TRANSILVANIA. Fdi'a Âsociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu. .

i Acesta foia ese cate 3 cole pe luna si costa 2 fr. v. a. pentru membrii asocia- « | tiunei, era pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 4 fr. cu porto poştei, > \ Abonamentulu se face numai pe cate 1 anu intregu. — Se aboneza la ; o Comitetulu âsociatiunei in Sibiiu ş6u prin posta seu prin dd. colectori. 0

l\>. 12 . Brasiovu i. Iuniu 1868. Anillll I.

Despre istori'a Transilvaniei dupa com. Einericu Miko.

IV. Ddca escursiunile comitelui Mik6 făcute asupra istoriei

t ransi lvane citate si analisate pana la loculu acesta meri tară t(5ta luarea-aminte, apoi credu ca finea aceloraşi, cu care pur-cedemu a ne ocupa mai la vale, o merita indoitu si intreitu.

Pent ruce s u n t e m u d a t o r i n o i a n e o c u p a cu i s t o r i ' a T r a n s i l v a n i e i s i p e n t r u c e t o c m a a c u m a ?

P e n t r u c e se n e a d u n a m u d o c u m e n t e l e s i . se n e s c r i e m u i s t o r i ' a p a t r i e i ?

Acestea intrebari puse de c. Mik<5 isi afla respunsuri le totu in prolegomen'a sa.

Ruinele orasiului Aiudu cu colegiulu de acolo alu refor-matiloru, cu bibliotec' bogata si de manuscripte si numis­matica, pferirea de acolo a opuriloru lui Pe t ru Bod si Benkd", S p e c i a l i s T r a n s i l v a n i a , T h e s a u r u s a c t o r u m c o m i t i a -l i u m , S c r i p t o r e s t r a n s i l v a n i e i , nimicirea in par te « îare a bibliotecei comitelui S a m u i l u K e m d n y dela G r i n d u , a co-lectiunei numite alui C s e r e i dela C r a s n a , depredarea de mai multe bibliotece si archive de ale proprietari loru, sunt totu atâtea admoniţ iuni , ca documentele istorice păstrate numai in cate o colectiune ici colea nu sunt nicidecum sigure, ci ca ele trebuescu multiplicate pr in tipariu. Unu t impu este inemiculu altuia, unu secolu dechiara celuilaltu resboiu de m6rte. Candu se schimba sistemele, omenii in lupt 'a de principia in locu de a combate numai pe acelea, sfarmă monumentele scrise: cârti,

— 266 —

documente, monumente , t<5te cadu sub resbunarea nivnicit<5ria. Istori 'a ne da] in acestu respectu ecsemple numer<5se. Primii regi ai Ungariei sfarmara monumentele paganesci . I n t impulu lui Bela IV. mongoli i , sub Ludovicu I I . turcii s'au incercatu a nimici totu ce era crestinescu. Hussitii pr in resboiulu loru au voitu se s t ingă pe papisti , incuisitiunea spanidla pe refor­maţi, revolutiunea francisca totu ce se numea privilegiu boie-rescu.

Cu voiea comitelui Mik6 noi mai adaogemu aici unu ecsemplu din cele mai impunetdrie in t6ta istori 'a omenimei. "Indelung'a domnia a romaniloru antici preste alte popdra au produsu o ura infricosiata si secularia asupra numelui romanu.

Corniţele Mikă scie ca au fostu t impuri , in care numele romanu era totu asia urgisitu câ si alu j idoviloru; ura, urgia, despretiu si resbunare infricosiata intempinâ totu ce pur ta nu­mele de romanu. Sclavi'a, persecutiunea si esterminarea fu par tea coloniiloru romane atatu J a i tierile germane, catu si in Panoni 'a si in o par te a Daciei. Acea ura cumplita insocita de celu mai profundu despretiu s'a t ransplanta tu dela o gene-rat iune la ceealalta pana in secolulu nostru. D e aici se pc5te esplica prea bine o parte mare a vandalismului ce se pat rase preste totu asupr 'a monumenteloru si documenteloru romane, in catu adesea abia au seapatu acelea, care apucaseră a se ascunde in sinulu pamentului . I n decursulu secoliloru numele de romanu in tierile aici numite devenise sinonimu cu sclavu.

Cerendu corniţele Mik<5 istori'a Transilvaniei scrisa bine asia dicându acuma inda ta , se prov<5ca la Munteni'a, la Mol-dov'a si la Bu lga r i a observandu, ca acelea sunt totu tieri, ale caroru pop6ra se afla de multu in Europ 'a , se si bucura de ăresicare t răpta a culturei, inse — n'au istoria, său incai le lipsesce o istoria mai cunoscuta si mai marăt ia ; apoi comitelui Mik6 'iar fi chiaru greu candu ar sci, ca Transi lvani 'a nici ca ar putea se aiba istoria mai buna decatu este a numiteloru tieri; pentruca — adaoge densulu — pamentulu, geniulu, vieti'a civila si organisatiunea politica a poporaloru transilvane in Irecutu diferesce catu ceriulu de pamentu de a locuitoriloru din ţjsusu numitele tieri.

Lucru curiosu si tocma bizara, ca unii g e o l o g i din dilele năs t re sustienu in respectulu Transilvaniei o doctrina ne mai audita pana acuma. E i adică in urmarea cercetariloru geolo­gice făcute in acăsta tiara credu asia, ca părţile constitutive ale pamentului Transilvaniei sunt multu diîeritorie, său incai

— 267 —-

2 0 *

amestecate in alte proportiuni din cum se afla acelea in ori­care alta tiara din Europ ' a , său dora si din tdta lumea. D e aici provine si marea diversitate in geniulu si in caracterulu popdraloru transilvane comparatu cu alu popdraloru vecine; de unde apoi ar urma, ca si romanulu transi lvanu ar diferi esentialmente de connationalii sei din Moldavo-Eomani 'a, pre­cum si magiaro-secuiulu de celu din Ungar i ' a si sasulu arde-; lenu de ceilalţi germani.

Dupa noi se pdte câ intre popdrele acestoru tieri se ecsiste si diversităţi câ cele indegetate atatu de c. Mikd, catu si de unii geologi; ba luandu'si ostenăla orice t ransi lvanănu amblatu in lume si inzestratu cu spiritu observatoriu si com­para toru l , va descoperi elu insusi la compatrioţii sei nesce note caracteristice, pe care anevoia le va mai afla la altu po-poru; din tdte acestea inse nu se pdte deduce, nici ca T r a n ­silvani'a ar trebui se aiba istoria multu mai boga ta si scrisa mai bine decatu ale altoru tieri vecine, nici ca acestora a r trebui se le fia ruşine de istori 'a loru, p re catu o au scrisa pana astadi bine său reu. Intr 'aceea se cuvine câ la acestu locu se fimu indulgenţi catra opiniunea comitelui Mikd, din causa ca ecs. sa cundsce limb'a romanesca numai din audite, pr in u rmare nici cu literatur'a istoriei moldavo-romanesci nu se va fi ocupatu.

Se t recemu inainte. L a pag. X X I I . c. Mikd repetiesce din nou, ca noi aceşti

ardeleni contempurani t rebue se g r a b i m u atatu cu adunarea de materialu, catu si cu scrierea istoriei ndstre; nici t rebue se ne indestulamu câ pana acuma numai cu enumerarea seca si adesea fdrte f a b u l d s a a succesiunei regiloru, a bataliiloru si a unoru asia numiţi eroi, ci se o scriemu in spiritulu defini-tiunei moderne a istoriei. Dupa acăsta definitiune is tor i 'a^ este cautatdrea (oglind'a) trecutului , protocolulu ce copr inde 1

faptele si erorile natiuniloru, modulu economiei loru cu geniulu nationalu si cu pamentulu patriei, atestatu despre granddrea său vilitatea, despre capacitatea (harnici'a) său ticalosi'a gene-ratiuniloru repausate, invetiatura odichnitoria său insuflatdria de grija pentru generat iunea continipurana, scaturigine (isvoru) alu simtiului virtutiei proprie, alu energiei, alu bărbăţiei si alu perseverantiei, alu mangaierei si alu sperantiei de t impuri mai bune, gagiu (zalogu) alu imortalitatiei popdraloru. Asia, istori 'a se faca pe popdra a intra in sinesi, a'si t rage sam'a, său adică a'si intocmi unu computu, o socotăla compusa din toti factorii,

— 268 —

precum sunt: faptele civili, militarie, religi<5se, sociale si poli­tice, industria, ar te , . sciintie, referentie naţionale aplicate bine s6u reu , consecentiele pecateloru proprie, sdu si ale desastre-loru cate ne-au ajunsu fara culp'a ndstra. Din date câ acestea adunate cu mare grija si cu consciintia curata, compunenduse istori'a patriei, ea va ajunge a fi dupa corn. Mikd: C a r t e a v i e t i e i . ,

Acestea sunt insusirile cerute de c. Mikd dra si era dela istori'a Transilvaniei. D u p a aceea observandu ca in cele din u rma pat ru sute de ani istoriografi'a Transilvaniei fusese lo­vita de pa t ru catastrofe si perderi infricosiate, adică: in anii 1601 , 1603, 1657—58 si 1848, in care epoce s'au nimicitu multe tesaure istorice nepretiuite, rdga mai alesu pe connatio-jnalii sei, câ pentru D-dieu se asigure incai ce au mai remasu. Spre acestu scopu c. Mikd propune, câ orice monumentu de p6"tra, orice moneta antica, tdta faliuti'a de charthia, epistola, documentu (chrisovu), tdte cronicele, memorialele, diuariele, cele mai simple cărticele economice, se fia „păstrate si aparate de peritiune, pentruca tdte acelea adunate la unu locn repre-senta individualitatea naţionala asia, precurmi va fi fostu ea in secolii trecuţi.

Acesta invetiatura dn. c. Mikd ni-o dete pe la 1855 in urma­rea furiosului vandalismu de diece luni din a. 1 8 4 8 / 9 ; aceeaşi inse ar trebui se se trimbitie cu voce tare si acuma dupa alti 13 ani. Absolutismulu cu tdta r igdrea sa lasa pe urmele sale o suma fdrte insemnatdria de cele mai interesante si mai impor­tante documente istorice; vedeţi inse in ce modu turbat 'a res-bunare politica aliata cu ur 'a naţionala, cu hebeuci 'a si nauci 'a semi-invetiatiloru, micsioreza preste totu numerulu loru. Bule­tinele oficiali tipărite in cursu de diece ani in limbele patriei dispăru succesive din cele mai multe comune; foile publice, in care de bine de reu totu se manifesta si in t impulu absolu­tismului ceva vidtia naţionala, sunt despretiuite câ orice anunt iu de vreo comedia, chiaru cărţile sunt date in prad 'a nesciintiei, £ra petrile monumentale provediute tocma si cu inscriptiuni de valdre istorica, se arunca in fundamente de case, granaria , graj ­duri, seu se rad îma cu ele cotetie si garduri . Cemeteriale se devasta, cruci cu inscriptiuni sunt espuse la scurmaturile rima-toriloru. Monetele antice ajungu pe manile camatariloru, său si ale t îganiloru cârpitori de căldări. Asia se pretiuescu la noi monumentele si documentele istorice; acdst'a este pietatea nd-stra pentru suvenirea strabuniloru nostrii.

— 269 —

P e n t r u ce t r e i m e se ' s i s c r i e a r d e l e n i i i s t o r i ' a p a ­t r i e i t o c m a a c u m a si n u m a i t a r d f u ?

Ca ta s t ro fa preste care a trecutu Transi lvani 'a dela 1848 incdce, este mai mare decatu tdte celelalte catastrofe incependu tocma dela Atila preste toti secolii incdce. Acelu anu fatalu, adaoge c. Mikd, a t rasu lini'a demarcatdria intre totu trecu-tulu nostru si intre t impulu de fatia. Care a fostu sdrtea na-tiuniloru locuitdrie in acesta patr ia? Acăsta intrebatiune sun-temu datori a o deslega cu ajutoriulu istoriei.

Ceea ce este duminec'a si serbatdrea pentru clasea mun-citdria a dmeniloru; ceea ce este incetarea furtunei si tempe-statei pent ru calatorii pe mare ; ceea ce este revarsatulu dilei pent ru bolnavulu ce petrecuse ndptea intre dureri tor turatdr ie ; ceea ce este minutulu anteiu de repausu pentru celu persecu-tatu prin sdrte: aceea este si starea sufletăsca a unei naţiuni trecute pr in atâtea probe si ajunse abia la unu repausu si linişte in care se se pdta reculege. P recumu la individu repaosulu ii otielesce puterile si ii nobilităza par tea -cea' mai buna a fiintiei sale: asia evenimentele mari lamurescu cdnsciinti'a de sine a natiuniloru si le agerescu spiritulu. P recum calatoriulu ce mâ­necase la drumu departatu, din t impu in t impu sta pe cate unu piscu de munte si rearunca ochii preste siesurile remase inapoi si preste tdte regiunile inca necunoscute cate'i stau inainte, cumpanindu pericolele preste cate trecuse si preste cate mai are se traca, si cumpanindule purcede spre t înt 'a sa, său inbarbata tu si plinu de sperantie, său desperatu si cu su-fletulu sfarmatu: intocma pate si o naţ iune pe la inceputulu unoru epoce mari ale vietiei sa le , dupace trecuse preste eve­nimente cutremuratdrie etc.

I n a. 1855 simtia c. Mikd precum vediuramu. I n a. 1868* simtimu noi totu asemenea, adică totu câ in an. 1855.

Inca numai o intrebare. P e n t r u c e t o c m a t r a n s i l v a n i i s u n t d a t o r i s e ' s i a d u n e d o c u m e n t e l e si s e ' s i s c r i a i s t o ­r i ' a p a t r i e i ?

Pent ruca strainulu nu cundsce si nu simte patriotismului transilvanu. Strainulu va sci se compună unu scheletu minu-î natu dupa tdte regulele istoriografiei, elu inse abia va fi in stare de a'lu incarna cumu amu dice, a'i insufla viătia, a'i da coloritulu si espresiunea ceruta. Transi lvanu trebue se fia istoriografulu Transilvaniei , si inca omu din t impulu trecutu. Bucuri 'a si durerea o va sci descrie numai acela ce o a sim-tîtu in inim'a sa; amdrea patriei o va simţi numai acela, carele;

— 270 —

are dreptulu a'si numi cutare bucata de pamentu patri 'a sa. Numai acela ne va putea da istori'a patriei, „ in a c ă r u i i n i m a t r a i e s c e s u f l e t u l u t i m p u l u i t r e c u t u . "

P6 te fi unu singuru romanu transilvandnu, carele se nu consimtia din totu sufletulu seu la postulatele puse de c. Mikd pent ru istoriografulu Transi lvaniei? Incependu dela a. 105 dupa Is . Chr. acestu pamentu a primitu in sinulu seu osementele strâbuniloru nostrii in tdta succesiunea numerdseloru genera-tiuni; din acestu pamentu au t rasu ei si noi puterea de vi£tia, sudorile si sângele loru si alu nostru aici s'au varsatu; intre aceşti munţ i si preste acestea vali se audira suspinele si ach-turile l o m si ale n6stre ; arborii codriioru si florile campiiloru ne intimpina pre noi câ pre compatrioţii loru de 1 7 5 0 — 6 0 de ani; austrulu si zefirulu pare ca ne sioptescu pe fiacare di : iubitive patri 'a, pastratio, adunaţi suvenirele si tdte momentele suferintieloru sale si ale v<5stre; concentratile intr 'o singura carte; deschidetive mai bine ochii, pent rucâ se cun<5sceti totu-odata tdte frumsetiele acestei Elene dacantate cu atat 'a doiosfa de poeţii vostrii populari ; căutaţi catu este ea de frumdsa inca si in doliulu seu.

Intr 'aceea e t impulu câ se ne despartimu de c. Mikd in escursiunile sale făcute asupra istoriografiei transilvane si se ne intdrcemu catra toti istoriofilii romani transilvani, carii s'au ocupatu si se mai ocupa cu istori'a acestei tieri scumpe si frumdse. N u voiescu a numi mei pe unulu din trensii, ii rogu inse pre toti , câ se mărga barbatesce pe calea ce apucară; profesori si neprofesori se adune la materialuri, se scrie com-pendiuri pent ru scole mici si scdle mar i , se indemne in totu t impulu si in totu loculu la imbratiosiarea si cultivarea isto­riei transilvane. Se nu remana nici unulu din cati au inve-tiatu la scdla fara cunoscinti 'a istoriei sale. P a n a ce vomu ajunge se avemu istoria scrisa precumu o dorise c. I. Kem£ny. precumu o doresce si c. Mikd, t rebue se ne ajutamu. cu cate s'au scrisu pana acuma. Romanii nostrii cati nu cunoscu alte limbi, voindu a cundsee trecutulu nostru, au se ia amâna in­cependu dela istori'a lui P . Maioru si cronic'a lui Sincai, dela istori'a lui Fo t ino si Laur i anu , Ioanu V. Rusu , Moldovanu si Marienescu, tdte cronicele cate s'au tiparitu romariesce, incatu acelea vinu in legamente si cu istori'a Transilvaniei; au apoi se tr^ca la tesaurulu lui Pap iu si asia mai departe.

Dorindu se ajungu la finea acestei recensiuni scrise aprdpe numai câ din fuga, imi vine se incheiu cu memorabilele sen-

tentie ale lui Hammer-Purgs ta l l , cu care 'si ineheie pre.fati'a clasicei sale I s t o r i i a i m p e r i u l u i o t o m a n u .

„Pet runsu de convicţiunea ca ecsista un 'a Provedint ia si resplata eterna, alu cărei spiritu dumnedieescu plana preste apele istoriei, f a r a câ omulu se scia, de unde si incatrau, am apucatu eu condeiulu fara predilectiune si fara ura ; fara pre-dilectiune pentru pers<5ne si pop6ra , pentru naţiuni si religiuni, inse cu amcre pentru totu ce este nobilu si bunu , cu u ra pentru totu ce este reu si spurcatu; fara ura asupr 'a greciloru s6u turciloru, fara predilectiune pentru musulmani s6u creştini; cu amdre inse pentru puterea r e g u l a t a si regimu b i n e o r g a -n i s a t u , pent ru institute b ine faca t<5r i e si inflorirea s c i e n t i e -l o r u , din contra cu u ra in contr 'a r e b e l i u n e i si a s u b j u -g a r e i , in contr 'a c r u d e l i t a t i e i si a t i r a n i e i . "

Cu a d e v e r u si cu a m 6 r e am apucatu eu condeiulu, cu simtiementu curatu pentru a d e v e r u si cu a m 6 r e caldurdsa pentru istori'a Orientului I n adeveru si amdre ; — in adeveru, a cărui cunoscintia da libertatea, intru am6re, care edifica si reedifica, si cu Dumnedieu, carele este supremulu adeveru si suprem'a am<5re, me apucu eu de lucru . . . . * )

Dela oricare istoriografii se cere, câ se fia in totu respe-ctulu nepărtinitorul, ăra acela său aceia, carii se voru incumata se scria vreodată istori 'a Transilvaniei , voru avea si mai mare trebuintia decatu Hammer-Purgs ta l l , câ se cdra ajutoriulu eter­nei Provedintie, alu cărei spiritu plana preste apele istoriei.

Aprile 1868. Gr. B a r i t i u .

Tesauru de monumente istorice pentru Romani'a atatu din vecliiu tipărite, catu si manuscripte, cea mai mare par te străine adunate , publicate, cu prefatittni si note i lustrate,

de A. P a p i u I l a r i a n u . Bucuresci 1862 pana la 1865.

In Nr. 11 alu acestei foi la pag. 243 premiseseramu ob-servatiunea, cumca istoriografulu transi lvanu va avea trebuintia si de ajutoriulu catoruva cronice si colectiuni istorice din tie-rile romanesci .

Dintre, erudiţii transilvani neromani cati s'au ocupatu cu istori'a Transilvaniei , precatu scimu noi, nici unulu nu a p rea consultatu pana acuma fântâni curatu moldavo-romanesci , nici

*) Josef Hammer-Purgstall Vorrede vom J. 1827 zur Geschichte des osmaniscben Reiches.

— 272 —

^colectiuni istorice făcute in Bucureşci seu iu Iasi. Pedec 'a principala in acestu punctu a fostu pentru ei necundscerea îimbei romanesci , era la unii si despretiuirea de totu ce este romanescu.

Istoriografîloru transilvani romani le fu inchisa calea de a cundsee istoriile tieriloru vecine pr in insasi sistem'a guber-nementala, ce domnise in acestu respectu câ de un'a suta ani incdce si carea in a. 1852 se re 'mprospeta, oprinduse strinsu in­t rarea de cârti romanesci fara concesiune prealabila si fdrte cerimonidsa a gubernului . Nici macaru o carte de rugat iune t ipărita pdte a diecea dra nu putea se intre fara concesiune ceruta inadinsu dela gubernu. Adică curatu câ si in Rusi'a. Din tdte inse cărţile istorice era supravighete mai strinsu de­catu oricare altele. In a. 1832 unu consiliariu disese in sie­dinti 'a gubernului din Clusiu: Valachis ne liceat discere histo-riam, quoniam ea est oculus mundi .

Mai tardiu, adică camu dela 1845 totu s'au mai stracu-ra tu unele opuri istorice, dra mai anume din A n a l e l e * ) pu­blicate de Micii. Cogalnicenu in Ias i , cum si din Magazinulu istoricu si din cronicarii publicaţi in Bucureşci de A. T . Lau-r ianu si Nieolae Balcescu mor tu de dorulu patriei la Palermo. Gubernulu din Clusiu fusese atatu de generosu, incatu tolera intrarea aceloru opuri fara mari greutăţi . In t revenindu inse anii sangiuriloru si dupa aceea fiindu vendiarea loru fdrte în­greunată , un 'a par te mare din Magazinu etc. mai zace aici in Brasiovu, fara câ se mai intrebe cineva dupa elu.

Tesaurulu de monumente istorice alu lui A. Pap iu Ila-rianu inca fu toleratu incdce; publicarea lui inse cadiu intr 'o epoca, pre candu mai tdta intieleginti'a ndstra naţionala abă­tuta dela ceea ce numescu latinii otium et s tudium, isi con­centrase tdte puterile sufletesci asupra presentului, ocupanduse di si ndptea cu alternativ'a de : a fi s e u a n u fi.

Dupa amea opiniune mai multe publicatiuni de ale dlui dr. Pap iu I larianu vinu in legamente strinsa cu unele peridde din istori'a Transilvaniei . Mai insemnamu aici câ prin trecatu, ca bibliotec'a dsale câştigată cu mari spese si cu prea multe fatige, este per excellentiam istorica si ea rivalisăza in acesta specialitate cu bibliotec'a oricăruia, dintre cati se ocupa la noi cu studiulu istoriei. Pres te acesta in acea biblioteca se afla

*) Letopesitie.

— 273 — r

unele rarităţi istorice, pre care anevoia le vei mai afla in alte parti .

Acestea sunt temeiurile ndstre, pentru care amu crediutu ca amu trebui se punemu pe oo. nostrii lectori in cunoscinti 'a sinoptica a tuturoru documenteloru, cate a publicatu dn. dr. Papiu Ilarianu in trei tomuri 4°. Mai" nainte inse de a face acesta, se cuvine se ascultamu si p re dr. Papiu I lar ianu, pre­cumu ascultaramu pe corniţele Emer icu Mik6 in opiniunea ce are elu despre istori'a ndstra. E c a ce dice scrutatoriulu nostru de istoria in prefati'a sa din a. 1862 prefipta la tomulu I.:

„Străbunii noştri totudeaun'a se distinseră pr in fapte mar i si strălucite, spre a ne lasa de ereditate o patr ia romana ." Se vede insa „mai multu a le fi stătu la inima a face decatu a scrie." Impregiurar i le t impuriloru inca era prea pucinu favo-ratoria literaturei istorice. Asia se intempla de istori'a nds t ra cea scrisa se marginesce p a n a astadi la câteva cronice destulu de serace. Cati eroi si cate fapte demne de memori 'a poste­ritate! sunt date uitarei, „carent quia. vate sacro!" altele sunt însemnate de străini, dupa interesele si vederile loru; multe si chiaru cele mai importante sunt acoperite anca de pulberea biblioteceloru si învelite intru intunereculu archiveloru.

Istori 'a, in intielesu adeveratu, lipsesce inca romaniloru. Lipsesce natiunei ndstre cartea vietiei ce petrecu in cursulu seculiloru, cartea la a l u o a r u i studiu se se lumineze mintea legislatorelui si a politicului, la ale carej esemple se se inaltie inim'a cetatianului spre a imită faptele mărite ale s trabuniloru si a incungiura scăderile loru, spre a ferici astufeliu presiniele si a pregăt i si a asigura viitoriulu.

Unei naţiuni mare la numeru câ a ndstra, asemine carte fara periclu nu pdte se'i lipsesca indelungu. O naţiune ce nu 'si cundsce istori'a, se asdmena fiintieloru lipsite de memori 'a celoru t recute: ea nu cundsce Iegatur'a logica si necesaria intre trecutulu, presintele si viitoriulu seu; ea nu se cundsce pre sine insasi; nu scie de unde si cumu resulta starea de facia in care se afla, nici 'si-o pdte îndreptă; nu'si pdte indivinâ cea viitdria, nici a o prepară; ci drbeca fara indreptariu si ra ta-cesce in tdte părţile, pana ce in u rma cade in curs'a inimicului.

Si cu tdte acestea astadi o istoria romana nici celu ma i mare ingeniu nu ni o ar putea ihfaciosia.

Caus'a este simpla si evidente: spre a putea scrie istori 'a romaniloru s'ar cere inainte de tdte dep l ina cunoscintia a ele-menteloru, din care se se compună acea istoria. Aceste ele-

— 274 —

mente sunt f a p t e l e i s t o r i c e . In t ru adeveru, fara a cundsce faptele nici pre jumăta te , cumu vei judeca asupr 'a loru, cumu vei afla legatur 'a ce ecsiste intre ele? si cumu le vei cundsce deca'ti sunt necunoscute fontanile de unde se le culegi?

Nici se cugete dara romanii a'si putea scrie istori'a, pana ce mai anteiu nu voru • avea adunate la unu locu tcSte faptele istorice, ingropate in monumente fara numeru, străine si chiaru indigene, atatu tipărite si totuşi necunoscute, catu si manuscripte, si unele si altele ascunse in bibliotece si archive, latine si grecesci, turcesci si nemtiesci, unguresci , poldne si rusesci, serbesci, bulgaresci etc. etc.

A aduna aceste monumente ratacitdrie ale istoriei-n6stre, insemnedia a pregăti si usiura lucrarea cea mare , astadi cu neputintia, a scriitoriului fericitu, care perlustrandule ne va presenta apoi adeverat 'a istoria a romaniloru.

Atari adunatori de materialu istoricu avură si au tdte pop<5rele Europei . Italianii avură Muratori si Maffei, inainte de a avă pe Botta si Gantu; francesii, Chesni, Labbei , Baluzzii nainte de Thier ry , Michelet si Guizot; germanii inainte de Miilleri si Schlosseri avură Pistorii, Freher i , Schardii , Struvii , belgii Grotii; polonii Dlugosi si Dogieli; ungurii P r a y si Fejări, si asia mai incolo. Chiaru astadi se facu in F ranc ia si pre-tutinde mari culegeri de documente. Lucrare grea si osteni-t<5ria, necesaria insa si demna de recunoscinti 'a republicei lite-rarie si a natiunei.

Necesitatea unei asemene colectiuni o cunoscu indata ne-muritoriulu nostru Sincai. Colectiunea lui de 30 si mai bine de volumeni manuscripte se perdu. Important i 'a ei se p6te judecă dupa cronic'a ce ne lasa. Alte importante colectiuni intreprinsera iluştrii invetiati, carii ne detera M a g a z i n u l u i s t o ­r i c u p e n t r u D a c i ' a , C r o n i c e l e M o l d a v i e i si altele.

Calcandu pre urmele altoru bărbaţi , sunt mai bine de 12 ani de candu me ocupu si eu adunaudu dupa starea si mar-ginitele mele puteri, verice documentu vechiu, t iparitu au ma-nuscriptu, strainu au indigenu de pre le anticari, bibliotece si archive. Impregiurari le adeseori me favofara. Cetatianu ro­manu, nascutu in Trans i lvan ia , incependu'mi studiele in patri 'a nascerei me le , cele de universitate le continuaiu par te in Ger­mania,, par te in I t a l i a . I n cursulu petrecerei mele de mai mulţi ani in aceste tieri, nici odată nu deteiu uitarei , pentru unu momentu macaru , urmări rea monumenteloru istorice ale natiunei mele. Astufeliu astadi bibliotec'a mea num era mulţime

— 275 —

de documente preti<5se, posede cele mai curidse, mai vechi, mai rare si pent ru istori'a ndstra mai necesarie cârti din se-colii XV. X V l , X V I I e t c , multe din acestea, necunoscute lui Sincai si Engel . In Berlinu, multiamita preinvetiatului p ro-fesoru si amicu alu meu Zinkeisen, autorulu renumitei istorie a . imper iu lu i o tomanu, precumu si prddemnului custode alu bibliotecei regesci, doctoru si profesoru Gosche, culeseiu cu diligintia din cele 48 volumeni de manuscr ipte italiane, cuno­scute sub titulu de I n f o r m a t i o n i p o l i t i c h e , totu ce aflaiu intr'insele despre romanii din secolii X V I , X V I I . Nici unu ro­manu pana acumu nu consultase aceste nepretiuite documente. L a 1860 principele de Hohenzollern dandu'mi voia de a in t ra in archivulu secretu alu statului, priimitu aici cu o rara uma­nitate din par tea superioriloru, si anume din par tea predemnu-lui archivariu si consiliariu secretu doctoru Friedlănder , co-piaiu dupa originale cele mai interesante si mai curidse acte diplomatice ale mai mul toru Domni si pretendenţi romani, in-cependu dela Pe t ru Raresiu Domnulu Moldaviei. precumu si unu sîru de documente oficiali relative la perderea Bucovinei, la intemeiarea consulatului prusianu si la starea comerciului nostru de atunci. Din renumit 'a biblioteca a contelui Dzialynski din Korn ik in Posnani 'a Prusiei, biblioteca avixta de cârti rare si de manuscripte originale, copiaiu ex o r i g i n a l i corespon-dintie de ale lui Michaiu Vit^zulu, Sigismundu si Andreiu Bâthori , Irimia si Simeonu Movila etc. cu curtea de Varsavi 'a, acte rătăcite din archivele Poloniei.

Afara de acestea posedu mai multe portrete de ale D o -mniloru nostri i , făcute pre atunci in strainetate de cei mai renumiţi sculptori ai timpului, precumu de Hondius si alţii. De asemene subscrieri si sigile domnesc i , plamrri de cetati si de batai, charte vechi, intre altele o char ta a Moldaviei deliniata la an. 1595, si alte asemene.

Td te acestea le adunaiu fara câ vreunu guvernu se-mi fia datu celu mai micu ajutoriu.

T e s a u r u l u d e m o n u m e n t e i s t o r i c e ce incepu a pu­blica, are sa cuprindă totu ce voiu afla mai importantu in coleptiunea mea.

In fascidr'a I. (lun'a Iuliu) incepu cu istori'a lui Michaiu Eroulu, scrisa de Wal ther Ia a. 1599. Voiu u rma cu BIsseliu, care inca scrise istori'a lui Michaiu. Voiu publica apoi din ar­chivulu ministeriului de resbelu din Vien'a câteva raportur i ale comisariloru trimişi de imperatulu Rudolfu II . la Michaiu, dupa-

— 276 —

ce acest'a ocupase Transilvani 'a , precumu si plângerea ce elu, ducenduse la Prag ' a in urm'a nefericitei bătălie dela Mirislau, dete in manile imperatului. Apoi documente din K o r n i k , si anume din acestea, trei scrisori ale lui Michaiu litografite dupa originale. Relatiuni istorice din manuscriptele italiane ale bi-bliotecei din Berlinu. Din rar i tă ţ i , voiu reproduce d6ue edi-tiuni ale cărticelei scrise despre Cepesiu Voda cu finitulu se-clului XV., necunoscute lui Engel , d inpreuna cu portretulu lui Cepesiu ce stă pre f6i'a titularia a aceloru cărticele. Edi t iunea originale a chorografiei Moldaviei de Reichersdorff tipărita la 1541 . Istori 'a lui despotu Voda de Grat ianu, precumu si cea de Sommer tipărita la 1587. D i a l o g h i p i a c e v o l i d e l Si-g n o r S t e f a n o G u a z z o , carte tipărita la 1586, care, intre al­tele, are unu capi tulu: D e l p r i n c i p e d e l l a V a l a e h i â m a g -g i o r e . L a s i c i i H i s t o r i a d e i n g r e s s u P o l o n o r u m in V a -l a c h i a m ; G o r e c i i D e s c r i p t i o b e l i i I v o n i a e , tipărite la 1578. D e asemine voiu estrage din diariele publicate in Germani 'a, Oland 'a , Fi^anci'a, cu finitulu seclului XVI. , si inceputulu se-clului XVII . , despre Michaiu si alti domni ai noştri. Voiu face cunoscuta Romaniloru si cartea lui Baret ( Joppecour t ) : H i -s t o i r e s o m m a i r e " d e s c h o s e s p l u s m e m o r a b l e s a d u e n u e s a u x d e r n i e r s t r o u b l e s d e M o l d a v i e , t ipărita in Parisu la 1620. De abia suntu doi ani de candu aflai acesta carte de o estrema raritate. Sincai si Enge l nu o vediura; ea plinesce o insemnata lacuna in istori'a Movilesciloru; intre altele, cuprinde si o nuvela istorica despre căderea in captivitate tataresca a unei'a din fetele lui Ir imia Movila, mări tata dupa principele KorecM.

Aceştia si alti asemeni scriitori cont imporani , intrecu in mai multe respepte pre cronicarii noştri. Nici unulu de ai no­ştri nu scrie mai insufletitu câ W a l t h e r , nici mai detaiatu câ Goreciu, nici in limb'a cea clasica a lui Grat ianu, si nici unulu nu ne lasa interesantele sciintie despre Movilesci, ce le aflamu la Baret.

Afara de acestea vomu face estrase numerdse din istorici vechi, unguri , poloni, turci. Si anume dintre turci v o m u con­sulta pre Naima despre Michaiu si alti domni , era din renu-mitulu Saediim (Seadeddinu) vomu traduce curi6sele descrieri ale lupteloru lui Cepesiu si Stefanu celu mare cu turcii.

Unele din monumentele n6stre de abia suntu cunoscute unui preamargini tu numeru de literaţi romani ; altele nu suntu cunoscute de locu; cele mai multe adeseori indesiertu s'aru caută,

nu in ale n6s t re , dara chiaru si in cele mai avute bibliotece străine.

Cele mai importante si mai rare voru fi publicate si in testulu originalii si in traducere.

Vomu scrie si disertatiuni istorice, si fiindu iuristu de pro­fesiune, voma t ra ta cate odată si materie din campulu istoriei dreptului nostru.

Vomu priimi cu multiamita si articli străini, candu sdu voru cuprinde fapte istorice pucinu au nici decumu cunoscute, sdu cele cunoscute voru fi t ratate dintr 'unu nou puntu de vedere.

Nici odată n 'am fostu mai liberu cd in aceste de facia impregiurar i , spre a'mi pute* consacra literaturei istorice t6te puterile. Fia 'mi întreprinderea ori catu de grea, ea 'mi aduce si mie o nespusa multiamire in te rna : „studiele acestea mângâia si intareseu inim'a omului in tdte impregiurar i le ;" apoi, incre-dintiatu ca asemine lucrare ri'ar pute se nu aducă vreunu fo­losii si patr ie i , indemnatu si incuragiatu de amicii me i , me simtiamu si indetoratu a aduce si eu asta mica petricica la marele edificiu alu nationalitatei romane.

P r e aiurea, publicatiuni de asemine na tura se facu cu a-jut<5rie de societăţi care la noi lipsescu, cu ajutorie de principi si regi. E u insa neajutatu de cineva adunaiu mater iâ lulu: to tu asia 'lu scotu si la lumina, fermu incredintiatu ca intieleptiunea si patriotismulu publicului romanu va face se nu cada o în­treprindere inceputa in cugetu curatu de a inaintâ adeveratulu studiu alu istoriei naţionale. Apelu la binevointi 'a amiciloru mei din t6te tierile romane, si la toti adeveratii amici ai isto­riei n6stre.

Fi i sanetosu si indulginte binevoit6rie leptoru. Bucuresci, 16. luniu 1862. A Papiu Ilarianu.

B i b l i o g r a f i a . Productele literarie romane nu numai se înmultiescu in modu inbucu-

ratoriu, ci totuodata ele câştiga in valorea loru intrinseca. D e curendu ne mai veniră la mana inca si urmatoriele cârti si cărticele.

Anuariuln generale alu instructiunei publice pe an. scolasticii 1 8 6 4 — 18G5, Anulu H. Bucuresci 1868 . 4 ° mare 377 pagine. Materialii in adeveru bogatu pentru toti băr­baţii de specialitate!

In prefatia dn. Vasilie A. Urechea arata in scurtu caus'a, pentru care publicarea anuariului 1 8 6 4 — 6 5 se amanâ pana acuma: d i s o r d i n e a a d u s a

— 278 —

in a f a c e r i l e s c o l a s t i c e prin ministrulii de mai nainte alu departamentulu instructiunei publice.

, , 0 se intielegemu odată cu toţii, ca nu trebue se amestecamu instru­cţiunea si educatiunea copilasiloru nostrii cu noroiulu patimeloru nostre ?" eschiama dn. Urecliia iri aceeaşi prefatia; era mai susu citeza pe: Stultorum pudor malus ulcera celat. Dara dieu asia, ca reulu cu catu ilu ascundi, mai bunu totu nu'lu faci.

„Noţiuni de Hygieua publica si privata." Opu destinatu pentru clas'a III primăria. Gonformu programului oficiale. — Pretiulu 5 4 bani nuoi. — Se afla de vendiare la librari'a dlui Danielopulo, calea Mogos6iei Nr. 37 (pasagiulu romanu).

D D . institutori din judetie potu adresa comandele dloru la librari'a susu •numita; totu-de-odata insocite si de costulu ecsemplarialoru ce voru dori a , lua sciindu ca se voru bucura de unu rabatu de 10%. Pentru orice co­mande prin posta voru fi in costulu dloru.

. Coalr'a scalei Barnuliu de Titu Maiorescu. Iasi 1868 . Micu 8° pe 107 pagine.

Celu carele va fi cititu critic'a dlui T . Maiorescu relativa la aceeaşi materia, va gaci si coprinsulu acestei brosiure.

Noua ni se pare ca intre sapienţii din Iasi s'a incinsu un'a lupta se-riosa, inse dupa a nostra opiniune lupt'a nu se mai potea iticungiura, ci mai curendu s6u mai tardiu ea trebui se spargă, ca căuşele ei se iviseră mai de multu. Caws'a principala era, ca in Iasi câ si in Bucuresci, câ si in Buda-Pestea si Clusiu, câ si in Brasiovu si Sibiiu, unii omeni confunda forte usioru cerculu sciintieloru cu politic'a dilei, cu alte cuvente, ei ceru câ sciinti'a inca se politiseze, seu deca 'ti mai place , câ intre sapientulu de pe catedra si intre omulu tribunei politice se nu faci nici o distinctiune. Pare câ nu s'ar putea, câ acelaşi individu se fia prea bunu profesoriu si prea reu politicu si vice-versa!

Dela dn. profesoriu Sim. Mihali din Craiova mai primiramu si Z o o I o g i' a

inse editiunea III. revediuta si emendata. Craiova 1868 . 8° micu 116 pag. Doritorii de a o introduce prin sc61e au a se adresa deadreptulu la

dn. auctoriu in Craiova. M i n e r a l o g î ' a dlui S. Mihali inca se afla sub presa, de sub care va

esi dilele acestea. Speramu ca dn. auctoriu va trimite unu numeru drecare de ecsemplaria

inca si la librari'a S. Filtsch din Sibiiu.

In Nr. 11 amu pre'ncunoscintiatu esirea cărticelei: I n f r i c o s i a t e l e s t r i c a t i u n i a l e b e u t u r e i d e v i n a r s u - r a c h i u . Câ de proba impar-tasimu aici

Testamentnlu unui beţivii. Cunoscendu eu ca puterile trupului îmi suntu slăbite, si ca va urma

catu mai curendu si despărţirea sufletului meu de trupu, si pentruca calcu

pe drumulu ne cumpătului, dela care nu mai gandescu se me abătu, asia f'acu prin acest'a cunoscuta voi'a mea cea mai din urma si testamentu. Fiindu ca eu suntu facutu dupa chipulu Ziditoriului, destoinicu pentru unu gustu intieleptu; mai incolo pentru câ se facu si altor'a bine, si suntu in stare cd se inaintezu cinstea lui Dumnedieu, asia'mi cunoscu respunderea mea; inse plăcerea mea pentru multiamirea pofteloru mele si neaplecarea mea de a me lupta cu ispitele atâta este de mare, incatu cu totulu me subjuga necum-patulu si t6te fărădelegile cate suntu legate de acela, pentru aceea facu ur-mat6rele pleniputintie: Averea mea o lasu de prada, pentru ca prevediu ca peste putienu va ajunge in manile acelora, carii me voru adapă cu beuturi mai tari. Eenumele meu , -care se clatesce pe temelie de nasipu, ilu lasu. nimicirei. Bunei mele socii, care m'a insocitu cu atâta prietenie in vietia, ii lasu defăima, ruşine, sărăcia, grija si o inima rupta. Fiecăruia dintre fiii mei ii lasu esemplulu meu si moştenirea ruşinatului caracteru alu tatălui loru. In urma lasu trupulu meu prada boleloru, misielatatiei, ticăloşiei si unei cu-rende putregiuni, era sufletulu meu , care nu pote nici odată muri, ilu lasu in grij'a lui Dumnedieu, a cărui milostivire o amu intrebuintiatu reu, ale cărui porunci leamu calcatu, si care prin cuventnlu seu m'au dojenitu, ca nici unu betîvu nu va moşteni imperati'a lui Ddieu! I. P .

Infricosiata icona a ticăloşiei de rachiu. Unu barbatu care cun6scea tristele urmări si ticăloşiile la care aduce

rachiulu pe omu, dice in privirea acest'a: Daca amu putea noi aduna femeile si pruncii betîviloru pe o scena de privire, 6ra impregiurulu loru amu pune pe ferbatorii si vendietorii de rachiu, si 'i amu tienea pana ar povesti fieste-Care mama si fiestecare copilasiu istori'a patimeloru sa le , precumu si scapa-tarea loru din avere si indestulare, apoi căderea din vedia si norocirea casei la sărăcia si amara ticăloşia; daca s'ar putea poftori intrigele, imparecherile si necasurile casei, daca s'ar putea face câ se sune la urechile loru bătăile, strigările mameloru si vaietele nevinovâtiloru prunci, ce le pricinuise tiranulu si selbaticulu loru părinte de casa, care mai nainte erâ f6rte placutu ocar-muitoriu si aparatoriu; dupa ce s'ar propune, dicu acelora, rugatîunile case-niloru, dilele si nopţile loru cele pline de amaratiune, de necazu. de tică­loşia, de grija si gr6za; candu s'ar putea infatiosia privitoriloru acelor'a fric'a morţii, care a strimtoratu sufletele acestora suferitori, precumu si spaim'a, tremurarea si ingretiosiarea ce a trebuiţii se o sufere dela bărbaţii loru ce ducu o vietia asia necumpatata, asia si rugatiunile cele ferbinti ale* fiacarei socii pentru barbatulu ei, câ se'lu pota scapâ de legatur'a ispiteloru ce'lu au capiatu cu totulu, si in sfirsitu candu s'ar putea arata la vedere lacramile ce s'au varsatu'de acestea acasă, in vremea ce galcaîa la rachiu bărbaţii loru, atunci de buna sema nu ar fi nici unu ferbatoriu seu vendiatoriu de rachiu, care sta in legătura cu acestu reu, câ din cesulu seu dioa aceea se nu se hotaresca a se lasâ de meseri'a acest'a spurcata s iamestecatdria de veninu.

Vocabulariu romanu-nemtiescu compusu si inavutîtu cu mai multe mii de cuvinte noua introduse dejd si in-cetatienite in limb'a romana de

S a b . P o p . B a r c i a n u , parochu ortod. resaritdnu in Resinari, asesore consistoriale, membru onorariu

— 280 —

alu âsociatiunei transilvane pentru literatur'a romana, precumu si alu asociat, pentru sciintiele naturali la Sibiiu, decoratu cu crucea de auru cu cor6na pentru merite. Sibiiu. Tipariulu si editur'a lui Teodora Steinhausseu. 1868 .

Acâsta este port'a romanesca a vocabulariului compusu de reverenti'a sa parehtele S. P. Barcianu, memoratu de noi si mai nainte de a ne veni la mana. Aceeaşi carte- are si p6rta germana, pe care inse nu o mai re-producemu aici, din causa ca cunoscendu oricare romanu pre cea romanesca, prea usioru isi pote câştiga acesta carte, carea este 8° de 3 0 3 pag. Ecsem-plariulu ce'lu avemu la mana este legatu atatu de usioru, in catu dupace amu folietatu vreo doua dile prin e l u , a si inceputu a se destramă. La adjustarea unei cârti precumu este si acesta, de unu folosu publicu, edi-toriulu n'ar trebui se fia prea mare economu, ci s'ar cuveni se distingă intre unu dictionariu si brosiurele sburatorie.

Vfnindu la coprinsulu acestui vocabulariu, noi ilu aflamu pentru lite­ratur'a n6stra prea interesantu, nu atatu din caus'a, ca par. Barcianu inavuti vocabulariale romanesci esite dela 1825 incoce „cu mai multe mii de cuvinte noue intruduse deja si incetatienite in limb'a romana," precumu se esprima

\ insulu, catu mai vîrtosu din alta causa, carea in ocliii nostrii cumpanesce i neasemenatu mai multu, oricandu este vorb'a de lecsicografi'a n6stra, 6ra a-\ cest'a e , ca dn. lecsicografu a culesu totuodata un'a mare mulţime de cu-•vente usitate de mii de ani la poporulu nostru, trecute inse din vedere de icatra alti lecsicografii ai nostrii. Amu observatu totuodata, ca par. Barcianu a consemnatu cu multa grija si predilectiune numirile planteloru a s i a pre­cumu se afla aceleaşi in gur'a poporului si le a tradusu in limb'a germana cu cate doi si trei termini. Cu acestu metoda se facu si sciintiei unu mare servitiu. Scîmu si noi , ca mai multe numiri usitate pana astadi de poporu nu suntu de origine latina,' credemu ca dupace se voru cerceta toti provin-cialismii, se voru afla termini si mai buni, era unii nu se voru afla de locu, precumu nu s'au aflatu nici la alte popora, ci s'au imprumutatu; totuşi pentrucâ se scii ce ai a păstra din t o t u materialulu catu se afla in gur'a poporului, ce ai se lapedi pentru t o t u d e a u n a si ce ai se p u n i la locu din cate ni s'au perdutu in Daci'a si Panoni'a si se mai afla inca numai in clasici si in Itali'a, seu d6ra nici acolo, trebue se ai dinaintea ta materialulu intregu, graulu si „ovesulu," secar'a si „alaculu," ordiulu si „hirisc'a," paiele si „na sad'a," vinulu si „drosdele." Vocabulariulu dlui Barcianu consideratu din acestea puncte de vedere facu lecsicografiei romanesci servitiu cu atatu mai mare, eu catu suntu mai adeverate cuventele dlui canonicu Tim. Cipariu re-petite in decursulu desbateriloru academice dela Bucuresci: Fiacare cuven-tielu ce sâmena a romanescu, se se culega intocma cu atat'a grija, cu cata ar culege cineva grauntiele de auru seu petre nestimate din petrisiu si nasipu.

Armat'a romana inca a esitu de sub tipariu si se afla de vendiare pre la t<5te librăriile. Acdsta carte d e specialitate va fi citita mai cu fo­losu de catra cei carii voru fi citindu si f6i'a periodica „ R o ­m a n i * a m i l i t a r i a" incependu dela 1. Ian . 1864.

— 281 —

Nr. 2 2 1 . 18G7.

Protocolulu siedintiei comitet, asoc. trans. romane tienute in 12 . Dec . c."n. a. c. sub presidiulu Eev . D . vicepres. I. H a n n i a , fiendu de facia dintre membrii comit. Ilustr. sa D . consil. Pavelu D u n c ' a , D . senatoru P. E o s c ' a , D . dr. loanu N e m e s i u , D . paroehu si profesoriu Zacharia B o i u , D . profes. loanu P o p e s c u , secret. H . si membru comitetului D . I. V. E u s u , D . cassariu alu asociatiunei Constantinu S t e z a r i u si D .

bibliotecariu Nieolae C r i ş t e a.

§. 136. Domnulu cassariu alu asociatiunei presentăza con-spectulu despre starea cassei asociat, p re tempulu acestei sie-dintie, din care conspectu se vede, cumca cass'a asociat., dupa subtragerea erogateloru de pana acum, are in proprietatea sa sum'a de 29,526 fr. 42 cr. v. a.

Se iea spre scientia. §. 137. To tu cu ast'a ocasiune D. cassariu alu asociat,

raporteza, cumca prin D. protop. si colect. asociat, in Clusiu Ioane Pamfilie s'a tr imesu la cass'a asociatiunei, sum'a de 229 fr. 99 cr. v. a. câ venitu curatu alu concertului , datu in fav6rea fondului asociat, cu ocasiunea adunarei gener. a asoc. t ienute l a 'C lus iu in 2 7 — 2 9 . A u g u s t u , a laturanduse totuodata si unu computu esactu despre perceptele si erogatele avute cu ocasiunea arangiarei numitului concertu.

I n legătura cu acestea D. cassariu mai raporteza si de­spre alti bani incursi la fondulu asociat, câ tacse de membri i ord. dela siedinti'a t recuta a comitetului pana la siedinti'a p re-sente si anume dela următori i D D . : a) dela D. Ioane Popu , paroehu in Vizacn'a câ tacsa de memb. ord. nou pre a. cur. 186 7 / 8 5 fr.; b) dela D. c. r. capitanu Teodoru Stanislavu tacsa rest. p re a. 1 8 6 6 / 7 5 fr.; c) dela D . c. r. capitanu Mich. P o -paradu din Posior ta tacsa de memb. ord. p re an. 1 8 6 6 / 7 si 186 7 / 8 10 fr.; d) dela D. inspectoriu dominiului metrop. in Spr ingu Vasilie Albini tacs'a rest. p re a. 186 6 / 7 5 fr.; e) dela D. p ro topopu in Lipov'a Ioane Tieranu tacs'a de memb. ord. p re a. 1 8 6 7 / 8 5 fr.; f) dela D. pract icantu de advocatura Gr. Catona câ memb. ord. nou pre a. cur. 1 8 6 7 / 8 5 fr.; g) pr in D. negotiatoriu si colect. asociat, in Sasureginu Nieolae Ma-rinoviciu s'a trimesu câ tacse de membru ord. p re an. 186 6 / 7

sum'a de 20 fr. si anume dela D. advocatu Mich. Orbonasiu 5 fr., dela D . protop. Mich. Crisianu 5 fr., dela D. asesoriu Alesiu Onitiu 5 fr. si dela D. cancel. Gf. Sceopulu 5 fr. v. a.

Se iea spre scientia. §. 138. Se presenteza conspectulu despre interesele intrate

21

la fondulu asociatiunei dupa couponii obligatiuniloru urb. un-gurene obvenitori cu 1. Noembre 1 8 6 7 , care in terese , dupa subtragerea de 7° / 0 , facu sum'a de 19 fr. 53 cr. v. a.

Se iea spre scientia. §. 139. Aducenduse inainte, ca Ilustr. sa D. jude la tabl'a.

septemvirala din Pest 'a Vincentiu Babesiu, fiindu prea ingreuiatu cu alte sarcini se afla necesitatu prin scrisdri'a sa din 8. Noemb. a. c. a'si dă demisiunea din oficiulu de colect. asociat., asemene si D . negotiatoriu din Sasureginu N.. Marino viciu, carele inca n u se afla in stare a put6 pur tă sarcin'a de colectoriu, inca 'si da demisiunea prin scrisorea din 22. Noembre a. c.: asia ivinduse cestiunea alegerei "altoru colectori, in loculu susu nu-mitiloru domni cari demisiunara, comitetulu se afla indemnatu a denumi alti colectori si a n u m e :

Pen t ru Sasureginu pre D. advocatu Mich. Orbonasiu, £ra pentru Pest 'a p re D. concipistu ministeriale dr. l oanu Gralu; totuodata secret, se insarcineza ale espedâ respectivele decrete.

§. 140. Secret, refereza, cumca presidiulu magistr . din f Brasiovu prin not 'a sa ddto. 22. Noemb. Nr. pres. 989 1867 | aduce la cunoscienti 'a comitetului asociat, t r ans , ciimca inalt.

[ presidiu gubern. prin emisulu seu din 19; Noembre Nr. pres. 3838 1867 s'a induratu a concede edarea foiei asociat, dela 1. Ianuar iu 1868 in Brasiovu sub titlulu „ T r a n s i l v a n i a " in brosiure lunarie si sub redact iunea Dlui secret. I. G. Baritiu,

. inse pre langa observarea acurata a programului din I. Noemb. a si a prescriseloru politianesci de presa ce se afla in vigdre. f T o t u pr in susu atins'a nota a presidiului magistr . comit,

asoc. se recuira a face disposit iuni, că se se trimetia esem-plaria oficidse din foi'a „Trans i lvan ia" : a) pent ru c. r. biblio-

: teca de curte in Vien 'a ; b) pent ru in. ministeriu regiu ungur . din lăintru in Bud 'a ; c) pentru bibliotec'a museului nat ionalu

I ung. din Pes t ' a ; d) pent ru in. presidiu gub. regiu in Glusiu, I si e) pent ru bibliotec'a liceului din Clusiu. * Conclusu. Incunoscientiarea inclitului presidiu magistrat . I din Brasiovu despre concederea data din par tea in. presidiu v gubern. pentru esirea foiei Trans i lvan ia cu 1. Ianuar iu 1868

se iea spre scientia imbucuratoria, si totuodata se decide a se impartasi in copia si Dlui secret. I. câ redact. alu foiei asoc. respectiv'a no ta a presidiului magistratuale spre scientia si in-tocm'a urmare.

§. 141 . Secretariu presentăza doue conturi, unulu pent ru procurarea unui protocolu litografatu pentru inscrierea abona-

— 283 —

tiloru la foi'a asociat, in suma de 8 fr. 5 cr. v. a. si altulu pentru spesele poştali avute cu ocasiunea espeduirei aloru 808 esempl. din programulu foiei asociat, p re la Domnii membrii ai asociat, in suma de 8 fr. 16 cr., la olalta 16 fr. 21 cr. v. a. si totuodata in conformitate cu unu conclusu alu comitetului din 5. Noembre a. c. p ropune a se refui din sum'a prel iminată din par tea adunarei gen. dela Clusiu pentru edarea foiei asoc.

Conclusu. Propunerea secret. I I . se redica la val6re de conclusu alu comitetului si esolvirea resp. conturi se asemn^za la cass'a asociatiunei.

§. 142. Secret, present^za documentulu datu din par tea directiunei institutului c. r. agronomicu din Ungar isch Alten-burg ddto. 13. Noembre a. c. despre susceperea tenerului sti­pendia ta alu asociatiunei Georgie Vintila ca studente ord. p re an. scol. curente la numitulu institutu.

Se iea spre scientia. §. 143. Rev. D. vicepresiedinte aducendu inainte, cumca

se apropia tempulu edarei foiei asociat, si ca mai inainte de t<5te spre a se pute" inchiâ contractulu cu tipografi'a e de lipsa se se scia, ca in cate esemplaria se se t iparăsca foi'a asociat., asia dara p ropune comitet, câ se decidă a) ca in cate esem­plaria se se t iparesca deocamdată numi.t'a foia? si b) ca pre langa esemplariale oficidse, la care foi si institute publice se se trimetia esempl. de on6re din foi'a asociatiunei?

Conclusu. Comitetulu de-si dupa rapor tarea secret, vede cu durere, ca pana astadi in aj unulu terminului defiptu pentru abonamentu, abia au incursu vreo 41 de p renumeran t i : totuşi in sperantia, ca numerulu prenumerant i loru va cresce in p ro -port iune mai imbucuratcria, decide câ foi'a asociat, se şe ţ ipa , - , r£sca deocamdată in 500 esempl. si D. secret. I, câ redactoriulu numitei foiei se "se" Ihcmîoscie'ntîeze despre acest'a decisiune cu acelu adausu , ca in casulu celu multu dor i tu , adecă candu numerulu DDloru prenumerant i s'ar sui preste 500, se p<5ta tipări necesariele esemplaria p re langa pretiulu proport ionalu si relativu, indicata in computulu preliminariu din 30. Octobre a. c. aş te rnuta la comitetu, si in acestu sensu se se incliia cu resp. tipografia si contractulu tr imetiendu la comitetu spre a-probare .

E a r a ce se tiene de impart irea ftKftT^lar^pri^ jflg^ontSre din foi'a asociat., se decide a se Tmmete atarl esemplaria ur-mat6reloru institute publice si foi r o m a n e : a) Universitatiloru din Iasi si Bucuresci ; b) Atlieneului romanu din Bucuresci ;

— 284 —

c) academiei literarie din Bucureşci si junimei din I a s i ; d) so-cietatiei Transi lvani 'a din Bucureşci ; e) academiei de scientie magiare din Pes t ' a ; f) academiei imperatesci de scientie in Vien'a; g) societatiloru literarie romane din Aradu si Cernaut iu; h) reuniunei pent ru cunoscienti 'a patriei din Sibiiu; i) semina-rieloru clericali din Blasiu, Sibiiu, Gherl 'a, Aradu si Caranse-besiu; gimnasialoru romane din Blasiu, Brasiovu, Beiusiu, _Naseudu s T B r ă d u in Z a r a n d u ; 1) redact. diuarieloru romane Romanulu si Trompet ' a carpatiloru, Tesaurului de monumente si Archivului istorieu, tdte edate in Bucureşci ; in u rma redact . diuareloru politice romane din monarchi 'a austr iaca si a n u m e : Gazetei Transi lvaniei , Albinei , Telegrafului r o m a n u , Concor­diei , Famil ie i , Archivului pent ru filologia, Magazinului peda-gogicu si Amvonului . / I n fine se dec ide , ca la acele societăţi sdu corporatiuni literarie si scientifice, cu care asociat, t rans. pana acum n'a s tătu in relatiuni, se se trimetia esemplaria de ondre pre langa o scurta comitiva din par tea presidiului asociat.

§. 144. Secretariu aduce la cunoscienti 'a comitetului o chartia a Dlui protop. si colectoriu alu asociat, in Clusiu ddto. , 8 / 6 . Noembre Nr. 283 a. c., pr in care numitulu D o m n u co­lectoriu incunoscientiaza, cumca ne aflandu ubicat iunea teneru-lui Gregoriu Moldovanu, nu iau putu tu admanuâ resolutiunea comitet, asociat, ddto. 5. Noembre a. c. Nr. 170.

Conclusu. Esp i randu tempulu in care Gregor iu Moldovanu ar mai pute fi primitu la institufulu ag ronomicu , pent ru care in 5. Noembre a. c. Nr. 170 i s'a fostu conferitu stipendiulu decretatu de adunarea generala din Clusiu., precum si pentru a se mai pută escrie altu concursu; comitetulu se afla nevoitu a sista si a retiend acelu st ipendiu, pre an. scolast. curente, in favorea cassei asociatiunei.

§. 145. Fi indcă foi'a asociatiunei se va edâ in Brasiovu dupa conclusulu comitetului din 25. Octobre a. c. §. 108, asia comitetulu decide:

Câ list'a abonati loru inscrisi pana acum se se trimetia redactiunei in Brasiovu dinpreuna cu actele adunarei gener . dela Clusiu, cu aduse le resp. si cu tdte protocolele siedintie-loru comitetului dela adunarea gener. incdce , cu acea obser­vare, câ din tempu in t empu se se trimetia din par tea secret, si listele abonamenteloru, care se spereza ca voru mai incurge.

§. 146. D. bibliotecarii! alu asociat, reportdza, cumca D .

— 285 —

dr. l oanu Maniu a daruitu pentru bibliotec'a asoc. opulu inti­tu la ta : Dreptulu publicu alu Romani loru de Simeone Barnutiu.

Conclusu. Dlui daruitoriu i se esprime multiamita pro to-colarmente.

Cu aceste siedinti'a comitetului asociat, t rans. inceputa la 4 6re dupa amiadi, s'a inchiatu p re la 8 6re sera.

Sibiiu, in 12. Decembre c. n. 1867. I. V. R u s u mp., I. H a n n i a mp.,

secret. II. vice-presiedinte.

Nr. 6. 1868 .

Protocolulu siedintiei estraordinarie a comitetului asoc. trans. tienute in 3 . Ian. c. n. 1867 sub presidiulu Eev. D . vice-pres. I. H a n n i a , fiendu de facia D D . membrii Ilustr. sa D . cons. P . D u n c ' a , D . paroehu si prof. Z. B o i u , D . profes. I. P o p e s c u , D . secret. II. si membru com. I. V. R u s u , D . c. r. capitanu in pens. si cass. alu asociat. C. S t e z a r i u si D .

red. si bibliot. alu asociat. N . C r i ş t e a.

§. 1. Rev. D. vicepres. I. Hann ia aduce la cunoscienti 'a comitet, asociat. , cumca acest'a siedintia estraordinaria s'a a-flatu îndemnata a o conchiamă din acelu mot ivu , câ se su­p u n ă la discusiunea si deciderea comitetului proiectulu de con­t r ac ta inchiandu din par tea comitet, cu tipografi'a Romer & K a m n e r in privinti 'a conditiuniloru tiparirei foiei asociat., cum si instrucţiunea pentru espeditoriulu numitei foi d inpreuna cu alte afaceri, atingatorie de foi'a asociat. , care se cuprindu in scrisori'a secret. I. D. Gr. Baritiu ddto. 2 S / 1 3 . Decembre a. tr., pre langa care se tr imesa susu numitulu proiectu de contracta, cum si instrucţiunea pentru espeditoriulu foiei asociat.

Deci Rev. D. vicepres. p ropune mai anteiu a se ceti re-spectiv'a scrisdria a Dlui secret. I. si apoi proiectulu • de con­t rac ta inchiandu cu tipografi'a Romer & Kamner .

D u p a cetirea acestor'a luanduse la discusiune speciale pun-s ctulu I. din contractulu inchiandu cu tipografi'a se afla, ca ] acelu punctu in privinti 'a edarei foiei asociat, ar contiene 6resi-

care abatere dela conclusele comitetului aduse in siedintiele ' | « sâle'dîrTlBr Sept. si 25. Oct. a. t r . f fiehduca in numitulu punctu

se statoresce esirea foiei asociat, de trei ori pre luna in cate o c61a, pre candu comitetulu a decisu, câ se esa numai odată pre luna in fasciore nebrosiurate de cate 3 c61e tipărite; deci dupace D. secret. T. in scrisdri'a sa din 2 5 / , 3 . Decembre a. tr., pre langa care trimesa proiectulu de contracta inchiandu cu

— 286 —

tipografi'a Rbmer & Kamner , nu indigităza mot ivulu , din ca­rele se se vedia , ca ar fi mai cu scopu câ foi'a asoc. se £sa de trei ori p re luna in cate o cola in locu de 3 c<51e si odată pre luna, comitetulu dupa o seridsa desbatere se afla indemnatu a aduce in astu obiectu urmator iu lu :

Conclusu. Dupace comitetulu asoc. in siedintiele sale din 18. Sept. si 25. Oct. a. tr. §§ . 88, 107 si 108 au decisu, ca foi'a asociat. „Transi lvani 'a" se ăsa numai odată pre luna in fascidre nebfosiurate de cate 3 cdle ; dupace astfeliu s'a publi-catu esirea foiei asociat, si in programulu numitei foi ddto. 1. Noembre a. tr. si to tu . in acestu intielesu s'a facutu si ară tarea la inalt. guberniu reg iu : asia acestu comitetu inainte de a su­pune lâ pertractare punctele cuprinse in contractulu inchiandu cu tipografi'a, afla cu cale a pofti pre D. secret. I., câ pana la prosim'a siedintia a comitetului, se binevoiesca a servi cu des-

i, luciri si informatiuni despre aceea , ca din ce motive afla do-H mni'a sa mai cu scopu câ foi'a asociat, se se edea de trei ori j in locu de odată pre l u n a ? si 6re prin espedarea de trei ori

a foiei in locu deodată nu s'ar casiunâ spese poştali mai mar i pent ru asociat iune?

To tu cu aceea ocasiune se i se scria Dlui secret. I., ca • in fruntea foiei asoc. se se insemne pretiulu foiei astfeliu, cum

s'a publicatu si in programulu aceleia, adecă 2 fr. p re anu pentru membrii asociat, si 3 fr. pentru nemembrii asociat., si ca prenumeratiunile suntu a se face pre unu (1) a n u , ăra nu pre '/ 2 de anu. Altfeliu comitetulu e de opiniune, ca pana la statorirea contractului cu tipografi'a se pută inca urma moda­litatea inceputa in edarea foiei.

§. 2. Mai ineolo se iau la discusiune alte afaceri relative la foi'a asociat., despre care atinge D. secret. I. in susu amentit 'a sa chartia si a n u m e : a) in privinti 'a cererei Dlui secret. I. câ Nru lu I. din foi'a asociat, se se p<5ta tipări in 750 esemplaria in locu de 500 esempl . , din care cate vMu'e'sempT.""se"se Tâî-metia pre la unii domni neabonat i inca (in spe); b) in privinti 'a asemnarei unei anticipatiuni de 150 fr. v. a. pent ru trebuintiele curente ale edarei foiei asoc. p re langa conditiunea asternerei la tempulu seu a unui computu regulatu despre erogarea acelei sume ; si c) in privinti 'a licuidarei si esolvirei unoru conturi despre 16 fr. 10 cr. v. a. câ spese pent ru tipărirea p rogramu­lui foiei âsociatiunei.

Conclusu. D. vicepres. aducendu la cunoscienti 'a comite­tului , ca din caus'a scurtimei tempului s'a aflatu indemnatu

— 287 —

indata dupa primirea scrisdrei Dlui secret. I. ai rescria prin secre t ÎL , ca Nrulu 1. din foia pdte se'lu t iparesca si in 750 esempl., pr in acăsta cererei Dlui secr. I. de sub a) facunduise destulu, dechiaratiunea Dlui vicepresiedinte in ast 'a privintia se ia spre scientia din par tea comitetului.

Relativu la cererea de sub b) se decide asemnarea anti-cipatiunei de 150 fr. v. a. din sum'a preliminată pentru edarea foiei asociat, pre langa conditiunea asternerei la comitetulu a unui computu regulatu despre erogarea sumei primite.

Relativu la punctu c) se decide esolvirea a loru 3 conturi sunatorie despre 16 fr. 10 cr. v. a. câ spese făcute cu t ipărirea programului foiei asociat, totu din sum'a destinata pentru edarea foiei asociat.

Cass 'a asociat, se se insarcineze a esolvi sumele mai susu însemnate.

§. 3. I n legătura cu aceste D. cassariu alu asociat, p re -sentăza alte doue conturi sunatorie despre 5 fr. 85 cr. v. a. pretiulu unui protocolu procuratu pre sein'a cassei asoc. pent ru ducerea unui computu deosebitu despre banii incursi câ pre-numerat iuni la foi'a asociatiunei.

Se asemneza esolvirea acelor'a asemene din sum'a desti­na ta pent ru edarea foiei asociatiunei.

§. 4. Secret, aduce la cunoscienti 'a comitetului, ca D. prof. Iust inu Popfiu si-a tr imesu disertatiunea tienuta la adunarea gener. din Clusiu a. tr.

Se decide a se trimete la redact. foiei asociat, spre a se publica intre actele adunarei gener. dela Clusiu.

§. 5. Secret, mai reportăza, ca in lun'a trecuta a venitu la comit, unu concursu alu tenerului iuristu in Pest 'a Gerasinu Ratiu, carele cere a i se conferi unu stipendiu de 100 fr.

Conclusu. Dupace stipendiale preliminate pre an. scol. cur. 186 V8 s'au imparti tu inca in 5. Noembre a. tr., cererei te­nerului concurente astadata nu i se p<5te face destulu , pr in u rmare se se incunoscientieze despre ac^st 'a , retrametienduise documentele aşternute.

Cu aceste siedinti'a estraordinaria a comitet, asociat, t rans . inceputa la 4 <5re, se inchia la 6 <5re s£ra.

Sibiiu, in 3. Ianuar iu c. n. 1868. I. R u s u mp. I. H a n n i a mp.

secret. II. vicepres.

— 2 8 8 . —

Sententie vechi si none. Este o însuşire a omului, câ se urască pe celu vetamatu de elu.

Tacitus. Lumina lumina, mai multa lumina. • Gothe. Sciinti'a este putere. Deci sciintia, multa sciintia. Timpulu este moneta. Deci folosiţi timpulu. Deca'ti vei ajuta tu insuti, Ddieu ipca'ti va ajuta. Spiritulu unei naţiuni nu se p6te subjuga nici prin lantiuri nici prin

sisteme. Nici unu poporu crestinu nu mai p6te apune. Ideile bune folosescu totudeaun'a si trebue se fia culese cu grija, fia

acelea împărtăşite de ori-si-cine. Griovanni Boccaccio. Celu ce are trebuintie mai pucine, este mai aprdpe de Dumnedieu.

Socrates. Celu care scie se câştige averi pe cale d r e p t a si le folosesce in modu

o n e s t u , acela este celu mai fericitu, in catu bogati'a p6te ferici pre 6meni. Xenophon.

Pucini 6meni sunt asia de intielepti, incatu se prefere critic'a folosi-toria unei laude insielat6rie. D e la Rochefoucauld.

Din tote virtuţile dreptatea este domnitori'a si regin'a. Cicero. Omulu lipsitu de principia se asemena pilotului fara compasu. Intardie cu pedeps'a; grabesce cu resplat'a.

Ad Nr. 141 . 1868 .

Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, t rans. dela siedinti'a comitet, din 7. Aprile

pana la siedinti'a aceluia din 12. Maiu c. n.

1) D . c. r. maioru I o a n u N o a c u de Hunyadu a oferita asociatiunei un'a obligaţiune urbar. trans. Nr. 2 4 , 0 4 3 sunatoria despre 105 fr. v. a. din-preuna cu coliponii obvenitori dela 1. Iuliu a. c. facenduse prin acest'a m. ord. alu asociatiunei pre viatia.

2) Pentru cate unu esemplariu din actele adun. gen. I. H I . IV. ven-dute dlui practicanta in Orastia C l a u d i u V l a d u s'a incassatu 1 fr. 4 0 cr.

Sibiiu, in 12. Maiu c. n. 1868 . D e l a s e c r e t a r i a t u l u a s o c i a t , t r a n s .

fKŞr* Din acesta f<5ia mai putemu servi cu ecsemplaria intregi incependu dela Nr. 1. Doritorii a se abona binevoi^sca a se adresa deadreptulu la on. comitetu in Sibiiu. Mai tardiu ecsemplariale remase leganduse câ carte, potu se vina mai scumpe.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriii secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografi'a Riimer & Karancr.