Fluviul Dunrea

Dunrea, al doilea fluviu ca mrime din Europa, dupa Volga, izvorte de sub vrful Kandel (1241 m), din Munii Pdurea Neagr, Germania. In localitatea Donaueschingen, cele dou priae Brigach i Breg ii amestec apele in parcul castelului Frstenberg, pornind ctre est, intr-o lung i aventuroas cltorie, de aproximativ 2860 km ctre Marea Neagr.La punctul de izvor al fluviului, se afl un complex statuar, reprezentand dou femei, o mama, simboliznd Europa, ce ii arat fiicei sale , Dunrea calea pe care trebuie s-o urmeze.

Dunrea, traverseaz i in acelai timp uneste, 4 capitale - Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad i 10 state europene: Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaia, Iugoslavia, Romnia, Bulgaria, Republica Moldova si Ucraina.

De la izvoarele sale, din Munii Pdurea Neagr i pn la vrsare, strbate variate forme de relief care imprim cursului Dunrii cnd un aspect de fluviu nvalnic de munte, cnd un aspect de fluviu de es, cu ape linitite. De-a lungul a mai bine de dou milioane de ani ii implinete cursul, infruntnd mai multe culmi muntoase ale sistemului alpino - carpatic, dluind peisaje de o rar frumusee, impodobite de om cu numeroase castele medievale sau cu aezri pierdute in vegetaie.

Pe teritoriul Romniei, cursul inferior al Dunrii, se desfoara pe o distan de 1075 km intre localitile Bazia i Sulina, fcnd grani cu Serbia (235,5 km), Bulgaria (469,5 km), Republica Moldova (0,6 km) si Ucraina (53,9 km), colectnd majoritatea rurilor din Romania cu excepia celor din Dobrogea.

Sectoarele Dunarii in Romania

Defileul carpatic (144 km) Sectorul sud-pontic (566 km) Sectorul pontic oriental cu bli (195km) Sectorul predobrogean (80 km) Sectorul deltaic (90 km)Sectoarele Dunrii se mai pot impri astfel:Sectorul Bazias-Portile de Fier (pana aproape de Dr. Turnu Severin) denumit sisectorul defileului deoarece Dunarea a taiat M-tii Banatului si muntii dinIugoslavia formand cel lung defileu din Europa pe 144 kmSectorul Portile de Fier-Calaras (sectorul luncii) deoarece fluviul scapat de stransorea muntilor isi domoleste cursul, albia se lateste (800m latimea medie) formandu-si o lunca larga pe malul romanesc.Sectorul Calarasi-Braila denumit si sectorul baltilor deoarece Dunarea sedesparte si formeaza Balta Ialomitei intre Bratul Borcea si Dunarea Veche,iarmai apoi Balta Brailei intre Dunarea Noua si Dunarea VecheSectorul Dunariii maritime, intre Braila si Sulina. Se numeste astfel deoareceadancimea de pana la 12m si latimea albiei de >1 km permite intrarea navelorde tonaj mijlociu (maritim) cu pescaj de 7m si tonaj de 40000-50000Transport anual circa 60 milioane tone aluviuni i 200 miliarde m de ap. Prezint importan deosebit pentru: navigaie, hidroenergie, piscicultur, fiind totodat i o important surs de apa pentru agricultur, industrie i populaie Cele mai importante brate de vrsare ale Dunrii sunt:Chilia, Sulina i Sf.Gheorghe: Bratul Chilia- incepe de la Cetatea Chiliei, punctul in care Dunarea se desparte in 2 brate : Chilia si Tulcea. Bratul Chilia se indreapta spre nord, avand lungimea cea mai mare (120 km) si debitul de aproximativ 60% din total. Latimea bratului variaza intre 300-700 m, unori depasind aceasta limita. Pe bratul Chilia alterneaza sectoarele cu un singur curs (in dreptul grindurilor Stipoc, Chilia si Letea) cu sectoarele de bifurcare, intre grinduri. La varsarea acestuia in mare, se gaseste o delta secundara cu trei brate secundare: Tataru, Cernavoda si Babina, situate pe teritoriul Ucrainei. Delta secundara a Chiliei, care avanseaza in mare cu cativa zeci de metri pe an (40-80 m/an) nu apartine teritoriului tarii noastre, apartinand Ucrainei.Localitati de-a lungul bratului: Palazu, Pardina, Chilia Veche, Periprava. Bratul Sulina- Bratul cel mai scurt (64 km), regularizat si canalizat, in urma cu aproape un secol, este situat in mijlocul Deltei si este folosit pentru navigatia vaselor maritime in urma adancirilor si corectarilor unor meandre. In urma acestor lucrari care au avut loc intre 1862 si 1902, lungimea bratului a scazut de la 93 de km la 64 de km, iar volumul de apa s-a dublat (18% in prezent), adancimea minima fiind de 7 de m, iar cea maxima de 18 de m. La varsarea in mare are loc o depunere relativ brusca a aluviunilor, la contactul intre apele dulci ale fluviului si apele sarate ale marii, formandu-se bara de la Sulina, care are tendinta de a optura gura de varsare. Pentru a diminua acest efect, a fost construit un dig (in lungime de 10 km) care indeparteaza spre larg aluviunile aduse de curentul circular al marii. Acest brat al Dunarii este dragat continuu, servind navigatiei maritime.Localitati de-a lungul bratului: Ilganii de Sus, Maliuc, Gorgova, Crisan, Vulturu, Partizani, Sulina. Bratul Sfantul Gheorghe- are un curs sinuos desfasurat pe 112 km, inaintand spre sud-est. Sfantul Gheorghe este cel mai vechi brat, care transporta 22% din volum de apa si aluviuni. Cea mai mare adancime pe acest brat este de 26 de m. Si acest brat a suferit transformari prin taierea unui numar de sase meandre, lungimea sa scurtandu-se la 70 de km navigabili. La varsare formeaza o acumulare de nisip sub forma unor insule, Sacalinul Mic si Sacalinul Mare. Din bratul Sfantul Gheorghe se desprind spre sud canalele Dranov si Dunavat, prin care se realizeaza legatura cu laguna Razim.Localitati de-a lungul bratului: Nufaru, Mahmudia, Uzlina, Sf. Gheorghe.

Galerie foto: Imagini Romeo Huidu|info-delta.ro

Dunarea la Harsova

Dunarea la Budapesta

Dunarea la Giurgiu

Dunarea la Tulcea

Dunarea la Ostrov1