Florin Colceag, psihopedagog - Despre copii

8/18/2019 Florin Colceag, psihopedagog - Despre copii

1/13

Florin Colceag – psihopedagog; Emisiunea “Un doctor

pentru Dvs.”, TV i

Video: http://www.tvrplus.ro//editie-un-doctor-pentru-dumneavoastra-341612

Emisiune din 2015-06-10

--le pro!essor" #m citit aici ca aveti 20 de ani e$perienta in privinta copiilor supradotati% vaocupati de antrenarea copiilor olimpici la matematica care au o&tinut mai mult de 60 de medaliide aur la competitiile internationale de matematica. Ce inseamna dezvoltarea personala acopiilor?

-E !oarte simplu. 'opilul creste pe constiinta ca el este necesar in aceasta lume. eci% ca el area&ilitati% capacitate% iar lumina% harul interior care-l !ac dorit% care-l !ac pretuit% il !ac promovat in

aceasta lume.(rimii care tre&uie sa vada acest lucru sunt parintii. aca parintii reusesc sa o&serve calitatile!ormida&ile pe care le au copiii% atunci copiii se de)ovlta si personalitatea lor in!loreste.

aca sunt i*norati sau tratati prost% atunci personalitatea lor paleste.+anditi-va la paradi*ma !oarte !recventa la noi ,eu l-am !acut% eu il omor deci% copilul ala careare un parinte a&u)iv% in mod evident nu va in!lori pentru ca va percepe socul a&u)uluiemotional% lipsa de incredere a parintilor% lipsa de li&ertate% incapacitatea celorlalti de raspunderela intre&arile vitale pentru el si-atunci se va strica% se va de!ecta.

i% interesant ca noi acum% statistic vor&indavem o populatie care este in mare masura departe

de potentialul pe care l-au avut la nastere.

E un cimitir al vaselor intrate in port care% !iecare vas intrat in port a intepat catar*ele proprii si-aaltui vas care-a intrat in port% si-asa a esuat o *ramada de oameni care nu si-au dus la indeplinireamenirea lor de viata.

a mai moara si capra vecinului% nu numai capra luiam auns la modelul cel mai clar intalnit alomului care nu-si de)volta personalitatea !iindca nu-i lasat% si nu-i lasat pentru ca ceilalti nupromovea)a sa reuseasca acel om acolo unde ei au ratat.

-Dar stiti…ca in ultimul rand au aparut tot felul de cursuri de dezvoltare personala si

trainneri in Romania, va intreb cum pot face pentru cei ce-si doresc pentru copilul lor, o selectie?

-n primul rand ei tre&uie sa cunoasca personalitatea copilului lor propriu% sa-si cunoasca proprialor personalitate. ar asta nu poti s-o a!li daca nu stii cine esti% de unde vii% incotro te-ndrepti sicare-i trea&a ta.

!

http://www.tvrplus.ro/editie-un-doctor-pentru-dumneavoastra-341612http://www.tvrplus.ro/editie-un-doctor-pentru-dumneavoastra-341612


2/13

ar% !oarte putini oameni aun* la aceasta cunoastere: ,Cine sunt eu?. 'ine sunt eu este ointre&are de mare adancime pentru ca omul se schim&a pe etape de varsta.

nul este copilul in prima perioada de viata% altul este copilul in perioada lui (ann intre 7-10ani8 spre inceputul pu&ertatii cand e$plodea)a% este activaltul este copilul in perioada

pu&ertatii cand este atacat de pro&leme hormonale samdpersonalitatea se modi!icanu eniciodata sta&ila o perioada lun*a de timp.

i-atunci% ca sa-ti dai seama cine este copilul tau la diverse stadii de varsta in lume% se !ac cursuripentru parinti.

i parintii au revelatia ca in casa lor% au copiii pe care nu-i cunosc 9 nu stiu ce sa !aca cu ei% deunde sa-i apucecum pot sa-i manevre)e" e !apt 9 ei nu tre&uiesc manevrati% ei tre&uiescrespectati.

-Si-atunci in aceste cursuri de dezvoltare personala sa fie implicate intr-o oarecare masura si

copiii si parintii?

-i*urnu poti sa de)volti personal o persoana !iindca o persoana nu este o persoana unica. E!oarte interesant% dar noi avem o personalitate sa spunem 9 a E*o-lui nostru si o alta care estesociala% avem una ecolo*ica care apartine unei culturi% apartine unei civili)atiinivelele noastrede personalitate tine de nivelurile noastre de constienta.nii au personalitate cosmica cum e teven op;inscare are un nivel de constienta care atin*esi e$plorea)a 'osmosul"eci% in momentul in care noi ne re!erim la o de)voltare a personalitatii tre&uie sa preci)am caredintre aceste nenumarate dimensiuni ale personalitatii se de)volta.

na este personalitatea an*aatului dintr-o multinationala si cu totul alta este a antreprenoruluicare-si asuma riscuri si de)volta un domeniu intre*.

'e caracteristici de personalitate e$ista<=oi inca nu avem o harta a caracteristicilor de personalitate su!icient de &ine lamurita% ca sa vapot spune ca de)voltarea personala e !unctionala in maniera de!inita.

n primul rand% luam un ca): un om isi antrenea)a ceva 9 isi antrenea)a &icepsii. >ra*e la !iarepana cand !ace niste &rate ca nca niste picioare. ?un" i a!ectea)a sau nu ii a!ectea)apersonalitatea<Evident ii a!ectea)a personalitatea. E mai si*ur pe el% e mai capa&il sa !aca !ata unor chestii% si-

atunci putem !i de acord ca antrenarea &icepsilor poate !i o metoda de antrenare personala.

-#tunci orice lucru ar insemna deschiderea ori)onturilor. -Vedeti


3/13

-Voiam sa ma le* de o declaratie de-a Dvs.pentru ca aceste de)voltari personale se !ac in *rupesi spuneati ca “noi romanii suntem inteligenti individual dar nu suntem inteligenti in grup. Asa am fost invatati. !a ce va referiti?

-aideti sa !acem o mica anali)a cau)al-economica. =oi acuma suntem intr-o situatie economica

!oarte precara% de)ovltarea noastra economica este destul de impro&a&ila nu numai din motive!inanciare ci si dintr-un motiv mai clar 9 oamenii nostri nu stiu sa actione)e in echipa. e ce nustiu sa actione)e in echipa<

=u stiu sa cola&ore)e pentru ca au !ost invatati sa !ie individualisti. implu. 'e ne-a a invatat lascoala<

@iecare lupta pentru el% !iecare cauta sa promove)e% sa ia un re)ultat% sa ia o nota% etc..dar nu suntproiecte commune care sa aduca aportul in cadrul proiectului prin cola&orare cu alti cole*i.

i-atunci% neantrenandu-se anumite calitati% ele nu apar.

Ae!le$ele pe piata muncii sunt vi)i&ile: !iecare isi vede de &ucatica lui% nu-l interesea)a nimicaltceva% e usor de e$ploatat% usor de inlocuitusor de aruncat a!ara ca !iind ne!olositor pentru canu coali)ea)a cu altii% nu intele* ce !ac altii% nu-i interesea)a nimic altceva decat &ucatica propriesi pentru ca in !elul acesta isi ruinea)a su!letul% asta este de !apt realitateaasa am !ost invatati= ca asa suntem noi in mod naturaltendinta naturala a copilului este sa coali)e)e% sa !orme)eechipe% sa ai&a idealuri% sa duca la indeplinire proiectenu% n-ai voie 9 scoala spune ca n-aivoie"

=u-i deschisa catre e$perimentul copiluluitre&uie sa: toceasca% sa tina minte% sa reproduca%= # V=# ' E" =u s-a inventat inca aceasta piata a ideilor aduse de catre copii si

dupa descuraari repetate% copiii nu mai nicio initiativa% nu-i mai interesea)a nimic% numaiintrea&a =B'. ncep sa !ie plictisiti de scoala. coala nu raspunde la asteptari.

-Asta face ca mai tarziu sa se loveasca de viata ca de-un zid, pentru ca in orice meserie trebuie sa ai in "urul tau o ec#ipa. $mu-i social…

-a% daomul este social sau devine antisocial sau asocial. nde-ti *asesti echipa% in scoala<=u% pe strada.

Echipa care inseamna *asca de cartier ii devina echipa care-i o!era spriin% o mana-ntinsa saualtcevachiar si in in!ractiuni o!erindu-si spriin unii altora.

Cipsa invatarii acesteia pe un !eed-&ac; si cooperatista in care ei sa ai&a de)&ateri si sa-si spunaopinii% anumite ipote)e% sa aduca solutii proprii pe care sa le de)&ata iarasi% e !undamentala increearea acestei alienari a poporului roman.

=oi avem un popor alienat. 'u re*ret spuneste instrainat de el insusi. E instrainat de traditii%noi suntem urmasii unei civili)atii nu doar unei culturi.

#


4/13

aca nivelul nostru de constienta se opreste doar la propria persoana si la propriile noastrevalori% care de o&icei nu inseamna decat &ani sau putere% pe asta s-a a$at in ultimii 25 de anisin*urele valori 9 &anii si puterea 9 atunci% noi pierdem restul.

=oi nu mai avem cultura% nu mai avem civili)atie% nu mai avem =B'% =D = B#

E>#B".

=oi 9 ca indivi)i 9 nu insemnam !oarte mult. =oi 9 ca entitate structurata de oamenii care suntcoparticipanti intr-un proiect% insemnam 'EV#.

=oi% ca civili)atie si emisari de principii% idei% intele*ere pro!unda pe care le-am mostenit si pecare le crestem in continuareinsemnam !oarte mult.

nsemnam enorm de multdar insemnam la nivel B#'AD"

aca noi in clipa asta suntem o min*e de pin*-pon* pe-o masa de macropolitici si toata lumea se

oaca cum vrea cu Aomania% e pentru ca nu mai avem unitate% coerenta=-#B =V#># #C'A#B B(AE=#"

-%n studiu de cercetare al unui institut roman de studii si cercetari avansate al carui presedinte onorific sunteti, afirma ca &' dintre copiii din Romania se nasc superinteligenti (adica de ) ori mai mult decat media mondiala.

-#sa este.

-Ce este de fapt un geniu, d-le prof.*lorin Colceag? +rin ce se defineste un copil supradotat,unul genial fata de ceilalti?

-Vedeti aici% avem controverse date de de!initiipentru ca in *eneral% un *eniu este caracteri)atistoric% dupa ce-a murit se recunoaste c-a !ost *eniu.

rma pe care o lasa in lumea asta ii de!ineste *enialitatea. nteli*entele inalte masura&ile pescala F sunt cu totul altceva decat *eniul.

+eniul inseamna caracter% !orta% spirit% puterea de a duce la &un s!arsit proiecte e$trem de di!icile%cre)% credintain re)olvarea unor pro&leme pe-o anumita cale care este normala% nu especulativa% e or*anica% inseamna capacitatea de a spar*e limitele cunoasterii si de-a deschide!rontierele catre alte metode de a intele*e lumea si universul asta in care traim% inseamna !orta de

a rupe inertia si de a redimensiona pro&lema% de a o !ace alt!el.

=u putem vor&i despre *eniul la nivelul inteli*entelor inalte*eniul este o stare de maturitate aspiritului. nteli*entele inalte sunt o stare de de)voltare% de adolescenta% care duce sprematuritate.

-i un copil supradotat

$


5/13

-a. (utem discuta despre valentele catre *enialitate pe care le are un anumit copil dar% pentru*eniu tre&uie sa luam si dimensiunea maturitatii. =oi traim intr-o lume de copii.

Barea maoritate a oamenilor au un F 100 ceea ce inseamna ca se a!la in varsta lui (ann. eci%traiesc in varsta de G-10 ani% ma$im 11 ani psiholo*ic vor&ind 9 ei sunt maturi !i)ic% dar

imaturi emotional si mental.Damenii maturi sunt !oarte rari. Damenii care-si de)volta potentialele pana la atin*erea%ma$imi)area acestor potentiale si utili)area lor plenara sunt e$trem de rarinu numai inmomentul actual ci% si in istorie.

unt pro&a&il sin*urii constienti ca e!orturile lor sunt indreptate in directia autarii celorlalti de a-si depasi pro&lemele proprii si de a-si de)volta potentialele-asteapentru ca toti au un sam&urede *enialitate-n ei"

ar multi au renuntatmaoritatea au in*ropat tot acest talent undeva% in !undul pamantului si sesi rusinea)a ca la un moment dat ar !i putut !ace 'EV# si din lasitate n-au !acut

-a intreb atunci, de ce se-ntampla sa clac#eze supradotatii si tendinta de abandon scolarapare la copilul supradotat? a rog sa eplicati…

-'ate*oric. E !oarte interesantstudiile statistice arata spre e$emplu ca F-ul mediu lain!ractorii din inchisori e superior F-lui mediu al celorlalti.

'eea ce arata ca inteli*entele inalte e$ista in toate mediile% dar ei in loc sa-si duca pana la capatmisiunea pentru care-au venit pe pamantul asta% s-au intors impotriva sistemulu care i-a lovit% inloc sa-i autenumarul de copii care a&andone)a scoala si au a&ilitati inalte% este urias"

(rocentual vor&im% este !oarte maree neasteptat de mare" #s putea duce la 50H !arae$a*eraredintre copii isi ratea)a e$istenta sociala 9 nu toti se intorc impotriva societatii dare$ista !oarte multe ca)uri de indivi)i care au F-ul !oarte inalt si sunt so!eri de ta$i.

eci% nu reusesc sa !aca nimic in lumea astapentru ca nu cred in lumea astanu-imotivea)anu-si pun la dispo)itie toate a&ilitatile si !orta pentru lumea asta care n-a !acutaltceva decat sa rate)esi se ratea)a si ei" Ba &a)e) pe studii !acute la nstitutul de laniversitatea din 'onnecticut 9 isi in*roapa a&ilitatilesi asta se intampla in *eneral% inperioada pu&ertatii.

eci% erau sclipitori dinainte% dupa care ?A' isi nea*a personalitatea pentru a !i impreuna cu

ceilalti% sa nu ramana sin*uri% mar*inali)ati. (entru ca n-au !ost incuraati% nu li s-a recunoscutpotentialul% n-au !ost autati sa salte.

-Spuneati in alt articol ca, oarecum ( societatea romaneasca si nu numai…se teme de acesti gen de oameni care sunt peste un anumit nivel.

-a% se teme pentru ca e o &arierae$traordinara &ariera dar% ca sa !iu un pic mai e$plicit 9e$ista o mare di!erenta intre omul care are un rost si intre omul care n-are niciun rost.

%


6/13

n lim&a romana% omul care n-are niciun rost% se cheama (AD>. ar prostia este o pro&lema deoptiune% nu este o pro&lema de inteli*enta.

(arado$al% poti !i e$trem de inteli*ent si e$trem de prost 9 simultan"

=u sunt anta*onice notiunile. n momentul in care tu ai un rost% deci 9 intri intr-o componentasistemica% intr-o societate si ceea ce !aci tu contea)a pentru ceilalti 9 se cheama c-ai un rost.

n momentul respectiv% ai un rost% nu esti prost. (oti !i lipsit de inteli*enta si sa ai rost% ceea ce!aci tu sa !ie !oarte &ine !acut..sa ai un rost al tau. Eu am intalnit de e$emplu% la *ranita cuElvetia un vames care avea un nivel de inteli*enta mult su& media statistica% dar avea rostul lui.i omul era si*ur pe el. eci% stia ca-i important ceea ce !ace el% ca este esential.

'e te !aci cu *eneratiile-astea de copii care n-au niciun rost<

coala nu i-a invatat sa-si asume cevasa se intre*re)e in ceva% sa ai&a un rost al lor aici%

involuntar !ace o *rimasa8i-a invatat diverse materii% niste cunostinte cu o utili)ate discuta&ilapam-pam"8% dar nu le-a de)voltat capacitatea de # @#'E 'EV# ' E = in cadrulsocietatii si-atunci% nu-si *asesc rostul.

ncearca aicea% incearca dincoloei sunt a 5-a roata la caruta 9 70H dintre a&solventi =-#AD>si parado$al pot !i e$trem de inteli*enti si prosti in acelasi timp% plecand de la de!initiaca prostul este cel care n-are rost ei E B> (AD>% inutili% !ara niciun !el de umne)eu pelumea asta"

-Cum ne dam seama ca al nostru copil este cu abilitati inalte, ca este supradotat?i% am aici tot din declaratiile vs.: ,din cau)a parintilor care nu au capacitatatea sa raspunda la

intre&ari% sa-i incurae)e in cercetare% copilul cade in oniric% in oc..i mai spuneti ca% daca la 3 ani nu !ace numai linii drepte ci% mai !ace si anumite cercuri saudesene mai ela&orate e posi&il ca acel copil sa !ie inaintat cu cel putin 2 ani. 'um ne dam seamaca copilul nostru este supradotat% ca ar avea a&ilitati inalte<

-itati-va pe ce insista.Ei insista pe cevaau un oc al lor pre!erat. i insista pe acel oc pana per!ormea)a. nmomentul in care ei per!ormea)a si sunt multumiti de ceea ce-au creat si vin sa va arate ,uite ce-am !acut ai dIJ o ima*ine asupra directiei in care ei isi *asesc un rostasupra a ce tip deantrenament cauta pentru a-si de!ini potentialulsi% e uluitor 9 copilul are 2 ani si se oaca de-adoctorul% um&la cu stetoscopul"

i la un moment dat !oloseste correct stetoscopul si-atunci tre&uie sa-l lau)i pentru ca daca l-a!olosit correct% interesul lui crestedaca a !ost laudat% intuitia lui ca asa tre&uie% a !ost validata 9asta ii da aripi"

=oi nu ne putem da seama daca sunt supradotati% le putem construi dotarea" i putem auta sa-sireali)e)e aceasta dotaredansand cu ei% !iind in apropierea lor% lucrand cu ei in permanenta%=E+=DA#=-"

&


7/13

=ici nu tre&uie sa a&u)amdar atunci cand vin sa intre&e% sa capete raspunsuri ela&orate.

-Dar stiti ca foarte multi parinti, pentru ca si aici trebuie sa eiste un ec#ilibru…trebuie safim constienti ca nu toti sunt genii, supradotati.titi ca avea o vor&a 'rean*a ,daca toti ar !i invatati n-ar mai avea cine sa ne tra*a ciu&otele si%

cred ca pe unii ii suprasolicitam.unt stiri recente in presa romaneasca 9 o !etita de 15 ani a murit

-upradopati. (arintii insista sa o&tina per!ormante in directiile !ormale.

-Cum detinem un ec#ilibru totusi, d-le professor?

-n primul rand sa !im oamenisa ne uitam la ce se intampla cu ei% nu sa-i masuram dupa (atullui (rocust socialeu deseori am a!irmat ca una din marile pro&leme pe care le creea)a educatiaactuala este data de sistemul de perdanti pe care-l o&tine sistemul de concursuri scolare.

'and ii spui unui copil ,nu esti &un% nu esti capa&il% ca nu esti in stare sa !aci ceva% etc % elcrede si din clipa aceea% ii scad valentele.

Dri% puterea lui de-a mer*e mai departe se micsorea)a% el este eliminat din concursul social ca!iind necorespun)ator si% nu te poti astepta ca el sa )&oare pe urmacand tu i-ai taiat aripile dinne*lienta sau stupiditate.

-Dar sunt si copii care trec peste aceste lucruri…ce procent, d-le professor? Sunt copii care nubaga in seama aceste lucruri.

-a va dau niste date. #pro$imativ 20H dintre copii sunt auditiv-secventiali si asculta ce li se

spunecam 30H sunt vi)uali30 pana-n 40"

Ca noi se spunem ca ar !i o pondere 30-40in alte parti ale lumii% di!eritdin ce ramane%mer*and pe 30-40% 20 din ce-au ramas sunt chineste)ici% 10 sunt sen)itivi care se descuraea)a%sunt cei care simt !oarte puternicpe ei ii ranesc cuvintele% ii termina"n cuvant prost% ii da peste capei sunt sen)itivi-intuitivi in momentul in care le-ai taiatintuitiile si nu le valide)i modul in care ei au inteles pro&lema% ii anule)iei aproape suntvictime si*ure.'ine su!era de asemenea !oarte tare% sunt secventialii care 'AE din ceea ce-aud% !ara sa udece!oarte pro!und si% in clipa in care intra in contradictii sistemice sunt pusi in !ata unor parado$uri:ceva )ice al&a% ceva )ice nea*rase &at cap in cap lucrurile si se produce un colaps.

'ui nu le pasa ECD'< Ca chineste)ici. i aproape ECD' la vi)uali. Vi)ualii sunt vi)ionari 9vad totul dintr-o data% ei isi dau seama imediat ca tu spui prostii si ca de !apt lucrurile suntalt!elnici nu te mai &a*a in seama"

ar% la chineste)ici este si mai *rav 9 incearca sa te scoata de pe scaunul tau cand incepi sa spuiprostii si nu mai ai ce cauta acolo pentru ca esti vicios.

'


8/13

unt aceste 2 cate*orii de copii pe care ceilalti ii suporta !oarte *reu% adica nu pot !i a&u)ati cuusurinta

-#vem 2 intre&ari de la -na #le$andra: . Ce facem cu acei copii care au o energie foarte puternica, acei copii /atomici0, daca trebuie sa ne speriem de acestia…si ). Daca sunt

probleme in folosirea prea mult a tabletelor si-a tuturor gadget-urilor?

-@oarte &une intre&arile% deose&it de &unesa luam pe rand:1. (ro&lema copiilor atomici sau A#'ECC care au ener*ie nes!arsita 9 ei sunt !antastici dacastii cum sa-i iei" Ce dai un ori)ont de lucru.

Ei au nevoie in primul rand de ceva care sa le canali)e)e ener*ia. aca ener*ia nu se canali)ea)a%e$plodea)a.Ei au nevoie sa lucre)e pe utilitate. Ei sunt de utilitate sociala sau ecolo*ica% ei iti pot replanta otara !ara pro&leme% pot replanta toate padurile care-au !ost taiate si o !ac cu &ucuriepot curatatoate *unoaiele care sunt in lumea asta% pot alun*a toti dusmanii% pot invin*e in toate

competitiile% pot reusi sa cladeasca DA'E% dar ai nevoie sa !ie !olositi.

n clipa in care tu ii tii pe scaun si le spui prostii% sau inutilitati% sau lucruri care nu pot !ipracticate% nu pot !i aplicateei avand mintea aplicativa 9 invata numai prin e$periment propriusi descoperire.

ar tu le povestesti despre ce scrie in manual% pur si simplu mintea lor nu poate sa accepte chestiaasta. e ce< (entru ca ei *andesc in !ilme de miscare% vi)ualii *andesc 9 in ima*inidar astia*andesc in !ilme de miscare.

Va dau un simplu e$emplu de chineste)ic care-a schim&at !ata lumii 9 >esla"

=icolae >esla inchidea ochii 9 apropos% il chema >easla% !amilia lui era din ?anatul sar&esc% elspunea ca este &osniacdeci% el inchidea ochii si in mintea lui proiecta un motor.a drumul la motor si nu-i placea cum mer*esi modi!ica parametrii motorului in minte. >otulera in mintevedea cum mer*e% cum !unctionea)a dupa care% se ducea si-l !acea"@ara planuri% !ara desene% !ara nimicamintea asa !unctiona" aca sunt sportiv spre e$emplu%imi ima*ine) miscarea pana la micron% dupa care o !ac" #sa !ac ei miscarea respectiva si% leiese

-1epot de & ani care a vorbit de la 2 ani si "umatate 3telefon4. -a vor&it cu el si romaneste si!rantu)este dar% acuma nu mai vor&este. # !ost dus la medic si i s-a spus ca este doar incapatanat.

?unica a cre)ut ca este oli*o!ren sau autist. # iritat pe multa lume si chiar a !ost palmuit. Bamapsihiatra8 l-a dat la lectii de pian ca sa-l stimule)e sa vor&eascaa cantat si pe scena dar dupaaceea% n-a mai vrut. 5unica intreaba daca este sanatos de nu vrea sa invete sau este bolnav lacap?

-oamna% nu este vor&a de niciun !el de &oala% este vor&a ca aveti un copil vi)ual. El de cate oriau)ea cuvinte% tre&uia sa le traduca-n ima*ini% si ii era !oarte *reu sa retraduca ima*inile incuvinte si% pre!era sa n-o !aca.

(


9/13

# doua: in toata perioada copilariei mici% el va '>E# mintea" vs. nu-i puteati citii minteasiel se astepta sa-i intele*eti *andurile% pentru ca el va intele*ea per!ect *andurile. in cau)a astanici nu !olosea lim&aul care-i mult mai &ar&ar si lipsit de nuante decat *andul uman.

El are cate*oric comportament musical% artistic si% !oarte posi&il sa ai&a si potential inalt.

=u uitati ca ?la*a a vor&it la 4 ani si cand a vor&it% a vor&it &rusc% in !ra)e nu pentru ca n-ar !iinteles ceea ce i se spuneacopilul intele*e ce i se spune aproape din &urta maica-sii si de)volta!oarte &ine partea asta auditiva.

El raspunde la sentimente. i% sa nu va suparati 9 va contesta de la inceput autoritatea. =u v-amai simtit aproapedupa ce mama si-a schim&at setul de hormoni si n-a mai avut loc empatiaaia !ormida&ila intre mama si copil% v-a ne*at autoritatea si d-aia n-a mai vrut sa vor&easca.

El e per!ect sanatos insa% !oarte pro&a&il sa !ie mai putin social% !oarte pro&a&il sa se duca !oartemult pe calculator in continuare% si-acumacu oca)ia aceasta sa raspund si la intre&area cu!olosirea in e$ces a calcualtorului% ta&letelore o pro&lema pentru ca noi ar tre&ui sa invatam

ceva de la calculator 9 el are ra&dare cu copilul :8 9 nu-l i*neste% nu-l apostro!ea)a% nu-lpedespeste% ii da dreptul sa mai tra*a o data% s-o mai i-a de la capat noi nu avem ra&darea pecare o are calculatorul cu copilul. ar el copilul8 se apropie de calculator din pricina viciilornoastre de comporament uman. +E=#C"8 e duce acolo unde *aseste un mediu prietenos.Vi)ualii nu suporta autoritatea a&u)iva.

'um incerci sa-i !aci si sa-i impin*i intr-o directie% ei se opun" E (D> @ #>A#% =B(=" aca sunt atrasi intr-un anumit domeniu% per!ormea)a. #colo se duc% oricatdar% maiales la copiii care sunt !oarte inteli*enti de mici% ne*area autoritatii adultilor% poate !i la varste!oarte mici.

Ei% n-au nicio pro&lema% pentru ca ei le intele* comportamentul% in timp ce pentru adulti%comportamentul copilului este o necunoscuta. ar ei desci!rea)a per!ect pe adultul de lan*a ei.

-6ai avem un telefon. %n bunic cu & nepoti ( care-ar fi proportia ideala intre activitatile sportive, etrascolare si cele scolare?

-Eu v-a su*era sa puneti pro&lema un picut alt!elcare este proportia normala intre contactul cunatura si contactul cu societatea<(entru ca noi am creat o lume e$trem de arti!iciala si ne straduim sa supravietuim din rasputeriacestei lumi arti!iciale% trans!ormandu-ne si arti!iciali)andu-ne noi insine. ar asta este ceea cedistru*e cel mai tare &a)ele cresterii armonioase.

#rmonia nu este data de activitatea !i)ica oriunde.E data de activitatea in natura. n natura% unde ei% au un alt tip de AD>. Vedetinoi amde)voltat o alienare !ata de natura.=atura ne spriina si nou nu-i dam un !eed-&ac;.=oi nu intele*em comple$itatea uluitoare si e$traordinara inteli*enta care este pusa in !iecaredetaliu al naturii de la marile ansam&le ale naturii pana la cele mai marunte reactii &iochimicedin or*anism% i*noram aceasta dumne)eire &a*ata in sistemului viului si% ne asteptam ca ocurile

)


10/13

noastre care sunt rudimentare% sunt de-nceputomenirea este inca in copilarie% ne-apropiem deadolescenta omenirii% nu suntem inca maturi% ca specieinvatam ce invatam 9 putin"

Kocul% adevaratul oc este dat de relatia cu natura% contactul cu ea care te !ace sa inveti ca omsocial si sa practici ca om individual% ceea ce inveti prin arul lui umne)eu lasat in viu% in

sistemul viului.

-Am baietel de 7 ani, este apropiat de natura dar cand este pus sa invete o poezie, memoreazafoarte greu cu toate ca este un copil intelligent…memoreaza lucruri care ne surprind pe noidin diverse domenii si din diverse lucruri. Dar, atunci cand trebuie sa reproduca o poezie, sebloc#eaza…asteapta sa vina a"utor din partea mea. 1u spune de la cap la coada…

-oamna% n-o sa spuna niciodata" n primul rand pentru ca el nu este secvential. nvatarea prinreproducere este capa&ila s-o !aca numai echipa de secventiali. 'ei 20-30H de care va spuneaminainte% care lucrea)a pe auditie. nsa% man*aiati-va cu altceva: el nu va putea reproduce opoe)ie% dar o va putea compunecreativitatea este caracteristica de &a)a a celor care nu pot

reproduce.

El va putea !ace poe)ii% va putea !ace arta% stiinta% mult altcevadar niciodata nu se va puteaincadra intr-un tipar si-ntr-un sa&lon% pentru ca nu-l interesea)a.

El are o traire care !unctionea)a in primul rand pe emis!era dreapta si pe partea de creativitate.(oate !i un savant% poate !i un artist% poate !i un arhitect% poate !i un medic e$traordinar si nu-la!ectea)a cu nimic !aptul ca nu poate tine minte povesti.

El va invata E% va tine minte idei% principii maore% nu te$te.

@aptul ca vor&iti cu el ca la pereti si nu va audenu este pentru ca nu-l interesea)a ce-i spuneti%ci din acelasi motiv 9 el are nevoie de timp ca sa *aseasca cuvintele potrivite ca sa va dea unraspuns.

i tre&uie sa recunoasteti ca raspunsurile pe care vi le da deseori% sunt de o pro!un)ime care vauimeste. ar niciodata nu sunt la timpul la care va asteptati dvs.

-Referitor la varsta de incepere a scolii la copii. 8n Anglia ( de la ) ani "umate, iar de la & ani ( incep scoala cu program de la 9 la :, cu o pauza la pranz. Care ar fi varsta optima deincepere a scolii?

-E$ista etape de varsta in care se de)volta potentialele copiilor con!orm unui pro*ram pree$istent*enetic in !iecare copil 9 pe varstele mici spre e$emplu 1% 2 ani pana la varsta de 3 ani8 sede)volta capacitatea de a corela in!ormatiile% de a le pune impreuna% si copiii au o inteli*enta de-o vite)a a&solut uluitoare care se pierdese de)volta *andirea calitativa care si ea se pierdeulterior la urmatoarea etapa de varsta sa )icem 3-5 ani8 se de)volta capacitatea de a o&servadetalii semni!icative si de a intele*e scenarii.

!*


11/13

#stea sunt le*ate direct de activarea creierului care se !ace di!erentiat pe varste% si care estecorelat cu de)voltarea lor !i)ica si cu iterarea unor secvente *enetice care inainte nu !unctionau.'and e &ine sa inceapa scoala< epinde de scoalatot in #n*lia e$ista cateva ca)uri a&solutuimitoare: cu parinti care sunt e$trem de &ine cultivati si inteli*enti care au reusit sa de)volte ointeli*enta e$traordinara la copiii lor !oarte mici. n Kaponia !oloseste metoda sicida pe corelatii

se aude sicida% cum se scrie correct% ha&ar n-am8. unt studii stiinti!ice sraelul !oloseste o altametoda. Betodele-astea sunt e$traordinar de &ine !undamentate si de-o e!icienta !antastica.

aca le !olosesti potentialul activ la un moment dat si-l incarci cu datele pe care le cere%dorestepentru !iecare etapa de varsta a copilului in parte% e ca si cand ai ridica un eta dintr-unmaterial !oarte solid care suporta si alte etae in continuarepe !iecare nivel de varsta% poti sacladesti o inteli*enta care ulterior poate aun*e la niste standarde si niste nivele a&solute$traordinare.n momentul actual% cele mai inalte inteli*ente masurate% sa spunem teste Feste de 260" arpotentialul calculat de mine pe studii proprii% aun*e la 360.

eci% e posi&il sa de)volti niste superinteli*ente in momentul in care consolide)i !iecare eta inparte% si superpersonalitati in clipa in care reusesti sa consolide)i !iecare eta in partedeci% nupro&lema varstei optime de a incepe scoala se punedepinde pentru cine"

ntre copiii cu care lucre) sunt unii care la varsta de 2 ani citeau cu vite)a unui adult antrenat sise opreau intre&and ce inseamna termenul asta ca nu-l intele* euerau termeni tehnici.

#lti copii care la varsta de 2 ani descoperise calculul cu numere ne*ative si descoperisera cum se!ac inmultirile% impartirile% impartirile cu restaltii la 4 ani !aceau dIJ matematica de clasa a L-a. unt copii anisincron. (-astia nu poti sa-i &a*i intr-un sistem standard. unt ca)uri in lumeam intalnit un copil care la 10 ani terminase !acultatea.

-Dvs. aveti zeci de medalii de aur obtinute de olimpicii pe care i-ati g#idat la competitiile dematematica…

-=u le am eu% le au copiii

-Stiu, dar prin Dvs. oiam sa va intreb ce v-a determinat sa nu va dati batut…

-'e m-ar !i determinat sa ma lashaideti s-o luam alt!el" Eu va spun un lucru 9 a te da &atutinseamna a te lasa invins de !rica. i asta este una din marile pro&leme ale educatiei. =oi avem oeducatie &a)ata pe !rica.

D educatie care indeamna pe copii sa se lase &atuti. eci% in momentul in care te calau)este !rica%!rica ca vei !i lasat corient% !rica ca vei primi nota proasta% !rica ca te va certa acasa% !rica dinpricina pro!esorului ca daca nu respecti nu stiu ce re*lementari stupide venite de laadministratietu-ti pier)i constiinta si-atuncea pentru ce mai e$isti< n !ond si la urmaurmei.care-i rostul tau ca sa nu !ii un om prost< e ce !aci um&ra pamantului< e*ea&a<

!!


12/13

Bari de!ecte are sistemul educational!oloseste !rica drept unealta 9 asta ar tre&ui inter)is intoate le*ile"

Driunde-n lume% copilul nu tre&uie sa creasca in !rica"

(entru ca !rica *enerea)a circuite vicioase in creierul lui si ii consuma ener*ia ast!el% el nu-simai !oloseste ener*ia ca sa-si de)volte a&ilitatile si sa devina un om util din toate pct.de vedere 9lui insusi si societatii.

-%nde greseste scoala si sa spuneti putin despre modelul de tara..

-Vedetiscoala *reseste prin necunoasterea copilului. (ro!esorul tre&uie sa invete de la copil ine*ala masura% ca si copilul de la pro!esor. 'opilul tre&uie sa invete de la pro!essor cum aratasocietatea actuala.

ocietatea actuala arata ciudat 9 acolo *asesti oameni &uni% oameni rai% oameni destepti% mai

putin destepti% *asesti tot ce vrei 9 #rca lui =oe"

>urnul ?a&elin *eneral% copiii ' #># E #CE+ 9 intele* niste prototipuri sociale care suntde !apt tipolo*iile pro!esorului care lucrea)a.

Ei nu se ale* cu o cunoastere !oarte adanca. Aata de memorare !inala pentru toate cunostintele pecare le-au asimilat este de 6H% e sla&a% e$trem de sla&a" Educatia in scoala nu este a$ata pe elevci este a$ata pe manual.

n momentul in care scoala este a$ata pe manual si pe re*lementari% scoala e un A#>E"+resesti total.

ADCC (AD@EDAC este sa EMVDC>E (EAD=#C>#>% = # E (=# =>EB #B=>A#>V care crea)a '##VAE @CE>E> si BE=>#CE"

#ici este mare *reseala. E prea o&edienta.

coala = tre&uie sa asculte de administratie% tre&uie sa asculte de copil. a intele*em &inemeseria de pro!esor este o pro!esie li&erala"

Cucre)i ca pro!esie li&eral cu clientul 9 copil" >u vii copil la scoala ca sa te de)volti% = ca sa temutile)i

-Si despre modelul de tara d-le professor, care poate fi aplicat si in educatie…prin eu stiu,intoarcerea acestor tineri in tara…pentru ca sunt foarte multi care-au plecat; 1u stiu dacamai putem sa-i mai intoarcem…

-Vor venii si in patru la&e% si cu spatele vor veni in momentul in care noi le vom deschide usile% sivor vedea ca pot construi #'"

!"


13/13

'a pot intr-adevar sa aplice ceea ce au invatat in Aomania. Bodelul de tara nu se poate e$plica in2 minuteeste vast% este comple$.

Va spun si eu ca Bos on Aoata in para&ola cu nuielele: de !apt UNIREA FACE PUTEREA siCOOPERAREA duce modelul de tara!

n momentul in care noi% pro!esionistii din toate domeniile cooperam si punem cap la caplucrurile 9 EVE=B @D#A>E (>EA='"

E*ocentrismul nostru distru*e totul.

n momentul in care noi nu mai lucram pe cerere si o!erta si ne uitam la pro&lemele pe care le arevecinul% atunci incepe si tara sa se re!aca"

Vedetiva dau o sin*ura ima*ine: stolul de *rauri" M&oara in aer si nu se ciocnesc doua pasariintre ele si )&oara intr-o dinamica a&solut !antastica"

titi de ce nu se ciocnesc< (entru ca !iecare pasare este atenta la vecina ei. #>#>. E atenta sicauta sa aute alta pasare care e in di!icultate. =oi daca invatam acest lucru simplu de la natura%dIJ incepem sa ne punem pro&lema acelora% in tara

-D-le professor, va multumesc pentru prezenta dvs.si dau un citat de-al dvs. Copiii sunt precum arborii daca sunt #raniti putin si lasati in g#iveci fara a li se acorda prea multaatentie a"ung bonsai, daca sunt in mediu fertil ( a"ung ste"ari..

Sfarsit.

***

Extra:

+odelul pentru ar-

http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10072-MODELL-DE-!"#$%&$'2-"utor-(rof-

Dr-)lorian-%olea+

,

!#
http://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10072-MODELUL-DE-TAR%C4%82-Autor-Prof-Dr-Florian-Colceaghttp://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10072-MODELUL-DE-TAR%C4%82-Autor-Prof-Dr-Florian-Colceaghttp://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10072-MODELUL-DE-TAR%C4%82-Autor-Prof-Dr-Florian-Colceaghttp://www.sfatulbatranilor.ro/threads/10072-MODELUL-DE-TAR%C4%82-Autor-Prof-Dr-Florian-Colceag

Florin Colceag, psihopedagog - Despre copii

Documents

Transcript of Florin Colceag, psihopedagog - Despre copii