Andrei $arii

\,

DUl\lARIAFluviul imperiilor

Traducere de Maria Sirghe

POLIROM2017

Cuprins

Cuvdnt-tnaintepentrucititorulromdn. .......7Capitolul 1. Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd

laMareaNeagrd .......9Capitolul2.Danubius.Frontieraromand. ....... 24

Capitolul 3. Donau. Apa sfAntd. . . . 47

Capitolul4.Danuvius.OglindaAustriei ........ 83

Capitolul 5. Procesul fluviuluiCapitolul 6. Dunaj. Fiica Gloriei . . 155

CapitolulT.Duna.Cdnteculnomadului. ....... 187

Capitolul8.Tuna. Granigauitatd. ......2I8Capitolul 9. Sensurile fluviului. . . 238Capitolul 10. Dunav. Eternabdtilie .....260Capitolul 1I. /yuafi. Malurile ruse$ti . . . 291

Capitolul 12.Dunav.Cdlnrejiitraci.. ...324Capitolul 13. Dundrea. La hotarul de rdsdrit . . . . 361

Capitolul 14. "Iotqos. Capd.tul fluviului . . 408

Bibliografie. 433

Capitolul 1

Drumul fluviului.De la Pidurea Neagri la Marea NeagrI

,,Dacd ingelegi adevirata origine a apelor, veiinlelege ci nu mai ai alte intrebdri."

Lucius Annaeus Seneca,Naturales quaestiones, cartea a III-a, anul 63

Istoricii sunt de pdrere cd, pe cAnd slavii de la rdsdrit erau pdgAni,in zorii civilizatriei lor, acegtia botezau orice curs de api cu numeleDunai. Lingvigtii precizeazd.: acest nume provine dintr-o culturi cumult mai veche - tradiqia celticd. Danuvius inseamni ,,rdu repede"(deladanu, repede, impetuos, givius, apd, rdu). Probabil cd origineanumelui trebuie cdutatd mai departe in Antichitate, in epoca luiZarathustra, in cuvintele limbii persane vechi care contin silabele,da", ,do",,,du". Sau poate in trecutul gi mai indepirtat: cu multtimp inaintea erei noastre, notriunea de ,,rAu" era exprimati princuvintele protoindo-europene monosilabice,,da na" (,,curge aici"),,,do na" (,,curge pe aici"), ,,du na" (,,curge pe aici prin interior").Pretutindeni existd hidronime ce contin sunetele ,,d" gi ,,n": Dnepr(Nipru), Dordogne, Don, Dnestr (Nistru), Dvina...

In diferite limbi, vii sau moarte, Dundrea are peste o duzind denume. Cnnd curge prin Germania qi Austria, este de genul feminin.Pe teritoriile slave, Dundrea e de genul masculin, in limbile alba-nczi gi romind igi reia feminitatea, in limp ce in latind gi in greacaveche este preferatd natura masculina. In limbile maghiard gi turc5,l)undrea renunfd complet la gen, intrucdt aceste limbi se descurcd9i firi categoria grarnaticald a genului. In limba slovend Dunireasc ,,dedubleazd": Donava, de genul feminin, este fluviul, iar Dunaj,tlc genul masculin, este oragul Viena. Multd vreme, Dundrea a avutc<:ncomitent doui nume: cursul superior al fluviului era denumitcu termenul latin imprumutat din limba celgilor Danubius (Danuvius),

10 Dundrea. Fluviul imperiilor

iar cursul inferior era numit prin cuvdntul grecesc "Iotqrog. Plinius,Strabon, Ptolemeu se intrebau unde se termini primul fluviu gi

unde incepe celilalt. Ovidius numea Dundrea fluviul ,,cu doudnume" (bisnominis).

Obdrgia Dundrii se afld in ramificatria esdce a unui masiv muntosnu prea inalt, Schwarzwald (Pddurea Neagri), situat in sud-vestulGermaniei. Acolo, in apropiere de bdtrAnul ordgel Donaueschingen,la 678 de metri deasupra nivelului mdrii, se unesc doui izvoarelimpezi. in legdturd cu aceasta, germanii au o legendd romanticddespre spiritele apelor - doud fete frumoase, doud surori, Breg gi

Brigach, pe care le-a rdpit gi le trinea prizoniere StdpAnul Muntelui.Surorile se certau deseori, intrucdt Breg voia sd ajungi la MareaNeagri, in timp ce Brigach ndzuia si meargd in vizitd la Rin.Stdpdnul Muntelui Le-a ajutat pe fete sd-gi implineasci visurile. Ela indreptat Dundrea spre o mare caldd din sud-est, iar in Dundrea trimis un afluent izvordt din lacul cu apd rece Bodensee, prin caretrece Rinul. Geologia a definit oarecum diferit relatriadintre Dunireqi Rin, amestec6.ndu-le apele. Dupd ce ia nagtere, in apropiereaorigelului Emmendingen, Dundrea intri in pdmdnt (specialigtiinumesc acest fenomen ,,absorbtria apelor de suprafatrd"), dupd careapare din nou. Apele ei sunt preluate de rdul Aach, care se varsiin lacul Bodensee, prin care trece Rinul. Prin aceasti gmecherieunegte natura Marea Nordului cu Marea Neagrd.

Dunirea este singurul fluviu din Europa a cdrui mdsurare se

face nu in sensul curentului, ci in sens invers. Kilometrul zero alDundrii, in partea romAneascd a Deltei, la trei mii de kilometri deDonaueschingen, este marcat pe digul origelului Sulina, iar ?n

partea ucraineand (un zero enorm, pe o dald din beton) la capdtulinsulei fluviale Ankudinov. Atlasele geografice indici o lungimetotald a Dundrii de 2.845 de kilometri. Nu e pufin, dar nici nureprezinti recordul mondial, ocupdnd abiapozitria29 pe listd, intreBrahmaputra din Asia de Sud gi Tocantins din Brazilia. in schimb,in Europa, numai Volga este mai lungi, insi cu mult - cu aproape800 de kilometri.

Mdsurdtorile Dundrii dau 9i alte valori - de pildi, 2.888 de kilo-metri. Asta dacd mdsurim pAnd la locul de unde izvordgte Breg,situat la cea mai mare distantrd fayd de punctul convenlional deunire a fluviului cu Marea Neagrd. Din punct de vedere strict geo-graftc, probabil cd tocmai micul izvor Breg, situat la marginea

Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 11

pddurii, pe o pante hni a colinei Katzensteig, ar trebui consideratadevdrataorigine a Dunirii. Ldngdacest izvor (nu departe de micultdrg Furtwangen, pe o proprietate privati de pe teritoriul parculuinational Si.idschwarzwald) a fost amplasatd o placi memoriali.lnscriptria de pe tlblitra de cupru, montatd pe o stance acoperitd cumugchi, spune: ,,Aici, la indltrimea de 1.078 de metri deasupranivelului mdrii, la distantra de 2.888 de kilometri de gurile Dundriipi la o sutd de metri de cumpdna apelor Dunirii gi Rinului, MiriiNegre qi Mirii Nordului, izvordgte Breg, principalul rdu care for-meazd" Dundrea".

Un veritabil decor pastoral: o pajiqte cu trifoi alb gi p5.pidie, ungard de scinduri in culori naturale, bincutre modeste din lemn, indepirtare cisula solidd a fermierului. Exact aga, in nemigcareacoroanei arborilor, in ciripitul pisdrilor, in adierea gi goaptele vnn-tului, in lumina soarelui gi in sclipirea stelelor ar trebui sd ni se

dezviluie miretria lumii. ,,In Schwarzwald, unde amurgul este ve$-nicverde,/ Tu te-ai ndscut sub un brad secular", i-a spus acum unsecol Dundrii poetul gi politicianul germanJohannes Robert Becherl.In jurul izvoarelor Dundrii sunt intr-adevir pdduri debrazi.

Aga cum se intimplS de cele mai multe ori, mitul s-a doveditmai puternic decdt realitatea. in ghidurile turistice figureazdincS.un izvor al Dundrii, care, degi nu are de fapt nicio legdturd cu genezafluviului, in congtiintra maselor este perceput ca sursd principald.Izvorul se afli in Donaueschingen, ldngd palatul 9i grddina printrilorFrirstenberg, proprietari de terenuri, mai la dreapta de soclul inaltal catedralei St.Johann. Fiirstenbergii, pirinqi ai oragului 9i pionieriai fabricdrii berii, au dat dovadi de un voluntarism absolut: auporuncit imprejmuirea izvorului cu un zid din piatrd gi decorareaacestuia cu o compozitrie sculpturald numitd lzvorul Dundrii. Am

1. Johannes Robert Becher (1891-1958) - reprezentant de seami aI realis-mului socialist in literatura germand. Membru al Partidului ComunistGerman din momentul infiintrSrii acestuia, in anul 1918. Autorul poemelor

,,La mormdntui lui Lenin" (1924 si,,Miretrul plan" (1931), al romanuluipacifist Levisite sau IJnicuI rdzboi drept (1926). Dupd venirea naziqtilorla putere, a fugit din Germania in URSS pi s-a intors in patrie in 1945.Membru al CC al Partidului Socialist Unit din Germania. Autor altextului imnului de stat al RDG, cdntecul Renasterea din ruine.in ultimiiani de viald a ocupat postul de ministru al Culturii in RDG. Laureatal Premiului internagional Stalin ,,Pentru intirirea picii intre popoare".

72 Dundrea. Fluviul imperiilor

vdzut acest bazin in timpul unor reparatii capitale, cu perefii dinbeton jupuitri pdnd la armdturd., cu apa intrerupti temporar deconstructori. Cursul de apd generat de izvor a fost gregit botezatDonaubach - pdriul dundrean. Ascuns in conducte subterane, dupdvreo sutd de metri el se varsd in Brigach, care invinge rezistenlamuntelui.

in anul 1910, F{irstenbergii au inchinat acesr loc ocrotitorului1or, impiratului Wilhelm al Il-lea, inconjurAnd monumentul cuaspect antic cu o pergold pe patru coloane, numind locul, pompos,,,Templul Dunirii". Acest templu al fluviului inci neniscut se vedebine de pe malul opus al lui Brigach, dinfaga muzeului ordqenescde arti contemporand. In piatra expozitriei vin uneori, in scaunelelor cu rotile, bunicuEele de la azilul de bitrdni din apropiere: admirdcele mai interesante exponate - copacul din aluminiu numit Portretulcopacului gi ghemul de trevi din aluminiu numit Portretul pietrei. Laun kilometru qi jumd.tate spre vest, dincolo de un teren vast pentrupdgunatul cailor princiari (apartrinAnd in mod formal tot orasuluiDonaueschingen), frumoasele fete, smulgdndu-se din robia StdpAnuluiMuntelui, se intAlnesc in sf6.rgit: Brigach cea lind, cu pdrul verde,se unegte aici cu Breg cea dreapti ca un bitr. Breg aratd ca un anostcanal artificial, in timp ce Brigach e driguld, de o tristele fireascd,are albia impodobitd cu alge rogcate ce se leagdni gi se unduiescfdrd, grabd, intocmai ca locatarele casei de bdtrdni St. Michael.

In plasa princiari a Ftirstenbergilor, care au dorit sd aibd inapropiere un obiectiv geografic cu semnificatrie deosebiti, s-au prinsmulqi turigti - zeci de milioane -, dar nu gi renumitul scriitor fran-cez Jules Verne. Romanul sdu de aventuri Pilotul de pe Dundre e plinde inadvertenge (pardonabile, ca intotdeauna, la Verne, datoritdexpresivitdtrii personajelor, vervei subiectului gi insolentrei jovialea autorului), insd. ceea ce a scris popularul scriitor s-a dovedit a ficorect, cel putrin in privintra lucrurilor importante. ,,Conform uneilegende, care a fost considerate multe vreme adevdr geografic,Dunirea igi are obdrgia in gridina prinlului Ftirstenberg", igi incepeepopeea fluvialdJules Verne. ,,Leagin se pare cdi-ar fi fost un bazindin marmurd din care numerogi turigti iqi umpleau cupele." inrealitate, bazinul (reabilitat) nu esre din marmurd, iar umplereacupei cu apd din el e dificili, chiar periculoasS, deoarece rigti sd teduci de-a berbeleacul peste parapet. De altfel, pentru firul naratival romanului lui Jules Verne, la fel ca gi pentru cursul Dunirii,asemenea fleacuri nu au nicio importantrd.

tltumul flwiului. De la Pddurea Neagrd Ia Marea Neagrd

Wilhelm Shotzer, Vederc spre Donaueschingen, acuareld, 1827

Un sculptor local, Adolf Heer, creatorul grupului sculpturalDonauquelle, a infbtriqat in anul 1895 tdnirul fluviu abia iegit dinc:ristelni;d, in chip de feti@ sumar imbricatd, cu o scoici marinl.in rn6nl. Un amorag fdrd aripi gi o femeie semeatd in veqminteaustere, mama Baar, ii arati acestei rnicule nimfe drumul lung pecare il are de strdbi.tut. In geografia ftzicd, Baar este un platou nuprea inalt in continuarea munfilor Schwarzwald" Cine are irnagi-natie artistici poate privi pi acest tinut ca loc de origine a Duniriiin sens larg, mdcar pentru faptul cd fluviul inci nehotirdt curge gi

prin podigul Baar. Inainte de statuile lui Heer, bazinul de ldngipalat fusese impodobit timp de aproape. un sfert de secol de un altgrup sculptural, o lucrare allJiFranz Xaver Reich. La drept vorbind,aceaste pereche din gresie nu e prea atrdgdtoare; a fost mutate inpunctul de origine a Dundrii, la confluentra dintre Breg gi Brigach.in concepgia sculptorului Reich, Baar este de asemenea o mamd,cu insemnele fertilitilii in mdinile viguroase, in timp ce Dundreacu pdrul lung, care varsd dintr-o scoicd marini un guvoi de piatrit,aduce cu un biielel despuiat. Monumentul este inconjurat pitorescde tufe dese de urzici, deasupra lui stau aplecatri mesteceni, iar pevreme insoritd. i;i doregti sd stai o vegnicie acolo, pe bancd,la umbra

13

14 Dundrea. Fluviul imperiilor

copacilor. in fald,, pe malul celdlalt al lui Brigach, este amplasati obornd kilometricd pe care scrie 2.779. gste o altd versiune a lungi-mii marelui fluviu.

ln povestirea ,,Biografia Dundrii,,, scriitorul sdrb Milorad paviia ridiculizat confuzia creatr in jurul izvoarelor fluviului: ,,Existddoi copii cu acest nume, ambii sunt fiii lui Schwarzwald, iir bas-tardul nu este cu nimic mai prejos decdt fiul legitim. primul copilal lui Schwarzwald, cel nelegitim, a fost abandonat in munqi, undetriiegte ca un sdlbatic, dat ca ofrandi naturii. Al doilea fiu, cellegitim, a fost infiat de un conte german. Sau, mai exact, acesta afurat copilul din pidurea din apropiere, l-a dus pe mogia sa, l-aspdlat, l-a ingrijit gi i-a construit in fa;a palatului ,A,, un pdtutrrotund din piatrd, in care lumea aruncd monede ca d.ar p"rrtr,,bebelug".

Acest conte, ne incredingeazd, neobrdzatul de pavii, triiegte giin ziua de azi la Donaueschingen, numai cd acum se ocupi cufabricarea berii: ,,Omul care a furat Dundrea nu bea apd!,,.

Pe mdsuri ce fluviul cregte, imaginea sa artistici se maturizeazd,,imbdtrdnegte. Aceasta esre una dintre paradigmele filosofiei fluvi-ale. curgerea liberi a apei este aidoma fluxului vietrii: itineraruleste imprevizibil, insd punctui final este sigur. Fiindcd, oricat delat, oricAt de impetuos este un fluviu, el e totugi condamnat si secontopeascd cu marea sau sd dispard in nisipuri. Destinul pe careDundrea l-a pregdtit pentru apele izvoarelor Breg 9i Brigaih nu_iera cunoscut nici ei insdgi; tot astfel 9i tdndrul poet JohannesBecher, scriind versul profund emolionant despre nat,tt" patriei,nu avea cum si-gi imagineze cd in viitor va scrie imnul de stat alRepublicii Democrate Germane.

_ sculptorulJanJiii (|ohann Georg) schauberge4 creatorul FilntdniiIui Cezar din Piatra de Sus a oragului ceh Olomou c (1725), qi_aimaginat Dund.rea ca pe un bdrbat solid cu barbd, impreundndu_gipalmele cu alt bdrbat asemenea lui (rdut Morava), sub statuiaecvestrd a augustului roman. Dupd un secol gi jumdtate, cdndimpiratul Austro-Ungariei, Franz Joseph, a decis sd ddruiascd omonumentald compozilie din marmurd capitalei sale, s-a oprit totla tematica fluviald. Johann Meixner a cioplit un bdrbat musculosdintr-un bloc de marmurd de carrara. Zeul fluviului i-a iegit luiMeixner mai degrabi teluric decat acvatic, judecdnd dupd tandreleacu care o imbritrigeazd,pe frumoasa vindobona (alegoria Vienei).La picioarele acestei perechi gi-a gdsit loc un copilag din marmuri,

Drumul fluviului. De la Pdilurea Neagrd Ia Marea Neagrd 15

iar in pdrtrile laterale ale compozitriei (in aga-numita rampd a luiAlbrecht, aceasta este partea de soclu a palatului-muzeu Albertina)s-au aliniat nigte fete (unele avdnd vAsle in mdini) - afluenliiDundrii -, cu a ciror senzualitate probabil ci stdpdnul lor se vadesflta curAnd. in anii 1880, ungurul Le6 Fessler a construit F6ntdnaDanubius in piatra K6lvin din Budapesta (mutatd ulterior in piatra

Erzs6bet), in conformitate cu traditriile antice: Duni.rea sa este unimpozant Neptun bdrbos, cu un trident in mdni, iar celelalte rAuriimportante ale Ungariei sunt in mod cert naiade.

Voi mentriona, in sfdrgit, canonul epocii barocului, renumitastatuie a Dundrii amplasati nu pe malul acesteia, ci aproape demalul Tibrului. Este vorba despre lucrarea lui Gian Lorenzo BerniniFdntdna celor patru fluvii, din piaqa Navona din Roma. Conformafirmatriilor biografului lui Bernini, in anul 1644, din cauza unel-tirilor dugmanilor si.i, acesta nu a fost admis la concursul pentruproiectul monumentului inchinat gloriei papale, care ar fi incadratun obelisc egiptean cu iniltrimea de 30 de metri. Cu toate acestea,protectorul sculptorului, printrul Niccold Ludovici, cisitorit cunepoata papei Inocenfiu al X-lea, are ideea si amplaseze in apar-tamentul sfhntului pdrinte macheta fhntAnii lui Bernini. Acesta,cucerit de perfectriunea proiectului, a anulat concursul, iar Berninia primit o comandd avantajoasd. Ideea proiectului consta in intru-chiparea miretriei Vaticanului prin infdtrigarea principalelor fluviidin cele patru colpri ale lumii cunoscute pe atunci di cregtini. tnaceastl trecere in revistd, Dunirea reprezenta Europa, avdnd caparteneri Nilul, Gangele gi La Plata. Sculptat in marmurd, cu oconstitufie atletici, celui mai apropiat fluviu de Vatican din punctde vedere geografic Bernini nu i-a incredintrat o vdsld sau un altsimbol acvatic, ci emblema puterii supreme, stema suveranuluipontif - un scut pe care era infltrigati o porumbitrd cu o ramurd demdslin in cioc, simbolul familiei papale Panfili.

Nimdnui nu-i trecea prin cap si puni la indoiald originea nepi-mAnteand a apelor. (,,Toate rdurile sunt copiii cerului", a spuspoetul). Prima protectoare divind a Dunirii este consideratdzeitaDanu (Donau). Cellii venerau aceastl zeitate, pe care o consideraumama a tot ce existd, pistrdtoarea izvorului vieEii - ,,apele sacre alecerurilor" - gi sogia zeului Bile, cel care trecea sufletele mortilor pelumea cealalti, pe apele de dincolo de mormint. Pe columna luiTraian din Roma, ridicati de arhitectul Apollodor in cinstea victo-riei ogtilor imperiului asupra triburilor dacilor, este infdtrigat zeul

16 Dundrea. Fluviul imperiilor

Danubius. Acesra urmlregte cum soldatii legiunilor forgeazdDunireape un pod de vase. Danubius a devenit primul locuitor fluvial alcerurilor, a cirui imagine a apdrut pe fatra unei monede. Este vorbade denar (lat. denariu.s), o micd monedi din argint de la inceputulsecolului al ll-lea, din timpul domniei aceluiagi impirat Traian.

Fiecdruia dintre cei aproape trei mii de kilometri ai Dunirii iirevin aproximativ cdte trei ani de istorie a omenirii, studiatd maimult sau mai putrin detaliat, dacd nu ludm in calcul gi acea perioadiintunecatd. gi indelungatd din trecutul civilizatriei cind oamenii nuerau incd pe deplin oameni. Sunt curios cu ce cuv6.nt au denumitei marele fluviu intunecat ce curgea cine gtie de unde 9i incotro gice gdndeau despre el. Credeau oare cd fluviul a apdrut din chicazburlitd, a vreunei zeitdli, asemenea adeptrilor hinduismului, careconsiderau cd Gangele curge din pdrul incdlcit al zeului Shiva? inlegendele populare, mentioneazd fiiosoful francezcaston BachelardinlucrareaApa Sivisele, existi nenumdrate rAuri care au luat naSteredin mictriunea unor uriagi: ,,$i Gargantua, plimb6ndu-se, a inundatfdrd sd vrea un intreg sat francez... O singurd picdturd de apd tareeste de ajuns gi pentru a crea lumea, gi pentru a risipi noaptea,'.

$i totugi, de unde, dacd nu de la bunul Dumnezeu, a apdrutDundrea? Acum 65 sau 66 de milioane de ani, continentele des-prinse din vechiul supercontinent Gondwana s-au ciocnit de un altvechi supercontinent, Laurasia. in urma acestui impact a luat nag-tere o zond muntoasd ce se intindea de la Pirineii pAnd. la Alpii deazi, iar vechiul ocean Tetis a fost impdrtrit in mai multe bazine cuadAncime relativ mici. Fosti cavitate a oceanului Tetis, MareaNeagrd este consideratd. o relicvi a acestuia. Pe locul actualei cAmpiia Dunirii, acum aproximativ zece milioane de ani clipoceau apeleMirii Panonice, unitd cu Marea Mediteranl de astizi. Apa MiriiPanonice a secat ori s-a scurs acum gase sute de mii de ani. Insuleles-au transformat in dealuri, fundul mdrii a devenit vale. in liniimari, din punct de vedere paleografic, de atunci nu s-a intAmplatnimic semnificativ in acest spatiu. Aproximativ din acea perioaddcurge Dunirea din Pddurea Neagri spre Marea Neagrd.

Prima descriere a Dunirii ajunsi pAni la noi a fbcut-o, la mij-locul secolului al V-lea i.Hr., istoricul grec Herodot. El i-a dedicatfluviului cinci paragrafe din carrea a patra a Istoriilor, intitulatdMelpomene, dupi numele muzei tragediei. Dunirea, ,,fluviul cu cinciguri", este situati in vestul Edrii scigilor, ,,un tinut bogat in iarbd 9ibine irigat". ,,Istrul este cel mai mare dintre fluviile pe care le

ltrumul fluviului. De Ia Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 17

( unoa$tem", ne impdrtegegte Herodot din observatriile sale, ,,iarnaiii vara are aceeagi mdrime. Este primul fluviu din vestul Scitiei;cste cel mai mare pentru cd in Istru se varse gi alte rduri, de aceea

{.ste atat de plin de apd... Istr^ul strdbate toate Europa gi se varsiln mare la marginea Sciqiei". In general, Herodot a descris corectt'ursul inferior il Dun;rii gi a enlmerat 13 dintre afluentrii sdi. inst:himb, vechii greci confundau cursurile mijlociu gi superior alelluviului gi reprezentau pe hartd izvoarele Istrului cdnd pe panteleAlpilor, cAnd in Pirinei, cdnd in ;ara hiperboreenilor. Mai sus detlcfileul cu multe cataracte cunoscut astizi sub numele de Po4ile deIrier coribiile grecegti nu au reugit sd urce.

Se presupune ci informafii corecte despre originea Dundrii auoblinut romanii in timpul impdratului Tiberius (secolul I d.Hr.),tlc la germanii luagi prizonieri in lupte. Herodot a fost primul careit mentionat 9i un alt fluviu european important, Volga (pe care elil numea Oar), degi considera cd aceasta se varsd in lacul Meotic(Marea Azov), nu in Marea Hyrcaniei (Caspicd). Cu doui sute 9iccva de ani inainte de Herodot, compatriotul sdu, Hesiod, a numitI strul,,fratele Nilului".

Din acea epoci indepdrtatd, Dundrea a fost analizatd, studiati,caracterizatd prin toate procedeele posibile de sute gi chiar de miide ori, de-a lungul gi de-a latul, de laizvoare pAna la vdrsare, de laprima p6nd la ultima picdturi. Cea mai fundamentatd qtiintrificdescriere a fluviului ne-a fost ldsati de naturalistul italian LuigiFerdinando Marsigli, in primele decenii ale secolului al XV[I-lea.Acesta a trasat pe harti o frontieri fluvial5 de aproape o mie dekilometri intre Imperiul Habsburgic ai teritoriile otomane. Marsiglia terminat logic scara comparativd a dimensiunii fluviilor: in con-ceptia sa, Dunirea il intruchipa pe cel mai respectat zeu antic,bdtrdnul gi puternicul Saturn, inci neamenintrat de constructriahidrocentralelor. Poate ci Marsigli avea dreptate: numai un aseme-nea gigant putea sd care anual in Marea Neagrd peste doud sute dekilometri cubi (incercatri sd vI imaginali un asemenea volum !) deapd dulce. $i toate acestea numai pentru ca,la aproape trei mii dekilometri in amonte, la marginea unei pdduri dese din Germania,o fetitrd din marmurd cu o scoicd in mind sd scuture din nou cuvdrful degetelor cAteva picdturi de apd cristalind in izvorul limpede.Aga are loc circuitul apei in naturi.

Savant, militar, inginer, aventurier, contele italian Marsigli(1658-1730) a ldsat o descriere abazinului dundrean in mai multe

18 Dundrea. Fluviul imperiilor

volume, care ilustreazd excelent totalitatea cunogtintelor sale dindomeniul geografiei, hidrologiei, mineralogiei, faunei gi florei zoneifluviale. Provenit dintr-o bogatd familie de nobili din Bologna,Marsigli a inrreprins in tineretre o lungd cilitorie prin Imperiulotoman, iar in anul 1681 a scris prima sa carte de cdldtorie, inti-!gl3t,+ Bosfor. Apoi a inrrat in slujba impdratului Leopold I deHabsburg- Intr-o bdtdlie cu armata otomand a fost rdnit, luat pri-zonier gi frcut sclav: tandrul ofiqer a fost vdndut marelui vizir KaraMustafa-paga, in convoiul cdruia Marsigli a fost curdnd martorulasediului vienei, soldat cu egecul sultanului Mehmed ar IV-lea. lnanul 1684, contele a reugit si revind in armata austriacd., in calitatede inginer militar, iar in i686 aparticipat la cucerirea Budei 9i aprimit comanda unui regiment de infanrerie. in anul 1699 s-a aflatin fruntea comisiei de demarcatrie a frontierelor dintre ImperiulHabsburgic, Republica Veneliand gi Imperiul Oroman. Timp de15 ani, Marsigli a intocmit diferite descrieri ale Dunirii, a frcut misu-rdtori ale addncimii qi debitului, a analizat gustul, mirosul, propri_etdgile chimice ale apei gi ale ghetrii, a fdcut Jchitre are arbiei fluviate,precum gi ale smdrcurilor gi bdlgilor invecinare. El a fost primulcare a fixar corect pe hartd principalele meandre ale Dunirii: coti-trrra_ brusci spre sud mai sus de Buda gi cotul brusc spre est la sudde Ilok. cariera de ofiger a lui Marsigli nu a fost atdt de strilucitdprecum au fost cercetdrile sale gtiintrifice. La inceputul rizboiuluipentru succesiunea la tronul Spaniei, regimentul lui Marsigli a fosttransferat la Baden-Wtirttemberg; la inceputul anului I7d3, gene_ralul a fost trimis in cetatea Breisach pe Rin. in acea vari, oiagula fost inconjurat de inamicii francez| Evaludnd situatria, comanda-mentul garnizoanei a decis capitularea. curand, contele a fostdestituit din funclie, acuzat de trddare gi lagitate. Tribunalul ajudecat 27 de ofiEeri ai garnizoanei Breisach, comandantul cetdEiia fost executat, iar lui Marsigli i-au fost retrase gradere militare gidistinctriile, i-a fost rupti spada deasupra capulul 9i a fost alungatin mod ruginos din armata habsburgici. considerdnd proceiulincorect, contele a incercat sd atace in justigie verdictur, dar impd-ratul Leopold nu a dat dovadi nici de clemenqi, nici de inlelege^re.Marsigli a pdrisit curtea de la viena gi a continuat sd lupte p&trureabilitarea numelui siu. A publicat in Elvetria o aporogie in patrullmbi a capituldrii cetdtrii Breisach sub deviza ,,Mi-au frarit spada, nugi spiritul". supirarea pe impdrat l-a determinar pe Marsigli si i" patt"la coalitria antihabsburgici, in calitate de perioani de incredlre a

Drumul fluviului. De la Pddurea Neagrd la Marea Neagrd

papei de la Roma, insd nici aceaste acliune nu i-a adus conteluiglorie gi onoruri. in anul 1706 qi-a reluat cercetdrile din domeniul

$tiintelor naturii in sudul Frantrei, apoi s-a intors in Bologna natafd,

unde a luat parte la infiinlarea Academiei Artelor 9i a Institutului de

$tiin;e, care existi gi in prezent. Opusul fluvial al lui Marsigli -Danubius Pannonico -mysicus : observ ationibus geographicis, astronomicis,

hydrographicis, historicis, physicis - a fost integral publicat abia in anul7726, in Olanda. Autorul a sters dedicatria adresatd impiratuluiLeopold, continuti in manuscris. Un amplu atlas al Dunirii, anexia lucririi lui Marsigli , a apdrut dupd altri 25 de ani. Marsigli a fostun talentat savant enciclopedist al Epocii Luminilor.

Un alt model de studiu scrupulos al fluviului este lucrarea intrei volume (totalizdnd 2.164 de pagini 9i cdntirind gase kilograme)intitulati Naviga;ia Si cobordrea pe cursul superior al Dundrii. Autorulacestui studiu este inginerul austriac Ernst Neweklowsky, care,

timp de 50 de ani, la inceputul secolului XX, a avut diverse slujbein navigatrie, in toate regimurile politice. Cu pedanteria caracteris-ticd nemtrilor, meticulosul Neweklowsky a observat in cele mai micidetalii, a numirat, a numerotat, a transcris, a inventariat toatieconomia nautice din zona rispunderii sale profesionale, de lavi.rsarea riului Iller in Dundre (ceva mai sus de oraqul Ulm) pdnila Viena. Asta inseamnd 660... ba nu, scuzati-md, herr inginer, 659de kilometri. Un singur om, probabil, a reugit si studieze Dunireamai temeinic dec6t Neweklowsky: inotitorul sloven pe distantre

lungi Martin Strel. in 2000, el a strdbltut inot fluviul, aproape de

laizvoare pAnd la vdrsare, in 58 de zile. Strel, de profesie instructorde flamenco, este cunoscut datoritd traversdrii fluviilor Yangtze,Mississippi gi Amazon. Abia el poate formula o opinie despre fluviidin interior. Big River Man gi-a capitalizat succesul cum s-a priceputmai bine: produce vin rogu cu mdrci ,,fluviale".

Cu totul altfel a vdzut Dundrea, cu mult inainte de Neweklowsky

$i de Strel, poetul gi oratorul din epoca declinului Romei, DecimusMagnus Ausonius, profesorul viitorului impdrat Gratianus. in anr,rl

368, Ausonius a insotrit oastea romand in campania de pe Rin. Intabdra asezatdnu departe de confluenla izvoarelor Breg gi Brigach,Ausonius, in general un autor destul de anost, a scris cAteva poeziipline de rafinament, pentru care a primit in dar, de la impirat, o

irumoasd prizonierd din prada de rizboi, Bissula. in hexametri qi

pentametri melancolici, sexagenarul Ausonius a cintat frumusetreaalemancei cu ochi albagtri, cireia, intors la Roma, i-a diruit libertatea,

l9

20 Dundrea. Fluyiul imperiilor

ficdnd-o egali cu sine, cetiEeand a imperiului. Poetic vorbind,datoritd" lui Ausonius, ldngd izvoarele Dundrii, barbara Bissula adevenit cetdteand roman6. Pe cdile artistice dundrene ale rdzboiului9i iubirii au pigit pe urmele lui Decimus Magnus Ausonius mulliliteratri, iar fluxul acestora nu a secat nici pAnd in ziua de azi.

Carteade cdpdtAi a oricirui cercetator a1 Europei Centrale gi deSud-Vest este lucrarea istoricului gi filosofului italian Claudio Magris,apdrutd in 1986 gi intitulatd Dundrea. in ultimele decenii, nimeninu a studiat mitul dundrean atat de multilateral, nimeni nu a scrisdespre bitrdnul fluviu european cu atata pricepere gi pasiune caacest venerabil profesor de germanistici din Tiiest. in centrul reflec-triilor lui Magris se afld chestiunea misiunii civilizatoare a Dundrii.Care este aceasta? Si poarte apele sacre ale germanilor spre rdsdrit?Sd irige, in sensul propriu gi filosofic al cuvdntului, acest ,,pdmdntin vepminte din postav verde"? Sd slujeascd drept vas pentru mis-ticismul maghiar gi slav? Sd fie, ca in istoria antice, purtdtoareaenergiei brute a barbarilor din risdrit? Sau poate cd are dreptateun alt cildtor incercat, englezul PeterAckroyd, autorul cdrgii Tamisa.Fluviul sacru, care a rernarcat urmdtoarele: ,,Apa este o oglindi. Nuare formd proprie 9i nici sens propriu. Fluviul esre reflexia impre-juririlor, geologice sau economice, apa cuprinde totul gi de aceeaeste transparentd".

Ultima descriere a Dundrii renumiti pe plan internalional a fostfacutd, in anul 2004 de doi australieni tineri pe atunci, filosofulDaniel Ross gi regizorul de film David Barison. Ei au parcurs dru-mul de la vdrsare laizvoarele fluviului realizdnd inregistrdri videocu o durati totald de aproape 50 de ore. Reportajele fluviale mon-tate de Ross gi Barison alterneazi cu fragmente din dialogurile cumari g1nditori europeni : fi losofii Philippe Lacoue-Labarthe, Jean-LucNancy, Bernard Stieglerl , precum gi cu regizorul de film Hans-Jiirgen

1. Philippe Lacoue-Labarthe (1940-2007) - filosof, traducdtor gi criticliterar francez, pregedintele Colegiului Internalional al Filosofilor.Jean-LucNancy (n. 19a0) - filosof francez, aurorul teoriei asocierii ca mod deconvietruire, profesor la Universitatea din Strasbourg, coautor la unelelucriri ale lui Lacoue-Labarthe. Bernard Stiegler (n. 1952) - filosoffranco-german, profesor gi lector la cdteva universitdli europene, directoral Institutului de Cercetiri 9i Inovatrii, fondatorul grupului politico-cul-tural Ars industriales; filosofia a inceput sd-l pasioneze in timpulexecutdrii pedepsei cu inchisoarea (1978-1983) la care fusese condamnatpentru participarea Ia un atac armat.

l)rumul fluviului. De Ia Pddurea Neagrd Ia Marea Neagrd

liylrcrberg, autorul peliculei cu durata de gapte ore Hitler. Film dintirrmania. Pe lAngd unele chestiuni existentriale de ordin general,t()lte aceste dialoguri dunirene au gravitat in jurul cursurilor pe

r irre le flnea un alt mare filosof Martin Heidegger, despre naturar'rcatriei poetice, ludnd ca exemplu imnul ,,Istrul", scris la inceputulHccolului al XIX'lea de Friedrich Holderlin, reprezentant de seamd,rl poeziei germane. Cu doud sute de ani in urmd, Holderlin, a ciruit'reatrie este considerate o tendin1d semnificativi nu numai apoezieip,crmane, ci gi a poeziei universale, a centat natura Dunirii 9i,rcflectdnd la geniul german pi la cultura germani, a comparat Istrulr.u Rinul, ciruia, se inlelege, i-a inchinat de asemenea un imn.

in 1942, rectorul universitdtrii din Freiburg, Martin Heidegge4r't>mentAnd sensul ascuns al operei poetului autor de imnuri, a

scsizat relatriile dintre cultura germani gi cea anticd, precum 9ilraosul in care a aruncat Europa gi lumea intreagd cel de-al DoileaItizboi Mondial. Heidegger ii simpatiza in mod deschis pe natio-rral-socialigti gi toati perioada cAt ace$tia s-au aflat la putere afdcutparte, chiar dacd numai formal, din partidul hitlerist, motiv pentrucare, dupi rdzboi, pentru o perioadd de cdtriva ani, a fost inldturatcle la catedr5. Unii critici considerd convingerile sale o gregeald

tragicd, argumentdnd cd poziiia politicd nu are nicio legdturd cuopiniile qtiintifice; allii sunt convingi cd sustrinerea natrional-soci-alismului aruncd o umbri asupra intregii activiteti a filosofului.Autoritatea lui Holderlin, talentul lui Heidegger 9i sumbra sa expe-rientrd sociali au transformat cursurile despre imnul ,,Istrul" (publi-cate integral in anul 1984) in subiectul unei dispute complicatedespre bine gi riu, despre caracterul efemer al vietrii gi vegniciamortii, despre asemdndrile dintre comunism gi nazism, desprefluviul vietrii 9i despre viatra fluviului.

Ilustrdnd peisajele dunirene cu intervenliile erudililor lor inter-locutori despre comentariile lui Heidegger la operele lui Holderlin,Barison gi Ross au dat lovitura: pelicula lor cu durata de trei ore,realizatd. cu un buget mic, a obtrinut premii la festivalurile interna-gionale de film, devenind pentru cdtriva ani glagdrul intelectual alEuropei. Iatd cum au explicat Ross gi Barison proiectul lor delocsimplu: ,,stribitdnd Iugoslavia distrusi de recentul rdzboi, Ungariaocupad cu reconstituirea mitologiei natrionale, Germania, care repre-zintd. in acelagi timp inima noii Europe gi fantoma celei vechi,Dunirea ca atare rdmdne principalul obiect al studiului. Discutiase desfdgoard in jurul celor mai provocatoare probleme ale epocii

21

1a Dundrea. Fluyiul i

noastre * casd gi locuri natale, culturd qi memorie, tehnologie giecologie, politici 9i rdzboi -, probleme care ne frdmdnti 9i pe noila fel cum l-au preocupat in 1942 pe Heidegger".

Pe lingi spiritul de sacrificiu al creatorilor sdi (aceEtia au inrre-prins o acfiune riscanti, fdrd. a avea garanlia cd vor reuqi si ajungdtde pe cursul inferior al fluviului p6.ndlaizvoarele sale), acest filmdocumentar atrage gi prin curiozitateaarzdtoare, poate pufin naivd,pentru problemele-cheie ale Europei secolului XX a realizatorilorRoss gi Barison, cresculi in celd.lalt capdt al lumii. in poemul ,,Isrrul",Dundrea este doar o figurd de stil, un fundal pe care s-au desfdguratdramele rdzboaielor mondiale gi apoteoza giganticelor gantiere aletotalitarismului. Dunirea este orizontul de api al noii Europe, cao lance strdmbd de la vest la est, pe care istoria a ingirat sute deevenimente. Prin aceasta este interesantd., ca niciun alt fluviu albdtrAnului continent. Nu existd in Europa un alt martor mai incer-cat al durerilor gi chinurilor prin care a trecut aceaste lume vechepentru a se transforma intr-o lume noui.. Aici, cu multe secole inurmd, s-au impletit liniile de fortrd ale lumilor germanice, romane,slave, ugrice, orientale. Aici a apdrut Europa contemporanS. Acestemaluri au fost martorii dominaqiei 9i prdbuqirii a cel pulin $apreimperii: Roman, Bizantin, Habsburgic, Otoman, German, nazist,sovietic. Popoare diferite au indltrat pe aceste maluri panteonuripentru zeii lor nemuritori gi pentru eroii citzuE| crednd mituridunirene sublime sau tragice. De la fostul lagir de concentrare nazistMauthausen pAnd la fostul orag al viitorului socialist Stalinv6ros,construit din beton in cdmp deschis, de la fundaqii pdnd la cogurilede fum ale fabricilor, este aproape o zi de navigat f5.ri grabd pefluviu.

Ei, ce sd-i faci?, e timpul sd apucim vAslele. E timpul sd inillimpdnzele. ,,E timpul sd trecem rdul acesta prin vad."1 Personal, aproapecd am reuqit un astfel de act eroic pe primii metri dunireni, ldngdpodul din apropierea drumului ce ocolegte Donaueschingen, de laaerodromul sportiv local pAnd la origelul Hrifi ngen. Torpildnd Brigachdinspre dreapta, Breg formeazd aici un banc de nisip cu o pernddin prundig mirunt, ingustdnd Dundrea abia formate pane I al7 metr|De dragul triumfului cunoa$terii asupra naturii, eram gata sd-misacrific, dacd nu viaEa, mdcar blugii cei noi, suflecatri pAnd deasupra

1. Citat din compozijiaVadul a lui Boris Grebengcikov, un cdntiretr rockrenumit in Rusia.

Drumul flutiului. De Ia Pddurea Neagrd la Marea Neagrd 23

genunchilor. Din pdcate, mult mai prudenta mea companioand m-aimpiedicat sd md avdnt in luptd cu stihia. Sora mea mai mare auzatde dreptul interdictiv al primului niscut. ,,Dacd erai cdlare era altittreaba!", mi-a spus ea, iat eu nu am gisit niciun contraargument.Ne-am multrumit cu fortrarea primului afluent al Dunirii. Conformhirfilor, Stille Musel este un rdu de importantri locald, cu o lungimede 15 kilometri, insd in realitate nu e decXt un pArAu - ce-i drept,viguros gi rdcoritor. De pe malul celSlalt trigeau cu ochiul la tra-versarea noastrd stAngace, zimbind ironic, nigte bicicligti care tre-ceau in vitezd. dinspre vest spre est. Se intorceau probabil de lalnonumentul fals din Donaueschingen 9i mai mult ca sigur au

crezut minciuna sfruntati a Fiirstenbergilor. Yiteza ii impiedica sd

vadd 9i sd inleleagi cd apele pure din Schwarzwal d fotmeazd Dunireasfdnti nu oriunde, ci chiar aici.

Cu doud secole in urmi, Friedrich Holderlin, in imnul ,,Istrul",a scris despre acest fluviu urmitoarele: ,,El este nesupus, nu are

liniqte;/ De ce mai este el in stare/ Nimeni nu gtie". Pe cei aproape

trei mii de kilometri de drum de la Schwarzwald pdniLla Marea

Neagri, Dunirea strdbate teritoriile a zece state. Donau, Danube,

I)una, Dundrea, Dunav, Danubius, Tuna, Istru - toate acestea suntnumele aceluiagi fluviu. Cel mai tulbure dintre toate marile fluviicuropene. $i nu e deloc albastru.