Fluxurile-turistice.

8/13/2019 Fluxurile-turistice.

1/12

Curs 4. Fluxurile turistice internaţionale

• Scopul şi obiectivele cursului

Identificarea principalelor motivaţii turistice şi clasificarea tursimului după acestemotivaţii;

Prezentarea modalităţilor de formare a fluxurilor turistice şi a factorilor ce leinfluentează;

Determinarea bazinelor cererii turistice internaţionale şi a principalelor fluxuriinter şi intra-regionale.

• Scurtă recapitulare a conceptelor prezentate anterior

În modulul precedent au fost prezentate şi discutate particularităţile şi diferenţeledintre diverse forme de turism turism intern! naţional! emiţător! receptor! internaţional"!şi călători turist internaţional! vizitator internaţional! excursionist". #-a urmărit ofamiliarizare cu c$teva organizaţii ce acţionează pe piaţa turismului internaţional %&'!(')! *'')! date (+,%#''"! precum şi cunoaşterea indicatorilor de bază utilizaţi nturismul internaţional şi a tipologiei acestora indicatori simpli! agregaţi! direcţi! indirecţi!ai circulaţiei turistice! ai efectelor economice ale turismului! etc.".

• Schema logică a cursului

6.1. Motivaţii pentru realizarea călătoriilor turistice internaţionale

6.. Mecanismul !e "ormare a "luxurilor turistice internaţionaleo 6..1. Formarea# $n spaţiu# a "luxurilor turistice internaţionale

o 6... Formarea $n timp a "luxurilor turistice internaţionale

• Conţinutul in"ormaţional !etaliat

+n flux turistic este reprezentat de /un număr de persoane care circulă ntre un bazin de cerere şi unul de ofertă0 turistică1! iar modul de formare şi amploarea acestuiasunt condiţionate de caracteristicile celor două bazine! precum şi de o serie de factori! deo mare diversitate! care determină intensitatea şi structura circulaţiei turisticeinternaţionale. Privit din această perspectivă! turismul internaţional poate fi considerat afi totalitatea fluxurilor ce iau naştere ntre ţările sau regiunile emiţătoare şi celereceptoare de turişti2.

Dacă turismul emiţător este concentrat ntr-un număr redus de ţări ale lumii!

av$nd economii dezvoltate şi! n mod corespunzător! locuitori ale căror venituri suntsuficient de mari pentru a-şi permite să cumpere produse turistice! ţările receptoare deturişti sunt cu mult mai numeroase! cuprinz$nd at$t ţări cu economie dezvoltată! c$t şi ţărin curs de dezvoltare.

1 )ristureanu! )ristiana! Economia şi politica turismului internaţional ! (ditura 3(%4! 3ucureşti! 1552! p. 612 &inciu! ,odica! op. cit.! p. 78

1


2/12

Bazinele de cerere turistică se află! deci! n principal! n ţările dezvoltate! din punct de vedere economic! unde trăiesc persoane cu venituri ridicate! care şi pot permite să plătească preţul unor călătorii internaţionale. ceste ţări se mai numescşi importatoare de turism de servicii turistice"! deoarece călătoriile rezidenţilor nalte ţări presupun efectuarea de c9eltuieli valutare! n mod similar cumpărării de

bunuri din import. Bazinele de ofertă turistică se află n zonele unde există atracţii turistice naturale

şi antropice" deosebite! iar ţările unde se află locurile respective sunt considerateexportatoare de servicii turistice! acestea beneficiind de ncasări valutare dinv$nzarea prestaţiilor turistice! ca urmare a c9eltuielilor realizate n ţărilerespective de către turiştii străini care le vizitează.

6.1. Motivaţii pentru realizarea călătoriilor turistice internaţionale

(xistă mai multe categorii de motivaţii principale pentru realizarea călătoriilorinternaţionale n scop turistic! acestea constituindu-se! astfel! n principalele cauze ale

formării fluxurilor turistice internaţionale. :ranois


3/12

Afaceri! respectiv călătorii ntreprinse n cadrul activităţilor profesionale. Înaceastă categorie sunt incluşi voia>orii comerciali! membrii ec9ipa>elor deaeronave sau nave maritime care efectuează escale n diferite ţări! funcţionariiguvernamentali şi ai organizaţiilor internaţionale aflaţi n misiune! salariaţii carelucrează la instalarea unor utila>e sau ec9ipamente n alte ţări pentru durate de

p$nă la un an". Congrese şi alte reuniuni! respectiv călătorii realizate pentru a participa la

congrese sau la alte tipuri de reuniuni seminarii! colocvii! conferinţe! meserotunde etc.".După alţi autori1! at$t turismul de reuniuni! c$t şi turismul practicat de

participanţii la manifestări expoziţionale fie ca expozanţi! fie ca vizitatori profesionali"! precum şi călătoriile-stimulent! reprezintă componente ale turismului de afaceri. ănătate! respectiv călătorii ntreprinse fie pentru a beneficia de ngri>iri medicale!

fie pentru mbunătăţirea nivelului de sănătate! prin acţiunile ce ţin de medicina profilactică preventivă"= /repunerea n formă0! t9alasoterapie! balneoterapie etc.#unt incluse! n această categorie! şi se>ururile n staţiunile termale şi tratamentele

terapeutice de orice natură oncţiuni sau mpac9etări cu nămol! in9alare de gazecu efect terapeutic etc.". tudii! respectiv călătoriile realizate pentru a asista la cursuri sau pentru formare

sau perfecţionare profesională! ntr-o instituţie de formare ale cărei cursuri pot sădureze un ntreg an şcolar sau c9iar mai mult.

!eligie! respectiv călătoriile ntreprinse pentru a participa la un pelerina> sau pentru o vizită la un loc sf$nt.Într-o altă abordare! se poate aprecia că2 un turist şi va alege o destinaţie turistică

internaţională n următoarele situaţii= oferta de vacanţă a ţării n care şi au domiciliul obişnuit este limitată; produsele turistice oferite n ţara sa sunt inaccesibile! fie datorită preţurilor

ridicate! fie datorită faptului că respectivele produse sunt mai bine v$ndute laexport! adică turiştilor străini;

absenţa unor produse turistice din oferta internă a ţării de domiciliu de exemplu! posibilitatea de practicare a unor cure balneo-medicale sau a talazoterapiei ori asporturilor de iarnă etc.";

cererea pentru unele produse turistice av$nd caracter de unicat n lume deexemplu! vizitarea #finxului şi a piramidelor egiptene! a locurilor sfinte! laIerusalim ori a 'urnului (iffel! la Paris etc.".În funcţie de aceste motive! corelate şi cu alteleA! cum ar fi= existenţa unor factori

naturali deosebiţi! dorinţa de cunoaştere! participarea la evenimente cultural-artistice!ştiinţifice sau profesionale etc.! fluxurile turistice se mai pot clasifica n două mari

categoriiB=

1C 'imp liber! de care poate dispune o persoană! n afara ocupaţiei sale obişnuite conform exiconului determeni turistici E coordonator Fabriela #tănciulescu! (ditura %scar Print! 3ucureşti! 2@@2! p. 188"

Davidson! ,.! Business "ravel ! Pitman Publis9ing! ondra! 155B! p. 12


4/12


5/12


6/12

cel av$nd ca punct de pornire ţările vest-europene! cu economie dezvoltată! cătredestinaţii aflate n ţările din (stul continentului! ce dispun de oferte variatefluxuri de tip =onderlust şi sunlust ".&ai recent! după anul 155@! a nceput să se dezvolte şi un flux invers! pornind din

(stul continentului! spre ţările din


7/12

5rmează) ca pondere a destinaţiilor) $nsulele Carai,e şi America Centrală. pre această zonă se3ndreaptă turiştii din America de ?ord) precum şi din Europa şi aponia.

Din punctul de vedere al ritmului de creştere a circulaţiei turistice! cea de-a douaregiune a lumii! ca destinaţie turistică! este continentul asiatic. sia de umătate din numărul de turişti care vizitează acest continent! iar fluxurile cenregistrează cea mai importantă dinamică sunt cele ale turiştilor europeni care au cadestinaţie sia de (st şi de #ud.

)ea de a patra destinaţie mondială regională este frica. #pre acest continent s-aunregistrat c9iar diminuări ale fluxurilor turistice! n ultimii ani. )irca 8@K din totalulnumărului de turişti veniţi n frica se opresc n nordul continentului! ma>oritatea lorfiind europeni! iar! mai recent! a crescut numărul celor ce a>ung n frica de #ud.

6... Formarea $n timp a "luxurilor turistice internaţionale

% caracteristică a fluxurilor turistice! n comparaţie cu celelalte componente alecircuitului economic mondial! o constituie etalarea inegală 3n timp! prin sezonalitate.

)auzele sezonalităţii turistice sunt! pe de o parte! naturale poziţia geografică!

succesiunea anotimpurilor! condiţiile de climă! atractivitatea şi varietatea valorilorculturale! istorice! de artă"! acestea dator$ndu-se! n principal! climei! c$t ş i cauzeugate! din partea autorităţilor publice şi a investitorilor dinturism! care şi-au fixat ca principal obiectiv prelungirea sezonului turistic! obiectiv pecare l-au atins. +n alt exemplu! aparent paradoxal! ca şi n cazul #paniei! dar situat la

cealaltă extremă! este cel al 3elgiei! care nregistrează o sezonalitate deosebit deaccentuată! n raport cu oferta sa turistică! axată! n special! pe turismul de afaceri şi decongrese. ceastă situaţie se explică prin poziţia geografică a 3elgiei! expusăsezonalităţii manifestate n ţările vecine %landa! Fermania şi :ranţa"! spre care şi dincare fluxurile turistice tranzitează această ţară! ndrept$ndu-se spre alte destinaţii turistice

1 Jugănaru! I.-D.! Managementul restructurării 3n turismul rom;nesc de litoral ! 'eză de doctorat! #( 3ucureşti! 2@@B! anexa 1A2 )ristureanu! )ristiana! op. cit. 2@@?"! pp. 115-12@

8


8/12

• Sumar

În acest modul au fost prezentate şi discutate motivaţiile ce determină călătoriileturiştilor internaţionali preţurile! climatul şi patrimoniul cultural şi antropic! motive personale"! tipologia formelor de turism după motivaţie turism de recreere ! de afaceri!sănătate! religios! etc.". u fost evidenţiate principalele tipuri de fluxuri turistice/Oonderlust0 şi /sunlost0"! principalele bazine ale cererii turistice internaţionale A bazine" şi zonele de formare ale fluxurilor intra şi inter regionale. Determinarea factorilortimpul-sezonalitatea! factori economici! politici! sociali! demografici! culturali!te9nologici" ce afectează aceste fluxuri a constituit un alt element al modului.

• )ibliogra"ie

1. )azes! F.! &ondements pour une g'ograp(ie du tourisme et des loisirs! 3rMal!Paris

2. )ristureanu! )ristiana! Economia şi politica turismului internaţional ! (ditura3(%4! 3ucureşti! 1552

A. )ristureanu! )ristiana! trategii şi tranzacţii 3n turismul internaţional ! (ditura).H. 3ec! 3ucureşti! 2@@?

B. Davidson! ,.! Business "ravel ! Pitman Publis9ing! ondra! 155B7. FraG! P. H.! $nternational "ravel % $nternational "rade! exington 3oos!

ondra! 158@?. Jugănaru! I.-D.! Managementul restructurării 3n turismul rom;nesc de litoral !

'eză de doctorat! #( 3ucureşti! 2@@B! anexa 1A8. &inciu! ,odica! Economia turismului! (diţia a III-a revăzută şi adăugită! (ditura

+ranus! 3ucureşti! 2@@76. Postelnicu! F9eorg9e- "urism internaţional ! (ditura ,isoprint! )lu>-4apoca!

2@@85. #toc! &. coordonator"! Le tourisme. Acteurs) lieu et en+eu! 3elin! Paris! 2@@A1@.


9/12

a .

1.

2 .A.

B.

7.

?.

8.

6.

5.

1@.

11.

b.

5


10/12


11/12

1. " % + ,

2 . ' 5 , I # ' I 4 ' ( , 4 ' I % 4

A. + ) , ' % ! I F , 4 I '

D $ P % & ' I I

B. % I I ,

: M I I ( : ) ( , I

7. < ) 4 ' $ ( , I

?. , ( # ( D I ? '

& % " I < ' I ) ' % , I E I

8. ) ' % ! I 4 ' ( , 4 ' I % 4

6. I ? ' ( , I % ,

4 ' I % 4 A

I 4 ' ( , 4 " I % 4

5. $ 4 ' ( , 4

, ( ) ( P ' ,

? I < ( ( & I ' ' % ,

1@. ( P % ) A D ( + , 11. ' + , I # ' + L

b.

11


12/12

.

12

Fluxurile-turistice.

Documents

Transcript of Fluxurile-turistice.