Foia besericésca si scolastica. Organu alu provinciei metropolitane greco-catolice de Alba-Julia

si Fagarasiu. Apare in 1 si 15 st. n. a fia-carei luni.

Abonamentele de cate 6 fl. v. a. pre ami se se adreseze la tipografia seminariului gr. catolicu in Blasiu.

Manuscriptele si corespondintiele se se tramita francate la redactiuni.

Anulu I. Blasiu 15 Martie 1888. Nr. 12.

Partea besericésca. Joanu Iiîîceatiu L B. Okli de Sili

orecandu episcopii alu romaniloru uniti din Transilvani'a si partile adnexe.

II.

J o a n u Inocent iu L . B . G a i n pastor iulu de demultu alu romani loru unit i din Trans i lvau i ' a si par t i l e adnexe se potè privi ca unu fenomenu imbucura to r iu , ce r a r u se a ré t a in fruntea vre unei beserici : J o a n u e ra omu t r amisu de Domnedieu in grele t empur i , in grele impreg iura r i : e ra b a r b a t u cu cu l tu ra si cualificatiune teologica eminente cas t iga ta la scol 'a ina l ta teologica a jesui t i loru din T i rnav i ' a ; afara de ace ' a mai e ra infrumset iatu si cu escelentele v i r tu ţ i ale energiei si abnegare i d e s i n e : p re car i bunulu episcopii de odiniora alu romani loru uniti in tocma câ servulu celu credinciosu din evangelia le-a si sciutu foiosi si in t rebuin t iâ sp re binele clerului si poporului seu.

In toti pasii . in to te ambletele si in to te lucrăr i le mândru lu i episcopu alu romani loru , — carele sust ieneâ, cà scaunulu seu a fostu archiepiscopeseu — stralucescu ca nesce mărgele unele nobile tendentie, unele laudabile incercàri i n t repr inse cu cea mai cu ra t a i n t e n t i u n e : de una pa r t e pen t ru r id icarea clerului si poporului la una sor te mai buna si mai mer i t a t a , er ' de a l ta pa r t e pen t ru - a p e r a r e a independint ie i si auctor i ta te i episcopale facia de unele dispuset iuni ale tempiloru pasaţ i evidentu umil i torie a t a tu pent ru sine catu si pen t ru u rmător i i sei.

P e n t r u acele cause de iuteresu publicu, mul tu a avutu se sufere, mul tu a avu tu se alerge si se asude acestu nobilu a rch ie reu , inca tu cu d rep tu cuveutu

amu pote eschiamâ cu poe tu lu : „Multa tulit fecitque puer sudavit et alsit" 1).

Meri te le si fatigiele acestui a rch ie reu neobosi tu au si fostu recunoscute in celu ma i ec la tan tu modu din pa r t ea clerului, carele in sinodele t ienute in dilele acelui episcopu, nu se poteâ opri de a nu-i aduce cele mai profunde si mai cordiale manifes ta t iuni de a l ip i r e si r e c u n o s c i n t i a 2 ) .

P r i n ac t iv i ta tea si succesele r epo r t a t e pre t e renu lu religiunei si alu desceptare i poporului a deveni tu celu mai popular iu si celu mai iubitu episcopu din a c e ' a e t a t e ; d a r ' in acel 'asi t empu pen t ru s taruint ie le lui neconteni te si-a facutu si mulţ i si nenumera t i inimici in t a b e r ' a ace lor 'a , cari nu poteâu suferi, câ p reo ţ i i romani se fia scut i ţ i si onora ţ i câ preoţ i i a l to ru n e a m u r i 3 ) .

In u r m ' a unoru resul ta te imbucura to r ie ob t i enu te pre calea pet i t iuni loru si represen ta t iun i lo ru făcute la locurile mai ina l te , iubi rea lui infinita ca t r a cleru si poporu n u l 'a' lasa tu se stee in locu, ci i-a da tu nou impulsu si noue p o t e r i ; si de si vedea câ prin unele ca aceste si-espune binele si fericirea s 'a t empora la , de si present ieâ câ e ap rope de asi perde g r a t i ' a celoru mai m a r i : elu to tuş i câ pas tor iu lu celu bunu , carele sufletulu seu, si-lu pune pen t ru oile s ' a l e 4 ) , câ muierea cea s t a ru i to re din s. e v a n g e l i a 6 ) nu s 'a a b a t u t u dela calea s 'a, ci cu indoi tu zelu a cont inua tu a recurge si a s t ă ru i cu energia se se esecute promisiuni le

I pag.

') Horatiu de arte poet. v. 413. 2 ) Sinod, din 14 Maiu 1742 la J. Moldovanu Acte sinod. 150.

s ) Petru Maioru ist. bes. pag. 103. 4 ) Joan. 10, 11. b) Luc. 18, 5.

tom.

solemne cupr inse in celea 2 diplome Leopoldine da te in favorea clerului si poporului unitu din Trans i lvan i ' a I si pa l l i le adnexe. !

l ' r im ' a a m a r a t i u n e ce á tense ani in 'a acestui nobilii ••archiereu da teza din tempulu . candii impera t é s ' a M a r i ' a :¡ Teres i ' a prin rescr iptulu din 5 Septembre 1 7 4 3 — •dupa ce-i resolvesce in modu imbucura tor iu unele din •multele si varíele s 'ale petite — comite s ta tur i loru 'Trans i lvane : „Se admoneze pre episcopulu Joanu Inocentul L. B. Clain se nu mai vina la Curte in ' persona, ci deca va ave ceva afaceri la Curte se le indeplinesca prin agente, er' deca cerendu necesitatea ar' ave de a se presenta in persona la Curte, se-sì arete previe caus'a caletoriei, si se nu cuteze a se mislcá din provincia mai înainte de a castiga concessìune spre ace'a" 1).

Augus t ' a cur te din Vien 'a iacea din pa r t ea s 'a t o tu ce era cu potent ia , da r ' se vede, cà dà de pedeci in t ru impliiiirea unoru cereri de ale episcopului referi torie la l iberarea si us iorarea {toporului romanii | •unitu ; cà-ci prin acele cereri se semtiáu átense interesele celoru trei na ţ iuni privi legiate ; din care causa acatolicii din s ta tur i le t rans i lvane , ca ro r ' a li se comunica acele pet i te , ori se dechiaráu categoricii in c o n t r ' a implinirei acelor 'a , ori ce era mai usioru le puneau ad ac ta .

Armele cu cari episcopulu Clain se lupta pent ru c a u s ' a san ta a clerului si a poporului romanu uni tu -erau cele doue diplome ale impera tu lu i Leopold I. : u n ' a din 16 Feb rua r iu 1 6 9 9 , e r ' a l f a din 19 I M a r t iu 1 7 0 1 .

Diplom'a impera tu lu i Leopoldi! de datulu 16 F e b r u a r i u 1 6 9 9 dechiara si anun t i a cu so lemni ta te : „Cà a t a tu besericele catu si personele besericesci . p r e c u m si real i ta t i le romani loru din Ardealu si par t i le adnexe unit i cu beser ic 'a Romei au se se bucure de a c e ' a immuni ta t e besericésca, de aceleaşi d rep tur i si privi legie, de cari se bucura besericele, personele besericesci si lucruri le fideliloru de r i tulu lat inu dupa s s . canone si dupa legile pr incipi loru pamentesc i " 2 ) .

A c e s f a este cuprinsulu esentialu alu diplomei '< mai suso numi te , p re care lu-aflamu indusu si in actulu unirei romani loru cu beser ic 'a Romei dela 5 . Sep tembre 1 7 0 0 .

E vechiu acestu actu alu unirei , din care causa ] aflamu de lipsa alu re iuprospe tá si alu reproduce in a c e s f a foia. E c a tenorea aceluia :

„Noi subscrisii episcopulu, protopopii si totu clerulu, besericei românesci din Transilvani'a sì partile adnexe facemu cunoscuţii prin acést'a toturoru celoru ce se cuvine, si mai alesu staturiloru tierei Iransil-

') La P. Maioru ist. bes. pag. 346—349. 2) Diplom'a Leopold. din 16 Februariu 1699 la P. Maioru ist.

bes. pag. 82. Chronic'a Sincai an. 1699.

vaniei : Cà considerandu nestatornici'a vietici omenesci I si nemorìrea sufletului (de care trebue se avemu dintre ! tote cea mai mare grigia) amu inchiiatu liberi si de : buna voia din ìndemnulu lui Domnedieu unirea cu :¡ beseric'a romano-catolica, si ne declaramu prin acést'a

de commembrii ai acelei s. marne beserìce romano-catolice, primindu, marturisindu si crediendu tote cele ce prìmesce, marturisesce si crede ace'a, mai virtosu acele patru puncte, in cari ne pareámu pana acum a fi desbinatì, cari, ni se propinili si prin gratiosulu decreta si prin diplom'a maiestatei s'ale imperiali si prin a eminen-tìssimuluì archiepiscopu, din care causa vremu cà si noi se ne bucuramu de totu acele drepturi si privilegie, de cari se bucura preoţii aceleiaşi sante mame beserìce dupa ss. canone si dupa legile regiloru de odìuiora ai Ungariei, asia si noi dupa prenumitulu decretu alu maiestatei s'ale imperiali si alu eminentissimului archi­episcopu, se ne bucuramu de acumu înainte câ com­membrii aceleiaşi beserici. Intru mai mare credintia si tăria a acestor'a amu intaritu acestu manifestu alu nostru cu subscriptiunea manei nostre si cu sigillila santei monastiri din Alb'a-Juli'a si cu sigílele proprie usuali". Alb'a-Juli'a in 5 Septembre 1700. U r m é z a subscr ierea lui Atanas iu cà archiepiscopu si a celoralal t i .

Atanas iu si clerulu accep tandu unirea cu beser ic ' a Romei : spre a nu se con tu rba liniscea in t r e roman i si spre a i asecurá cà nu li se va schimba ri tulu si discipl in 'a besericei resar i tene a adausu u n n a t o r e a clausula s a l u t a r a : „Inse intru acestu tipa, ne -unimu si ne martiirisimu a fi medularile s. beserici catolice a Bornei, cum pre noi si pre remasitiele nostre din obiceiulu besericei nostre a resaritului se nu ne clatesca: ci tote ceremoniile, serbatorile, posturile cum pana acuma asia si de acum inainte se fimu slobodi a le tiene dupa calendarìulu vechiu ; si pre cinstitulu Vlădica nostru Atanasiu neme pana in mortea Santiei S'ale se nu aiba, potere alu ciati din scaunulu santiei s'ale. Ci togmai de i s'ar' tempia morte, se stee in voi'a soborului pre cine ar' alege se fia Vlădica, pre care Santi'a S'a, Pap'a si Inaltiatulu Imperata se lu intaresca, si patriarchulu de sub binanti'a inaltiei s'ale se lu hirotonesca ; in obiceiurile ori oficíele protopopiloru nostri cari, suntu si voru fi, nice intr'unu feliu de lucru neme se nu se mestece : ci se se tiena tote cà si pana, acuma. Er' de nu ne voru lasa pre noi sì pre următorii nostri in trebile nostre, pecetile si iscă­liturile nostre care le-amu datti inca se rìaiba nice o tarla. Care lucru l'amu intaritu cu pecetea metropoliei nostre pentru mai mare mărturia". L. S. Inscrip-tiunea sigilalui: Acést'a este pecetea metropoliei Belgradului.

Din ce causa ocure Atanas iu in actulu de uni re ca episcopii, e r ' in subscr iere cá archiepiscopu nu ne

potermi espl ica ; a t â t a inse este cerţii cà păr in te le jesuitu din Oeniponte s 'a supera to aduncu pre istoriculu nost ru Sauiuilu Clain pent ru observarea , ce o fece cu privire la acelu ac tu , cà adecă ace ' a necorec t i t a te a pottitu proveni de o pa r t e din is te ţ imea paterului jesuitu Ba ran i , er ' de a l ta pa r t e din nebaga rea de sema a metropoli tului Atanas iu , carele nu scieâ l imb 'a la t ina , in care a fostu r edac ta tu acelu a c t u 1 ) . De unde va fi proveni tu ace ' a inesac t i ta te pre noi nu ne i m p o r t a ; p e n t r u c à e destulu de evidente ace ' a fapta is torica, cà Atanas iu s 'a subscrisu câ metropol i tu si totu asia a cont inuaţ i i a se subscr ie pana la mor t ea s'a. M a chiarii si impera tu lu Leopoldu mai adeseori numesce si recunosce p re Atanas iu archiepiscopu de Alb ' a Carol ina in decretulu seu de da tu lu Sibiiu 5 Maiu 1 7 0 5 pr in care augustu lu impera tu satisface cererei acelui metropol i tu si d ispune câ cas ' a s i tua ta afara de ce ta te ce a fostu des t ina ta pen t ru monetar ia , e r ' dupa ace ' a s 'a aflatu de necorespundie tor ia pen t ru acelu lucru, se se cedeze comuni ta te i r omane neo­uni te spre a se r id ica in ace ' a casa scole r o m a n o -la t ine 2 ) .

P e n t r u unele si altele asemenea observăr i făcute de Samuilu Clain ieromononaculu din Blasiu, pre ca re preavest i tu lu istoricii J o a n u Cristianii Engel Iu numesce superioritate de spiritu si anima, si care scrieâ lui Enge l aces t ea : Vix est aliquis scriptor, qui usque ad annum 1714 floruit et de vatachis aliquid scripsit, ex quo eollectionem seu excerpta Mstoriam concernentia nou haberem" *), — păr in te le jesui tu Nilles iu infmit 'a s 'a p reocupare se inal t ia câ unu al ter I ca ru incumetandu-se a ne presen ta in opulu seu symbol, voi. I . pag . 3 1 7 — 3 1 8 pre recunoscutu lu erudiţ i i basi l i tanu Samuilu Clain câ pre asinus ad lirani4), in temeiandu-s i aceste vorbe injuriose p re unu pâmfletu, ori mai bine disu pre una epistola t r ami sa cum se dice p re de la tur i , p re o epistola s in is t ra si ba t jocor i tor ia de datulu Naseudu 1 3 Novembre L781 scrisa de J o a n u P a r a protopopii in Naseudu si de Alesandru F i scu t i v iceprotopopu in Bis t r i t i ' a c a t r a N a g y vicariulu archiepiscopescu din Str igoniu cunoscuţ i clerului nos t ru câ inimici monaci loru din Blasiu.

Inse ne pa re b ine , cà acestu pă r in t e jesu i tu nu dupa mul ta suire , câ si cum se-ar ' rus inâ de lumea docta si de academiele de scientie sub ale ca ro ru patrocini t i si-a pusii opulu seu, cari cunoscu si p r e -tiuescu multu valorea l i te rar ia a eruditului nos t ru iero-monacu : revenindu-si in sine se scobora din inal t imea periculosa, si câ unu pa te r peccavi se dechiara de

') T. Cipariu acte si fragmente pag. 89. 2 ) T. Cipariu acte si fragmente pag. 14, 15. 3 ) Biauu vieti'a si activitatea lui S. Clain pag. 19—20. 4 ) Proverbiu ce insemna; »Cà atâta se pricepe la lucru, ca si

asinulu la cetera«.

alienissimus a sinistro ilio eieri (?) judicio. D a r ' totuşi si cu tote acestea pent ru ape ra rea catisei

• s 'ale a aflatu consulti! asi micsiorâ opulu cu r ep ro -l j ducerea aceloru vorbe de t raga to r i e . Din care causa ne i vedemu indemnat i se ament imu părinţ iei s 'ale celebrulu

preceptu alu int ieleptului b a r b a t u : „ Cum detractoribus ne miscearisa l).

Observatiuni cu privire la raportulu, ce esista intre beseric'a romanesca

greco-catolica si beseric'a romano-católica.

Din celea, ce le-amu desfasiuratu pana a c u m , ceti toriulu nepreocupa tu s 'a potutu convinge, câ ne in-d rep t a t i t e au fostu a tacur i le i n d r e p t a t e de „Telegrafulu R o m â n u " in con t ra besericei românesci greco-catol ice.

D a r ' cá se se veda inca si mai l amur i tu , câ s â n t ' a unire nu a fostu fatala pen t ru români , si nu a adusu a supra nos t ra nici unu desastru, vomu a r e t â p re scur tu si u rmăr i le ce le-a avu tu déns 'a a s u p r ' a d e s -voltarei nós t re cul tura le si na ţ ionale .

Aceste u r m ă r i numai asia se voru poté a p r e t i á dupa valorea loru, déca vomu considera mai an t a iu s ta rea cu l tura la si na ţ ionala a români loru din T r a n -si lvani 'a si Unga r i ' a ina in te de s â n t ' a uni re , adecă pre câudu dénsii se aflau inca in intregitatea legei loru.

E s t e t o tu ro ru cunoscutu , câ ina in te de s â n t ' a uni re calvinii au prescrisu metropol i t i loru românesc i nesce condit iuni , car i fâceau din beser ic 'a români loru mai multu unu apendice alu besericei calvinesci, de-câtu o beser ica „o r todoxa" in intielesulu de a s t ad i alu cuventului „o r todoxu" . Super in tendente le calvinescu por t a t i t lulu de episcopus Valachorum si era por ta tu , in siuodu pre umeri i a loru siésa protopopi românesc i . In chipulu aces t ' a beser ic ' a români loru , care pr imise si unu catechismu cu ra tu calvinescu, si fusese sil i ta a adopta si unele e lemente din discipl in 'a calvinésca, se p rega t iá a deveni incetulu cu incetulu o beser ica calvinésca in credint ia si disciplina, r emânendu- i po te numai nesce forme ester iore de ceremonialu si de r i tu , si inca si acestea a l t e ra te .

Clerulu românescu ina in te de un i re se r e c r u t a mai numai din nesce cantor i de pre sate , e ra i n t r ' o s ta re miserabi la , si i gnoran tu de susu pana josu . Din care causa nu e ra capabilu se se redice nici m a c a r ' p re sine din acés t ' a s t a re t icalosa, si cu a t â t u mai pucinu se potea a ş t ep ta déla elu, cá se t rezésca poporali i românescu din le ta rg i ' a seculara , se deş tepte in t r ' ensulu consci int i 'a originei la t ine , si se-lu conducă pre calea culturei si-a civilisatiunei In totu Ardealu lu nu se afla nici m a c a r ' o s ingara scóla pen t ru cu l t u r ' a poporului românescu, er ' clerulu se prega t ia pen t ru

') Prov. 24, 1.

oticiulu seu importanţ i i numai pr in nesce mănăs t i r i , unde abia invetiâ a ceti si forte pucinu a scrie. In t r e clerulu inferioru si in t re fruntaşii besericei era forte pucina deosebire in acés t ' a pr ivint ia .

Nici unu opu de valóre scientifica seau l i te ra ra n u amu primiţii din tèmpuri le îna in te de sânt /a uni re . C h i a r ' si in t roducerea limbei românesci in besericele poporului nost ru este mai multu unu mer i tu alu calviniloru, de câtu alu besericei or todoxe.

U r m e despre unu guvernu diecesanu, înainte de uni re , nu ni-a remasti . Parochie le nu erau regula te si s is temisate , ci e rau năpăd i t e de câte d o i — t r e i preo ţ i , unulu mai seracu si mai ignoranţ i i , de câtu celalal tu . P r e cine-lu voia poporulu, 'lu pr imiâ de preo tu , e r ' pre cine nu-lu voia, 'lu a lunga, de mul te or i farà scirea si învoirea metropol i tnlui . Cu unu cuvèntu pre to t indenea se observa, nu viet i 'a cul tura la , ci caosu, in tunerecu, ignoran t ia si a m o r t i a l a 1 ) .

Is tor i 'a nu ne vorbesce despre nici o misicare naţ iona la , in care se fi j oca tu vre unu rolu insemnati i si beser ic 'a români loru , si nici nu t rebue se ne miramu de acés t ' a , deórece beseric'a româniloru ina in te de un i re in decursu de mai multe veacuri nu a fostu romanésca in cea ce privesce l imb 'a cultului divinu si insti t i i t iunile sale, ci a fostu seau o beserica slavo-nésca, Seau o beser ica , ce se p rega t iâ a deveni câtu mai cu rundu o secta magiaro-calvinésca. De ace 'a fruntaşi i ei nu au da tu semne de consciint ia na ţ iona la romanésca . „In totu sirulu metropolitiloru români, ce si-au urmatu sub domni'a catolicismului si apoi sub a protestantismului, nu se afla nici unulu, carele se fia avutu vedi'a si infilanti'a, de care s'a bucuratu pana la unu tèmpii episcopulu Inocentul Miculu, — ma nu se dà nici unulu, carele se fia jucata, rola fia măcar' asia însemnata, câ unu protopopii de frunte in ditele nòstre11 2).

Unii s t r iga mereu, câ impregiurar i le vi t rege au facutu pre români i din Trans i lvan i ' a si Unga r i ' a , se decada a t â tu de t a r e in pr iv in t i ' a cul tura la si na ţ iona la .

E s t e forte adevera ta acés t ' a aser ţ iune . Inse cine a p rega t i tu acele impreg iura r i v i t r ege?

— Alipirea nòs t ra orba de beser ic 'a s lavobizant ina ! Acés t ' a al ipire , seau mai bine dicéndu, acés t ' a

schisma fatala ne-a rup tu cu totulu de Rom 'a . care a fostu cent ru lu cul turei apusene , ne-a siliţii, se in t r e rupemu ori ce schimbu de idei si de lucrăr i cu renumite le universi tă ţ i , car i infioriau in evulu de midîlocu sub aripele besericei catolice, si scot iendu-ne cu to tulu din orisontulu civilisatiunei la t ine, ne-a impinsu in cerculu de in r iur in t ia alu orientelui , unde

') Vedi Dr. Gram'a : Istori'a besericei românesci unite cu Rom'a. Blasiu 1884 p. 78 et seq.

2 ) J. M. Moldovanu': Spicuire in istori'a beser. a Româniloru. Blasiu 1873 p. 16.

tò te i inbetraniau si se de repanau , unde vechile locasiuri , in cari mai inainte de schisma au infloritu cele mai alese sciintie si v i r tuţ i crest ine, d ispăreau incetulu cu incetulu câ nesce făclii, ce se stiligli, seau câ nesce focuri din o t abe ra părăs i ta . După ce amu ajunsu astufeliu sub jugulu besericei s lavo-bizant ine, au venitu

j a sup r ' a capului nos t ru tòte desastrele, pen t ru-cà acés t ' a beserica a lucraţii pre tòte càile, se s t inga din noi consci int i 'a la t in i ta te i nostre , si se împiedece ori ce cu l tura na ţ ionala romanésca. Ea numai o grige a avutu : câ unde a fostu cu pot int ia , se-i faca pre români a-si inchina moşiile la nesce mănăs t i r i , in car i se nu t r i au nesce călugări ignorant i , si a-si jertfi

! averi le pent ru sust ienerea unoru as iediaminte o r todoxe grecesci , de cari profitau numai dusimanii cei mai aprigi ai neamului românescu. Dèca acés t ' a beserica nu a r ' fi por ta t i ! in sinulu seu sèmburele pu t red iune i , si dèca ea a r ' fi fostu in s ta re se desvólte mai mul ta

i i energia si ac t iv i ta te , as tadi noi nu amu mai esista i câ români !

j! De al ta pa r t e este conoscutu, câ d ivers i ta tea credint ie loru religióse ho ta r iâ odinióra cu multu m a i mul tu , de câtu as tadi , so r tea polit ica a popóre loru . R o m ' a papala , care in evulu de midîlocu avea o inr iur in t ia forte m a r e ch ia r ' si in domeniulu cest iu-niloru politice, si care a ocrot i tu to tu deaun ' a na ţ iuni le

| i catolice, nu potea se ne spriginésca pre noi schismatici i , câ se ne e lup tamu o i m p o r t a n t a posi t iune poli t ica. Lipsi ţ i fiindu de acestu spr iginu poternicu , si de spr iginulu , ce ni l ' a r ' fi po tu tu dâ totu d e a u n ' a unu cleru luminaţi i , a trebuiţ i i se cademu preda a l to r ' a ,

II cari s 'au bucura tu de acelu spr iginu in Trans i lvan i ' a si U n g a r i ' a , e r ' pr incipate le române au t rebu i tu se se lupte in cont inuu spre a-si conserva independent i ' a facia de dóue s ta te catolice din vec ină ta te . Cându a venitu apoi era calviniana, amu fostu asia de slăbi ţ i ,

i! iu câtu numai poteamu face nici o res is t int ia . S 'a i lucra tu , ce e dreptu , pre tò te càile pen t ru n imici rea I nòs t ra , da r ' mie mi se p a r e ; câ numai al ipirea ò rba de

beser ic 'a s lavo-bizant ina este pecatulu acel'a oru/inaìU, din care au isvori tu tétte desastrele, ce au veni tu pres te capulu neamului românescu ! Acestu adeveru

; l 'a recunoscutu si fruntasiulu cronicar i loru nos t r i , carele vorb indu despre t recerea români loru sub ju r i sd ic t iunea

:' pa t r ia rch ie i din Constant inopolu , astufeliu se espr ima : !| „Barem de nu s'ar' fi intemplatu acést'a (trecere), că

românii mai fericiţi ar' fi fostu, de s'ar' fi supusa l patriarchiei din Rom'a, precum s'au fericiţii alte !| neamuri, care înşine le vedemuu 1).

Altu cum acestu adeveru l 'a accen tua tu si o r to -doxulu poetu Cesare Bolliacu in od'a sa catra Români'a, pre care o agraesce cu cuvintele :

„Printr'o fatalitate fusesi greşitei tare, De te rupsesi (le Rotiră. O! ritul a celu grecescul AcésVa-ti, este culpa de nafii mângâiere In sinulu casei tede . . . Reti te-ai unitu de-atuncia cu ginţi eterogene, Cu gintile sclavone, mangite la Fanam ! Pe-o cale retrograda vei merge mult ti alene ? Veninidu totu, in pisma, vei scurge din paharu" 2) ?

Amu vediutu , unde amu ajunsu cu „o r todox ia" , acum se consideramu si urmăr i le , ce le-a avutu s â n t ' a uni re pen t ru români .

Aceste u rmăr i se potu espr ima pre scur tu in tes 'a u r m a t ó r i a : „Cultur'a nòstra moderna a intemeiat'o sânt'a unire11.

Curèndu dupa ce ne amu uni tu cu centrulu besericei catolice, mai multi t ineri români au fostu t ramis i in Colegiele catolice din E o m ' a , p recum s u n t : Colegiulu germanici i , Colegiulu greco-catol ici loru si Colegiulu de propaganda fide. unde. ei au pr imi tu o ins t ruc ţ iune alésa in sciintiele filosofice si teologice si s 'au adapa tu la isvorele nesecate ale clasici tatei la t ine, ca re forméza pr imulu fondu alu civilisatiunei moderne . S tud iându l imb 'a la t ina si cea i ta l iana, ei au remasu frapaţ i de asemenarea ce 'a m a r e , ce esista in t re aceste limbi si in t re l imb 'a nos t ra romanésca , er ' acés t ' a a semenare si gloriele s t r ăbune , aca roru u rme se vedu si acuma in ruinele orasiului eternii , au des tep ta tu si in ta r i tu in animele lorii consci in t i ' a despre la t in i ta tea poporului românu .

Aceşti t iner i in torcéndu-se in pa t r i a inzes t ra t i cu o cu l tura ina l ta s ac ra si profana, cu o credint ia via si lucra tór ia , si cu unu s e n t i m e n t i nobilu de romanismu, s 'au unitu in cugete si sémtir i cu alti t ineri , car i 'si făcuseră studiele la facultăţi le teologice din V i e n ' a si din al te orasie ale monarchie i aus t r iace , si cu toţii s 'au apuca tu de luc ra rea grandiósa a p ropagarc i cul turei apusene in t re români . Acés t ' a cu l tura , fiiiidu-cà s 'a propagaţ i i to tu d e a u n ' a insocita de ide 'a la t in i ta te i nos t re , a avutu unu farmecu nespusu de mare a s u p r ' a inintîloru si animeloru to tu ro ru roma­niloru din Trans i lvan i ' a si U n g a r i ' a farà deosebire de confesiune. A fostu destulu, câ uniţii se dee impulsulu, si se croiésca di recţ iunea la cu l tu r ' a si emanc iparea nos t ra na ţ iona la , pen t ru -câ ch iar ' si neunitii se se unésea cu ei in lucrarea cea sân t a pent ru regenera rea unui poporu înzestraţ i i cu a t â t ea ap t i tud in i cul tura le , da r ' impilatu si pa ras i tu de to ta lumea in decursu de mai inulte veacuri . Cu l tu r ' a respandi ta la inceputu numai de uni t i , e r ' mai t â rd iu ch iar ' si de muniti, nu a potu tu r emane inchisa in t re hotare le Transi lvanie i si ale Ungar ie i , ci a s t r a b a t u t u si in societatea roma­nésca de pres te Carpa t i , unde in zada ru i se împo­tr ivea unu eleni ignorantu si preocupaţi i de idei

2 ) Cesare Bolliacu: Poesii vechi si noue. Bucuresci pag. 97.

j s lavo-bizant ine. Clerulu aces t ' a a remasu in igno ran t i ' a ! lui, si a vegetaţii si mai depa r t e , inse numai câ unu

eleuientu s t ra inu in societatea romanésca de pres te Carpa t i si despret iui tu p a n a in d iu 'a de as tad i de credintiosii , p re cari î-i pas to resce ; pre cându cu l tu r ' a apuseana s t r ap l an t a t a din Ardealu a fostu imbra t i s ia ta cu ca ldura de to ta societatea romanésca si p r o p a g a t a in cercuri totu mai largi p r in cei mai de frunte ba rba t i ai t ier i loru romànesci .

Astu feliu in u r m ' a impulsului pr imitu dela uniti, tot i românii — desi despar t i t i politicesce — au ajunsu la o un i ta te cul tura la si l i terar ia , care este cea m a i poternica ga r an ţ i a a veni toriului nos t ru !

Desi românii greco-catol ici au formatu si forméza \ numai o mica pa r t e din corpulu nat i miei r omàne , ei

totuşi au avutu unu numeru frumosu de rep resen tan t i si por ta tor i ai cul turei nos t re moderne , care s 'a inceputu

i de odata cu s â n t ' a uni re . E i au fostu cei d in ta iu , i j cari au pusu fundamentulu la i s tor i ' a si filologi'a J romana , sc ru tàndu cu zelu invapa ia tu t recutu lu neamulu i | românescu, si invederându originea la t ina a l imbei

nos t re . Scrieri le lui Sinkai , Maioru si Clain voru fi totu de a u n ' a o dovada neînfrânta despre a se r ţ iunea

j nos t ra si nesce glorii neper i tór ie ale sântei unir i si a le l | na t iunei române pres te to tu .

Dèca amu vré se amin t imu cu numele pre to t i ì bărbaţ i i uniti, cari s 'au dis t insu p re campulu l i t e ra tu re i

nòs t re , s 'au au lucra tu pre a l te cali la p r o p a g a r e a ; culturei nòs t re moderne si la deş tep ta rea consci int ie i

nòs t re naţ ionale , amu t rece depar te pres te marg in i l e ; unui ar t ic lu de diar iu. De ace 'a ne res t r ingermi

numai la cons ta ta rea mer i tu lu i , ce si l 'au cas t iga tu scólele uni te din Blasiu pent ru cu l tu r ' a r o m â n a . Domnulu G. Bar i t iu anun t i ându apa r i t iunea minierului pr imu alu „Gazetei Trans i lvan ie i " din 12 M a r t i e 1 8 3 8 , ne spune, cà o p a r t e mare din intel igint i 'a

! romanésca a esitu din „liceulu si seminariulu din Blasiu cu 18 profesori alesi, cari mai vèrtosu de o

\ jumetate de veacu in cóce au datu si dà pana astadi barbati vrednici in tote partile si la tota Roniâniinea" 1).

D a r ' G. Bar i t iu , in temeiator iu lu diarist icei r omâne din cóce de Carpa t i , este unitu! Voru dice domnii dela „Telegrafulu R o m â n u " , si potè nu voru pune multu pondu pre cuvintele acestui venerabilu un t e -lupta tor iu naţ ionali i . Spre a face a s i ada ra se d i spa ra

i ori ce nedumer i re , vomii ci ta si cuvintele unui or todoxu despre scólele din Blasiu si despre s â n t ' a un i r e . Or todoxulu Misailu dupa ce in colori negre descrie

I l s t a rea din tempulu fanaris t i loru pr in cu r in t e l e : vmórtea \ inarboréza drapelulu ei; er' geniulu pustiirei se j '

|i 1) Vedi: Iu amintirea uuiversarei a 50-a a Gazetei Trausilvauiei. il Brasiovu 1888 pag. 7.

202 F O I A BESEIIICÉSCA SI SCOLASTICA. Nr. 12.

gatesce a mai şterge o naţiune din curtea rietiei", astufeliu c o n t i n u a :

„ O singura schinteiutia mai licuriwi printre ncgurele ceriului si asemenea luceaferului despre dî se apropia de noi . . . . Pre eându l a n o i nu mai esistu de câtu vre-o doue—trei b u c i i e m i t i e g r e c e s c i , din colo de munţi infioriau s c o l e l e a d e v e r a t u r o m â n e d i n B l a s i u . . . . Originea scoleloru transilvane nu dateza mai înapoi de midiloculu seclului alu 18. Dar' cu câtu inceputulu loru este mai in coce, cu atâtu soliditatea temelieloru, pre cari fusera asiediate, suntu mai sanetose, cu atâtu f r u p t e 1 e c e a u a d u s u g i n t e i î n t r e g i , s u n t m a i n i â n t u i t o r i e p e n t r u g e n e r a l i t a t e a n a t i u n e i .

„ P r i n u n i u n e se deschide o noua era pentru cultivarea româniloru Transilvani^.

„Joanu Miculii (adecă intemeiatoriulu Blasiului episcopulu Inocentiu Glain) este primulu fundatoriu alu culturei Transilvane''. . . .

„Benumele liceului din Blasiu cresce vediendu cu ochii, v i e t i a s i l u m i n a r e s a r i n d u i n t d t e p ă r ţ i l e . Părea, ca geniulu vechiei Borne se scola din mormentulu seu seculariu spre a mai insuflă odată coloniele lui Traianuli 1).

Câta deosebire in t re cuvintele s incere ale acestui or todoxu nepar t in i to r iu si in t re a tacur i le necualiticabile i nd rep ta t e de „Telegrafiilu R o m â n u " in cont ra sântei u n i r i !

D a r ' sperâmu, câ astufeliu de a tacur i voru t rebui se incete . si omenii se voru ruş ina a mai esi in publicu cu calumnii de soiulu celoru publicate in colonele „Telegrafului Român i i " , dedrece voci de mare auc to r i t a t e îna in tea români loru au inceputu a recunosce meri te le , ce si le-a cas t igatu pent ru c u l t u r a nds t ra un i rea cu beser ic 'a Romei . Câ esemplu aducemu pre erudituli i M. C Obedenar iu , care prin scrierile sale filologice, medicale si istorice si-a cast igatu unu nume frumoşii nunumai îna in tea Români loru , ci si a s t ra ini loru. Aces tu ba rba tu , care a lucra tu forte mulţii pent ru emanc ipa rea Macedo-Roniâni loru de s u b j u g u l u gre-ciloru, si la mdr tea sa si-a testaţ i i td ta averea Academiei române , in o epistola ad re sa t a erudi tului j esu i tu Nicolau Nilles recunosce câ „uniunea roinănilru a fostu o mişcare forte Jrnmosa", si-si încheia epistol 'a cu cuv in te le : ..turceasca-sc unu românit, deca-i place, insa elu se recunoscu partea însemnata, ce a avut'o uniunea la renascerea naţional/tatei romane"' ')•

1) Vedi Joanu JYI. Moldovanii: Spicnire in istori'a bes a Românilorn. Blasiu 1873 p. 19. unde cuvintele sunt citato dupa Buletinulu iustructiunei publiée, Bucuresci 1866 p. 105.

2) Qu'un Roumain se fasse musulman, ci cela lui plait; mais qu'il recomaisse la grand part, que I' Union a prise a la renaissance de la nationalité Roumaines. Vedi acést'a epist. intréga la Killes: Symbolae ad illustrandam historiara Ecclesiae orient. Innsbruck 1885 v. I pag. 363.

Totu astufeliu se espr ima si „ Convorbirile literarie* in unu ar t iculu , care se ocupa cu poetulu nos t ru V. Alexandr i .

„Insa din colo de Carpati — dice domnulu Bengescu autoriulu acelui articulu —• fraţii nostri-din Transilvani'a fura adeveratii aperatorì ai literaturei si ai limbei romane, pre candii Fanarioţii o prigoniau in principate. De odala se produse la densii că o r e i n -v i e r e a r o m â n i s m u l u i , s i n u s e p o t è t a g a d u i , c à a c é s t ' a m i s î c a r e , i v i t a i n i m p r e g i u r a r i p a r t i c u l a r i e, a vìi o m a r e i n f ì u i n t i a a s u p r ' a r e n a s c e r e i 1 i t e r e 1 o r u r o m a n e " .

Apoi dupace a ré t a meritului, ce si l 'au cas t iga tu scólele din Blasiu pentru p ropaga rea culturei na ţ ionale , si amintesce cu numele pre unii ba rba t i însemnaţ i , cari au esitu din acele scóle, astufeliu cont inua dlu Bengescu : „ Meritulu de a fi formata pre acesti a p o s t o l i a i r o m â n i s m u l u i , nu trebue insa se revină numai scóleloru din Blasiu. Cauta se recu-•nóscemu, cà cea-ce a contribuiţii mai cu sèma a desvolta intr'énsii iubirea literiloru, a fostu s i e d e r e a l o r u p r e l u n g i t a i n c a p i t a l e l e E u r o p e i c i v i l i s a t e, u n d e a c e s t i b a r b a t i , c a r i m a i t o t i e r a u p r e o ţ i u n i t i , f u s e s e r ă t r a m i s i p e n t r u a s e p e r f e c ţ i o n a i n s t u d i u l u t e o ­l o g i e i s i a l u s c i i n t i e l o r u " (Vá urmá).

Dr- Angustimi Bunea.

Conferintiele pastorale. de Dr. Joanu Popu.

Preoţ i i cont inua opulu de r e scumpera re indepl ini tu pr in Isusu Chris tosu, seau mai bine insu-si Domnulu nos t ru Isusu Chris tosu 'lu cont inua pr in densii câ prin organele s 'ale, dupace fundatoriulu besericei insu-si invet ia , jertfesce, i e r t a pecatele, justifica si conduce pre ai sei la mân tu i r ea vecinica — pr in preoţ i . Ei suntu dupa S. Sc r ip tu ra nunci i lui Dom-nedieu, mijlocitorii in t re Domnedieu si omeni, amicii lui Domnedieu, locutii tori i lui Isusu Chris tosu îmbrăca ţ i cu poterea p re carea insusi a pr imitu-o dela T a t a l u seu. Câ locuti i tori alui Isusu Chris tosu au densii se vestesca credinciosiloru adeverur i le e te rne religidse, — derega to r i ' a profetica, au se li mijlocesca câ adevera t i l i turgi darur i le r e scumpera re i si pr in aces t ' a se con-t r ibue la subiect ivarea redempt iunei obiectivii înde­plinite, — derega to r i ' a sacerdota la , — si in u r m a au se povatiuiesca pre credincioşi p re calea ver tut ie i si a perfectiunei crestinesci , pen t rucâ u rmandu inve-t ia tur i loru impar tas i te si a jutoraţ i de darur i le conferite se pdta ajunge la fericirea vecinica.

Mul te si feliurite suntu greută ţ i le si pedecile, ce le in t impina preotulu pasu de pasu la îndepl inirea

detor int ie loru, cari resu l ta din acesta t r ip la derega tor ia ; inimici de td ta p las 'a lucra din respoter i , câ se-i paral iseze luc ra rea si cu aceas t ' a se-i zadarnicesca tructulu osteneleloru sale. Suntu greu tă ţ i , cari provinu din iusa-si n a t u r ' a deregator iei pas tora le , si er ' al tele, ce le causeza inpregiurar i le personale , locale si tem­porale ; si pana candu cele de an tan ie sun tu mai mul tu de ca rac te ru universa lu , patia a tunci ceste din u r m a suntu mai multu de n a t u r a par t i cu la ra , si se schimba intocmai precum se schimba si ju r s t a r i l e , cari le pr icinuescu. Reflectam!! aci senguru asupra cestoru din u rma , si anumi tu pi'ecum ni se pres in ta in poporulu nos t ru câ emana te din condi t iunea si inpre jurar i le lui ac tua le .

Adevera tu ca pres te totu vorbindu poporulu nos t ru nu a scapa ta tu in rel igiositate si m o r a l i t a t e ; elu este docilii si nu se a re t a aplecatu a lucra in cont ra orenduieleloru Domnedieesci si asiedieminteloru besericei, deci to tu a t a tu de adeveratu este si acea, câ nice densulu nu remane neat insu de curentulu dominan te , si deca spir i tulu si t end in t i ' a des t ruc t iva a t impului de astadi nu a a junsu, câ se-i inadusiesca semtiemintele rel igidse-morale, nu se pdte cu td te aces te nega, câ Pas tor i i sufletesci nu in t impina pre fia-care dî g reu tă ţ i si pedece noue , pre car i nu le potu in la turâ , decatu m a n u a n d u a rme noue si obser-vandu a l ta t i enuta si a l tu modu de procedere .

Amin t imu numai câteva din obstaculele, ce in-pedeca p romovarea binelui spiri tuali i a credinciosi loru noş t r i . In cele mai multe comune domnesce unu indiferentismu seau nepăsa re facia de lucruri le supra -mundane , t r anscenden ta le , care aduce decadin t i ' a si corup t iunea m o r a l a ; — mulţ i suntu in t re omenii noş t r i , car i t raescu in c red in t i ' a , câ pr in o specia de legal i ta te seau pr in o pa r t i c ipa re senguru es te rna la servitiele divine facu to tu ce detor i suntu se faca pen t ru mân tu i r ea sufletului, lasandu, câ an im 'a , in-te rnulu loru se fie p redomina tu de inclinari si pa t ime rele. — In ce privesce mora l i t a tea nu se pdte dîce, câ esista la poporulu nos t ru acea in t reg i ta te de mo­ravur i , pre carea o poftesce inve t i a tu r ' a evangelica, si de a cărei conservare se iugr igeâu cu a t â t a scum-pe ta te bet rani i noştr i in vremile mai de d e m u l t u ; t ineretulu in m a r e pa r t e e esces ivu; numerulu casa-torieloru nefericite si a prunci loru nelegiuiţi cresce p re dî ce m e r g e ; in vie t i 'a familiara si discipl in 'a casnica incepe a se afirma o direcţ iune mai „ l ibe ra la" , câ se dicemu asia, mai „ e m a n c i p a t a " . — Nu pucina ostenela 'lu costa pre Pas tor iu lu sufletescu, câ se în­lă tu re pedecile si invinga greută ţ i le , ce le in t impina pre alocure in inpl inirea deregator ie i sale facia cu deregator i i civile seau organele admin is t ra t ive din paroch i ' a s 'a. (.'aci aceşti omeni aprdpe cu dese-versire pre o t r ep t a ce e drep tu inferidra a culturei

. scieiititice. inse unelte bune pentru p ropagarea de idei ! ant ierest inosci , rat ional is t ice, — se nisuescn a slabi

c red in t i ' a si a aba te pre poporu dela al ipirea ca t r a as iediamintele s. beser ic i ; si influiiiti 'a, ce o esercieza

: este cu a t a tu mai spre s t r ica t iune , cu câtu câ aflan-i du-se in contac tu nemidîlocitu si continuu cu poporulu, I nu numai câ 'Iu desfatuescu cu vorb ' a , da r ' p r ea ' adese i p remergu si cu esemplu, cu fapt 'a . j Suntu aceste to tu a t a t e g reu tă ţ i , cari r esu l t a ;| din n a t u r ' a ju r s t a r i lo ru nost re locale si ale t impulu i ! i in care t ra imu, si cari , schimbandu-se inpre jurar i le , j voru d ispare si ele inlocuindu-se cu altele noue.

! j L a conferintiele pas tora le se potu mai bine de |! catu ori si unde lua sub discussiune tdte aceste pedeci ,1 seau geuta t i , si cumpanindu-se din td te la tur i le si !| din td te punctele de vedere , se pdte mai cu inlesnire j s t a to i i modulii celu mai potriviţi i de procedere pen t ru \\ în lă tu ra rea loru. P r e calea conferintieloru voru pote J sci tot i Pas tor i i sufletesci „ceu se predice si „cum"

l se predice, adecă cari adeverur i dogmat ice si mora le I t rebue cu preferint ia se se alega câ mate r i a de pred i -|| ca tu , apoi ca in ce ordine, in ce direcţ iune se se | i t r a c t e z e ; to tu pre aces ta cale se voru informa densi i !| mai securu despre vitiale, cari voru fi a se combate , |! despre erori i con t ra r i credint ie i si moralului , cari a r ' j p r inde a se latf p r in t re credincioşi etc .

Afara de lucruri le , cari se r a p o r t a la po r t a r ea deregator iei magister iale seau profetice se potu luâ la disensiune si desbatere si obiecte din celelalte

j r amur i ale Pas tor i re i sufleteloru. Se voru consul ta i p . e. preoţi i in pr iv in t i ' a t ienerei cultului divinu, I adminis t ra re i s. sac ramin te , t r ac t a re i morbosi loru, in i p r iv in t i ' a adminis t ra t iune i parochiale , a inbuna ta t i r e i j si sporirei veniteloru funduriloru besericesci s. a., câ j ! astfeliu incetu cu incetulu se se aducă la cale o un i -| formitate in p rax ' a pas tora la . Lucru)u de sine in t ie-j lesu este si nice câ a r ' t rebui amint i ţ i i , câ nu cade ¡1 in compet in t i ' a conferintieloru t rac tua le , câ se aducă j hotar i r i in mate r ia de credint ia , de moravur i si dis-i ; ciplina besericesca, câ nu se unesce cu scopulu aces toru j adună r i , câ se se organiseze in ele si pr in ele o ;! opositia act iva seau passiva in con t ra disposi t iuniloru ' j mai inal te . Conferintiele au senguru de a se consul ta i ; a sup ra modului , cum s 'ar pote mai bine efeptui ordi -! nat iuuele emana te dela auc to r i t a t ea super idra , a sup ra

! i de la turare i pedeciloru in efeptuire, si deca s ' a r ivi ,! ceva indoiala seau nescar i dificultăţi ne in la tu rave re j au dreptulu de a cere inviatiuiie dela Ord ina r i a tu , la ¡1 nice unu casu inse nu potu cu potere p ropr ia si din

auc to r i t a t e p rop r i a se dechiare vre-o ord ina t iune seau | i disposi t iune mai inal ta câ neavendu valdre obl igatdre I pent ru respectivulu t rac tu seau dis t r ic tu . i Caşuri insemnate , ins t ruct ive si dubie ivite p re i te renulu pastor i re i sufleteloru in t rac tu , observandu-se

discre t iunea receru ta , inca potu forma obiecţii de disensiune in sinulu conferintiei . In deosebii inse au se se ocupe aceste adunăr i cu inbuna ta t i r ea sed-lelorti nos t re confesionale, cu promovarea educat iunei si ins t ruct iunei scolastice. Preoţ i i câ directorii sco-leloru au cu indoita a ten ţ iune si ingrigire se se por te facia de densele, dupace astăzi mai multu câ ori candu se lucreza la descres t inarea acelora, la l ipsirea loru de carac te ru lu confesionalu. — Preoţ i i câ servii besericei au de to r in t i ' a de a lupta cu td te midilocele legale in con t ra tendint ie i de a „emanc ipa" scdlele de sub influinti 'a si supra inspec t iunea besericesca, câci acea tend in t ia provine din o nerecunoscere formala a misiunei , p re carea t rebue se-o inplinesca beser ic 'a aci p re p a m e n t u ; acea este o violare ângus ta si facisia a unui d rep tu istoricu, unu a t en ta tu a sup ra societa te! omenesci in genere si a mautu i re i s ingurat ic i loru individi in s p e c i a 1 ) . Si mai cu efectu voru pote preoţ i i se respingă ori si ce amestecu seau ingerent ia , deca voru ingrigî , câ se se în lă ture td te acele defecte si neajunse dela scdlele nos t re , car i dau ansa adver-sar i loru de a le t r age in resor tulu poterei loru sub cuventu , câ acele nu corespundu legiloru din vigdre.

In ce privesce modulu convocarei si t ienerei conferintieloru pas tora le , — care a r ' fi a t re i ' a ces-t iune din ar t ic lulu de facia, — suutu da ta to r i e de tonu si obl igatdre disposit iunile emana te dela Ord i -n a r i a t e in aces ta m a t e r i a ; in aceste se de te rmina ap r i a tu tempulu si loculu t ienerei , modal i ta tea per-t r ac t a r e i agendeloru precum si confacerea si păs t r a rea acteloru si lucrur i loru conferintiei. — Asia se dispune in Regulamentu lu nost ru , câ conferintiele preotiesci — •tractuale se se t iena de 2 ori pre a n u ; p r i m a v e r ' a si t d m n ' a (pt. 1), si anumiţi i succesive in parochiele t o tu ro ru preot i loru beneficiaţi din dis t r ic tu (pt. 2 ) ; — câ se se t iena in local i ta te cuvenint idsa si acomoda tă (pt . 4 ) ; câ pres te decursulu adunare i se se duca protocolu de ta ia tu , care după au ten t i ca re va fi a se subs te rne la Ord ina r i a tu de inpreuna cu operate le de t e m a si al te ac te e tc . Adaugemu senguru numai acea, câ conferintiele pas tora le au se fie t ienute in spir i tu adevera tu besericescu, precum o poftesce aces t ' a n a t u r ' a loru si s ta tulu la care apa r t i enu personele, car i ieu pa r t e la ele. in interesulu scopului, p re ca re au se-lu realiseze aceste adună r i , nu este permisu, câ se le consideramu dreptu de nesce ocasiuni po­t r iv i te — pen t ru d is t ragere , pe t recere , seau a m u s a r e : si deca preotulii locului provede p re membri i confe­r int iei in nexulu car i ta te i fratiesci cu prandiu , „acel 'a se fie frugalii si modestii, fara a impune credincio-siloru seau besericeloru ceva spese" .

') Mai pre largii am desvoltatu acest'a in »Foi'a besericesca» ied. de CI. Dr. Gram'a: anul III Nrii 15, 16, 17 si 18.

„Quando presbiteri per calendas simul eonveniunt" se dice c. 9 dist. 44, — „post peractum divinimi mysteriiim ad necessariam collationem, non quasi ad plenain refec-tionem, sed quasi ad prandium ibi ad tabulas resideant; ne per talia inhonesta convivía se invicem gravent . . . Qui ad coenam dominicani i : e : collationem verbi sub occasione conveniunt, ex veritate ventri» causa conjungantiir, repre-hensibiles corani Deo et hominibus babentur. E t ideo peractis omnibus, qui voluerint, panein cum caritate in domo fratris sui simul cum fratribus frangant et singuli singulos bibere faciant, et maxime ultra tertiam vicem poculum non contingant, et sic ad Ecclesias redeant".

Aré te , fraţii P reo t i r ece ru t ' a in te resare facia de conferintiele preot iesc i ; dovedésca zelu in efeptuirea ho ta r i r i lo ru lua te in acele, — si fructele seau resul­ta te le ob ţ inu te voru fi in destulu de inbucura tó r i a , si aces t ' a a t a t u in cea ce pr ivesce perfec t iunarea propr ia , ca tu si referi toriu la păs to r i rea sufletésca.

V a r i e t ă ţ i . ( t Anunoiu tristu). Parteniu Moldovanu fostu preotu

archidiecesanu si profesoru la scolele normale din locu dupa unu servititi credinciosu de 9 ani la aceste scole, in urma unui morbu de peptu a repausatu in 12 Martiu a. c. lasandu in doliu profundu pre iubiţii sei invetiacei, parinti, frati, sorori si amici. Sit ei terra levis!

In tipografi'a seminariului archidiecesanu din locu s'a inceputu in dilele acestea tipărirea Triodului cu litere latine sub grigi'a părintelui profesorii gimnasialu Joanu Germana presiedintele comissiunei de revisiune a cartiloru besericesci corali.

In acel'asi tempu se face cunoscutu celoru interesaţi, câ in tipografi'a de aici Triode mai vechi cu litere cirilice, nu se afla.

Numai de curundu amu primiţii trist 'a scire, câ prea demnulu preotu Vasiliu Abradami din G r o ş i in dieces'a Lugosiului, carele la anulu 1858 cu tota comun'a se intorse la s. unire, dupa unu morbu repede provediutu cu cele sante a trecuţii la cele eterne in 21 Decembre a. tr. in etate de 55 ani si dupa unu servitiu lăudabilii de 29 ani lasandu in doliu pre iubitulu seu poporu. In veci amen-Urea lui.

(Preoţi neo-ordinati). In 11 Martiu a. c. s'au ordinatu de preoti teologii următori :

1. Alesandru Paf iu destinata de administratoru pentru parochi'a B i s t r e i .

2. Gregoriu Ilea inca neaplicatu. 3. Joanu Deacu dispusu de administratoru in parochi'a

R e c e a - C r i s t u r u in protopopiatululu Dergei. 4. Basiliu Vlassa fora aplicatiune. 5. Alesandru Donescu inca neaplicatu. 2. Stefana Popu (moraliştii) dispusu de cooperatoru

in F i l d u l u d e m i d ì l o c u

(Post'a redactiunei). Dn. J. C. in Gh. : Te-a prevenitu altulu. Operatele comunicate se voru publică la tempulu seu: Dn. L. Sima in N. : Pre cale privata se pote, altcum nu.

Partea scolastica. Utilitatea scientieloru naturali.

Mulţ i suntu de părerea , ca scientiele na tu ra l i , respect ive cul t ivator i i aces to r ' a lucreza iu d i rep t iune c o n t r a r i a buneloru in tent iuni ale bese r ice i ; e r de a l ta p a r t e nu a ra reo r i aud imu t ângu i rea , ca beser ic ' a ocupa una puse t iune inimica facia de progresele scientieloru na tu ra l i . P o n d e r â n d u si j udecându cu de - amerun tu lu s t a rea lucrului , aflamu câ plângeri le proveni te din ambele pa r t i sun tu e rona te , suntu fâra de t e m e i u ; deora-ce b ă r b a ţ i de o profunda erudi t iune besericesca afirma si confirma, cumcâ progresele scien­tieloru na tura l i promoveza bunăs t a r ea mater ia la , folosulu mora lu si spi r i tua lu alu omen ime i ; si erasi fari si conducător i de ai scientieloru na tu ra l i a p r o b a si nu combătu puse t iunea , ce compete besericei .

Scopulu celu a t â t u de sa lu ta r iu alu besericei ni-este bine cunoscutu . Scopulu scientieloru na tu ra l i inca numai sa lu tar iu pote se fia; in câ tu acel 'a nu n u m a i p romoveza b u n ă s t a r e a ma te r i a l a a omenimei, ci des-vdl ta , spriginesce s imtiementulu religiosu, i nd ruma si ina l t ia sufletulu nos t ru plinu de admi ra t iune ca t r a Ato tpoten te le , c a t r a ace ' a In te l igent ia suprema, carea a sciutu se creeze unu ce a t â tu de perfectu, p recum este un ive r su lu ; si astufeliu in taresce si inal t ia s ta tu lu mora lu si spir i tualu alu omenimei . E s t e inascu ta in omu una pas iune nobi la de a cundsce to tu ce-lu i m p r e s u r a ; aces t ' a pas iune o satisfacu scientiele na tu ra l i , nu t r i ndu -o cu fapte posi t ive si depr indiendu-o cu ra t iu -n a m e u t e sani tdse . Scientiele na tu ra l i a lunga super -s t i t iunea născu ta din igno ran t i ' a legiloru n e s t r ă m u t a t e , puse de mare le Crea tor iu , si a lungându-o nu s te rgu rel igiunea, ci din con t ra o in ta rescu . F â r a de scientiele na tu ra l i amu orbeca sub velulu supers t i t iune i , si apa r i t iunea unoru fenomene l ' a r ' cufunda pre omulu de r îndu in spaime nefundate si p u r u r e a a r ' fi in t i -mida tu de ivirea Str igoi loru.

Scientiele na tu ra l i ni-deschidu ca r t ea cea m a r e , in ca re vedemu cugetele si vo in t i ' a buna t a t e i , in t ie -lept iunei si a to tpo ten t ie i unei fientie e te rne , divine si per fec te ; pen t ru ace ' a scientiele na tu ra l i sun tu una buna scdla p rega t i to r ia pen t ru ca techet i , p en t ru p r o -fesosorii de rel igiuue, car i cu ajutoriulu loru suntu conduşi la in tu i t iunea Fient ie i Supreme, ce se afla p r e t o t i n d e n e a ; pen t ru j u r i s tu , incâ tu aces tu i ' a i-dicteza se ascul te • necondi t iuna tu de l eg i ; pen t ru medicu, incâ tu sc ient i 'a lui numai asia vâ fi scientia , deca vâ es thaur i din n a t u r a .

Sc ru t a r ea legiloru na tu ra l i este unu medîlocu potern icu pen t ru eserc iarea spir i tului . Mir iadele de

fenomene ale na tu re i , enormele cause si efecte, in cari e cu nepoten t ia a nu recundsce una potere si int ie lept iune infinita, suntu factori forte însemnaţ i pen t ru cu l tu r ' a u m a n a . To tu ce e subl imu, mare t iu , gloriosu, solemnu, nobilu, admirabi lu si ter ibi lu aflamu in n a t u r a si inca in in t r ega clasici ta tea l o r u ; l i r ' a poet i loru lumei de aci si-ia mater ia lu lu seu.

Scientiele na tu ra l i descepta poft 'a si ins t inc tu lu de s c r u t a r e ; ele dedau la esper imentare indepedenta si ac t iv i ta te p ropr ia , pr in cari se a juta mul tu desvol-t a r ea ca rac te ru lu i nisui tor iu si au tonomu, care este scopulu finalu a td t a e d u a t i u n e a ; ele in privinti'a desvoltarei inimei si-a vointiei n'au parechia intre obiectele de invetiamentu, de unde nu se pote in destulu recomendâ imbracios iarea loru.

Aces tea foldse intelectual i si moral i ale scientieloru na tu ra l i d e m u s t r a p a n a la evidenţ ia , cumcâ ele sun tu utile pen t ru omenime, si câ ele suntu n u numai cunoscint ie real i , ci adeve ra tu umane .

Ut i l i ta tea prac t ica a scientieloru na tu ra l i o po temu pr inde cu m â n ' a din multele esemple, ce ne p res teza s t a rea p re sen ta a E u r o p e i si Americe i . E t a ce dice in respectulu aces t ' a Alesandru H u m b o l d t : Apretiarea egala a toturoru ramuriloru din scientiele naturali este una necesitate imperativa a tempului presentu, in care averea materiala si prosperitatea natiuniloru se intemeieza pre intrebuintiarea corecta a poteriloru si producteloru naturali. Sortea stateloru e câ si a naturei, carea dupa cuventele de profundu intielesu alai Gothe nu cunosce stagnare si pronuncia anatema asupr'a pausarei; poporale cari nu progreseza in acestea scientie, irevocabilu se voru cufundă si pre campulu bunei stări voru fi silite a dă locu altor'a.

Se nu ne lasamu a fi amăgi ţ i cu ace ' a , câ scientiele abs t r ac t e cult iveza poporu lu ; câ-ci numa i cea ce s t r ăba t e in consci in t i ' a poporului si devine averea comuna a in t regei na ţ iuni , se pote cons idera câ e lementu de cu l tu ra genera la .

Apoi t r ebue se recunoscemu, cum-câ progresulu cul turei in m a r e pa r t e este condi t iuna tu dela p r o ­p r i e t a t ea ma te r i a l a . Aces t ' a aser ţ iune ni-o ap roba nenumera t e da te din i s tor i ' a cul tura la a popdreloru .

Tocmai pen t ru ace ' a neci beser ic 'a nu este c o n t r a sc ru ta r i lo ru na tu ra l i , ea ch ia r ' voiesce, câ poter i le na tu re i se fia sc ru ta t e si in t rebu in t i a te spre acoper i rea lipseloru omenimei. Se ne cugetamu numai b ine si se j udecamu dereptu . Ore pote ave beser ic 'a una dor int ia mai fierbinte, de câtu g lor i ' a lui Domnedieu si cundscerea Magis t ru lu i supremu, la ce inse numa i pr in sc ru ta rea opereloru Lui potemu a junge? — E r '

206 FOI'A BESEPJCESCA SI SCOLASTICA.

deca universulu este una ca r te mare , pre ale cărei pagine este scrisu numele si g lor i ' a lui Domnedieu, a tunc i este evidentu, cumcâ to tu mai multu se vă iniple de iubirea lui Domnedieu si to tu mai mul tu se vâ insufletî pent ru Domnedieu acel 'a , carele mai mul tu a ceti tu aces t ' a car te . — Deca doi ochi suntu dea junsu spre a cundsce, câ ceriulu stelosu prevestesce g lo r i ' a Creator iu lu i , deca doue urechi suutu deajunsu s p r e a audî laud 'a , ca rea o s t r iga una di a l te i 'a , si secretele int ieleptiunei divine, cari le prevestesce una ndp te a l te i ' a (Psa lmi ) ; cu câtu mai t a re i-se vâ a r e t â po tes ta tea divini ta tei acelui 'a , carele privesce cu ochi sc ru tă to r i spre ceriu si spre adâncur i le pământulu i , sp r e constelat iuni le splendide si spre a tomi , spre p lan ta si tufa si spre to tu , ce-i dâ m ă r t u r i a in mâna , cumcâ fienti 'a suprema le-a o rd iua tu td te dupa pondu si m e s u r a ? (Car tea intielep.) .

Mai depar te beser ic 'a , aces t ' a maica a omenimei voiesce si ace 'a , câ omulu se fia domnulu c r ea t iune i ; e a voiesce, câ cuventulu , ce a r e suna tu in demine t i ' a c r e a r e i : „ Domniţi pres te p a m e n t u " ! (Genesa) se se va lo reze ; ea voiesce, câ omulu se si folosesca acestu d rep tu de dominare . E r ' omulu numai a tunci pote eserceâ acestu drep tu alu seu, cându desface velulu, ce-i acopere p ropr ie ta tea , cându nu se indestulesce c u ace ' a ce vede cu ochii si pote pr inde cu m â n ' a , ci s t r ă b a t e in celea mai in te rne ale na ture i , aici culege tesaur i i poter i loru si-i aplica in folosulu seu si alu deapropelui seu. Ce frumosu, ce sublimu fenomenu, cându omulu face semnu fulgerului si acel 'a fora a-i s t r ica descinde la petiorele l u i ; cându omulu tnamite sch in teu 'a electr ica câ solu preste mar i , pres te dealur i si c â m p i i ; cându omulu demânda vapori loru, câ se i-se supună câ ar ipi , cu cari apoi sbdra pres te ape si c o n t i n e n t e ; cându omulu provoca lumin 'a e lect r ica si o const r inge se imprasc ia in tunecimea nopte i de pre s t radele cetat i loru si se decoreze cu lucirea s 'a palat iele si şalele spa t iose? Beser ic 'a de td t e acestea se b u c u r a ; câ-ci ce d a u n a a r ' pote ele se aducă in dreptur i le credint ie i , a cărei r ep resen tan ta si invet ia tor ia infalibila este bese r i c ' a?

Mare le na tura l i s tu Baco a dîsu, cumcâ scienti'a, deca numai o gustainu, ne instraineza dela Domnedieu, er' deca eshaurimu din afundîmea ei, ne conduce la Domnedieu. Totu deaun ' a numa i acei 'a s 'au opusu si se opunu revelat iunei si pr incipieloru religidse, si triumfele scientiei le folosescu con t r a besericei , car i cascigandu-si cunoscint ie numai superficiali credu, câ ei td te le p r i c e p u ; da r ' cei ce s 'au dedicaţii cu totulu spre a s tudia seriosu si profundu arcane le na tu re i , unii câ aces t i ' a in scrutăr i le loru afla pre Domnedieu si i-se inchina lui. Si aievea scientiele na tu ra l i pen t ru mulţ i sc ru tă to r i au fostu

t r ep t e , ce li-au servitu spre acea, câ se se inalt ie la Domnedieu si se-lu laude. — Copernicu mare le as t ronomu, a fostu forte religiosu. Galileo Galilei , carele a da tu unu aventu a t a tu de poternicu filosofiei esper imental i , in u r m ' a sc ru ta r i lo ru s 'ale a ajunsu la resu l ta tu lu , câ s. s c r ip tu ra si n a t u r ' a s i - t ragu or iginea dela Domnedieu, ace 'a câ inspi ra t iunea Spir i tu lui santu , aces t ' a câ esecutorulu cehi mai punctuosu a legiloru lui Domnedieu. L inne i n t r ' a t â t ' a s 'a insufletitu de s tud ia rea sântei sc r ip ture , incâtu a eruptu in cuv in te l e : „Domnedieidu eternu, nemesuratu, atotu sciutoriu, atotu poternicu parte mi-s'a revelatu in opurile crea­tiunei si eu am inmarmuritu. Mân'a lui polemica se manifesta in tote; inca si in celea mai mici lucruri câta intieleptiune si perfecţiune! Folosulu, ce-lu casci-gamu din ele, ne demustra bunetatea acelui'a, care le-a creatu; frumseti'a si armoni'a loru i- prevestesce intieleptiunea; sustienerea loru si productivitatea loru nesecata vorbescu intr'unu tonu inaltu despre potes­tatea Lui. Beser ic ' a sciendu aces tea neci decumu nu-si ia una puset iune inimica facia de progrese le scientieloru na tu ra l i , si fruntaşii ei b inemer i ta ţ i pa r -tinescu adevera te le sc ru tă r i si progrese , ce se facu p re campulu aces toru scientie, asia P r e a S â n t i ' a S'a Leone alu XlII-lea, pontificele ac tua lu , inca câ episcopu-cardinalu in P e r u g i ' a a da tu una encicl ica, in carea in t r e altele astufeliu se p r o n u n c i a : Ar' fi una nebunia a nega acelu faptu batatoriu la ochi, cumcâ scienti'a prin scrutările s'ale îndelungate si prin esperimentarile s'ale in-tielepte, si-a cascigatu multe poteri naturali de acelea, cari omenii inainte de ace'a seau nu le au cunoscutu, seau n'au fostu in stare a le pleca in servitiulu loru. Si incâtu scienti'a cu desteritate a aplicatu acestea poteri in machine artificiali, a usioratu pro-ductiunea, a facutu mai eftine lucrările, si in urm'a acestei'a mai usiora indestulirea indigentieloru si mai comoda vieti'a chiar' si acelui'a, care are puciim de spesatu. Nimicu e mai frumosu, decâtu acestea in-ventiuni.

E t a , potemu vede, ce eserceza scientiele na tu ra l i adevera te . P r e cul t ivatori i loru i- inal t ia la adora rea lui Domnedieu si beser ic 'a nu persecuta acelea resul-ta te norocose, ce se născu din s tudiarea loru spre binele comunu alu omenimei.

Din to te acestea resul ta , câ scientiele na tura l i , câ unele, ce aducu foidse a tâ tu intelectuali câ tu si pract ice si j oca una rola insemuata in p romovarea civil isatiunei, mer i t a se fia pro teg ia te si cul t ivate .

Documenti! istoricu. Dela M. 0 . Donimi J. Ardeleanu profesoru gimnas.

in Beiusiu primimu spre publicare urinatóri'a epistola alui Jeronimu Kálnoki*, carea privesce si se referesce la originea scóleloru romàne din Rodn'a, districtulu militariu alu Naseudului, infiintiate pentru crescerea si educarea copiiloru romàni din legiunea a dou'a:

JEminentissimi ac Rmi Dni Principes! Quemadmodum Anno superiore sacrum Eminentiarum

Vestrarum coetum certiorem feceram, Ego ad hunc dis-trictum militarem Rodnensem ab Illmo Dno nunc recenter 2-da Maji fatis functo Episcopo Fogarasiensi pro tradendis Linguae Latinae fundamentis Inclitae hujus 2-ae Legionis Valachieae juventuti transpositus, in praesentem diem a 1-a Junii anni elapsi eidem fini satisfaeere conor: haetenus in hac disciplina triginta habui discípulos, sed singulis diebus major est accessio, hos tum in rebus Liberalium artium, quam Ecclesiae Catholicae doctrinalibus pro meo posse exercui, non secus ac alios quadraginta, qui in his iisdem scholis in Lingua et Scriptum Germanica pro servido huius Legionis instituuntur, ex his 70-ta Juvenibus, inter quos multi etiam adultioris sunt aetatis, vix unum alterumve reperi , qui vel signum sanctae Crucis rite novisset efformare, nunc Dei gratia nullus est qui ignoraret ea, quae dicimus esse necessaria necessitate medii et praecepti. Ut hoc assequerer singulis hebdomadis die Jovis, et die Dominica Catechismum scholasticum instituí. Longe majorem inveni in populo Militari ignorantiam et corruptionem, peccata enim et praesertim contra 6-um impune, et sine ullo pudore patrabant. Multi Sacram Confessionem jam quadra-genarii et quinquagenarii numquam peregerant, ut huic profundo vulneri saltern aliquantulum niederer, singulis diebus Dominicis post Sacrum toti populo exhortationem feci, et Deo laudes sint cum aliquo fructu, in festis enim paschalibus omnes praeter quatuor Sacram Confessionem peregerunt, at hos etiam post Pascha timore perculsos ad viam reduxi, denique omnes jam si non caste, adminus cautius incipiunt vivere; omnia ex involuntaria Parochorum non tantum hie sed in omnibus hujus Principalis Locis ignorantia contingunt, omnes enim aliquibus exceptis scribere tantum legere et juxta Ecclesiae Graecae Ritum canere sciunt, proprio manuum labore victum et amictum sibi, et domesticae familiae quaerere coguntur, unde verbum Dei negligimi, et mensis inserviunt, nec ullum habent aliud remedium ex hac ignorantia emergendi, nisi Sua Majestas Applica Regia aliquam pensiunculam annuam ipsis assig-naverit; ut autem saltem aliquo modo huic etiam malo occur-rerem, omnes Parochos adhortatus sum, ut saltem pro sua capacitate Párvulos S. Crucis signum, Pater Noster et alias ordinarias de praecepto Ecclesiae scitu necessarias ora-tiones edocerent, quod jam in his triginta huius Legionis Pagis executioni mandatur. His me sacri Eminentiarum Coetus protectioni commendans persevero in Transylvania Naszodini in Districtu inclitae secundae Legionis Valachicae 1772. Die 23 Maji.

Eminentissimorum ac Rmor. Dnor. Principum Humillimus in Xto servus et Alius P. Hieronímus Kálnoki m. p.

Orci. Divi Basila Magni. Coli. Urb. alumnus.

*) Epistolele suntu decopiate de resp. d. profesoru depre epistolele originale aflatoríe in archivulu colegiului de Propaganda Fide. Red.

Er ' in versiune romana : Eminentissimiloru si Reverendissimiloru Domni Principi !

Precum am referatu anulu trecutu Eminentieloru Vostre, cà eu am fostu transpusu la acestu districtu mili­tariu alu Rodnei de catra Ilustrissiniulu D. Episcopu dela Fagarasiu de eurundu in 2 Maiu repausatu, ca se instruezu tenerimea legiunei a II române pe principíele fundamentali ale limbei latine dela I-a Juniu anului trecutu pana in dîu'a de adì me nesuescu a satisface acestei missiuni; pana acum in acestu despartiementu alu sciintiei am avutu 30 de discipuli, dar ' din dî in dî cresce numerulu loru, pre cari i-deprfndu atâtu in invetiaturi scolastice câtu si in doctrinele besericei catolice; nu altumentrelea facu si cu alti patrudieci elevi, cari invétia cetirea si scrisórea limbei germane, ce suntu necessarie la servitiulu legiunei ; intre aceşti 70 tineri, intre cari suntu si de o etate mai înaintata, abiá am aflatu unulu seau altulu care se fia sciutu a face semnulu crucei ; acum charu Domnului nu se afla neci unulu care se nu scia cele ce suntu de lipsa necessitate medii si praecepti. Cà am potutu obtiene acésfa, am tienutu prelegeri catechetice Joi'a si Dominec'a. Cu multu mai mare ignorantia si coruptiune am intimpinatu si observatu la poporulu militariu, càci pecatele mai alesu cele in contra poruncei a Vl-a le comiteau pe facia farà nice o sfióla. Barbati de patrudieci, cincidieci de ani nu s'au marturisitu neci odată, si ca se vindecu incâtuva acést'a rana grozava, in tote Dominecele dupa s. Liturgia am tienutu esortatiuni poporului adunaţii si multiamita se fia Domnului am si cascigatu ceva, càci la serbatorile santeloru Pasci toti s'au marturisitu luandu afara pre patru insi, inse si pre aceştia infricandu-i i-am adusu la adeverii, si acum toti deca si nu ducu o vietia curata celu pucinu traiescu mai precautu; tote aceste nu numai aici dar ' in tote locurile Principatului provinu din ignoranti'a escu-savera a parochiloru, càci toti cu esceptiunea aloru pucini nu sciu numai a ceti, scrie si a canta dupa ritulu besericei grecesci, su- siliţi cu sudórea mâniloru a-si câsciga viptu si vestimente atâtu pentru sine câtu si pentru familia, din care causa neglegu Cuvèntulu lui Domnedieu si se ostenescu * si se ocupa cu câscigarea pânei de tote dîlele. Altu remediu nu aflu pentru de a scapa de acést'a stare misera, numai acel'a, ca Maiestatea sa Apostolica se se indure a asemná loru ceva pensiune anuale.

Ca se curezu incâtu-va si ignoranti 'a prunciloru, pre toti. parochii i-am avisatu, cá dupa capacitatea loru se instrueze pre prunci a face semnulu sântei cruci, se-i invetie pe Tatalu nostru si alte rogatami prescrise de sânta Be-serica, ce in aceste 30 de sate ale acestei legiuni se si esecutéza. Cu aceste recomendându-me protectiunei Emi­nentieloru Vostre suin in Naseudu din Transilvania in dis­trictulu legiunei a 2 romane 23 Maiu 1772.

Alu Eminentissimiloru Domni Principi celu mai umilitu in Christosu sierbu si fiiu

P. Jeronimu Kálnoki m. p. ordului s. Basiliu celu mare si alumnu alu Colegiului Urbanu.

Ce a fostu scoTa triviala la noi, la Români? (Că respunsu mai multoru domni invetiatori banatiani).

Peutru-câ se intielegemu mai bine lucrulu si câ se potemu respunde la acest 'a întrebare, se facemu o revista scurta preste istori'a pedagogiei. Se cercâmu dupa ori­ginea scolei triviale.

De numele „scola triviala" dâmu mai ântâiu la vechii Români. Se dîce, câ ei inca prin scclulu IlI-le după fundarea Romei aveau scole private: e f scole publice in seclii următori mai cu seina prin orasie. Scolele acestea publice le numiâu ei tr iviale x ) . Obiectele acestoru scole la inceputu erau scrierea si cetirea, mai târdîu cetirea si esplicarea scriitoriloru si poetiloru patriotici, gimnastic'a, cantulu, si precum afirma unii, tinerii trebuiau se invetia de rostu cele 12 table de legi.

In diumetatea a dou'a a evului mediu aflamu mai multe specie de scole si anume: 1. Scole poporali*), in cari se propuneau : religiunea, cetirea, scrierea, si cantulu. 2. Scole civile, mai cu sema in orasiele cu industria inrloritoria. In acestea se propuneau si computulu si stilistic'a comer­ciala. Pre unu gradu mai inaltu decâtu scolele amintite erau 3. Scolele triviale, numite asia dupa celea trei obi­ecte (trivium) ce se propuneau in acestea si anume gra-matic'a, retoric'a si dialectic'a. Si in urma 4. Seminariele teologice si universităţile. In acestea se propuneau afara de religiune celea 7 arte liberale, adecă: gramatic'a, reto­ric'a, dialectic'a, aritmetic'a, geometri 'a, music'a si astro-nomi'a 3 ) .

Din celea premise vedemu ce a fostu scol'a triviala Si acumu se trecemu la obiectulu nostru.

Este sciutu, câ la noi la Români abia in diumetatea seclului trecutu au inceputu a se inffintiâ scole publice-Si anume mai ântâiu se deschide scol'a centrala din Blasiu (1740). Preste câţiva ani dupa deschiderea scolei centrale din Blasiu se infientieza scol'a normala (Hauptschule) din Orlatu, e f in Hatiegu si Vaidarece scole triviale. Intre 1770—1764 se infientieza scalele triviale din Naseudu, Zagr'a, Telciu, Sângiorgiu sî Monoru, e f la 1783 scol'a triviala din Borgo-Prundu 4 ) .

Din scolele acestea unele si- t ienura numirea, e f altele si-o schimbară cu numele de scola normala, ori poporala.

In scolele triviale române, precum ne spune D. V. Gr. Borgovanu, obiectele se propuneau in limb'a germana si parte si in ce'a româna. In acestea scole se pregăteau oficieri, suboficieri la miliţia si oficiali la administratiunea publica.

Dupa-ce amu aflatu, câ la noi la Români inca esistâu scole triviale, se ivesce intrebarea, câ ore numirea acest'a corespunde numirei de scola triviala din evulu mediu si câ ore in acestea inca se propuneau totu acelea-si obiecte, cari s'au propusu in scol'a triviala din evulu mediu, dupa cari s'au numitu asia?

») Vecii Istori'a pedagogiei de L. Molnâr pag. 15. -) Aci nu am amiatitu multele specie de scole, ce esistâu mai

cu sema pre lângă monastiri. 3) L. Molnâr. Istori'a pedagogiei, pag. 15, si Dr. Kis Âron.

Istori'a pedagogiei pag. 27. 4 ) V. Gr. Borgovanu. Spicuire din istori'a pedagogiei la noi

la Români pag. 14.

Respunsu ta întrebarea acést'a vomii atiă in „Ratio educationis" (o sistema de educatiune si instrucţiune) aparutu la an. 1777.

Dupa „Ratio educationis" scolele poporale erau impar­tite in patru clàsi si anume:

1. Scol'a poporala dela sate (scóla triviala) cu una clasa si cu unu invetiatoriu. 2. Scol'a poporala cu doi invetiatori si cu dóue clàsi prin orasie mai mici. 3. Scol'a poporala cu 3 clàsi, in cari afara de 3 inve­tiatori funcţiona unu profesoru de religiune si unulu de limb'a latina. 4. Scóle normale seau de modelu prelânga preparandia, cu 4 'invetiatori si 4 clase. La acestea scóle mai erâ unu invetiatoriu pentru desemnu si unulu pentru cantu.

Obiecte in scolele poporale dela sate (scóle triviale) erau: cetirea, scrierea corecta si frumósa, computulu, cunoscintie referitórie la economia si limb'a germana (deca nu erâ ace'a limba de propunere). In scol'a poporala dela orasie mai mici afara de obiectele iusîrate se mai luau de­prinderi in concipiare, atâtu in limb'a materna câtu si in cea germana.

In scol'a poporala dela orasie mai mari se mai pro­punea computulu comercialu, concipiarea si ceva din eco­nomia, e f celoru, cari voiau se intre in gimnasiu li-se mai propunea limb'a latina, geometri 'a, elemente din tìsica si desemnulu.

In scolele normali seau de modelu afara de obiectele propuse in scolele din orasia mai mari si afara de a dou'a limba moderna si de cea latina, se propuneau regulele scolastice. Obiecte estraordinarie e rau: geografi'a, istori'a Ungariei, geometri 'a, istori'a naturale, fisic'a si music'a.

Sciendu acestea potemu afirma cu tota securitatea, ca scolele triviale române s'au tienutu de categori'a celoru de ântâiu trei specie de scóle poporale, adecă au fostu scóle cu unulu, doi, trei invetiatori si totu cu atâtea clàsi. Obiectele inca au foscu totu acelea, pentru-câ scolele au fostu sustienute de erariu pentru fiii granitieriloru, pentru cari scóle erau in vigóre totu acelea-si legi si ordinatiuni, câ sî d. e. pentru celea germane sustienute de erariu.

Scól'a triviala româna deci nu corespunde numirei de scóla triviala din evulu mediu, càci acést'a a fostu scóla mai superiora, é f scól'a triviala româna a fostu punì scóla poporala, precum scóla poporala este si astadi.

P. Ungureanu.

Bolnaviri repentine *). II.

Fiindu organismulu óre-cuiva asia de tare atacatu incâtu cade repede la paméntu si in starea acést'a faci'a i-se face rosiu-inchisa, se debeleséza totu mai tare la

*) De prof. Dr. de Nussbaum. Foiletouu diu »Budapester Tagblatt« Nr. 25 din an. curentu.

fia-eare resuflare si privirea-i este fixata, intiepenita, atunci e tórte consulti!, câ pre atari omeni numai decâtu se-i ridicamu, se-i punemu se sieda seau deca nu potu siede, se-i sì culcàmu, inse nesinintitu capulu se le stée mai suso câ cea-alalta parte a corpului.

Caşuri de acestea provimi din năvălirea prea mare si repentina a sângelui spre capu, càtra creri ; in cele mai multe atari casuri vre-o arteria incordându-se prea tare se rumpe si sângele acoperindu mass'a creriloru produce de comunii o parah'sia (ologire) a parte! opuse a corpului, pentru-cà fibrele creriloru se crucisieza. Acést'a se numesce apoplesia seau cum se mai dîce guta, lovire de guta.

A p o p 1 e s i 1 a.

Asia dara deca prin plesnirea unei arterie in juinetatea drépta a creriloru navalindu sângele afara, apésa acésta parte de creeri, asia se produce paralisi'a in partea stânga a corpului, in mân'a si petiorulu stângii si intorsu: intèm-plându-se caus'a acést 'a in partea stânga, efectulu lu- vedemu in partea seau jumetatea drépta a corpului.

Dupa cele precedente scimu, câ sângele se astringe si apésa creerii in cantitate cu multu mai mare dèca capulu atèrna in josu, decâtu dèca elu este ridicatu in susu.

De cumv'a din arteri 'a plesnita navalesce multu sânge afara, atunci apesarea asupra creeriloru potè fi asia de mare, incâtu bolnavulu se ria cuprinsu de o mòrte repentina. Aci potemu mantui vieti'a inaiate de tòte prin ridicarea capului de se potè câtu mai tare.

Stâudu capulu in linia orisontala cu corpulu, morbo-sulu momentanu potè mori, èra deca capulu se ridica in susu, ologulu seau celu lovitu numai intr'o parte a corpului de apoplesia din intemplare scapa numei cu atât 'a si potè traii inca 20 ani.

Indata-ce morbosulu s'a asiediatu óre-undeva cu tru-pulu intregu seau celu pucinu cu capulu in susu, se i-se spele seau stropésca faci'a cea inchisa cu apa rece, se i-se desfacă corpulu pre unde e strinsi! cu vestmintele si cu deosebire dameloru se li-se taie numai decâtu sinórele dela corsete, dela acést'a plaga moderna, in catusiele carei'a au picatu jertfa pana si copile de 11—12 ani. Facmidu acést'a, sângele nu este impiedecatu in cerculatiunea s'a. Dèca manile si petiórele suntu reci, apoi se se frece si invèlue bine in cârpe calde de lâna, fiindu-câ aceste tienu caldur'a mai multu tèmpu in sine. Prin acést 'a manipu-latiune va fi satisfacutu ori-care medicu, de òre-ce neci chiar' celu mai bunu medicu nu ar ' fi potuto procede indata la ineeputti intr'unii modu inai corespundietoriu câ celu indicatu.

Nu arare-ori danni pre strada de o alta nefericire; vedemu adecă, câ óre-cine, mai cu sèma copii suntu calcati de caru ori carutia. Intèmpla-se acést'a adeseori atâtu din iieatentiunea baietiloru, câtu si a vizitfiloru. Calcati de carutie (birje ori cara), omenii mari suferu adese de frântura de òse, cându nu avemu nimic'a altu-ceva de

a face, decâtu pre respectivii se-i duceniu intr'o casa din apropiere si se apelamu la ajutoriulu medicului. De multe-ori copii suntu scoşi dintre iote aprope fâra vietia si totuşi deca-i desbracamu nu arare-ori spre cea mai mare mirare observamu, câ trupulu loru nu le este vulneratu chiar' de locu, pre pielea pieptului si a pântecelui loru nu se vede neci celu mai micu semnu de vatemare, desî rdtele carului trecură preste trupulu pruncului, carui 'a pucinu i- lipsiâ, câ se fia aruncatu in gur 'a morţii.

E forte interesantu, câ licatulu si splin'a, fdlele si intestinele cuiva potu fi in doue sfârticate de rotele carului fâra câ cu tdte acestea pre piele dinafară se pdta omulu observă ceva lesiune ori dunga roşia. Caus'a sta in ace'a, câ pielea omului are o forte mare fiesibilitate. Pdte se vina inainte o vatemare câtu de adenca a dseloru, seau chiar' licatulu pdte se fia despicaţii pre mai multe parti si totuşi pre de-asupra pielei se nu se veda nimica.

In resbelu spre es. se pdte adese-ori intemplâ, câ fiuerulu petiortilui in partea cea din josu (la oulu petio-rului) se fia sdrobitu de vre-unu glontiu in mai multe bucâti, precându pielea cea elastica de-asupra ranei, stându bineconservata inlaintrulu incalciaminteloru se pare cu totulu nealterata.

Tocma asia pdte scuti de vatemare pielea elastica de pre fdlele copilului roculu seu de lâna, preste care a trecuţii rdt 'a carului, precându splin'a si ficatulu, ce jacu sub ace'a piele se fia asia de tare atacata, incâtu prin o sângerare interna se urmeze prea usioru chiar' si morte.

Câtu de bucuroşii ar' sari omulu intru ajutoriu si in astu-feliu de casuri desi aci forte pucinu potemu ajuta, si totuşi trebue folositu totu minutulu mai alesu deca copilulu după cum de comunu se intempla este rece si fâra vietia, bateraa pulsului seu de locu, seau abia i-se semtiesce, ori câ trupulu in partea vatemata este îmflatu. Starea acest 'a este forte periculdsa, câci prin sângerarea interna in fia-care minutu pdte urma mortea.

Deca dispui de unu burete (sponghia) mare seau de pânza de inu impaturata de mai multe-ori, atunci se o inmoi acest 'a in apa rece, se o storci bine si se infasiuri cu ea strinsu pâna in susu pântecele pacientului.

Reeel'a si compresiunea vom produce pote incetarea sâugerarei interne. Deca pre lângă acest'a partea restanta a corpului se invelue in flanelu ori postavu caldu, paci-entulu amirdsa ceva tare, seau i-se dâ supa calda, vinu ori bere buna — astu-feliu totuşi ne licuresce o radia de sperantia, câ copilulu va fi mântuiţii din gur 'a mortei, pentru-câ s'a esperiatu de multe-ori, câ ficatulu spintecatu ori ruptu pre midîlocu se pdte vindeca deplinii, ce'a ce s'a observaţii dupa 30 ori 40 ani, cându respectiv ulii mortu sectionându-se, i-se atiâ ficatulu bine ini'heiatu desi la inchiatura s'a observaţii unu feliu de dunga. Alte pârti vulnerate ale trupului precum pieptu, capu etc. se potu bine observa si deca in vre-unu locu sângele isbucnesce

in cantitate mare afara, se comprima cu degetulu pâna cându vine ajutoriu.

Câte odată copilului calcatu de caru nu i-se intémpla nimic'a, ci pote este numai palidu, rece ori tacutu. Inspai-mentatu unu atare copilu, se tractéza amicabilu si blându, seau i-se dâ unu pocalu de apa rece si in scurtu si- recâş­tiga de nou presenti 'a spiritului.

I n d i g e s t i u n e a (nemistuirea).

Cu multu mai desu ne este periclitata sanetatea si chiar' vieti'a prin indigestiuni, pentru-câ prin o ingreunare prea mare a stomachului se producu friguri si catarrhuri gastrice (cataru de stomachu), cari la unii omeni luându unu caracteru seriosu, nu arare-ori stomachulu si intestinele suntu atacate vehementu.

Indigestiunile provinu din acumularea mancariloru nemistuibile seau necorespundietórie constitutiunei stoma­chului debilu, cându indata dupa mâncare omulu se sémtiesce réu, stomachulu i-se înfla si sufere de o 'dorere de capu de totu caracteristica, semtiendu ca si cându i-ar' apesâ ceva fruntea, respiratiunea ne este greóia, cu unu cuventu ne aflâmu asia de réu, incâtu adese ne viue se aruncâmu afara totu ce amu mancatu. La unii ajuta ins'asi natur'a, care nesuferindu ce'a ce nu corespunde stomachului, pro­duce vomire (turnare) cându apoi se sémtieseu imediatu ca restauraţi, deplinii indestuliti, câci durerea de capu si intréga infirmitatea numai decâtu incepe a incetâ.

Alţii si- ajuta insisi, dóca béu o tassa (fingía) de apa caldutia, si iritéza (gâdelescu) ceriulu gurei cu vérfulu degetului, ori cu o pena înmuiata in oleu; de aici proviue vomire, ce'a ce este unu ajutoriu brillautu pentru descăr­carea si usiurarea stomachului.

Unor'a inse acést'a modalitate nu ajuta si nu potu indemnâ pre calea acést'a stomachulu la activitate. Astu-feliu de ómeni se faca o preâmblare ostenítiósa si inca de se pote pre locuri ridicate, pre dealu, si numai decâtu stomachulu incepe a se misícá, a lucra prin mânarea materi­alului de consumatu in intestine, cându apoi totu se intórce era spre bine.

Déca n'ai unde, seau nu poti face misîcare mare, atunci se recomenda tare, ea prin o gimnastica de casa se aducemu câtu se pote de mulţi muşchi intr'o energiósa activitate. Prindi adecă iu mâui ceva obiectu greu de 1—2 chilo (o ruda de fieru spre es. capetele căreia suntu pro-vediute cu globuri de fieru, Hanteln in limb'a germana) si faci eu elu misicari in dreapt 'a in sténg'a, inainte in dereptu, in susu, in josu, spre pieptu etc. dar' aceste misicari se fia precise si nu grăbite: ea pre comanda. Acést'a o repetîmu de vre-o 10—12-ori si vomu semtî câ stomachulu se misica si devenindu activu, ne scapă de molestări.

E totu una altu-cumu, ori-ce comotiune vei face numai se faci. Fiindu tare iugreunatu stomachulu, incepe a lucra mai incetu si mai târdîu, pucinu ingreunatu elu

i lucra mai curéndu si mai usioru. De se intémpla, cá stomachulu totuşi se nu incépa inca a lucra, atunci se freca cu apa de Coloni'a (eau de Cologne), se acopere cu una cârpa înmuiata in acesta apa, seau bemu unu paharu de liqneur bunu, ori si mai bine cognani bunu.

S. P. Radu.

Starea scóleloru medie in 1886/7*). Din raportulu anualu alu Escelentiei Sale Domnului

Ministru de Culte si instrucţiune publica apare, cumcâ caus'a scóleloru medie stâ sub un'a conducere cores-pundietória si energica, carea cunósce tote scăderile instruc-

I tiunei déla scólele medie, ia in considerare totu progresulu si cu una potere neobosita si cu succesu lucréza intru ameliorarea si inaltiarea ei chiar' si intre nefavoritoriele relatiuni finantiali. Numai fapta constatamu, cându dîcemu, câ inainte de acést'a neci témpu indelungatu n'au datu atât 'a avéntu causei instructiunei, câ cei câti-va ani, decurşi dela infientiarea legei pentru scólele medie. Ce e dreptu inca nu tote dispusetiunile si-au produsu fructele sale, cea ce e si imposibilii pre acestu te renu; dar' apoi speranti 'a realisarei si- are temeiulu seu.

Mai departe se vede, câ anulu decursu a adusu stabilirea definitiva a planului de invetiaméntu gimnasialu.

Í Planulu urmaresce intentiunile culturali europene. Int re " refórmele lui se tiene si propunerea limbei latine in scólele \ reali, cá obiectu estraordinariu; deocamdată inse numai in

10 scoli reali, si acést'a pentru relatiunile finantiali mărginite, concede confesiuniloru se-si faca planu de invetiaméntu localii. Se areta necesitatea de a se infientiâ scoli reali mai multe. Progresulu pre terenulu edificarei se dice a fi admirabilu. S'au facutu in scoli ameliorări hygienice. Resultatulu instructiunei este imbucuratoriu, cu esceptiunea limbeloru, unde nu se prea pote face sporiu pentru relatiunile nefavoritorie.

In indreptariulu datu pre lângă planu se restringe materialulu de propunere asia, câtu pre lângă diligentia se fia in stare a-lu invetiâ si studenţii mai slabi.

Dreptulu, ce-lu are Escelenti 'a Sa Domnulu Ministru, cá se admonieze scólele, cari nu corespundu pretensiuuiloru legei, l'a eserceatu forte moderatu, de-óre-ce a vediutu, câ unde inca este potere, este si buna-vointia si numai de pucinu tempu este lipsa la desvoltarea acestei poteri. Pana acum a capetatu prim'a admoniţiune 7 gimnasie, ér' a dóu'a 4. Se areta mare zelu la arangiarea interna a scóleloru si la provederea acestor'a cu recuisite scolastice.

Mai departe dîce Escellenti'a Sa Domnulu Ministru: „Cu bucuria potu aminti, că sustienutorii scóleloru, mai pretutindenea s'au nisuitu a imbunatati starea materiala a profesoriloru, incâtu li-au imultitu salariulu, ce in multe locuri erâ forte micu facia de ponderositatea pusetiunei, cediendu cu acést'a adeverului, că profesorulu liberu de grigi

*) Dupa fói'a „ Országos Kozépiskolai Tanáregyesületi Kozlony".

materiali mai bine pàté trai pentru scientìa si astu/eliu totu tèmpulu si-lu potè consecrâ scalei. Starea materiala a pro-fesoriloru s'a imbunatatìtu mai cu sèma la acelea institute con je minali, cari au obtienutu subsidiu dela statu. Iu acestea institute s'a inmultîtu si nutnerulu profesoriloru, si s'a dela-turatu ingreunarea prea mare a profesoriloru, cari la acestea institute mai inainte erau aplicaţi aievea in numera micu, si invetiamentulu specialii s'a inaltiatu. Nu potu inse lasă neamintitu, cà la multe institute confesiunali suntu prea putini profesori, si asia au lucru mai multu si totuşi salarialu loru inca neci pre departe nu a ajunsa salartele statorite la scolele medie de statu si regesci ; acést'a impregiurare fora îndoiala vâ atrage dupa sine inferioritatea acestoru institute, si semnele acesteia se si aréta in ace'a, cà atari institute forte cu greu capeta profesori si numai eschisivu din acei'a, cari pentru cualificatiune aloru cea slaba, n'au potuta capetă locu la institutele mai bine dotate.

Pentru starea hygienica a seóleloru Domnulu Ministru se ingrigiesee tare, din care causa a si denumiţii medici de hygiena la 12 scóle mai impoporate, cari de presente si-impliuescu oficiulu inca fora r emunera tane .

Din partea statistica a raportului estragemu, cumcà numerulu gimnasieloru e 150, a realeloru 28. Intre gimnasie suntu 88 cu optu clase, 39 cu patru clase, 17 cu siese clase, si 6 esceptiunali.

Limb'a propunerei in 122 scoli e numai cea magiara, in 7 limb'a germana, in 4 cea româna, in celealalte alte limbi. Numerulu scolariloru gimnasiali a fostu 35,749 ; er' a celoru dela reale 6371.

Numerulu claseloru prea indesuite inca si acum este insemnatu. In 37 de locuri (30 gimnasie si 7 reali) s'au inscrisu mai multi de 60 scolari in I-a clasa. Numerulu studentiloru ordinari e 38,262; ér ' alu privatistiloru 852. Relative mai multi privatisti au fostu in gimnasiele ev. ref. si la minoriti.

Limb'a magiara o vorbescu 37,780 studenti, adecă 96 - 4 0 / 0 . Acum ori au invetiatu limb'a magiara in scóla, ori acasă, in totu casulu e certu, cumcà clasea mai inteligenta a celoru de limba nemagiara se nisuiesce a-si instisi limb'a statului. Numerulu toturorti profesoriloru dela scolele medie e 2903, din cari 1622 suntu ordinari, 352 suplenti, 136 ajutători, 616 eatecheti si 177 la obiecte estraordinarie. Institutele de sub dispusetiunea statului suntu mai bine provediute cu poteri didactice.

Ce atinge adjustarea seóleloru: 35 n'au avutu localitate pentru fìsica; 32 pentru natural ie; 53 n'au avutu sala pentru desemnu ; 90 n'au avutu sala pentru gimnastic'a de ierna; 14 n'au neci unu feliu de localitate pentru gimnastica. In genere se potè dice, cà cu ceva mai bine de diumetate din şcoli nu dispune de numerulu localitatiloru recerute. Recuisitele de iuvetiamentu s'au inmultîtu in toti ramii.

In bibliotece se afla la 1,112,500 tomuri. In insti­

tutele statului, cari suntu mai tinere, ce e dreptu suntu mai pucine cârti, dar' din piinctu de vedere alu scoleloru medie de comunii suntu si mai de valdre.

Ordinatiuni ministeriale pentru scolele medie. Ordinatami din amilii 1883.

1. 3 Martiu Nr. 2701. Se modifica §. 45 din regu-lamentulu pentru scolele medie si se areta notele, ce suntu a se folosi la portarea morala.

2. Nr. 1653. Se esplica regulamentulu din 1882 Nr. 4014 edatu in privinti'a didactrului.

3. Nr. 4014. Se îndruma direcţiunile dela scolele medie, câ se pretindă carte de botezu dela fia-care stu-dentu, ce intra ântâi 'a óra in institutu.

4. Nr. 143. Se modifica Secţiunea a 3-a despre grupele de esaminare din „regulamentulu pentru censu-rarea profesoriloru dela scolele medie" edatu in 1882 sub Nr. 4567.

5. Nr. 11,007. Studenţii picaţi din doue obiecte potu cere concesiune pentru esamenu de repetîre numai pre calea directiuniloru.

6. Nr. 1319 pres. Este de a se recomendâ in modulu celu mai calduresu, câ in tinerimea studiósa se dommnésca simtiementu patrioticu, alipire si sacrificare facia de statulu magiara.

7. Nr. 27,980. Punerea in praxa a legei dela scolele medie.

8. Nr. 29,432. Se facu atenti profesorii dela scolele medie, câ se se retiena dela desceptarea si nutrirea simtie-menteloru de urgia contra cetatianiloru de credinti'a mosaica.

9. Nr. 927. Studenţii cu scăderi corporali numai pre calea si in modulu aretatu in §. 5 alu legei dela scolele medie potu obtiené eliberarea dela invetiarea gimnasticei, desemnului geometricu (partea technica) si a caligrafiei.

10. 2 Aug. Nr. 26,141. In obiectulu impartîrei óreloru la scolele reali.

11. 3. Aug. Nr. 26,776, In privinti'a modificarci planului de iuvetiamentu gimnasialu.

12. Nr. 27,951. împărţ irea cercului de invetiamèntu transilvanu de pana aci in 2 cercuri.

13. Nr. 1419 pres. Indreptariu in obiectulu aplicarei suboficiriloru.

14. Nr. 43,901. Se indruma direcţiunile, câ numai in acelu casu se primésca cererile profesoriloru pentru ajutoriti, dèca potu adeveri pre bas'a cunoscientiei proprie, cà cererea aievea este motivata.

15. Nr. 43,268. Direcţiunile au se sustérna in totu anulu pâna la finea luì Augustu una aretare punctuósa despre cateebetii de a l fa confesiune aplicaţi la institutulu de invetiamèntu, si la casulu, cându la ocuparea acestoru catedre ar' remane neobservata pretensitinea legei in pri­vinti'a insinuarci, se se faca atenta jurisdictiunea confesiunala respectiva, că uoulu catechetu, ce se vâ aplica, este de a se insinua ministrului de culte si instrucţiune pentru primire.

16. Nr. 9919. In obiectulu propunerei geografiei politice in clasea a VH-a.

Ordinatiuni din anula 1884. 1. Nr. 39,757 Se areta, cumcà testimoniele de clase

si de maturitate edate de gimnasiulu din Serajevo au valóre publica.

212 Nr 12.

2. 12 Maiu 17,916. împărţirea cercuriloru de inve-tiamèntu ale Ungariei in privinti'a scóleloru medie.

3. Nr. 26,528. In obieetulu esamenului de matu­ritate a studentiloru, cari au terminatu clasea a VIII-a, dar ' au picatu la esamenulu de clase.

4. Nr. 30,828. Cum se se dèe testimoníele sco­lastice ordinarie de preste anu.

5. Nr. 24,336 Quietantiele studeutiloru stipendiati. 6. Nr. 10,287. Indreptariu pentru esamenulu de

maturitate. 7. Planulu de invetiamentu a scóleloru reali cu

dispusetiunile de transitarne necesarie. 8. Nr. 15,814. Indreptariu pentru comisarii minis­

teriali esmisi la esamenele de maturitate ale scóleloru medie confesionali.

9. Visitarea scóleloru medie confesionali si eserciarea dreptului de inspectiune in acelea.

10. Se indruma direcţiunile, cá numai atunci se vidimeza quietantiele studentiloru, cari au obtienutu calculu de nesaficientu, dèca cu finea anulai si-au emendati! notele, er ' dèca acést'a n'ar ' succede, se insémna in program'a ce se va redige la finea anului scolasticu terminulu, cându are se le incetéze impartìrea stipendieloru.

11. Nr. 701. Profesorii suntu obligaţi a luá parte in consultările déla convide.

12. Nr. 16,054. Indreptariu cum trebue folosite timbrele pre testimonie si pre instantie.

13. Nr. 28,987. Se impune strictu directiuniloru, cá se se retiena a cede due de ferie, afora de celea concese.

14. Nr. 1542. Direcţiunile se aiba grigia, cá resul-tatulu diametralii in propunerea limbei germane se se inaltie.

15. Nr. 1382. Numai scrisorile mai ponderóse au se se tramita recomendate.

16. Nr. 28,224. Se recomanda: „Organisatiunea scóleloru medie din Ungari 'a", de Dr. Joanu Klámárik.

Corespondintia. Multa Onorate Domnule Bedactoru !

Desi cam târdîu, vinii a Ve face cunoscutu, cà in 9 Decembre a. tr. ani mutatu pre pruncii scolari, din scól'a ! cea vechia, in edificiulu scólei celei nóua, — carea dupa i mari lupte si osteneli, abia in alu cincelea anu, fù terminata. Totu atunci s'a facutu si sântîrea apei, si s'a stropita ìj intregu edificiulu cu apa santità; cu care ocasiune dnulu j Gaâl Alajos notariu iu locu — a donatu pe sém'a scólei ! 5 fi. v. a. I

Mai departe in anii trecuţi totu pe sém'a scólei din ¡1 Birboni au donata dnulu Joanu Urzicianu fostu Pretore, •! de presente notariu cercualu in Bicazu, si proprietaria in j Corbu 7 scânduri, Stefani! Cojocariu primariu in Corbu 10 : scânduri, Joanu Dobreanu preotu in Corbu 10 scânduri, ; Augustinu Dobreanu comerciante in Tulghesiu 20 scânduri, l i

In 4 Februariu a. c. s'a tienutu o petrecere impreunata ! cu dantia in folosulu scólei gr.-cat. din Bilboru, la carea | au contribuita cu supra-solvire : dnulu Joaaa Taslàuanu '! preotu 1 fi. v. a. Filipu Juonu cantora 50 cr. Nicolau ¡1 Hangaim invetiatoriu 1 fi. Joanu Paltineanu preotu in \ Bomâni'a 2 franci = 80 cr. An'a Filipescu preotésa veduva !| 1 fi. v. a. Pet.ru Stami economa 50 cr. Csibi Lajos lì

! j supravigilu si comaadantele postului financialu 1 fi. Lukâcs Gyorgy comandantele postului de gendarmaria 1 fi.

: Csatd Gâbor proprietarii! 1 fi. Szabd Jozsef gend. 20 cr. Becze Jozsef gend. 20 cr. Bakk Mihâly gend. 1 fi.

I Csatd Jozsef proprietariu 1 fi. Csatd Istvân primariu 2 ; franci = 80 cr. Kurko Jozsef vigilu 20 cr. Kristofi j Lukâcs vigilu 20 cr. Rutka Gyala 50 cr. Fereaczi Deenes ! tiszttartd 20 cr. ifj. Gaâl Alajos notariu comunalu in I locu 2 fi. sum'a 14 fi. 10 cr. v. a.

Deci primesca toti domnii donatori, cea mai cordiala multiamita — pentru generdsele Domnialoru contribuiri benevole, — ce li-o aduce pre acesta cale subscrisulu in numele senatului scol. gr.-cat. din Bilboru.

Bilboru 14 Februariu 1888. Joanu Taslăuanu,

preotu.

V a r i e t ă ţ i .

| Delaturarea splinei din abdomenu. Nu odată s'a intemplatu, câ la animale au scosa splin'a din cavitatea abdominala, fora câ animalele se fia pieritu, ma dupa ce au fostu despoiate de splina, incepura a se ingrasiâ. Acest'a impregiurare a induplicatu pre unii medici operatori, câ se delature splin'a si din omeni, cându mărimea acesteia amenintia vieti'a cu periclu. Unele esperimente au si

I succesu, dar ' de multe-ori se ivescu nesce complicatiuni laterali, ce impiedeca succederea operatiunei, ce altcum in sine nu este periculdsa. Medici de renume au scrutatu,

j câ intre ce impregiurari se pdte delaturâ splin'a fâra de periculu si au afiatu, câ acest'a se pote face la animalele

| tinere, la celea betrâne inse de comunu atrage dupa sine I morte. Deci delaturarea splinei la omeni nu prea succede j din caus'a, câ de comunu individi mai betrâni suntu acei'a, \ acaroru splina e mărita, inflata si apoi dupa ceie dîse ope­

raţiunea delaturarei la aceştia nu pdte succede. Esaminandu sângele animaleloru, din cari s'au dela-

turatu splin'a, s'a afiatu, cumcâ cantitatea globuriloru de sânge (haemoglobinu) a scadiutu t a re ; la cantitatea mai mica a haemoglobinului inse animalele tinere mai usioru se aplica,

| precându celea betrâne nu suntu in stare.

I Omidele de pre agrişi. Primaver'a, dupa-ce au inver-dîtu agrişii deodată suntu inundaţi de una multîme de

| oinide, cari suntu larvele unui vespe numitu Nematus ! ventricosus. Ele rodu, consuma frundiele agrisiloru si cu I acest'a făcu dauna mare. Sterpirea loru se face asia, câ

trebue aşternute pre sub tufe nesce ciarsiafuri (lepedeua); pre acestea scuturamu omidele, apoi le nimicimu. Mai consultu e inse a sapă afundu in giurulu agrisiloru (in Juniu si Octobre), de 6re-ce larvele acestea intra in pamentu si aici trecu in stare de nymphe, deci cu ocasiunea săpa­tului se potu nimici si astufeliu se previne reulu.

Cea mai mare vitia de vinia se afla in Georgin'a, in Americ'a nordica. Desi viti'a acest 'a este numai de 18 ani, totuşi lungimea ei este de unu patrariu de milu anglezu, si din productulu ei in totu anulu implu câte cinci cară.