Apare la 13 a fiă-cărei luni.

TRANSILVANIA FOIA ASOCIAŢIUNEÎ TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA ŞI

CULTURA POPORULUI ROMÂNO.

Nrultt 10. S I B I I C , 1 5 O C T O B R E 1 8 9 4 . Amilii X X V .

PENTRU CE S'AU ROMANISATU DACII MAÎ UŞORU CA ALTE P0P6RE?

(Disertaţ iune cetită de dlu Ba silii Bafiota în şedinţa I. a adunăreî gene-. rale din Sebeşu, 14/26 Augustă 1894).

în adunarea generală a Asociaţiuneî nostre din an ulii trecută, ţinută la 11/23 Octobre iu Năseudă, mi-amă luată voia a ve diserta, onorabililoră domni şi ddmne, despre re-sultatulă invingeriloră Romaniloră asupra Daciloră, şi cu acea ocasiune credă că ,mi-a succesă a ve dovedi, că acela resul-tată suntem noi Românii.

Ca se ve întreţină cu ună lanţă de studii de asemenea natură, daţi-mi voia, onorabililoră domni şi domne, se ve com-probeză cu istoria în mână, că pentru ce s'aă romanisată Dacii, şi pentru ce s'aă putută romanisa în ună timpă relativă mai scurtă, ca Galii şi Hispaniolii.

Cel ce s'aă ocupată mai în adinsă cu istoria voră fi sciindă, că cu maî multe sute de ani înainte de Christosă stirpa uaţiunei grecescl a începută totă mai multă a influinţa asupra popdreloră italice, pentru că şi din punctă de vedere etnografică aceste popore veuiaă în atingere cu Grecii.

Pe acele timpuri varianta popdreloră italice impunea privitorului asupra popdreloră din stirpa grecă cu ore care putere prevalentă şi măreţă.

întocma ca la Greci ori Helleni, natura plaiuriloră şi câmpiloră italici a influinţată fdrte multă asupra caracte­rului istorică ală popdreloră italice,

21

314

Italia — pe aceste timpuri — era locuită de Bruţi, Lucani, Campani, Apuleî, Calabri, Samniţî, Latini, Sabini, Piceni, Umbri, Etruşci, Ligurî, Veneţi, SenonI, şi în partea nordică a Italiei de Gali şi Cenomauţî, totă atâtea domina-ţiunl politice despărţite unele de altele, deşi printre aceste popdre mal eraii Tarquini, PopulonI, Valatoferi, Volsini, Falerl, Veci, JidenI, Foesull, Titieri, Lucerl şi alte popdre mal mici cu circumdărî orăşenescl.

într'unu timpii mai îndepărtata ţi-se părea, că Etruscii vreaă s6 predomineze asupra celorlalte popore, dar mal tânjiţi se vede că limba latiniloră a puşti dre-care stavilă limbei sabeiloru. ' .

Puterea, ce se vede desvoltându-se în popdrele de limba latină, este condiţionată dela împrejurarea, care dintre popdrele Italiei vortt ajunge mai întâitl a domina creştetulii întregului lanţfl alii monţiloră italici şi ale plaiuriloră, Cari despică in drepta şi în stânga cdstele Apeniniloră şi ale Abruzzilortt, pentru-că numai în munţi este putere de viaţă.

Dominaţiunea vechiloru Romani asupra tuturora popore-tortt italice a ajunsă a fi decisă îndată ce el aă ocupată teritoriulă începândă dela muntele Gran-Sasso şi Monte Ve-lius pană la înălţimile dela Venusia, dela Lago di Celano şi pană la passurile Caudinice, şi n'aă mai întimpinatft nici o re-sistinţă din partea popdreloră, pre care în decursulă tim­pului le asimilase; pentru că trebue se sciţi, onorabililoru domni şî ddmne, că în vechime fisionomia Italiei era cu to­tulă alta, ca şi care ea este acuma, de dre-ee munţii Ape-nini şi ai Abruzziloră erafl acoperiţi cu bradi, molivdi, pini, frasini, tei, fagi şi stejari seculari, cari condiţionaă intocma ca şi la noi singură prăsirea, creşterea şi păşunarea viteloră, şi pentru că bogăţia şi fertilitatea pământului pentru produc-ţiunea cerealeloră, era puţină încercată.

îndată după-ce popdrele Italiei aă venită în atingere mal frecuentă cu Grecia şi Sicilia, şi mai tânjiă cu Africa, a

315

începută a se Introduce cultivarea smochineloră, a oliveloru, şi prin suta a cincia înainte de Christosă, pe lângă orzulă, bobulă şi alaculă, cari se produceau din vechime, a începută a se cultiva grâulă în mare măsură.

Din Sicilia s'a introdusă prin Tarehtinî în Italia cy-pressele, ear în cele ddue sute din urmă ale republicei s'a adusă din munţii Taurului platanele.

Piersecile şi-aă câştigată indigenatulă Italiei numai pre timpulă lui Augustă, ear în anulă 74 înainte de Christosă a adusă Lucullus vişinele din Asia mică şi din ţările pontice.

în suta a treia a creştinismului aă intrată citrdnele şi portucalele.

Viaţa istorică de pre peninsula Apeniniloră începe cu cucerirea colonieloră grece, cari la aşezarea loră pre cdstele sudice ale Italiei, aflase pre cdstele os t i cea le acelei ţări, în spre Marea adriaticâ, popdre mari, aparţinătdre grupei din marea naţiune iliricâ, ear în Calabria şi Apulia mai aflară pre Messapi şi Japigî, apoi lâ gurile Padului pre Veneţi.

Avantgarda popdreloră ilirice încă nu ajunsese a se sui — săă după cum dicu Moţii noştri, a se guri pe creştetulă Apeniniloră.

Din punctă de vedere etnografică, Grecii se mărginiaă cu particularităţi ale naţiuneî Italiloră, pre cari le întâlniaă dela sinulă Mărei Mesopont, pana la revărsările Tibrului.

Poporulă italică, care totă mai tare se despărţia de Greci, şi din astă causă gravita mai spre nord, a începută din ce în ce a strimtora pre Ilirii italieni spre portulă ve-neţiană, pană când în urmă aceştia fiind alungaţi, aă trecută pe ţărmurulă stângă ală Mărei adriatice şi s'aă revărsată preste totă lliriculă posterioră.

Poporulă italică s'a aşedatfi parte sub nume de Latini în Latium, parte sub nume de AusonI în Campania şi sub nume de SiculI în Lucania şi Bruţiu.

2 1 *

316

Altă grupă a poporului italicii o formâză particulari­tăţile TJmbro-Sabelilorii şi ale Liguriloru., cari mal apoi se numescă Etruşci sâă Rasenî.

Tote aceste popdre şi mal cu sâmă poporulii Latinilorii, alii Sabinilorii şi alu Etruşciloră, născând mal pe urmă po­porulii celii mare şi tare alţi Romaniloră, care se îmmulţia din ce în ce mal tare, — pentru că poporulu romanii nu era enervaţii, nu era efeminata, ca multe alte popore, care-şl cercă sporirea lorii prin contopirea meşteşugită a altora po­pore mal pline de viaţă, — acele după datina din vechime 'şi trămiteaă în tdte primăverile roii sel de tineri şi de fete fecidre în afară de confiniile cetăţiloră lorii, pentru a ocupa noii terenă, pentru a-şî întinde dominaţiunea lorii preste unii mal mare teritoriu de pămentu şi pentru espansaţiunea popo­rului seă.

Acestii sistemă l'a urmată Roma în totă decursulă măreţiei sale, şi prin acesta sistemă de colonisare şi romanisare Roma a câştigată totă mai multă teritoriă şi la urma urmeloră a devenită ddmna a trei din patru părţi ale lumei cunoscute.

Pre timpulă lui Iuliă Caesar începe cucerirea şi roma-nisarea Gallieî şi a Hispanieî, ba Utica din Africa capfită dreptulă latină, pentru că era romanisată de totă.

Cu strămoşii noştri, cu Geto-Dacii, vină în atingere pro-topărinţii noştri — Romanii — pe la anulă 29 a. Christosă, când aă fostă bătuţi prin proconsululă macedonică M. Lici-niă, nepotulă lui Crassus, şi pe acela timpă s'a pregătită pentru prima oră încorporarea Mesieî cu marele imperiă ro­mană, pe lângă tote că Dacii eraă cunoscuţi Romaniloră cam de pre la anulă 109 a. Chr.

Pe acela timpă, adecă pe la anulă 29 a. Chr., începând din nordulă Africei, pană în Dacia, se întindea într 'ună semicercă, o mulţime de colonii romane, cari pregatiaă ro-manisarea poporeloră barbare.

Acâsta s'a putută întâmpla cu atâta mal uşoră, cu câtă că mal târdiă Octaviană a ordonată, ca armata sa re-

317

gulatâ, care se recruta mai numai din Italia şi din ţi­nuturile, cele romanisate, să fiă înşirată pre graniţele im­periului, şi cu cât că veteranii, cari eraţi demişi din ser-viţiulti militarii, căpăta pământă şi adăpostii la marginile imperiului, extra limitem romanum, apoi poporulii locuitorii în apropierea graniţelorti era constrinsii la serviciă întru apărarea patriei, şi pentru aceea era remuneraţii cu posesi­une de pămentu în deajunsă, şi era scutiţii prin jus italicum de îndatorirea de a plăti dare, avea libertate orăşenăscâ şi proprietate cuiritică, prin care eraii atraşi ca de unii mag­neţii la imperinlii romanii, apoi mai primia o escontentare în bani pană la 3000 de denari, cari corespund la 2600 de corone.

Murindă Agrippa, celii mal puternică scutii militară ală lui Octavianti, Dacii se credeaă siguri şi irrup în anulă 9 a. Chr. în Pannonia, dar sunt bătuţi de Tiberiă şi alungaţi în ţara loră, Romanii însă se întindă de a lungulă Dunărei şi 'şi posteză legiunile loră dela Sirmiă în josă, apoi împreună Mesia în cerculă de dare ală Iliriculni.

Pe la anulă 83 după Christosă Decebală, regele Daciloră, irrumpe cu 6stea sa în Mesia, bate în 85 ori 86 armata

. legatului Oppius Sabinus şi silesce pre împăratulă, pe la anulă 89, ca se încheie cu elă o pace ruşindsă.

Seim că Dacii aă fostă ună poporă răsboinică, fiind-că eraă cât de bine pătrunşi de civilisaţiunea grecă şi romană, ba puterea loră resboinicâ o rădica f6rte multă desertorii romani, cari serviaă în rîndurile loră.

Aci ni se nasce întrebarea, ce limbă vor fi vorbită Geto-Dacil, încât desertorii romani să se potă înţelege cu ei, şi încât mulţimea măiestriloră şi a meseriaşiloră romani, cari în urma păcei încheiate dela 89 aă trebuită să-î dee Romanii Daciloră, să se p<5tă înţelege cu Dacii şi se p6tă vorbi cu ei ?

Epurele ne vine puşcată gata şi sare de sine în frigare, noi nu avem mult de a ne osteni, pentru a resolvi acăstă întrebare, pentru că dlă Bogdană, savantulă limbist şi filolog

318

românii, membru ală academiei române, ne vine în astă privinţă prin disertaţia sa „Bartolomeî Kopitar" ţinută în academia română şi publicată în „Convorbirile Literari" dela 1 Aprile 1894 Nr. 12. în cât-va întru ajutoră, spunendu-ne, că limba Geto-Dacilorii a influinţatii asupra limbei romane, apoi la faţa 1068 aretându-ne după cum întru adeverii şi este, — că limba română nu e o limbă curaţii latină, ci o limbă micstă, născută prin amesteculă a loră doue limbi de­osebite în formă şi materia, cari nu sunt altele decât vechia limbă traco-illirică şi limba latină, la care eu, spre mai bună înţelegere, aşi mai adauge limba latină rustică, pentru că articlulii postpositivă din limba română s'a aflată maî întâia în limba romanisată de Illiriî-vechi Ausoni — a Traciloră, şi elă s'a formată din latinesculă „iile" sub influinţa idiomului autochton traco-illirică, şi apoi dela populaţia traco-illirică romanisată, din care s'aă născută Geto-Dacii, l'aă moştenită Romanii prin convieţuirea loră cu Dacii, a cărora limbă nu era alta decăt limba traco-illirică, ear sub influinţa traco-al-baneză-românâ l'aă adoptata şi Bulgarii veniţi mai târdiă.

De aci dar, şi din considerarea, că vechi Illiri aă emi­grată de pe costele Italiei ostice în ţările dincdce de Marea adriatică, putemă afirma, că Geto-Dacii, cari aă fostă trupă din trupulă traco-illiriciloră şi sânge din sângele loră, şi cari aă venită în patria nostră de acuma formândă Dacia, aă tre­buită se vorbăscă o limbă, care a fostă pricepută, ba chiar şi vorbită de romani pre la anulă 83 după Christosă; pen­tru că limba loră era deja formată încă în Tracia prin in­fluinţa ausono-iliriloră, veniţi de pre costele ostice ale Italiei, încă pe la anulă 282 după crearea Romei, de pre timpulă consuliloră Publius Cornelius Dolabella şi G. Aemilius Papus. '

Acest poporă ală Illiriloră, contopindu-se cu Tracii-anticî, cari vorbiaă o limbă influinţată de civilisaţiunea greco-romană, este lucru notorică, că şi Geto-Dacii nu aă putută vorbi o altă limbă de cât limba traco-illirică, care este în parte susţinută pană astădî prin limba albaneză. De ce dar

319

ca dezertori, măiestri, ingineri şi meseriaşi romani fugiţi şi respective trimişi de romani daciloru, pe timpulă lui Domi-tian, s'aii pututii înţelege cu Dacii, luî Decebalii? Pentrucă vorbiaă o limbă, care şi Dacii o pricepeau — bună-dră ca şi cum ar vorbi astădl rusneciî cu croaţii, ori cu serbii. — De aci dar per conclusionem putem afirma, că pe timpulti coloni-sărei Daciei prin Traianu romanisarea Geto-Daciloră a foştii fdrte uşdrâ şi posibilă.

După învingerea Daciloru prin Traianu, seim cumcă domnia legiunilorii romane se estindea în partea nordică, pană pe la sorgintele Tisei, în partea nord-ostică pană în Creştetulu Carpaţiloră, ear în partea ostică pană la fluviultt Tyras, ba seim mal departe, că pre la anulii 107 Traianu ocupându tdtă linia Dunărei dela Aquinum în joşii pană Ia Galaţi cu <lece legiuni, şi întărindii garnisdnele centrului dacic, s'a silita a romanisa Dacia cu cele mai energice mij-Idce, pentru că simţia trebuinţa de a o face folositdre pentru imperiulă seii, pre când partea cea mai estremă spre ostii — Basarabia — a foştii mai puţinii considerată, dar pe lângă tdte aceste, prin comunicaţiunea poporaţiunei, şi aedstă parte a Daciei romanisată, pentru că limba geto-dacă-romană, de­odată s'a proditii preste toţii teritoriulă Daciei, fără alte di­alecte, decât numai limba romană ; prin urmare nu s'a pu­tută nasce şi nu a crescută la o limbă vorbită de preste 10 milidne de romani, decât numai între confiniile Daciei.

Traiană, pentru a pute romanisa Dacia cu maî mare succes, a adusă aici, din maî multe părţi ale imperiului romană, o mulţime de colonii romane.

Aceste colonii fiind aşezate pe Ia centre, unde gravita poporaţiunea indigenă, şi din aceste centre trimiţendu-se în toţi anii roi de tineri prin localităţile dace, a mijlocită în­temeierea de familii ndue, care a accelerată romanisarea daciloră întru atâta, cât în a 4-a generaţiune, adecă după ună timpă de 60 ani, s'a putută dice, că Dacia este pre deplin romanisată, pentru că altcum succesorulă lui Traianu

320

de ce ar fi asigurată tuturora provincialiloră egalitate de drepturi cu romanii italici, conferindu-le jus-italicum? Pentru-ce Marcus Relius Aurelius VeruSj ar fi continuată opera de or-ganisare a predecesorului v săă, întingândă prin tdtă Dacia organe bune de administraţiune şi judecători escelenţi ? Pen­tru ce ar fi scutită ţera şi locuitorii eî de darea publică? Pentru ce ar fi dată oraşului Stratonica din ţinutulă Buri-densiloră, care se pare a fi sinonim cu Ploeşti ori Focşani? — pentru că pre aici era ţinutulă Buridensiloră, — ună milionă de sesterţii ca ajutoră, după ce a ars pană în pămfentă, dacă nu ar fi considerată t<5tă Dacia de romanisată.

Pe timpulă lui Autoniă 'şi înainte de mdrtea lui in­tern plată la 7 Martiă 1 6 1 , Gallia, afară de aremorica, unde celticismulti se mai susţinea, era pe deplină romanisată, ba în privinţa Narborensiei se putea dice, că este o bucată de Italia, Averguea şi Garonne nu maî avea localităţi, care se nu fiă cu totulă romanisate.

Ce se atinge de Spania, se pdte dice, că aici romanis-mulă a prins rădăcini înainte de a se fi cucerită Gallia; pentru că chiară pe timpulă lui Nero, limba latină era vor-Jbită în tdte oraşele, şi limba indigeniloră dispăruse cu totulă.

Decă dar în ună intervală de 117 ani s'a putută ro-manisa Gallia, dacă totă teritoriulă Reinei încependă dela Raurica pană la graniţa Bataviloră se putea privi de roma­nisată, cu cât se nu fi fostă maî uşoră a romanisa Dacia în ună restimpă de 167 ani, cât a durată domnia neţermurită a Romaniloră, pană la scoterea legiuniloră romane şi permuta­rea loră în Dacia Aureliană. Când mai susu amu dovedită că Dacii vorbiaă o limbăr cum am alice sororă cu limba latină, pentru că şi ei îşi trăgeaă originea lora de pe cdstele ostice ale Italiei, aşa dar ca să fim noi românii:

Din doî bărbaţi cu braţe tari, Din Decebală celă harnică,

Şi Traiană celă d r e p t ă . . .

321

născuţi unti poporti cu peptti de aramă, ni-a foştii uşorii: că ce : dintr'o viţă italică am eşitu ambi spre orient, ca aci, ca unii poporti de viaţă neperitore, s6 oprim năvală poptfrgloru bar­bare, care în cea mai mare a lorii parte s'ati prăbuşiţii în stâncile nostre de granitti. Basiliu Başiota,

jude regiu în pensiune.

ESPOSIŢIA DIN BUCURESCÎ A COOPERATORILORU ROMÂNI.

La 29 Augustti v. a. c. s'a deschişii în Bucuresci es-posiţia cooperatorilorti români, carea era sS se deschidă la 14 Augustti, dar neputându-se termina pregătirile de lipsă, se amânase pe acâstă di.

Esposiţia e aşedată în grădina publică (Cişmigiti) şi s'a deschişii la 27a d. a., dupâce preste 40 societăţi industriare, comerciale şi artistice veniseră de pe bulevardti în frumdsă ordine, în frunte cu musica militară şi cu drapelele lorti şi se postaseră de ambe laturile aleeî principale. Atunci sosi Principele moşteni-toriti Ferdinandti, protectorulti esposiţiel, şi a foştii întimpinatu de miniştrii: Ionescu, Ghermani, generalulti Poenaru, ministrulti ita­liana Custopazi, preşedintele esposiţiel Dimitrie Butculescu, de primarulti capitalei N. Filipescu, generalii Arionti şi Vlădescu, prefectulti poliţiei Deşliti şi unti publicti forte numeroşii. în sunetulti imnului regalii şi aclamaţiuriile mulţimei, principele înainta la pavilionulti principalii, unde a foştii întimpinatu de In. P. S. Mitropolitulti-Primatti şi în. clerti. Aici se facîi de însuşi Mitropolitulti sânţirea apei, la carea cântările reli-giose le esecutâ corulti mitropolitanti, şi la finea actului re­ligioşii întră celti dintâiti archipăstorulti, stropindti pavilionulti şi obiectele espuse cu apă sânţită; apoî urmă principele pro­tectorii cu miniştrii şi ceilalţi demnitari, în fine publiculti. La Intrare dlu Butculescu oferi principelui unti frumoşii buchetti pentru principesa Măria, carea nu putuse fi de faţă la acăstă solemnitate.

Dlti D. Butculescu salută pe principele cu unti frumoşii discursti, argtândii progresulti, ce-lti face industria română, mulţemindu-I că a priimitti protectoratulti acestei esposiţiuni, şi urândq-I, ca precum Regele a desrobitti ţara politicesce,

322

aşa împreună cu p . n. dinastia se o desrobescă şi în cele economice.

Principele răspunse cu voce înaltă următdrele: „Cu plăcere amu primiţii protectoratulă esposiţiuneî. Experi­

enţa a probată progresulu industriei şi comerciului în România. Mare mi-e bucuria, că me convingă, că meseriaşulă romană a lu­crată cu statornicia. Dovadă de.acăsta e, că numerulă esposiţio-nariloră s'a mărită considerabilă.

„Ureză bună-venire, înflorire şi desvoltare, industriei nostre. „Înfiinţarea unei industrii naţionale e o sarcină grea, dar

frumosă. „Comparândă industria nostră cu cea străină, negreşită că e

în urmă, dar bogăţia pământului nostru ne dă mijldce puternice spre a o desvolta.

„însufleţită de cele mai frumose nădejdi, ve (Jică: înainte niereăf fiindă sigură, că meseriaşulă îşi va depune o silinţă nepomenită în sfera activitate! sale, ca se esecute lucrarea, ce revine la fie-care în parte, ca se fâiirescă la inelulă ce alcătuesce întregulă lanţă.

„Toţi sunteţi însufleţiţi de acesta mare dorinţă. Dovadă e râvnă, ce aţi depus'o. Polosele esposiţieî voră fi nemărginite pen­tru meseriaşulă şi industriaşulă română, căci ii dă mijloce de a-şî arăta munca şi dibăcia. D. Butculescu are multă laudă.

„Ureză încă odată bună-venire şi lucrările, ce aţi întreprinsă să le duceţi totă mereă înainte. Declară esposiţia deschisă."

Cuvântulă a fostă priimită cu viuă însufleţire. Princi­pele a visitată apoi diferitele secţiuui ale pavilionului naţi­onală : esposiţia de pe domeniile cordnei, chiosculă berăriei Luther, ală vinurilorH Amisa din Iaşi, ală şampaniei Mulkr din Brăila. In faţa pavilionului mai mulţi membri ai societăţii Dacia Traiană esecutară ună frumosă jocă naţio­nală. In restauraţia Paraschivescu principele şi mitropolitulă aă fostă salutaţi de o capelă de lăutari în costumă naţio­nală cu „Deşteptă-te Române".

Urmă apoi visitarea pavilionului internaţională, unde în­tre multe altele atragă atenţiunea visitatoriloră articuliî de industria de casă din Bucovina şi din Transilvania. Espo-nenţii din Bucovina sunt representaţî prin dd. Iancu cav. de Zotta şi Modestu cav. de Grigorcea,

Numerulă esponenţiloră, după dlă Butculescu, era circa de 1400, dar obiectele de espusă sosiaă necontenită; şi fără îndoială între esposiţiile, ce se perendară în România dela 1881 încdce, la cari aă concursă câte 4 0 0 — 9 0 0 esposanţi, esposi-ţiunea presenta este cea mai mare şi mai însemnată, atâta.

323

după numerulti esponenţiloră, câtă şi după mulţimea şi vald-rea obiecteloru.

întrunimii urările de bine ale acestui organti ală Asoci­aţiuneî transilvane pentru literatura română şi cultura poporului românii cu ale întregeî prese române pentru buna reuşită a acestei n6ue şi mulţii îmbucurătore manifestări de progresulu industriei npstre române. Z. Baiu,

DELA ACADEMIA RONÂNĂ. . Sub auspiciile „Academiei Române" au apăruţii:

1. Analele Academiei Române, seria II. — Tomulă XVI, 1893—1894. Partea administrativă şi desbaterile. Bucurescî 1894.

Partea I. cuprinde procesele verbale ale şedinţeleru ordinare dela 9 Aprile 1893 pană la 11 Martiă 1894, şi anecsele lorii; par­tea II. sesiunea generală din anulu 1894, precum şi procesele ver­bale al e secţiune! literare, ale cele! istorice şi ale celei scientiflce, apoi şi raportele diferiteloru comisiunî: financiare, a biblioteceî, a fondu­lui Ioanii Fetii pentru cărţi didactice, a fuudaţiuneî Ioanii Ottete-leşann, a premieloră anuale pe 1894, a premieloră pe 1894 Hagi Vasile Eliade-Radulescu, Al. Bodescu, cu anecse.

încheierea se face cu însemnarea personalului Academiei Ro­mâne la 13 Aprile 1894

2. Cuvântă de priimire, rostită în şedinţa solemnă dela 2/14 Aprile 1894 sub preşedinta M. S. Regelui, de A. Naum, membru ală Academiei Române, cu respunsulă dluî T. Maiorescu, membru ală Academiei Române. Bucurescî 1894.

Discursulă dluî A. Naum se ocupă în liniamente generale de poesia antică şi modernă; respunsulă dluî T. Maiorescn espune activitatea literară, cu deosebire poetică, a eruditului recipiendaru.

COMPLETARE. La numerulă membriloră noi ai Asociaţi­uneî, declaraţi în adunarea generală din anulă curentă, dar din trecere cu vederea neîntroduşî^ln protocolă sub Nr. din şedinţa Il-a dela 27 Augustă 1894, — se adaugă încă următorii:

a) Membrii fundatori: Nina Qerghedi n. Ciato, desp. Blaju, b) Membrii ordinari: Romulă Mircea, diaconă în Braşovă;

Nicolaă Bolboca, preotă în Baia de Crişă; Ioană Cuteană, priva-tieră în Bradă; Ioană Groza, protopopă în Hălmagiă; David Rades, inspectoră silvanală în Blajă; Dr. Demetriăv, Radu, protopopă în Bncurescî; Simeonă Moldovană, proprietariă în Cergăulă mică.

324

I. Venite:

Fonflulu generala. 1892

Raţ ioc in iu lu

Saldulă casseî din anulu Tacse şi prenumeraţiuni . . Chirii şi arânde Interese după efecte publice:

a) 4 acţiuni Abrudb. takarăkpenzt b) 1 acţiune „Albina"

12 fl. 15 „ -16 „ —

cr.

4 „ —

9 4 4

415

24 12 4

30

80

20

4 „ —

c) 4 acţiuni „Arieşana" d) 1 obligat, szatmâr-nagybânyai

vasuttârs . . . . e) 1 acţiune „Economulă" . f) 1 acţiune „Gesellschaftshaus" g) 2 acţiuni „Mureşana" h) 1 acţiune „Silvania" i) 1 acţiune „Sebeşana" k) 77 obligaţiuni „Transilvania" l) 4 acţiuni „Vajda-hunyad. taka

rekpenzt." m) 3 oblig, de stătu din anulu 1860 M) 1 oblig, de stată din anulă 1868 o) 1 obligaţiuni ung. desdaunarea

pământ. , . . . p) 6 obligaţiuni rentă amortibilă ă

5000 lei . . . . q) 11 oblig. I. soc. cred. fonc. r

Bucuresci ă 5000 lei r) 3 scris. fonc. „Albina" ă 1000 fl

cu 5% . . . . s) 2 scris. fonc. „Albina" â 500 fl

cu 5% . Interese după depuneri . , Tacse de administrare . Hârtii de valore vândute şi sortite Din depuneri Depositele „Reghin" şi „Şomcuta mare Antici paţiunî restituite . Venite estraordinarie . . .

Suma II. Fundatjunea anonimă Braşovd-

Saldulă cassei la 31 Decembre 1892 Interese după efecte Competinţa din efectele comune . . . . Interese după depuneri

Suma

726

1374

170

170

50

15

15

fl. cr. 1923.15 3627.60 1259.98

2794,95 170.77 488.79

2688.85 2152.16

386.54 390.—

3621.38 19504.17

—.10 25.82 24.50

1.42 51.84

325

pentru anulu 1893. i Spese.

1. Fondulu generala. fl. cr. Secretariuluî I. . . ; . ' . ' \ • 400.— Secretariuluî II. 300.— /assariuluî . 200.—

BibliotecariuM 120 — Cancelistuluî 287-50 Servitoriuluî . . 180.— Spese de cancelarie 395.87 Luminatulu şi încălditulu 54.28 Donaţiunea biblioteceî 196.71 Tipariulu foieî „Transilvania" 1198.97 Asigurarea edificieloru contra focului . . . . 50.94 Conservarea edificieloru 233.95 Contribuţiune erarială 325.19 Ecuivalente 65.85 Contribuirî la fondulu de reservă 1200.— Competinţa pentru fondulu de pensiune înveţătorescu . 48.— Stipendiulu pentru conservatoriulu de musică 500.— Stipendiulu pentru lemnăritu 100.— Stipendiulu Eliseiu Mezeiu 60.— Stipendiulu pentru elevele din internaţii . . . 730.— Subvenţiunea scoleî civile de fete 1820.33 Premii pentru scrieri literare 340.— Hârtii de valore cumpărate 4294.21 Legatele Olteanu neachitate în depositu 1116.89 Anticipaţiunî date 390.— Spese estraordinarie 1392.44 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 3503.04

Suma . 19504.17

II. Fundaţiunea anonimă Braşovu. Tacse de administrare 1892/3 10.69 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 41.15

Suma . 51.84

Veni te . III. Fundaţiunea Başota Decembre 1892 Saldulu casseî la 31

Interese după efecte Competinţa din efectele comune Interese după depuneri. Efecte sortite

IV. Fundaţiunea Cipariu. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . Interese după efecte Competinţa din efectele comune . . Interese după depuneri. . . .

Suma

Suma

V. Fundaţiunea Conţiuană. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . Interese după efecte . . Competinţa din efectele comune Interese după depuneri

Suma

fl. cr.

31.66 164.44

2.85 500.—

701î95

21.01 23.66

109.76 5.—

159.43

35.98 329.57

12.39

377.94

VI. Fundaţiunea Dobâca. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . 7.98 Interese după efecte 57.54 Competinţa din efectele comune 225.55 Interese după depuneri 9.60 împrumuturi restituite 42.02 Interese după împrumuturi —.38

Suma . 343.07

VII. Depositulu G. B. V. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte —.90 Competinţa din efectele comune . . . • . 27.14 Interese după depuneri —.71

Suma . 28.75

327

Spese. III. Fundaţiunea Başota. fl. cr.

Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 13.35 împrumuturi achitate . . . . . . . 5.— Interese după împrumuturi —-05 Efecte cumpărate . 500.— Interese restituite din efecte cumpărate . . . 5.14 Unu stipendiu 10.— Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . 168.41

Suma . 701.95

IV. Fundaţiunea Cipariu. Competinţa fondului generala 1892/3 . . . . 23.92 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . 135.51

Suma . 159.43

V. Fundaţiunea Conţiuană. Tacse de administrare 1892/3 16.90 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 361.04

Suma . 377.94

VI. Fundaţiunea Dobâca-Saldulu casseî transpusă în fondulu generală 7.98 Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 24.91 Ună stipendiă 50 .— Saldulă casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 260.18

Suma . 343.07

VII. Depositulu G. B. V. Transpuşi scolei civile de fete 28.75

Suma . 28.75

3-28

Veni te . VIII. Fundaţiunea G B V.

Saldulă casseî la 31 Decembre 1892 . Interese după efecte . . • • Efecte vândute Interese după depuneri

Suma

IX. Fundaţiunea Galliană. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 , Interese după efecte Competinţa din efectele comune . . . . Interese după depuneri Efecte sortite . Pretensiune încassată

Suma

X. Oeposrtultt Hangea. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 • • ' Interese după, efecte . . Competinţa din efectele coniiuie • Interese după depuneri .

" Suma - Marinoviciti-

XI. Fundaţiurtfth Saldulu casseî la 31 Decembre J8tfâ Interese după efecte Competinţa din efectele comune . ~ Interese după depuneri

XII. Fundaţiunea Moga. Saldulă casseî la 31 Decembre 1892 . Interese după efecte Interese după d e p u n e r i . . . . . Contaţi din depuneri Efecte sortite

Suma

Suma

329

Spese . Vili. Fundaţiunea G. B. V. a. cr.

Efecte cumpărate 2731.35 Interese restituite după efecte cumpărate . . • 22.76 Transcrierea unoru acţiuni . . . . . . 6.96 Tacse de administrare 1892/3 83.97 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . . . 497.73

Suma . 3342.77 IX. Fundaţiunea Galliană.

Efecte cumpărate 1505.-r-Interese restituite după efecte cumperate . . . 15.56 împrumuturi achitate . . . . . . 19.01 Interese după împrumuturi . . . . . . —.16 Unu stipendiu 60.— Tacse de administrare 1892/3 33.47 Spese estraordinare 50.60 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 42.02

Suma . 1725.82 X. Depositulti Hangea.

Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 1.15 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 58.06

Suma . 59.21

XI. Fundaţiunea Marinoviciu. împrumuturi achitate 8.— Interese după împrumuturi —.07 Unu stipendiu . 45.— Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 57.29 Saldulu casseî Ia 31 Decembre 1893 . . . . 370.20

Suma . 480.56 XII. Fundaţiunea Moga.

Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 20.94 Transcrierea unoru obligaţiuni . . . . . 2.56 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 288.45

Suma . 311.95 22

330

Venit©. XIII. Fondulu întru amintirea morţiloru. fl. cr.

Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . 3.12 Interese după efecte . 10.29 Competinţa din efectele comune 308.87 Contribuirî benevole . . . . . . . 160.50

Suma . 482.78 XIV. Fondulu Georgiu Bariţiă.

Transpuşi din fondulă întru amintirea morţiloră . . 479.70 Din oferte benevole 1570.34 Interese după depuneri 35.60

Suma . 2085.64

XV. Depositulu Mureşianu. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte . . . . . . . 138.55 Competinţa din efectele comune 406.54 Interese după depuneri 18.22

Suma . 563.31

XVI. Depositulă Olteana. Depuneri contate 1116.89 Interese după depuneri 25.13

Suma . 1142.02

XVII. Fundaţiunea Popu-Maioru. Saldulă casseî la 31 Decembre 1892 . . . . 30.— Interese după efecte 89.06 Competinţa din efectele comune 91.80 Efecte sortite 1000.— Interese după depuneri 3.73

Suma . 1214.59

XVIII. Depositulu Reghinu. Saldulă casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte 34.85 Competinţa din efectele comune . . . . . . 295.69 Interese după depuneri. . . . . . . 7.91

Suma . 338.45

331

Spese. XIII. Fondulu întru amintirea morţiloru a . cr,

Tacse de administrare 1892/3 . . . . . '3.08 Transpuşi în fondulu Georgiu Bariţiu . . . . 479.70

Siima . 482.78

XIV. Fondulu Georgiu Bariţiu. Tacsa de administrare 20.91 Pentru rectificarea salduluî casseî. . . . . 3.12 Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . 2061.61

Suma . 2085.64

XV. Depositulu Mureşianu. Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 60.71 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 502.60

Suma . 563.31

XVI. Depositulu Olteana. Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 1142.02

Suma . 1142.02

XVII. Fundaţiunea Popu-Maiord. Efecte cumpărate 1000.— Interese restituite la efectele cumpărate . . . 12.50 Interese restituite la efectele sortite . . . . 60.— Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 34.13 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 107.96

Suma . 1214.59

XVIII. Depositulu Reghinu. Interese după efecte în stornare . .' . . . . 25.— Transpuşi în fondulu generalii . . . . 313.45

Suma 338.45 22»

332

Venite. XIX. Fundaţiunea Riureanfi. fl. cr.

Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte 65.70 Competinţa din efectele comune 400.61 Efecte sortite 1000.— Interese după depuneri 14.11

Suma . 1480.42

XX. Fondulu de reservă. Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte 42.98 Competinţa din efecte comune . ..... . . . 539.55 Competinţa din tacsele membriloră 1892/3 . . . 120C— Interese după depuneri 1.85

Suma . 1784.38 XXI. Depositulă Şomcuta-mare.

Saldulă casseî la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte 2.30 Competinţa din efecte comune 68.95 Interese după depuneri 1.84

Suma . 73.09 XXII. Fundaţiunea Ţiţie.

Saldulă casseî Ia 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte 31.34 Competinţa din efectele comune •: 565.20 Interese după depuneri 2.67

Suma . 599.21 XXIII. Fundaţiunea Tofăleană.

Saldulu casseî la 31 Decembre 1892 . . . . 79.80 Interese după efecte 103.51 Competinţa din efectele comune 15.17 Interese după depuneri 8 98 Hârtii de valore sortite 100.—

Suma . 307.46 S i b i i ă , 31 Decembre 1893.

Rev&dută şi aprobată în şedinţa Dr. Ilarionu Puşcăria m. p.,

vice-preşedinte.

33$

Suma . 1480.42 XX. Fondulu de reservă.

Efecte cumpărate . . . . . . . 1010.— Interese restituite la efectele cumpărate . . . 10.56 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 763.82

Suma . 1784.38

XXI. Depositulu Şomcuta-mare. Transpusă în fondulu generală . . . . . 73.09

Suma . 73.09

XXII. Fundaţiunea Ţiţie. Efecte cumpărate 505.— Interese restituite Ia efectele comparate . . . 5.28 Tacse de administrare 1892/3 11.46 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893 . . . . 77.47

Suma . 599.21 XXIII. Fundaţiunea Tofăleană.

Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 43.95 Saldulă casseî Ia 31 Decembre 1893 . . . . 263.51

Suma . 307.46 Leontinn Simonescu m. p. Nicanoră Frateşia m. p.

cassarifi. controlor a.

comitetului, ţinută în 9 Augustă 1894. Dr. Vasile Bologa m. p.,

secretarifl.

fl. cr. 10.01* —.10

1000.— 10.28 40 .— 27.90

392.07

XIX. Fundaţiunea Riureanu. împrumuturi achitate . . . . Interese după împrumuturi . . . . Efecte cumpărate . , . . . Interese restituite la efectele cumpărate Unu stipendiu Tacse de administrare 1892/3 Saldulu casseî la 31 Decembre 1893

334

Inventariulu Asociaţiuneî transilvane pentru literatura ro­mână şi cultura poporului românii pentru anulu 1893.

I. Fondulu generala. fl. cr. 4 acţiî „Abrudbânyai takarekpenztâr", Nr. 153—156 . 200.— 1 acţie „Albina", Nr. 1617 . . . . . . 100.— 4 acţiî „Arieşana", Nr. 157, 710, 711, 712, . . 200.— 1 acţie „Szatmâr-Nagybânyai vasuttârs". . . . 100.— 1 acţie „Economulu", Nr. 734 50.— 1 acţie „Gesellschaftshaus 100.— 2 acţiî „Mureşana", Nr. 230, 231 . . . 100.— 1 acţie „Silvania", Nr. 585 50.— 1 acţie „Sebeşana", Nr. 109. . . . . . 50.— 75 acţiî „Transilvania" 7500.—

- 4 acţiî Vajda-hunyâdi takarekpenztâr, Nr. 74, 77, 206, 207 200.— 3 obligaţiuni de stătu din anulu 1860 Ser. 504/3 608/9

1592/19 . . . . . . 300.— 1 obligaţiune de staţii din anulu 1868, Nr. 109319 . 100.— 1 obligaţiune despre despăgubirea pământului, Nr. 31101 100.— 6 renta amortibilă ă 500Q lei, Nr, 045175, 047061,

047118, 050728, 050729, 050730 = 30000 lei â 49 cr. 14700.— 11 oblig. I. societ. de cred. fonc. românii din Bucurescî,

Nr. 938, 2911, 5153, 5487, 5704, 6232, 6950, 7612, 8841, 10678, 10679 = 55000 lei . . . . 26950.—

3 scrisuri fonciare „Albina", Ser. VI, Nr. 538—540 â 1000 fl 3000.—

5 scrisuri fonc. „Albina", Ser. VI, Nr. 773—777 â 500 fl. 2500.— Saldulu casseî 3503.04

59803.04 Realităţi:

a) Casa din Sibiiu 41917.45 b) edificiulu scoleî de fete . •. . • • • • 63826.45 c) realitatea din Vidra . . . . . . . 3,00.—

Mobilii 910.75 166757.51

II. Fondulu Georgiu Bariţiu. 1 acţiune institutulii „Iulia", Nr. 455 . . . . 50.— Saldulu casseî 2061.61

2111.61

335 '

Suma . 541.15

IV. Fundaţiunea Başota. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 772 . . 500. -Saldulă casseî 168.41

Suma . 668.41

V. Fundaţiunea Cipariu. 1 Staatsschuldverchreibung 1860, Ser. J001, Nr. 16 . 500.— Saldulă casseî . . . . . . . . 135.51

Suma . 635.51

VI. Fundaţiunea Conţiuană. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 695 . . 500.— Saldulu casseî . . . . . . . . 361.04

Suma . 861.04

VII. Fundaţiunea Dobâca. 2 scris. fonc. „Albina" 5%, Ser. IV, Nr. 355, 356, â 500 fl. 1000.— Saldulă casseî . - . . . . . 260.18

Suma . 1260.18

VIII. Depositulu G B. V. 3 scris. fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 541—543 . 3Q00 — 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 693 . . 500.— 3 acţiî „Albina", Nr. 658, 660, 661 a 100 fl. . . 300.— Saldulă casseî 497.73

Suma . 4297.73

IX. Fundaţiunea Galliană. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 741 . . 1000.— 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. AI, Nr. 778 . . 500.— 1 scrisă fonc. „Albina" 6%, Ser. I, Nr. 167 . . 100.— " Saldulu casseî . . . . . . . .-. 42.02 "

Suma 1642.02

III. Fundaţiunea anonimă Braşovu fl. cr. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. G97 . ' . . 500.— . Saldulu casseî 41.15

336

X. Depositulu Hangea Suma

XI. Fundaţiunea Marinoviciti. 1 Staatsschuldverschreibung (einheitl.) 1868, Nr. 386292 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 546 . 1 scrisu fonc. „Albina" 5°/ 0, Ser. II, Nr. 150 Saldulu casseî

Suma .

XII. Fundaţiunea Moga. 8 acţiî „Transilvania" â 100 fl., Nr. 496, 756—758,

1000—1002, 1035 . Saldulu casseî

Suma .

1 scrisu fonc. 2 scrisuri fonc

â 1000 fl. . Saldulu casseî

XIII. Depositulu Mureşanu. „Albina" 5 % , Ser. VI, Nr. 694 . . „Albina" 5 % , Ser. VI, Nr. 544, 545

1 scrisu fonc. 1 scrisu fonc. 1 scrisu fonc. Saldulu casseî

Suma

XIV. Fundaţiunea Popu-Maioru. „Albina" 6%, Ser. I, Nr. 257 „Albina" 5 % , Ser. VI, Nr. 698 . „Albina" 5 % , Ser. VI, Nr. 751 .

Suma

1 scrisu fonc. Saldulu casseî

XV. Fundaţiunea Riureanu. „Albina" 5<y0 Ser. VI .

Suma

1 scrisu fonc. Saldulu casseî

XVI. Fondulu de reservă. „Albina" 5»/0. Ser. VI, Nr. 743

fl. cr. 58.06

58.06

1000.— 1000.— 500.— 370.20

2870.20

800.— 288.45

1088.45

500.—

2000.— 502.60

3002.60

100.— 500.—

1000.— 107.96

Suma

1707.96

1000.— 392.07

1392.07

1000.— 763.82

1763.82

337 .

XVII. Fundaţiunea Ţiţie. fl. cr. 1 scrisu fonc. „Albina" 5°/„, Nr. 779 . . . ' .- 500.— Saldulu casseî . . . . . . . . . 77.47

Suma . 577.47

XVIII. Fundaţiunea Tofaleană. 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. III, Nr. 182 . . 500.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 696 . . 500.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. III, Nr. 133 . . 1000.— Saldulu casseî 263.51

Suma . 2263.51

S ib i iu , 31 Decembre 1893.

Leontinu Simonescu m. p., Nicanoru Frateşifi m. p. , cassariu. controlorii.

Rev&dută şi aprobată în şedinţa comitetului, ţinută în 9 Augustă 1894.

Dr. Ilarionu Puşcariu m. p.. Dr. Vasile Bologa m. p.. vice-preşedinte. " secretariâ.

338

I.

Proiecţii pentru budgetu Veni te .

Fondulu generală Tacse dela membri şi prenumeraţiunî Chirii la casa Strada morii Nr; 8 Sibiiă şi arândă Interese după efecte publice:

a) 4 acţiuni Abrudb. takarekpeuzt. . 12 fl. — b) 1 acţiune „Albina" . . 15 „ — c) 4 acţiuni „Arieşana" . . 16 „ — d) 1 oblig, szatmâr-nagyb. vasuttârs e) 1 acţiune „Economulă" . f) 1 acţiune„Gesellschaftshaus" . g) 2 acţiuni „Mureşana" . . . 9 „ — h) 1 acţiune „Silvania" . . . 4 „ — î) 1 acţiune „Sebeşana" . . . 4 „ —

k) 75 obligaţiuni „Transilvania" . 405 „ — l) 4 acţiuni „Vajda-h. takare'kpe'nzt." 24 „ —

m) 3 obligaţiuni de'stătu din anulu 1860 12 „ — w) 1 obligaţiune de stătu din anulu 1868 4 „ 20 o) 1 obligat, ung. desdaunarea pământ. 4 „ — p) 6 obligat, rentă amortibilă k 500 lei 700 „ — q) 11 obligaţiuni I. şot. cred. fonc. r.

Bucurescî ă 5000 leî . . . 1300 „ — r) 3 scris. fonc. „Albina" â 1000 cu5»/0 150 „ — s) 5 scris. fonc. „Albina" â 500 cu 5<>/0 125 „ —

Interese după depuneri Tacse de administrare dela fonduri şi fundaţiunl . Venite estraordinare . . . .

Suma II. Fundaţiunea anonimă Braşovu.

1 scrisă fonciară „Albina" de 500 fl. cu 5% Interese după depuneri

Suma III. Fondulu Georgiu Bariţiu.

Interese după depuneri Dotaţiune dela fond. gen. pentru lucrări literarie .

Suma IV. Fundaţiunea Başota.

1 scrisă fonciară „Albina" de 500 fl. cu 5% Interese după depuneri

Suma

or. n

n

n

n

n

n

n

n

n

n

7) n

o

fl. cr. 3000.— 1150.—

2788.20 100.— 269.97

1500.— 8808.17

25.— 2.—

27.—

150.— 1000.— 1150.—

25.— 8.—

33,

339

pe anulu 1895. Spese.

I. Fondulu generala, fl. cr . Secretariuluî I. remuneraţiune . . . . . 400.— Secretariilluî II. remuneraţiune 300.— Cassariuluî remuneraţiune . . . . . . 200.— Bibliotecariuluî remuneraţiune . . . . . 120.— Cancelistuluî remuneraţiune . . . . . . 300.— Servitoriuluî simbria 180.-^ Spese de cancelaria, luminatulu şi încăldjtulii . . 400.— Dotaţiunea biblioteceî . . . . • . . . 100.— Tipariulu fdieî „Transilvania" . . . . . 800.— Conservarea edificiiloru. 200.— Asigurarea edificiiloru contra focului . . ; . 50.94 Contribuţiune erarială 300.— Ecuivalente 65.80 Contribuiţi la fondulu de reservă . . . . . 600.— Competinţa pentru fondulu de pensiune înveţătorescu . 48.— Stipendiulii pentru unu candidaţii de InvăţătOriu şi pen­

tru unii elevii Ia conservatoriulii de musică . . 1000.— Stipendiu pentru unu elevii la meseria de lemnăritu . 100.— Stipendii pentru elevele din internatulu scdleî de fete . 500.— Subvenţiunea scdleî civile de fete 1509.79 Spese estraordinarie 300.̂ — Dotaţiune fond. G. Bariţiu . . . . . . 1000.—

Suma . 8474.53

II. Fundaţiunea anonimă Braşovu. Tacsă de administrare . • . . . . . 5.50

Suma . 5.50

III. Fondulu Georgiu Bariţiu. Tacsă de administrare . . • • . . . 30.—

Suma . 30.—

IV. Fundaţiunea Başota. Unu stipendiu 20.— Tacsă de administrare . 6.50

Suma . 26.50

340

Venite.

V. Fundaţiunea Cipariu. 1 obligaţiune de stătu din anulu 1860 de 500 fl.. Interesa după depuneri

Suma VI. Fundaţiunea Conţiuanâ.

1 scrisu fonc. „Albina" de 500 cu 5»/0 . Interese după depuneri. . .

Suma VII. Fundaţiunea Dobâca.

2 scrisuri fonc. „Albina" â 500 fl. cu 5»/0

Interese după depuneri Suma

VIII. Fundaţiunea G B. V. 3 acţiuni „Albina" 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5»/, 3 scrisuri fonc. „Albina" â 1000 fl. cu 5<>/0 . Interese după depuneri . . . . .

Suma IX. Fundaţiunea Qalliană.

1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5°/0 . Interese după depuneri

_ Suma X. Depositulu Hangea

Interese după depuneri Suma

XI. Fundaţiunea Marinoviciu. 1 obligaţiune de stătu din anulu 1868 de 1000 fl. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5°/0

1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5°/0 . Interese după depuneri. . . .

Suma XII. Fundaţiunea Moga.

8 obligaţiuni „Transilvania" . . . Interese după depuneri. . . .

Suma

341

V. Fundaţiunea Cipariu. fl. cr. Dotaţiune fondului generalii 13.67 Dotaţiune fondului de teatru. . . . . . 6.33

Suma . 20.— Vi- Fundaţiunea Conţiuană.

Tacsă de administrare 9.— Suma . 9.—

VII. Fundaţiunea Dobâca. Unii stipendiu . . . . . . . • 50— Tacsă de administrare . 12.80

62.80 VIII. Fundaţiunea G. B. V.

Tacsă de administrare 44.40 Suma . . 44.40

IX. Fundaţiunea Galliană. Unu stipendiu 60.— Tacsă de administrare 16.50

Suma . 76.50

X. Depositulu Hangea. Tacsă de administrare . . . . . • —-60

Suma . —.60 XI. Fundaţiunea Marinoviciu.

Unu stipendiu 60.— Tacsă de administrare v • • 29.—

* Suma . 89.—

XII. Fundaţiunea Moga. Tacsă de administrare . . . . . . • 11.— Ajutorii! la doue eleve ale scdleî de fete cu 20 fl. . 40.—

Suma . 51.—

342

Venite XUI. Depositulu Mureşianu.

1 scrisă fonc. ,,Albinaa de 500 fl. cu 5°/0 . 2 scrisuri fonc. „Albina" â 1000 fl. cu 5<>/0

Interese după depuneri . . . . .

Suma

XIV. Depositulu Olteana. Depositulu pentru legatele „Olteană" . . . 53.—

Suma . 53.—

XV Fundaţiunea Popâ-Maioru. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% . 1 serisă fonc. „Albina" de 1000 fi. cu 5»/0

Interese după depuneri . . . Suma

XVI. Fundaţiunea Riureană 1 scrisă fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5»/,, . . 50.— Interese de depuneri . . . . . . 50.— ,

Suma . 100.— XVII. Fondulu de reservă.

1 scrisă fonc. „Albina- de 1000 fl. cu 5<y0 . . 50.— Dela fondulă generală . . . . . 600.— Interese după depuneri . . . . . . 2.80

Suma . 652.80 XVIII. Fundaţiunea Ţiţie.

1 scrisă fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5»/0 . . . 25.— Interese după depuneri . . . . . . 4.—

Suma . 29.— XIX. Fundaţiunea Tofaleană.

2 scrisuri fonc. „Albina" â 500 fl. cu 5"°/0" . . 50.— 1 scrisă fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5<y0 . . 50.— Interese după depuneri . . . . . . 14.—

Suma . 114.— Beve~dutu şi aprobată în şedinţa

Dr. Ilarionu Puşcă r i a m. p., vicepreşedinte.

fl. cr.

25.— 100.—

20.—

145.—

25.— 50.— 10.—

85.—

343

• ' Spes*. XIII. Depositulu Mureşiană. ,fl. cr.

Tacsă de administrare . . . . . . 30.— Sama . 30.—

XIV. Depositulu Olteana. Depositulu pentru legatele „Olteana" . . . —--

Suma . —.-

XV, Fundaţiunea Popă-Matoru. Tacsă de administrare . . . . . . 18.-

Suma . 18.

XVI. Fundaţiunea Riureanu. Unii stipendiu . . . . • . ~ > 40.-Tacsă de administrare ... . . . . • • 1 4 -

Suma . 54.-

XVII. Fondulu de reservă. Tacsă de administrare . . . . . . — -

Suma . —.-

XVIII- Fundaţiunea Ţiţie. Tacsă de administrare . . . .

Suma 6.-

XIX. Fundaţiunea Tofaleană. Unu stipendiu . . . . 20.-Tacsâ de administrare . . . . . . 23.-

Suma . 43.-Leontinu Simonescu va. p., Nicanora Prateşlu m. p.,

cassariu. controlorâ.

comitetului ţinută în 9 Augustă 1894. Dr. Yasile Bologa m. p.,

secretariă 11,

314

DIN CRONICA LUNARĂ. Congresulă studenţiloră universitari români s'a ţinuţii anulu

acesta la Constanţa în ditele de 9, 10, 11 şi 12 Septembre v. cu mare însufleţire. Dealungulii drumului, precum şi în Constanţa,-studenţii „din patru unghiuri" aii fostu priimiţî cu cele maî căldu-rose ovaţiunî.

Donaţiuni marinimâse. Rfiposatulu^ mare proprietariă din Stroescî Const. cav. de Mîrza, unu adevărată binefăcetoriă ală poporului seă, a testată „Societăţii domneloră române din Buco­vina" suma de 1000 fl., cu scopă de a se susţine din procentele acestora bani o copilă săracă în internatulă societăţii, ear „Scoleî române" i-a lăsată prin testamentă 5000 fl.

Bancă ardelenească în Dobrogea. In Dobrogea esistă o co­lonia de români din Ardeală, proprietari şi economi de vite. După (fiarele bucureştene acei colonişti aă hotărîtă se1 înfiinţeze o bancă poporală, după modelulă bănciloră române din Ardeală.

Internată de fetiţe româhe în Cernăuţi. Societatea domneloră române din Cernăuţi a deschisă cu 1 Septembre n. în Cernănţî ună internaţii pentru fetiţe române. Numerulă fetiţeloru priimite pe anulă scol. 1894/5 este de 35, cele maî multe fără plată. Nu­merulă membriloră societăţii, şi sumele, ce încurgă, sunt în continuă crescere. Actulu sfinţireî multă doritului institută l'a sevârşită cu frumosă solemnitate I. P. S. Mitropolită Silvestru, şi cu dreptu cu­vântă „Gaz. Buc." numesce acesta actă ună evenimentă naţională-culturală pentru ţâră.

Ineă ună mare binefăcetoriă ală poporului română. La 12/24 Septembre a. c. a reposatu şi la 14/26 a fostă îmmormântată în Rădăuţi cu frumosă: solemnitate EmUiană Cozub, conşiliaru de tri-bunală, care totă însemnata sa avere o a lăsată ca la erede uni­versală „Societăţii pentru cultura şi literatura poporului română din Bucovina", cu îndatorirea, ca din venitulă eî se se susţină o scală pentru răspândirea şi cultivarea musică naţionale. „Gazeta Bucovinei" dedică vrednicului fiii ală naţiunei române ună fru­mosă elogiu, în care cu însufleţire pune pre fericitulă Emilianu Cozub lângă fericitulă Vasile Cocârlă, şi încheia cu înălţătoriulă cuvântă: „Naţiunea, carea adăpostesce asemenea fii, nu piere şi nu va înceta se trăiască".

După raportulă gen. ală societăţii „Petru Maioră" din Buda­pesta pe anulă 1893/4, membrii în vieţă aî aceleia sunt: onorari 32, fundatori 24, ajutători 17 şi ordinari 49. Biblioteca societăţii constă din 1429 opuri. Averea societăţii e de 4735 fl. 72 cr. Maî dispune societatea de 371 esemplare din „Istoria pentru în-ceputulă Româniloră" de Petru Maioră, (preţuia: 1 fl. 10 cr. le­gată, 60 cr. broşată) şi 380 esemplare din tragedia „Horia" de G. Popă (broşată â 55 cr.) Preşedintele societăţii e Eliă Daianu, abs. de teol. şi ascult, de filosofiă.

Editura. Asoc. trans. Redactori i : Z . B o i a . Tipariul t ipogr. archidiee.