E ^ - o i ^ i * ~ •>%•

— 266 —

alu pietăţii si esteticei relicvie scumpe consangeni loru; eru liniscea loru eterna nu o voru conturbă nici gbia-rele talhariului, nici sap'a mormentariului .

Cimiteriele le voru suplini anticele columbarie ale Romaniloru. Columbariu se numesce o clădire monumenta la , cu boltituri si ambite, care cuprinde ne-numerate incaperi menunte pentru fia-care u rna de osebitu. Acestu edificiu pdte fi dupa impregiurari unu capu d'opera alu architeeturei. La totu casulu inse va por tă caracteriulu unei baserici , a tatu dein punctu-de-vedere alu ornamentului , catu si pentru des-tinatiunea lui. — Sdu se p

— 267 —

De dre-care însemnătate scientifica e objectiunea antropologiloru, cari se temu ca prin nimicirea dse-l o m nu s'aru potd face studii frenologice, si astu-feliu s'aru impedecâ sciinti'a despre desvoltarea rasei omenesci. Acestu a rgumenta inse se combate cu gra-dulu de perfecţiune la care a ajunsu sculptur'a, gravura, pictura, fotografia, litografia e t c , cari implinescu pe deplinii remasitiele producteloru naturei.

Invectivele cele mai grave le face politi 'a crimina le , dicundu ck mulţi individi, cari au comisu crim'a inveninari i , nimicinduse corpus delicti, aru scapă de peddpsa; ck-ci pana acumu in unele caşuri numai prin desgropnrea mortiloru a venitu la lumina crim'a. Aceste suntu gravamine in adeveru considerabile, da ra nici bas 'a aces to ra nu remane necla-tinata. Dr. Tarchini-Bonfanti a demonstrata. , ck in decursu de 26 de an i , si dintre mii si mii de p ro cese criminale numai in diece caşuri s'a esecutatu desgroparea cadavreloru, dintre cari numai la pa t ru s'a consta ta ta crim'a, si aceste pa t ru au apart ienutu unui si aceluiaşi procesu. Pen t ru asecurarea si dein asta parte s 'aru potd introduce secţionarea obligatdre, care aru dâ si sciintiei unu aventu puternicu. De-altu-mintrelea sănătatea a mii de dmeni merita dresi-care sacrificiu.

I n fine se trecemu la par tea de inchiaidre, Ndue romaniloru in lupt 'a ndstra pentru esis-

tentia si cul tura , aclese-ori ni s'a imputa ta , ck dein tdte facemu cestiune de naţionalitate. Acesta imputare a strainiloru cu catu e mai justificata, noi cu a tâ ta mai satisfăcuţi t rebue se fimu in consciinti'a nds t ra naţionala. P a n a candu naţiuni ajunse la culmea progresului se sinitu destulu de puternice pentru de a croi planuri cosmopoli te: la noi romanii restrinsi la caminulu nos t ru , deca voimu se esistemu câ naţiune, t rebue tdte lucrurile, cate directa sdu indirecta ne atingu, cântărite si intdrse in favorulu nostru.

Marea reforma a arderii cadavreloru, afora de foldsele nemărgini te de cari impartasinduse intrdg'a omenime se profita si naţiunea nds t r a , specialmente pentru poporulu romanu promite interese necalculabile.

1. Se incepemu si aici cu sănătatea. A m u a-mintitu, ck provinciele locuite de romani suntu in totu anulu bântui te de morbur i infective, friguri ma-larice*), tifoide e t c , produse prin miasme. Aceste locuri suntu fdrte dispuse pentru epidemii, cum e d. e. choler'a. Se mai adaugamu catra acdsta, ck poporulu nostru t ieranu cu nefericitele-i posturi cari trecu

*) Medici i dein Angli 'a , Franci'a, G e r m a n i a Ia noi v inu se studiedie frigurile i n t e r m i t t e n t e , fiindu aici cuibulu loru adeveratu. In Vien'a pe mes'a de secţiune de pe splina se cunoscu omeni i dein părţile nostre. Splin'a adecă la locuitorii teritoriului bantuitu de friguri, e torte mare si vertosa (Kastu).

peste diumetate de anu, se nutresce fdrte miseru ; o impregiurare care predispune individulu pentru tdte bdlele, dr' principalmente pentru cele infective: astu-feliu vomu avea inaintea ndstra icdna fidela a stării sanitarie miserabile, in carea se afla poporulu romanu. Acdsta miser ia ' afbra de canalisarea ter i toriului , si dedarea poporului la nutrementu substantiosu, mai multu o va delaturâ secularisarea cimiterieloru si introducerea arderii cadavreloru peste totu.

2. Economi 'a poporului nostru aru cascigâ prin aceea, ck lucsulu ce se face la infrumsetiarea mortului aru incetâ. Galbeni, taleri si vestmentele scumpe, aceste producte ale geniului si maniloru tierancei rom a n e , pretidse atatu dein punctu-de-vedere econo-micu, cktu si esteticii, — nu s'aru aruncă cu dens'a in grdpa pentru a se nimici, ci aru remanea si mai departe in colib'a familiei. In cenuşia va avea locu numai banulu destinata lui Carone I n catu pentru cimiteriele cassate, eu asiu face o propunere . F i indu eu de acea credintia, ck sistemnlu nou, Ia noi romanii, in cleru aru află cea mai apriga opositiune, ck-ci o mare par te a clerului numai anevoia s'aru induplecâ a crede, ck nici ritulu nici stol'a nu va se sufere nimica, — asi propune, ck autorităţile competente se lucre intr 'acolo, câ teritoriulu dest inata pentru cimiteriu se se adauge la fondulu parochialu; astu-feliu naţiunea a r a cascigâ dup lu : luminarea poporului prin preoţii sei despre necesitatea si folosulu reformei, si imbunatat i rea stării preotiesci.

3. Polit icamente inca amu cascigâ ceva. E g a litatea pent ru care atâta ne sbuciumamu in vietia, dupa mdrte ne-aru fi asecurata. Tieranulu seracu se uita cu jale, cumu cei mai favorati de sdrte potu asecurâ pe mai lungu tepmu intregitatea corpului si usiorâ t ierin'a asupra lui; unii isi asiddia morţii in cosciugu de me ta lu , alţii si in cripte de zidu, alţii dru ii imbalsamddia, pre Candu sdrtea lui pdte ilu va aduce pana a fi a runca ta intr 'o grdpa fbra cosciugu si nesanfi tu, dupa cumu, durere, se intetiipla si in dilele ndstre cu unii individi, cari n 'au pre nimenea. Sistemulu nou va preface tdte asemenea in cenuşia.

4. I n privinti 'a moralului arderea cadavreloru la noi romanii va produce aceea, ce astadi nu e in stare a produce instrucţiunea obligatdria: stirpirea celoru mai multe datine si credintie superstitidse. F a n -tasi'a poporului ajutata de ignorantia, i-au creata o mulţime de fiintie imaginarie, pentru cari la noi romanii esiste unu adeveratu cultu. Romanulu are stri-goiu, priculiciu, velva, paza, marţ i sdr'a, caii lui S t Tdderu etc. — tdte crea t iuni , cari cea mai mare parte suntu in strinsa legătura cu cadavrele dme-niloru. Pen t ru romanulu tieranu cemetiriulu este unu locu, u n d e ndptea domnescu spiritele necura te , cari isi parasescu mormentar i le si vinu in satu a strica celoru vii. N u e lipsa a mai continuă trist 'a descriere a acestoru credintie desierte. Tot i cati au trai tu in midiloculu poporului dela sate, le cunoscu acestea, si s'au potutu convinge si despre diferitele

4 2 *

— 268 —

manipulatiuni, caror 'a suntu espusi acei nefericiţi, cari suntu suspicionati de strigoi, etc.

Acestor 'a dupa mdrte le infigu unu pironu său frigare in cdsta. E r u crim'a oribila ce s'au comisu in ultim'a epidemia in comun'a B. (unde 15 morţi fura desgropati si knimile loru scotienduse fura mâncate parte de locuitori, par te de cani, parte acatiate p re cruce; t6te acestea câ se scape de colera), intrece tdte barbariele. Durere , acăsta fapta e adeverata si fu pertractata deja la tr ibunalulu Timisidrei, de unde caus'a au ajunsu la Curia. — Candu cadavrele si cimiteriele nu voru mai insufla groza in mass 'a poporului, si candu u r n ' a si c o l u m b a r i u l u voru fi nisce lucruri cari voru implă de pietate st venera-tiune pe fia-care muritoriu, atunci superstitiunea nu va mai avea ba sa , datine cari profanădia morţii nu voru mai esiste, si eu acestu cascigu ilu aflu celu mai mare, ce putemu noi romanii t rage din arderea cadavreloru. — I n fine.

5. Si unu picu de superbia naţ ionala! A m u amintitu ca arderea cadavreloru câ ceri-

monia funebra a sustatu la romauii antici lungu tempu. Acumu candu lumea civilisata dupa unu sîru de secuii au ajunsu a recundsce, ck cea mai raţionala datina pentru asiediarea morti loru a fostu ceea a stramosiloru noş t r i : noi romanii , surcelele loru, amu comite o crima fatia de maretiele umbre, candu nu amu respecta datin 'a stramosiăsca, carea atunci domnia, candu nimbulu Romei erâ mai gloriosu. Dara nu se pdte aSta! Noi cari numai atunci mai ui tamu de necadiurile dilei, candu adenciti in admirarea ne-sdraveneloru fapte ale strabuniloru noştri, nu sim-timu nevoi le , ce ne impresdra ; noi cari caracterulu na t iona lu , ce l 'amu pastratu inca, numai datineloru s t răbune pu t emu mul t iumi ; noi trebue se fimu mândri a vedă , ck o datina antica, ce o putemu numi a ndstra, e pe cale a fi primita de intrăg 'a lume cul ta!

Fia-care romanu trebue se fie superbu a se potă impartasi de aceleaşi onoruri u l t ime , de cari s'au impartasi tu unu Pompe iu , unu Augus tu , unu Iuliu Cesare, Brutu, Pliniu, Tac i tu !

Si acum se finimu. Candu am intreprinsu t rac-tarea acestui obiectu, amu renunciatu dela aplause. Amu doritu insa numai, câ valurile progresului, caror 'a noi romanii stavila totu nu-i potemu pune — se nu ne afle nepreparat i .

George Vuia. doctorandu in medicina.

Cas'a romana. (Dissertat iuna t ienuta in adunarea generale dela Dev'a . )

Credu ck nu numai nu me abătu dela problemele iubitei ndstre asociatiuni transilvane pentru li-teratur 'a romana si cultur'a poporului romanu, ci dein con t ra , servescu cu credintia intereseloru ei celoru

sublime, daca iau de substratu alu acestei dissertatiuni c a s ' a , institutiunea acea sacra, carea se pdte numi stratulu si leaganulu si bas'a a tdta civilisatiunea genului omenescu. Asemenea sum convinsu, ck daca in speciale facu o privire asupr 'a casei r o m a n e , a-căst'a este o urmare naturale ulteridre a convenirei ndstre de as tadi ; ck-ci ne amu aduna tu , d- loru, in serviciulu culturei preste to tu , ăru in speciale alu culturei poporului aceluia, dein care avemu ondrea si mândria de a face parte si noi.

Cas'a, famili'a — amu disu — este bas'a a tdta civilisatiunea genului omenescu, si spre a demonst ra acăst 'a , nu este de lipsa decatu a face o reprivire asupr 'a popdraloru dein trecutu si o privire asupr 'a popdraloru vii, cari pdrta astadi unu rolu pe scen'a teatrului lumei. La tdte popdrale lumei vechi, cari esu deiu negur 'a traditiuniloru la lumin'a istoriei, ve-demu punendu-se pretiu deosebitu pe casa si pe viăti'a casnica, familiare. El inulu lui Licurgu si alu lui Solone se ingrijesce deja prin legile statului seu pentru referinti'a intre barbatu si femeia, pentru nascerea si educatiunea prunciloru sei , chiaru si pentru ra-portulu intre servi si domnii acelora . Romanulu in petrundiatdrea agerime a spiritului seu practicu in-altia cas'a familiare — atrium — la sanctitatea de t emplu , in care pe lauga cenusi'a proţoparintiloru pastrăza si onorăza si virtuţile loru. E r a evreulu, carele totu-dăun'a aduce viăti'a sa in raportu cu domnedieirea, lauda fericirea vietiei familiarie câ culmea fericirei omului pe pamentu si câ o resplatire si binecuventare a temerii de Dumnedieu; „fericitu esti" — dice elu prin celu mai celebru representante alu spiritului seu naţionale — „fericitu esci, si bine va fi tie, fruptele osteneleloru tale vei m a n c a ! Muierea ta câ o viia rodită in laturile casei tale.. F i i tei câ nisce tinere odrasle de maslinu impregiurulu mesei tale. l£ta asia se va bine-cuventâ omulu, celu-ce se teme de D o m n u l n . "

, Si precum la popdrale civilisate antice, asia si la popbrale moderne, cas'a, famili'a, ocupa unu locu principale si onorificu, si legislatiunea toturoru na-tiuniloru culte ia atitudinea cea mai consciintidsa la crearea si susţinerea familiei.

Cas 'a r o m a n a , d loru , a fostu mul tu t e m p u , ba in unele part i locuite de romani secuii intregi mai uniculu refugiu alu spiritului nostru na ţ iona le ; ck-ci in aceste triste tempuri fiindu eschisu romanulu pr in legi anumite dela viăti'a publica, numai in casa, in familia, si celu mul tu in araic'a cea fidela a casei sale, in biseric'a sa stramosiăsca, a mai potutu păs t ra si cultiva limb'a s a , datinele sa le , cântecele si tra-ditiunile sa le , — acei scumpi tesauri, cari sustienu legatur 'a intre s trăbuni si strănepoţi. Cas a, famili a a fostu cu unu cuventu , secuii intregi isvorulu de viătia alu poporului nos t ru ; casei, dloru, si familei romane avemu se multiamimu dupa Domnedieu inainte de tdte, c k v i u a m u a s t a d i c â r p m a n i .

Si acestu rolu mare si onorificu compete casei ,

— 269 —

romane si astadi, ba astadi in mai mare mesura decatu in trecutu. Atunci a fostu spiritulu de cas te , de privilegii, de stări, carele tindea dupa dominare ; astadi este in par te mare spiritulu de naţionalitate, care a luatu rolulu acest'a. Mai inainte ajunsese a-ristocratulu imbuiba tu , prelatulu as tu tu , a-si aservi sud(5rea popdra loru ; inse de datinele si de limb'a loru nu se atingea, nu ddra dein simtiu morale, catu mai vertosu dein nepricepere si nepăsare . Astadi inse s'au schimbatu lucrurile, si astadi cas'a romana are se apere pe langa fruptele sudoriloru sale si spiritulu seu internu, vieti'a sa propr ia naţionale. Spiritulu de naţ ional i ta te , precatu de respectabile intre limitele ratiunei si ale moralei, pe atatu de condamnabile in sborulu seu neinfrenatu, vagante si terori-satoriu fada de alte naţionalităţi, ciocnesce deja ici colea la porţile casei* r o m a n e , in t rebandu , ck cine locuiesce intr 'ens 'a? Civilisatiunea moderna intinde influintiele sa le , bune si r e l e , totu mai departe si a s u p r a ndstra, si vrendu nevrendu noi, s t racura in casele ndstre limbi si datine si interese străine. Moralitatea casei romane , străjuita pana acum pr in in-sasi isolatiunea e i , prin insesi bunele năravur i instinctive si traditiunali ale poporului nos t ru , astadi pr in inmultirea sioseleloru si a drumuri loru ferate, pr in datorinti 'a generale de a milita, pr in comunica-tiunea mai viua a dmeniloru si popdraloru, este pusa la probe neasamenatu mai grele, decum a fostu pana acf, — motive prea de a junsu, a desceptâ in noi, consultatorii si amicii poporului nostru, celu mai cal-durosu interesu pent ru cas'a romana .

Spre a potd inplini cas'a romana problemele ce i competu ei câ primului elementu sociale alu poporului nostru, ceremu dela dens'a câ cea d'antaiu conditiune, s ă n ă t a t e a f i s i c a n o r m a l e , d e s v o l -t a m e n t u l u n a t u r a l e alu sociloru si fiitoriloru parenti . I n privinti 'a acest'a avemu se inregistramu u n u fenomenu fdrte tristu, o erdre fatala: adecă ck in unele par t i locuite de poporulu nostru tinerii a-deseori s e c a s a t o r e s c u multu p r e a d e t e m p u -r i u , fetele nu arareori curendu dupa 14 ani, pana candu adecă n 'au ajunsu nici la desvoltarea fisica, necum cea spir i tuale, prescrisa spre acdst'a de legile naturei. Pecatulu acest'a apoi isi resbuna curendu asupr 'a celoru ce l 'au comissu; ck-ci sermanii soci se vestejescu inainte de tempu, vieti'a loru este unu slru de calamităţi, si familiele, ce se creeza astu-feliu, nu au vidtia, nu au venitoriu. Dar ' firesce, totu atatu de responsabile este si casatori 'a prea tardia, dupa ce a trecutu lun 'a lui Maiu, mai cu sâma la bărbaţi . Natur 'a ne ardta si aici calea cea drdpta ; ck in im-pregiurari normali, adecă ddca omulu nu o corumpe prin măiestriturile seu vitiele sale, desvdlta cu mare intieleptiune facultăţile spirituali in frumdsa armonia cu cele fisice, si nu permite a se face cineva ta ta seu m a m a , pana candu nu l'a cualificatu corporal-mente si spiritualmente de a pote" fi si educatoriu. Ce bine a ru face cas'a romana, candu la casatori 'a

fiiloru sei si a fiiceloru sale nu aru consulta interesele si passiunile, ci legile na ture i ! — Altu reu ce ataca vieti'a familiare in acdsta privint ia , este pe multe locuri b e t i ' a , mai cu sdma beti'a de vinarsuri fabricate si falsificate, — adeverate venine incetu o-moritdre, carea in tempurile dein urma ia dimensiuni insuflatdre de grija si amenintia sănătatea si vidti'a generatiunei presente si a celoru urmatdre . Dorere m s e , ck guvernele , in locu de a suprime aceste o-travi, ba a tracta pre producătorii loru dupa asprimea legiloru, pent ru unu castigu momentanu pare ck pro-tegu si gugulescu inmultirea loru. Dar ' este si mai tristu, ca aceste fabrice, cu urldiele mai inalte decatu turnurile basericiloru ndstre, s'au impamenteni tu mai cu sdma in tienuturile romanesci, si acolo prosperdza mai bine. Da, dloru, fabricele de vinarsu inflorescu, familiele romane se vestejescu! Au n'ati auditu ce ne spunu străini i : ck poporulu nâs t ru pe >alocurea au ajunsu a-si vende moşiile, sacrele suveniri dela pa renti, b a bucatele de pe campu, bucaturele dela gurile co-piiloru sei, pentru de a jertfi acestui molochu spur-ca tu? ck tiuerii poporului nost ru la lucrurile cele grele, la pamentu, la ziditu, se ardta mai pucinu polemic i , mai pucinu rabduri i decatu fiii altoru p o p d r a ? N'at i cetitu, ce ne spunu datele statistice, ck in anii dein u rma la asentare pe ici colea abia intre dieci de tineri se găsea cate unulu armabile, — seu dupa frumds'a disa a poporu lu i : vrednicu de a rme ? Se nu fia acestea baremu in par te resultate ale beţiei de v inarsu? E u sum convinsu, ck d a ! Mai ia apoi langa acestea si traiulu celu miserabiie alu poporului, mai cu sdma in posturi — asiu vorbf ceva despre ele, inse taia pravil 'a l imb 'a! — Adaugu dupa aceea, ck mulţi parent i nepricepuţi submindza sănătatea prunciloru loru , seu prin lucrări peste mesura grele inca din fraged'a copilăria, seu pr in t rac tamentu brutale, î n semna inca si m o r b u r i l e acelea, pent ru cari poporulu inca nu are nici n u m e , cari le infiltrdza acumu chiaru si in sirmanele familii tieranesci „civilisatiunea," si cari suntu cu atat 'a mai stricatidse, cu catu suntu mai ascunse, — si vei avd totu dreptulu a esc lamâ: Părinţi , educatori, invetiatori, preoţi, funcţionari publici , si toti amicii poporului nostru, ddca voiţi se conlucraţi la fericirea lui, priveghiati, câ generatiunea incredintiata conducerei ndstre, se fia sanatdsa si robus t a !

Icdn 'a cea visibile a vietiei este lucrulu. Numai celu ce lucreza vidza! Inse spre a lucra omulu cu bucuria, cu agilitate si cu succesu, e de lipsa, câ se aiba terenulu seu propr iu , unde se desvdlte poterile sa le ; si de aceea ceremu pentru cas'a romana câ o conditiune ulteriore a prosperarei ei, p r o p r i e t a t e l i b e r a s i p o s e s s i u n e b i n e r e g u l a t a . St rabu-nulu Oratiu fericesce pre celu ce „procul a negotiis paterna rura bobus exercet suiş*) ," adecă pre celu

*) Epode, carm. II.

— 270 —

ce departe de afacerile publice isi lucra mosi'a paren-tdsca cu boii sei. Si in adeveru ca numai atunci este a se numf fericitu tieranulu, — respective cu aplicare la substratulu nostru, numai atunci este a se numf fericita cas'a Romanului , candu nu câ sclavu, nu câ clacasiu seu dileriu versa sudorile sale pentru de a ingrasiâ pre alţii, une-ori chiaru pre impilatorii sei, ci câ omu liberu pdrta plugulu si t rage cds'a pe pamentulu s e u l iberu , candu muncesce pentru sine si pentru ai sei, candu dispune independente , nesu-primatu de fortia, nepagtibitu de astuti'a s t ră ina, a-supr 'a frupteloru osteneleloru sale. Limb'a ndstra, carea in multe caşuri este precum de o poesia in-cantatdre, asia si de o logica surprindietore, proprietatea de pamentu o numesce m o s i î a , va se dica pamentulu eredîtu dela m o s i , — paterna rura; ba insesi trecerea proprietatiei dupa legea naturei dela tata la fiiu o numesce m o ş t e n i r e , — insemnandu prin cuventu insasi datorinti 'a cea sânta a urmatori-loru, de a grigi, pas t râ si onora ereditatea parintdsca. Si in adeveru este o doveda de vi r tu te , candu fe-mei'a romana pastrdza pe fundulu ladiei seu alu scrinului tiesetur'a, fia catu de simpla si primitiva, ce i a remasu dela mama-sa, si barbatulu, ara cu fiiu-seu pamentulu acela, in care a lucratu si elu câ copilu langa tata seu. Es t e o dovdda de virtute, dîcu, ck-ci past randu cas'a romana obiectele reinase dela părinţi, pastreza si onoreza împreuna cu ele si prin ele si numele, si memori'a, si ondrea si tdte virtuţile parin-tiloru! Dâ Dloru, este o ondre frumdsa si o dulcdtia nedescriptibile, pentru o familia câ si pentru unu poporu intregu, a fi in legătura cktu mai intima cu protoparintii . Si din contra, este unu testimoniu de decadentia mora le , candu fiii trafica proprietatea re-masa dela părinţi, cu nepăsare, cu recdla, câ si alte obiecte de tergu. De sine se intielege, ca ceea ce dicu aici despre tieranulu romanu, vine a se estinde in generale asupr 'a toturoru stariloru. E u inse re-manu cu predilectiune pe langa agricul tore; un'a pentru ca elu face mulţimea si poterea poporului nostru, alt'a pentruca agricultur 'a este bas 'a cea solida si l a ta , pe carea se rădica edificiulu multifariiloru stări si conditiuni, ce formdza astadi frumds'a totali ta te a unui poporu. . D â . este o datorintia sacra a ndstra a to turoru , a conlucra prin tdte midiuldcele legali si oneste, câ proprietatea Romanulu i , in catu este libera, se remana libera, dr' in cktu nu este, se se libereze; si totu asemenea , câ posessinnea lui se se ordineze si reguleze dupa dreptu si drepta te! Dar dre nu punu eu prd mare pondu pe propr ie ta te? Nu alunecu a recomanda materialismulu celu crassu alu dileloru ndstre, căruia averea i este culmea fericirei ? Nu provocu spre Închinare la vitielulu de auru alu pamentului? Credu ck nu. Onorabilii ascultători se voru convinge din cele urmatdre, ce locu dau eu averei materiale pe scar'a bunuri loru omenesci; inse aru fi erdre nejustificabile, candu unu fiiu sinceru alu poporului seu ar ignora intre midiuldcele pentru

inaltiarea si fericirea lui pre acestu factore de atat 'a importantia. Proprietatea l ibera , posessiunea sigura bine regulata suntu conditiuni nedispensabili ale unei vieţi tignite, stabili, libere, vesele, active si fruptifere, impregiurari, fbra cari vidti'a nu merita numele ace-st 'a! si nici-candu n'a figuratu in lume cu demnitate si stabilitate unu poporu proletariu, ci ddca s'a si ridicaţii vreodată ceva preste alte popdra, aparit iunea lui a tostu numai aparit iunea unui torente, imflatn dintr 'odala de o rumpere de nuoru, dar totu atatu de repede secatu si peritu. Si totu asemenea vedemu si in presente, ck numai acele popdra figurdza cu demnitate si snccesu pe teatrulu lumei, cari potu asiedia esistinti'a loru pe bas 'a unei proprietăţi libere si independinte. Este dar o datorintia a inteligeutiei romane de tdta clas'a, nu numai catra cas'a romana, ci si in generale catra poporulu nostru, a ajuta famili'a singuratica intru conservarea si eventualmente reca-stigarea proprietatiei sale libere nedisputabili , si a i inspiră tdte acele insusir i , ce suntu de lipsa spre a o sustiend in libertatea ei : laboriositatea, parsimoni'a, simplitatea, simtiulu de ajutorintia reciproca, dara mai pre susu de tdte ajutoriu intru înmulţirea inte-ligentiei ei. Dati i inteligintia, invetia tura, luminare, si i ati datu mai mul tu decatu pane ! Ck-ci ddca in cele materiali ceremu pentru prosperarea casei romane proprietate libera si posesiune sigura si regulata* apoi si cu mai multu zelu trebuie se staruimu pentru bunuri le ei spirituali, pent ru i n t e l i g e n ţ i ' a si morali tatea ei. ,.Nesciinti'a — dice Shakspeare*) — este unu blastemu dela Domnedieu ; dru sciinti'a e ar ip 'a , ce ne inaltia la ceru! 1 ' Nici unu poporu europdnu n 'a esperiatu acestu adeveru in modu mai amaru, decatu alu nostru. Ck-ci ddca vomu se fimu drepţi si sinceri catra noi insine, si nu vomu vof se leganamu pre poporulu nostru in iliisiuni desierte, venandu o populari tate condamnabi le , apoi t rebue se recundscemu si se mar tur i s imu, ck nici forti'a bru ta pe fatia, nici astuti 'a rafinata ascunsa n 'aru fi fostu in stare a aduce pre poporulu nostru la conditiunea aceea deplorabi le , sub carea a gemutu mulţ ime de secuii , ddca avea elu lummele inteligentiei in mai mare mesura. Iea — deca se pdte cugetă o astu-feliu de crima — iea unui individu lumin'a ochiloru, si i ai luatu pentru totu-ddun'a posibilitatea de a mai fi omu in t regu; iea unui poporu inteligenti'a, adecă posibilitatea de a si-o cast igâ, si i-ai taiatu arteri 'a vieţii , si i-ai legatu manile si pitidrele, câ in veci se n u se pdta aventâ la bunuri le cele mai in-alte ale vieţii , la demnitatea de o m u , de poporu. „Cei ce voru se retacdsca cugetulu , începu antaiu a stinge facli'a", dice pe catu de espresivu, pe atatu de adeveratu francesulu Aimd-Martin**). Natur 'a a

*) Sheakspeare , Enr i cu 14 . **) L. Aime-Martin: Educat iunea mameloru de familia.

Romanesce de I. D. Negul i c iu . Bucuresc i 1 8 4 4 .

inzestratu pre romanulu ca inteligentia fdrte însemnata, — ceea ce nu dicemu noi flataţi de iubire de sine, ci o spune statistic'a scdleloru romane si străine, o spunu scriitorii esterni nepreocupati , o spuue es-periinti 'a ndstra de tdte dilele. Dorere inse, ck in-teligenti'a acest'a naturale prea adeseori sdu remane nedesvoltata •—• tesauri neesploatati , — sdu condusa de mana necapace iea direcţiuni sinistre si nu ajunge la tient'a cea adeverata. Aci inse cas'a romana nu se pdte ajută s ingura, ci i trebuiesce ajutoriu strainu, — si asia are se intre la midilocu s c d l ' a , câ o fidela amica consultatdre a casei pariatesci, câ o ca-lausa luminata si ddmna de incredere in drumulu vietiei. Asi trece preste limitele programului meu, candu m'asiu pogori in specialitatea cea fecunda a acestui obiectu; deci me voiu margini a d ice , ck pentru de a desvoltâ inleligenti'a, scdl'a trebuie se fia o institntiune născuta si crescută din vidti'a poporului nostru. ,,Ce-i strainu, nu se lipesce de su-fletulu meu*)!" Prea naturale. Strainulu — si prin acdst'a nu intielegu numai pre cei de alta limba sdu credintia, ci si pre tdta cdt'a ,,naimitiloru ( 1 ' — strainulu, dicu, care va se dirdga scdl'a romana numai dupa teorii străine, câştigate la mds'a de scrisu, nu va cugeta , nu va vbrbf, nu va lucră nici candu in conformitate cu spiritulu poporului nostru, si de a-ceea resultatele lui intru desvoltarea inteligentiei voru fi de totu neinsemnate. Me marginescu a dice, ck aici invetiatoriulu se cuvine se fia cu anima de părinte fatia cu poporulu nostru, precum spunu evan-gelistii despre mantui tor iulu, ck i eră mila de poporu, ck-ci ilu vedea amblandu câ oile cele retacite. Me marginescu a dice, ck scol'a se intretiena neînt rerupta relatiune de buna, sincera si intima amicia cu cas'a parintdsca a eleviloru sei, chiaru si atunci, candu a r fi silita a reprobă si a mustră. In fine me marginescu a dice , ck problem'a principale a scdlei se fia, de a invetia pre elevii sei a cugetă. Acest'a este totu secretulu pedagogiei ndue inaugurate prin Pestalozzi si alu succeseloru ei celoru admirabili ; in loculu mechanismului o rbu , intra cugetarea propr ia ! Da r negresitu acdsta ceriutia nu o legamu numai de scdla, ci ea are se fia o regula generale pentru tdta educa t iunea , ba pentru tdte afacerile casei romane. Totu ce faci, fk cugetandu! Cas'a si scdl'a se-si dea man ' a , a face dein tinerimea romana dmeni cugre-tatori, dmeni, cari pe unde ambla şe amble cu ochii deschişi , se tiena sdma de cele ce se intempla cu ei si in giurulu loru, se întrebe ceea ce nu intielegu, se combine caus'a Iucruriloru cu efectele lo ru , si viceversa, se cumpandsca la inceputulu iutreprinde-riloru sale si finitulu acelor'a; se adopteze to tu , ce vedu ck este b u n u si folositoriu, si se nu stea la indoidla a se desbracâ de ce cunoscu ck e reu si stricaciosu. Pr in desvoltarea inteligentiei se voru des-

! ) G. Sionu. Limb'a romanesca.

chide casei romane si prin ea intregu poporulu nostru o mulţime de caii pentru înmulţirea bunei sale stări materiali. Pr in inteligentia romanulu va invetia a locui mai bine, a se nutri mai b ine , a lucră mai rationalmente pamentulu seu, a face drumuri bune prin satele, hotarele si pădurile sale. — Romanulu pare ck inca nu scie secretulu acel'a carausiescu, ck drumulu duce pover 'a! — a imbratisiâ cu totu-deadinsulu meseriile si comerciulu, a cultivă mai bine grădinile si viile sale, a griji mai multu pădurile sale, a caroru devastare striga la ceriu! — a ti mai cu atenţiune la vitele si animalele sale domestice, câ se fia deplinu desvoltate, mari, tari, frumdse si sanatdse. Romanulu inca nu scie, ck unu singuru obiectu micu si nebagatu in sdma: unu meru, o cerasia, unu soiu mai bunu de strugure, unu verme micu, ce se chra-nesce cu frundia de fragariu, suntu in stare a schimbă firea pamentului si a face pre dmeni avuţi si fericiţi. Scriitoriulu trancesu amintiţii deja ne spune despre unu satu muntenescu in Franc i ' a , unde inainte cu 50 ani locuitori? creştini gusiati, deformi si hebauci abia Se poteau chrani câ vai de capulu loru prin ripele cele sterpe ale cătunului lo ru , si unde astadi este unu paradisu. Pr in ce? E t a prin ce. Unu barbatu nobile, amicu alu poporului seu si alu omenimei, petrunsu de inil'a acestora dmeni, se strămuta in midiloculu lo ru , cumperk nisce ripe sterpe si le cultivk; ei începură a'lu imită, unulu ckte unulu, pe urma tot i ; ripele cele ur i te se prefăcură in grădini, si astadi satulu celu seracu este orasielu, dmenii suntu intregi si sănătoşi, culţi si avuţi, si productele loru implu piatiele Parisului si ale toturoru orasie-loru francese. Si ce a facutu acdsta schimbare min u n a t a ? Persec 'a ! — Asemenea se scie de câmpiile FranSiei de mediadi , ck suntu presărate catu vedi cu ochii cu flori: rosmarinu, spicu, maioranu, trandafiru e t c , si câ frundiele si sucurile cele aromatice ale acestora flori, martore suntu vămile dein lume sub numele de parfumuri s. a. implu. pamentulu. Dar si mai in generale se scie, ck Itali 'a de susu câştiga pe totu auulu multe milidne prin cultivarea micului verme de metase. — Dloru, se dice adeseori , ck noi suntemu poporu seracu, si nu potemu nega , ck in presente este as ia ; dara seraci'a ndstra este fdrte relativa, ck-ci se aiba alţii mai inteligenţi campiele ndstre, dealurile si munţii noştri, aru scdte dein ele indoitu si intreitu de ceea ce scd-temu noi. D a , noi suntemu adeseori asemenea orbului din traditiune, carele siedea pe o c o m d r a , si cersiâ dela t recător i , — ck-ci de comdra nu sciâ. N u , Dloru , nu vomu fi noi seraci , ci dein contra fdrte avuţi, ddca vomu scf desvoltâ enormele capitale de inteligentia, ce le-a pusu Domnedieu iu mintea si anim'a romanului ! Sciinti'a este poterea, la unu in-dividu câ si la o familia, câ si la unu poporu int regu! Pr in iriteligenti'a înmulţită dara se deschidu caii ndue, cu totulu necunoscute pana acum, pentru crescerea bunei stări materiali. D a r a si mai inalte

— 272 —

bunuri se agonisescu prin tr 'ens'a. Ea va invetia pre romanu la unu t ractamentu mai delicatu fatia cu femei'a, — cu catu este mai cultu unu poporu, cu atat 'a mai respectata este femei'a in sinulu lui! — si acest'a este unu castigu nepretiuibile, ddca cum-panimu rolulu celu insemnatu , ce are femei'a in societatea omendscu. Inleligenti 'a va invetia pre romani a'si castigâ si a'si pestrâ libertatea aceea nobile, la carea este chiamatu omulu dela Dumnedieu, libertatea persdnei sa le , libertatea caracterului seu, libertatea, carea simtindu demnitatea de omu, nu permite degradarea omului la starea de animalii, libertatea , carea preferesce mdrtea sclaviei! Libertatea acdst'a, dorere tocmai prin conlucrarea unoru fii ai sei degeneraţi, poporulu nostru in parte o a perdutu; in-teligenti'a e chiamata a i-o recâştigă', si atunci va deveni realitate ceea ce dice scriitoriulu amintitu mai susu, ck „Nici unu omu" — „nu va fi proprietatea altui omu, si apoi câ consecuintia naturale , „si nici unu poporu nu va fi proprietatea altui poporu!" Inteligenti 'a va insuflă romanului curagiulu acelu barbatescu, care provine dein cunoscinti 'a sa, a drep-turiloru si datorintieloru sale, si care nu permite a se calcă in pitidre drepturi le, nici de proprietate si posesiune, si cu atat'a mai pucinu de persdna! — Deci ddca voimu cu seriositate inaintarea poporului nostru, se cautamu cu totu-dddinsulu a desvoltâ inteligenti 'a lui, — ceea ce cu securitate vomu ajunge a tunc i , ddca vomu desvoltâ si p romova inteligenti'a in casele si familiele romane.

Dara inainte de a inchieiâ acestu punctu alu nie-ditatiunei me le , trebuie se atingu inca o impregiurare , carea la noi pana astadi inca este prea pucinu considerata. Aceea e, ck noi cu pucine lăudabili es-ceptiuni — ne amu ocupatu mai cu seafna cu des-voltarea inteligentiei secsului barbatescu, si nu ne-amu ingrijitu totu in asemenea mesura si de s e c -s u 1 u fe m e i e s c u. Se cugetamu inse , ck femei'a face o diumetate dein poporulu nostru, ck educatiu-nea prunciloru noştri in cei 6 —7 ani d'antaiu ai vietiei este mai multu, ba pe alocurea mai de totu in manile mamei, „natur 'a cu man'a femeii scrie in anim'a bărbatului ," ck „bărbaţii voru fi cum va pla-cd femeiloru"*), adecă cum i voru sci educă mamele loru, ck de regula femei'a imprime casei intregi spi-ritulu seu , — si voru intielege, pentru ce naţiunile culte punu atat 'a pondu pe educatiunea si instrucţ iunea feteloru. Es te dara fbra indoidla un'a dein cele mai insemnate probleme ale asociatiunei ndstre, câ in proport iune cu crescerea poteriloru se li se promoveze si inteligenti 'a femeidsca la poporulu nos t ru , parte prin infiintiarea de institute mai iualte pent ru educatiunea si instrucţiunea feteloru — o pedagogia pentru fete ne este un'a dein cele mai urgint i trebuintie! — parte prin spriginirea scdleloru

*) L. Aime-Mart in: Educat innea mameloru.

ndstre popularie, mai cu-seama prin invetiatori buni, invetiatdre bune si cârti bune.

( V a urma.)

Fragmente dein istori'a regimentului alu II-lca romanescu granitiariu transilvanu.

(UrruareJ.

I n a. 1 8 3 0 , pre candu Poloni'a numita a congressului de V i e n ' a , adecă Poloni'a rusesca, se afla in flacarele revo-lutiunei, era coler'a asiatica pâna atunci necunoscuta in E u rop'a, propagata prin trupele rusesci , incepuse a dec ima po-pulatiunile tieriloru n6stre , câteva companii de ale regimentului II . romanescu fusera dislocate prin diverse garni-sone ale Trans i lvanie i , de in care trupele de linia fuseseră inaintate câtra fruntariele Poloniei si in Galiti'a, pe lini'a deintre acesta tiera si Ungari'a, unde facţiunea inemica case i austriace se incercâ se faca causa comuna c u polonii . T r u pele austriace de observatiune au remasu in cantonamentele loru pâna la oppress iunea totale a revolut iunei prin marsia-lulu Pask iev i t z si pâna la încetarea colerei .

In a. 1846 , pre candu aristocrati'a Galitiei se scolase cu arme in contra domniei austriape, unu batalionu dein reg imentulu II. romanescu fu translocatu in acea t iera , unde inse n'au apucatu a partecipa la vreo afacere sanger6sa, pentru-câ locuitorii tierani, anume cei de naţionalitate rutena, carii suferiseră mari si multe rele dela domnii feudali, poloni si r enegaţ i , au venitu regimului in ajutoriu p r o m p t u , mai virtosu dupa-ce intre alţii, faimosulu B e n e d e k , pe atunci co-l o n e l u , pusese premiu câte 10 fl. mon. conv. pentru unu capu de nobilu, v iu seu mortu. Pres te câteva luni batalionulu nostru se reintorse in patri'a sa .

Ani i 1 8 4 8 et 1849 au fostu pentru trupele confiniarie serbo-croatice si romanesc i , câ si pentru ce le de l in ia , câ si pentru intregulu imperiu austriacu si pentru tote pop6rale sale, anii criseloru s i ai catastrofeloru, cu atâtu mai puginu prevediute de ochi nedeprinsi cu evenimente revolutionarie si bel l ice , cu câtu prin systhem'a cea absolutist ica inaugurata de principele Metternich, pop6rale in partea loru cea mai mare au fostu t ienute intru intunecime si in nesc ient ia completa de totu progresulu ideiloru care se desvoltâ in câteva sta^ turi mai mari si mai m i c i , occidentali si meridionali dein Europ'a. A c e e a ş i intunecime si nescient ia grosa plana si asupra populatiuniloru in care se formaseră regimente le confiniarie. I n sc61ele acelora se propunea oresi-care cunoscin-tie macre, care abia ajungea câ se prepare scriitori de can-cellarii si oficiari subalterni , ce lu multu pâna la rangu d e cap i tanu , era restulu a v e a se'lu inpl inesca disciplin'a, care prea adesse degenera in brutalitate si chiaru in barbaria. Uni i oficiari teneri s e mai cerea câ se intre in câte unu re-g imentu de l in ia , pentru c â se aiba ocasiune de a v e d e si in tempuri de pace lume si t iera, si a invet ia p e cale practica mai multu de câtu se potea numai intre margini le unui districtu s e u si ale unei provinci i . D e alta parte inse ofi-ciariloru dein regimentele confiniarie li se făcea nedreptate f6rte mare prin necurmat'a vîrire de oficiari străini dela

— 273 —

l inia si chiaru de in tieri străine in midiuloculu l o r u , mai a lesu câ intre străini era destui si de aceia, carii v e n i a i n . câte u n u reg imentu de granit ia numai pentru-câ la l inia n u potea inainta de locu. I n acea stare a lucruriloru reg imulu centrale dein Vien'a surprinsu de catastrofele, pe care deca n u si-ar fi l egatu ochi i cu 2 2 de ani mai ina inte , ar fi trebuitu se le p r e v e d i a , in Apri le 1 8 4 8 committe err6rea capitale, prin desfacerea in duoe parti a intregei armate imp e r i a l e , prin supunerea une ia la m i n i s t e n u l u de in Vien'a si a celei lalte la ce lu creatu nou noulet iu in P e s t e a , in a cărui potestate a datu si p e reg imente le confiniarie dein Croati'a, S lavoni 'a , B a n a t u , Transi lvani'a. D o r a de cându este acestu i m p e r i u , nu s'a mai ved iutu avers iune si anti-p a t h i a , ura si urg ia atâtu de apr iga , p r e c u m u fu aceea ce s e deş tepta in pepturi le militariloru in t6te ace lea provinci i , dein dio'a in care densi i aflara câ „imperatulu" (serbi i d i cu tiarulu) 'ia supusu la ministeriulu ungurescu s i le-a i m p u s u drapel lulu tricolora ungurescu . D e i n acesta causa serbii si croaţii s'au si scolatu îndată dein Maiu asupra ungureni loru d i c u n d u : D e c a tiarulu nostru ( imperatulu Ferdinandu) ne-a datu in prad'a unguren i loru , noi v o m u sci se n e aparamu de ei. Unguren i i sbiera de in respoteri pe tote t o n u r i l e , câ acea ura si acea resistentia sangerosa a serbiloru si croati-loru ar fi numai artificiosa, semenata si nutrita de câtra as ia numit'a Camaril la, adecă de membri i dinastiei si de toti ad-herenti i loru, despre carii s e credea câ lucra in dosulu rni-nisteriului . S e pote si as ia c e v a , câ-ci in lume sunt forte multe lucruri poss ib i l i ; c u tote acestea ungureni i s e insie la reu, d e c a ei credea , câ contra-revolutiunea serbo-croatica si dupa câteva luni cea romanesca, ar fi fostu numai fapt'a îna-niloru Camaril lei . Trecutu lu acestoru popora si unu prea sanetosu instinctu d e conservare le spunea si le dicta, câ nu care cumu-va se faca causa comuna cu revolut iunea K o s s u -thiana, precumu 'n'au facutu străbunii loru c u revolut iuni le lui E m e r i c u T o k o l y i si cu a le lui Franc i scu E â k o c z y , ci s e a lega in tote caşurile j u g u l u celu mai us ioru, era de cuventulu ungurescu s z a b a d s â g , se'si astupe urech i l e , câ-ci acel a s i u , a s i a precumu i lu definescu si'lu practica ungureni i , n u ar fi n ic i mai multu nici mai puginu, decâtu ceea aceste in natura F a t a morgana, apparit iune v a n a in aeru, ce dispare câ si ori-ce nuoru. Camarill'a potea se stea totu anulu 1 8 4 8 cu manile incrucite , se se uite cu sânge rece dela Vien'a la totu ce era se se intemple in Croati'a, in Banatu si in Transilvani'a, spre a se correge gros'a errore dein Apr i l e . Mai in scurtu, serbiloru le p lace multu mai b e n e . se dependa dela unulu s inguru, de la „Tiarulu", decâtu se le frece hrenu sub nasu câte o hydra cu mii de capete .

A c e s t e a premisse constatamu, câ de si reg imente le romanesc i confiniarie era surprinse in modulu ce lu mai nepla-cutu, de si era forte puc inu informate despre cursulu eveni -menteloru, totuşi nici aces tea n'au vol i tu se jure p e consti-tut iunea u n g u r e s c a , nici s e pr imesca stindartulu tricolora, afora numai de una parte a oficiariloru de alte naţionalităţi , d e cari in ace lea reg imente era mulţi. D e i n acesta causa mai virtosu reg imentulu II . confiniariu romanescu a v u se sufere mari persecut iuni si daune , atâtu material i câtu si in vieţ i o m e n e s c i , in totu tempulu revolut iunei si a lu bel lului c i v i l e , n u numai pâna in dio'a in care se p u s e s e v. colone

lulu polo nu Urban in fruntea lui, ci si dupa aceea, pâna la pacificarea definitiva a tieriloru scăldate in sânge o m e n e s c u . D e atunci si pâna astadi s'au aflatu mai mulţi foşti comandanţi de d iverse gradur i , carii au descrisu si publ icata monografii de ale reg imente loru si batal i6neloru de insurgenţ i , p e care le comandaseră si la care serviseră. S e pote o r e , câ numai memoriale le regimenteloru romanesc i confiniarie dein 1848 si pâna la transformarea loru in a. 1 8 5 1 se n u le fia consemnatu si se nu le a iba nici unu oficiariu dein cei b e t r a n i , carii au servi tu si suferitu a lăturea? S e p6te 6re, câ monographi'a regimentului II- lea scrisa d e profeso-rulu si secretariulu gubernia le Ladi s lau Va ida se n u vo l iesca a o continua nici unulu de in filii acelui r e g i m e n t u ? S i regimentulu 1-lea transi lvanu, escadronele romanesc i transi lvane, reg imente le romanesc i dein Banatu , se nu aiba n imicu d e m n u de a se conserva in h i s tor ia? D e i n contra, e le au f6rte m u l t e ; dara unde sunt a c e l e a ? C u l e g e m u fabule si cântece popu- ( l ar ie ; bene facemu câ le adunamu si p e aces tea ; dara fap- j tele historiee, dara acţiunile bel l ice si heroice ale romaniloru j care au costatu atâta sânge si atâtea vali de lacrime a le fa-i mil ie loru romanesc i dein mai multe districte, se nu a iba mai multa va!6re in ochii nostr i i? S e n e feresca Ceriulu de aberra-t iune câ acesta , câ-ci atunci ar fi va i d e sufletele n6stre s i d e ale toturoru descendent i loru nostrii . S e adunamu si se conser-i v a m u totu ce se reduce la desvol tarea spiritului militariu, si; nic i -una dein faptele de bărbăţia, bravura si hero i smu se nuf remana necunoscuta copii loru nostrii .

Poterea armata a ori-cărui stătu representa in inodu-eminente poterea de v iet ia a poporului de in care a es i tu . Ostas imea de naţionalitate româna representa poterea d e , v ie t ia a poporului romanescu.

N o i dein p a r t e - n e , intre numer6se si gre le ocupatiuni de care suntemu inpresurati , cu ajutoriulu si conlucrarea unuia de in prea demni i fiii ai regimentului II . , carele astadi nu se mai afla in patri'a nostra Trans i lvani 'a , v o m u d e p u n e aici pentru alti 1 8 ani materialu historicu despre reg imentulu I I . ; era insasi monographi'a se o continue unulu deintre membri i aceluiaşi reg imentu. Ce m a i sci, pdte câ Nasaudulu va p u n e si unu premiu pentru una monographia , a cărei compunere s i publicâVe au ajunsu a fi unu punctu d^ h o n 6 r e p e n t r u d e n s u 1 u.

Ministeriulu u n g u r e s c u intemeliatu pe leg i le improvi-sate dein Apr i l e 1 8 4 8 , credea câ are acumu i n potestatea sa tote reg imente le staţ ionate nu numai in Ungari 'a propriu d i sa , ci s i in Croati'a, S lavoni 'a , in Banatu si in Transi l vani 'a , inpreuna cu reg imente le confiniarie , cu cetăţi le fortificate, cu câteva sute de tunuri si cu totu materialulu bel-l i cu , bunu r e u , câtu apucase in tierile situate de inc6ce de riulu Laita . Preste aces ta , ungureni i agi tau barbatesce , câ reg imente le unguresc i si trans i lvane , câte apucaseră sub comand'a renumitului mares iulu Rade tzky in Itali'a si p e airea, de ex . in Gal i t i 'a , se fuga de acolo si se se reint6rca in patri'a loru. Intr'aceea nu numai serbii au scosu curendu pe ministeriu dein i l lus iuni le s a l e , ci si romanii dein Transilvani'a prin adunarea cea mare naţionale dela Blas iu ( 1 5 — 17 Maiu 1 8 4 8 ) si prin conclusele aceleia. Chiaru una parte

4 3

— 274 —

considerabi le de militari secui se oppunea ordonantieloru mi-nisteriului ungurescu si nu voliâ şe esa dein secuime, nici se me rga la bătaia in contra serbi loru , era cei carii s'au in-duplecatu a esi, comissera mulţ ime de e x c e s s e brutali , atatu in d r u m u , câtu si in garnisone; asia in Bras iovu se facu intr'o domineca ser'a bătălia formale intre militarii secui si intre soldaţii imperatesci dela reg imentulu B i a n c h i , cu care ocas iune remasera vreo duoi morţi si alti câţ iva raniti. P e airea trăgea cu pusc i le asupra trecatoriloru, numai asia, dein ch iaru-sen inu , răpea totu ce le cădea in m â n a , era alţii s e reintorcea dein drumu pe la case le loru, precumu vediuramu câ s'au reintorsu si in Iuniu 1 8 6 6 cei porniţi dela Tergulu-Mures lului preste Clus iu inainte. L a Turd'a si impregiuru prindea dein romani si românce , le taia perulu si spolia lo-cuint ie le .

D u p a c e bellulu c ivi le in Ungari 'a si Slavoni'a î n c e p u s e a lua dimensiuni totu mai mari , s i dupa-ce ministeriulu ungurescu reuşise câ se puna in mişcare câteva compani i si escadrone secuiesc i , in fine dete ordinu câ se scoţia asupra serbiloru si unu batal ionu de militari romani dein regimentulu II . P e atunci colonelu a lu acelui reg imentu era I o v i e h , unu s e r b u , omu bunu, inse ignorantu , l ipsitu de talentulu de a v e d e lucrurile as ia cumu e r a , l ipsitu si de tari'a si presenti'a spiritului absolutu necessaria mai a lesu in tempuri extraordinarie; era locotenente colonelu era polo-nulu U r b a n , barbatu mai intel l igente si mai energ iosu decâtu co lone lu lu , amet î tu inse si e lu câ si t6ta l u m e a , prin errorile continue care se committea in Vien'a. U n u l u deintre maiori era romanulu L e o n u Popu , soldatu dein sc61'a vech ia si care câ toti romanii so ldaţ i , sc iâ se inpl inesca ori-ce ordinu curatu in spiritu mi l i tar iu , asia cumu cere natur'a vo-catiunei acesteia, deca ordinele ven ia dela auctoritate legale si cunoscuta. Celalaltu rnaioru, anume H a t f a l u d i , unu unguru erasi f6ra ager ime de sp ir i tu , bunu de a servi in tempuri normal i , intre ace lea impregiurari i n s e , nici elu insusi nu sciâ unde 'i stâ capulu. I n s e m n a m u aici acestea trasuri caracterist ice in a d e n s u , pentru-câ anume lui L e o n u P o p u i s'a facutu nedreptate in ace lea dile volburose, candu se cerea dela e lu lucruri impos ib i l i , pentru unu maioru facutu pentru servit iu la fruntarie, si nu spre a j o c a role pol it ice. S e nu perdemu dein v e d e r e nici inpreg iurarea , câ oficiarii confiniari e ra , tocraa câ si la cei de l i n i a , unu amestecu dein tote naţionalităţile, unguri, sasi, nemţi , poloni , bohemi s. a.; era oficiarii de naţionalitatea regimentului se v e d e a totudeauna si câ de regu la , in minor i ta te , ce bătea forte la ochi. Pres te a c e s t a , mulţ ime de oficiari era însuraţi si adesea benecuventat i cu familii numerose , inse fora dreptu de pensiune pentru femeia si copii .

Intre aces tea conjuncturi veni ordinulu câ se essa si unu batal ionu romanescu la Banatu . A c e l u batalionu se compuse dein compani i l e culese dein regimentulu intregu s i pre câtu numai s'a potutu , totu dein j u n i v igoros i , inca neinsurati , pentru-câ familiele se nu fia l ipsite de capii loru. Compani i le concentrate i n N a s a u d u la staţiunea d e colonelu, formate in batal ionulu I , p lecară domineca in a 3 / n Iul iu 1 8 4 8 câtra nou'a loru dest inatiune fatale.*) In 2 6 bata-

*) Vedi Annex'a Ni 1.

l ionulu ajunse in oppidulu D e s i u , unde'lu aştepta colonelulu • J a b 1 o n s k y si unu commissariu bel l icu ungurescu, anume Schopf, care era sasu trecutu la insurgenţi , cu scopu câ se'i ia juramentulu pe nou'a consl i tut iune a Ungarie i , era gard'a naţionale magyara formata acolo câ si in t6ta tier'a in lunile dein urma, intempinâ pe batal ionu in piatia cu stindartulu tricoloru ungurescu si cu scopu de a i lu da pe acesta si a'i lua p e celu imperatescu negru galbinu, sub carele jurase de atâtea-ori. Spre a face romaniloru tricolorea ungu-resca mai p lăcuta , locuitorii dein D e s i u scosera si câteva buti de v i n u , c u care voia se ospeţe p e fetiori. Romani i audisera înca p e d r u m u , câ planulu era câ se le s m u l g ă de in mana drapelulu imperatescu. A c e s t a impregiurare facu p e fe t ior i , câ se a lega indata duoi s ergenţ i , carii se merga la raportu. Aces tora li s'a si permissu a m e r g e la Jab-lonsky , carele ven i se câ suplente a lu unui generariu de brigada. Sergenţ i i admişi la raportu se rogara in numele fetio-riloru batalionului , câ „deca este câ se li se ia juramentulu ostas iescu de n o u , se n u se adaogă n imicu la ce lu v e c h i u , câ-ci batal ionulu este dec i su a'si versa sângele si a'si da vieti 'a numai pentru drepturile prea înaltei case imperatesci . "

Colonelulu Jab lonsky , carele si e lu insus i se afla pentru posi t iunea si person'a sa in situatiune forte cr i t ica , c u m u a m u dice , s ied iendu in duoe luntr i , avu atâta prudent ia , câ se nu mai fbrtiedie l u c r u l u , si asia luâ dela batal ionu totu numai juramentu lu v e c h i u , dupa care se audi unu intrei tu „ S e traiesca imperatulu!" D e i n ace lu m o m e n t u gard 'a naţionale afla cu cale a se retrage iute de in p ia t ia , luandu c u sene si buti le de v inu . Comissariulu Schopf facu indata re-lat iunea sa câtra minister iulu u n g u r e s c u despre ce le intem-plate la D e s i u cu batalionulu romanescu , ceru totu-odata, câ pentru districtulu Nasaudulu i se denumesca unu commissar iu guberniale (kormâny biztos) , era in aces ta calitate a fostu de-numitu v icespanulu (viceprefectu) Michai lu Gâbor, carele fu auctorisatu a publ ica si in ace lu districtu l e g e a stataria ( J u s statarium, Standrecht) , proclamata mai de inainte de br . Nico lae V a y pentru tier'a intrega, dupa care u r m a , câ prec u m u se făcuse in celelalte t ienutur i , as ia se se r idice s i in acelu districtu furcile la fiacare c o m u n a , câ s imbolu a lu noueloru libertăţi constituţionali , c eea ce inse in cerculu reg imentulu i nu s'a potutu executa .* )

D e l a D e s i u batal ionulu trecu p e la Clus iu inainte la Oradea-mare , unde ajunse in 5. A u g u s t u , de unde in 7 ,et 8 a fostu inaintatu in mersuri accelerate pe cara , pâna la S e g e d i n u , cu scopu câ de acolo se fia tramisu iute in ca-strele dela B e c i ' a v e c h i a (O-Becse ) , spre a se bate c u serbii; inse pâna se ajungă ordinulu dela Pes tea , batal ionulu stete in S e g e d i n u patru dile. I n 12 . A u g u s t u batal ionulu primi ordinu de mars iu la B e c e a ; fetiorii inse fdra p i c u d e conspiratiune, fora cea mai mai mica coint ie legere c u oficiarii, de care nic i câ potea se fia vorba, dechiarara in unan imi ta te , rotundu si r e s p i c a t u , câ d ieu ei in contra serbiloru nu se voru bate, prin urmare nic i in cas tre le unguresc i

^

*) Vedi : Der Winterfeldzug des Revolutionskrieges in Siebenbiirgen, in den Jahren 1 8 4 8 und 1849 . Von einem bsterreichischen Veteranen. Leipzig 1861 , la pagiuele 5 0 — 5 2 .

— 275 —

n u voru m e r g e ; ck-ci ei si serbii au totu ace lu drapellu imperatescu , si ei n u potu puşca in propriulu loru drapel lu; Be'i duca in ori-care alte cas tre , asupra ori-carui altu ini-m i c u , si se voru bate cumu s'au ba tutu si parentii loru. Fet ior i i atâta sc iâ si atâta respundea. E i inse in demâneti 'a de in 1 3 . A u g u s t u scurtară vorb'a si in locu de a p leca spre B e c e a , se reintorsera preste podulu T i se i câtra Banatu intre sunetulu musicei,- si ser'a ajunseră la Beb'a. De intr 'unu doeumentu alu cărui coprinsu se va v e d e a mai la v a l e , v o m u cun6sce , câ si in Clus iu se făcuse incercare de a îndupleca pe aces tu batal ionu câ se puna juramentu p e U n i u n e a Transilvan ie i cu Ungari 'a si in genere p e nou'a const i tut iune ung^u-r e n a , câ inse fetiorii au denegatu acelu juramentu si s'au tienutu de ce lu vech iu , d e p u s u mai de inainte.

I n 14. A u g . batal ionulu pausâ in B e b a . I n -aceeaşi di ajunseră in acea staţ iune colonelulu Marziany si unu comis-sariu min is ter ia le , carii ajutaţi de maiorulu L . P o p u , înduplecară pe batal ionu câ se se reint6rca la S e g e d i n u , p le-candu chiaru in ser'a de in 14 . Ceea ce influintiase mai multu asupra vol ient ie i fetioriloru a fostu impreg iurarea , câ magiari i puseseră man'a pe conductoriulu O r d a c e , p e caii maiorului P o p u si ai căpitanului P e t r i z z e v i c h , c u m u si pe câţ iva fe t ior i , carii a junseseră dela Oradea mai tardiu la Seged inu . V e d i e n d u oficiarii câ soldaţii se reintorcu fora v o l i a , ck sunt f6rte câtrâniti si ca descarcă ici-c61ea cate o p u ş c a , toti apucară inainte "pe trasuri « e u ca lare , lasandu batal ionulu de capulu seu. V e d i inse si A n n e x e l e 2 , 3 et 4 , a d e c ă strictele ordine veni te chiaru dela cornmandantii i m p e -r a t e s c i dein B e c e a si Temis ior 'a , anume dela generări i Bechto ld et Piret , apoi j u d e c a confusiunea.

Batal ionulu ajunsu la S e g e d i n u in 15, indata si fu in-barcatu p e corabi6re spre a fi transportatu p e riulu Tis 'a in s u s u la Solnocu, de unde in 17 a si fostu pusu p e calea ferata (deschisa c u p u c i n u mai inainte) spre a fi transportatu la Vat iu (Wai tzen) , de unde in 18 p u s u fiendu p e va-p6ra , in 2 0 ajunse la Presburgu (Pos ionu) .

I n P r e s b u r g u batal ionulu fu trecutu prin rev is ta de câtra generariulu de cavaleria corniţele L a m b e r g si d e g e -nerariu-maiorulu G r â s e r . I n 2 1 pausandu batal ionulu in casarma, corniţele L a m b e r g in locu de a'lu tracta dupa rig6-rea legi loru ostasiesci pentru denegarea subordinatiunei la S e g e d i n u , ii dărui trei butoie de v inu si asista in curtea casarmei ore întregi la petreceri le si dantiurile naţionali a le fetioriloru. A c e s t u incidente se expl ica us ioru de in impregiurarea, câ generar iu lu comite L a m b e r g inca fusese unulu de in acei magnaţ i ai U n g a r i e i , carii condamnaseră dein sufletu errorile comisse la Vien'a . L a m b e r g a si platit'o c u vi6ti'a.

Intre 2 2 . A u g u s t u si 16. Octobre batalionulu s e afla impartitu si dis locatu la Presburg , Leopoldstadt si S iopronu (Oedenburg) . Indata inse pe Ia inceputulu lui Septembre ministrulu Meszâros de lega una comiss iune însărcinata a inves t iga fapt'a de insubordinat iune a bata l ionului , intemplata la Seged inu . In acelas iu t e m p u se audia si se c i tea prin diariele magiare si magiarone amerintiarile si pretensiuni le ce le mai se lbatece, câ batal ionulu romanescu se fia decimatu prin tragere la sort i , in câtu totu alu d iece lea fetioru se

m6ra de glontiu s6u in furci.*). Comiss iunea care se as iediase in P r e s b u r g u , sub asemenea press iune a fanat ismului , is i termina invest igat iuni le sale in vreo doue septemani . Resul -tatele invest igat iunei si opiniunile commiss iune i se po tu cu-n6sce p e largu dein relat iunea cea memorabi l e , c o m p u s a d e capitanulu auditoru L e i t z e n d o r f e r sub dat'a 2 0 . S e p t e m bre 1 8 4 8 si înaintata ministrului la Bud'a. A c e a relatiune compusa in l imb'a germana, se pote considera câ unu capu d e opera; dara si tienut'a fetioriloru dein acelu batalionu romanescu este si remane unu model lu de virtuţi naţionali si c iv i l i ; câ-ci n e c u m u se se afle unu stnguru tradatoriu, dara nici macaru vreunulu care se se c l a t i n e , se stea in c u m p e n e ; toti pentru unulu si unulu pentru toti, s i in fine toti deciş i a suferi si a mori pentru convicţ iuni le aduse de a casa in pepturi le loru.

Relat iunea s u s u citata o scotemu câtu in traductiune, câtu prescurtata , dupa una copia germana , p e care avu bunătate a ni-o communica domnulu capitanu N i o h i t a I g -n a t u , inpreuna c u alte documente si cu unu memoria lu particulariu alu s e u , de care ne folosiramu f6rte bene in aces ta parte a monografiei .

(Va urma )

B i b l i o g r a f i a . A esitu de sub t ipar iu ; „ A M I C U L U P O P O R U

L U I . " Calindariu pe 1875 si se afla de vendiare la editoriulu seu Visarionu Roruanu in Sibiiu.

Cont iene : I. i n p a r t e a c a l i n d a r i u l u i cro-nologi 'a , pascali 'a, serbatorile sch imba td re , eclipsele, regentele anului, sistem'a planetaria a sdrelui, cele 12 luni cu t

— 276 —

n a e

Nepoteudu-se tienea in anulu trecutu 1873 adtuiarea generale (XIII) din caus'a epidemiei, s'au inchiaietu acestu ratiociniu cu finea lui Augnstu 1 8 7 3 si au remasu in rest. . . . . . . . .

In anulu curente 187 3 / 4 au intratu: Tacse dela membrii fundatori si ordinari pe anulu acesta .

,, restante din anii trecuţi dela membrii ordinari . . . . „ anticipative dela membrii ordinari pro 1 8 7 4 / 5 . . . . . ,, dela membrii ajutători si despartietnenteloru cercuali

Unu ajutoriu dela institutulu „Albina" din Sibiiu . . . . . Pentru diplome . . . . . . . . . . . . Colecte si oferte . . . . . . . . . . . Interese dupa obligaţiunile de loteria

„ ,, „ de stătu unificate in BN. si in argintu „ „ „ urbariale transilvane . . . . . . „ „ ,, „ ungurdne si bucovinâne . „ ,, priorităţi si actii de drumulu feratu transilvanii „ „ actii de ale bancei gen. de asecuratiune reciproca „Transilvani'a"

Pentru argintulu si aurulu schimbatu in B N . . . . . . . S'au scosu din cass'a de pestrare capitalu de împreuna cu interesele decadiute S'au elocatu de nou in cass'a de pestrare la institutulu „Albin'a" Pentru actiile bancei gen. Transilvani'a s'au platitu a 6'a si a 7'a rata, care capitalu se primesce cu Dn. profesoru Ales. Grama recompesa din stipendiulu primitu Dela desfiintiat'a societate"academica: Romanismulu din Gratiu . Prenumeratiune la foi'a asociatiuuei din 1. Sept pana uit. Decembre 1 8 7 3

,, „ „ „ pana la acesta adunare generale . Pentru esemplariele din anii trecuţi ale acestei foi vendute . . . .

fr.

2 3 4

' 5 6 7 8 9

10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23

Sum'a intrateloru

E r o J ; a 1 t e 24 25 26 27 28 29 30 31 32 3 3 34 35 36

37 38 39 4 0 41 42 4 3 4 4 45 46 47 4 8 49 5 0

Secretariului I. o renutneratiune pentru redactiunea foiei asociatiunei II . din onorariulu anualu de . II . pentru acoperirea speseloru cancelariei, preliminate cu

Cassariului o remuneratiune de . Bibliotecariului o remuneratiune de Unui actuariu din sum'a preliminată cu Servitoriului cancellariei din simbri'a anuale de Chiria pentru cancelaria . . . . Stipendiu pentru ascultatoriulu de filosofia in Gratiu Petru Deheleanu

„ techniciloru: Vas Michailu Lazaru in Vien'a, si Ioane Baiulescu in Vien'a „ silvanistului Pintea Ternaveanu in Mariabrunn „ juristiloru: Mih. Rusu si Avramu Armeanu in Sibiiu â „ gimnasistiloru: Adamu Sirlincanu si Ioane Butnariu in Blasiu, Nic . Neamtiu in Sibiiu si Aurelu Iechimu

in Alb'a Iuli'a h. „ realistiloru: Marcu Munteanu, Ioane Pamfile si EmaDuelu Popoviciu in Sibiiu h

Ajutoriu pentru 2 sodali carii s'au facutu maeştrii „ „ 2 0 invetiacei de osebite meserii

Imprumutu silvanistului Pintea Ternaveanu de sub Nr. cur. 3 4 (cu conditiune de ai resolvi ,, ascultatoriului de filosofia Petru Deheleanu de sub Nr. cur. 32 \ in 3 ani

Pentru cârti cumpărate pe sem'a bibliotecei si opuri legate din preliminariulu de Din spesele extraordinarie pentru comitetulu centrale preliminate cu . Argintulu si aurulu schimbatu de sub Nr. cur. 15 j Capitalulu scosu din cass'a de pestrare de sub Nr. cur. 16 [ alu intrateloru . Banii elocati de nou in cass'a de pestrare de sub Nr. cur. 17 1 Anticipatiuni despartiamenteloru cercuale pentru spese extraordinarie . Bancei gen. Transilvani'a a 6'a si a 7'a rata pentru actiile aceleia ad Nr. cur. 18 a intrateloru Pentru edarea foiei asociatiunei pana la ultima Decembre 1 8 7 3

>. i, ,, „ ,, la acesta adunare generale

Sum'a intrateloru Subtragendu erogatele cu

Romane la adunarea generale a X I I I . in restu

4 0 0 2 0 0 —

2 0 0 120 —

4 0 0 —

150 — 6 0 6 0 — 5 0 — 16 — 6 0 3 4

2 5 0 5 0 0

— 277 —

1 IV T R A T E

Banco-Note Arginta A u i u Cass'a de straie pa- Banc'a gen.

„Transilvani'a" Obligatiun

stătu de

S u m ' a

fiorini cr. fiorini cr. bucati fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr.

887 78 % — — — — — 3 2 7 0 — 1 7 5 0 — 5 0 7 6 5 — 5 6 6 7 2 7 8 %

4 6 0 4 4 5

10 2 3 3 1 0 0

14 5 4 12 59

1755 110

133 5 2 6

2 4 4 8 •

140 15 10

3 1 0 16

5 0

9 0

4 0 23 6 8 %

2 0 02 37

5 0 4 0

2 1 1

2 7 0

5 0

3 galbinu 15

6 6 8 33

2 0 0

7 1 0

—

3 1 4 2 5 0 3 8 0 2 4 4 5

1 0 2 3 3 1 0 0 .

14 5 4 12

2 7 0 1 7 5 5

1 1 0 2 7 0 133 5 2 6

2 4 4 8 6 6 8 7 1 0 1 4 0

15 10

3 3 4 16

5 0

5 0

9 0

9 0 2 3 6 8 %

2 0 0 2 37 3 3

5 0 5 0

7 7 5 0 99 4 8 1 5 0 3 galbinu 15 — 3 9 3 8 33 — — — - •68753 33

E R O G A T E 4 0 0 4 0 0 _ 399 99 3 9 9 99 1 5 0 — — — —- , — — — — — — — — 1 5 0 — 2 0 0 —- — — — — — — — — — — — 2 0 0 —

6 0 — — — — — — — — — — 6 0 183 26 1 8 3 26 1 1 0 1 1 0 — 1 0 0 1 0 0 — 4 0 0 4 0 0 — 8 0 0 8 0 0 — 4 0 0 4 0 0 — 3 0 0 3 0 0 —

2 4 0 2 4 0 1 5 0 1 5 0 — 1 0 0 1 0 0 — 3 2 0 — — — — — — — — — — 3 2 0 —

6 0 — — — — — — — — 6 0 — 1 0 0 — — — —. — —. 1 0 0 —

4 3 85 — — — 4 3 85 1 0 1 0 —

— — 481 6 0 3 galbinu 15 4 9 6 5 0 — — — — — — — 2 1 6 0 — — — — — 2 1 6 0 — 668 3 3 6 6 8 33 155 80 155 8 0 7 1 0 7 1 0 —

. 7 5 0 — — — — — — — — — — — — 7 5 0 — 7 7 5 0 99 4 8 1 5 0 3 galbinu 15 15 3 9 3 8 — 2 6 6 0 — 5 3 9 0 7 5 0 6 8 7 5 3 32 6 8 1 1 23 4 8 1 50 '3 galbinu 15 15 2 1 6 0 — — — — — 9 4 6 7 ; 73

9 3 9 76 . — — — 1778 — 2 6 6 0 — 5 3 9 0 7 5 0 5 9 2 8 5 59

— 2 7 8 —

Active. La despartiamentulu cercuale alu X X I . alu Sighisidrei 42 fl. 25 cr., la techuiculu Bas. Mihailu Lazaru 2 0 0 fl. si la ascultatoriulu de filosofia Petru Deheleanu 1 0 0 fl. Sum'a 4 0 2 fl. 25 cr.

B 1 L A N T I U . In anulu trecutu au remasu in restu . . . . . . . . . . . . . . . In anulu curente 1 8 7 3 / 4 au intratu venitu curatu dupa detragerea sumeloru manipulatorie . . . . .

L a olalta cu restulu din anulu trecutu Chieltuelele au fostu dupa detragerea sumeloru manipulatorie de sub Nr. cur. 4 4 , 45 , 46 si 48

E o g a e

Specificatiunea acestui restu. a) Bani gata in BN. si meruntu . . . . . . b) In 2 libelle ale cassei do pestrare a institutului Albina din Sibiiu

3 8 actii de ale bancei generale Transilvani'a 3 obligaţiuni de Loteria ex 1 8 6 0 10 26 96 9

«0 d) e)

n g) h) i) 1) m)

de stătu unificate cu cuponii in B N . ii n II II ii ii w g n

urbariale transilvane

1 26 priorităţi 1 actia

„ ungurene „ bucovinena

de drumulu feratu transilvanu

Dupa aici alaturatulu conspectu compusu conformu decisiunei adunarei generale a X I I . din

anulu 1872 . p. X X V I . a protocolului respectivu, si scontratu

prin comitetu.

Sum'a deasupra a restului

Subtragendu acestea erogate, remane la adunarea generale a X I I I . in restu Combinandu restulu din anulu trecutu cu celu din anulu curente, se arata unu crescementn de

Asociatiunea acesta numera pana la acesta adunare generale membri fundatori . . . . . Dintre aceştia s'au inscrisu in anulu curente 1 8 7 3 / 4 următorii domni:

Alesandru Lebu proprietariu in Cacova cu oblig. urb. trans. . . . . . . . Augustinu Ladai septemviru in Pest'a cu oblig. urb. trans. . . . . . . .

Membri ordinari, carii au depusu odată pentru totu de una unu capitalu de fr. suntu Dintre aceştia au solvitu in anulu curente 1 8 7 3 / 4 următorii domni:

Radu Popea, parochu in Satulungu 1 oblig, de stătu unificata . . . . . . . Mih. Bobatielu, inspectoru, in bani gata 4 0 fr. si 1 actia de banc'a gen. Transilvani'a 6 0 fr. Ioane Popescu protopopu in Sibiiu 1 obligat, urb. trans. . . . . . . . . Comuna: Sadu 1 obligaţiune de stătu unificata . . . . . . . . . . Iuliu Bardosi, inspectoru scol. II. r. u. in Sibiiu in bani gata 3 0 fr. si 1 actia dela Transilvani'a a Elia Macellariu, consil. gub. pens. in Sibiiu in bani gata 3 0 tr. si 1 actia dela Transilvani'a a 70 fl

Diutre domnii membri ord. au solvitu pe anulu curente 1 8 7 3 / 4 tacsele cum urmedia: 66 domnii membrii ord. tacsa pe anulu curente 1 8 7 3 / 4 . . . . . . . 15 „ „ „ atatu tacs'a pe anulu curente 1 8 7 3 / 4 , catu si restantie din anii trecuţi 55 „ „ „ numai restantie din anii trecuţi

2 „ „ „ anticipative pe anulu venitoriu 1 8 7 4 / 6 . Prin direcţiunile despartiementeloru cercuali au incursu urmatoiiele sume in bani

dela despartiamentulu cercuale I. alu Brasiovului „ „ „ II . alu Fagarasiulu „ „ „ LTI. alu Sibiiului „ „ „ VIII. alu Belgradului „ „ „ I X . alu Baiei de Crisiu „ „ „ X I . alu Siemleului Silvaniei „ ,, „ X X . alu Blasiului

70 fr

si in obligaţiuni de stătu

79.

78

— 279 —

E R O G A T E

B a n c o N o t e Arginta A u r u Cass'a de pă

strare Banc'a de

„Transilvani'a" Obligaţiuni de

stătu S u m ' a

fiorini cr. fiorini cr. bucati fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr. fiorini cr.

939 76 — —

—

—

—

1778 3 3 2 6 6 0

—

3 0 0 1 9 0 0 5 2 0 0

3 8 1 6 7 1 8 9 0 1 0 5 0 5 2 0 0

2 0 0

5 0

9 3 9 1 7 7 8 2 6 6 0

3 0 0 1 9 0 0 5 2 0 0

3 8 1 6 7 1 8 9 0 1 0 5 0 5 2 0 0

2 0 0

76 3 3

5 0

9 3 9 76 — — — - — — 1 7 7 8 33 2 6 6 0 — 5 3 9 0 7 5 0 5 9 2 8 5 59

5 6 6 7 2 8 0 4 5

7 8 % 7 0 %

I • _ — — — 6 4 7 1 8 5 4 3 2 4 9 9 0 _ — — — 5 9 2 8 5 2 6 1 2 5 9 8 0 %

Sibiiu, 5. Augustu 1 8 7 4 . Const. Stezariu mp.,

capit. in pens. si casssariu alu asociat.

Subscris'a comissiune esmisa dein siedinti'a comitetului dein 23 . Iuniu a. c. conformu decisiunei adunarei gen. dein anula 1 8 7 2 p. X X V I . a protocolului respectivu au scontratu cass'a asociatiunei, si relativu la chartiile de pretiu susu însemnate, com-binandu acestu conspectu cu celu dein anulu trecutu cu privire la serii, numeri, cuponi si valdre, luandu in revisiune si cele do nou intrate in acestu anu, precum si restulu iu bani gata cu 939 fl. 76 cr., le au aflatu pe tote intru totu consunatorie, in ordine si presente.

Sibiiu in 5. Augustu 1 8 7 4 . »

Dr. Ioanu Nemesin. Br. Ursu. V. Rnsn. Ioane Cretin.

Adunarea gen. a asociatiunei trans. tienuta Ia Dev'a in 1 0 — 1 1 Augustu 1 8 7 4 sub Nr. prot. X V I . aprobandu acestu ra-

tiocrniu, se dâ prein acest'a a b s o l u t o r i u respectivului ratiocinante.

Sibiiu, 15. Septembre 1 8 7 4 . V. RUSU, secret. II . Iacobu Bologa.

— 280 —

R A T I O C I r V I V despre starea toridului unei radicande academia romana de drepturi pro 1 8 7 % .

1 N

r.

cure

nte

1

I n t r a t e

Ban

co-N

ote!

Arg

intu

1

A u r u

Cas

s'a

de

pest

rare

S i ; &D-S5 cs a

~g 2 g H

m - Obl

igaţ

iuni

!!

de

stăt

u I

Sum'a

1 N

r.

cure

nte

1

I n t r a t e fr. cr fr. |cr. bucati fr. [cr. fr. cr fr. cr. fr. cr. fr. |cr.

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Nepotendu se tienea in anulu trecutu 1873 adunarea generale (XIII), din caus'a epidemiei, s'au inchieatu acestu ratiociniu cu finea lui Augustu 1873 si au re-

Pe anulu curente 187% au intraţii:

Interesse dupa oblig. urb. trans „ „ ,. de stătu unificate in BN. si in argintu ,. ,, actiile bancei gen. de asec. reciproca ,Trans.'

Pentru argintulu si aurulu schimbatu in B N Din cass'a de pestrare s'au radicatu capitalu si interese

S'au platitu la banc'a gen. Transilvania a 6. si a 7. rata S'au cumperatu oblig. urb. transilvane

E s i t e : Argintulu si aurulu schimbatu de sub Nr. cur. 5 Capitalulu scosu din cass'a de pestrare de sub Nr. cur. 6 Banii elocati in cass'a de pestrare de sub Nr cur. 7 Banii plătiţi bancei gen. Transilvania do sub Nr. cur. 8 Pentru oblig, cumpărata de sub Nr. cur. 9 . . . .

24

48 395

3 3 51 56

682

421 280 5 9 2

63

50 47 80 80 79

36

35

46

46

—

l nap.

1 nap.

8

8

—

4 1 6

421

648

35

700

2 8 0

—

1 0 4 4 2

7

8 4 0

—

1 1 5 8 2

63 395

79 51 56

6 8 2 421 2 8 0 8 4 0

5 4 648 421 2 8 0 5 9 2

63

5 0 47 80 80 79

36 35

~g

35

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Sum'a intiateloru si a esiteloru 1293 3.5 46 — 1 nap. 8 —- 837 35 9 8 0 — 11289 14453 70

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

1293 35 46 - 1 nap. 8 — 648 — — — - •1995 35

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Eemane la adunarea gen. a X I I . in restu — — — — — — - 189 35 9 8 0 — 11289 — 12458 35

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Specificaţi unea «icesfui restu.

b) In cass'a pe pestrare la institutulu Albina . . . . c) Ih actii de ale bancei gen. Trans. J d u p „ > i o i „„,„„,»,„ c o n . d) In obligaţiuni de stătu unificate f ^ . f l K X ^ T x n : e) In obligaţiuni urbariale transilvane . ^ S J ™ Î ^ V - i S : f) In part. de los. de lot. si Eothschild 1 t r a , u p r i n

—

—

— —-

—

— - 189 35 9 8 0

— 1 9 0 0 9345

44

— 189 9 8 0

1900 9 3 4 5

44

35

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Sum'a cea de asupra a restului — - — — — — 189 35 9 8 0 — 11289 1 2 4 5 8 35

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

B 1 L A N T 1 U.

Dupa detragerea acestuia din restulu presentu a« eres — , — — • - — — - — - — — — - 11582

875

63

72

1 2 3 4 5 6

7 8 9

10 11 12 13 14

Colectele si ofertele de sub Nr. cur. I. au intratu prin laudabil'a staruintia a urmatoriloru domni: Alesandru Erdftsi, pro-topopu in Eacoia 16 fr. 50 cr.; Ioane Santu, notariu la trib. reg. din Abrudu 1 Napoleondoru; Nicolau Cirlca, maestru din Abrudu 5 fr.; Andreiu Albonu, protopopu in Palatca 21 fr.; Paulu Bauutiu, subjude reg. in Eupea 6 fr. si Alesandru Micu, vicariu in Fagarasiu unu partialu de sortitura 7 fr.

Sibiiu, 5. Augustu 1874 . Const. Stezariu, capit. in pens. si cassariu alu asociat.

Subscris'a comisiune esmisa dein siedinti'a comitetului dein 23 . Iuniu a. c. conformu decisiunei adunarei gen. dein an. 1 8 7 2 p. X X V I . alu protocolului respectivu, au scontratu cass'a fondului academiei si relativu la harthiile de pretiu susu însemnate, com-binandu acestu conspectu cu acelu dein anulu trecutu cu privire la serii, numeri, cuponi si valore, luandu in revisiune si cele de nou intrate in anulu acesta, le au aflatu pre tote intru totu consunatore, in ordine si presente.

Sibiiu, 5 Augustu 1874 . Ioane Crcliu. Dr. I. Nemesin. Br. Ursu. I. V. Rusn.

Adunarea gen. a asociatiuneî trans. tienuta la Dev'a in 1 0 — 1 1 Augustu 1874 sub Nr. prot. X V I . aprobandu acestu ratiociniu, se dâ prin acest'a a b s o l u t o r i u respectivului ratiocinaute.

Sibiiu, 15. Septembre 1874. V. RllSU. secret. II . IaC0l)U Bologa.

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoriu G. Raritiu, sccretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografl'a Romer & Kamner.