Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea ...

Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii - ID 63671 - Raport de impact 1

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni!

INSPECTORATUL ŞCOLAR

JUDEŢEAN IAŞI

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Formarea continua a profesorilor de Matematica in societatea cunoasterii” Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/63671 Beneficiar: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IASI





JUDEŢEAN IAŞI





JUDEŢEAN IAŞI

CUPRINS

ARGUMENT

11.. CCAADDRRUULL DDEE RREEFFEERRIINNŢŢĂĂ AALL PPRROOIIEECCTTUULLUUII

22.. IIMMPPAACCTT PPRREECCOONNIIZZAATT

3. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE EEVVAALLUUĂĂRRIIII DDEE IIMMPPAACCTT

33..11 PPEERRIIOOAADDAA DDEE DDEESSFFĂĂŞŞUURRAARREE AA EEVVAALLUUĂĂRRIIII

3.2 GRUPUL ŢINTĂ

4. MMEETTOODDEE ȘȘII IINNSSTTRRUUMMEENNTTEE UUTTIILLIIZZAATTEE ÎÎNN EEVVAALLUUAARREEAA DDEE IIMMPPAACCTT

44..11 ANCHETA PE BAZĂ DE CHESTIONAR

4.2 ANCHETA PE BAZĂ DE FOCUS GRUP

55.. PPRROOCCEESSUULL DDEE EEVVAALLUUAARREE DDEE IIMMPPAACCTT

PPRREELLUUCCRRAARREEAA ŞŞII IINNTTEERRPPRREETTAARREEAA IINNFFOORRMMAATTIIIILLOORR

5.1 ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE

5.2 PRELUCRAREA ŞI ANALIZA CHESTIONARELOR DE EVALUARE

FINALĂ

5.3 MONITORIZAREA IMPACTULUI PRIN ACTIVITĂŢI DE FOCUS-GRUP

5.4 PRELUCRAREA ŞI ANALIZA CHESTIONARELOR DE IMPACT

CONCLUZII

BILIOGRAFIE

ANEXE





JUDEŢEAN IAŞI





JUDEŢEAN IAŞI

11.. CCAADDRRUULL DDEE RREEFFEERRIINNŢŢĂĂ AALL PPRROOIIEECCTTUULLUUII

Proiectul “Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoașterii” se

realizează în cadrul POSDRU, Axa 1 „Educație și formare profesională în sprijinul creșterii

economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, DMI 1.3, „Dezvoltarea resurselor

umane în educație și formare profesională’’ ID 63671.

Proiectul se bazează pe faptul că punerea în practică a conceptului de educaţie

permanentă reprezintă una din prioritățile sistemului nostru de educație, fiind un mijloc de

racordare a formării profesionale la noile cerinţe ale societății bazate pe cunoaștere. Contextul

proiectului este conturat și de tendinţele inovatoare în sistemul formării continue din România:

abordarea unui curriculum real, flexibilizarea şi diversificarea structurii programelor de formare,

dezvoltarea competenţelor de utilizare TIC. In cadrul Strategiei Lisabona a fost integrată

Strategia Europeană de Ocupare care prevede creşterea ratei generale de ocupare și a ratelor

specifice unor categorii defavorizate. Proiectul “Formarea continuă a profesorilor de

matematică în societatea cunoașterii” răspunde directivelor menţionate anterior asigurând

accesul la programul de formare pentru 5000 de profesori de matematică (care reprezentă

aproximativ 2% din totalul cadrelor didactice din Romania), din care cel puțin 60% sunt femei,

10% vârstnici, 40% din mediul rural și 15% cadre didactice debutante. Strategia stabileşte ca

obiectiv atingerea nivelului mediu de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vieţii

pentru populaţia adultă de cel puțin 12,5% până în anul 2010. Toate particularitaţile proiectului

menţionate anterior contribuie totodată la atingerea dezideratelor formulate în Liniile

Directoare Integrate pentru Creştere Economică și Ocuparea Forţei de Muncă:

- creşterea participării și menţinerii pe piaţa muncii

- creşterea investiţiei în capitalul uman prin formare profesională de calitate

-adaptarea formării profesionale la cerinţele pieţei muncii.

In 2005, la Bruxelles, Comisia Europeană a elaborat documentul „Principiile europene

comune pentru formarea competenţelor și calificarea cadrelor didactice”, principii obiectivate

prin acest proiect:





JUDEŢEAN IAŞI

- raportarea la standarde de calitate în domeniul formării este asigurată de

experiența relevantă a unor parteneri;

- conferirea unei dimensiuni europene a formării prin conţinut sau mod de

implementare;

- deschiderea către parteneriate educaţionale multiple prin transferabilitatea

programelor de formare.

Grupul ţintă este format din 5000 cadre didactice din învaţământul preuniversitar, aflate

în diferitele stadii ale parcursului lor profesional, profesori debutanţi și profesori care au

obținut gradele I și II. Aceşti profesori sunt parte din cei 75.000 profesori sprijiniţi prin FSE,

dintre care 60.000 în cadrul DMI 1.3, care au nevoie de un program coerent și sustenabil de

formare.

Elemente ce justifică necesitatea proiectului:

- la studiul matematicii, România este pe locul 43-47 din cele 57 state participante la

studiul PISA 2006;

- studiul TIMSS 2007 pentru matematică - România este pe locul 26 (461 puncte),

semnificativ sub media TIMSS;

- elevii “care folosesc computerul atât la şcoala, cât şi acasă, obţin rezultate la ştiinţe

semnificativ mai ridicate, decât colegii lor care nu utilizeaza computerul”;

- “profesorii români au participat în mai mică măsura decât colegii lor de pe plan

internaţional la cursuri care vizează integrarea TIC in predarea ştiinţelor”;

- “mult mai puţini elevi proiectează, efectuează, lucrează în echipă”;

- “elevii români au obţinut rezultate la ştiinţe mult inferioare ţărilor din fostul bloc

comunist, ca şi față de ţările membre ale UE”;

- “elevii ai căror profesori de ştiinte se focalizează în mod frecvent pe

predarea/învăţarea activă, obţin rezultate semnificativ mai ridicate la ştiinţe”.

Alte cercetări evaluative recente efectuate asupra cadrelor didactice preuniversitare

oferă o serie de date ce confirmă eficienţa integrarii TIC în activitatea didactică, în urma

parcurgerii de către acestea a unor programe de formare centrate pe utilizarea tehnologiei,





JUDEŢEAN IAŞI

implementare curriculum și competenţe. Proiectul răspunde unui set de nevoi specifice

concrete, corelate cu obiectivele POSDRU, axei prioritare și DMI:

- creşterea calitătii și competitivității învățământului românesc prin dezvoltarea de

programe de formare;

- participarea la activități de formare continuă;

- actualizarea informaţiilor de specialitate;

- pregătirea superioară, metodică şi ştiintifică;

- gestionarea eficientă a timpului limitat;

- consolidarea integrării şcolii româneşti la nivel european.

22.. IIMMPPAACCTTUULL PPRREECCOONNIIZZAATT

Proiectul vizează urmatoarele beneficii pentru grupul țintă:

- accesul la metode alternative moderne de formare continuă;

- capacitatea de planificare și organizare a timpul destinat pregătirii continue;

- creșterea capacității cadrelor didactice de a programa demersul didactic;

- creșterea capacității cadrelor didactice de a furniza educație și formare de calitate;

- formarea cadrelor didactice din grupul țintă ca persoane resurse pentru

comunitate și pentru școală, capabile să evalueze nevoile de formare în context

local, să dezvolte lecții de calitate pornind de la curriculumul prescris;

- formarea compețentelor de dezvoltare a situațiilor de învățare bazate pe

instruirea diferențiată a elevilor;

- oportunități de formare continuă corelate cu nevoile specifice de dezvoltare

profesională;

- dezvoltarea capacităților de interrelaționare în cadrul comunității profesionale;

- dezvoltarea capacității de gestionare a timpului limitat aflat la dispoziția cadrelor

didactice pentru formarea continuă;

- creșterea numărului cadrelor didactice din grupul țintă;





JUDEŢEAN IAŞI

- dezvoltarea oportunităților de carieră pentru cadrele didactice din grupul țintă;

Proiectul răspunde tuturor obiectivelor specifice axei prioritare:

- cele două module de curs sunt o rută alternativă de formare, deschisă oricui este

interesat;

- cursurile digitale și portalul asigură creșterea accesului la programe moderne de

formare continuă datorită accesibilității;

- introducerea TIC contribuie la modernizarea sistemului de formare profesională

continuă.

De asemenea, prin acest demers sunt atinse și obiectivele specifice DMI:

- - se asigură formarea și dezvoltarea competențelor cadrelor didactice;

- - se îmbunătățeste calitatea programului de formare continuă.

Pregătirea cadrelor didactice și implementarea noilor instrumente de formare continuă

contribuie la dezvoltarea capitalului uman și cresterea competitivității.

Pe termen lung, rezultatele proiectului vor avea un impact semnificativ asupra

sistemului de învăţământ românesc, în sensul creşterii eficienţei procesului educativ prin

antrenarea în sistem a resurselor umane (cadre didactice) pregătite corespunzator pentru

activități în contextul social, economic, informațional al secolului XXI. Astfel, proiectul poate

constitui o premisă pentru dezvoltare socială durabilă, necesară în tranzitia către o societate

europeană bazată pe cunoaștere. Proiectul își propune asigurarea unui procent minim de

profesori instruiți din rândul celor aflați la apogeul carierei didactice. Valoarea/experiența lor

este incomensurabilă și este necesară includerea acestei categorii în programele alternative de

formare continuă pentru a-i menține activi pe piața muncii și conectați la provocările actuale și

viitoare din sistemul de educație. In cadrul proiectului vor fi identificate principalele tendințe de

reformă a educației profesorilor, care vor reieși din practicile și documentele teoretice

disponibile la nivel european studiate de echipa de proiect. Cele două programe de formare a

cadrelor didactice vor fi corelate atât în ce privește baza conceptuală și conținutul, cât și în ce

privește metodele de formare, cu programe similare prin tematica din alte țări europene. In





JUDEŢEAN IAŞI

plus, prin platforma online dezvoltată, proiectul oferă cadrul pentru crearea unor rețele la nivel

regional și national pentru cadrele didactice.

3. OOBBIIEECCTTIIVVEELLEE EEVVAALLUUĂĂRRIIII DDEE IIMMPPAACCTT

Evaluarea de impact în cadrul proiectului „Formarea profesorilor de matematică în

societatea cunoaşterii” are ca obiective:

- analiza stării de fapt în ceea ce priveşte livrarea programului de formare;

- analiza stării de fapt în ceea ce priveşte utilizarea portalului.

Astfel, evaluarea va fi structurată pe două componente:

organizarea, desfăşurarea şi rezultatele formării profesorilor din grupul ţintă

accesibilitatea şi utilizarea portalului de către publicul vizat

Evaluarea s-a desfăşurat pe următoarele paliere:

competenţe formate/ dezvoltate în urma parcurgerii programelor de formare;

calitatea conţinuturilor (relevanţă, accesibilitate, noutate, caracter practic,

prezentarea sistematică şi structurată, utilitate);

activitatea, performanţa formatorilor (strategii de formare, comportament

didactic);

calitatea resurselor (spaţiu fizic, echipamente);

efectele/rezultatele programului de formare;

aspecte pozitive şi negative ale programului de dezvoltare profesională;

accesibilitatea şi utilizarea portalului.

33..11 PPEERRIIOOAADDAA DDEE DDEESSFFĂĂŞŞUURRAARREE AA EEVVAALLUUĂĂRRIIII

Evaluarea s-a derulat pe o perioadă de 27 luni, în perioada octombrie 2011- decembrie 2013 și

a avut loc în momentul finalizării de către fiecare grupă de lucru a programului de formare.





JUDEŢEAN IAŞI

33..22 GGRRUUPPUULL ŢŢIINNTTĂĂ

Grupul ţintă vizat prin evaluarea de impact în proiectul ”Formarea continuă a profesorilor

de matematică în societatea cunoașterii” este format din 5000 de cadre didactice participante

la programul de formare.

Structurarea grupului țintă a ținut cont de următoarele variabile:

- zona de proveniență (regiunea, judeţul)

- mediul de rezidentă (rural/urban);

- funcţia didactică ( învăţător/profesor);

- nivel predare ( primar/ gimnaziu/ liceu: teoretic, vocaţional, tehnologic )

- gradul didactic(debutant/definitiv/grad II/grad I/doctorat)

- vârsta(sub 24 de ani/ 25-44 ani/ 45-54 ani/ 55-64 ani)

- gen(feminin, masculin);

Astfel, grupul țintă este format din cadre didactice din județe din zona NE ( Iași, Bacău,

Suceava, Neamț, Botoșani, Vaslui), județul Ilfov și municipiul București cu următoarea structură:

- 1000 învățători;

- 2000 profesori de matematică din învățământul gimnaziu;

- 300 profesori de matematică din învățământul liceal tehnologic;

- 1700 profesori de matematică din învățământul liceal teoretic.

44.. MMEETTOODDEE ȘȘII IINNSSTTRRUUMMEENNTTEE UUTTIILLIIZZAATTEE ÎÎNN EEVVAALLUUAARREEAA DDEE IIMMPPAACCTT

Investigarea opiniilor celor 5000 de cadrelor didactice incluse ca grup ţintă în proiectul

„Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii” are la bază două

instrumente:

ancheta pe bază de chestionar

ancheta pe bază de focus grup.





JUDEŢEAN IAŞI

44..11 ANCHETA PE BAZĂ DE CHESTIONAR

Chestionarul constituie unul dintre instrumentele de bază în investigarea fenomenelor

socio-umane, folosirea curentă a acestuia fiind determinată în primul rând de lărgirea paletei

temelor de cercetare. Chestionarul este util în măsurarea atitudinilor, poate duce la dobândirea

de informaţii despre motivaţiile interne şi modul de gândire a participanţilor. Chestionarele

sunt susceptibile de încadrare în eşantioane statistice, permiţând o interpretare rapidă a

rezultatelor, putând fi administrate grupurilor, percepţia de anonimat a intervievatului fiind

ridicată. Apare totodată o validitate relativ înaltă a calculului rezultatelor pentru chestionarele

bine construite, itemii închişi (close-endend) putând furniza informaţii exacte dorite de

cercetător (analiză facilă a datelor pentru itemii închişi), iar itemii deschişi (open-ended)

furnizând informaţii detaliate de către cel chestionat. Chestionarul este folositor pentru

explorarea situaţiilor de investigat şi pentru confirmarea stării de fapt.

În cadrul evaluării de impact în proiectul „Formarea continuă a profesorilor de

matematică în societatea cunoaşterii” sunt utilizate trei tipuri de chestionar.

1. Chestionar pentru identificarea nevoilor de formare –aplicat pe un număr de 250

cadre didactice profesori de matematică și profesori pentru învățământul primar.

2. Chestionar de evaluare finală a cursurilor de formare –aplicat pe un număr de 2420

cadre didactice la finalul programului de formare.

3. Chestionar de impact al activităților proiectului asupra grupului țintă - aplicat pe un

număr de 2350 cadre didactice la finalul programului de formare.

Chestionarele au fost structurate pe două componente:

- organizarea, desfășurarea și rezultatele formării profesorilor din grupul țintă

- accesibilitatea și utilizarea portalului de către publicul vizat.

Întrebările sunt grupate pe următoarele categorii:

- întrebări care vizează măsura în care cursanţii şi-au format/dezvoltat anumite

competenţe ca urmare a parcurgerii programului de formare;

- întrebări care vizează calitatea conţinuturilor/ modulelor (relevanţă, accesibilitate,

noutate, caracter practic, prezentarea sistematică şi structurată, utilitate);





JUDEŢEAN IAŞI

- întrebări care vizează activitatea, performanţa formatorilor (strategii de formare,

comportament didactic);

- întrebări care vizează calitatea resurselor (spaţiu fizic, echipamente);

- întrebări care vizează efectele/rezultatele programului de formare;

- întrebări care vizează aspecte pozitive şi negative ale programului de dezvoltare

profesională;

- întrebări care vizează accesibilitatea şi utilizarea portalului.

Variabilele care au stat la baza elaborării acestui instrument sunt următoarele:

A. Variabile dependente:

A.1. Atitudinea faţă de organizarea, desfășurarea și rezultatele formării:

percepţia asupra nivelului competenţelor formate/ dezvoltate în urma

parcurgerii programelor de formare;

percepţia asupra calităţii conţinuturilor;

gradul de satisfacţie faţă de activitatea şi performanţa formatorilor;

ponderea utilizării resurselor;

percepţia asupra efectelor/ rezultatelor programului de formare;

percepţia asupra aspectelor pozitive şi negative ale programului de dezvoltare

profesională.

A.2. Atitudinea faţă de accesibilitatea și utilizarea portalului:

percepţia asupra accesibilităţii portalului;

nivelul de implicare în utilizarea portalului.

B. Variabilele independente:

vârsta (sub 24 de ani/ 25-44 ani/ 45-54 ani/ 55-64 ani)

genul (feminin, masculin);

rezidenţa (rural/urban);

vechimea în instituţia şcolară;

funcţia didactică ( învăţător/profesor)

gradul didactic(debutant/definitiv/grad II/grad I/doctorat)





JUDEŢEAN IAŞI

nivelul de predare ( primar/ gimnaziu/ liceu: teoretic, vocaţional, tehnologic )

Chestionarul face referire la cele două programe de formare parcurse de către cursanţi:

1.Abilitare curriculară a cadrelor didactice

2.Dezvoltare profesională şi oportunități de carieră didactică.

In raport cu programul I de formare – Abilitare curriculară a cadrelor didactice,

chestionarul urmărește:

1.Dezvoltarea competentelor cadrelor didactice referitoare la utilizarea și aplicarea

documentelor curriculare naţionale (plan de învăţământ, programa şcolară) în

pregătirea și în realizarea activităţii didactice (planificare calendaristică anuală, plan de

lecţie, desfăşurarea lecţiei, utilizarea resurselor și materialelor didactice moderne etc.).

2.Dezvoltarea compețentelor cadrelor didactice de selectare și utilizare în activitatea

de predare-învățare-evaluare a unor strategii activ-participative variate, moderne și

atractive, adecvate problematicii abordate și particularităţilor elevilor.

3.Dezvoltarea capacitaţii cadrelor didactice care predau matematica de ameliorare şi

optimizare a activităţii de predare-învățare-evaluare.

4.Dezvoltarea capacităţii pentru lucrul în echipă și colaborare bazată pe proiect.

5.Dezvoltarea capacitaţii cadrelor didactice de a utiliza metode didactice interactive,

de a contribui la formarea și dezvoltarea competențelor transversale ale elevilor.

6.Dezvoltarea competențelor de abordare a curriculumului din perspectiva societăţii

bazate pe cunoaştere.

7.Dezvoltarea de noi competențe în vederea elaborării şi realizării propriilor scenarii

didactice prin utilizarea de soft educațional.

8.Abilitarea cadrelor didactice ca furnizori de educație şi formare profesională continuă

de calitate, ca formatori și persoane-resursă pentru comunitate.

In raport cu programul II de formare – Dezvoltare profesională și oportunități de carieră

didactică, chestionarul urmărește:

1.Dezvoltarea capacităţii de orientare și progres în cariera didactică.

2.Cunoaşterea procedurilor și instrumentelor de dezvoltare profesională.





JUDEŢEAN IAŞI

3.Dezvoltarea abilităţilor cadrelor didactice de a accesa surse complementare utilizate

ca suport în dezvoltarea carierei şi susţinerea performantei (didactice).

4.Dezvoltarea competențelor cadrelor didactice de iniţiere și implementare a

proiectelor de cercetare.

5.Dezvoltarea capacităţilor de elaborare a lucrărilor ştiinţifice de specialitate sau

pedagogice.

6.Dezvoltarea abilităţilor de utilizare a instrumentelor TIC pentru integrarea în

comunitatea profesională on-line şi pentru realizarea de proiecte educaţionale

colaborative cu parteneri din alte țari.

7.Dezvoltarea capacitaţilor de a identifica și de a atrage noi surse de finanțare, de a

dezvolta și gestiona noi proiecte colaborative cu instituţii din țară și din alte țări.

8.Dezvoltarea competenţelor cadrelor didactice de a crea și de a publica conținut/

informaţii utile pentru progresul în cariera al debutanţilor, colegilor mai tineri, cadrelor

didactice din alte arii curriculare și din alte zone geografice, utilizând instrumente

informatice moderne.

9.Dezvoltarea competenţelor de proiectare și realizare a resurselor educaţionale în

format digital/ multimedia.

Pentru eficienţa administrării chestionarului a fost obligatorie studierea cu atenţie de către

fiecare operator(formator) a instrumentelor de evaluare şi solicitarea de lămuriri şi detalii

suplimentare echipei de experţi care a elaborat instrumentele.

4.2 ANCHETA PE BAZĂ DE FOCUS GRUP

Utilizarea metodei focus grup în cadrul programului de formare din cadrul proiectului

“Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii” constituie una

dintre cele mai importante surse de evaluare de tip calitativ şi are ca scop monitorizarea

impactului proiectului asupra unui eşantion al grupului ţintă.

Interviul de tip focus grup este un interviu de grup structurat şi focalizat, este o metodă

de culegere a informaţiilor utilizând tehnicile interviului non-directiv centrat (intervievatul are





JUDEŢEAN IAŞI

libertatea de a răspunde, aşa cum a înţeles, la întrebarea deschisă care îi este adresată),

aplicate unui grup de persoane reunite pentru a participa la o discuţie colectivă pe un subiect

anume, presupunând „interacţiunea participanţilor, schimbul de replici, de opinii şi idei pe

marginea întrebărilor deschise, interesând ce anume spun oamenii, cum o spun, cum se

modifică pe parcurs cele spuse” (Iluţ P., 2006, p.89).

Această metodă oferă expertului posibilitatea observării comportamentului non-verbal

al participanţilor, a gesturilor, emoţiilor, zâmbetelor sau grimaselor, toate acestea putând fi

purtătoare de informaţii suplimentare pentru răspunsurile verbale. Răspunsul deschis din

cadrul focus-grupului oferă posibilitatea de a obţine de la participanţi multe informaţii şi detalii

spuse „în propriile cuvinte”, expertul putând să identifice nuanţe subtile şi înţelesuri mai

complexe, putând să facă importante corelaţii între date. Focus-grupul permite oricărui

participant să răspundă, să reacţioneze la răspunsul celorlalţi participanţi ceea ce ne poate duce

la date şi informaţii care nu pot fi acoperite de interviul individual, totodată având caracteristica

flexibilităţii, putând fi utilizat pentru o varietate largă de teme, cu varietate largă de indivizi.

Rezultatele unui focus grup sunt uşor de înţeles, expertul înţelegând imediat răspunsul

participantului, iar pentru participanţi, oportunitatea de a fi implicați în procesul de luare a

deciziilor.

Scopul principal al focus-grup-ului este să surprindă atitudinile, emoţiile, credinţele,

experienţele şi reacţiile participanţilor într-un mod care nu ar fi posibil prin alte metode cum ar

fi observaţia, interviul individual sau chestionarul. Focus-grupul este o modalitate de culegere

de informaţii verbale, prin succesiunea unor întrebări preformulate, adresate mai multor

persoane care interacţionează, având scopul de a afla ce gândesc oamenii şi ce simt în legătură

cu o anumită temă.

Din perspectiva mărimii grupului am optat, în cadrul proiectului de faţă, pentru un

număr de 5 până la 10-12 persoane. Dacă numărul de persoane participante la discuţie este mai

mic de 5, poate apărea riscul să nu obţinem suficientă informaţie, iar dinamica grupului să fie la

un nivel mai scăzut, iar la final se va obţine un număr redus de idei. Pe de altă parte, dacă





JUDEŢEAN IAŞI

numărul participanţilor este mai mare de 10-12 aceştia nu vor avea timpul necesar pentru a-şi

face cunoscute opiniile, existând riscul fragmentării grupului.

Numărul optim al întrebărilor la care se solicită răspunsuri este de 7-10, întrebări alese şi

formulate cu claritate în prealabil. În cadrul focus grupului participanţii au participat la discuţii

astfel:

- răspunzând pe rând la o anumită întrebare comună (tehnica cercului);

- angajându-se în discuţia generată prin lansarea unei idei controversate;

Focus grupul este folosit pentru diagnoza de parcurs, pentru a genera idei şi ipoteze pentru

ameliorarea ulterioară a programului.

Variabilele de la care s-a pornit în elaborarea ghidului pentru focus grup sunt următoarele:

Percepţia cadrelor didactice asupra programului de formare continuă la care participă;

Percepţia cadrelor didactice asupra strategiilor utilizate în activitatea de formare;

Utilitatea programului de formare în activitatea didactică;

Utilitatea programului de formare în dezvoltarea profesională a cadrului didactic;

Impactul formării asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional.

Activitatea de focus grup a cuprins un număr de 231 cadre didactice. Experții de la partenerul

FORMARE STUDIA au organizat un total de 25 grupuri și au intervievat absolvenți ai

programului de formare utilizând instrumentele de forcus grup special create în cadrul

proiectului.

Ghid de interviu pentru focus grup cu cadre didactice

Vor participa la discuţie obligatoriu cadre didactice care participă la programul de

formare din cadrul proiectului „Formarea continuă a profesorilor de matematică în

societatea cunoaşterii”.

Se citeşte fiecare grupare de întrebări după care participanţii sunt invitaţi să răspundă

pe rând.

Atunci când nu se oferă nimeni, se solicită răspunsuri, începând din partea stângă sau

din partea dreaptă (alternativ). După ce răspund toţi şi nu sunt intervenţii spontane se

pune întrebarea dacă mai există şi alte comentarii în completarea celor spuse deja.





JUDEŢEAN IAŞI

Participanţii vor fi rugaţi să răspundă exact la întrebare, cât mai clar şi mai concis posibil,

fără a intra în foarte multe detalii.

Răspunsurile subiecţilor vor fi înregistrate pe suport audio sau consemnate în scris.

Se va insista asupra utilităţii programului de formare în activitatea didactică; utilităţii

programului de formare în dezvoltarea profesională a cadrului didactic; impactului

formării asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional

Operatorul va surprinde de asemenea atitudinea, comportamentul nonverbal şi paraverbal,

sentimentele pe care profesorii le manifestă în raport cu prezenta temă pusă în discuţie.

Modalităţi de raportare

La finalul procesului de aplicare a instrumentelor într-o şcoală, expertul educaţional va

transmite în termen de 5-7 zile echipei de proiect/ partenerului Formare Studia următoarele

documente:

- transcrierea, în format electronic, a conţinutului interviului

- raportul de teren

Raportul de teren va avea următoarea structură:

1.Data

2. Locaţia

3. Nume/prenume expert

4. Instrumente utilizate: - Ghidul de interviu pentru focus grup pentru cadre didactice

5. Număr de persoane intervievate

Nr. crt Persoane intervievate Numărul persoanelor intervievate

1. Cadre didactice

2. Director

3. TOTAL

6. Dificultăţi şi obstacole intâmpinate

7. Alte aspecte constatate

Centralizarea datelor obţinute în urma monitorizării în teren se va concretiza într-un

Raport de monitorizare care va avea următoarea structură:





JUDEŢEAN IAŞI

1. Perioada în care a avut loc monitorizarea

2. Judeţele monitorizate

3. Numărul grupelor monitorizate

4. Obiectivele vizitei de monitorizare

5. Instrumente aplicate

6. Analiza datelor obţinute prin aplicarea instrumentelor de monitorizare

6.1. Date cantitative

6.2. Date calitative

7. Concluzii şi recomandări





JUDEŢEAN IAŞI

66.. PPRROOCCEESSUULL EEVVAALLUUĂĂRRIIII DDEE IIMMPPAACCTT

PPRREELLUUCCRRAARREEAA ŞŞII IINNTTEERRPPRREETTAARREEAA IINNFFOORRMMAATTIIIILLOORR

EEvvaalluuaarreeaa ddee iimmppaacctt ss--aa ddeerruullaatt rreessppeeccttaanndd uurrmmaattooaarreellee eettaappee::

EEttaappaa 11.. VVeerrssiiuunneeaa ffiinnaallăă aa cchheessttiioonnaarruulluuii,, aapprroobbaattăă ddee eecchhiippaa ddee ssppeecciiaalliișșttii aa ffoosstt ddiissttrriibbuuiittăă

ffiieeccaarruuii ffoorrmmaattoorr îînnttrr--uunn nnuummăărr ddee eexxeemmppllaarree eeggaall ccuu nnuummăărruull ccuurrssaannțțiilloorr ppee ccaarree ii--aa aavvuutt

îînnrreeggiissttrraațții îînn pprrooggrraamm..

EEttaappaa 22.. LLaa ffiinnaalluull ccuurrssuulluuii ffiieeccaarree ffoorrmmaattoorr aa aavvuutt ssaarrcciinnaa aaddmmiinniissttrrăărriiii cchheessttiioonnaarruulluuii ttuuttuurroorr

ccuurrssaannțțiilloorr îînnssccrriișșii îînn pprrooggrraamm..

EEttaappaa 33.. CChheessttiioonnaarreellee ccoommpplleettaattee,, îînnssooțțiittee ddee rraappoorrtt aauu ffoosstt ttrraannssmmiissee ccăăttrree aapplliiccaanntt ccăăttrree

ooppeerraattoorruull-- ffoorrmmaattoorruull eecchhiippeeii ddee pprrooiieecctt,, îînn mmaaxxiimmuumm 1100 zziillee ddee llaa ffiinnaalliizzaarreeaa ccuurrssuulluuii..

EEttaappaa 44.. EEcchhiippaa rreessppoonnssaabbiillăă ccuu eevvaalluuaarreeaa ddee iimmppaacctt aa pprreelluuaatt șșii vveerriiffiiccaatt ppaacchheetteellee ccuu

cchheessttiioonnaarreellee ccoommpplleettaattee șșii rraappooaarrtteellee aaffeerreennttee..

EEttaappaa 55.. EEcchhiippaa rreessppoonnssaabbiillăă ccuu eevvaalluuaarreeaa ddee iimmppaacctt aa uurrmmaarriitt șșii îînnrreeggiissttrraatt rrăăssppuunnssuurriillee ooffeerriittee

ddee ccuurrssaannțții ppee ppoorrttaall llaa vvaarriiaannttaa eelleeccttrroonniiccăă aa cchheessttiioonnaarruulluuii..

EEttaappaa 66.. EEcchhiippaa rreessppoonnssaabbiillăă ccuu eevvaalluuaarreeaa ddee iimmppaacctt aa cceennttrraalliizzaatt rraappooaarrtteellee pprriimmiittee ddee llaa

ooppeerraattoorrii// ffoorrmmaattoorrii șșii aa sseemmnnaallaatt ttuuttuurroorr ppaarrtteenneerriilloorr eevveennttuuaalleellee ddiissffuunnccțțiiii îînn ssccooppuull

rreemmeeddiieerriiii șșii îîmmbbuunnaattăățțiirriiii aaccttiivviittăățțiiii..

PPrroocceessuull ddee eevvaalluuaarree aa iimmppaaccttuulluuii pprrooggrraammuulluuii ddee ffoorrmmaarree aassuupprraa ggrruuppuulluuii ţţiinnttăă aa ccuupprriinnss::

AAnnlliizzaa nneevvooiilloorr ddee ffoorrmmaarree

Analiza chestionarelor de evaluare finală

Monitorizarea impactului prin activităţi de focus-grupo

AAnnaalliizzaa cchheessttiioonnaarreelloorr ddee iimmppaacctt





JUDEŢEAN IAŞI

5.1 ANALIZA NEVOILOR DE FORMARE

Chestionarele de analiză a nevoilor de formare au fost aplicate pe un eşantion de 250 de cadre

didactice. Informaţiile factuale privind structura cadrelor didactice , profesori de matematică şi

învăţători care predau matematica au fost analizate funcţie de 5 variabile: gen, vârstă, mediu

de rezidenţă, nivel de certificare profesională şi nivelul de şcolaritate la care predau

matematica. Informaţiile obținute pot fi structurate astfel:

I. Structura grupului ţintă

A. Structura grupului ţintă funcţie de gen:

66%

34%

Feminin

Masculin

Se constată că eşantionul este dominant format din femei, dublu faţă de numărul de

bărbaţi, ceea ce respectă structura de gen a personalului didactic implicat în proiect.

B. Distribuţia grupului ţintă funcţie de variabila “vârstă”:

3%

41%

45%

11%

Sub 24 de ani

25 – 44 ani

45 – 54 ani

55 – 64 ani

În ceea ce priveşte vârsta, se constată că domină cadrele didactice cu vârsta între 25 şi 54

de ani - în proporţii aproape egale pe cele două categorii de vârstă – şi cadrele didactice cu





JUDEŢEAN IAŞI

vârsta peste 55 de ani sunt aproximativ 10% dintre persoanele care constituie grupul ţintă în

proiect.

C. Distribuţia grupului ţintă funcţie de variabila “mediu de rezidenţă”:

În ceea ce priveşte mediul de rezidenţă domină cel urban, dar este de menţionat că o parte

dintre aceştia sunt navetişti şi funcţionează în şcoli din mediul rural (aproximativ 10%).

13%

87%

Rural

Urban

D. Distribuţia grupului ţintă funcţie de variabila “grad didactic”:

Datele privind gradul de calificare profesională prin grade didactice relevă dominanţa

categorică celor care au obţinut gradul didactic I, întrucât numai 11% au gradul II şi 5 % sunt

debutanţi sau stagiari. Această informaţie poate fi relaţionată cu cea privind vârsta - 3% dintre

cadrele didactice au sub 24 de ani - şi conduce la concluzia că aceste grade sunt susţinute în

termenul legal.

2%3% 11%

84%

Debutant

Definitivat

Gradul II

Gradul I





JUDEŢEAN IAŞI

E. Distribuţia grupului ţintă funcţie de variabila “ nivel de predare”:

În ceea ce priveşte nivelul la care cadrele didactice din proiect predau se observă că

domină liceul şi numai 5 % din grupul ţintă este format din învăţători . cei care predau la

gimnaziu sunt jumătate faţă de profesorii care afirmă că predau la liceu.

5%

27%

68%

Primar

Gimnaziu

Liceu

De asemenea, coroborând răspunsurile la variabilele A-E se constată că grupul ţintă care a

completat acest chestionar de analiză a nevoilor de formare profesională poate fi caracterizat

ca fiind dominat de profesorii de liceu – două treimi femei şi o treime bărbaţi - , din mediul

urban, majoritatea cu vârsta între 45 şi 55 de ani, cu gradul didactic I.

II. Analiza cantitativă şi calitativă a răspunsurilor la întrebări

Chestionarul pentru identificarea nevoilor de formare a cuprins un număr de 7 întrebări

care au solicitat diverse tipuri de răspunsuri: la 4 dintre întrebări, alegerea a uneia sau mai

multor variante care corespund opiniei proprii dintr-o scală cu 5 trepte – deloc, în foarte mică

măsură, în mică măsură, în mare măsură, în foarte mare măsură – şi 3 întrebări cu răspuns

deschis (întrebarea 1, 2 şi 3 ).

1. Ce înseamnă pentru dumneavoastră formare pe parcursul întregii vieţi?

Această întrebare cu răspuns deschis a adunat o multitudine de răspunsuri care au fost apoi

sistematizate funcţie de frecvenţa apariţiei. Aceste răspunsuri se pot prezenta sintetic în

următoarea diagramă:





JUDEŢEAN IAŞI

27%

56%

9% 8%

Perfectionare continua

Dezvoltarea profesională şi personală

Învăţare continua

Altele

Analiza răspunsurilor arată că domină preocuparea pentru dezvoltare profesională şi

cadrele didactice asociază acest proces cu dezvoltarea personală. De asemenea, formarea

continuă este opţiunea a 27% dintre respondenţi ceea ce poate fi uşor asimilat unei forme de

dezvoltare profesională. Nu este neglijabilă nici perspectiva mai largă pe care cadrele didactice

o au asupra activităţilor de formare întrucât o consideră o activitate de învăţare necesară la

orice vârstă. La categoria „Altele” au fost adunate răspunsuri care afirmă că formarea pe tot

parcursul vieţii presupune şi „actualizarea cunoştinţelor de specialitate şi de psihologie a

şcolarului”, proces de „învăţare – perfecţionare”, „îmbunătăţirea metodelor didactice” sau

chiar un „modus vivendi”. Toate aceste răspunsuri au fost ale unui procent de 8% dintre cadrele

didactice care au răspuns la chestionar.

2. Enumeraţi trei aspecte pe care le-aţi îmbunătăţi în privinţa competenţei dumneavoastră

profesionale:

Această a doua întrebare cu răspuns deschis a adunat o multitudine de răspunsuri care au

putut fi sistematizate în 4 categorii dominante - abordare transdisciplinară şi dezvoltarea

creativităţii elevilor, proiectarea didactică cu accent pe metode interactive de predare –

învăţare, utilizarea IT în procesul didactic, managementul clasei şi învăţarea centrată pe elev .

Toate celelalte răspunsuri care nu au putut fi încadrate în aceste 4 categorii dar au avut

fiecare sub 2 % frecvenţă, au fost inventariate într-o categorie aparte numită „Altele”. Dintre

răspunsurile acestei categorii amintim: „abordare diferenţiată a elevilor, cât mai puţin





JUDEŢEAN IAŞI

cronofagă”, „capacitatea de a realiza conexiuni cu domenii de aplicabilitate ale matematicii”,

„proiectarea CDŞ” sau „predare – evaluare” .

Diagrama următoare prezintă sintetic structura răspunsurilor deschise obţinute la această

întrebare:

22%

27%16%

19%

16%

Abordare transdisciplinara - dezvoltare creativitatii elevilor

Proiectarea didactica - metode moderne de predare- invatare

Utilizarea eficientă a IT

Mangementul clasei /Invatarea centrata pe elev

Altele

Analiza rezultatelor prezentate în diagramă relevă faptul că domină, ca nevoie de

formare, proiectarea didactică şi strategiile interactive de predare – învăţare, deşi majoritatea

covârşitoare a respondenţilor sunt cadre didactice cu gradul I. Dacă coroborăm procentul de

profesori care recunosc nevoia de formare în domeniul proiectării didactice cu managementul

clasei şi învăţarea interactivă, constatăm că un procent de aproape jumătate dintre cadrele

didactice (46%), recunosc ca având nevoi de formare în acest domeniu.

3. Precizaţi in ce măsură aveţi nevoie de programe de formare pentru următoarele situaţii:

Dezvoltare profesională

Dezvoltare personală

Credite profesionale

Avansare pe post

Menţinerea locului de muncă

Reorientare profesională





JUDEŢEAN IAŞI

Răspunsurile la această întrebare susţin răspunsurile date la întrebarea 1 şi, din nou,

dezvoltarea profesională este aleasă ca opţiune dominantă (în mare şi foarte mare măsură)

pentru nevoia de a urma programe de formare. Faptul că programele de formare sunt finalizate

cu credite transferabile este încă un argument (în mare şi foarte mare măsură) pentru a urma

un stagiu de formare ceea ce este recunoscut de 20% dintre respondenţi. Nu este de neglijată

nici opţiunea pentru formare în scopul reorientării profesionale, aleasă ca fiind în mare şi foarte

mare măsură determinantă pentru opţiunea de a parcurge un program de formare.

42%

10%20%

10%

5%

13%

Dezvoltare profesională Dezvoltare personală

Credite profesionale Avansare pe post

Menţinerea locului de muncă Reorientare profesională

4. În ce măsură consideraţi necesară introducerea unor teme în viitoare programe de formare

Chestionaţi în legătură cu temele viitoarelor programe de formare, respondenţii, în

proporţie mai mare de 90%, afirmă că în mare şi foarte mare măsură sunt necesare temele

Armonizarea cu contextul actual european (domenii de competenţe cheie, cadrul european al

calificărilor), Accentuarea dimensiunii aplicative a conceptelor şi teoriilor din domeniul

matematicii, Noile teorii educaţionale (constructivism, centrare pe elev), Strategiile diferenţiate

de predare – învăţare, Cultivarea autonomiei şi creativităţii elevilor, Abordarea transdisciplinară

şi Strategiile moderne de evaluare. Nici celelalte teme predefinite în chestionar nu sunt

considerate neinteresante pentru că întrunesc scoruri peste 80% dar mai mici de 90%.

Interesant este că, deşi proiectarea didactică este considerată un aspect care ar fi necesar să fie

îmbunătăţit de 27% dintre cei chestionaţi , atunci când sunt întrebaţi dacă această temă ar





JUDEŢEAN IAŞI

trebui inclusă în lista temelor unui program de formare 72% dintre aceştia afirmă că în mare şi

foarte mare măsură acest lucru ar fi necesar.

4. În ce măsură consideraţi necesară introducerea următoarelor teme în viitoare programe de formare:

În foarte mică şi mică

măsură

În mare şi foarte mare

măsură

a Armonizarea cu contextul actual european (domenii de competenţe cheie, cadrul european al calificărilor)

7,50% 92,50% >90%

b Noile teorii educaţionale (constructivism, centrare pe elev) 24,50% 75,50%

c Proiectarea didactică 28% 72%

d Accentuarea dimensiunii aplicative a conceptelor şi teoriilor din domeniul matematicii

7,50% 92,50% >90%

e Noile teorii educaţionale (constructivism, centrare pe elev) 9,50% 90,50% >90%

f Colaborarea şi cooperarea în grupul clasă 21% 79%

g Strategiile diferenţiate de predare - învăţare 6% 94% >90%

h Cultivarea autonomiei şi creativităţii elevilor 6% 94% >90%

i Abordarea transdisciplinară 6% 94% >90%

j Strategiile moderne de evaluare 7,50% 92,50% >90%

k Demersul didactic diferenţiat pentru elevii cu nevoi speciale de învăţare (dificultăţi de învăţare, eşec şcolar, supradotaţi)

11% 89%

l Proiectarea curriculumului la decizia şcolii 11% 89%

Diagrama de mai jos descrie sintetic situaţia prezentată în tabelul anterior.

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

a b c d e f g h i j k l

În mare şi foarte maremăsură

În foarte mică şi micămăsură

5. În ce măsură consideraţi că aveţi nevoie de dezvoltarea unor abilităţi

metodologice/didactice:





JUDEŢEAN IAŞI

5. În ce măsură consideraţi că aveţi nevoie de dezvoltarea următoarelor abilităţi metodologice/didactice:

În foarte mică şi mică

măsură

În mare şi foarte mare

măsură

a Includerea informaţiilor actuale din domeniul ştiinţei în activitatea didactică

13% 87% >80%

b Adaptarea demersului didactic la particularităţile psiho-sociale ale elevilor

9,50% 90,50% >80%

c Organizarea activităţilor de învăţare în cooperare 30% 70%

d Utilizarea strategiilor centrate pe elev în activităţile educaţionale 17% 83% >80%

e Formularea unor obiective de învăţare centrate pe cultivarea autonomiei şi a creativităţii elevilor

19% 81% >80%

f Proiectarea unor activităţi de învăţare cu caracter transdisciplinar 9,50% 90,50% >80%

g Dirijarea învăţării bazate pe dezvoltarea competenţelor elevilor 13% 87% >80%

h Utilizarea instrumentelor de evaluare formativă 23% 77%

I Evaluarea centrată pe progresul elevilor 13% 87% >80%

j Adaptarea demersului didactic în cazul elevilor cu nevoi speciale de învăţare (dificultăţi de învăţare, eşec şcolar, supradotaţi)

15% 85% >80%

k Adaptarea stilului didactic la stilurile de învăţare ale elevilor 24,50% 75,50%

l Utilizarea computerului în învăţare 34% 66%

m Utilizarea internetului în învăţare 36% 64%

n Proiectarea şi realizarea curriculumului la decizia şcolii 26% 74%

Analiza răspunsurilor celor chestionaţi relevă următoarele aspecte:

Toate domeniile propuse în chestionar ca posibil de ameliorat metodologic printr-un

program de formare primesc peste 60% acord în mare şi foarte mare măsură.

8 dintre direcţiile de formare pentru dezvoltarea unor abilităţi metodologice şi didactice

primesc peste 90% acord în mare şi foarte mare măsură: Includerea informaţiilor actuale

din domeniul ştiinţei în activitatea didactică, Adaptarea demersului didactic la

particularităţile psiho-sociale ale elevilor, Utilizarea strategiilor centrate pe elev în

activităţile educaţionale, Formularea unor obiective de învăţare centrate pe cultivarea

autonomiei şi a creativităţii elevilor, Proiectarea unor activităţi de învăţare cu caracter

transdisciplinar, Evaluarea centrată pe progresul elevilor, Adaptarea demersului didactic





JUDEŢEAN IAŞI

în cazul elevilor cu nevoi speciale de învăţare (dificultăţi de învăţare, eşec şcolar,

supradotaţi);

proiectarea didactică relaţionată cu învăţarea transdisciplinară este în mare şi foarte

mare măsură considerată necesară de 90,5% dintre respondenți;

centrarea demersului didactic pe elev ca şi adaptarea demersului didactic la nevoile

speciale ale elevilor şi la particularitățile psiho – fizice ale acestora sunt considerate ca

fiind în mare şi foarte mare măsură necesare ca teme în programele de formare;

utilizarea computerului şi a internetului în învăţare sunt temele care au primit cel mai

mic nivel de acord în mare şi foarte mare măsură (64%, respectiv 66%) una dintre cauze

considerăm că poate fi lipsa de competenţe în utilizarea internetului şi a computerului,

deşi, la întrebarea 2, numai 16% dintre respondenţi afirmă că acesta este un aspect

privind competenţele lor profesionale care ar putea fi îmbunătăţit.

Diagrama următoare prezintă sintetic structura răspunsurilor obţinute cu evidenţierea opiniilor

cu cele 2 grade extreme de acord – în mică şi foarte mică măsură şi în mare şi foarte mare

măsură:

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

100%

a b c d e f g h i j k l m n

În mare şi foarte mare măsură

În foarte mică şi mică măsură

6. Care dintre modalităţile de formare de mai jos vi se par cele mai adecvate obiectivelor dvs.

de formare profesională continuă?

Instruire tradiţională (cu frecvenţă, faţă-în-faţă)

E-learning (online, prin Internet)





JUDEŢEAN IAŞI

Formă combinată de instruire (faţă-în-faţă şi online)

Studiul individual

Participare la conferinţe de specialitate, seminarii, workshop-uri, evenimente etc.

Schimburi de experienţă cu profesionişti din instituţii similare sau conexe

Altele: (Vă rugam să le menţionaţi)

Diagrama prezintă structura răspunsurilor obţinute de la cele 250 de cadre didactice care au

răspuns la chestionar:

În ceea ce priveşte modalităţile de formare considerate de respondenţi adecvate, analiza

chestionarelor evidenţiază următoarele situaţii:

nici un respondent nu consideră adecvată Instruire tradiţională (cu frecvenţă, faţă-în-

faţă);

majoritatea (68%) consideră că Formă combinată de instruire (faţă-în-faţă şi online)

este cea mai eficientă modalitate de formare din punct de vedere formativ;

Participare la conferinţe de specialitate, seminarii, workshop-uri, evenimente etc. şi

Schimburi de experienţă cu profesionişti din instituţii similare sau conexe sunt

considerate eficiente de un procent aproape egal de respondenţi (11%, respectiv 12%)

Studiul individual este preferat de 6% dintre respondenţi.

7. Care consideraţi că ar fi cel mai important câştig pe care l-aţi avea în urma unui curs de

formare?

2%

69%

6%

12%

11%

E-learning (online, prin Internet)

Formă combinată de instruire (faţă-în-faţă şi online)

Studiu individual

Participare la conferinţe de specialitate, seminarii, workshop-uri, evenimente etc.

Schimburi de experienţă cu profesionişti din instituţii similare sau conexe





JUDEŢEAN IAŞI

Diagrama următoare prezintă structura răspunsurilor obţinute de la cele 250 de cadre didactice

care au răspuns la chestionar:

9%

28%

6%

19%

28%

10%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

Aspectul

interdisciplinar

Extinderea

competentelor

personale

Schimburi de

experienta si

metode noi

Analiza răspunsurilor conduce la următoarele observaţii:

Dezvoltarea profesională şi schimburile de experienţă, contactul cu noi metode

sunt apreciate ca fiind cel mai important câştig profesional de către 28% dintre

respondenţi;

Pregătirea profesională în beneficiul elevilor este considerat ca fiind cel mai

important câştig pe care l-ar avea în urma unui curs de formare numai de de către

19% dintre cadrele didactice!;

Aspectul interdisciplinar al programului de formare este considerat esenţial pentru

10% dintre cei chestionaţi;

Alte aspecte - Adaptarea demersului didactic la clasă, Deschidere spre studiu

individual, Experienţă, Experienţă şi metode noi, Noutatea informaţiei, Operare pe

calculator – sunt, cumulat, preferate de 10% dintre respondenţi ca fiind semnificative

ca efecte ale parcurgerii unui program de formare.





JUDEŢEAN IAŞI

5.2 PRELUCRAREA ŞI ANALIZA CHESTIONARELOR DE EVALUARE FINALĂ

Un număr de 2420 cursanți din grupul ţintă au completat şi predat chestionarele de

evaluare finală a programului de formare.

Structura respondenţilor este analizată funcţie de următoarele variabile:

- gen

- domiciliu

- vârstă

- nivel de studii

28%

72%

femei barbati

22%

78%

rural urban

2%

81%

17%

sub 24 ani intre 24- 54 ani peste 54 ani

6%

74%

20%

ISCED 3 -4 ISCED 5 ISCED 6-7

Chestionarul de evaluare a calităţii programului de formare a fost realizat de echipa de

experţi a partenerului 3, Asociaţia Formare Studia şi a urmărit evidenţierea opiniei cursantului

privind diferite aspecte ale programului de formare: organizarea formării, inclusiv calitatea

suportului de curs pus la dispoziţia acestora, desfăşurarea de către formator a programului de

formare, strategiile utilizate măsura în care aceştia au asigurat feedback, accesibilitatea





JUDEŢEAN IAŞI

platformei de e-learning, măsura în care, din perspectiva formabilului, programul de dezvoltare

profesională răspunde obiectivelor formării, dar şi întrebări deschise care să ofere informaţii

privind posibile măsuri de ameliorare şi eficientizare a programului de formare pe care

cursanţii le consideră necesare.

Chestionarul cuprinde 21 de întrebări, structurate pe cinci secţiuni:

I. Organizarea programului de formare – 4 întrebări;

II. Desfăşurarea programului de formare – 4 întrebări;

III. Rezultatele programului de formare din perspectiva formabilului – 7 întrebări

IV. Accesibilitatea şi utilizarea portalului şi a platformei de e-learning – 3 întrebări;

V. Aspecte pozitive şi negative ale programului de formare din perspectiva

formabilului – 3 întrebări.

Răspunsul la aceste întrebări este deschis la 4 dintre întrebări şi, pentru restul întrebărilor,

descris pe o scală de satisfacţie în 4 nivele (în foarte mare măsură, în mare măsură, în mică

măsură, deloc).

Analiza celor 2240 chestionare evidenţiază aspecte care susţin şi argumentează

răspunsul privind calitatea activităţii de formare pe care îl afirmă formabilii care au răspuns la

chestionar la finalul programului de formare.

I. Organizarea programului de formare

Întrebările referitoare la organizarea programului de formare au vizat:

- calitatea logisticii utilizate în programul de formare;

85%

15%

În foarte mare masura În mare masura

În ce măsură resursele ( spaţii, echipamente, materiale) a u f o s t a d e c v a t u t i l i z a t e ?





JUDEŢEAN IAŞI

Aprecierea aproape unanimă privind buna utilizare a spaţiilor, resurselor şi a

materialelor utilizate în formare se justifică prin faptul că formatorii au avut la dispoziţie laptop,

videoproiector şi un set adecvat de fişe de lucru puse la dispoziţia formatorilor de echipa de

experţi din proiect care a lucrat la suportul de curs. Spaţiile au fost vizitate şi avizate de echipa

de management ceea ce a asigurat condiţii optime de formare şi acest fapt este evidenţiat în

răspunsurile date de cursanţi.

- calitatea conţinuturilor modulelor de formare.

Referitor la acest ultim aspect, formabilii au fost solicitaţi să-şi pună părerea referitor calitatea

programului de formare din diferite perspective. Rezultatele sunt următoarele:

87%

13%

In foarte mare masura In mare masura

Valoarea ştiinţifică (acurateţe, esenţialitate,

actualitate)

Relevanţa pentru obiectivele stabilite

89%

11%


Densitatea informaţiei

81%

19%


Coerenţă

92%

8%






JUDEŢEAN IAŞI

38%

49%

13%


În mica masura

Perspectiva interdisciplinară

89%

11%


Calitatea limbajului (accesibilitate,

calitate)

Analiza răspunsurile relevă dominanta opiniei formabililor privind calitatea conţinuturilor celor

două module de formare.

Relaţionând cu răspunsurile acestora date la întrebarea În ce măsură programul de formare a

răspuns nevoilor dvs. de dezvoltare profesională? se constată că opinia acestora este

persistentă şi confirmată prin cele două întrebări încrucişate, din care una deschisă (întrebarea

1 din chestionar). Cadrele didactice apreciază suportul de curs atât din perspectiva utilizării în

programul de formare dar şi ca material metodic util în activitatea profesională.

88%

12%


Relevanţa aplicaţiilor pentru obiectivele proiectate

La întrebarea: În ce măsură programul de formare a răspuns nevoilor dvs. de dezvoltare

profesională? nu sunt evidenţiate răspunsuri pentru ultimele 2 nivele de apreciere .

răspunsurile sunt structurate astfel:





JUDEŢEAN IAŞI

62%

38%


Numai 47% dintre respondenţi argumentează răspunsul dat anterior. Cele mai frecvente dintre

răspunsuri menţionează ca argument pentru a justifica faptul că programul de formare a

răspuns nevoilor de dezvoltare profesională:

provocare pentru cunoaştere

elemente de noutate

claritate

necesitatea formării continue

modalitate de stimulare a creativităţii elevilor

suportul de curs este util în activitatea curentă.

Aceste răspunsuri descriu opinia cadrelor didactice din perspectivă profesională şi personală

dar şi din perspectiva elevilor. Coroborând aceste răspunsuri cu cele oferite la secţiunea

Rezultatele programului de formare din perspectiva formabilului, se constată că răspunsurile se

susţin, întrucât profesorii de matematică au considerat că programul de formare a răspuns

nevoilor de dezvoltare a competenţelor profesionale – ştiinţifice şi metodologice – şi le-a oferit

instrumente pentru a dezvolta performanţele elevilor şi a implementa tehnici de învăţare

eficientă.

II. Desfăşurarea programului de formare

Setul de întrebări subordonate acestei teme au vizat eficienţa programului de formare

(întrebarea 5), strategiile utilizate de formator şi măsura în care acestea sunt adaptate nevoilor

de formare ale cursanţilor (întrebarea 6, 7 şi 8)





JUDEŢEAN IAŞI

Răspunsul la întrebarea 5 În ce măsură modalitatea de desfăşurare a acestui program de

formare a fost eficientă pentru dumneavoastră? confirmă satisfacerea nevoilor de formare şi

dezvoltare profesională ale profesorilor de matematică prin parcurgerea programului de

formare care avut ca tematică: modulul 1 - Curriculum, delimitări conceptuale, Lectura

personalizată a programei. Managementul clasei de elevi şi modulul 2 - Programare

neurolingvistică şi instruire diferenţiată, Strategii de învăţare şi evaluare, Tehnici de dezvoltare

a performanţei şi creativităţii elevilor. Literaţia, toate temele având o multitudine de aplicaţii şi

exemplificări care acoperă toate ciclurile de școlaritate, de la primar, la gimnaziu şi liceu.

75%

25%


În ceea ce priveşte calitatea strategiilor de formare utilizate de formatori opinia

cursanţilor este dominant la superlativ ceea ce se explică prin procesul riguros de selecţie a

formatorilor, calitatea programului de formare a formatorilor dar şi prin capacitatea

formatorilor de aşi adapta activitatea la nivelul profesional şi aşteptările grupului ţintă.

72%

28%


79%80%

81%

75%

72%

74%

76%

78%

80%

82%

Eficienta Tehnici variate Sprijina nevoia de formare Asigurare feedback





JUDEŢEAN IAŞI

III. Întrebări care vizează rezultatele programului de formare

Răspunsurile la aceste întrebări detaliază competenţele pe care programul de formare

le-a urmărit a le ameliora: competenţe referitoare la utilizarea şi aplicarea documentelor

curriculare, competenţe de selecţie şi aplicare a unor strategii activ-participative adaptate la

particularităţile elevilor, capacitatea de a dezvolta la elevi competenţe transversale, capacitatea

de a aborda problematica programării neurolingvistice, dezvoltarea competenţelor de

management a clasei de elevi, implementarea unor tehnici de învăţare eficientă şi competenţe

de aplicare a unor tehnici de dezvoltare a performanţelor elevilor.

91%

71%69%62%

81%77%

73%

9%

29%31%23%

19%23%

27%

15%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

În foarte mare masura În mare masura In mica masura

Competente referitoare la utilizarea si aplicarea documentelor curriculare nationale

Competente de selectare si utilizare a unor strategii activ-participative adecvate problematicii abordate si particularitatilor elevilor

Capacitatea de a contribui la formarea si dezvoltarea competentelor transversale ale elevilor

Capacitatea de a aborda problematica programarii neurolingvistice în instruirea diferentiata

Competente de management al clasei de elevi

Capacitatea de a implementa in activitatea cu elevii metode si tehnici de învatare eficienta

Competente de aplicare a unor tehnici de dezvoltare a performantei elevilor

Analiza răspunsurilor cadrelor didactice la acest set de întrebări evidenţiază opinii

pozitive dar, sunt de menţionat câteva constatări:

cel mai înalt procentaj (peste 90%) întruneşte domeniul de dezvoltare a competenţelor

curriculare ceea ce se justifică prin faptul că programul de formare a răspuns unor nevoi

de formare în acest domeniu;





JUDEŢEAN IAŞI

competenţele privind managementul clasei şi implementarea strategiilor activ-

participative au procente apropiate (81%-87%), acoperind o tematică des abordată în

programele de formare dar care este încă un domeniu interesant de formare;

formarea şi dezvoltarea competenţelor transversale sunt apreciate ca fiind în mare

măsură dezvoltate numai de 69% dintre cursanţi şi această apreciere mai scăzută poate

fi coroborată cu răspunsurile mai rezervate ale cursanţilor privind tematica

interdisciplinară dezvoltată prin suportul de curs (49% în foarte mare măsură şi 51% în

mare măsură);

cel mai puţin convingător domeniu de dezvoltare profesională este programarea

neurolingvistică (62% în foarte mare măsură, 23% în mare măsură şi 19% în mică

măsură) ceea ce poate fi explicat prin noutatea tematicii de formare.

IV. Accesibilitatea şi utilizarea portalului şi a platformei de e-learning

Acest set de întrebări urmăreşte să măsoare măsura în care formabilii şi-au format

competenţe de utilizare a portalului şi a platformei şi măsura în care acestea sunt uşor de

accesat. 70% dintre cursanţi au apreciat că portalul este în foarte mare măsură uşor de accesat,

iar 30% au admis că este în mare măsură uşor de accesat. Nici unul dintre cursanţi nu a

apreciat că ar fi dificilă accesarea portalului.

La întrebarea În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de utilizare a portalului?

răspunsurile cadrelor didactice se sunt plasate din nou în zona aprecierilor pozitive – 69% în

foarte mare măsură şi 31% în mare măsură. Analiza rezultatelor evidenţiază procente

apropiate, care pot fi corelate, între frecvenţa accesării portalului şi dezvoltarea competenţelor

de utilizare. Coroborând cu unele dintre răspunsurile la întrebările deschise se poate aprecia că

măsura moderată de accesare a portalului/platformei de e-learning este în relaţie cu

dezvoltarea competenţelor acestora de utilizare dar şi cu timpul redus aflat la dispoziţia

cadrelor didactice din perioada de formare.





JUDEŢEAN IAŞI

31%

69%


În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de

utilizare a portalului?

24%

64%

12%

În foarte mare masura În mare masura In mica masura

În ce măsură aţi accesat/ accesaţi portalul ?

Aprecierile privind dezvoltarea competenţelor de utilizarea a portalului/platformei de e-

learning este susţinută de multiplele aplicaţii interactive prezente pe platformă.

V. Aspecte pozitive şi negative ale programului de formare din perspectiva formabilului

Această secţiune a chestionarului profesorii de matematică au răspuns afirmativ/

negativ la întrebarea dacă pe parcursul derulării programului au existat factori care au

contribuit la buna desfășurare, calitatea si eficienta acestuia şi au fost rugaţi să argumenteze

răspunsul. 100% au răspuns afirmativ. 83% dintre aceştia argumentează şi răspunsurile pot fi

grupate pe anumite categorii, relaţionate cu categoriile de întrebări din chestionar:

Organizarea programului de formare: Flexibilitate program/orar, baza materiala

adecvată, calitatea materialului didactic, logistica, suportul de curs

Desfăşurarea programului de formare: Pregătirea formatorilor, profesionalismul

formatorului, prezentările formatorului/claritatea, strategia de formare, cooperare intre colegi

si colegi-formator, disponibilitatea formatorului de a răspunde la întrebări, implicarea si

seriozitatea formatorilor, interactivitate, mod de prezentare

Rezultatele programului de formare din perspectiva formabilului: eficienţa,

atmosfera/climatul de lucru





JUDEŢEAN IAŞI

Accesibilitatea şi utilizarea portalului şi a platformei de e-learning: structura

platforma, materialele de pe platformă.

Argumentele oferite susţin răspunsurile la întrebări anterioare.

La întrebarea 20 care vizează existenţa unor factori perturbatori sau dacă au existat

factori care au afectat in mod negativ buna desfăşurare, calitatea si eficienta acestuia 100%

dintre cadrele didactice au răspuns negativ.

La ultima întrebare (întrebarea 21 ) Ce recomandări aţi face în vederea îmbunătăţirii

activităţii de formare în cadrul proiectului? numai 29% dintre profesorii de matematică

detaliază un răspuns: unii afirmă nevoia de îmbunătăţire a portalului, alţii, majoritatea susţin

nevoia unui timp mai larg dedicat activităţii de formare.

CONCLUZII

Numai la două dintre întrebări au fost consemnate răspunsuri de tip în mică măsură

şi anume la întrebările 11 şi 18. Nici unul dintre cursanţi nu a marcat răspunsul Deloc

la vreuna dintre întrebări;

Existenţa unor întrebări încrucişate/de verificare au confirmat răspunsurile date de

cursanţi, ceea ce susţine sinceritatea şi veridicitatea afirmaţiilor făcute de către

aceștia;

Toţi cursanţii afirmă calitatea suportului de curs şi concordanţa acestuia cu

obiectivele urmărite şi armonizarea cu nevoile de formare şi dezvoltare profesională

la cadrelor didactice din grupul ţintă;

Toţi cursanţii afirmă existenţa unor condiţii foarte bune de formare, logistică

adecvată, materiale adecvate şi utile realizate de formatori pentru activitate;

Toţi cursanţii afirmă buna pregătire profesională a formatorilor, profesionalismul

dovedit în activitatea de formare, receptivitatea la nevoile grupului ţintă şi alegerea

şi aplicarea unor strategii adecvate de formare.





JUDEŢEAN IAŞI

5.3 MONITORIZAREA IMPACTULUI PRIN ACTIVITĂŢI DE FOCUS-GRUP

Scop: monitorizarea impactului formării realizate în cadrul proiectului

Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii

asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional.


Iunie 2012


Iaşi, Galaţi, Vrancea, Neamţ

3. Numărul grupelor monitorizate 25 grupe:

Judeţul Iaşi

- Iaşi 13 grupe

- Paşcani 2 grupe

Judeţul Vrancea

- Focşani 2 grupe

Judeţul Galaţi

- Galaţi 2 grupe

Judeţul Neamţ

- Piatra Neamţ 3 grupe

- Roman 3 grupe

4. Obiectivele activitații de monitorizare

Determinarea calităţii programului de formare realizat în cadrul proiectului (eficienţă,

strategii şi materiale utilizate, utilitate, activitatea pe platforma de e-learning, impactul

asupra activităţii la clasă, valoarea adăugată).


Ghidul de interviu pentru focus grup







JUDEŢEAN IAŞI

Numărul total cadre didactice înscrise în grupul ţintă participante la focus-grup: 238

Funcţie de criteriile vârstă, mediul de rezidenţă, vechime în învăţământ, grad didactic,

distribuţia cadrelor didactice înscrise în grupul ţintă participante la focus-grup este următoarea:

Vârsta:

sub 24 ani intre 25 si 44

ani

între 45 şi 54 ani între 55 şi 64 ani TOTAL

2 131 57 48 238

Mediul de

rezidenţă:

rural urban

37 201 238

Vechime în

învăţămân:

sub 5 ani între 6 şi 15 ani între 16 şi 25 ani peste 25 ani

13 80 65 80 238

Funcţia

didactică:

învăţător profesor

26 212

Grad

didactic

debutant definitiv gradul II gradul I doctor

8 40 30 160 0 238

Structura pe vârste a participanţi la focus - grup

1%

55%24%

20%

sub 24 ani intre 25 si 44 ani între 45 şi 54 ani între 55 şi 64 ani





JUDEŢEAN IAŞI

11%

89%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

80%

90%

învăţător profesor

Funcţia didactică a participanţilor la focus - grup

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%

90.00%

rural urban

15.60%

84.40%

Structura participanţilor la focus - grup funcţie de mediul de rezidenţă

rural

urban





JUDEŢEAN IAŞI

3,34%

16,81%12,61%

67,24%

0,00%

10,00%

20,00%

30,00%

40,00%

50,00%

60,00%

70,00%

debutant definitiv gradul II gradul I

Structura participanţilor la focus - grup funcţie de gradul

didactic


Interviul în baza căruia s-a desfăşurat focus – grupul este structurat în 3 părţi - întrebare de

deschidere, întrebări întroductive, întrebări cheie, întrebare de încheiere - şi cuprinde, în total,

10 întrebări:

Întrebare de deschidere

1. Găsiţi un cuvânt care să exprime ce a însemnat pentru dumneavoastră participarea la

acest program de formare.

Întrebări introductive

2. Care consideraţi că este rolul matematicii în societatea cunoaşterii din perspectiva

5%

34%

27%

34%

Structura participanţilor la focus - grup funcţie de vechimea în învăţământ

sub 5 ani între 6 şi 15 ani între 16 şi 25 ani peste 25 ani





JUDEŢEAN IAŞI

învăţării centrată pe competenţe?

3. Care consideraţi că este rolul profesorului de matematică din perspectiva învăţării

centrată pe competenţe?

Întrebări cheie

4. Care este, în opinia dumneavoastră, eficienţa programului de formare la care

participaţi, din perspectiva dezvoltării profesionale şi personale? Argumentaţi!

5. În ce măsură strategiile utilizate de formatori au pus accent pe valorizarea experienţei

dumneavoastră profesionale şi au constituit contexte în care să puteţi învăţa prin

acţiune? Justificaţi, vă rog!

6. Menţionaţi câteva contexte educaţionale în care puteţi utiliza noile achiziţii. Ce efecte

credeţi că vor avea asupra elevilor?

7. În opinia dumneavoastră, care credeţi că va fi impactul acestui program de formare

asupra eficienţei actului educaţional? După parcurgerea acestui program de formare,

ce schimbări aţi face în activitatea didactică pentru a eficientiza propria activitate de la

clasă. Exemplificaţi.

8. În ce măsură activitatea pe platforma de e-learning a constituit o alternativă

educaţională eficientă?

9. În ce măsură v-au ajutat exerciţiile încărcate pe platformă să vă dezvoltaţi

competenţele profesionale?Argumentaţi-vă opinia.

Întrebare de încheiere

10. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a acestui program de

formare?

Prelucrarea şi analiza răspunsurilor celor 238 de cadre didactice intervievate relevă

următoarele:

Întrebare de deschidere – cele mai frecvente cuvinte care exprimă semnificaţia participării

cursanţilor la focus – grup au fost: interesant, provocare, noutate, creativitate, experienţă, util,

deschidere.





JUDEŢEAN IAŞI

Întrebări introductive – la întrebările 2 şi 3 răspunsurile se pot sintetiza astfel:

Întrebarea 2. Rolul matematicii este văzut ca fiind determinant în formarea elevului, fapt

explicabil prin poziţia disciplinei în planul de învăţământ de la fiecare nivel de şcolarizare şi prin

importanţa pe care o are disciplina în economia examenelor şcolare. Învăţarea centrată pe

competenţe este o provocare în învăţarea matematicii întrucât trebuie să dezvolte latura

aplicativă a disciplinei. Profesorii, în special cei de liceu, au menţionat dificultăţi în a armoniza

structura curriculumului liceal, cerinţele examenelor şcolare şi nevoia de a forma competenţe

rezolutive.

Întrebarea 3. Toate cadrele didactice, fără excepţie, au apreciat că rolul profesorului de

matematică este esenţial în a forma competenţe rezolutive la elevi.

Întrebări cheie

Întrebarea 4. Din perspective dezvoltării personale, eficienţa programului de formare este

sintetizată de majoritatea participanţilor ca fiind determinată de cerinţa de lucru pe platforma

de e-learning. Pentru cei mai mulţi dintre ei (aproximativ 90%) aceasta este noutatea

programului de formare. Unii dintre participanţi au menţionat că, deşi temele de formare nu

erau noi, structura programului de formare, modalitatea de lucru – faţă în faţă şi pe platforma

de învăţare – au constituit elemente care au personalizat programul de formare.

Din perspectiva dezvoltării profesionale, programul de formare este apreciat în special pentru

componenta de curriculum şi proiectare didactică îmbinată cu strategii de optimizare a

învăţării.

Întrebarea 5. Toţi participanţii au menţionat că strategiile utilizate de formatori în activităţile

de formare faţă-în-faţă au pus accent pe învăţarea prin cooperare şi lucru în grup. În aceste

activităţi şi-au putut pune în valoare experienţa personală de la catedră, au făcut schimb de

bune practici şi au parcurs temele din programul de formare prin exemplificări, funcţie de

nivelul de învăţământ la care predă fiecare participant.

Întrebarea 6. Participanţii au numit diferite teme/capitole din programele şcolare la care cele

învăţate în programul de formare se pot aplica cu succes. De exemplu, la temele de geometrie

din gimnaziu sau la diferite capitole de algebră din liceu. Dintre efecte, participanţii au





JUDEŢEAN IAŞI

menţionat creşterea motivaţiei elevilor pentru disciplină, activizarea elevilor prin organizarea

unor secvenţe de învăţare prin cooperare, accentuarea componenţei aplicative a disciplinei şi

formarea competenţelor rezolutive.

Întrebarea 7. Participanţii au menţionat că dintre piedicile majore în aplicarea consecventă la

clasă a strategiilor interactive sunt lipsa de timp în contextul unor programe şcolare încărcate,

număr mic de ore la disciplină şi presiunea examenelor şcolare (evaluare naţională şi

bacalaureat). Pentru eficientizarea propriei activităţi au fost frecvent menţionate ca schimbare:

lucru pe grupe omogene sau eterogene, utilizarea metodelor SINELG, brainstorming sau

mozaic, ca şi utilizarea organizatorilor grafici, ploaia stelară, turul galeriei, sistemul 4MAT.

Întrebarea 8. Activitatea pe platforma de e-learning este considerată un element de valoare

adăugată dar, mai ales cursanţii din mediul rural au menţionat dificultatea de a accesa

internetul de acasă sau timpul insuficient petrecut pe platformă din motive obiective (navetă,

program încărcat la şcoală, lipsa accesului la internet de acasă). Pentru a fi aplicată la clasă,

activitatea pe platformă ridică probleme întrucât numărul de calculatoare din cabinetul de

informatică este mai mic decât numărul de elevi sau, o altă problemă o constituie gradul mare

de ocupare a cabinetului pe parcursul unei săptămâni datorită faptului că, în unele şcoli acesta

este sală de clasă. Unii dintre participanţi menţionează lipsa de exerciţiu suficient pentru a lucra

online şi limite în propriile competenţe digitale.

Întrebarea 9. Exerciţiile încărcate pe platformă au fost apreciate ca fiind necesare pentru

dezvoltarea competenţelor profesionale dar, datorită numărului mare, necesită timp pentru

rezolvare. Exerciţiile sunt apreciate ca şi calitate şi susţin eficient activitatea de formare.


Întrebarea 10. Ca valoare adăugată toţi participanţii au menţionat

platforma de e-learnig;

îmbinarea activităţii de formare directe cu cea online;

calitatea suportului de curs;

calitatea aplicaţiilor practice din curs şi de pe platforma de învăţare.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI





JUDEŢEAN IAŞI

Centralizarea datelor obţinute prin monitorizarea impactului formării realizate în cadrul

proiectului Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii asupra

evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional, a evidenţiat următoarele:

Programul de formare (tematica abordată și modul de livrare) a fost apreciat pozitiv de

către cursanți

Se solicită optimizarea activităţii online în sensul accesului tuturor cursanţilor la platforma

de învăţare măcar în timpul programului de formare, adică mărirea timpului alocat

accesului şi lucrului pe platformă în activităţile de formare;

Se solicită accentuarea componenţei aplicative a activităţii de formare faţă-în-faţă;

Este necesară dezvoltarea competenţelor digitale ale tuturor cursanţilor pentru a putea

valorifica resursele platformei de învăţare.

5.4 PRELUCRAREA ŞI ANALIZA CHESTIONARELOR DE IMPACT

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 2350 de cadre didactice care au participat la

cele două programe de formare, pe toată perioada de derulare a proiectului.

Întrebările din acest chestionar au fost grupate pe 2 componente semnificative din

perspectiva analizei de impact:

Întrebări care vizează impactul celor două programe de formare asupra

eficientizării activităţii didactice şi a învăţării matematicii

Întrebările care vizează impactul celor două programe de formare asupra

dezvoltării personale şi profesionale.

Opţiunea strategică privind gruparea întrebărilor pe cele două mari domenii pentru

evaluarea impactului este justificată de faptul că grupul ţintă este format din cadre didactice şi

obiectivele proiectului Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea

cunoaşterii vizează creşterea eficienţei în învăţarea matematicii prin implicarea profesorilor de

matematică în programe de formare şi dezvoltare profesională cât şi componenta de dezvoltare

personală a acestora.





JUDEŢEAN IAŞI

În chestionar au fost formulate 30 întrebări care vizează impactul programelor de

formare 1.Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi 2.Dezvoltarea profesională în

societatea cunoaşterii asupra eficientizării activităţii didactice şi a învăţării matematicii asupra

eficientizării activităţii didactice şi a învăţării matematicii.

Centralizarea şi analiza răspunsurilor cadrelor didactice relevă aspecte semnificative din

perspectiva impactului activităţii de formare asupra activităţii lor didactice.

Primele 15 întrebări ale chestionarului trec în revistă competenţe şi capacităţi implicate în

activitatea didactică a profesorului de matematică. Întrebaţi în ce măsură programele de

formare au contribuit la dezvoltarea acestor capacităţi, cursanţii au răspuns, în proporţie

covârşitoare, peste 90%, că participarea la aceste programe i-au ajutat în mare şi foarte mare

măsură. Statistica răspunsurilor este descrisă în graficele următoare:

1. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, competenţe de utilizare şi aplicare în activitatea didactică a documentelor curriculare naţionale (plan de învăţământ, programa şcolară)?

2. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a proiecta la matematică un demers didactic adaptat nevoilor de dezvoltare şi progres ale elevilor dumneavoastră?





JUDEŢEAN IAŞI

3. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a proiecta şi conduce învăţarea matematicii prin utilizarea strategiilor active şi metodelor bazate pe cooperare?

4. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a adapta procesul didactic în funcţie de nevoile de învăţare diferite ale elevilor pentru a le asigura progresul în învăţarea matematicii?

5. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a folosi, în procesul de învăţare a matematicii, metode care îi stimulează pe elevi să gândească critic şi să-şi dezvolte capacitatea de a lucra independent?

6. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a selecta şi utiliza în activitatea didactică strategii activ-participative variate, motivante şi eficiente pentru învăţarea matematicii, adecvate problematicii abordate şi particularităţilor elevilor?





JUDEŢEAN IAŞI

7. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a utiliza o gamă variată de instrumente de evaluare pentru a aprecia cât mai bine performanţele şi progresul elevilor la matematică?

8. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a identifica pe acei elevi care au nevoie de susţinere suplimentară în procesul de învăţare a matematicii şi a utiliza strategii de învăţare bazate pe diferenţiere?

9. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a aborda şi utiliza problematica programării neurolingvistice în instruirea diferenţiată ?

10. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a adapta materialele didactice şi metodele atunci când un număr mare de elevi nu ating obiectivele activităţilor de învăţare la matematică?





JUDEŢEAN IAŞI

11. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a utiliza instrumente pentru cunoaşterea factorilor sociali sau de mediu care influenţează capacitatea elevilor de a învăţa la matematică?

12. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a contribui la formarea si dezvoltarea competentelor transversale/ competenţelor cheie ale elevilor dvs.?

13. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de management al clasei de elevi şi gestionarea situaţiilor de criză ?

14. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a implementa in activitatea cu elevii metode si tehnici de învăţare eficientă ?

Statistica relevă că, la aceste prime 15 întrebări numărul celor care afirmă că

programele de formare au ajutat în mică măsura sau deloc variază între 0 şi 79 de cadre

didactice, ceea ce indică 3,36% din numărul total de respondenţi.





JUDEŢEAN IAŞI

15. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de aplicare a unor tehnici de dezvoltare a performanţei elevilor?

16. În ce măsură formatorul a asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs. atât pe parcursul stagiilor de formare directă cât şi în activitatea desfăşurată de dumneavoastră pe platforma de e-learning?

Măsura în care cursanţii au primit feedback şi au avut posibilitatea să schimbe idei

profesionale cu formatorul este evidenţiată în răspunsurile la întrebarea 16 unde, mai mult de

50% dintre cadre didactice afirmă că în foarte mare măsură formatorul a asigurat feed-back

imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile lor. Atât pe parcursul stagiilor de formare directă

cât şi în activitatea desfăşurată pe platforma de e-learning numai 37 dintre cursanţi se declară

mai puţin satisfăcuţi. Chestionarul a cuprins şi 2 întrebări de control, care detaliază acest

aspect. La întrebările 28 şi 29 din partea a doua cursanţii sunt întrebaţi despre feedback primit

la întrebările teoretice şi la probleme practice. Răspunsurile sunt concordante cu cele date la

întrebarea 16.

Următoarele 4 întrebări se referă la măsura în care programele de formare au contribuit

la diversificarea practicilor didactice din perspective variate: managementul clasei, strategii

didactice de predare – învăţare, evaluare şi diferenţiere a învăţării.

Datele statistice arată că peste 90% dintre cursanţi sunt în mare şi foarte mare măsură

mulţumiţi de parcursul formativ urmat, întrucât au avut posibilitatea să-şi diversifice metodele

de lucru şi abordările didactice cu care s-au familiarizat la formarea directă, în suportul de curs

sau pe platforma de e- learning au răspuns exigenţelor lor profesionale.





JUDEŢEAN IAŞI

17. În ce măsură programele de formare din cadrul proiectului au contribuit la diversificarea cunoştinţelor şi practicilor cu privire la:

a) managementul activităţii didactice b) implementarea unor strategii educaţionale adecvate


c) implementarea unor metode eficiente şi individualizate de predare

d)implementarea unor metode eficiente şi adecvate de evaluare continuă a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor?

Întrebarea 18 vizează direct măsura în care programul de formare a adus plusvaloare din

perspectiva eficienţei didactice şi răspunsurile sunt, în proporţie de 99% afirmative. Numai 14

dintre cei 2350 de cursanţi chestionaţi afirmă că în mică măsură programul de formare urmat

sprijină procesul de eficientizare a învăţării matematicii contribuind la optimizarea propriei

activităţi didactice.





JUDEŢEAN IAŞI

Aceeaşi proporţie de răspunsuri este consemnată şi la întrebarea care vizează măsura în

care programul de formare a contribuit la crearea premiselor pentru asigurarea egalităţii de

şanse şi a accesului la un învăţământ matematic de calitate pentru toţi elevii.

Răspunsurile la aceste două întrebări sunt ilustrate în graficele următoare.

18. În ce măsură consideraţi că programul de formare pe care l-aţi urmat sprijină procesul de eficientizare a învăţării matematice prin optimizarea activităţii didactice pe care o desfăşuraţi?

19. În ce măsură consideraţi că programul de formare creează premise pentru asigurarea egalităţii de şanse şi a accesului la un învăţământ matematic de calitate pentru toţi elevii?

În partea a doua a chestionarului, întrebările au vizat impactul programelor de formare

Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea

cunoaşterii asupra dezvoltării personale şi profesionale. Sinteza răspunsurilor participanţilor

este descrisă în graficele de mai jos. Se observă că la toate cele 4 întrebări se evidenţiază

aceleaşi scoruri mari la nivel de satisfacţie mare şi foarte mare (peste 99%).





JUDEŢEAN IAŞI

20. În ce măsură participarea la programele de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii a răspuns nevoilor dvs. de dezvoltare profesională?

21. În ce măsură conţinuturile prezentate pe parcursul celor două programe de formare au corespuns nevoilor dumneavoastră de formare?

Cursanţii identifică, prin răspunsurile date, nevoia de dezvoltare profesională cu nevoia de

formare, ceea ce relevă buna adaptare a curriculei pe formare la nevoile grupului ţintă.

Întrebările 20 şi 21 sunt completate de întrebarea 22 în care aceştia sunt invitaţi să aprecieze

eficienţa activităţii de formare. De remarcat că numai 24 cadre didactice consideră că

programele de formare au fost în mică măsură eficiente şi 8 cursanţi consideră că activitatea nu

a fost deloc eficientă. Raportat la numărul de 2350 de respondenţi, procentul de insatisfacţie

este sub 1%! De asemenea, este de remarcat faptul că aproape toţi cursanţii (mai puţin 31

dintre ei!) afirmă că temele/conţinuturile abordate au fost adecvate şi au răspuns nevoilor lor

de formare. Justificarea gradului înalt de satisfacţie a cursanţilor este oferită şi prin răspunsurile

la întrebarea 23: În ce măsură aplicaţiile încărcate pe platformă au fost utile şi au contribuit la

dezvoltarea competenţelor dumneavoastră profesionale? Numărul foarte mare de aplicaţii de

pe platformă şi uşurinţa cu care acestea au putut fi accesate chiar şi de profesori cu abilităţi

modeste de operare pe calculator, a contribuit la gradul foarte mare de satisfacţie a tuturor

participanţilor.





JUDEŢEAN IAŞI

22. În ce măsură modalitatea de desfăşurare/realizare a celor două programe de formare a fost eficientă pentru dumneavoastră, din perspectivă profesională?

23. În ce măsură aplicaţiile încărcate pe platformă au fost utile şi au contribuit la dezvoltarea competenţelor dumneavoastră profesionale?

Programul de formare a avut şi o consistentă componentă de e-learning. Întrebările 24

şi 25 urmăresc să identifice măsura în care formatorii au fort capabili să ofere asistenţă şi să

contribuie la valorificarea potenţialului formativ al aplicaţiilor de pe platformă.

24. În ce măsură formatorii au conştientizat nevoile dumneavoastră de formare şi au intervenit rapid pentru a vă asigura asistenţă ?

25. În ce măsură participarea dvs. la procesul de formare a permis valorificarea potenţialul oferit de platformele educaţionale ca sursă de informare şi documentare în dezvoltarea profesională?

Răspunsurile cursanţilor sunt elocvente, numai 23, respectiv 24 dintre participanţi

consideră că platforma a constituit în mică măsură o sursă de informare şi documentare în

dezvoltarea lor profesională.





JUDEŢEAN IAŞI

Referitor la strategiile de formare utilizate pe parcursul programului pentru integrarea şi

optimizarea activităţii, cursanţii s-au arătat foarte mulţumiţi de modul în care au fort proiectate

şi desfăşurate stagiile de formare. Graficele de mai jos susţin această afirmaţie:

26. În ce măsură strategiile utilizate de formatori, pe parcursul programelor de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii, au facilitat atingerea obiectivelor urmărite şi înţelegerea conţinuturilor?

27. În ce măsură formatorii au folosit tehnici variate de formare (prelegeri interactive, aplicaţii, lucru în grup, discuţii în plen, explicaţii, îndrumări teoretice şi practice, întrebări etc.) ?

28.În ce măsură formatorii au asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs. pe parcursul stagiilor de formare directă ?

29.În ce măsură formatorii au asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs. la aplicaţiile practice/proiectele realizate individual sau în echipă?





JUDEŢEAN IAŞI

Răspunsul la întrebarea În ce măsură activitatea pe platforma de e-learning a constituit

o alternativă educaţională eficientă din perspectiva dezvoltării profesionale? confirmă

realismul şi adecvarea obiectivelor proiectului prin aceea că peste 99% dintre participanţii la

programul de formare sunt convinşi că pentru propria lor dezvoltare profesională, integrarea

platformei de e-learning în activitatea de formare este o soluţie eficientă din perspectivă

personală. Posibilitatea de a lucra funcţie de propriul program, de a reveni şi relua diferite

aplicaţii, posibilitatea de a accesa suportul de curs dar şi de a colabora on-line cu colegii, au fost

argumente care au stat la baza aprecierii deosebite date de cursanţi alternativei educaţionale

propuse prin proiect. Răspunsurile cursanţilor la această întrebare sunt reunite în graficul

următor.

CONCLUZII

Cercetarea evaluativă desfăşurată ne conduce la o serie de concluzii a căror importanţă

este accentuată prin aceea că evidenţiază condiţii ale şcolii româneşti şi confirmă cercetări în

domeniul pentru sistemul nostru de învăţământ în ceea ce priveşte învăţarea matematicii în

învăţământul preuniversitar.





JUDEŢEAN IAŞI

Profesorii participanţi la prezentul studiu apreciază impactul favorabil al programelor de

formare care integrează platforme de e-learning concretizat în eficientizarea procesului didactic

şi în învăţarea matematicii: schimbări favorabile la nivelul stilului de învăţare, ameliorarea

încrederii în forţele proprii şi a nivelului de înţelegere a conţinuturilor curriculare, schimbarea

atitudinii faţă de munca în echipă, creşterea nivelului de motivare.

Beneficiile proiectului Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea

cunoaşterii asupra cadrelor didactice participante vizează în particular modelarea procesului de

învăţare a matematicii din perspectiva elevului, monitorizarea învăţării elevului, reconsiderarea

strategiilor de predare şi de evaluare în ora de matematică.

Se poate remarca un consens general în ceea ce priveşte rolul tehnologiei în privinţa

recunoaşterii unei reale creşteri profesionale din perspectiva aplicabilităţii conceptelor la clasă.





JUDEŢEAN IAŞI

ANEXE





JUDEŢEAN IAŞI

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Formarea continua a profesorilor de Matematica in societatea cunoasterii” Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/63671 Beneficiar: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IASI

CHESTIONARE ADRESATE

CADRELOR DIDACTICE


FONDUL SOCIAL EUROPEAN





JUDEŢEAN IAŞI

Chestionar de analiză a nevoilor de formare

Acest chestionar a fost elaborat pentru a afla opiniile cadrelor didactice în legătură cu câteva

aspecte privind formarea continuă şi nevoile de formare. Răspunsul dumneavoastră va fi confidenţial, este

foarte important să răspundeţi în mod sincer.

Vă mulţumim pentru cooperare !

4. Ce înseamnă pentru dumneavoastră formare pe parcursul întregii vieţi?

Dezvoltarea personală şi profesională permanentă în acord cu cele mai noi tehnici de comunicare .

2. Enumeraţi trei aspecte pe care le-aţi îmbunătăţi în privinţa competenţei dumneavoastră

profesionale:

•

•

•

3. Precizati în ce măsură aveţi nevoie de programe de formare pentru urmatoarele situatii: (Se

încercuieşte răspunsul ales pentru fiecare categorie)

1

în foarte

mică

măsură

2

în mică

măsură

3

nici în mică

măsură, nici în

mare măsură

4

în mare

măsură

5

în foarte mare

măsură

8.1. Dezvoltare profesională 1 2 3 4 5

8.2. Dezvoltare personală 1 2 3 4 5

8.3. Credite profesionale 1 2 3 4 5

8.4. Avansare pe post 1 2 3 4 5

8.5. Menţinerea locului de muncă 1 2 3 4 5

8.6. Reorientare profesională 1 2 3 4 5

4. În ce măsură consideraţi necesară introducerea următoarelor teme în viitoare programe de

formare: (Se încercuieşte răspunsul ales pentru fiecare categorie)

1

Deloc

2

În foarte

mică

măsură

3

În mică

măsură

4

În mare

măsură

5

În foarte

mare

măsură

Armonizarea cu contextul actual european 1 2 3 4 5

răspunsurile se pot marca în următoarele feluri:

prin încercuirea/bifarea variantei sau variantelor corespunzătoare care se potrivesc cel mai bine

cu opiniile dumneavoastră,

prin completarea spaţiilor libere marcate cu puncte ( ………………..) cu răspunsul

în cazul în care nu se precizează că puteţi alege mai multe răspunsuri vă rugăm să încercuiţi doar unul singur

în cazul în care se precizează că pot fi alese mai multe variante încercuiţi-le pe toate pe care le consideraţi necesare.





JUDEŢEAN IAŞI

(domenii de competenţe cheie, cadrul

european al calificărilor)

Noile teorii educaţionale (constructivism,

centrare pe elev)

1 2 3 4 5

Proiectarea didactică 1 2 3 4 5

Accentuarea dimensiunii aplicative a

conceptelor şi teoriilor din domeniul

matematicii

1 2 3 4 5

Adaptarea demersului didactic la

particularităţile psiho-sociale ale elevilor

1 2 3 4 5

Colaborarea şi cooperarea în grupul clasă 1 2 3 4 5

Strategiile diferenţiate de predare- învăţare 1 2 3 4 5

Cultivarea autonomiei şi creativităţii elevilor 1 2 3 4 5

Abordarea transdisciplinară 1 2 3 4 5

Strategiile moderne de evaluare 1 2 3 4 5

Demersul didactic diferenţiat pentru elevii

cu nevoi speciale de învăţare (dificultăţi de

învăţare, eşec şcolar, supradotaţi)

1 2 3 4 5

Proiectarea curriculumului la decizia şcolii 1 2 3 4 5

5. În ce măsură consideraţi că aveţi nevoie de dezvoltarea următoarelor abilităţi

metodologice/didactice: (Se încercuieşte răspunsul ales pentru fiecare categorie)

1

Deloc

2

În foarte

mică

măsură

3

În mică măsură

4

În mare

măsură

5

În foarte

mare

măsură

Includerea informaţiilor actuale din

domeniul ştiinţei în activitatea didactică

1 2 3 4 5

Adaptarea demersului didactic la

particularităţile psiho-sociale ale elevilor

1 2 3 4 5





JUDEŢEAN IAŞI

Organizarea activităţilor de învăţare în

cooperare

1 2 3 4 5

Utilizarea strategiilor centrate pe elev în

activităţile educaţionale

1 2 3 4 5

Formularea unor obiective de învăţare

centrate pe cultivarea autonomiei şi a

creativităţii elevilor

1 2 3 4 5

Proiectarea unor activităţi de învăţare cu

caracter transdisciplinar

1 2 3 4 5

Dirijarea învăţării bazate pe dezvoltarea

competenţelor elevilor

1 2 3 4 5

Utilizarea instrumentelor de evaluare

formativă

1 2 3 4 5

Evaluarea centrată pe progresul elevilor 1 2 3 4 5

Adaptarea demersului didactic în cazul

elevilor cu nevoi speciale de învăţare

(dificultăţi de învăţare, eşec şcolar,

supradotaţi)

1 2 3 4 5

Adaptarea stilului didactic la stilurile de

învăţare ale elevilor

1 2 3 4 5

Utilizarea computerului în învăţare 1 2 3 4 5

Utilizarea internetului în învăţare 1 2 3 4 5

Proiectarea şi realizarea curriculumului la

decizia şcolii

1 2 3 4 5

6. Care dintre modalităţile de formare de mai jos vi se par cele mai adecvate obiectivelor dvs. de formare

profesională continuă? (Este posibil un răspuns multiplu – max. 3 opţiuni)

a. Instruire tradiţională (cu frecvenţă, faţă-în-faţă)

b. E-learning (online, prin Internet)

c. Formă combinată de instruire (faţă-în-faţă şi online)

d. Studiu individual

e. Participare la conferinţe de specialitate, seminarii, workshop-uri, evenimente etc.





JUDEŢEAN IAŞI

f. Schimburi de experienţă cu profesionişti din instituţii similare sau conexe

g. Altele: (Vă rugam să le menţionaţi)

.............................................................................................................................................................

7.Care consideraţi că ar fi cel mai important câştig pe care l-aţi avea în urma unui curs de formare? (se

consemnează răspunsul)

DATE FACTUALE (Se încercuieşte răspunsul potrivit pentru fiecare categorie)

1. Gen: a. feminin b. masculin 2. Vârsta:

a.Sub 24 de ani b. 25 – 44 ani c. 45 – 54 ani d. 55 – 64 ani

3. Specializarea: Matematica

4. Rezidenţă:

a. Rural b. Urban

5. Gradul didactic:

a. Debutant b. Definitiv c. Grad II d. Grad I 6. Nivel de predare: a. Primar b. Gimnaziu c. Liceu





JUDEŢEAN IAŞI


CHESTIONAR EVALUARE

Stimată Doamnă şi Domnule profesor, În calitate de beneficiar direct al programului de formare desfăşurat prin implementarea de către Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi a Proiectului „Formarea continua a profesorilor de matematica in societatea cunoaşterii”, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, vă rugăm să vă exprimaţi părerea privind calitatea programului de formare la care aţi participat. În acest sens, vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările din acest chestionar şi să răspundeţi sincer la toate întrebările, asigurându-vă de anonimatul completării chestionarului. Răspunsurile dumneavoastră sunt extrem de utile pentru bunul mers al proiectului şi pentru evaluarea activităţii echipei de implementare a proiectului. Întrebările vor fi grupate pe 2 componente: I. Întrebări care vizează organizarea, desfăşurarea şi rezultatele formării; II. Întrebările care vizează accesibilitatea şi utilizarea portalului. Vă rugăm să încercuiţi una sau mai multe variante de răspuns în funcţie de solicitarea adresată în întrebare. În cazul în care în paranteză se menţionează posibilitatea încercuirii mai multor variante de răspuns, vă rugăm să încercuiţi acele răspunsuri care corespund opiniei dvs. În cazul în care nu se menţionează posibilitatea încercuirii mai multor variante de răspuns, vă rugăm să alegeţi o singură variantă. I. Întrebări care vizează organizarea programului de formare:

1. În ce măsură programul de formare a răspuns nevoilor dvs. de dezvoltare profesională?

În foarte mare măsură

În mare măsură În mică măsură Deloc

Argumentaţi dacă doriţi:





JUDEŢEAN IAŞI

_______________________________________________________________

__________________________________________________________________________

2. În ce măsură modalitatea de organizare a acestui program de formare a corespuns asteptarilor dumneavoastră ?

În foarte mare măsură În mare măsură In mică măsură Deloc

3. În ce măsură resursele ( spaţii, echipamente, materiale) au fost adecvat utilizate?


4. Cum apreciaţi calitatea conţinutului modulelor parcurse? Vă rugăm să vă exprimaţi opinia prin încercuirea cifrei care corespunde cel mai bine părerii pe care o aveţi în ceea ce priveşte criteriile prezentate în continuare: : 4.1. valoarea ştiinţifică (acurateţe, esenţialitate, actualitate) Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.2. relevanţa pentru obiectivele stabilite Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.3. densitatea informaţiei Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.4. coerenţa Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.5. perspectiva interdisciplinară Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.6. calitatea limbajului: accesibilitate, claritate Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

4.7. relevanţa aplicaţiilor pentru obiectivele proiectate Total adecvat Total neadecvat

5 4 3 2 1

II. Întrebări care vizează desfasurarea programului de formare;





JUDEŢEAN IAŞI

5. În ce măsură modalitatea de desfăşurare a acestui program de formare a fost eficientă pentru dumneavoastră ?


6.În ce măsură formatorii au folosit tehnici variate de formare (teme individuale, lucru în grup, discuţii în plen, explicaţii, îndrumări teoretice şi practice, întrebări etc.) ?




8.În ce măsură formatorii au asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/propunerile dvs. atât pe parcursul stagiilor de formare directă cât şi la proiectele realizate în echipă sau individual?


III. Întrebări care vizează rezultatele programului de formare;

9.În ce măsură v-aţi dezvoltat competente referitoare la utilizarea si aplicarea documentelor curriculare nationale (plan de învatamant, programa scolara)?


10. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de selectare si utilizare în activitatea de predare-învatare-evaluare a unor strategii activ-participative variate, moderne si atractive, adecvate problematicii abordate si particularitatilor elevilor?


11. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a contribui la formarea si dezvoltarea competentelor transversale ale elevilor dvs. ?


12. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a aborda problematica programarii neurolingvistice in instruirea diferentiata ?


13. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de management al clasei de elevi ?





JUDEŢEAN IAŞI


14. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a implementa in activitatea cu elevii metode si tehnici de invatare eficienta ?


15. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de aplicare a unor tehnici de dezvoltare a performantei elevilor?


IV. Întrebări care vizează accesibilitatea portalului; 16. În ce măsură considerati ca modalitatea de accesare a portalului este una facila ?


V. Întrebări care vizează utilizarea portalului; 17. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de utilizare a portalului ?


18. În ce măsură ati accesat/ accesati portalul ?


VI. Intrebari care vizeaza aspecte pozitive si negative ale programului de formare; 19. Pe parcursul derularii programului au existat factori care au contribuit la buna desfasurare, calitatea si eficienta acestuia?

DA NU Mentionati doi dintre acestia:

__________________________________________________________________________ 20. Pe parcursul derularii programului au existat factori care au afectat in mod negativ buna desfasurare, calitatea si eficienta acestuia?

DA NU Mentionati doi dintre acestia:

__________________________________________________________________________ 21. Ce recomandari ati face in vederea imbunatatirii activitatii de formare in cadrul proiectului?





JUDEŢEAN IAŞI

____________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Date de identificare:

vârsta □ sub 24 de ani □ 25-44 ani □ 45-54 ani □ 55-64 ani

genul □ feminin □ masculin

rezidenţa □ rural □ urban

vechimea în invatamant □ sub 5 ani □ 6- 15 ani □16 – 25 ani □ peste 25 ani

funcţia didactică □ învăţător □ profesor

gradul didactic □ debutant □ definitiv □ grad II □ grad I □ doctorat

nivelul de predare □ primar □ gimnaziu □ liceu teoretic □ liceu vocaţional □ liceu

tehnologic

Vă mulţumim pentru timpul acordat!

Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru noi!

Echipa de implementare a proiectului





JUDEŢEAN IAŞI


CHESTIONAR pentru EVALUAREA IMPACTULUI proiectului

„Formarea continua a profesorilor de Matematica in societatea cunoasterii”

Stimată Doamnă şi Domnule profesor, În calitate de beneficiar direct al programului de formare desfăşurat prin implementarea de către Inspectoratul Scolar al Judetului Iasi a Proiectului „Formarea continua a profesorilor de matematica in societatea cunoaşterii”, ID 63671, finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, vă rugăm să vă exprimaţi părerea privind impactul programului de formare la care aţi participat asupra activităţii dumneavoastră profesionale dar şi asupra dezvoltării profesionale şi personale. În acest sens, vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările din acest chestionar şi să răspundeţi sincer la fiecare dintre ele, asigurându-vă de anonimatul completării chestionarului. Răspunsurile dumneavoastră sunt extrem de utile pentru bunul mers al proiectului şi pentru evaluarea activităţii echipei de implementare a proiectului.

Date de identificare: Vă rugăm să bifaţi, pentru fiecare categorie, caseta care corespunde statutului dumneavoastră:

vârsta □ sub 24 de ani □ 25-44 ani □ 45-54 ani □ 55-64 ani

genul □ feminin □ masculin

rezidenţa □ rural □ urban

vechimea în invatamant □ sub 5 ani □ 6- 15 ani □16 – 25 ani □ peste 25 ani

funcţia didactică □ învăţător profesor pentru învăţământ primar □ profesor

gradul didactic □ debutant □ definitiv □ grad II □ grad I □ doctorat

nivelul de predare □ primar □ gimnaziu □ liceu teoretic □ liceu vocaţional □ liceu

tehnologic

Întrebările din acest chestionar vor fi grupate pe 2 componente: A. Întrebări care vizează impactul programului de formare asupra eficientizării activităţii didactice şi a învăţării matematicii. B. Întrebările care vizează impactul programului de formare asupra dezvoltării personale şi profesionale.

Pentru fiecare întrebare, vă rugăm să încercuiţi o singură variantă de răspuns, în funcţie de opinia dumneavoastră.





JUDEŢEAN IAŞI

A. Întrebări care vizează impactul programelor de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii asupra eficientizării activităţii didactice şi a învăţării matematicii:

18. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, competenţe de utilizare şi aplicare în activitatea didactică a documentelor curriculare naţionale (plan de învăţământ, programa şcolară)?


19. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a proiecta la matematică un demers didactic adaptat nevoilor de dezvoltare şi progres ale elevilor dumneavoastră?


20. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a proiecta şi conduce învăţarea matematicii prin utilizarea strategiilor active şi metodelor bazate pe cooperare?


21. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a adapta procesul didactic în funcţie de nevoile de învăţare diferite ale elevilor pentru a le asigura progresul în învăţarea matematicii?


22. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a folosi, în procesul de învăţare a matematicii, metode care îi stimulează pe elevi să gândească critic şi să-şi dezvolte capacitatea de a lucra independent?


23. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a selecta şi utiliza în activitatea didactică strategii activ-participative variate, motivante şi eficiente pentru învăţarea matematicii, adecvate problematicii abordate şi particularităţilor elevilor?






JUDEŢEAN IAŞI

24. În ce măsură v-aţi dezvoltat, prin participarea la cele două programe de formare, capacitatea de a utiliza o gamă variată de instrumente de evaluare pentru a aprecia cât mai bine performanţele şi progresul elevilor la matematică?


25. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a identifica pe acei elevi care au nevoie de susţinere suplimentară în procesul de învăţare a matematicii şi a utiliza strategii de învăţare bazate pe diferenţiere?


26. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a aborda şi utiliza problematica programării neurolingvistice în instruirea diferenţiată ?


27. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a adapta materialele didactice şi metodele atunci când un număr mare de elevi nu ating obiectivele activităţilor de învăţare la matematică?


28. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a utiliza instrumente pentru cunoaşterea factorilor sociali sau de mediu care influenţează capacitatea elevilor de a învăţa la matematică?


29. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a contribui la formarea si dezvoltarea competentelor transversale/ competenţelor cheie ale elevilor dvs.?


30. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de management al clasei de elevi şi gestionarea situaţiilor de criză ?





JUDEŢEAN IAŞI


31. În ce măsură v-aţi dezvoltat capacitatea de a implementa in activitatea cu elevii metode si tehnici de invăţare eficientă ?


32. În ce măsură v-aţi dezvoltat competente de aplicare a unor tehnici de dezvoltare a performanţei elevilor?


33. În ce măsură formatorul a asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs. atât pe parcursul stagiilor de formare directă cât şi în activitatea desfăşurată de dumneavoastră pe platforma de e-learning?



a) managementul activităţii didactice


b) implementarea unor strategii educaţionale adecvate


c) implementarea unor metode eficiente şi individualizate de predare


d)implementarea unor metode eficiente şi adecvate de evaluare continuă a cunoştinţelor şi deprinderilor elevilor?






JUDEŢEAN IAŞI

35. În ce măsură consideraţi că programul de formare pe care l-aţi urmat sprijină procesul de eficientizare a învăţării matematice prin optimizarea activităţii didactice pe care o desfăşuraţi?


36. În ce măsură consideraţi că programul de formare creează premise pentru asigurarea egalităţii de şanse şi a accesului la un învăţământ matematic de calitate pentru toţi elevii?


B. Întrebările care vizează impactul programelor de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii asupra dezvoltării personale şi profesionale.

37. În ce măsură participarea la programele de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii a răspuns nevoilor dvs. de dezvoltare profesională?


38. În ce măsură conţinuturile prezentate pe parcursul celor două programe de formare au corespuns nevoilor dumneavoastră de formare?


39. În ce măsură modalitatea de desfăşurare/realizare a celor două programe de formare a fost eficientă pentru dumneavoastră, din perspectivă profesională?


40. În ce măsură aplicaţiile încărcate pe platformă au fost utile şi au contribuit la dezvoltarea competenţelor dumneavoastră profesionale?







JUDEŢEAN IAŞI


42. În ce măsură participarea dvs. la procesul de formare a permis valorificarea potenţialul oferit de platformele educaţionale ca sursă de informare şi documentare în dezvoltarea profesională?


43. În ce măsură strategiile utilizate de formatori, pe parcursul programelor de formare Competenţe curriculare – priorităţi ale reformei şi Dezvoltarea profesională în societatea cunoaşterii, au facilitat atingerea obiectivelor urmărite şi înţelegerea conţinuturilor?


44. În ce măsură formatorii au folosit tehnici variate de formare (prelegeri interactive, aplicaţii, lucru în grup, discuţii în plen, explicaţii, îndrumări teoretice şi practice, întrebări etc.) ?


45. În ce măsură formatorii au asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs. pe parcursul stagiilor de formare directă ?


46. În ce măsură formatorii au asigurat feed-back imediat la răspunsurile/soluţiile/ propunerile dvs.la aplicaţiile practice/proiectele realizate individual sau în echipă?


47. În ce măsură activitatea pe platforma de e-learning a constituit o alternativă educaţională eficientă din perspectiva dezvoltării profesionale?


Vă mulţumim pentru timpul acordat!





JUDEŢEAN IAŞI

Părerea dumneavoastră este foarte importantă pentru noi! Echipa de implementare a proiectul


GHID DE INTERVIU PENTRU FOCUS GRUP

– CADRE DIDACTICE -





JUDEŢEAN IAŞI


FONDUL SOCIAL EUROPEAN

Axa prioritară 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi

dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere”

Domeniul major de intervenţie 1.3. „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”

Titlul proiectului: „Formarea continua a profesorilor de Matematica in societatea cunoasterii”

Cod Contract: POSDRU/87/1.3/S/63671

Beneficiar: INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IASI

Impactul formării realizate în cadrul proiectului Formarea continuă

a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii

asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional

GHID DE INTERVIU PENTRU FOCUS GRUP

– CADRE DIDACTICE -

Consemn

V-am invitat la o dezbatere organizată sub formă de “focus grup” pe tema „Impactul formării

realizate în cadrul proiectului Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea

cunoaşterii asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional”. În acest dialog aş

dori să aflu opiniile dumneavoastră de la finalul programului de formare pe acestă temă.

Înainte de a începe dezbaterea propriu-zisă aş dori:

să vă dau detalii despre modul de realizare a acestei discuţii /dezbateri (respectiv organizarea

şi reguli de realizare) şi să răspund la întrebările de clarificare pe care mi le veţi pune;

să facem prezentările (moment din care va începe înregistrarea (în scris sau audio a

dezbaterii).

Organizarea interviului

Dezbaterea de astăzi se va realiza într-o manieră structurată, în sensul că eu voi pune câte o

întrebare (dintr-o listă prestabilită) iar dumneavoastră veţi încerca să vă exprimaţi propria opinie cu

privire la întrebarea pusă, să aduceţi informaţii care vi se par relevante pentru temă, să formulaţi ipoteze

sau să sugeraţi soluţii. Aveţi deci libertatea de a spune ceea ce credeţi că este util şi relevant pentru tema

supusă discuţiei:

veţi răspunde pe rând la fiecare întrebare, astfel încât fiecare să aibă şansa de a-şi formula

opinia, abia după aceea vom trece la întrebarea următoare. Dacă nu doriţi sau dacă opinia

dumneavoastră a fost deja exprimată, puteţi să nu răspundeţi la o anumită întrebare.

veţi încerca să răspundeţi exact la întrebare, cât mai clar şi mai concis posibil, fără a intra în

foarte multe detalii; dacă problema atinsă de dumneavoastră nu este prevăzută în ghidul de

interviu dar voi considera util a fi dezvoltată, vă voi solicita să insistaţi asupra ei.

pentru a uşura înregistrarea şi interpretarea datelor vă rog să acceptaţi ca întreaga dezbatere să

fie notată sau înregistrată. Vă garantez confidenţialitatea informaţiilor furnizate. Orice

referire la opiniile dumneavoastră se va face precizând doar grupul general din care faceţi

parte (de exemplu “ În opinia cadrelor didactice”.





JUDEŢEAN IAŞI

pe parcursul discuţiilor voi insista asupra unor aspecte, vă voi solicita să vă exprimaţi succint sau vă voi

întrerupe. Este datoria mea în calitate de animator de grup. La rândul meu trebuie să respect şi eu anumite

reguli şi să conduc discuţia în conformitate cu anumite principii.

(Durata. 40- 60 minute)

Realizarea interviului Astăzi :……………………….., ora …………, deschidem această discuţie pe tema „Impactul

formării în cadrul proiectului Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii

asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional”, discuţie de grup la care participă un

grup de …(nr.) cadre didactice.

Pentru început, de la dreapta la stânga, vă rog să vă prezentaţi, precizând numele dumneavoastră,

profesia şi ocupaţia actuală.

După auto-prezentări urmează întrebările, rând pe rând. Se citeşte fiecare grupare de întrebări

după care participanţii sunt invitaţi să răspundă pe rând. Atunci când nu se oferă nimeni, se solicită

răspunsuri, începând din partea stângă sau din partea dreaptă (alternativ). După ce răspund toţi şi nu sunt

intervenţii spontane se pune întrebarea dacă mai există şi alte comentarii în completarea celor spuse deja.

Întrebare de deschidere

11. Găsiţi un cuvânt care să exprime ce a înseamnat pentru dumneavoastră participarea la acest

program de formare.

Întrebări introductive

12. Care consideraţi că este rolul matematicii în societatea cunoaşterii din perspectiva învăţării

centrată pe competenţe?

13. Care consideraţi că este rolul profesorului de matematică din perspectiva învăţării centrată pe

competenţe?

Întrebări cheie

14. Care este, în opinia dumneavoastră, eficienţa programului de formare la care participaţi, din

perspectiva dezvoltării profesionale şi personale? Argumentaţi!


dumneavoastră profesionale şi au constituit contexte în care să puteţi învăţa prin acţiune?

Justificaţi, vă rog!

16. Menţionaţi câteva contexte educaţionale în care puteţi utiliza noile achiziţii. Ce efecte credeţi că

vor avea asupra elevilor?

17. În opinia dumneavoastră, care credeţi că va fi impactul acestui program de formare asupra

eficienţei actului educaţional? După parcurgerea acestui program de formare, ce schimbări aţi

face în activitatea didactică pentru a eficientiza propria activitate de la clasă. Exemplificaţi.

18. În ce măsură activitatea pe platforma de e-learning a constituit o alternativă educaţională

eficientă?

19. În ce măsură v-au ajutat exerciţiile încărcate pe platformă să vă dezvoltaţi competenţele

profesionale?Argumentaţi-vă opinia.


20. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a acestui program de formare?

VA MULŢUMESC pentru participare!





JUDEŢEAN IAŞI


FIŞĂ FOCUS GRUP

Item

1. Găsiţi un cuvânt care să exprime ce a înseamnat pentru dumneavoastră participarea la acest

program de formare.

Răspuns intervievaţi

2. Care consideraţi că este rolul matematicii în societatea cunoaşterii din perspectiva învăţării centrată

pe competenţe?


3. Care consideraţi că este rolul profesorului de matematică din perspectiva învăţării centrată pe

competenţe?


4. Care este, în opinia dumneavoastră, eficienţa programului de formare la care participaţi, din

perspectiva dezvoltării profesionale şi personale? Argumentaţi!






JUDEŢEAN IAŞI


dumneavoastră profesionale şi au constituit contexte în care să puteţi învăţa prin acţiune?

Justificaţi, vă rog!


6. Menţionaţi câteva contexte educaţionale în care puteţi utiliza noile achiziţii. Ce efecte credeţi că vor

avea asupra elevilor?


7. În opinia dumneavoastră, care credeţi că va fi impactul acestui program de formare asupra

eficienţei actului educaţional? După parcurgerea acestui program de formare, ce schimbări aţi face

în activitatea didactică pentru a eficientiza propria activitate de la clasă. Exemplificaţi.


8. În ce măsură activitatea pe platforma de e-learning a constituit o alternativă educaţională eficientă?


9. În ce măsură v-au ajutat exerciţiile încărcate pe platformă să vă dezvoltaţi competenţele

profesionale?Argumentaţi-vă opinia.


10. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a acestui program de formare?


Semnătura operatorul





JUDEŢEAN IAŞI


RAPORT DE TEREN

Focus - grup 1.Data

2. Locaţia

3. Nume/prenume consultant

4. Instrumente utilizate: Ghidul de interviu pentru focus grup pentru cadre didactice

5. Persoane intervievate: cursanţi

6. Număr de persoane intervievate

7. Caracteristici ale grupului

8. Dificultăţi şi obstacole intâmpinate

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

9. Alte aspecte constatate

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

______________________________________________________________________

________________________________________________________________________

________________________________________________________________________

Expert,





JUDEŢEAN IAŞI


RAPORT DE MONITORIZARE

a impactului

formării realizate în cadrul proiectului Formarea continuă

a profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii

asupra evoluţiei profesionale şi asupra eficienţei actului educaţional



9. Numărul grupelor monitorizate

10. Obiectivele vizitei de monitorizare





13. Concluzii şi recomandări





JUDEŢEAN IAŞI


Proces verbal,

Încheiat astăzi ………., cu ocazia aplicării instrumentelor pentru analiza

impactului în proiectul Formarea profesorilor de matematică în societatea

cunoaşterii - activitate de focus grup , la ……………………..……………….

din ..............................., jud. ..................

Activitatea a fost condusă de ........................................................... expert în

proiectul Formarea profesorilor de matematică în societatea cunoaşterii.

La focus grup au participat un număr de ……. cadre didactice.

Denumirea instituţiei de învăţământ unde a avut loc activitatea:

...................................................................................

Nume reprezentant instituţie:............................................

Poziţia în instituţie: ......................................

Semnătura şi stampila





JUDEŢEAN IAŞI


LISTA CADRELOR DIDACTICE

Participante la activitatea de FOCUS GRUP

din data de .................. la …………………………………………...., din ....................

Nr.

Crt.

Nume

participant CNP Vârsta

Mediul

de

rezidenţă

Vechime în

învăţământ

Funcţia

didactică

Grad

didactic

Semnătura

participant

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

8.

9.

10.

Instrucţiuni de completare:

Vârsta: sub 24ani/ intre 25 si 44ani/între 45şi 54 ani/ între 55 şi 64 ani

Mediul de rezidenţă: rural/urban

Vechime în învăţământ: sub 5 ani/ între 6 şi 15 ani/ între 16 şi 25 ani/ peste 25ani

Funcţia didactică: învăţător/profesor

Grad didactic: debutant/definitiv/gradul II/ gradul I/doctor

Nivel de predare: primar/ gimnazial/ liceal teoretic/ liceal vocaţional/ liceal tehnologic





JUDEŢEAN IAŞI

Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea ...

Documents

Transcript of Formarea continuă a profesorilor de matematică în societatea ...