UNIVERSITATEA BUCURETIFacultatea de Teologie ,,Justinian Patriarhul din BucuretiTema:FORMAREA FORMATORILOR N ASISTEN SOCIAL Laborator:Coching i Mentorat n Asisten Social Coordonator: Student:

Asist.Drd.Victor Marola Anul II-semII Asisten Social 28.05.2015Bucureti

-2015-Cuprins1.Principiile i obiectivele asistenei sociale...............................pag.22.Funciile i roluriile asistenei sociale....................................pag.3-53.Formarea formatorilor n asistena social...............................pag.6-84.Pregtirea formrii...................................................................pag.9-116.Bibliografie...............................................................................pag.12Principiile i obiectivele asistenei socialePrincipiile asistenei sociale:

Asistena social mbrac forme variate de sprijin pentru persoanele n dificultate i se

bazeaz pe urmtoarele principii:

universalitatea dreptului, respectiv toate categoriile de persoane aflate ntr-o

anumit situaie de criz beneficiaz de acelai drept;

acordarea dreptului n funcie de nevoi, persoanelor sau familiilor, pe baza

analizei situaiei acestora prin anchet social;

autodeterminarea, adic terapia social se stabilete cu acordul persoanei care

urmeaz s beneficieze de asisten social;

confidenialitatea ntemeiat pe secretul profesional al asistentului social, cu

respectarea dreptului persoanei beneficiare de asisten social.

Obiectivele asistenei sociale:

Sistemul naional de asisten social n Romnia este necesar s se consolideze pe obiective care s-i asigure funcionarea coerent i eficient, cum sunt:

respectarea demnitii umane prin promovarea de aciuni reparatorii n concordan curesursele existente;

susinerea i promovarea solidaritii i justiiei sociale;

prevenirea i combaterea tendinelor de discriminare i marginalizare social a unor categorii de populaie i persoane;

intensificarea i dezvoltarea parteneriatului social ca mijloc de control i eficientizare a msurilor de spijin a persoanelor i familiilor aflate n dificultate;

asigurarea flexibilitii n acordarea de prestaii n bani i natur, precum i a serviciilor sociale, pentru a se putea rspunde nevoilor reale individuale;

orientarea politicii de asisten social pentru antrenarea, mobilizarea i participarea tuturor forelor sociale la relansarea creterii economice;

descentralizarea realizrii msurilor i programelor de asisten social prin delegarea de competene administraiei publice locale; acest obiectiv este necesar s fie asociat msurilor de descentralizare financiar.

Funciile i roluriile asistenei sociale

Activitiile practicii asistenei generale se ncadreaz n trei funcii conexe:de consultan,de management al resurselor i de educaie.Fiecarei funcii i sunt asociate roluri care explic natura interaciunii dintre client i asistenii sociali n sisteme de la diverse niveluri.Interveniile concepute pe baza acestui model acoper ntreaga gam de probleme pe care clienii de la toate niveluriile le aduc n faa asistenilor sociali generialiti.

Funcia de consultant

Prin consultant,asistentul social,ncearc s gseasc soluii pentru problemele de functionare sociala impreuna cu indivizi,familii,grupuri,organizatii si comunitati.In cadrul rolurilor pe care le au in asistenta sociala prin prisma functiei de consultanta ,asistentii sociali si clientii se sfatuiesc si delibereaza impreuna pentru a elabora planuri de schimbare.Practicienii si clientii isi impartasesc din competenta lor,avand ca obiectiv solutionarea problemelor personale,familial,organizationale si societatea.Consulotanta acceptafaptul ca atat asistentii sociali,cat si sistemele-client contribuie cu informatii si resurse,curente si potentiale,vitale pentru solutionarea problemei cu care se confrunta .

Rolul de mobilizator

In calitate de mobilizator,asistentul social angajeaza indivizii,familiile si grupurile mici in procese de cosiliere.Un mobilizator incurajeaza actiunea ajutand oamenii sa-si identifice nevoile,sa-si clarifice problemele si sa-si dezvolte capacitatea de a solutiona eficient.Ca mobilizator asistentul social devine un agent al schimbarii care

utilizeaza diverse abordari in vederea asigurasrii conditiilor necesare clientilor pentru atingerea obiectivelor lor,solutionarea probemelor de viata,angajarea in procesele naturale de dezvoltare si indeplinirea sarcinilor lor.In citate de mobilizatori,practicienii se consulta cu sistemele-client individuale si familial pentru imbunatatirea functionarii sociale prin modificarea comportamentului,a modelelor relationale si a mediilor sociale si fizice.

Rolul facilitator

Facilitatorii activeaza participarea membrilor organizatiilor la eforturile de schimbare.Facilitand procesele de grup,asistentii sociali incurajeaza functionarea competenta a grupului,stimuleaza sprijinul in interiorul grupului,observa interactiunile din grup,ofera feedback constructive si comunica informatii privind dinamica grupului.

Rolul planificator

Planificatorii eficace trebuie sa inteleaga structura sociala a socitatii,sociologia comunitatii,problemele sociale,psihologia comunitatii,planificarea si politicca sociala.Planificatorii sociali utilizeaza cercetarea si strategiile de planificare pentru a colecta sistematic date,pentru a explora si alternative de actiune si a recomanda schimbari liderilor de comunitati.Tehniciile de planificare includ evaluarea trebuintelor,inventarierea serviciilor,alcatuirea unui profil al comuinitatii,inventarierae comunitatiilor,sondari ale mediului si cercetare pe tern pentru intelegerea problemelor sociale si dezvoltarea unor solutii inovatoare la macronivel.

Rolurile de coleg si observator

Prin roluriile de coleg si obervator,asistentii sociali sustin expectantele privind comportamentul etic al membrilor profesiei lor.Relatiile consultative intre practicieni din domeniul asistentei sociale conduc la o practica solida si dezvoltare profesionala.In calitate de colegi,asistentii sociali dezvolta parteneriate de lucru cu alti parcticieni prin participarea lor la organizatii profesionale percum NASW si grupurile sale locale de membrii si prin contactele lor de zi cu zi cu alti profesionisti.

Functia de management al resurselor

In cadrul functiei de management al resurselor,asistenti sociali stimuleaza schimburile intre resursele pe care sistemele client le utilizeaza deja intr-o oarecare masura,asigura accesul al resursele disponibile pe care sistemele-client nu le utilizeaza si dezvolta resurse care nu sunt disponibile in prezent.Resursele reprezinta izvoare de putere si asigura stimulant pentru schimbare in sistemele de la orice nivel.Resursele se gasesc in indivizi,in relatii si in institutiile sociale.

Resursele nu reprezinta cadouri din partea asistentilor sociali.Dimpotriva,atat asistentii sociali,cat si clientii participa active la managementul resurselor.Asistentii sociali contribuiecu resursele parcticii profesionale-valoarea imperativa a accesului echitabil al resurselor societatii,cunostintele vaste privind disponibilitatea resurselor si o gama de deprinderi pentru accesarea si dezvoltarea resurselor.Managementul sunt participative atunci cand sporeste resursele proprii ale asistentului-client mai degraba prin coordonare,sistematizare si integrare decat prin control si dirijare.Ca manageri de resurse,asistentii sociali au roluriile de brokeri,avocat,unificator,mediator,activist si catalizator.

Rolurile de avocat si broker

Mandatul profesiei de asistent social,de a ajuta oamenii sa obtina resurse,este piatra de temelie a rolurilor de broker si avocat.In calitate de broker,asistentul social conecteaza clientii la resurse furnizandu-le informatii despre resursele disponibile si facand recomandariile adecvate.Un broker competent evaluiaza situatiile,le ofera clientiilor optiuni dintre resursele alternative,faciliteaza legatura dintre client si agentiile recomandate si ii urmareste pentru a evalua eforturiile.In calitate de avocat,asistentul social actioneaza ca intermediar intre client si alte sisteme pentru a proteja drepturile clientiilor.

Roluriile de unificator si mediator

Asistentii sociali actioneaza deseori ca unificator sau mediatori in cadrul grupurilor formale si al organizatiilor pentru a coordona distribuirea si dezvoltarea resurselor.Unificatorii promoveaza discutiile si planificarea in cadrul organizatiei,mobilizeaza retelele coordonate pentru furnizarea unor servicii eficiente si sustin politicii care promit o finantare echitabila si servicii impartial.Unificatorii-mediatori incurajeaza furnizorii de servicii sa se alieze pentru a identifica bresele in furnizarea de servicii si a stimula planificarea activa inter-institutionala-activitati de baza pentru eforturiile de preventive in asistenta sociala.

Rolul de activist

Asistentii sociali generalisti sunt capabili sa identifice conditiile din societate care afecteaza si lucreaza impotriva bunastarii clientilor-o perspective care formeaza asistentul social ca activist.Activisti sociali mobilizeaza resurse ,creeaza cualitii,iau masuri legale,si fac lobby pentru o legislatie mai adecvata.Ei propun politici sociale echitabile,initiaza noi probrame de finantare si realocari de fonduri care corespund problemelor prioritare identificate.

Rolul de catalizator

In calitate de catalizator al schimbarii,asistentul social face echipa cu alti profesionisti pentru a dezvolta furnizarea de servicii catre persoane,pentru a promova politici sociale si echitabile.In rolul de catalizator,asistentii sociali initeaza,intretin si sprijina cooperarea interdisciplinara pentru a scoate in evidenta problemele la nivel de client,la nivel local,national sau international.

Functia de educatie

Asistentii sociali impune un schimb participativ de informatii intre sistemul-client si practicianul de asistenta sociala.Functia de educatie a asistentei sociale respecta cunostintele si experenta cu care contribuie fiecare in parte.Functia de educator determina asistentii sociali sa-si asume roluriile de professor,instructor/formator,informator precum si cele de cercetator si om de stiinta.

Rolul de profesor

In asistenta sociala ofera sistemelor-client informatiile necesare pentru a stimularealizarea eficenta a sarcinilor de viata,indeplinirea rolurilor si controlul asupara propriiei vieti.In calitate de profesor,un asistent socialreprezinta informatii noi prin care contribuie la solutionarea problemelor;demonstreaza si modeliaza comportamente noi sau ameliorate si sugereaza jocuri de rol,simulari si activitati pentru a ajuta clientii sa aplice comportamente noi sau diferite in situatii problematice.

Rolul de cercetator si om de stiinta

Codul etic al asistentei sociale mentioneaza explicit ca cercetarea stiintifica si constiintele profesionale sunt fundamentul practicii.Codul etic obliga asistentii sociali sa contribuie la profesia din care fac parte desfasurand propriile cercetari empirice si impartasind concluziile cu colegii lor.

Formarea formatorilor n asistena social Formatorul este specialistul n formare care proiecteaz, deruleaz, evalueaz i revizuiete activiti teoretice / practice i / sau programe de formare i dezvoltare a competenelor profesionale, derulate n instituii specializate sau la locul de munc.

Aceast definiie extins este compatibil cu definiiile date formatorului la nivel european.

Ca urmare, formatorul descris prin acest standard ocupaional este:

Conceptor al programelor de formare, pe baza documentelor normative n vigoare, a standardelor ocupaionale / de pregtire profesional i a nevoilor unui anumit sector sau domeniu de activitate inclusiv al celui de formare a formatorilor.

Proiectant al programelor i al activitilor de formare, pe baza identificrii nevoii i cererii de formare dintr-un anumit sector sau domeniu de activitate.

Organizator al programelor de formare, asigurnd toate condiiile necesare desfurrii optime a programului de formare.

Facilitator al procesului de nvare i de dezvoltare prin crearea unor situaii de nv are adecvate dezvoltrii competenelor profesionale care se constituie n inte ale formrii.

Evaluator al competenelor efectiv formate sau dezvoltate la participanii la formare, precum i al propriei prestaii ca formator.

Evaluator al programelor de formare att al celor proprii, ct i al programelor de formare propuse spre evaluare n vederea autorizrii.

Persoan care nva pe tot parcursul carierei profesionale, dezvoltndu-i permanent propriile competene de formator.

Standardul ocupaional de mai jos este valabil pentru toate domeniile de activitate i nivelurile de calificare la care lucreaz formatorul, inclusiv pentru maistrul de ucenicie, aa cum este el definit prin Legea privind ucenicia la locul de munc (Nr. 279/2005) i prin normele metodologice asociate.Standardul se aplic tuturor categoriilor de formatori:a. Formatorului responsabil cu activitile teoretice i practice de dezvoltare a competenelor indiferent de nivelul de calificare la care lucreaz. El lucreaz ca formator (cu norm ntreag sau fraciune de norm) n instituii de formare, dar poate fi i angajatul unei organizaii (indiferent de natura ei) care are o structur responsabil cu formarea propriilor angajai.

b. Formatorului responsabil cu activitile practice de dezvoltare a competenelor profesionale. El lucreaz ca formator (cu norm ntreag sau fraciune de norm) n instituii de formare dar poate fi i angajat al unei organizaii (indiferent de natura ei) care are o structur responsabil cu formarea angajailor proprii.

c. ndrumtorului de practic din cadrul ntreprinderilor i altor organizaii. El este responsabil cu activitile practice de dezvoltare a competenelor profesionale n condiii reale de munc, n organizaia n care lucreaz. El este angajat al acesteia pe un post de conducere sau de execuie i, ca ndrumtor de practic, el poate fi sau nu degrevat de sarcinile obinuite de lucru.

d. Maistrului de ucenicie n condiiile legislaiei privind ucenicia la locul de munc. e. Formatorului de formatori Acest standard ocupaional cuprinde competene obligatorii (de baz), care trebuie demonstrate de toi formatorii numi i mai sus, indiferent de nivelul de calificare (inclusiv maitrii de ucenicie) i competene opionale, care trebuie demonstrate cu precdere anumite categorii de formatori. Formatorii care dein numai competenele de baz (obligatorii), realizeaz, de regul, un program de formare conceput de ali formatori, pot lucra n echipe cu ali formatori, pot ndruma practica n producie i pregtirea ucenicilor.

Competenele opionale vor fi formate numai mpreun cu sau ulterior dobndirii / evalurii competenelor de baz (obligatorii), coninutul lor fiind adiacent competenelor de baz.

Astfel, formatorii implicai n managementul programelor de formare i / sau personalul furnizorilor de formare cu funcii manageriale vor deine, n funcie de domeniul de specializare, una sau mai multe dintre unit ile opionale de competen (Marketing-ul formrii, Proiectarea programelor de formare, Organizarea programelor i a stagiilor de formare, Evaluarea, revizuirea i asigurarea calitii programelor de formare).

Formatorii care lucreaz cu participani la formare la niveluri superioare de calificare vor trebui s probeze deinerea unitii de competen Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de formare.Formatorii de formatori vor trebui s dovedeasc toate competenele cuprinse n SO.

Experii de pe listele comisiilor judeene / a Municipiului Bucure ti de autorizare, implicai n evaluarea programelor de formare profesional a adulilor n vederea autorizrii i n monitorizarea acestora vor dovedi deinerea competenei de Evaluare, revizuire i asigurare a calitii programelor - inclusiv a stagiilor - de formare.

UNITI DE COMPETENCategorii deNr.Titlul unitii

competenecrt.

Specifice1Pregtirea formrii

ocupaiei

Pregtirea2Realizarea activitilor de formare

profesional a

personalului3Evaluarea participanilor la formare

4Aplicarea metodelor i tehnicilor speciale de

formare

Opionale5Marketing-ul formrii

Managementul

6Proiectarea programelor de formare

programelor de

formare

7Organizarea programelor i a stagiilor de

formare

8Evaluarea, revizuirea i asigurarea calitii

programelor i a stagiilor de formare

Pregtirea formrii Descriere Pe baza programelor de formare elaborate, aprobate la nivelul organizaiei i autorizate, formatorul i pregtete concret i i organizeaz fiecare activitate de formare, nainte de nceperea propriu-zis a formrii. Formatorul va fi capabil ca, pe baza standardului ocupaional utilizat, s descompun activitile profesionale complexe n activiti simple, s redefineasc activitile simple ca activiti de nvare i s recompun activitile de nvare n competene profesionale demonstrabile. Un program de formare cuprinde, de regul, mai multe activiti de formare (sesiuni, secvene, ore, lecii etc.) care, la rndul lor, pot cuprinde, fiecare, una sau mai multe activit i de nvare. Activitatea de nvare este unitatea de baz a oricrui program deformare i dispune de obiective operaionale, definite n termeni de rezultate ateptate, coninuturi care vor fi nsuite i situaiile concrete de nvare (moduri de nsuire a respectivelor coninuturi . metode, tehnici i procedee de instruire sau nv are, materiale auxiliare etc.). Pregtirea formrii va ine seama de caracteristicile individuale ale participanilor la formare i de resursele furnizorului de formare.Elemente de competenCriterii de realizare

1. Definirea obiectivelor1.1. Obiectivele programului de formare sunt relevante

formriipentru competenele-int ale formrii i adecvate la

cerinele de baz ale ocupaiei sau setului de competene

de format.

1.2. Obiectivelor operaionale specifice activitilor de

formare sunt formulate n termenide rezultateale

nvrii /ce va fi capabil s fac participantul la formare

la sfritul activitii de formare.

1.3.Obiectiveleoperaionalesuntadecvate

caracteristicilor individuale ale participanilor la formare.

1.4. Obiectivele operaionale sunt adecvate nevoilor

furnizorului de formare.

2. Proiectarea activitilor de2.1. Activitile de formare sunt definite n funcie de

formareobiectivele operaionale stabilite.

2.2. Activitile de formare sunt adaptatela

caracteristicile individuale ale participanilor la formare.

2.3. Activitile de formare sunt definite n funcie de

dimensiunea grupului de formare.

2.4. Activitile de formare sunt definite n funcie de

resursele disponibile ale furnizorului de formare.

2.5. Coninuturile de nvare sunt adecvate obiectivelor

urmrite i competenelor int ale formrii.

2.6. Activitile de nvare sunt structurate de la simplu

la complex pentru a asigura atingerea obiectivelor

stabilite.

3. Construirea situaiilor de3.1. Situaiile de nvare proiectate, materialele i

nvareechipamentele preconizate, sunt adecvate obiectivelor

urmrite i competenelor-int formate.

3.2. Metodele i instrumentele de evaluare formativ

prevzute corespund situaiilor de nvare stabilite.

3.3. Metodele i instrumentele de evaluare formativ

prevzute corespund nevoilor grupului int.

3.4. Obstacolele n calea formrii care in de condiiile

n care se desfoar formarea sau de participanii la

formare sunt identificate, evaluate si efectul lor este

diminuat.

4. Organizarea activitilor de4.1. Condiiile de formare sunt asigurate n conformitate

formare.cu legislaia n vigoare i cu programul de formare.

4.2. Condiiile de formare sunt adecvate caracteristicilor

individuale ale participanilor.

4.3. Echipamentele i materialele necesare activitilor de

formare sunt disponibile atunci cnd este prevzut a fi

utilizate n procesul de formare.

4.4. Materialele vizuale utilizate sunt lizibile i atractive.

4.5. Resursele i materialele pentru formare sunt

accesibile pentru participanii la formare.

5. Organizarea spaiului n care5.1. Locul de desfurare a fiecrei activiti de formare

are loc formareaeste ales i organizat n funcie de obiectivele care trebuie

atinse i competenele-int ale programului.

5.2. Modul de aranjare a spaiului de lucru faciliteaz

comunicarea ntre participanii la formare i ntre acetia

i formator.

5.3. Spaiul de formare este clar difereniat fa de cel

destinat pauzelor i relaxrii participanilor la formare.

5.4. Participanii la formare au acces faciliti: grup

sanitar, garderob, spaii de relaxare.

5.5. Echipamentele i materialele necesare fiecrei

activiti de formare sunt disponibile n momentul

nceperii i pe tot parcursul programului de formare.

5.6. Echipamentele sunt verificate nainte de nceperea

activitii.

6. Pregtirea suportului de curs6.1. Suportul de curs este adaptat la nevoile i

i a materialelor auxiliarecaracteristicile grupului-int

6.2. Informaia cuprins n suportul de curs i materialele

auxiliare este actual i suficient pentru atingerea

obiectivelor de formare propuse.

6.3. Coninutul suportului de curs i a materialelor

auxiliare sunt relevante n raport cu obiectivele

competenele-int i programului de formare.

Caracteristicile participanilor la formare se refer la: caracteristicile de vrst, culturale, religioase, de educaie, de experien anterioar, aptitudinile personale, cerinele i nevoile speciale. Nevoile speciale se refer la dificulti:

senzoriale - de vedere sau auditive;

de deplasare - persoanele cu capacitate loco-motorie redus;

de memorie i atenie;

de nvare, de exprimare, la citit, scriere sau socotit;

alte dificulti care pot afecta procesul de nvare.

Resursele necesare realizrii unei activiti de formare sunt: umane, materiale i financiare, de informaie i de expertiz, de timp.

Coninuturile de nvare reprezint informaia vehiculat i cunotin ele care vor fi nsuite, explicaiile formatorului, aciunile concrete ale participantului la formare i deprinderile care vor formate, atitudinile profesionale ateptate, modalitile de supervizare a activitii participantului la formare, obstacolele previzibile n calea formrii.

Situaiile de nvare reprezint modaliti structurate de organizare i desf urare a unor activiti de nvare, inclusiv de evaluare formativ (de parcurs). Elementele de baz ale situaie de nvare sunt metodele, tehnicile i procedeele de formare i de evaluare formativ a rezultatelor formrii, precum i suportul de curs, echipamentele i materialele utilizate.

Condiiile de formare reprezint totalitatea factorilor care favorizeaz sau care, dimpotriv, pot stnjeni activitile de formare: spaiul fizic, materialele i echipamentele necesare, atitudinile i prejudec ile persoanelor implicate, procurarea haine de lucru, a uneltelor sau materialelor (dac este cazul), realizarea, n prealabil a unor activiti de nvare sau parcurgerea unor materiale informative, facilitile pentru pauze i igiena personal etc.

Materiale auxiliare: exemple, exerciii, studii de caz, teme de proiect, bibliografie Materialele vizuale pot fi plane, diagrame, diapozitive, folii, prezentri Power Point, modele, obiecte reale etc.

Spaiul de lucru poate fi:

O sal de curs / de clas pentru activitile teoretice i pentru exerciii.

Un loc de munc pentru practica efectiv n organizaie sau pentru ucenicia la locul de munc.

Ghid pentru evaluareCa metode de evaluare se vor folosi: ancheta cu chestionar i cu interviu, observarea pe baz de ghid de observaie, analiza documentelor relevante.

Pentru ndrumtorii de practic / maitrii de ucenicie, vor fi folosite, cu precdere, observarea i interviul (convorbirea) ca instrumente de evaluare.

Documentele scrise asociate programului de formare vor fi reduse la minimum stabilit de reglementrile legale sau de cele interne ala furnizorului de formare / ucenicie la locul de munc.

Nevoile individuale de formare, cerinele angajatorului, obiectivele operaionale i coninuturile diferitelor activiti de formare vor fi formulate verbal.

Confecionarea / utilizarea unui suport de curs, a materialelor auxiliare informative (fie de lucru etc.) i a celor vizuale (plane, folii, prezentri Power Point etc.) este recomandat, nefiind obligatorie.

La evaluare se va urmri deinerea:

Cunotinelor referitoare la:

Cerinele de baz ale domeniului ocupaional / ocupaiei respectiv/e.

Standardul ocupaional relevant pentru programul respectiv de formare i competenele-int ale formrii.

ntregul program de formare.

Proiectarea i organizarea activitilor de formare.

Regulile de securitate i sntate a muncii i PSI.

Cunotinele, deprinderile, i atitudinile care se vor constitui drept coninuturi ale formrii.

Aptitudinile, capacitile i experiena anterioare necesare participantului la formare.

Capacitilor / atitudinilor / aptitudinilor:

De analiz, interpretare obiectiv i decizie.

De aplicare a cunotinelor n practic.

De comunicare, utiliznd un limbaj adecvat nivelului de educaie i de experien al participanilor la formare.

De prezentare i redactare (facultativ pentru maistrul de ucenicie i ndrumtorul de practic).

Bibliografie1. Buzducea D.,, Aspecte contemporane n asistena social, Editura Polirom , Iai 2005;

2. Bocancea C. Neamu G.,, Elemente de asisten social Ed. Polirom, Iai, 1999;

3. Nedelu M., Isac C. ,, Protecie i asigurri sociale Ed.Focus, Petroani, 2002;

4. Krogsrud.K,OMelia.M,Dubois.B,, Practica Asistentei SocialeEditura Polirom 2007;

5. Bledea Paul ,,edine reuite,sfaturi i situaiiEditura Didactica Publishing House 2009;

Nedelu M., Isac C. ,, Protecie i asigurri sociale Ed.Focus, Petroani, 2002,pag.65;

Buzducea D.,, Aspecte contemporane n asistena social, Editura Polirom , Iai 2005,pag.23-23;

Krogsrud.K,OMelia.M,Dubois.B,, Practica Asistentei SocialeEditura Polirom 2007,pag.68;

Bocancea C. Neamu G.,, Elemente de asisten social Ed. Polirom, Iai, 1999,pag.88-90;

Bledea Paul ,,edine reuite,sfaturi i situaiiEditura Didactica Publishing House 2009,pag.18-20;

PAGE 1