V 1 ^ Acesta foia ese ^ cate 3 r-ole pe luna

si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a so ­ciatiunei, era pentru

nemernbrii 3 fr. | Pentru străinătate ^ I galbenu cu porto V? poştei .

( t f^Vv: --l/^fioţ.

i\r. 9.

TRANSILVANIA . Foîa Asociatiunei transilvane pentru literafar'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Brasiovu i. Maiu 1876.

Aboiianientulu se face numai pe cate

1 anii intregu. Se abonedia la Comi-tetulu asociatiunei in Sibiiu, s6a prin posta s e V prin domnii c o ­

lectori.

V " «or'JjBi

Auulu IX.

Ş t i m a r i u : Dela sorgintele Ternavei mari in. lun'a lui Aprile 1876. — Cunoscintie din istorî'a si vieti'a turciloru. (Pine). Articlii militari. — Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare) — Bibliografia.

Dela sorgintele Ternavei mari in lun'a Iui Aprile 1876.

A t a c u r i l e c o m i s e a s u p r ' a p a m e n t u l u i r o ­m a n e s c u .

Cetindu articlulu apârutu in fdi'a asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a po­porului romanu „ T r a n s i l v a n i a " Nr . 7. dein 1. Aprile 1 8 7 6 sub titlulu „Ceva despre Bucovin'a," mi-a v e :

nitu in cugetu ck asiu face si eu unu servitiu na-tiunei mele, ddeâ asiu ilustra ocuparea Bucovinei si a al tora parti dein pamentulu romauescu, făcuta dein punctu-de-vedere politicu, si ddca asiu aduce la cu-noscienti 'a publicului , cetitoriu r o m a n u , tdte fasele, prin care au treeutu ruperea unui teri toriu insemnatu, dein teritoriulu României de .astădi, pentru numai asia potemu dice ck ne cundsceniu noi pre n o i , ck ne interesamu de istori'a pamentului aceluia care ni 'lu riumimu patri 'a ndstra.

Dein acestu punctu-de-vedere amu aflatu de cu* venintia â tracta mai cu seama pa t ru teritorie mai însemnate, care au trecuta fara voli'a romaniloru in posesiunea a l to ra , si carii li-au ocupatu pre acele cum amu dice via facti, dara fora vre o vărsare de sânge, li-au ocupatu, pentru ck asia li'-a pJacutu, era Romanului nefiendu'i ertatu a le apera, a trebuitu se se uite cu lacre mi' in ochi cumu este vendutu elu si mdsidr 'a lui, pentru a nu mai fi incorporaţii pdte nici odată cu tidr'a lui s t răbuna.

P r e de o parte au dictaţii asupra lui tirani'a si perfidi'a portei otomane, care era obligata prein trac­tate internaţionali de a apera teritoriulu romanu de invasiunile inamiciloru, pre de alta parte au coman­daţii poterea bruta, care nu cundsce dreptulu, si dein acdsta causa vedemu gemendu gintea romana sub diverse juguri , care de care mai asupritdrie.

In ori-care par te ne u i tamu, nu vedemu alta, decatu nesuintia de a ne cut ropi , de a ne stinge dein seri'a naţiuniloru vii. P a n a candu m a n a cea ta re si neînvinsa a lui Mihaiu vitdzulu si a Ini Ste-fanu celu mare domnea asupra romaniloru si terri-toriului loru, tîerile locuite de r o m a n i , Moldov'a cea bet rana cu fiicele ei Basarabi 'a si Bucovin'a, precum si tidr'a romandsca cu Bana tu lu , remasera intacte,

nest i rbate; in totu latulu si lungulu territoriului ro­manescu, era domnu numai romanulu i

Ori-care vecinii, care tendea a-si insus i 'v reuni i petecu deiri pamentulu romanescu , era sdrobitu si infrantu de braciulu cehi tare si neinvinsu alu ro­maniloru; mar tora ni e istori 'a ck regii cei trufaşi ai Ungariei si Poloniei, precumu si marele Pad i schah alu otomaniloru, s'au intorsu cu capetele sparte dela ota-rale romaniloru.

P r e acelu tempu r o m a n u l u . cu dreptu ouyentu potd caută cu laureatulu poetu Greorgiu S ionu :

Oandu 6rdele tartare 5

Nesuiau B, ne calea, Si-ale nostre sante-altare Se cercau a le prada, Se sculau cu micu cu mare, Moşii noştri ii goneu; Câ-ci a patriei scăpare Le dau sufletu si invingeu.

Cu inceputulu seclului- alu XVI I I - ea voliendu tiarulu Rusiei Pe t ru I . cu or i -s i ce pretiu a'si câş­tiga dre-cumu simpathia la popprulu romanescu, câ pre acdsta cale cu a t a tu . mâi usioru se'si pdta- annecta tierile romanesc i , fiendu conv insu , ck pre t ronulu Moldovei si alu tierei romanesci au mai domjuescu domni câ de alta d a t a :

Tari câ nesce imperati, Cari au anima curata, Cârmuiau pe ai loru fraţi,

a trasu pe principele Moldovei Dimitrie Cantemiru mai intru intaiu in partea sa, si prin acdsta au cer-catu a'si câştiga dre care influeutia asupra principa-teloru romane*).

Observatiunile aspre cate urmedia in manuscriptu dela acestu aliniatu mai la vale asupra lui Dimitrie Cantemiru, ne luaramu voia a le omitte, dein causa câ ele aru da oca-siune la irritatiune mare din partea aceloru istoriografi rnol-davo-romani, carii cu totu studiulu indelungu si intensivu facutu pana astadi asupra vietiei publice a domniloru co.n-timpurani Const. Brancovanu si Dim. Cantemiru, inca totu nu se incumeta se condamne in modu n e c o n d i t i o n a . t u portarea nici unuia dintre e i ; anume de cuventulu t r ă d a r e se ferescu f6rte. Deca ar fi se vorbimu de trădare, apoi aceea ar trebui se o cautamu in istori'a principateloru ro­manesci multu mai înainte de epoc'a acestoru doi domni.

17

— 98 —

Bellulu inceputii la anulu 1711 int,re Russi 'a si Turci 'a de ai era se devină desastruosu pentru Rus ­si'a dupa batali'a dela Stanilesci lunga Prutu — prin politic'a lui P t t r u I. a reesitu pentru Russi 'a preste aşteptare fdrte favoritoriu.

Dimitrie Cantemiru câştigase dela pdrt 'a o tomana un'a plenipotentia, pentru u pasf cu tiarulu rusescu in dre-cari negotiatiuni, cu scopu de a petrunde in-tentiunile tiarului, si cu scopu de a le submite sul­tanulu i , in realitate inse , numai că se se acopere pre sine si spre a'si masca intentiunile sale de a scapă tier'a Moldovei de sub jugu lu turcescu.

Avendu plenipotenti 'a pdrtei otomane a mana, t ramise pre la inceputulu anului 1711 pre marele vistieriu alu Moldaviei pre Luc 'a cu unu contracta compusu si scrisu de mana'i propria la tiarulu Rus-siei, care pre atunci se află la Jaroa law in Galitia la una nunta , si prin acelu contractu 'lu inv i ta . la inchiaiere de confederatiune.

Tiarulu bucuranduse de acelu resultatu doritu, ilu subscrise, si nu multu dupa aceea — dupa ve­nirea muscaliloru la Iassi — fu subscrisu si de catra celi mai mulţi boieri ai tierei.

Contractulu dein cestiune constatoriu dein 12 puncte, in punctulu alu IV-a tractddia si regulddia ereditatea familiei Cantemiriaue la tronulu Moldovei. De aci se vede ck principele Cantemiru a volitu a se îngriji, câ pentru toti tempii la tronulu Moldovei se nu ajungă altulu, decatu numai famili'a lui ; elu dara prin acea fapta a ruptu tdte datenele si obice­iurile romaniloru relative la dreptulu de a'si alege pre domnitorii sei*).

Nu potemu uita nici pe unu moinentii, câ înainte de a vende, dona, înstrăina turcii din territoriulu romanescu la Austrî'a si Kussi'a, ei ocupaseră si avea in potestatea loru din terri­toriulu moldavo-romanescu cetăţile Hotinu, Chili'a, Akiermanu, Ismailu, Galaţi^ Brail'a, Giurgiu e t c , cu districtele loru, ca tienea in acelea garnisone numerose, si câ le colonisasera cu mulţime de poporu mohamedanu. Moldavoromanii nu mai era in stare de a scote pe turci si a'i -goni preste Dunăre numai cu poterile loru, fara ajutoriulu vreunui stătu mare, intocma precumu n'au fostu nici ungurii in stare de a'i scote din Ungari'a si Banatu fara ajutoriulu celu mai eficace alu armatei imperatului Romaniloru si regelui Germaniei, dara inca si asia numai dupa bellurile cele mai crunte si mai fu-ri6se. Preste totu vorbindu, inca trebue se mai esa la lu­mina multe documente mucedîte in archivele de stătu ale Vienei, Constantinopole^ Cracoviei, St. Petropoliei etc , pen­tru câ lumea se p6ta judeca dreptu despre acea epoca atatu de funesta. . . . Not'a Red. Trans.

*) De acesta tendentia a lui D. Cantemiru se nu ne mi-ramu intru nimicu. Las' câ jace in natur'a omenesca, câ se vrea cineva a'si asigura si pentru posteritate positiunea ce ocupase, dara apoi tocma in acea epoca li se urise din su­fleul la cele mai multe pop6ra europene de dreptulu ele­ctorale, care le incurcâ si repedia neincetatu in belluri civili din cele mai inversiunate si ruinatorie, pana ce st6rse si spo­liate, buna-ora ca Spani'a din dilele nostre, cădea trântite Ia pamentu de vreunu vecinu potente. Tertius gaudebat. Totu pe atunci Ungari'a si Transilvani'a renuntiasera la dreptulu electorale si adoptară hereditatea familiei Habsburg la tronu.

Aflandu despre acesta mai mulţi boieri aî tierei, 'i facura mare oposit iune; tramisulu tiarului Golow-kie nepotendu-o delatura, tramise pre conducatoriulu oponenti loru Gr. Rosetti in esiliu la Kiew.

Punctu lu alu XI I -a statoresce ck, ddca pre lunga tdte încercările si opintirile Russ ie i , tiarulu aru fi silitu a se impaca cu Turci 'a , de sf se obligase a na inchiaid pace sub nici un'a condi t iune, pana candu principatele romanesci nu voru ajunge sub potestatea sa, tidr'a Moldqvei se remana si de aci incolo sub suzeranitatea portei otomane.

Dein acestu articlu se vede, ck romanii moldo­veni nu dorea de locu , a fi incorporaţi in Russi 'a, si ck numai t ruf ia si ambiţiunea lui Cantemiru î a-ducea la un 'a eventualitate atatu de nefericita, ba ce e mai multu, marele vornicii alu Moldovei Niculcea s'au incercatu dein respoter i , si adese ori a abate pre principele dela un 'a politica atatu de daundsa pentru gintea romana, dara Cantemiru in locu de a'lu as­culta, intru atâta se irritk, in catn bravulu Niculcea avea temelia a fi ingrigitu chiaru si de vidti'a sa*).

Pr incipele , ' s i imagina st se tiend mândri i a fi­gura pre langa tiarulu câ confederatulu aceluia; a se re t rage dela ^ctulu deja incheiatu, chiaru si ddca aru fi volitu, 'i era imposibile, elu mersese prd de­pa r t e ; deci dara trebuia se jdce cu tidr'a si t ronulu seu Va-banbue.

Afara de . aceste densulu nu volia a face nici una distinctiune naţionala intre romani si moscoviţ i ; ela era impacatu cu «unosc ient i 'â s a , d£ca 'i scia- p re ambii de un 'a si aceeaşi re l igiune; simtiulu lui na-tiunale era subordinatu celui rel igionariu; si asemenea păreri le vedemu manifestandu-se pana in diu'a de astadi la poporulu nostru.**)

Păreri le aceste rătăcite ale Iui Cantemiru ajun-gendu in catu-va si la urechile lui Braneoveanu prin­cipele tierei romanesci, ba si la alti boieri de ai Mol­dovei, aceştia au cercatu a reflecta pre t iarulu Rus­siei, catu de greşi ta este cugetarea lui CântemirH, si catu de tare este acela in contradicere cu dorinti 'a tierei, de aceea dâra i o-au spusu^-o verde ck se se ferdsca de planurile lui Can temi ru , pentru-ck acele nefiendu realisabili, 'lu potu aduce in comprornissiune.

Aceste sunt cele d'antaiu relatiuni cari se vedu a'si fi luatu iuceputulu intre tiarulu Russiei de un 'a

Poloni'a au respinsu cu t6ta energi'a dreptulu hereditariu si au ajunsu acolo unde o vedemu. Dreptulu electorale este celu mai excelente in theoria, dara la executarea lui se si cere câ conditiune absoluta, celu mai inaltu gradu de mo­ralitate si honestate, civilisatiune genuina. Red. Trans.

v *) Tocma acuma se ocupa unii membrii ai societatiei academice romane cu descrierea vietiei lui Dimitrie Cante­miru dein documente authentice, care se voru pune facia in facia, pro si contra, in cumpăna drepta. Atunci apoi se va vedea, câ ce a voitu Cantemiru si una partita a boieriloru Moldovei. . Not. Red.

**) Se se vedia inse Descripţie Moldaviae de Dimitrie Cantemiru si alte scrieri ale lui. Red.

— 99 —

parte si principatele romane său mai bine principele Moldovei de alta p a r t e , pentru-câ contractulu ce'lu amintesce Colson, ck s 'am fi incheiatu pre la anulu 1710 intre. Russi 'a si tiăr'a romanăsca, nu a devenita nici candu la inchiaiere, nu s'a subscnsu.

Cumck asia-dara contractulu de fedtratitme dein 1711 nu putea se aducă Moldovei nici unu beneficiu, precumu nici n'au adusu, ba cutn-ck -acela avea se aiba pentru romani nisce urmări fdrte dorerdse, se va vedea mai la vale.

Acumu se cercamu de ocam-data acelu puuctu de manecare dein partea Russiei, cumu s'au nevoitu acea potere a delatura oii-si ce ififluentia a altoru poter i , asupra principateloru r o m a n e , si mai alesu se vedemu, cumu s'a incercatu a paralisa influentra Austriei.*)

Principele Brancovanu, care precumu s'a vediutu mai in snsu, nu aderă de locu la politic'a collegului seu din Moldova, dein care causa acesta 'lu u r ă de mdrte si care inca mai inainte retramise tiarului cele 300 pungi de bani pe care i le tramisese ca se'lu adjutoredie cu victualii pent ru armat 'a rusăsca — fu dein partea Russiei fdrte reu vediutu. L a acesta rea vblientia mai contribuise si spa tanu lu tierei ro-manesci T o m a Gantacuzenu, care trecu in partea Russiei, pent ru ck acesta denuntîase^pre unchiulu seu principele Brancovanu ck aru sta in legaturi ascunse cu Austri'a**).

Oein aceste cauee tiarulu nfe mai potendu'si du­meri m a n i a , dk ordinu generalului R e n u , că cu 30 mii de rusi si unu bataillonu de moldoveni se intre indata in tieYa romanăsca si se atace Brail'a.

Armat 'a acăsta condusa de ihsusi T o m a Canta­cuzinu luk Brăila prin insielatiune si era- pre aci si cuprindă mai tdta -tieYa romanăsca , duca relatiunile generalului Renu nu cadă in mana romaniloiu.

P r e acăsta cale tiarulu nu au sciutu nimica de­spre căderea Brăilei, pkna dupa perderea bătăliei dela Stanilesci, si numai a tunc i , candu n'egotiatiunile de pace ajunseră a fi aprdpe de inchiaiere.

Tiarulu vedienduse atatu de amaru insielatu, strigk adese-ori si cu mare tu rbare : „Iuda de Bran­covanu m'a t radatu a m a r u , " si de aci a inceputu a'lu persecuta cu mare passiune.

Famili 'a Cantacuzinu in cointielegere cu Michailu Racovit ia fostulu principe alu Moldovei , care speră se ajungă pre tronulu tierei romanesci , fiindu atîtiata de agenţii rusesci, lucrandu asemenea pre cord'a Rus­siei, sciu insiela pre marele patriotu principele Bran­covanu, că se se cobore dela Tergovis te si se vina la Buouresci. Aci fiindu p r insu , fu datu pre man'a

*) Tocma precumu s'a incercatu si Austri'a in totu, timpuiu si adesea chiaru snb form'a celei mai caldurose ami­ciţii, se paralisedie influinti'a Rusiei. N'au se'si inpute ni-micu una la alt'a. Red. Trans.

**) Precumu a si stătu, pe candu nu mai potea suferi nici elu barbar'a portare si necurmatele spoliatiuni turcesci.

Red. Trans.

turciloru sub cuven tu , ck conspirase cu Austri 'a. Turcii i s t r igară masilu si-si fini viăti'a cea nevino­vata in diu'a de pasci dinpreuna cu fetiorii sei in piati'a Constant inopolei!

Pr in alegerea boieriloru pre tronulu tierei ro­manesci ajunse principe Stefanu Cantacuzinu, care platf intrig'a si t rădarea tiesuta de T o m a Cantacu­zinu contra unchiului Brancovanu cu mdrtea sa si a tatălui seu Constantinu in 1716. — N u multu dupa aceştia le urmk si tradatoriulu T o m a Cantacuzinu.*)

Dela acestu tempu incdce, pdrt 'a o tomana ne mai avendu încredere in boierii romanesc i , ne mai potendu uita trădarea lui Dimitrie Cantemiru, si pre-punendu pre Brancovanu , ck aru fi gravitatu cktra Austr i 'a , apoi vediendu nesuintiele tiarului Pe t ru I. de a'şi câşt iga simpalhi 'a romaniloru, tramise Domni in principatele romane pre asia numiţii fanarioţi greci din F a n a r u , una suburbe a Constant inopolei , pen­tru ck dela aceştia aşteptă si speră mai mare cre-dintia. — Dela acestu tempu incepu dorenle roma­niloru cu radicat 'a ; dela acestu tempu se datădia ata­curile si umilirile comise asupra pacientului roma-nescu.

Sub aceşti principi se perrendara ocupatiuriile armateloru ruso aus t r iace , incependu dela' 1770 — 1774 cea r u s ă s c a , — dela 1788. panar la 1791 cea ruso-austriaca, si dela 1806 pana la 1812 ăra cea rusăsca.

Aceste ocupatiuni continue născură plăcerea si intru un'a si intru ceealalta potere vecinata, de a'si annecta cate una parte a pamentului romane^cu, cu t empu inse de a annecta ambe principatele, pentru-ck asia este dicai'a, ck mancandu vine apetitulu.

Provedinti 'a dumnedieăsca inse ne scuti, daca nu de totu, celu puţinii in parte.

Regimulu celu athrisitu alu fanarioţi loru , care lipsi tierile romanesci de braciale sale armate, si care ori si cumu mai insuflau respectu iriimiciloru natiu-nei romane, inlesni si mai tare intentiunile Russiei de a se apropia de Dună re si prin acăsta a ajunge cu tempu pana la Constantinopolea.

Ck pre lunga tdte acestea — acelea nu au ajnnsu a fi realisate, este a se observa, ck mdrtea lui Pe t ru I. si neîncrederea Russiei in fanarioţi , au produsu dre-care s tagnare in cursulu fapteloru ce era se ur-medie. Cu venirea Catharinei a I l - a pre t ronulu Russiei politic'a Ini Pet ru I. suferi dre care modifi­cări, pentru ck pre candu acesta pasf că aiiatulu prin­cipateloru rpmane, Cathar ina se gerk de ga ran ta a acelora , ea 'si da aerulu de benefacatdre, si prin acăsta ăta ck incepe in numele principateloru romane, si tara de nici unu mandatu dela acele , unu cursu

*) Trădători netradatori, ei trebuea se m6ra. Vieti'a domniloru, mariloru veziri, pasîloru dependea pe atunci dela cate o intriga in Serailu, dela vreo simpla denuntiatiune, ba uneori numai dela cate unu visu neplacutu alu Sultanului.

Red. Trans. 17*

de negotiatiuni cu pdrta otomana, carîi dein candu in candu ori cu causa ori fara causa, i da ansa de a se incurcâ cu port 'a in resbelu, de a ocupa prin­cipatele, si de a le impedecâ in progresulu loru, fia fostu acela de ori si ce natura.

(Va urma.)

Cnnoscintie din istori'a si vieli'a turciloru. (Fine.)

— R o m e l i ' a . Amu arăta ta mai in susu la capii 2, not 'a 20, si la capu 4, not 'a .5 , cartea I. ce intie­legu turcii sub acestu nume. Nu va fi inse super­fluu de a'i da aci esplicatiune mai detaliata. Califii Arabi loru , său precumu le dicu creştinii , Saracenii, pana candu nu lăsaseră tiermurii Eufratelui spre a se estinde in Natoli 'a, ei numiau Rumiil i , său tiăr'a Romaniloru, tdta acea parte occidentale a Asiei, care apartienea imperiului romano-grecu ; probabilu pentru ca inşii grecii din acele parti se numiau pe sine si se numescu pana astadi Pmfiâwvg adecă Romani . Ace sta o comprdba in unanimitate toti scriitorii indigeni ; dar ce me confirma mai tare in opiniunea mea, este numele cetâtiei Erzerum, care insămna tiăr'a său te-ritoriulu romani loru ; E r z in l imba arabica este tiara, t e r ra , pamen tu ; R u m , Rom'a. Si in adeverii, acă­sta cetate in Asi'a micn a stătu mai mulţi ani ck unu muru impenetrabile cont ra furdrei Saraceniloru, si au apara tu celelalte provincii contra săcrilegeloru loru incursiuni si depredatiuni. Dar belurile imperatiloru greci contra Latiniloru, au datu sectatoriloru lui Ma-homedu ocasiune favorabile de a'si estinde cuceririle, si ei au supusu potestatiei loru tdta Natoli'a. Acăsta diminutiune a imperiului romanu, a redusu si numi­rea de Rum-ili numai la acele parti din Europ 'a , cari î n urma au fostu supuse otomaniloru. Gu tdte ace­ste, nirnicu mai comunu la geografii turc i , decatu a cuprinde şub numele de Rum totu restulu Europei . Se dice pentru esemplu R u m d e n a n a d o l i i e g e s m e , a trece din Europ ' a in-Asi 'a ; si din contra A n a d o 1-d a n R u m e , din Asi'a iu Europ 'a . Pr in urmare cu-ventulu Rum-ili, său cumu scriemu noi Romeli'a, are cinci diferente semnificatiuni. Geografii intielegu tdta E u r o p ' a ; vechii- istorici arabi tdte provinciele spre apusu dela Erze rum; alţii numai acele parti ale E u r o ­pei, cari suntu supuse imperiului o tomanu ; si ăr alţii numai Greci 'a propriu disa, făra Peloponesu; in fine, ceea ce este mai raru, sub Romeli 'a intielegu Greci'a si Peloponesulu impreuna. In acestu din u rma in-tielesu trebue luatu subiectulu despre caţ-e tractamu. Ceea ce me intaresce in acăsta opiniune este, ck isto­ricii atktu turci catu si creştini dicu, ck Muradu inca in viăti'a părintelui seu a facutu o espeditiune in More'a, de-si nici unii nici alţii nu facu nici o men­ţiune despre succesu.

— P e n i t e h t i a s i n c e r a , d e s e r o g a t i u n i s i l a c r i m e f e r b i n t i , câ se ajute Allah in contra

christianiloru. Turcii tienu ca nu mulţimea minie­rului, nici abilitatea umana, nici bravur 'a soldatiloru, ci numai provedinti 'a divina este auctorulu vietorie-loru. De aci ei caută totu-dăuna causa legitima pen­tru bellu, ca se nu para ca ar vrea a se bate con­tra vointiei lui Dumnedieu. Unu bellu justu, si sin­g u r a legitimu dupa macsimele loru, este bellulu pen­tru propagarea religiunei mahomedane ; si din con­tra, injusta este bellulu candu prindu armele pentru lăţirea imperiului, său augmentarea venituriloru statu­lui. De unde se pdte vedea prea us ioru . ca turcii potu avea totu-d^una pretestu de a da bellului o co-ldre legitima. Kioprili Mn'stâfa Pas ia , mare veziru sub Solimanu II . unchiu alu imperatului de astadi Achmedu, a sciutu cu multă desteritate a profita de acăsta opiniune dominanta intre turci. L a ocasiunea candu soldaţii turci descuragiati prin relele succese ale belleloru, refusara servit iulu, acestu Pas ia in plinu consiliu 'si espuse părerea precumu urmădia : „Nu virtutea inimicului,, ci pecatele musulmaniloru suntu caus'a ca germanii invingu si noi perdemu. Trebue vendute tdte utensiliele pretidse de argintu si de auru ale impera tu lui , si din banii aceştia se se platăsca soldaţii. Imperatulu se dea o proclamatiune, in care se declare , ck bellulu contra germani loru n'are altu motivu decktu numai si s iuguru propaga­rea religiunei mahomedane ; ca cei cari pdrta la anima preceptele Alcoranului , t rebue se'i u rmedie , nu for-tiati, ci de buna voia ; si ca elu promite, ca daca. ar avea in servitiulu seu numai douespredieee mii ade-verati observatori ai Coranului, este sicuru ca in pu-cinu tempu ar rapor ta victoria asupra germaniloru si ar recupera totu ce aceştia au rapitu din imperiu." Acestu consiliu a produsa la inceputu totu efectulu doritu. înda tă in pfim'a espeditiune vezirulu a cu­cerita cetăţile Siehirkioi j Nissa , Semendri 'a si Bel-g radu lu ; dara , in a dou'a expeditiune bellica a per-dutu in batali 'a dela Salankemen mai tdta armat 'a , impreuna cu viăti'a si glori 'a sa. ;

— A l t e s ii p e r s t i t i n n i Mecc'a, Medin'a, Kud-gisierif. Mecc"a, Medin'a si Ierusalimu sunt trei ce­tăţi, unde turcii facu peregrinatiuni. Mecc'a său Caabeă este in Arabi'a, unde Selimn, cuceritoriulu Egiptului , a lasatu a se edifica o moshea mare si friiuidsa in loculu unei mici. Tradi t iunea turcăsca tiene, c a A v r a m u si-a facutu aici o casa său cortu, construitu asia, in cktu calatorii 'lu poteau vedea ori din ce parte ve-n iau ; si nu potea trece nici unu iu , fkra a nu bea unu pacharu de apa si a nu manca un'a a trei 'a par te de pane. Cu tempu apoi, Maho'medu a t rans-portatu aici din paradisu o patra cuadrata de coldre năgra si o a locatu acolo cu man'a propria, pentru a servi de Mikrab său altariu, la care se se închine si se addre pe Dumnedieu. Turcii credu ck Dumne­dieu iărta pecatele si cele mai grele toturoru acelora cari facu peregrinat iunea la Mecc'a. E i mergu in peregrinagiu si la Medin 'a , locu sacru pentru mor-mentulu legislatorului loru. Ei credu ck trupulu a-

— 101 —

eestuia e conservaţii aici întregii si neputredi tu; si ca nu'i lipsesce decatu unu dinte, pe care l'a perdutu intr'o bă ta ia , unde a cadiutu mart ini . Intr 'o carte intitulata M u h a m e d i e , care contiene viăti'a lui Mahomedu, se dice, ck „Archangelulu Gabrielu nici odată n'a fostu in mai mare perplessitate de a me­rita mani'a lui Dumnedieu câ a tunci , candu intr'o bătaia unu inimîcu cu maciuc'a sa a nimerita g m ' a profetului si a facutu se'i sara unu d in te : ceea ce vediendu archangelulu a descensu iute din ceriu si a prinsu dintele înainte de a cădea la pamen tu , si l'a pusu erasi in gnr 'a profetului, dar nu la locnlu unde a fostu mai înainte." Sultanii tienu in thesau-rulu Ibru unu dinte de o m u , despre ca re credu ck e dintele lui Mahomedu, si'lu conserva intre rarităţile loru cele mai pretidse.. Asemenea conserva in the-saurulu loru unu capu tu , despre care credu ck a fostu alu lui Mahomedu. Trei dile înainte d e - R a -m a s a n , care este lun'a postului , Mufti atinge ar ip 'a acestui caputu in apa, pronunt iandu mai antaiu unele rogatiuni. Turpii credu ck prin acesta at ingere ap 'a devine santîta, dr caputulu neputrediloriu; si o nu-mescu O b i u h i r k i s i e r i f , ap'a sântului capu tu ; o punu in butelce mici, si le sigiledia cu sigilulu the-saurar iei ; era imperatulu le tramite marelui veziru si altoru persdne mai însemnate in semnu de inalt 'a sa favdre. C a n d u poştulu cade dupa apusulu sdre­lui, turcii punu o picătura dîn acesta "apa, santi ta in-tr 'nria paoiiaru mare cu apa c o m u n a , apoi o gusta ckte unu picu de trei o r i , si in u rma o beau tdta d in t r 'odata , câ se nu mai remana. nici o picătura. K u d s i s i e r i f , locu prea san tu seu Ierusalimu, inca este unu locu prea venerabile pentru turc i ; dar care mergundu Ja Mecc'a, trece mai antaiu pe la Ierusa­limu, nu este perfectu Hâg i sdu perfecţii peregrinariu. Obiectidu devotiunei loru in acesta cetate este o bi­serica edificata inca de imperatulu Iustinianu., care ei falsu o atribue lui Solimanu. E i dicu ck aici este o petra de trei coti in cuadra tu , aternata câ prin minune in aeru de însuşi Mahomedu. Ck-ci dicu ei, candu se suf Mahomedu pe Boraknlu. seu (asia se numesce in Alcoranu asinulu lui Mahomedu) , primi ordinu dela archangelulu Gabrielu a se suf la ceriu, s i , înda tă se radick in susu dinpreuna cu asinulu seu, si cu o p i t r a ce se acatik de pitidrele acestuia. Ar­changelulu vediendu p e t r a dise profetului: ce caută aici p e t r a , candu a chiamatu numai pe Mahomedu. Acesta dise atunci ckţra petra: D u r i a M u b a r e k y , opresce-te patra fericita; si îndată pătr 'a a remasu in acelu locu pendente in aeru. Crestiniloru nu e permisu a cerceta aceste trei locuri. A fostu unu ambasadoru de Holandi 'a , care, nu sciu cumu, a ob-tienutu unu ordinu dela sultanulu adresatu guberna-torului de Ierusalimu pentru a'lu lasa se intre in Mosheea; gubernatorulu inse i-a refusatu. Ambasa-dorulu ilu in t rebk , ck pentru ce nu se supune la ordinulu Sul tanului : atunci gubernatorulu r e spunse : E u sunt promptu a esecuta ordinulu imperatului : a-

cesta permite a intra, „dara nu si a esf; prin u rmare 'ti sta in voia se intri, sub conditiune inse. de a nu mai esl nici odată." Acest 'a a fostu destulu pentru a satisface curiositatea ambasadoru lu i : elu se intdrse inderetu si nu intrk.

P h a n a r. S6u mai vulgaru Eener, pdrt 'a care duce spre celu mai din diosu portu alu Constant i -nopolei. Par tea acâsta e însemnata astadi mai alesu din causa, ck aici isi au locuintiele cei mai nobili si cei mai avuţi greci ai cetatiei. Acf este beseric'a catedrale, care e renumita pre langa alte rarităţi inca si pentru aceea, ck aici se conserva actele, scrierile, cuventarile si decisiunile tuturoru patriarchiloru cari au ocupatu scaunulu dela cucerirea Cpnstantinopolei prin turci pana in diu'a de as tadi ; tdte in regula si correctu scrise. To tu in partea acest'a este si una academia pentru instrucţiunea, tinerimei. Acdsţa este edificata de unu grec u cu numele M a n o l a k i , care nimicu n'a avutu ignobilu in sine, afara de ori­ginea şa. Se invătia in acesta academia , philoso-phi'a si tdte părţile e i , precumu si alte mâi multe sciintie, tdte in_limba pu ra si antica grecesca. Pe r ­sdne forte distincte prin pietatea si sciinti'a J o r u a u esitu pe t impulu meu din acesta scola, In t re alţii I o n C a r i o p h i 1 u , teologu si filosofu escelente, in u rma renumitu predicatoru i n biseric'a catedrale. B l a s i u S c a e v o p h i l . a x , A n t o n i u s i , 8 p â n d o -n i u , toţi filosofi peripatetici. I a c o m i u , gramat icu acuratu, dela care pana candii locuiamq in Constan-tinopole, amu invetiatu elementele filosofiei. S e b a s t u, celebru prin calendariulu seu eclesiasticu, dara mai alesu prin scrierile sale critice asnpr 'a controversiunei intre baseric 'a grdca si latina.- D i o n i s i u H i e r o -m o n a c h u , si A l e x a n d r u M a v r o c o r d a t n , sti­maţi in generalu pentru -rarele loru cnnoscint ie; ei au fostu profesori-de fi'losofia, de teologia si de fi-sica ; acestu din u rma a fostu si interprete*) pre langâ curtea otomana. E lu a scrisa .unu ţractatu despre circulatiunea sângelui, care s'a t iparitu mai de multe ori in I taî i 'a ; apoi una istoria profiisa despre crea-t iunea .hune i pana in dilele ndstre. Afara de aceste a lasatu o mulţime de litere si alte nenumerate t rac­tate mai mici, cari, precumu audu, fiiulu seu Nicolau Maurocordatu, omu fdrte versatu in li teratur 'a orien­tale si occidentale, le^a publicatu in Moldavi'a. Nu trebue se ne imaginamu precumu face cea mai mare parte din creştini, ca GrecPa atatu de tare a ru fi ca­diutu in barbarismu, in catu in timpii din urma ea nu aru fi produsu bărbaţi cari se se pd t acompara cuce i mai vechi erudiţi ai ei. Si pentru a nu merge mai departe, acumu in dilele ndstre amu vediutu trei pa-triarchi, unulu la Constantinopole, si duoi la Erusa -limu, cari pentru sciintiele loru merita tdta reputa-tiunea. Celu din Constantinopole e Cabinicu; unu adeveratu oratoru eloquentu, ca re , lucru ce r a ru se

*) Vulgo: dragomanii.

— 102 —

se intempla, a raurltu câ patr iarchu. Cei din E ru -salimu suutu D o s i t h e u si C h r y s a n t h u , aces ta ruda si succesore celui d 'antaiu, si care', precumu audu, este inca in vietia. Dela Dositheiu a f a r a de alte monumente ale eruditiunei şale, a v e m u scrierile sale critice*) contra latiniloru, tipărite in trei tomuri Afara de aceşti erudiţi, a cademia din Constantino­pole a mai produsu si al ţ i i , p r e c u m u : M e l e t i u , mai intaiu archiepiscopu in Ar t ' a , apoi in Aten ' a ; omu de literatura universale, dara mai a l e s u studiatu in dogmele helmontiniane s e n mai bine in principiele lui Tha les , din cari amu l u a t u lectiuni d e l a elu in timpu. de optu luni. Apoi E l i a M i n i a t i H i e r o -m o n a c h u , care iq urma se facu episcopii Mesenei in -Morea; filosofu subtilu, si asemenea escelentu pen­tru cunoscintiele sale in teologi'a dogmatica si sco­lastica. M a r c u L a r i s e u , limbistu escelentu. M i -t r O p h a n u H i e r o d i a c o n u , mare amatoriu de ar-tea poetica si fericitu imitatoriu alu anticiloru. Lici-niu, nativu din Monembasia seu Malvasi'a, cunoscea filosofi'a si medic ina din fundamentu. Elu a fostu p r imu-med icu in curtea ndstra. Sciiuti'a si esperient ia ce o avea in artea medicale i-a castigatu stima ge­nerale si auctoritate la turci. In urma a esitu din Constantinopole si s'a intorsu.iu patri 'a s a , republ ica de Veneti 'a l'a onoratu cu titlulu de comte. Cam la unu anu dupa aceea, l ' au prinsu Turci i in Monem-basi'a, si apoi amu auditu ca Tau spendiuratu publi-camente in Constant inopole , sub c u v e n t u ck p a n a ce a fostu aici aru fi stătu ih correspondentia cu Ve-netianii. Se mai numimu inca pe C o n s t a n ţ i n u , fiiulu lui Duca, principe de Moldavi'a, superioru mul­tora din compatrioţii sei in antic'a greca si in filo-sofia; a fostu scolariu lui Spandoniu. A n d r o n i c u din nobil 'a familia, a Rangaviloru, c e l e b i u pentru per-fect'a cunoscintia a limbei grecesci mai alesu in ceea ce privesce puritatea e i : si era fdrte versatu iu lec-tur 'a cartiloru santiloru părinţi. Asiu mai pote" a-daoge cu to tu dreptulu pe E r e m i ' a C a c a v e l l a , nascutu iri C r e t V * ) h ieromonachu si predicatoru in beseric'a catedrale din Constant inopole ; si dela care amu invetiatu primele precepte ale filosofiei. Apoi A n a s t a s i u C o n d o i d i , nascutu in Corcyra***) a fostu instructoru pre langa fii mei. Si A n a s t a s i u N a u s i , din Macedoni 'a , c u n O s c u t u atatu in Ger-roani'a catu ei in Angl i ' a , pent ru capacitatea sa si profund'a cunoscintia a limbei grecesci.

— E z a n - u l u . I m n u ce contiene profesiunea cre-dintiei mahomedaniloru. Este unu cantaretiu, Muezin, care din înălţimea turnului Giamiei numitu Menare, invita poporul» la rogatiuni de cinci ori pe di. Vi­nerea este si unu alu sieselea E z a n , numitu Selat, care se cânta ddue dre înainte de Nemaz-u lu , seu

*) Disputationes. **) Adecă: Candia. ***) Corfu.

rugatîunea de media-di , dara nu e impreunatu cu rugat iuni ; asia e si cu Terogid-ulu , care se cânta inainte de rugatiunile de dernanetia, si precede im-mediatu acestoru rugat iuni ; amenddue suntu doxo-logie seu cântece intru land'a lui Domnedieu data-toriulu de lumina, si facatoriulu sântei di de Vineri. Professiunea credintiei mahomedani loru sta numai din aceste ddue cape te : „Nu e Dumnedieu afara de Dumnedieu ;" si „Mahomedu e profetulu seu*)." Candu cânta Ezan-ulu, de couuinu mai adaogă aces te : „Dum-nedieulu pre inal tu; nu e Dumnedieu afara de Dum­nedieu; si Mahomedu e profetulu seu." Acest 'a se repete de doue ori , apoi adaogu : Veniţi poporulu la loculu pacei seu integritatiei," aci se intielege Mecca, „veniţi la asilulu salutei seu loculu mantuintiei." Pre­cumu creştinii candu ocupa vreo ce ta te , cânta T e D e u m - u l u loru , asia turcii in asemeni ocasiuni facu a resuna Ezanu-lu loru iri besericele crestini-loru, si prin acesta le transforma immediatu in Gia-mie seu Moschee.

Articlii militari. In diariele ndstre s 'au vediutu adesea incura-

giari adressate catra junimea nds t ra , câ se nu se subtraga dela portarea a rmelo ru , ci din con t ra , se apuce ocasiunile care li se dau spre a se exercita catu se pdte m a i b i n e i u t r e n s e l e . Noi celu pucinu nu amu lipsitu nici odată a demustra marea neces-sitate a "exerciţiului in a rme si a s e i vtiului militariu in genere. O facemu acesta nu numai cu respectu la l e g e a d e î n t r e g i r e a a r m a t e i , ci si din p u n c t u - d e v e d e r e a l u o n d r e i s i c h i a r u a 1u e x i s t e n t i e i n d s t r e n a t i o n a l e . . Excellente sunt theoriiîe filosofice si umanitar ie despre pacea uni­versale si perpetua, pentru care in e p o c a ndst ra se tienura si câteva congresse internaţionali ; dara totu noi vediuramu chiaru acuma in dilele nds t re , dela 1848 si pana astadi , ce distantia immensa mai este intre realitate si intre acelea theorii. Omenimea in-trega se arunca pe fia:care di din una campania in alta, din unu campu alu sângelui in celalaltu. In momentele de facia nici unu stătu europenu nu mai este s igura de vecinulu seu, si tdte popdrale se vedu armate din crescetu pana in tălpi. Celu din urma obolu alu veduvei se ia si se dk pentru scopuri mi-litarie si bellice. Diplomaţiile isi petrecu in intrige si cabale, sioptescu de c o m p e n s a t i u n i , tiera pen­t ru tiera, provincia pentru provincia. Cuventulu i n-v a s i u n e au ajunsu a fi intielesu pana si de popu-latiunile rurali. Cine pdte se schimbe acesta stare a lucruri loru? Nimeni. Asia dara d£ca nu o pdte schimba nimeni, trebue se ne preparamu spre a da facia cu ea. '

*) In limb'a arabica: La liane illalah, ve Muhamed Resuliulah. Tr. Germ.

I n Nr. tr, anunt ia ranm caftea dini maior» N i-c h i t a I g n a . t u „Instrucţ iune asupra servitiului in campania pent ru infanteria," si amu promisu a ne intdrce la densa. Vomu face acdsta, inse cu oare­care methodu. Cartea dsale e destinata a fi de in-vetiatura p e n t r u ' tempulu candu armat 'a se a f l a m campania (expeditiune bellica, Fe ldzug ) , pe theatrulu sângelui. Simtimu inse necessitatea de a premitte, respective reproduce in colonele ndstre alte câteva invet ia tur i , câ continuatiune la cele comunicate in anii 1873—4. apoi a reveni la I n s t r u c ţ i u n e a pu­blicata de dn maiorii Ignatu. P a n a atunci semna­larăţi din prefătiunea cartiei sale numai acesta sen-teritia g r a v a :

„Cu catu o a rmata are mai pucinu resbelu, cu atâta densa trebue se studiedie mai mul tu resbelulu."

Se'si insemne bine, se 'si puna la urechia acesta eententia toti aceia carii fabuledia despre neutrali tate si se incredu „in domni tor i , in filii dmeniloru, intru carii ţm este mântuire ." S cur tu si b i n e , ddca vrei se traiesci, t rebue s e î n v e ţ i a te bate. Din fatalitate, acdsta este conditiune absoluta de existentia. P e langa acdsta se ne mai insemnamu inca una alta axioma scumpa, recunoscuta astadi de tdta lumea : „Cu catu regimulu politicu alu une i naţiuni ajunge a fi mai liberu, cu atatu organisat iunea sa militaria t rebue se fia mai tare ."

Acestea premisse, vomu începe seri'a ndstra de articlii cu urmatdrîele" eonsideratiuni is tor ice, publi; cate in „ R o m a n i ' a m i l i t a r ă " Voi. I. dela 1864 de dn. G. Bo ranescn , pe atunci capitanu de geniu.

/ Red.

N e c e s s i t a t e a u n e i a r m a t e . , ,Pacea es te vîsulu intieleptiloru, resbelulu este

istori'a dmenilofu; a disu contele de S d g u r , si in adeveru istori'a tu turoru timpuriloru si a tuturoru na-tiuniloru a demonstratu acestu adeveru.

Toa te naţiunile vii suntu intr 'o stare de resbelu continuu unele in contra celoru-lalte; acdsta este legea necesitaţi i ; si de aceea fia care poporu nu pdte si nu' t rebue se se radieme decâtu pe sine insusi pen­t ru a'si păs t ra independinti 'a. Tr is t ' a stare in care ajunsese Romani 'a dela perde-rea vechiloru sale institutiuni mil i tare, candu tidr'a pă rea ca nu este decatu granariulu celu mare alu armateloru de invasiune, a demonstratu Romaniloru, ck numai prin a rmata potemu se .ne garantamu exis­ten t ia viitdria; prin armata numai dobandimu drep­tulu de a ne prenumera printre cele-lalte naţiuni li­bere independente ; prin libertate si independentia se potu desyolta comerciulu, industr i 'a ; artele, in fine totu ce face imflorirea si avuti 'â unui stătu.

Deca dara armat 'a este ehiamata se asigure si sa mantiena tdte avanţagiele de mai susu , nu este dre de datori 'a ndstra a tu tu ro ru , a nu neglige ni­mica pent ru infientiarea si imbunatirea acestei insti­tutiuni, s ingura in stare d'a ne face se t ra imu? Si

dmenii carii an in mana destinele naţ iunii , nu voru binemerita dela densa, candu nu au negligiatu nimica pentru a ne reda unu bunu sistemu de.organisat iune militară, care se ne asigure inlaintru ord inea , si in afara independent i 'a?

Tot i romanii sciu avanţagiele unei asemenea or-ganisatiuni, si de aceea o ceru in unanimi ta te , ck-ci numai prin tr ' insa strămoşii noştri au pastratu cu 8fintienia acestu pamentu alu patr ie i , atunci candu sabi'a străinului amerintiâ cotropirea lumii întregi.

Guvernu si camera dati-ne vidt ia , dati-ne ar­ma ta ! Faceţ i ca totu Romanulu in s tare de a por ta armele se jertfdsca la casu de trebuintia par tea sa de datoria pe altarinlu patr iei! Faceţi ca apărarea patriei se fia privita de toti ca datori 'a fia-caruia! Faceţ i ca acdsta datoria se o contractedie totu romanulu d'odata cu nascerea sa.

Ceea ce ceremu nu este nici deenmu n o u : E s t e dobândirea vechiloru institutiuni pe care dnii din fanaru ni li-au rapitu, cu scopu d'a guverna si d 'a esploata mai lesne unu popora , a cariii bărbăţ ia ilu făcea prea de temutu.

P a n a candu vomu lasa uitării o asia de nobila professiune, candu istori 'a to turoru popdralora , chiaru si aceloru mai vechi, ne ardta catu era de conside­rata la densii meseri 'a a rmeloru? As ia :

L a Egipteni , militarii formau o casta distincta cu unii siefa part iculara. E r a , dupa casta sacerdo­tala, cea rriai .deosebita; si de si acela popora super-stitiosu ale cărui institutiuni aveau de basa r e l i ­g i u n e a , punea to ta la sub protect iuaea ceriului, nu negligia inse nimicii pentru organisarea tuturoru midiu-ldceloru de atacu si de aperare .

L a Evrei , de sf Moisi. pare, din legislatiunea ce Ie dete, a fi esclusu. idei'a d'a face din tr 'ensii o na­ţiune bellicdsa, y6demu ia istoria ck si acolo la versta d e douadieci de ani, to tu e v r ş u l a ' e r a soldatu, si Dâvidii tienu mai in totu-dduna in pitidre o mare par te din fortiele sale.

Solomonu este celu d'anteiu care org'anidik o cavaleria de douesprediece mii de dmeni .

L a Spart 'a toti cetatienii t rebuiau se serve dela verst 'a de 20—:6,0 ani, carii se chîa,mau succesîvu si conformu cu trebuinti 'a. Astu-feliu C l e o m b r a ţ e nu adusese la batali 'a dela Leuct ra decatu dmeriii dela 2 0 — 3 5 an i ; si dupa bătălia porni pe cei dela 3 5 — 4 0 de ani.

Institutiunile loru ii făcuse atatu de tari si ii făcea se mdra cu atâta mândria, in catu se irnbra-cau in vestminte roşii, pentru ca nu cumu-va inemi-culu se vddia sângele loru curgânda in l a p t a ; mer­geau i n resbdie can tandu si spartanulu mortu , ranitu in spate, privatu de ingropat iune, e ra prad 'a pase-rilorn carnivore.

L a Aten'a obligaţiunea d'a servf patri 'a, începea dela 18—60 de ani. Generalii isi alegeau soldaţii loru dintre dmenii cei mai tari, mai frumoşi si mai

— 104 —

frumoşi si mai avuţi. Sirmanii si streinii erau forte r a m chiamati la onorea d'a muri pentru patria.

In fine romanii nu supusera lumea decatu pen­tru ca la densii totulu era organisatu pentru resboiu, si pentru ca resbelulu avea iu totu-deuna unu scopu m a r e si folositoriu. Pol i t ic 'a , rel igiunea, virtuţile, prejudetiele popularie, patimile chiaru, tendeau la unu acelaşi scopu.

Sub republica câ si sub imperiu, sub aristocraţia câ si sub democraţia aceeaşi sete de gloria, aceeaşi dorintia d'a face universulu tributari ai C a p i t o ­l u l u i , essaltâ t<5te spiritele, dirigea tdte actiile, im-flacard tdte animile. Acesta ideia ii urmarea in fo­rum, in exilu, in lagăre, in proscriptiuni chiaru, ck-ci amorea patriei era la densii unu simtiementu niai viu, mai sacru si mai esclusivu decatu la greci, carii riu'si făceau unu scrupulu, nici o remuscare d'a im­plora ajutoriulu străinului candu erau isgoniti din tier'a lo ru ; pe candu la romani fiiulu Veturiei nu avu imitatori.

In Rom'a toti cetatienii erau soldaţi. Capii ar-mateloru erau cei d'antaiu magistraţi ai ei. Resboiulu era bogati 'a loru, si grigi 'a ce aveau d'a incorpora in sinulu ei p e tdte popdrale învinse, 0 făcea se ga-sesca in fia-câre victoria, garant i 'a unei nuoe victorii.

N u este îndoiala ca tdte naţiunile ce supusera romanii se nu fi avutu mai aceeaşi organisat iune mi-litaria, se nu fi avutu aceleaşi arme, in fine mai a-celeasi midiuldce ca si densi i ; le supusera inse prin curagiu, prin patriotismu si pr in tari 'a insţitutiuniloru loru.

Acele institutiuni obligă pe Romani d'a incepe serviciulu dela versta de 17 ani si dură douedieci de ani. Dupa acestu terminu fia care legionariu pri­mea unu certificata numitu T e s t i m o n i a l , cu care reintră in classa cetatieniloru, si era scutitu de ori­ce altu serviciu. Nimeni nu potea ocupa unu locu in magistratura, deca nu a fostu inrolatu celu pucinu 10 ani intr 'o legiune.

Trebuea , pentru a fi admistt la ondrea d'a servi statulu, se fia de conditiune libera si se se bucure de dre care averei

Tribunii militari" t răgeau triburile la sor t i , si pr in t re cei cadiuti alegeau pe cei mai proprii pentru serviciu: Voiau ca soldatulu se ai ba ochiulu viu, capulu dreptu, peptulu largn, brat iulu tare si se nu fia burtosu. „ L a ce pdte servi unu soldatu care dela bărbia pana la talia, nu este decatu o bur ta ," dicea Catone. -

Astu-feliu Rom'a dâ armatei totu ce era mai frnmosu si fisicesce mai bine organisatu dintre fii se i ; se esplica dara, cumu o mana de fugari isgoniti dela Tro ja fundară statulu celu mai mare si supu­sera sceptrului loru cea mai mare par te din lumea cunoscuta pe atunci.

Aceste esemple nu ne arata dre lamuritu, ck fara o seridsa organisatiune, esistenti'a ndstra este ilusoria? ck fara o a rma ta nu avemu nimicu de asteptatu in vi i toru?

D a ! a veniţii t impulu in care nu ne mai este permisu d'a amâna instituirea .nnui sistemu seriosu de organisat iune militară.

Se nu ne retragemu de inaintea ori-carui sacrificiu materialu pentru dobândirea lu i , ck-ci nici unu sa­crificiu nu pdte fi pusu mai pre susu de chestia de vietia a naţiunii.

P a n a candu vomu aştepta mil'a streinului si in-terveniiea lui in chestiunile nds t re?

Suntemu 5 nîilidne aprdpe de r o m a n i ; naţ iunea este inteligenta, si prin urmare caută se voimu a trai numai prin noi insine.

Belgi'a de esemplu cu o populat iune de 4 ,700000 are o armata permanenta de 73,000 de dmeni in t impu de pace, si se pdte urca la 100,000 in t impu de resbelu. Ore nu amu pote" si noi ca .densi i a-j unge si intiece acesta cifra?

Suntemu convinşi ck potemu si ck avemu da-tori 'a dea o face, ckci numai atunci in locu d'a fi data in schimbu de o Veneţia sau de o Polonia, Romani 'a isi va redica cu mândria fruntea din tie-rina in care diace a s t ad i , si fii sei s'aru mai potea numi inca descendenţi ai coloniei lui Tra ianu.

G. Boranescu, capitanu de geniu.

(Voru urma.)

Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare).

53 . b) C o m i t e t u l u N a t i u u e i R o m a n e .

Domnule Prefectu!

In. Genera l -Comando prin presidial'a sa ordina­ţi une ddto 22. Nov. 1848 sub Nr. de operaţiune 200 comunica Comitetului nisce principie care trebue ne aparutu se se padiasca cu tdta strajinici'a in privirea sculării generale (Landsturm) pana quandu se va în­tocmi unu regulanientu definitivu.

Comitetulu: comunicandu Dtale acele principie, puue strinsa datorie asupra Dtale, quâ fora intardiere se le faci cunoscute tribunilor si vice-tribunilor Dtale, si cu toţii se le paditi cu tdta scumpatatea, fora aba­terea cea mai mica,c k-ci u rmandu intr 'altu chipu, veţi cădea sub grea respondere . Acele suntu urmatorele principie.

I. Tienuturi le care suntu mai amenintiate de vrasmasiu, dau partea sa din scularea generala fora deosebire de naţionalitate (unde acesta deosebire este pona acumu făcuta, remane stătu quo) , quare se va str inge dupa s a t e , si va occupa acele punte ale tie-nutului seu , care se voru hotăr î de renduitulu co-mandante supremu militariu.

I I . Scularea generala ce vine din tieuuturi mai depăr ta te , este i m p a r t î t a ^ d u p a naţionali tăţ i , si sta dupa mărimea trebuintiei diumatate, si a patra par te sau si o par te mai mica a puterii totale, precum se

— 105 —

va face cunoscuţii, quandu se voru chiema si se va asiedia la puntele otarite de comandantele supremu militariu.

I I I . Deregatoriile tienuturilor, precum si onora-tulu Comitetu roman de care suntu numiţi Prefecţii, n 'au influintia asupra modului tacticu si strategicii alu aplicării loru, ci numai asupra sculării, scaimbarii in termini otarati , denumirea ductori lor , organisarea din laintru, a rmarea si provisionarea loru la plecare.

IV. Deocamdată nu se potu face alte scaimbari , decatu cele ce purcedu dela comandanţi i militari, in care privintia se face cunoscutu , ca legiunile, ce in u r m a iura puse in mişcare catra Clusiu , au se pri-miasca ordinatiunile dela dn. general-maior bar. de Wardener , acele care fura unite inca mai inainte cu corpulu dela nordu, dela d. v. colonelu Urbanii , cele din comitatele Zarandului si Uniadiorei dela d. maiorii Riebel alu I. Reg. de Roman i ; pre lini'a Sighisiorei si Cohalmului dela comand'a cetăţii Sighisiorei, pre la Homorod si Miclosia împreuna cu scularea generale din tier'a Oltului si a Barsei dela d. colonelu Baron Stut terheim si maiorulu Riebel dela Regim, de Inf. Leiningen.

F i indu cause temeinice spre a scaimba, micsiora, sau slobodf scularea genera la , trebue pent ru acesta a insciintia pe numiţii comandanţi militari, carii co-respondieildu impregiurari loru si trebuintieloru slujbei publice, nu voru pregeta a incuviintia ori-ce usiorare a sculării genera le , care este cu putintia fora pri­mejduirea binelui publicu.

Sabiniu, 26. Nov. 1848. S i m . B a r n u t i u ,

presidente.

54. b) Cerculariulu. comendantelui generalu in caus'a bancu-notelotu austriace si a,ho.teloru unguresci , prin care se interdice strinsu cercularea acestora si demanda primirea celoru austriace, dein temeiuri atatu legali, ca tu si cu scopu de repressalia, pentru-ca si ministeriulu lui Kossuth oprise pe cele austriace de 1 si 2 fl. .

E s ist zur Kenntn iss des General Cornmando-Pras id iums gelangt, dass bei einigen Zivilkassen so-wohl des Provinzial- als auch Kamefal - und mon-tanistischen E ta t s die A n n a h m e der — von der k. k. privii, ostereichischen Nat ionalbank zu Wien exmit-tirten Banknoten zu Ein und Zwei Gulden aus dem Grunde verweigert werde, weil von Seiten des friiher bestandenen k. nngarischen Ministeriums deren An-nahme unterm 10. Ju l i 1, J . G. Zahl - 748/s.p.e. bei den — demselben untergeordnet gewesenen Zivil-Aemtern und Kassen in der Absicht untersagt worden war, um den neu in Umlauf gesetzten nngarischen Banknoten nach ihr'em - vollen Nennwer the die Gel-t ung zu verschaffen; und deren anstandlose Zirku-lation fhunlichst zu fordern.

Die von der k. k. privii, osterreichischen Natio­na lbank exmittirten Banknoten zu 1 fl. und 2 fl.

C. Mze sind jedoch lediglich zur Er le ich te rung des Verkehrs und zur tkunlichsten Abhilfe des zuweilen stattfindeuden Mangels an MetallmUnze in Zirkula-tion gesetzt, nnd solche seither in allen Prov inzen der k. k. osterreichischen Monarchie umsomehr an-standlos sowohl im biirgerlichen Verkehr als anch bei den k. k. osterreichischen Kassen an Zahlungs-statt angenommen worden, als das reelle Vermbgen der k. k. privii, osterreichischen Nat ionalbank, auf welehes der faktisch reelle Kredî t der Letzteren râ-dizirt ist, — fur deren fortwahrende, jedesmalige Ein-wechslung nach dem vollen Nennwer the allerdings die Gewiihr leistet. Dass durch die politischen Zeit-verhaltuisse der letzten Vergangenhei t diese Einwechs-lung hierlandes einigermassen beschrânkt werden musste, liegt einzig und allein an der Unmbglichkei t des Zuschubs aus der osterreichischen Hauptna t io -ua lbank in Wien an die Filial Bankokaşsa zu Her-mannstadt in Siebenbiirgen an Silbermiinze, welche Letztere bei der unterbrochenen Komunika t ion von den Behbrden in U n g a r n . n a c h den vielfăltigen Bei-spielen ebenfalls gelegenheitlich des Trans i tos ge-waltsam zuriickgehalten, sohin nicht an 'd ie hierortige Best immnng gelangen gemacht worden wăre .

In dieser Begri indung erachtet der Unterzeich-nete kommandi rende General mit Hinbl ick aut seine gegenwart ige S te l lung- in der Provinz Siebenbiirgen und mit Berufung auf seine — unterm 18. Oktober 1. J . Q. 4242 emanirte Proklamat ion, endlich auf Basis der hierin ausgesprochenen Authoiisat ion Seiner Majestăt des Kaisers und Konigs die oberwăhnte Verfiigung des friiher bestandenen k. ungar ischen Ministeriums in der Art hiemit im Allgemeinen und Einzelnen autziTheben, dass die Banknoten der k. k. osterreichischen privilegirten Nat ionalbank zu W i e n zu E i n und Zwei Gulden bei allen — was immer fur Namen habenden Kassen des Zivil- und Militar-Eta ts um so gewisser anstandlos und nach ihrem vollen Nennwer th a n g e n o m m e n . werdeu sol len; — als die dawider Hande lnden in j edem vorkommenden derlei Beschwerdfalle unnachsichtl ich der s t rengsten A h n d u n g unterzogen werden miissten.

Dagegen muss die Annahme der ungarischen Banknoten bis zur erfolgenden allerhbchsten En t -scheidung Seiner Majest'ât des Kaisers und Kon igs in allen was immer fur Namen fiihrenden Zjyil- K a -meral- montanist ischen und sonstigen, dann auch Mi-li tar-Kassen nunmehr einstweilen znversichtlich ein-gestellt werden, und deren Annahme um so gewisser in so lunge — bis eine auderweite allerhbchste Ver­fiigung seiner Majestat des Kaisers und Konigs herab-langen solite — auf meine vorstehende allgemeine Anordnung unterbleiben, als diese meine einstweilige Einlei tung auf meritorischen Griinden beruht .

Die ungarischen Banknoten zu E in Gulden — kr. C. Mze , dann je zu Fiinf Gulden C. Mze und etwa noch zu hoheren Geldbetragen sind ohne Ge-nehmigung des damaligen Statthalters Seiner kais .

18

— 106 -

Hohei t des Her rn Erzherzogs Stephan, Palat ins von Unga ra , und ohne die allerhochste Sankt ion Seiner Majest'ât des Kaisers und Konigs , sohin nemlich ge-setswidrig exmittirt worden.

W a s dagegen die Banknoten zu zwei Gulden C. Mze anbe langt : so sind solche zwar mit hochster Genehmigung Seiner Kaiserl . Hohei t des Erzherzogs Stephan Palatin und Stat thal ters von dem friiher be-standenen ungarischen Finanzminister io unterm 5. August 1848 auf Grundlage von fiinf Millionen Gulden Silbergeld mit der Deckung bis auf Zwolf und Ein-ha lb Millionen Gulden —• kr . exmittirt worden. — Allein seit jenem Zei tpunkte — in welchem das un-garische Ministerium den gesetzlichen Boden in sei-nen Amtshandlungen verlassen bat, und sp'âter ganz-lich aufgelost w u r d e ; seit j ener Zeitepoche — in welcher eine terroristische, revoluţionare Par te i unter dem usurpir ten Titel eines Laudessicherhei ts-Aus-sohusses Ungarn regiert ; — erscheint es problematisch, ob die vorangezogene Bewilligung zur Exmi t t i rung von Zwei Gulden ungarischer Banknoten bis auf 1 2 y 2

Millionen Gulden — kr. nicht in einer ausserordent-lichen Progress ion eines Thei ls uberschritten worden: — andern -Theils aber ob die Summe des Silbergeldes — auf Welche die Exmi t t i rung dieser Zwei Gulden un­garischer Banknoten ursprunglich auf der gesetzli­chen Basis radizirt und bezugsweise garant i r t war, wirklich noch baar im Staatsschatze Unga rns vor-handen ist.

Hievon geschieht zur Wissenschaft und Darnach-ach tung mit dem Beifiigen die allgemeine Verlaut-barung , dass diejenigen — welche bis zur angesuch-ten und erfolgenden, allerhoohsteri Entscheidi îng in Zivil- und Militar-Kassen hierlandes — solche mbgen in wass immer fiir einer Ver rechnung stehen — un-garische Banknoten i ibernehmen, nebst der Ersa tz-pflicht eine s t renge Verantwort l iehkei t auf sich laden wiirden.

He rmauns t ad t am 30. November 1848, Anton Freihe'rr v. Puchner ,

Feldmarschall-Lieutenant, und Commandirender General

54. S t a t u l u p e r s o n a l e a l u d e r o g a t o r i e i c o ­m i t a t u l u i C e t ă ţ i i d e B a l t a .

C. Regiulu Perceptor .

August inu Ladai din Petrifaleu, alu Comitatului Cet. de Balta, romanu, jura tu la Tab l ' a regia, Pos -sessoru cu Ipotheca b u n a , sau Carolu Pa tak i din Deâsiu. ,

Dăesfalvi Pa taki Karo ly , Magiaru, Perceptorulu Comitatului de pana a c u m , a căruia accuratia din cărţile dariloru se aratk, inse acum e bolnavu.

A s s e s s o r i i C o m i t a t u l u i . Ioan Dăcsei din Dicso Sz. Marton, Romanu, Ac-

cessistu la C. Regia Camera , de cumva Inal tuhi T h e -saurariatu ilu va slobozi ad Inter im fara pierderea plaţii officiului seu.

Vasilie Bian Roman din Tage tu (o. Bukkos) Cancelistu la Iabla Regia.

Martinu Malmer, sasu din Bolkacs, absolutu Ph i -losophu in Gymnasiulu din Sibiiu.

Samuilu Ratz, Roman din Valea Sasului, absolutu Iuristu.

l î lekes F a r k a s din (Dai'a), Magiaru, Advocatu la Comitatu si pana acumu aplicatu.

Ioanu Orosz din Vidrâszeg, Romanu, Cancelistu la tabla r.

Ioan Tilea din Bazna, Romanu, Theologiae Au­ditor.

Anca unu membru magiaru a r mai lipsi, care nu s'au putu tu pana acum misioci.

N o t a r i u . Vasilie Moldovanu din kerelo, Roman absolutu,

theologu. R e c t i f i c a t o r i c o m i s s a r i i .

Ladis lau Gyork i din H o s u s e u , Magiaru , p a n a acum anca la comitatu Rectificator.

Iohan Andresy din Cerghidu micu, s e rbu , in-vetiatu la Sibiu , evangelicu, si in Collegiulu Refor-matu din Arad.

Nicolau Morosianu din Thorda , Romanu, Iur is tu. Anca unu membru magiaru ar mai lipsi, carele

pana acum ca loyalu a se misioci nu s'au pututu .

A r c h i v a r i u. Vaslilie D u c a , din Ni ras teu , r o m a n u , absolutu

theologu. P r o t o c o l i s t u .

Grigorie G y e r m a n u din Maros S. I acobu , ro­manu, absolutu theologu.

P a u p e r u m A d v o c a t u . Ioan Birlea din F o d o r h a z a , R o m a n u , advocatu

si inspectoru iurium epp. din Blasiu.

F i s c a l i i . Stefanu GVorfi din Seuca , mag ia ru , fostulu si

pana acum la Comitatu fiscalu.

D e l a C o r n i t e t u l u N a t i u n e i R o m a n e . Domnule Prefectul

T i se alătura aici , 1) o prochiamatione t ipărita a înaltului G. Comando ddto 30. Noemvrie a. c. pen­tru încetarea tu tu ro ra violentieloru, crudelitatiloru, omoruri , jafuri si predatiuni.

2) Ordinationea t ipărita a înaltului G. Comando ddto 20. Noemvrie a. c. sub Nr. 1842 catra comitetu, câ spre contenirea rapiriloru, pustiiriloru fora folosu si a ori caroru fapte barbare se fia cu priveghiare a se orendui la diferitele despart iemente ale scularei generale omeni d rep ţ i , de omenie si cu încrederea poporulu i , care se lucreze cu staruintia pentru pre-curmarea ori cărora crâncenii si fora delegi.

3) Ordinatione tipărita earasi a i G. Comando

— 107 —

ddto 2 1 . Nov. a. c. sub Nr. 4645 si 4677 catra co-mi te tu , că pana la restabilirea ordinei si a linistei cand se voru daj^Rornaniloru drepturi de o potriva cu celelalte naţiuni, se ingrijasca a nu se face miş­cări de schimbări si resturnari de catra poporu , ci toti_ se fia supuşi si se asculte de dregătorii care sunt in actualitate, pana la alta orenduiala.

4) Doue copii germane manuscrise dupa ordi-natiunile in. G. Comando, in privintia bucateloru ce se afla pe la curţile nobililoru si proprietariloru fu­g i ţ i , 'pentru care dispune ce t rebue se se faca cu densele.

Comitetulu trimitiendu Dtale prochîamatiunea si ordmatiunile tipărite in mai multe exemplar ie , eara din copiile germane manuscrise unu exemplar iu , iti demanda că se le comunici si Dsa cu tribunii si vice-tribunii, centurionii si vice-centurionii , si in genere cu toti locuitorii Romani, ingrijindu nu numai că se li se dea aces tora ordinatiuni cea mai intinsa publi­citate, ci totu de odată se staruesci că se se aducă la îndeplinire in togma fora cea mai mica sminteala.

T i se mai a lă tura o prochiamat iune tipărita a comitetului ddto 25 . Nov. , pe care asemenea o vei publica cu modulu susu numitu.

Sibiiu, 7 Dec. 1848. S i m e o n u B a r n u t i u ,

presiedinte.

55 . b) D e l a C o l n i t e t u l u N a t i u n e i R o m a n e Domnule Prefectu!

O impregiurare ivita peste aşteptare se pare a a aduce impedicare la cujsnlu trebiloru si ale da o direcţiune noua, care venindu in conflictu eu cea mai dinainte, ingreoiadia învingerea dreptei cause.

Spre a evita ori-ce încurcătura care aru putea compromite atatu inaltulu t ronu si augusta dinastia austriaca, catu si siguranti 'a patriei, libertatea si na­ţionalitatea romana, comitetulu socotesce de cea mai strinsa datoria a sa de a te preveni si a'ti da infor-matiunea trebuintidsa, spre a sci cum se te reguledi.

Asia-dara Domniata nu vei cundsce alta potere decatu aceea care vine dela Impera tu lu prin Generalu-Comando , si dela acesta prin Comitetu. Supunere si respectu n u vei da altoru officiali si dregători , de­catu acelora care au fostu ori denumiţi seu recunos­cuţi de Generalu Comando. O r i - c e demandat iuni t iaru veni, Domniata nu vei fi datoriu a asculta decatu de acele, care vinu dela Generalu Comando si dela Co­mitetu. Oficiulu, drepturi le si datoriile de prefectu le vei padi ca si pana acumu, aseultandu de ordi-natiunile Generalului Comando si ale Comitetului. Castrele le vei tienea cu tdta ordinea si disciplin'a cuviintidsa, s tandu in intielegere de aprdpe si lucrandu in armonia cu comandantele militariu ce ti s'au de-signatu. Gard ' a naţionala va remanea armata pre­cumu au fostu si este,- v a tace servitiulu castrense cu tdta regul 'a si supunerea, dupa cumu l'au facutu

si pana acumu, s i a r m e l e n u l e v a p u n e j o s u , d e c a t u d u p a e s p r e s a o r d l n a t i u n e a G e n e ­r a l u l u i C o m a n d o s e u a c o m i t e t u l u i .

Crediendu ca Domniata vei sci pretiui aceste instrucţiuni, comitetulu speredia ck vei u rma dupa spiritulu loru si le vei aduce întocmai la îndeplinire.

" Sibiiu 8. Decembre 1848 . P . S. Aflandu comitetnlu, ck centurionii se mes­

teca in lucrurile civile care se tienu de judecii si ju ­raţii Comunitati loru, de unde apoi urmedia confusiune in administrat iune; Domniata se faci cunoacutn cen-turioniloru, se nu se mestece in trebile judelui si ale juratiloru*)

S i m e o n u B a r n u t i u , presiedinte.

I o a n u B r a n u . (Va urma.)

Annntiuri literarie.

H i g i e n ' a s i s c d l ' a , fdia pentru sanetate, educatiune si instrucţiune, o avemu p kna la Nro . 4. Costa in monarchia pe anu 4 fl., -pe ' / 2 de anu 2 fl., in afara 6 fl. si respective 3 fl. Ese odată pe septemana ckte 1 cdla 8°. Edi toru si redactoru dr. P . Vasiciu in Temisidr 'a . Despre valdrea intrinseca a acestei publicatiuni periodice noi ne-amu datu pă­rerea din capulu locului si nu ne-amu insielatu. Astadi ne adressamu ckţra tipografi'a diecesana, pre­cumu ne adressaramu de ckteva ori cktra cele din Romani ' aV că se incetedie odată a'si ba te jocu de literatur'a romanesca prin atkta nepăsare de correc-tur'a texturi loru, precumu nu se mai vede la nici-o limba. . -

Din „ R e v i s t ' a p e d a g o g i c a , o rganu pentru respandirea sciiritiei educative si instructive.," care ese de doue-ori pe luna in B u c u r e s c i , sub redactiu-nea ddmnei M ă r i a I. C a s a b i a u u si pdr ta fnotto

*) Acesta instrucţiune secreta, in exordiuln seu destula de misteriosa, nu mai potea fi îndreptata pe la 10. Dec. nici asupra gubernului provinciale dein Clusiu, aici asupra celui kossuthianu dela Debretienu, ck-ci cu magiarii era totulu pusu pe simceo'a săbiei. Asia dara instrucţiunea acesta po­tea se aiba înaintea ochiloru numai pe corniţele si pe uni­versitatea natiunei sasesci, care in aceleia dile lucra in mai multe caşuri pe dein dosulu baron. Puchner câ comandante si comissariu plenipotente imperatescu, punea funcţionari si se incercâ se incorporedie pe sub mana mai multe comune la asia numitulu Sachsenland. Dein acesta si dein alte do­cumente asemenea acestuia, lectoriulu va cun6sce usioru me-sur'a neincrederei reciproce care domina intre romani si sasi cu atatu mai virtosu, câ-ci unele auctoritati municipali sa­sesci avea adeverata passiune de a denuntia pe romani -forte desu la comandantele generariu, si de multe-ori pentru lu­cruri de nimicu, de ex. cumu a fostu istori'â cea comica cu bivoliti'a unui popa sasescu, luata zalogu, pentru câ nu voise a plaţi una datoria de bani. La ocasiuni de acestea disera br. Bedeus, Benigni s. a. romaniloru in siedenti'a comuna tienuta de ambele comitete: Sunteţi comunişti. Red.

— 108 —

(simbolnri) : „ înv ingă raţiunea, dispară nesocotintiele t impului si — Educat iune naţionale," ne veniră pa­tru Nr i din u r m a , adecă pana la Nr. X V . Abona-mentulu pe anu este 10 lei noi, era pentru straiua-tate ca adaosu de costulu poştei. Redact iunea in s trad 'a poldna Nr. 23 , unde se afla I n s t i t u t u l u d e e d u c a t i u n e s i i n s t r u c ţ i u n e p e n t r u f e t e alu ddmnei Casabianu, intru a cărui conducere este ajutata de catra demnulu seu consorte dn. professoru Casabianu, fiiu alu frumdsei sorori mai mari Itali 'a. Lua ţ i in mana acăsta fdia pedagogica , citiţi si veti admira tactnlu finu intru alegerea materi i loru, dili-genti 'a surprindietdria si profund'a convicţiune de totu ce scrie acea damna si ce reproduce dupa cei mai renumiţi scriitori de acăsta specialitate. Revist 'a pedagogica ese inca numai in alu 2-lea semestru alu existeutiei sa le ; dara ddrnn'a Casabianu a meritatu si cu a t â t a , câ se stea alăturea cu cele mai bune romane din patri 'a romana.

— D . Ios . Vulcanu, care de cativa ani sacrifica a ta tu de multu pentru sustienerea unicei foi belle-tristice F a m i l i ' a , din anulu 1875 incdce mai dete viătia la una alta publicatiune stricta popular ia : „ S i e -d i e t d r e a , " din care est impu ne veniră si noue patru numeri, formatu 8-vo de cate '/ 2 cdla, ese in Budapesta odată pe luna, cu p r e t i u n u m a i de 1 florinu pe a n u , adecă aprdpe gra t i s ! Mot to : Sci carte, ai parte. N u scii carte, n'ai parte. Es te mai bine de unu decenniu, de candu la noi se striga me­r e u : Scrieri popularie, lectura usidra pentru poporu. E i , bine, se ne numiţ i aici, dincdce de Carpat i , alta scriere mai popular ia! mai usi<5ra de intîelesu, mai variata in materiile sale decatu este „ S i e d i e t d r i ' a " dlui Vulcanu. Nici nou'a publicatiune din Clusiu „ C ă r ţ i l e s ă t e a n u l u i r o m a n u " nti e in stare de a se insinua si accomoda mai multu la gradulu de inteligentia alu poporului t ieranu decatu S i e d i e -t d r i ' a . C ă r ţ i l e costa ce e dreptu, 2 fl. pe anu, ese inse cate 1 cdla intrăga pe luna cu invelitdre colorata. Adecă ce este 1 fl. si ce 2 fl. ticăloşi de charthia subţirica, nu de a rg in tu? In adeveru, daca a s e m e n e a publicatiuni nu se voru sustienea, apoi nu mai scimu care. Cu alte cuven te : dnii I o s . V u l ­c a n u si N i c . N e g r u t i u puseră la p roba zelulu unui numeru considerabile de romaui , alu catoru-va mii. F d r t e b ine : ddloru se afla tocma in vigdrea vietiei, unde dispunu in gradulu supremu de tari'a vointiei, cu care potu spera ck voru străbate prid tene-brdsele masse ale acestui poporu incatenatu. De voru rensi bine, atunci vomu avea cu u n a p roba mai multu ck, camu de ani 20 incdce scdlele ndstre tutu au apr insu destule făclii printre poporu , ck adecă au invetiatu mulţi incai se c i t ă s c a .

J i d o v u l u t a l m u d i s t u , anun t i a tu ina l tu Nr. a esitu de sub tipariu. Pret iulu 70 cr. Pecatu de a-cea prefaciune a auctorulni, scrisa intr 'unu stilu atatu

de greoiu, precumu potu scrie numai germanii . Car­tea in sinesi .este atatu de instruct iva, in cktu nu numai preoţii, ci si toti romanii literaţi o voru citi cu mare i n t e r e s u s i f o l o s u .

I n d i c e : Prefati 'a auctoriului. — A. P r e m i s s e Ortodocsia si reforma. — Numele Talmudu. — Ta l -mudulu la jidovi are auctoritatea unei cârti domne-diesci. — B. C r e d i n ţ i ' a c o r u p t a a j i d o v u l u i t a 1 m u d i s t u. Despre Dumnedieu. — Despre an-geri. — Despre draci. — Misterii. — Despre suflete. — Despre paradisu si iadu. — Despre Mesi'a. •— C. M o r a l u l u c o r u p t u a l u t a l m u d i s t i l o r u : De­spre deaprdpele. — Despre propr ie ta te : a) Imperiulu universalu; b) Insielat iunea; c) Lucruri aflate; d) Usur ' a ; e) Viăti 'a; f) Femei 'a. — Juramentu lu . — Creştinii. — Escomunicat iunea. — D. S e c u 1 u 1 u n o s t r u . — E . S e n t e n t i ' a f i n a l e .

T r a n s c o m p u t a r e a u s i o r u de intielesu a raesuriloru metrice si vechi, compusa si dupa anten-ticare edata , d e Carolu Bânyay Li tera ţ i , in Clusiu. Pretiulu 20 cr. v. a. Es te de eapetatu la Carolu Bânyay Literaţi in Clusiu.

I s t o r i ' a R o m a n i l o r u . "Manualu didacticu pentru scdlele poporale romane, de Ioanu Tuducescu:, invetiatoriu in Lipov'a . Aradu, 1876.

Spre a cundsce mai de aprdpe scopulu acestei scrieri popu la r ie , acomodate la mintea frageda a copiiloru, reproducemu din prefatiune acestea cu­ven te : „Fi i loru , am scrisu pentru voi acăsta carte, câ se invetiati si se cundsceti viti'a cea mare si strălucita, din care se t ragu romanii , se vedeţi, cktu de mare si de tari au fostu strămoşii nostrii, si cktu de mici si de slabi suntemu noi astadi. Daca inse veti Socoti si veti judeca bine intemplar i le , veti cu­ndsce si ve veti convinge, ck numai frecările si ne-intielegerile au trantitu la pamentu poterea Romanu­lui. Asia dar căutaţi fiiloru si invetiati din păţitele s tramosiloru noştri , si ve dedaţi de mici a intemeiâ intre voi, pacea, buna intielegere si iubirea fratiăsca; pentru-ca numai asia poteti spera unu viitoriu dulce si fericitu. Dumnedieu cu voi!

L a calckiulu cărticelei sunt adaose 14 poesii de ale poetiloru nostrii celoru mai buni si unele de ale auctoriloru necunoscuţi, pe care astadi le cânta na­ţiunea.

Din I s t o r i ' a r e g i m e n t u l u i IL romanescu confiniariu transilvanu se mai afla ecsemplarie la ti-pografl 'a Romer & K a m n e r in Brasiovu si la libra-ri 'a S. Fil tsch in Sibiiu. Pret iulu 60 cr. v. a.

Editorii! si provodietoriu: Comitetulu. — Redactorii! G; Baritiu, sccretariulu I. alu asociatiunei. —' Tipografl'a Romcr & Kamner.