţiilor înainte de dezmembrare conform procedurilor interne; • verificarea nivelului potenţial de contaminare a solului şi apei freatice prin efectuarea de

foraje pe amplasament; • în cazul în care o anumită suprafaţă de sol urmează să fie decopertată pentru a se înlătura

impactul potenţial al poluanţilor identificaţi în sol, se va încerca înlocuirea acestuia cu un sol din regiune, care să aibă o compoziţie cât mai apropriată de cea a solului iniţial.

Planul de închidere al fabricii de adezivi va fi actualizat în funcţie de planul de reorganizare/ modificare a fluxurilor tehnologice din cadrul EGGER Techologia S.R.L. şi va fi transmis autorităţii responsabile de emiterea autorizaţiei integrate de mediu. În cazul luării deciziei de încetare definitivă a activităţii, autoritatea de mediu va fi înştiinţată din timp şi se vor respecta în totalitate cerinţele reglementărilor legale în vigoare cu privire la încetarea activităţii, dezafectarea instalaţiilor, refacerea amplasamentului şi predarea autorizaţiei integrate de mediu.

11.3 STRUCTURI SUBTERANE Pentru fiecare structură subterană identificată se prezintă pe scurt detalii privind modul în care poate fi golită şi curăţată/ decontaminată şi orice alte acţiuni care ar putea fi necesare pentru scoaterea lor din funcţiune în condiţii de siguranţă atunci când va fi nevoie. Identificaţi orice aspecte nerezolvate.

Structuri subterane Conţinut Măsuri pentru scoaterea din funcţiune în condiţii de siguranţă

Reţele de alimentare cu apă şi reţelele de canalizare

Apă de alimentare şi apă uzată menajeră

Debranşarea de la sistemul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Reţele alimentare gaz metan

Gaz metan Decuplarea de la reţeaua de alimentare cu gaz şi curăţarea conductelor cu N2.

Reţele de electricitate Curent electric Decuplarea de la sistemul de alimentare cu energie electrică.

11.4 STRUCTURI SUPRATERANE Pentru fiecare structură supraterană identificaţi materialele periculoase (de ex. izolaţiile de azbest) pentru care ar putea fi necesară o atenţie sporită la demontare şi/sau eliminare. Orice alte pericole pe care demontarea structurii le poate genera. Identificarea problemelor potenţiale este mai importantă decat soluţiile, cu excepţia cazului în care dezafectarea este iminentă.

Clădire sau altă structură

Descriere Materiale periculoase Alte pericole potenţiale

Obiect 30 Depozit de metanol

Nu este cazul. În timpul operaţiunilor de construire (inclusiv fundaţii, izolaţii, etc.) şi amplasare a instalaţiilor nu au fost utilizate materiale periculoase.

Conţinutul rezervorului: metanol

Obiect 31 Depozit de adezivi şi UFC Conţinutul rezervoarelor: UFC

Obiect 32 Depozit de melamină şi alte substanţe chimice

Diferite substanţe chimice periculoase

Obiect 33 Încărcare adezivi şi răşini de impregnare

Nu este cazul

Obiect 34 Depozit de răşini şi alte materii prime

Conţinutul rezervoarelor: formalină şi alte substanţe chimice periculoase

Obiect 35 Administraţia Nu este cazul Obiect 36 Instalaţia Formox Nu este cazul. În Uleiul termic din circuit


11/26.10.2011

139

Clădire sau altă structură

Descriere Materiale periculoase Alte pericole potenţiale

Obiect 37 Descărcare / încărcare metanol

timpul operaţiunilor de construire (inclusiv fundaţii, izolaţii, etc.) şi amplasare a instalaţiilor nu au fost utilizate materiale periculoase.

Nu este cazul

Obiect 38 Producţie (adezivi şi răşini) Conţinutul recipientelor intermediare: diverse substanţe chimice periculoase

Obiect 39 Depozit de uree Nu este cazul Obiect 40 Turnuri de răcire Nu este cazul Obiect 41 Alimentare utilităţi Nu este cazul

Obiect 42 Trasee conducte Conţinutiul conductelor: metanol, formalină, UFC, etc.

11.5 BATALURI

Bataluri

Identificaţi toate batalurile

Nu este cazul.

Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din apă?

Cum va fi eliminată apa?

Care sunt poluanţii/agenţii de contaminare din sediment/nămol?

Cum va fi eliminat sedimentul/nămolul?

Cât de adânc pătrunde contaminarea?

Cum va fi tratat solul contaminat de sub batal?

Cum va fi tratată structura batalului pentru recuperarea terenului?

11.6 DEPOZITE DE DEŞEURI

Depozite de deşeuri

Identificaţi metoda ce asigură că orice depozit de deşeuri de pe amplasament poate îndeplini condiţiile echivalente de încetare a funcţionării.

Nu este cazul. Există studiu de expertizare sau autorizaţie de funcţionare în siguranţă?

Sunt implementate măsuri de evacuare a apelor pluviale de pe suprafaţa depozitelor?


11/26.10.2011

140

11.7 ZONE DIN CARE SE PRELEVEAZĂ PROBE

Datorită implementării unor măsuri de întreţinere şi bună gospodărire, cât şi de prevenire a impactului asupra mediului, în situaţii normale de funcţionare nu se întrevăd riscuri de contaminare a solului/ subsolului şi implicit a apelor subterane de mică adâncime.Totuşi, în mod indirect, pot exista unele surse accidentale de poluare.

Zonele cu potenţial de poluare de unde vor fi prelevate probe pentru analiza calităţii solului şi apei subterane, în cazul dezafectării terenului sunt enumerate în tabelul de mai jos.

În principiu, se recomandă prelevarea probelor de sol şi apă subterană de jur împrejurul amplasamentului fabricii de adezivi şi în aval şi amonte de locaţiile sensibile (depozitul de metanol, instalaţia Formox, etc). După analiza probelor se va stabili gradul de poluare şi necesitatea remedierii pentru aducerea amplasamentului la starea descrisă în Raportul de Amplasament (v. cap. 2.7.2.2).

Zone/ locaţii în care se prelevează probe de sol/ apă subterană

Motivaţie

Obiect 30: Depozitul de metanol Posibile infiltrări datorate eventualelor fisuri ale rezervorului de metanol.

Obiect 37: Zona de descărcare metanol Posibile infiltrări datorate scurgerilor în urma operaţiunilor de descărcare metanol.

Obiect 36: Instalaţia Formox

Posibile infiltrări datorate eventualelor fisuri la sistemul de ulei termic aferent instalaţiei Formox.

Obiect 41: Zona de utilizare a substanţelor chimice pentru tratarea apei

Posibile infiltrări datorate eventualelor fisuri ale cuvei de retenţie unde sunt stocate substanţele chimice pentru tratarea apei industriale.

Sistemul de canalizare Posibile infiltrări datorită fisurării conductelor de apă uzată menajeră

Este necesară realizarea de studii pe termen lung pentru a stabili cum se poate realiza dezafectarea cu minimum de risc pentru mediu? Dacă da, faceţi o listă a acestora şi indicaţi termenele la care vor fi realizate

Studiu Termen (lună şi an) Nu este cazul. -

Identificaţi oricare alte probleme pertinente care trebuie rezolvate în eventualitatea dezafectării. Se vor respecta prevederile cuprinse în actele administrative ale autorităţilor competente.


11/26.10.2011

141

ASPECTE LEGATE DE AMPLASAMENTUL PE CARE SE AFLĂ INSTALAŢIA 12

Sunteţi singurul deţinător de autorizaţie integrată de mediu pe amplasament?

Dacă da, treceţi la Secţiunea 13

Da. Pe amplasamentul fabricii de adezivi, EGGER Technologia S.R.L. este singurul deţinător de autorizaţie integrată de mediu.

Chiar dacă EGGER Technologia S.R.L. este deţinătorul unic al autorizaţiei integrate de mediu de pe amplasamentul fabricii de adezivi, s-a decis completarea Secţiunii 12 în totalitate, datorită faptului că pe platforma industrială EGGER îşi desfăşoară activitatea mai mulţi operatori economici, între care există anumite sinergii.

Astfel, pe platforma industrială EGGER funcţionează momentan următorii operatori economici:

Titular Denumire instalaţie/ activitate Document de referinţă

EGGER Romania S.R.L.

Fabricarea de furnire şi panouri din lemn, furnizarea de energie termică pentru desfăşurarea proceselor tehnologice şi impregnarea hârtiei

AIM nr. 4/1.09.2008 revizuită la data de 29.06.2012

EGGER Energia S.R.L.

Centrala termică pe biomasă. Instalaţia de OSB şi instalaţia de producere a peleţilor din lemn

AIM nr. 1./01.10.2013

Silvarec S.R.L Punct de colectare şi valorificare a deşeurilor de lemn

AM nr. 47/21.02.2011

Notă: FE Agrar (profil de activitate în domeniul agricol), cu sediul social pe platforma industrială EGGER a depus documentaţia de solicitare a autprizaţiei de mediu.

12.1 SINERGII Sinergiile între EGGER Technologia S.R.L. (fabrica de adezivi) şi operatorii economici listaţi mai sus constau în următoarele:

Sinergii Observaţie

Utilizarea comună a infrastructurii existente pe platforma industrială EGGER: căi de acces pe platforma industrială, părţi din calea ferată şi drumurile din interiorul platformei industriale

Proprietarul platformei industriale este EGGER Romania S.R.L. Utilizarea infrastructurii existente este permisă conform prevederilor Contractului de superficie încheiat între EGGER Romania S.R.L. şi EGGER Technologia S.R.L. (v. Anexa III.1 la Raportul de Amplasament)

Racordarea la reţelele de alimentare cu utilităţi (apă, canalizare, evacuare finală a apelor uzate) şi dreptul de acces la utilităţile publice (curent electric, gaz metan)

Conform prevederilor Contractului de superficie încheiat între EGGER Romania S.R.L şi EGGER Technologia S.R.L (v. Anexa III.1 la Raportul de Amplasament), consumul propriu de utilităţi este contorizat de către EGGER Technologia S.R.L.

Utilizarea comună a combustibililor pentru funcţionarea mijloacelor rutiere (GPL şi motorină)

Staţia de GPL şi rezervorul de motorină sunt situate pe amplasamentul EGGER Romania S.R.L. (fabrica de PAL). Consumul de combustibil este evidenţiat prin intermediul cartelelor magnetice de alimentare. Pe amplasamentul EGGER Technologia este planificată amplasarea unui rezervor de IBC cu o capacitate de 1 t, pentru stocarea motorinei pentru funcţionarea diferitelor utilaje.


11/26.10.2011

142

Sinergii Observaţie

Transferul produselor finite de la EGGER Technologia S.R.L. (adezivi şi răşini de impregnare) către fabrica de PAL și instalația de OSB.

Conform procedurilor interne documentate (cisternă sau/și prin conducte).

Conform prevederilor contractului de achiziţii încheiat între EGGER Romania S.R.L. şi EGGER Technologia S.R.L.

Mentenanţa utilajelor de transport este asigurată de EGGER Romania S.R.L.

Conform procedurilor interne documentate.

Conform prevederilor contractului de servicii mentenanţă, încheiat între EGGER Romania S.R.L. şi EGGER Technologia S.R.L.

Stația de tratare apă a EGGER Technologia asigură necesarul de apă tratată (industrială, demineralizată, dedurizată, apă de răcire) la nivelul întregii platformei EGGER

Conform prevederilor contractuale dintre operatorii de pe platformă.

Aburul produs de instalația Formox (22 bari) a EGGER Technologia S.R.L. este transferat către centrala termică pe biomasă în treapta de cogenerare pentru producția de energie electrică; după detensionare aburul se întoarce la EGGER Technologia S.R.L. pentru încălzirea diverselor instalații.

Conform procedurilor interne documentate și prevederilor contractuale dintre EGGER Technologia S.R.L. și EGGER Energia S.R.L.

Laboratorul pentru verificarea calității din cadrul EGGER Technologia asigură pe bază de proceduri proprii verificarea calității apei de la nivelul întregii platforme.

Conform procedurilor interne documentate.

Tehnică Oportunităţi

proceduri de comunicare între diferiţii deţinători de autorizaţie; în special cele care sunt necesare pentru a garanta că riscul producerii incidentelor de mediu este minimizat;

Între operatorii economici mai sus amintiţi există proceduri interne de comunicare la nivelul factorilor decizionali (conducerea societăţilor) şi la nivelul responsabililor cu protecţia mediului, din cadrul fiecărei societăţi, fără a exista o relaţie de condiţionare reciprocă.

beneficierea de economiile de scară pentru a justifica instalarea unei unităţi de cogenerare;

Nu este cazul.

combinarea deşeurilor combustibile pentru a justifica montarea unei instalaţii în care deşeurile sunt utilizate la producerea de energie / unei instalaţii de co-generare;

Nu este cazul.

deşeurile rezultate dintr-o activitate pot fi utilizate ca materii prime într-o altă instalaţie;

Nu este cazul.

efluentul epurat rezultat dintr-o activitate având calitate corespunzătoare pentru a fi folosit ca sursă de alimentare cu apă pentru o altă activitate;

Nu este cazul.


11/26.10.2011

143

Tehnică Oportunităţi

combinarea efluenţilor pentru a justifica realizarea unei staţii de epurare combinate sau modernizate;

Da. Apele igienico-sanitare de la toţi operatorii economici de pe platforma industrială EGGER sunt colectate separat şi epurate în staţia de epurare mecaco-biologică aparţinând EGGER Romania S.R.L.

evitarea accidentelor de la o activitate care poate avea un efect dăunător asupra unei activităţi aflate în vecinătate;

Da. Amplasarea tuturor obiectivelor de investiţii pe platforma industrială EGGER a luat în considerare distanţele faţă de depozitul de stocare a materialului lemnos (fabrica de PAL) şi faţă de sursele de risc de pe amplasamentul fabricii de adezivi.

contaminarea solului rezultată dintr-o activitate care afectează altă activitate – sau posibilitatea ca un Operator să deţină terenul pe care se află o altă activitate;

Da. EGGER Romania S.R.L. este proprietarul terenului pe care îşi desfăşoară activitatea de producere a adezivilor EGGER Technologia S.R.L. Există un risc foarte redus de poluare a solului, având în vedere măsurile constructive corespunzătoare care au fost luate, precum şi măsurile de întreţinere şi bună gospodărire ce vor fi luate: conducte etanşe, amplasarea rezervoarelor de stocare în cuve de retenţie impermeabile, inspecţii regulate şi mentenanţă conform planurilor interne, etc.

Altele. -

12.2 SELECTAREA AMPLASAMENTULUI

În cadrul programului său de extindere, grupul EGGER a avut în vedere construirea şi operarea unei noi fabrici de adezivi în judeţul Suceava – Romania. Decizia grupului EGGER de a construi o fabrică de adezivi în cadrul amplasamentului de la Rădăuţi a fost deja inclusă în documentaţiile PUZ din anul 2005.

Alegerea locaţiei s-a făcut după analiza mai multor variante şi s-a bazat, printre altele, pe următoarele criterii:

• Romania constituie o piaţă de desfacere în dezvoltare, reprezentată de numărul mare de locuitori şi de capacităţile ridicate de export;

• cererea mare pentru produse de bună calitate; • investiţii majore realizate în Romania de producători de mobilier din lemn; • amplasarea în imediata vecinătate a fabricii de PAL, adezivii şi răşinile de impregnare

reprezentând materii prime în producţia plăcilor aglomerate din lemn şi a hârtiei impregnate;

• existenţa unei bune infrastructuri – posibilitatea racordării cu uşurinţă la magistrala de alimentare cu energie electrică, legături de transport rutiere şi noduri de cale ferată în imediata apropiere a amplasamentului;

• vecinătatea unor pieţe de desfacere semnificative (Ucraina, Republica Moldova).

Din punct de vedere al protecţiei mediului, selectarea amplasamentului pentru construirea unei fabrici proprii de adezivi la faţa locului, a luat în considerare următoarele aspecte:

• eficientizarea energiei; • reducerea costurilor de transport şi implicit reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră (în

special de CO2), a pulberilor în suspensie (PM10) şi a poluării fonice datorate transportului de adezivi şi răşini de impregnare pe cale rutieră;


11/26.10.2011

144

• reducerea situaţiilor accidentale corelate cu transportul adezivilor, situaţii ce pot conduce la poluarea accidentală a solului şi implicit a apelor subterane, în special în zona exterioară amplasamentului, zonă care nu se află sub controlul EGGER decât sub forma obligaţiilor contractuale de bună practică impuse de EGGER furnizorilor săi;

• distanţele mari faţă ariile protejate Natura 2000 (aprox.18,5 km respectiv 20 km); • distanţele faţă de aşezările umane; • capabilitatea grupului EGGER de a instala şi opera în condiţii de maximă siguranţă o

fabrică de adezivi, demonstrată prin: - experienţa de peste 20 de ani în domeniul tehnologiei producerii de adezivi şi răşini, - centre de competenţă chimică şi tehnologică, - centre de instruiri pentru operatorii instalaţiilor, respectiv pentru angajaţii din

sectorul chimic, - fabrici similare care nu au înregistrat evenimente din punct de vedere al protecţiei

mediului.

Pentru poziţionarea fabricii de adezivi din zona Rădăuţi, au fost luate în considerare trei alternative de amplasare, aflate în perimetrul platformei industriale EGGER, după cum urmează:

• în extremitatea nord-estică, vis-a-vis de staţia de transformare (varianta 1); • în extremitatea sud-vestică, în continuarea fabricii de PAL existente (varianta 2); • în extremitatea sudică, aceasta din urmă reprezentând varianta optimă (varianta 3).

Varianta 1 (situarea fabricii în NE fabricii de PAL), ar fi facilitat legături optime la infrastructura deja existentă (calea ferată, curent, apă, canal) şi de asemenea conexiuni optime (foarte scurte) către utilizator (fabrica de PAL). Dezavantajul cel mai mare ar fi constat în distanţa foarte redusă (sub 200 m) până la cea mai apropiată zonă rezidenţială, respectiv casele din Dorneşti. Pe lângă acest dezavantaj, nu ar fi putut fi respectate diferite distanţe şi măsuri de siguranţă sau de prevenire a incidentelor (de ex. loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiţii de siguranţă, poziţionarea instalaţiilor în scopul ecranării zgomotului).

Varianta 2 (amplasarea fabricii de adezivi în SV fabricii de PAL, vis-a-vis de staţia de transformare existentă) ar fi reprezentat un mare avantaj d.p.d.v. al distanţelor către toate zonele rezidenţiale înconjurătoare (Dorneşi, Satu Mare şi Rădăuţi). Alte avantaje ar fi constat în legături foarte bune la infrastructura deja existentă (accesul rutier pe amplasament, calea ferată, curent, apă, canal). Însă, ca şi în cazul variantei 1, nu ar fi putut fi respectate diferite distanţe şi măsuri de siguranţă sau de prevenire a incidentelor (de ex. loc insuficient pentru manipularea vagoanelor în condiţii de siguranţă, loc insuficient pentru poziţionarea instalaţiilor în condiţii de maximă siguranţă).

Varianta 3 (amplasarea fabricii de adezivi în S fabricii de PAL) reprezintă d.p.d.v. al respectării condiţiilor de maximă siguranţă, respectiv a măsurilor de prevenire a poluării şi de protecţie a mediului, cea mai bună variantă. Astfel, există loc suficient pentru manipularea vagoanelor, în condiţii sigure, poziţionarea instalaţiilor este optimă, inclusiv în ceea ce priveşte ecranarea zgomotului. Pe de altă parte, trebuie menţionat că, în ceea ce priveşte costurile legate de organizarea infrastructurii, această variantă este cea mai dezavantajoasă.

O descriere succintă a variantelor şi a criteriilor de selecţie a fost realizată în cadrul Raportului de Mediu pentru Planul Urbanistic de Detaliu (PUD), supus dezbaterii publice în cadrul procedurii SEA (evaluare strategică de mediu), în cursul anului 2009.


11/26.10.2011

145

LIMITE DE EMISII 13

Pentru instalaţia IPPC (instalaţia Formox) valorile limită la emisie au fost propuse ţinând cont de prevederile următoarelor documente:

- Reference Document on Best Available Techniques in the Large Volume Organic Chemical Industry, februarie 2003 (Documentul de Referinţă cu privire la cele mai bune tehnici disponibile în industria chimică organică (denumit în continuare BREF LVOC), subcap. 10.5.3: Best Available Techniques - Air emissions,

- TA Luft, 2002 (Ghidul Tehnic German pentru protecţia atmosferei), subcap. 5.2.5 (Cerinţe generale pentru limitarea emisiilor de substanţe organice). Traducerea în limba română a documentului se poate găsi pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţa Mediului: http://www.anpm.ro/files2/twining/5200/09_5223_RO.pdf

Valorile limită la emisie pentru instalaţiile non-IPPC (instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor, şi silozul de melamină) au fost propuse plecând de la prevederile legislaţiei naţionale: O.M. nr. 462/1993 pentru aprobarea Condiţiilor tehnice privind protecţia atmosferică şi Normele metodologice privind determinarea emisiilor de poluanţi atmosferici produşi de surse staţionare Anexa 1, cap. 4 şi 7.

Conform buletinelor de analiză (http://www.egger-technologia.ro/egger-technologia-rapotare-monitorizare-hcho.htm) de la funcţionarea fabricii până în prezent nu au fost înregistrate depăşiri ale valorilor de emisie stabilite prin AIM 11/26.10.2011


11/26.10.2011

146

Emisii în aer 13.1.1

Activitate Emisie Puncte de emisie VLE media zilnică

Unităţi de măsură

Tehnici care pot fi considerate a fi BAT

Orice abatere de la limită – faceţi justificarea aici

Observaţii

Instalaţia Formox – Oxidarea catalitică a metanolui şi producerea formalinei şi UFC (instalaţie IPPC)

COV Coş dispersie H=20m, D=600 mm

Cod sursă: C1-36.1

50 mg/Nm3

Instalaţie de post-combustie catalitică, Monitorizarea continuă a parametrilor de proces.

Nu este cazul

VLE specificată în TA Luft pentru COV sub formă de COT (cap. 5.2.5)


5 mg/Nm3

Valori specificate în BREF LVOC CO 20 mg/Nm3

NOx 10 mg/Nm3

Instalaţia de producere a adezivilor şi răşinilor de impregnare (instalaţie non-IPPC)


Coş dispersie H=14m, D=400 mm

Cod sursă: C1-34.1

20

mg/Nm3 Instalaţie de spălare a

gazelor (2 scrubere, soluţie de uree, Demister) Monitorizarea continuă a parametrilor de proces

Nu este cazul

VLE specificată în O.M. nr. 462/1993, cap. 7.1.

Depozitarea melaminei în silozul de melamină

Pulberi de melamină

Gură de evacuare H=24m L=0,26m l=0,21m

50 mg/Nm3 Instalaţie de filtrare cu filtre

Nu este cazul VLE specificată în O.M. nr. 462/1993, cap.4.1


11/26.10.2011

147

Emisii de dioxid de carbon de la utilizarea energiei 13.1.2

Nu este cazul.

13.2 EVACUĂRI ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE PROPRIE Emisii în apă asociate utilizării BAT-urilor

Substanţă Puncte de emisie Valoarea prag

mg/dm3

Valoarea limită de emisie propusă mg/l

Nu există tehnici BAT specifice cu privire la nivelul poluanţilor în efluenţii lichizi în legislaţia europeană pentru fabricile de adezivi (în mod specific pentru sectorul F-Formox, care este instalaţie IPPC).

Controlul conformării cu valorile limită conform H.G. nr. 352/2005 (NTPA 001/2005) se realizează la punctele de descărcare finale (pârâul Saha pentru apele pluviale categoria I, râul Suceava pentru ceilalţi efluenţi), de către EGGER Romania S.R.L., conform prevederilor din autorizaţia de gospodărirea apelor nr.194/2008 (actualizată), emisă pentru fabrica de plăci tip PAL.

13.3 EMISII ÎN REŢEAUA DE CANALIZARE ORĂŞENEASCĂ SAU CURSURI DE APĂ DE SUPRAFAŢĂ

(DUPA PREEPURAREA PROPRIE)

Fabrica de adezivi nu efectuează evacuări directe în emisar, ci evacuarea apelor uzate şi pluviale se realizează prin intermediul fluxului apelor din cadrul fabricii de PAL aparţinând EGGER Romania S.R.L.

Controlul calitativ privind conformarea cu reglementările legale în ceea ce priveşte evacuarea apelor în corpurile de apă se realizează la punctele finale de evacuare în emisari, respectiv în cadrul fabricii de PAL, la evacuarea apelor în pârâul Saha şi râul Suceava.

Valorile limită la evacuările finale în pârâul Saha şi râul Suceava, sunt precizate în autorizaţia de gospodărire a apelor nr.194/2008 (actualizată), emisă pentru EGGER Romania S.R.L.


11/26.10.2011

148

IMPACT 14

Impactul proiectului asupra tuturor factorilor de mediu a fost analizat în cadrul Raportului privind impactul asupra mediului (RIM), elaborat de ERM Environmental Ressources Management S.R.L. în etapa de obţinere a acordului de mediu. Conform rezultatelor RIM (care are anexat şi un studiu de dispersie a poluanţilor în aer), funcţionarea fabricii de adezivi nu va avea efecte negative asupra mediului, nici local şi nici în context transfrontieră.

Studiul de dispersie a poluanţilor în aer a fost refăcut, printre sursele de emisie din zona de studiu fiind inclusă şi fabrica de plăci OSB şi centrala termică pe biomasă (EGGER Energia S.R.L.), precum şi instalaţia de mărunţire a deşeurilor lemnoase (EGGER Romania S.R.L.).

De asemenea, pentru evaluarea impactului emisiilor provenite de la fabrica de adezivi asupra sănătăţii populaţiei, Centrul de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca a elaborat un Studiu de sănătate, plecând de la starea actuală de sănătate a polulaţiei şi prognoza imisiilor în aer. Conform concluziilor studiului de sănătate, actualizat în 2013, funcţionarea fabricii de adezivi nu va influenţa negativ starea de sănătate a polulaţiei.

14.1 APĂ La evaluarea impactului asupra factorului de mediu apă s-au avut în vedere următoarele aspecte:

• utilizarea resurselor de apă subterane; • apele uzate şi evacuarea apelor uzate şi pluviale de pe amplasament.

Având în vedere informaţiile furnizate în cadrul cap. 3.4, 5.3, 5.4, 5.5 şi 10.2, se apreciază că influenţa lucrărilor proiectate în legătură cu regimul apelor de suprafaţă (pârâul Saha, râul Suceava) şi a celor subterane, precum şi cu alte folosinţe de apă existente în zonă este nesemnificativă.

Un prim aspect în acest sens este că atât alimentarea cu apă, cât şi evacuarea apelor uzate şi pluviale, nu se realizează direct din/către corpuri de apă naturale (ape subterane pentru alimentare, ape de suprafaţă pentru evacuare), ci prin intermediul fluxului de apă aferent fabricii de plăci tip PAL aparţinând EGGER Romania S.R.L. Această situaţie conduce la un risc mult diminuat în ceea ce priveşte afectarea accidentală a corpurilor de apă naturale.

De asemenea, luând în considerare cantităţile relativ mici de apă utilizată pentru procesele tehnologice şi mai ales lipsa generării unor efluenţi tehnologici cu încărcare în poluanţi, se apreciază că impactul generării efluenţilor lichizi (ape uzate menajere epurate, ape pluviale şi ape tehnologice de răcire/de la purificarea apelor) asupra receptorilor finali (pârâul Saha, râul Suceava) este de asemenea nesemnificativ.

Potenţialul foarte redus de poluare a apelor pentru fabricile de formalină/UFC este subliniat de asemenea în documentul BREF al Comisiei Europene care defineşte BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru acest sector industrial. Datorită prescripţiilor de proiectare ale titularului, utilizarea apei pe amplasamentul fabricii de adezivi se realizează în conformitate cu prevederile BAT, conform reglementărilor IPPC.

Singura modalitate de manifestare a impactului asupra receptorilor finali – pârâul Saha, râul Suceava – este cea cantitativă, având în vedere faptul că, în regim normal de funcţionare, se evacuează la emisar circa 150.000 m3/an, efluenţi care însă respectă condiţiile de calitate impuse prin autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 194/2008 (actualizată) emisă pentru fabrica de PAL a EGGER Romania S.R.L.

În ceea ce priveşte impactul cantitativ asupra apelor subterane, se poate concluziona că acesta este de asemenea nesemnificativ, deoarece capacitatea surselor de alimentare cu apă existente nu se suplimentează pentru acoperirea necesarului de apă al fabricii de adezivi, ci aceasta este utilizată în capacitatea proiectată.

Sub aspect calitativ, impactul asupra apelor subterane de mică adâncime (singurele expuse la astfel de riscuri), este strâns legat de calea de transmitere a poluării potenţiale prin intermediul orizonturilor de sol/ subsol.


11/26.10.2011

149

Pentru situaţiile scurgerilor accidentale de substanţe chimice din instalaţii şi spaţiile de depozitare a acestora, sunt prevăzute o serie de măsuri caracteristice, care au rolul de a preveni transportul acestora în reţelele de canalizare, şi de aici în apele de suprafaţă. Astfel se elimină riscurile afectării emisarilor – pârâul Saha şi râul Suceava şi a folosinţelor din aval.

Deoarece panta bazinului hidrografic este spre S, respectiv SE, aşadar contrar direcţiei în care se află statul vecin Ucraina, nu se pune problema unui impact transfrontier pe calea apelor.

14.2 AER Pentru evaluarea impactului asupra factorului de mediu aer, în cadrul procedurii de solicitare a autorizaţiei integrate de mediu, ERM GmbH Germania a întocmit un Studiu de dispersie în aer a poluanţilor (v. Anexa IV).

Studiul de dispersie cuprinde două modelări:

• Modelarea situaţiei de fond (litera A pe reprezentările grafice), care ţine cont de poluanţii proveniţi de la:

- sursele de emisii existente în zona municipiului Rădăuţi şi în zona industrială EGGER - Schweighofer, autorizate d.p.d.v. al protecţiei mediului şi

- sursele planificate pe platforma industrială EGGER: respectiv instalaţia de mătunţire a deşeurilor de lemn.

• Modelarea situaţiei viitoare (litera B pe reprezentările grafice), care reprezintă situaţia la receptori după punerea în funcţiune a centralei termice pe biomasă şi a instalaţiei de OSB la capacitatea mărită de producţie.

Pentru studiul de dispersie s-a utilizat software-ul AUSTAL View versiunea 8.0 (martie 2013), al firmei Lakes Environmental. Acest software utilizează programul de calcul AUSTAL 2000 (versiunea 2.5, august 2011), care este un model avansat de tip Lagrange folosit pentru calculul dispersiei poluanţilor atmosferici. AUSTAL 2000 este un model recunoscut în UE (Centrul Tematic European pentru Aer şi Schimbări Climatice - parte a Agenţiei Europene de Mediu - http://pandora.meng.auth.gr/mds/strquery.php? wholedb), fiind modelul de calcul impus de legislaţia de mediu din Germania pentru dispersia poluanţilor emişi de instalaţiile industriale.

AUSTAL 2000 este modelul adecvat pentru suprafeţele cu topografie diferenţiată, pentru zone unde starea vremii se caracterizează prin viteze reduse alte vântului sau calm atmosferic, precum şi pentru zone de calcul cu o rază mai mari de 30 de km.

Zona de studiu pentru care s-au efectuat calculele de dispersie are o dimensiune de 20 km x 20 km.

Pe baza datelor de intrare în programul de calcul (caracteristicile surselor de emisie, date meteorologice, topografice, etc.), modelarea situaţiei de fond prezintă concentraţia poluanţilor la receptori (imisie) pentru poluanţii rezultaţi de la toate sursele staţionare amintite la cap. 5: COV, formaldehidă, CO, NOx şi pulberi. Datele caracteristice surselor de emisie au fost preluate din autorizaţiile de mediu aferente obiectivelor industriale, puse la dispoziţie de APM Suceava.

Conform rezultatelor studiului de dispersie, valorile modelate la receptori pentru situaţia de fond se află sub valorile limită la imisie prevăzute în legislaţia naţională: STAS 12574/87 Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate şi Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător şi STAS 12574/87 Aer din zonele protejate - Condiţii de calitate.

Astfel, valoarea maximă modelată a concentraţiilor de poluanţi (valoare care se situează sub limita legală la imisie) se va înregistra în apropierea amplasamentului fabricii de adezivi, la SE, la o distanţă de cca. 200 m faţă de punctul principal de emisie (coşul instalaţiei Formox).

Tabelul următor prezintă valorile maxime ale prognozei imisiilor ca urmare a funcţionării tuturor obiectivelor de pe platforma industrială EGGER, în contextul altor surse de emisie sitúate în afara platformei.


11/26.10.2011

150

Parametru COV expimat în Ctot


Pulberi (PM10)

Monoxid de carbon (CO)

Oxizi de azot (NOx ca NO2)

Valoarea medie anuală a concentraţiei

Valoarea maximă 6,60 µg/m³ 0,7 µg/m³ 1,33 µg/m³ 4,25 µg/m³ 8,15 µg/m³

Valoare limită legală nu există nu există 40 µg/m³ nu există 30 µg/m³

Procent din valoarea limită - - 3,3 % - 27,2 %

Valoarea maximă zilnică a concentraţiei

Valoarea maximă 66,0 µg/m³ 4,3 µg/m³ 9,1 µg/m³ 38,0 µg/m³ -

Valoare limită legală nu există 12 µg/m³ 50 µg/m³ 10.000 µg/m³ -

Procent din valoarea limită - 36 % 18,2 % 0,38 % -

Valoarea maximă orară a concentraţiei

Valoarea maximă 130,0 µg/m³ 8,9 µg/m³ - - 143,0 µg/m³

Valoare limită legală nu există 35 µg/m³ - - 200 µg/m³

Procent din valoarea limită - 25,4 % - - 71,5 %

În ceea ce priveşte valorile medii anuale, singurii poluanţi pentru care este stipulată o valoarea limită la imisie sunt PM10 şi NOx. Concentraţiile maxime calculate pentru aceşti poluanţi nu vor depăşi 27,2% din valoarea limită. Pentru PM10 procentul va fi de 3,3 % din valoarea limită, iar pentru NO2 procentul va fi de 27,2% din valoarea limită (încă suficient de redus).

În cazul valorilor pentru perioade scurte de timp, valorea maximă zilnică calculată pentru CO se situează sub 0,4% din valorea limită legală la imisie, iar pentru poluanţii formaldehidă şi pulberi (PM10), valorile maxime calculate se situează sub 26% din valorile limită legale la imisie. Cele mai ridicate valori procentuale din valorile limită în cazul perioadelor scurte de timp se vor înregistra pentru NO2 (71,5%).

De menţionat este faptul că aceste valori maxime calculate sunt de aşteptat la SE de limita platformei industriale EGGER (între cca. 200 şi 1200 m de la limita amplasamentului), pe câmp, pe direcţia principală a vântului. Valorile de imisie se reduc considerabil în funcţie de distanţarea faţă de amplasamntul studiat, respectiv pe direcţiile NE şi SV, ceea ce conduce la valori procentuale mult mai reduse la primii receptori

Prin urmare, funcţionarea fabricii de adezivi nu are un impact negativ asupra calităţii aerului din zonă. De asemenea, este exclusă poluarea aerului în context transfrontieră.

Zgomot şi vibraţii 14.2.1Majoritatea surselor de zgomot sunt situate în interiorul halelor de producţie, care sunt realizate din materiale fonoabsorbante cu o putere de absorbţie sonoră corespunzătoare. În zonele în care nivelul de zgomot este ridicat, personalul de serviciu este obligat să poarte căşti de protecţie, încăperile fiind prevăzute cu dispozitive de antifoane. În vederea împiedicării propagării zgomotului în exterior, porţile, uşile şi ferestrele vor rămâne închise. Deschiderile de aerisire şi sistemele de ventilaţie corespund stadiului tehnicii, fiind izolate d.p.d.v. fonic.

Sursele principale de zgomot aflate în exteriorul halelor de producţie sunt reprezentate de ventilatoarele celor 3 turnuri de răcire şi suflantele aferente sistemelor de transfer al ureei şi al melaminei. Aceste instalaţii corespund stadiului actual al tehnicii, fiind performante d.p.d.v. fonic, iar amplasarea lor a ţinut cont de distanţa şi poziţionarea faţă de receptori. Pentru a proteja receptorii împotriva zgomotului provenit de pe amplasamentul fabricii de adezivi, la perimetrul amplasamentului este prevăzut un val de pământ înalt de cca. 2 m care are rol, printre altele, şi de protecţie fonică.

Instalaţiile supuse prezentei solicitări nu generează vibraţii semnificative.

Mirosuri 14.2.2Instalaţiile şi echipamentele fabricii de adezivi nu vor genera mirosuri dezagreabile(v. cap. 5.6)


11/26.10.2011

151

14.3 LOCALIZAREA RECEPTORILOR, A SURSELOR DE EMISII ŞI A PUNCTELOR DE MONITORIZARE Anexa I.6 la Raportul de Amplasament prezintă localizarea receptorilor sensibili, iar Anexa I.7 la Raportul de Amplasament prezintă localizarea surselor de emisii pe o rază de 6 km în jurul fabricii de adezivi, inclusiv poluanţii caracteristici.

Identificarea receptorilor importanţi şi sensibili 14.3.1

Hartă de referinţă pentru

receptor

Tip de receptor care poate fi afectat de emisiile din instalaţie

Denumire receptor Distanţa şi direcţia

faţă de amplasament

Lista evacuărilor din instalaţie care pot avea un efect asupra receptorului şi parcursul lor. (Aceasta poate

include atât efectele negative, cât şi pe cele pozitive)

Localizarea informaţiei de suport privind impactul

evacuărilor (de ex. rezultatele evaluării BAT,

rezultatele modelării detaliate, contribuţia altor

surse – anexate acestei solicitari)

Anexa I.5 Rap. Amplasament

Habitate care intră sub incidenţa Directivei Habitate, transpusă în legislaţia naţională prin Legea 462/2001, aflate la o distanţă de până la 20 km de amplasamentul fabricii de adezivi

Situl de Importanţă Comunitară (SCI) Râul Suceava (ROSCI0379)

2,3 km, E COV, formaldehidă, NOx, CO, PM10 Aceşti poluanţi au un traseu ce urmăreşte direcţia predominantă a vântului (NV-SE), respectiv cea de-a doua direcţie principală (SE-NV), aşa cum arată Studiului de dispersie în aer a poluanţilor.

Anexele I.5, I.7 şi II.6 la Raportul de Amplasament. Anexa IV la Formularul de Solcitare. Situl de Importanţă Comunitară (SCI)

Pădurea Pătrăuţi (ROSCI 0075) 11,2 km, E

Situl de Importanţă Comunitară (SCI) Pădurea Zamoştea Lunca (ROSCI0184)

20 km, ENE


Arii naturale protejate aflate la o distanţă de până la 20 km de amplasamentul fabricii de adezivi

Rezervaţia botanică Fâneţele seculare de la Calafindeşti

6,3 km, ENE COV, formaldehidă, NOx, CO, PM10 Aceşti poluanţi au un traseu ce urmăreşte direcţia predominantă a vântului (NV-SE), respectiv cea de-a doua direcţie principală (SE-NV), aşa cum arată Studiului de dispersie în aer a poluanţilor.

Anexele I.5, I.7 şi II.6 la Raportul de Amplasament. Anexa IV la Formularul de Solcitare. Aria de protectie specială avifauninstică

Acumulările Rogojeşti-Bucecea (ROSPA0110)

13,7 km, NE

Rezervaţia forestieră Pădurea Voievodeasa 18,3 km, SV

- Arii naturale protejate care pot fi afectate de instalaţie

Nu este cazul. Ariile protejate se află la distanţe de peste 2 km faţă de amplasamentul instalaţiei, nici una din ele neaflâandu-se în sud-vestul instalaţiei, deci o eventuală influenţă negativă ca urmare a direcţiei predominante a vântului (NV-SE) este exclusă din acest punct de vedere. La aceasta se adaugă faptul că valorile modelate, se află mult sub limita privind protecţia vegetaţiei. (v. Anexa IV: Studiul de dispersie a poluanţilor) Având în vedere faptul că de pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt evacuate ape uzate menajere, ape pluviale curate, iar apele de răcire şi cele de la instalaţiile de tratare a apelor pentru uz tehnologic nu au încărcare în poluanţi, dar şi faptul că acestea sunt supuse totuşi unor procese de epurare şi pre-epurare pe amplasamentul fabricii de PAL, nu se pune problema unui impact negativ datorită tranzitului poluanţilor prin intermediul apelor de suprafaţă către zone de importanţă biologică.


11/26.10.2011

152


receptor











Comunităţi (de ex. şcoli, spitale sau proprietăţi învecinate)

Grădiniţe Rădăuţi 4,02 km, SV COV, formaldehidă, NOx, CO, PM10

Aceşti poluanţi au un traseu ce urmăreşte direcţia predominantă a vântului (NV-SE), respectiv cea de-a doua direcţie principală (SE-NV), aşa cum arată Studiului de dispersie în aer a poluanţilor.

Anexele I.5, I.7 şi II.6 la Raportul de Amplasament. Anexa IV la Formularul de Solcitare.

Satu Mare 2,95 km, SE Dorneşti 1,92 km, NE

Şcoli Rădăuţi 3,70 km, V Satu Mare 2,95 km, SE Dorneşti 1,92 km, NE

Licee Rădăuţi 3,98 km, VSV Spitale Rădăuţi 3,81 km, VSV Biserici Rădăuţi 3,81 km, VSV

Satu Mare 2,33 km, SE Dorneşti 3,30 km, NE

Proprietăţi învecinate (case)

Rădăuţi 2,60 km, VSV Satu Mare 1,36 km, SSE

Dorneşti 0,86 km, NNE

- Zone de patrimoniu cultural - monumente istorice în cazul de faţă

Ansamblul bisericii Sf. Nicolae, clopotniţa, casa parohială - Rădăuţi

între 3,5 şi 5 km, între V şi SV

COV, formaldehidă, NOx, CO, PM10

Aceşti poluanţi au un traseu ce urmăreşte direcţia predominantă a vântului (NV-SE), respectiv cea de-a doua direcţie principală (SE-NV), aşa cum arată Studiului de dispersie în aer a poluanţilor.

Anexele I.5, I.7 şi II.6 la Raportul de Amplasament. Anexa IV la Formularul de Solcitare.

Ansamblul curţii boieresti de la Milişăuţi - satul Badeuţi

Ansamblul urban - Rădăuţi Banca Naţională – Rădăuţi Biserica romano-catolică Naşterea Sf. Fecioare Maria – Rădăuţi Bustul lui Eudoxiu Hurmuzachi - Rădăuţi

Casa Armatei, azi Şcoala nr. 6

Casa Germană, azi cinematograful Flacăra - Rădăuţi

Catedrala Pogorârea Sf. Duh – Rădăuţi Corpul Administrativ al Uzinei Electrice

Fabrica de hârtie – Rădăuţi

Fabrica de spirt - Rădăuţi


11/26.10.2011

153


receptor










Zone de patrimoniu cultural - monumente istorice în cazul de faţă

Fabrica de mobilă - Rădăuţi între 3,5 şi 5 km, între V şi SV

COV, formaldehidă, NOx, CO, PM10 Aceşti poluanţi au un traseu ce urmăreşte direcţia predominantă a vântului (NV-SE), respectiv cea de-a doua direcţie principală (SE-NV), aşa cum arată Studiului de dispersie în aer a poluanţilor, care cuprinde modelările situaţiei actuale şi viitoare.

Gara CFR - Rădăuţi

Gospodăria atelier a olarului Constantin Colibaba - Rădăuţi Judecătorie Liceul Eudoxiu Hurmuzachi – Rădăuţi

Monumentul Eroilor din primul război mondial - Rădăuţi Morminte: poetul Mihai Horodnic, Samuil şi Eugenia Ioneţ, Rudolf Neubauer, August Nibio, Vasile Nicluescu - Rădăuţi Piua de sumane - satul Satu Mare, comuna Satu Mare Prefectura - Rădăuţi

Ruinele bisericii Sf. Procopie Milişăuţi - satul Badeuţi, comuna Milişăuţi Sit urban - Rădăuţi

Spitalul Militar - Rădăuţi Şcoala nr. 2 - Rădăuţi Şcoala nr. 3 - Rădăuţi

Templul evreiesc - Rădăuţi Zona veche a oraşului - Rădăuţi

- Soluri sensibile Nu este cazul.

- Cursuri de apă sensibile (inclusiv ape subterane)

Nu este cazul.

- Zone sensibile din atmosferă (de ex. reducerea stratului de ozon din stratosferă, calitatea aerului în zona în care SCM este ameninţat)

Nu este cazul.


11/26.10.2011

154

14.4 IDENTIFICAREA EFECTELOR EVACUĂRILOR DIN INSTALAŢIE ASUPRA MEDIULUI

Rezumatul evaluării impactului evacuărilor 14.4.1

Rezumatul evaluării impactului

Listaţi evacuările semnificative de substanţe şi factorul de mediu în care sunt evacuate, de ex. cele în care contribuţia procesului (CP) este mai mare de 1% din SCM*

Descrierea motivelor pentru elaborarea unei modelări detaliate, dacă aceasta a fost realizată şi localizarea rezultatelor (anexate solicitării)

Confirmaţi că evacuările semnificative nu au drept rezultat o depăşire a SCM prin listarea Concentraţiei Preconizate în Mediu (CPM) ca procent din SCM pentru fiecare substanţă (inclusiv efectele pe termen lung şi pe termen scurt, după caz)*

Evacuări în aer (COV, formaldehidă, CO, NOx, PM10)

Studiul de dispersie a poluanţilor în aer a fost realizat pentru a demonstra impactul redus asupra receptorilor din imediata vecinătate a instalaţiei (v.Anexa IV)

Conform rezultatelor Studiului de dispersie, concentraţiile la imisie se vor încadra în valorile legale pentru protecţia sănătăţii umane şi a vegetaţiei.

* SCM se refera la orice Standard de Calitate a Mediului aplicabil

14.5 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR Referitor la activităţile care implică eliminarea sau recuperarea deşeurilor, luaţi în considerare obiectivele relevante în tabelul următor şi identificaţi orice măsuri suplimentare care trebuie luate în afara de cele pe care v-aţi angajat deja să le realizaţi, în scopul aplicarii BAT- urilor, în această Solicitare.

Obiectiv relevant Măsuri suplimentare care trebuie luate

a) asigurarea ca deşeul este recuperat sau eliminat fără periclitarea sănătăţii umane şi fără utilizarea de procese sau metode care ar putea afecta mediul şi mai ales fără:

A se vedea cap. 6. Deşeurile generate pe amplasament vor fi colectate separat, în locuri special amenajate şi preluate de contractori autorizaţi. Conform BAT, catalizatorii reactorului Formox şi ai instalaţiei de post-combustie catalitică vor fi preluaţi de producătorul instalaţiei Formox pentru recuperarea metalelor şi reciclare.

- risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale; sau

Nu este cazul. Pe amplasamentul fabricii de adezivi nu sunt generate în cantităţi relevante tipuri de deşeuri cu risc pentru apă, aer, sol, plante sau animale.

- cauzarea disconfortului prin zgomot şi mirosuri; sau

Nu este cazul. Pe amplasamentul fabricii de adezivi, operaţiunile de colectare/ preluare deşeuri nu generează un nivel de zgomot ridicat şi nici mirosuri.

- afectarea negativă a peisajului sau a locurilor de interes special;

Nu este cazul. Colectarea şi preluarea deşeurilor are loc pe o platformă industrială. Zonele sensibile sunt la distanţe semnificative faţă de amplasamentul instalaţiei.


11/26.10.2011

155

Referitor la obiectivul relevant b) implementare, cât mai concret cu putinţă, a unui plan făcut conform prevederilor din Planul Local de Acţiune pentru protecţia mediului, completaţi tabelul următor.

Identificaţi orice planuri de dezvoltare realizate de autoritatea locală de planificare, inclusiv planul local pentru deşeuri

Faceţi observaţii asupra gradului în care propunerile corespund cu conţinutul unui astfel de plan

Planul Local de Acţiune pentru Mediu 2008-2012

Politica de mediu a firmei EGGER Technologia S.R.L. ţine cont de prevederile din planurile de gestionare a deşeurilor de la nivel judeţean şi regional. Se va urmări astfel, printre altele, minimizarea generării deşeurilor, colectarea selectivă a acestora, conştientizarea aspectelor de mediu la nivelul angajaţilor.

Planul Regional de gestionare a deşeurilor – Regiunea 1 Nord-Est

14.6 HABITATE SPECIALE

Cerinţă Răspuns (Da/Nu / identificaţi / confirmaţi includerea, dacă este cazul)

Aţi identificat Situri de Interes Comunitar, în special reţeaua Natura 2000, Zone Speciale de Conservare sau Rezervaţii Ştiinţifice care pot fi afectate de operaţiile la care s-a facut referire în Solicitare sau în evaluarea dumneavoastră de impact de mai sus?

Nu (Dacă nu, treceţi la Secţiunea următoare). Cea mai apropiată arie protejată este Situl de Importanţă Comunitară (SCI) Râul Suceava (ROSCI0379), aflat la 2,3 km E faţă de amplasamentul fabricii de adezivi. Având în vedere că direcţia predominantă a vântului este NV-SE, o eventuală influenţă negativă este exclusă din acest punct de vedere. La aceasta se adaugă faptul că valorile modelate, se află mult sub limita privind protecţia vegetaţiei. (v. Anexa IV) De asemenea, având în vedere faptul că de pe amplasamentul fabricii de adezivi sunt evacuate ape uzate menajere, ape pluviale curate, iar apele de răcire şi cele de la instalaţiile de tratare a apelor pentru uz tehnologic nu au încărcare în poluanţi, dar şi faptul că acestea sunt supuse totuşi unor procese de epurare şi pre-epurare pe amplasamentul fabricii de PAL, nu se pune problema unui impact negativ datorită tranzitului poluanţilor prin intermediul apelor de suprafaţă către zone de importanţă biologică.

Aţi furnizat anterior informaţii legate de Directiva Habitate, pentru Planificarea la nivel Urban sau Rural, SEVESO sau în alt scop?

Nu este cazul

Există obiective de conservare pentru oricare din zonele identificate? (D/N, vă rugăm enumeraţi)

Nu este cazul

Realizând evaluarea BAT pentru emisii, sunt emisiile rezultate din activităţile dumneavoastră apropiate de sau depăşesc nivelul identificat ca posibil să aibă un impact

Nu este cazul


11/26.10.2011

156

Cerinţă Răspuns (Da/Nu / identificaţi / confirmaţi includerea, dacă este cazul)

semnificativ asupra Zonelor Europene? Nu uitaţi să luaţi în considerare nivelul de fond şi emisiile existente provenite din alte zone sau proiecte.


11/26.10.2011

157

PROGRAMELE DE CONFORMARE ŞI MODERNIZARE 15

Nu este cazul. Instalaţia de este nouă.

Formular de Solicitare pentru revizuirea autoriza ţiei ...€¦ · Formular de solicitare...

Documents

Transcript of Formular de Solicitare pentru revizuirea autoriza ţiei ...€¦ · Formular de solicitare...