UNIVERSITATEA din PITETIFACULTATEA de MECANIC i TEHNOLOGIEProgramul de studii: INGINERIA TRANSPORTURILOR SI A TRAFICULUI

Tem de casLA:Transport International

Indrumator: Student:.. ..

Cerine:

Prezentarea unui nod de transport international:

Date generale Descriere nod Modul de amplasare Din punct de vedere al retelei Din punct de vedere al conexiunilor Capacitate pentru mijloacele de transport Caracteristici Suprafata Moduri de transport

CUPRINS:

Istoric4Prezentare Port Constana5Proiecte in dezvoltare9Navigatie11Prezentare documente pentru toate navele13Documente necesare15Prezentare program de lucru17Prezentare statistici generale18Trafic pe grupe de marfa19Traficul de nave20Conexiuni / Hinterland21Intermodalism22Intermodalism cu calea ferata22Intermodalism fluvial23Intermodalism rutier24Intermodalism prin conducte25Servicii de linie25Terminalele vrac lichid27Terminalele marfuri generale28Securitatea in porturile romanesti:29

CAPITOLUL 1

Istoric

Istoria portului Constana este strns legat de cea a oraului Constana. Desi prima atestare documentar a Constanei este trzie (sec.II d.Hr.) - anticul Tomis se descoper, prin mrturii arheologice, nc din sec. VI i.d. Hr. Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion - centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis "inter getesque", din motive ramase inca necunoscute.Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara cu precadere in "Edificiul roman cu mozaic", admirabila constructie situata intre faleza orasului si instalatiile portuare.n perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de "genovez", in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian.Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, "pana la Marea cea Mare", teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.In 1857 autoritatile turce concesioneaza construirea portului Constanta si a caii ferate Cernavoda-Constanta companiei engleze "Danube and Black Sea Railway and Kustendge Harbour Company Ltd." Portul Constanta beneficiaza, pentru prima data, de amenajari si dotari relativ moderne.Dupa Razboiul de Independenta, in anul 1878, Dobrogea revine Romaniei si, odata cu aceasta, apar primele preocupari pentru construirea unui port care urma sa fructifice pozitia strategica a Constantei si avantul economic inregistrat de tanarul stat. In opinia Regelui Carol I, portul Constanta "va deveni unul din cele mai insemnate ale Orientului si un izvor de bogatie pentru tara intreaga". Nu fara greutate, Regele a convins politicienii de valoarea inestimabila a proiectului. In aceste conditii, statul roman a rascumparat instalatiile portuare de la compania engleza, a contactat specialisti straini pentru intocmirea unor proiecte de largire a portului si a investit in construirea monumentalului pod de la Cernavoda.La 16 octombrie 1896 a avut loc inaugurarea oficiala a lucrarilor de constructie si modernizare a portului Constanta. In piatra de temelie a fost depus, de catre Regele Carol I, documentul care consfintea "intemeierea unui port la tarmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai indepartate comertul a gasit un loc de adapost, unde atatea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominatie a stramosilor nostri romani si unde s-a sfarsit poetul Ovidiu."Lucrarile de constructie au inceput dupa proiectul inginerului I.B. Cantacuzino si au fost continuate cu modificarile propuse de alti doi ingineri romani de exceptie: Gheorghe Duca si Anghel Saligny. In anul 1899, conducerea lucrarilor portuare a fost preluata de Saligny, constructorul podului de la Cernavoda. Pana in 1909, cand a fost inaugurat oficial portul Constanta, s-au efectuat lucrari de dragaj, au fost ridicate digul de larg, cel de intrare, cel de sud si cheurile, au fost construite 6 bazine, rezervoarele de petrol si, nu in ultimul rand, silozurile. Pornind de la aceste dotari, portul Constanta a operat in 1911 peste 1,4 milioane tone marfuri.In perioada interbelica se adauga platformei portuare noi elemente de infastructura, precum uscatoria de porumb, cladirea administratiei portuare, bursa, docul plutitor s.a, iar traficul atinge 6,2 milioane tone in 1937, cifra care situa Constanta intre primele porturi europene.In actul comemorativ din 1909 se exprima "nadejdea ca Dumnezeu va harazi Romaniei liniste si imbelsugare, ca sa putem ispravi cat mai curand portul intreg, menit sa slujeasca la propasirea economica a scumpei noastre patrii." Din nefericire, Constanta si tara intreaga aveau sa sufere distrugerile provocate de doua razboaie mondiale, de ocupatia sovietica si de regimul dictatorial comunist.Incepand cu 1967 s-au demarat lucrarile de extindere a portului catre sud. Un rol important pentru dezvoltarea portului l-a avut construirea Canalului Dunare - Marea Neagra, care a fost inaugurat in anul 1984. Pe parcursul a doua decenii, portul Constanta a atins dimensiuni impresionante, insumand o suprafata de peste 3900 ha. Varful de trafic a fost inregistrat in anul 1988, cand au fost operate 62,3 milioane tone marfuri. Prezentare Port Constana

Portul Constantabeneficiaza de o pozitionare geografica avantajoasa, fiind situat pe rutele a 3 coridoare de transportpan-european: Coridorul IV, Coridorul IX siCoridorul VII (Dunarea) - care leaga Marea Nordului deMarea Neagra princuloarul Rhin-Main-Dunare. Portul Constanta are un rol major in cadrul retelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersectia rutelor comerciale care leaga pietele tarilor fara iesire la mare din Europa Centrala si de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrala si Extremul Orient.In apropierea Portului Constanta sunt situate cele doua porturi satelit Midia si Mangalia, care fac parte din complexul portuar maritim romanesc aflat sub coordonarea Administratiei Porturilor Maritime SA Constanta. Portul Constanta este unul dintre principalele centre de distributie care deservesc regiunea Europei Centrale si de Est, oferind o serie de avantaje, printre care cele mai importante sunt :-Port multifunctional cu facilitati moderne si adancimi ale apei in bazinul portuar suficiente pentru acostarea celor mai mari nave care trec prin Canalul Suez-Acces direct la tarile Europei Centrale si de Est prin Coridorul Pan European VII - Dunarea;- Centru de distributie a containerelor catre porturile din Marea Neagra;

- Conexiuni bune cu toate modalitatile de transport: cale ferata, rutier, fluvial, aerian si conducte;- Terminale Ro-Ro si Ferry Boat care asigura o legatura rapida cu porturile Marii Negre si Marii Mediterane;- Facilitati moderne pentru navele de pasageri; - Disponibilitatea suprafetelor pentru dezvoltari viitoare;-Portul Constantaare statutul de Zona Libera,fapt care permite stabilirea cadrului general necesar pentru facilitarea comertului exterior si a tranzitului de marfuri catre/dinspre Europa Centrala si de Est.

Port Maritim

Portul Constanta este situat pe coasta vestica a Marii Negre, la 179 nM de Stramtoarea Bosfor si la 85 nM de Bratul Sulina, prin care Dunarea se varsa in mare. Acopera o suprafata totala de 3.926 ha, din care 1.313 ha uscat si 2.613 ha apa. Cele doua diguri situate in partea de nord si in partea de sud adapostesc portul, creand conditiile de siguranta optima pentru activitatiile portuare. In prezent, lungimea totala a Digului de Nord este de 8,34 km, iar cea a Digului de Sud de 5,56 km. Portul Constanta are o capacitate de operare anuala deaproximativ 120 milioane tone, fiind deservit de 156 de dane, din care 140 sunt operationale. Lungimea totala a cheurilor este de 29,83 km, iar adancimile variaza intre 7 si 19 m.

Aceste caracteristici sunt comparabile cu cele oferite de catre cele mai importante porturi europene si internationale, permitand accesul tancurilor cu capacitatea de 165.000 dwt. si a vrachierelor cu capacitatea de 220.000 dwt. In prezent, se afla in derulare mai multe proiecte care au in vedere atat construirea de noi facilitati pentru operarea marfurilor, cat si imbunatatirea legaturilor de transport dintre Portul Constanta si hinterland. Aceste proiecte sunt localizate in principal in partea de sud a portului.

Port Fluvial

Portul Constanta este atat port maritim, cat si port fluvial. Facilitatile oferite de Portul Constanta permit acostarea oricarui tip de nava fluviala.Legatura Portului Constanta cu Dunarea se realizeaza prin Canalul Dunare - Marea Neagra si reprezinta unul dintre principalele avantaje ale Portului Constanta. Datorita costurilor reduse si volumelor importante de marfuri care pot fi transportate, Dunarea este unul dintre cele mai avantajoase moduri de transport, reprezentand o alternativa eficienta la transportul rutier si feroviar congestionat din Europa.

Cantitati semnificative de marfuri sunt transportate intre Portul Constanta si tarile Europei Centrale si de Est: Moldova, Bulgaria, Serbia, Austria, Slovacia si Germania. Pentru a face fata cresterii viitoare a traficului fluvial, Administratia Porturilor Maritime SA Constantaafinalizatrealizarea unui Terminal de Barje, aceasta investitie avand in vedere imbunatatirea conditiilor de navigatie si extinderea facilitatilor pentru acostarea navelor fluviale in partea de sud a portului.

n figurile de mai jos sunt prezentate harti cu portul Constanta reflectand atat partea sudica cat si partea Nordica:

Fig 1.1 harta ce indica partea sudica a portului Constanta

Fig 1.2 harta ce indica partea nordica a portului Constanta

Fig 1.3 harta intregului Port Constana

Proiecte in dezvoltareProiect 1: PrelungireaDigului de Larg in Portul Constanta extindere cu 1050 mNecesitate: imbunatatirea conditiilor de exploatare prin diminuarea agitatiei valurilor in intreg acvatoriul portuar, sporirea sigurantei navelor prin asigurarea unei protectii a senalelor de circulatie a navelor si reducerea efectelor distructive ale valurilor asupra amenajarilor din incinta portuara.Valoareaproiect:616.104.412 lei Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007 - 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu Contractul de finantare nr. 29/29.01.2010. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si de la bugetul de stat (15%).Calendar: 2013-2015Stadiu proiect: In data de 01.02.2013 s-au semnat urmatoarele contracte: - contract de executie lucrari incheiat cu firma Van Oord Dredging and Marine Contractors, cu o valoare de 420.451.165 lei (fara TVA) si o durata de executie de 23 de luni; - contract de consultanta de supervizare a executiei lucrarilor incheiat cu Haskoning DHV Netherlands BV este de 9.077.463,37 lei (fara TVA)In data de 01.03.2013 Consultantul a emis ordinul de incepere a lucrarilor incepand cu data de 08.03.2013. In prezent proiectul se afla in implementare, stadiul fizic al executiei lucrarilor pana la 31.12.2013 fiind de aprox. 46%.Proiect 2: Pod Rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra Necesitate: Proiectul a aparut ca o necesitate, datorita, pe de o parte, posibilitatii conectarii portului Constanta la Autostrada Bucuresti-Constanta, prin varianta ocolitoare a Municipiului Constanta si crearea unei alternative prin executarea unei bretele de conectare la soseaua nationala existenta, iar pe de alta parte, asigurarii unei legaturi directe dintre zonele de Nord si de Sud ale portului Constanta, fara tranzitarea orasului.Podul rutier la km 0+540 al Canalului Dunare - Marea Neagra are o structura de tip hobanat si va fi cel mai mare pod de acest gen din Romania.Acesta va avea o lungime totala de 360 metri, o deschidere centrala de 200 metri, iar latimea podului va fi de 17,4 metri, permitand circulatia pe 4 benzi. Inaltimea libera sub tablierul podului in axul Canalului Dunare - Marea Neagra va fi de 18,4 metri. Pilonii de pe maluri care vor sustine tablierul podului prin fascicule de hobane vor avea o inaltime de 66 metri deasupra nivelului marii. Valoareproiect:191.797.112 lei.Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007 - 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu Contractul de finantare nr. 18/11.09.2009. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si de la bugetul de stat (15%).Descriere: Investitia cuprinde doua obiective:Obiectivul 1 - Pod rutier la km 0+540 al CDMN si lucrari aferente infrastructurii rutiere si de acces in Portul ConstantaContract de asistenta tehnica - S.C. POYRY S.A. (actual SC Luca Way SRL) - valoare contract: 4.331.974,22 lei (fara TVA) (50 luni)Contract de executie lucrari (Pod rutier) - S.C. APOLODOR COMIMPEX S.R.L. - valoare contract: 121.536.898 lei (fara TVA) Obiectivul 2 - Bretea de acces la DN39 Valoarea devizului general: 31.779,28 miilei (inclusiv TVA), echivalentul a 7.712,107 mii euro (inclusiv TVA).Obiectivul 1: in curs de executie, stadiul fizic la data de 31.12.2013 fiind de aprox 78%.In data de 28 iulie 2013, pe malul dinspre Agigea al Canalului Dunare - Marea Neagra a inceput montajul primului tronson de tablier metalic. Acesta are o lungime de 58 m si o greutate totala de aproape 600 tone si a fost transportat pe apa la locul de montaj cu macaraua plutitoare Neptun, cu care s-a realizat si montajul tablierului pe grinda pilonului de pe mal la o inaltime de 17 metri deasupra Marii Negre. Tehnologia de montaj dinspre apa este o premiera in Romania.Termenul de finalizare: 30.06.2014. Obiectivul 2: - procedura de licitatie este suspendata pana la solutionarea de catre instantele de judecata a contestatiilor aferente acestei proceduri de achizitie publicaFinalizare: termenul asumat de catre ofertanti este de 12 luni.Traseul spre sudul litoralului si detaliile tehnice ale podului rutier Viitorul pod hobanat peste Canalul Dunare-Marea Neagra

Proiect 3:Dezvoltarea Capacitatii Feroviare in Zona Fluvio-Maritima a Portului ConstantaNecesitate: Proiectul consta in realizarea unui complex feroviar sistematizat in Sectorul Fluvio-Maritim al Portului Constanta, care sa asigure deservirea optima si unitara a actualilor si viitorilor operatori portuari. In prima etapa, care face obiectul acestui proiect, se vor executa doar liniile CF care deservesc actualii operatori, pe baza previziunilor de trafic pana in anul 2020.Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007 - 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu Contractul de Finantare nr. 192/23.09.2013. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si de la bugetul de stat (15%).Valoare proiect: 94.779.144 leiCalendar: 2012 - 2014Stadiu proiect: Valoarea contractului de executie lucrari este de 54.294.348,88 lei (fara TVA), antreprenor general fiind Asocierea dintre S.C. Consal Trade S.R.L. - S.C. Livarom PREST S.R.L. - S.C. Elcomex IEA S.A. si S.C. VIO TOP S.R.L. In prezent proiectul se afla in implementare, stadiul fizic al executiei lucrarilor este de aproximativ 42%, iar stadiul decontarilor este de 41,42% (la 30.11.2013). Valoarea contractului de asistenta tehnica de supervizare a executiei lucrarilor este de 819.975 lei (fara TVA), Consultant fiind Asocierea dintre Systra S.A. - S.C. Metroul S.A. Bucuresti.

Proiect 4: Extinderea spre sud a danei de gabare din Portul ConstantaNecesitate:Proiectul consta in realizarea unui cheu in lungime 170 ml, in vederea eficientizarii activitatii portuare desfasurate in zona. ntre latura de sud a teritoriului existent aferent danei de gabare si noul cheu se vor realiza umpluturi, obtinndu-se astfel un teritoriu suplimentar de 10.900 mp, creandu-se conditii pentru realizarea unor lucrari de suprastructura care vor conduce la cresterea traficului ce se va derula prin dana de gabare. Lucrarile au ca scop imbunatatirea infrastructurii portuare si eficientizarea operatiunilor portuare, in vederea sporirii atractivitatii fata de utilizatori si cresterea traficului de nave in porturile dunarene si maritime. Finantare: Proiectul este finantat prin Programul Operational Sectorial in Transporturi (POS-T 2007 - 2013) din fonduri structurale ale Uniunii Europene si de la bugetul statului, in conformitate cu Contractul de finantare nr. 115/13.07.2012 si Actului aditional nr.1 la Contractul de finantare. Finantarea se realizeaza din fonduri structurale (85%) si de la bugetul de stat (15%).Valoare proiect: 24.496.819 LeiCalendar: 2012 - 2014Stadiu proiect: Valoarea contractului este de 12.744.039,72 lei (fara TVA), contractor fiind Asocierea SC Argos Industrial SRL Cernavoda - SCIM SA Constanta - SC Tractebel Engineering SRL Bucuresti. In data de 27.02.2013 a fost incheiat contractul de consultanta pentru supervizarea executiei lucrarilor cu Asocierea SC Cinnamon project Bucuresti - MH Poly Consultants & Engineers BV Olanda cu o valoare de 288.395 lei (fara TVA).Pana in prezent s-a acordat constructorului avansul de 15% conform clauzelor contractuale, stadiul fizic realizat fiind de 41 % iar cel al decontarilor de 40,66%.

NavigatieDelimitari: Portul Constanta este delimitat de digurile de Nord si de Sud.

Geamanduri, senalul navigabil si canale: Schema de separare a traficului pentru sosirea si plecarea din port este urmatoarea:

1. Zona de separare are urmatoarele delimitari:4404.75'N 02843.77'E4404.44'N 02843.22'E4359.40'N 02848.60'E4359.70'N 02849.17'E

Fig 1.4 Delimitarea Portului Constanta

2. Culoarul de intrare in port are directia generala NV, drumul exact este 3224400.19'N 02850.04'E 4405.24'N 02844.65'E.3. Culoarul de parasire a portului are directia generala SE, drumul exact este 1424403.96'N 02842.35'E4358.90'N 02847.74'E.Respectarea Conventiei ColReg 1972 este obligatorie. Lungimea culoarului de acces este de 6,4 nm, adancimea de 21 m. Latimea culoarului este de 0,8 nm. Zona de separare are o latime de 0,5 nm.Pilotaj:Obligatoriu pentru toate navele, cu exceptia navelor militare, navelor pentru servicii publice cum ar fi intretinerea, controlul si supravegherea navigatiei, navelor de salvare, navelor scoala, navelor sanitare si de agrement. Pilotajul este obligatoriu la intrarea, parasirea portului si manevrele in interiorul portului, timp de 24 de ore/zi. Comandantul navei trebuie sa instiinteze pilotii cu cel putin 12 de ore inainte de sosirea in rada. Comandantul trebuie sa contacteze Serviciul Dirijare Trafic la intrarea in zona de jurisdictie (un cerc cu raza de 12 Mm cu centrul in punctul 4410'20N 02839'60E), anuntand in canalul VHF 67. Contactarea serviciului de pilotaj trebuie realizata prin chemarea pe canalul VHF 14. Limba folosita este engleza. Zona obligatorie de imbarcare/debarcare a pilotului este urmatoarea:Timp favorabil (vant pana la gradul 4), in raionul cu raza 0,5 Mm de 4405'06N 02843'06E. Timp nefavorabil (vant peste gradul 4), aproape de pozitia 4406'24N02842'30E.Salinitatea:Media 1014Vremea:Vanturi predominante: Incepand cu luna octombrie si pe tot parcursul iernii, vanturi puternice din sector nordic ce pot avea intensificari pana la gradul 9 si 10 (20 pana la 30 noduri) pe scala Beaufort. Pe timpul verii, vanturi cu caracter variabil, uneori precipitatii sub forma de ploaie.Mijloace principale de semnalizare maritima:Porturile maritime romanesti sunt dotate cu mijloace moderne de semnalizare maritima: geamanduri luminoase si reflectoare radar.Mijloace de navigatie de coasta in tabelul 1.1 Tabelul 1.1

LocalizarePortul Constanta CaracteristiciDistanta(nm)Structura / Inaltime (m)

Farul principal Constanta4409.5'N 02837.9'E FI (2) W 29 8s24Turn piramidal de beton cu cupola albastra (58)

Far pe digul de NE4408.6'N 02840.5'E FI W 4 5s10Turn de granit (18)

Harti maritime: BA 2284. Admiralty Pilot NP19Planuri de trafic:Comandantul navei are obligatia de a fi in contact permanent cu Serviciul Dirijare Trafic, din momentul intrarii navei in zona supravegheata de acesta, cat si pe timpul stationarii la ancora. Manevrele de intrare in port si cele din interiorul zonei de ancoraj se executa numai cu aprobarea Serviciului Dirijare Trafic.Radar:Supravegherea radar este intretinuta permanent de catre Serviciul Dirijare Trafic pe un sector cu o raza de 12 nm.Restrictii:Intrarea in port pe timp de noapte este strict interzisa pentru tancurile cu un pescaj de peste 11 m. Asistenta la remorcaj este obligatorie in interiorul portului pentru orice nava peste 1.000 nt.Interventie si salvare:In zona porturilor romanesti aflate la Marea Neagra, operatiunile de cautare si salvare (SAR) sunt asigurate de catre ARSVOM (Asociatia Romana de Salvare a Vietii Omenesti pe Mare Constanta), societate ce are in dotare 2 remorchere: ''Hercules'' (6.600 cp) si ''Viteazul'' (2.400 cp), precum si un numar de 11 salupe SAR.Date de contact:AGENTIA ROMANA DE SALVARE A VIETII OMENESTI PE MARE CONSTANTA Telefoane: 0241/67.27.28, 0341/48.82.26, 0341/48.82.27 Fax: 0241/61.61.11 E-mail: arsvom@intersat-telecom.ro

ANCORAJ

Ancoraj. Limitele radei Constanta sunt desemnate astfel:(A) 4410.50'N 02844.00'E(B) 4410.50'N 02849.50'E(C) 4406.50'N 02849.50'E(D) 4406.50'N 02844.00'E.

Fig 1.5 Limitele radei Constanta

Meridianele 02846.7'Esi 02848.2'E impart zona de ancoraj in 3 zone, de la V la E:Zona 1 : Pentru nave pana la 40.000 TB (cu exceptia tancurilor)Zona 2 : Pentru nave peste 40.000 TB (cu exceptia tancurilor) Zona 3 : Pentru tancuri, nave de gaz lichefiat, nave ce transporta marfuri periculoase.Adancimile in zona de ancoraj sunt cuprinse intre 25 m si 30 m, rada permite ancorajul in siguranta pentru 40 pana la 50 nave mari, cu posibilitatea efectuarii unui balans complet (full swing) in cazul schimbarii directiei vantului sau curentului. Pe vreme rea, navele mici pot intra in rada interioara, numai cu aprobarea Autoritatii Navale Teritoriale Constanta.Maree: Variatiile mareei sunt nesemnificative. In cazul vanturilor persistente, mareea poate atinge un max. de 0,5 m. Curentii bat de la N spre S cu o viteza de aprox. 1 nod.

Prezentare documente pentru toate naveleUrmatoarele informatii trebuie comunicate prin radio Capitaniilor de catre o nava care face escala in porturile maritime si fluviale romanesti, cu 24 ore inaintea sosirii lor in port: A. Informatii Generale pentru toate tipurile de nave: ETA (timpul estimat de sosire)/ETD (timpul estimat de plecare) Numele navei/denumiri anterioare/indicator de apel/pavilion Numar IMO/numar MMSI Tipul navei/anul de constructie Tonaj Registru Brut / Tonaj Registru Net / DWT / LOA, pescaj Pescaj maxim, Pescajul la sosire, Pescajul estimat la plecare Numele si adresa armatorilor/operatorilor/navlositorilor Numele si adresa agentului Numele intreg al capitanului Numarul membrilor echipajului (inclusiv capitanul)/numarul pasagerilor Scopul escalei Ultimul port din care a plecat/urmatorul port de destinatie Cantitatea de marfa aflata la bord, cantitatea de marfa care va fi descarcata/incarcata, distributia in hambare (daca este marfa periculoasa, numarul de cod conform instructiunilor NU/clasa in concordanta cu IMDG sau IBC, BCH, IGC, codul INF trebuie specificate) Cantitatea de balast care va fi debalastata sau balastata Capacitatea de stocare/reziduuri de santina, cantitatea de reziduuri aflata la bord Certificatele statutare ale navei care sunt expirate la sosire

B. Informatii suplimentare referitoare doar la tancuri1. Daca tancurile sunt degazate2. Valabilitatea Certificatului de raspundere civila (pentru tancuri care depasesc 2.000 dwt) 3. Cantitatea de ape reziduale sau alte reziduuri aflate la bord4. Cantitatea de balast care va fi debalastata5. Capacitatea/cantitatea tancurilor de reziduuri de santina6. Timpul COW, in cazul in care se realizeaza.

Tabelul 1.2 caracteristici dane

Documente necesare

La sosirea/plecarea navelor in/din porturile romanesti, autoritatile publice solicita urmatoarele documente: Declaratia Generala, 5 exemplare Declaratia de Marfa, 5 exemplare Declaratia privind proviziile navei, 3 exemplare Declaratia privind efectele si bunurile echipajului, 2 exemplare Lista cuprinzand echipajul, 5 exemplare Lista cuprinzand pasagerii, 5 exemplare Cargo Plan, 2 exemplare Declaratia Maritima de Sanatate, 5 exemplare Certificatul de deratizare/Certificatul de exceptare de la deratizare, 1 exemplar Declaratie fitosanitara, 2 exemplare Declaratia sanitar-veterinara, 2 exemplare (in cazul in care nava are marfuri perisabile, agricole, animale vii etc.) Documentatia FAL este datata si semnata de catre comandantul navei, de agentul sau ofiterul autorizat.Pe langa documentele prevazute mai sus, urmatoarele documente si certificate trebuie sa existe in permanenta la bordul navelor:1. Pentru toate navele: Certificat de nationalitate Certificat international de tonaj al navelor (1969) Certificat international de bord liber sau Certificat international de scutire pentru bordul liber Informatii asupra stabilitatii la navele de pasageri si la navele de marfuri Certificat pentru echipajul minim de siguranta Certificate pentru comandanti, ofiteri si nebrevetati Certificat international de prevenire a poluarii cu hidrocarburi, care trebuie sa fie obligatoriu insotit de una din urmatoarele fise: Fisa de constructie si echipament pentru nave, altele decat petroliere Fisa de constructie si echipament pentru petroliere Plan de urgenta de bord contra poluarii cu hidrocarburi Document de conformitate (copie) Certificatul managementului sigurantei2. Suplimentar cerintelor din sectiunea 1, navele de pasageri trebuie sa mai detina la bord: Certificat de siguranta pentru nava de pasageri Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta pentru nava de pasageri Certificat de scutire Certificatul de siguranta pentru nava de pasageri care executa transporturi speciale Certificatul de spatiu pentru navele de pasageri care executa transporturi speciale

3. Suplimentar cerintelor mentionate la sectiunea 1, navele de marfuri trebuie sa mai detina la bord: Certificat de siguranta a constructiei pentru nava de marfuri Certificat de siguranta a echipamentului pentru nava de marfuri, suplimentat cu: Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta a echipamentului pentru nava de marfuri Certificat de siguranta radio pentru nava de marfuri, suplimentat cu: Lista echipamentului pentru Certificatul de siguranta radio pentru nava de marfuri Certificat de scutire Document de conformitate pentru navele care transporta marfuri periculoase Manifest sau plan de arimare marfuri periculoase Document privind autorizarea transportului de grane Certificat de asigurare sau alta garantie financiara in legatura cu raspunderea civila pentru pagubele produse prin poluare cu hidrocarburi4. Suplimentar cerintelor enumerate la sectiunile 1 si 3, toate navele care transporta substante chimice lichide nocive in vrac trebuie sa detina la bord: Certificat international de prevenire a poluarii pentru transportul substantelor lichide nocive vrac (Certificat NLS) Jurnalul de inregistrare a marfii5. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate navele tanc pentru produse chimice trebuie sa mai detina la bord: Certificat de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase lichide in vrac sau Certificat international de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase in vrac6. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate navele tanc pentru gaze lichefiate trebuie sa mai detina la bord: Certificat de conformitate pentru transportul gazelor lichefiate in vrac sau Certificat international de conformitate pentru transportul produselor chimice periculoase lichide in vrac7. Suplimentar cerintelor mentionate in sectiunile 1 si 3, dupa caz, toate ambarcatiunile de mare viteza trebuie sa mai detina la bord: Certificat de siguranta pentru ambarcatiuni de mare viteza Permis de exploatare a unei ambarcatiuni de mare vitezaAlte certificateNave speciale Certificat de siguranta pentru nave speciale Certificat suplimentar pentru nave de servitute in larg care transporta cantitati limitate de NLSSisteme de scufundare Certificat de siguranta pentru sisteme de scufundareAmbarcatiuni cu portanta dinamica Permis de operare pentru ambarcatiuni cu portanta dinamicaUnitati mobile de foraj in larg Certificat de siguranta pentru unitati mobile de foraj marinNivele de zgomot Raport privind masurarea zgomotelorNota: Toate certificatele care trebuie sa existe in permanenta la bordul navelor trebuie sa fie originale.Prezentare program de lucruProgram de lucru Luni - Vineri: prima tura 07.00-19.00 si a doua tura 19.00-07.00. Sambata, Duminica si de Sarbatori: Este posibil sa se lucreze si tarifele de operare sunt negociabile. Totusi, programul de lucru, turele, orele suplimentare si pauzele la operatorii portuari difera, astfel incat se sugereaza contactarea surselor locale pentru fiecare programare.

Sarbatori legale 1 si 2 ianuarie Pastele ortodox (doua zile) 1 Mai Adormirea Maicii Domnului(15 August) Sfantul Apostol Andrei (30 Noiembrie) Ziua Nationala a Romaniei (1 Decembrie) Craciunul (25 si 26 Decembrie) Sambata si duminica

CAPITOLUL II

Prezentare statistici generale

Tabel 2.1 statistici 2005-2013Date de traficAnul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013

Trafic total (tone)60.631.73757.126.38957.779.91561.837.71642.014.17847.563.87945.972.09550.584.66255.138.057

Vrac lichid15.393.70914.731.81914.066.52314.444.47611.810.55411.210.94010.616.50910.014.67210.090.966

Vrac solid31.367.34928.023.86625.281.75030.303.51221.150.69027.157.39124.732.59229.657.01234.906.181

Marfuri generale (tone)6.426.9004.554.9465.788.6394.059.7463.154.9243.307.6694.105.3274.232.8713.597.556

Cantitate (tone)7.443.7799.815.75812.643.00313.029.9825.898.0105.887.8796.517.6676.680.1076.543.354

Numar495.068672.443912.509894.876384.076353.711414.096423.081399.372

TEU771.1261.037.0661.411.4141.380.935595.303556.694662.796684.059661.124

Numar escale nave maritime5.5115.7715.7605.9504.9595.2024.8745.0574.833

Numar escale nave fluviale8.7788.1807.2408.0306.8237.9457.8299.3129.233

Trafic pe grupe de marfaTabelul 2.2 prezinta traficul pe tipuri d emarfa intre 2005-2013Tip marfaAnul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013

tonetonetonetonetonetonetonetonetone

Animale vii, sfecla de zahar19.84940.78475.59920.24610.91835.06522.81749.24564.993

Articole diverse7.752.6399.978.98812.723.54813.086.7685.904.4815.884.8856.529.2966.958.4976.544.679

Articole fabricate din metal12.3088.9036.1296.61051420.1191.5582.8337.485

Cartofi, alte legume si fructe proaspete sau congelate169.190180.565179.650132.65881.36171.10738.06220.60415.171

Celuloza si deseuri de hartie5.4419.2014.83105004.1037.63925.83245.684

Cereale6.009.8857.168.5084.257.8696.670.36210.418.67912.061.9669.534.97212.628.34015.261.789

Ciment, var nestins, materiale prefabricate pentru constructii2.302.1301.605.6081.133.729953.531321.114280.477328.160547.769349.422

Combustibili minerali solizi3.472.3333.411.6314.798.2227.109.4332.731.6562.988.5943.151.9643.504.3312.890.793

Echipamente, masini92.44588.314137.000178.670243.747265.858355.904369.418437.955

Ingrasaminte (naturale si chimice)2.310.4462.093.1751.863.5311.896.2071.344.4681.765.8652.015.1142.153.5971.763.452

Lemn si pluta1.011.969906.363971.432836.120838.430961.855941.453928.5221.053.601

Minerale brute sau prelucrate651.152610.511671.614505.474304.418221.291218.748318.400304.694

Minereuri de fier, deseuri de fier si otel, zgura de furnal12.626.1198.670.01710.794.03411.379.5723.843.0985.354.0944.731.0286.888.0949.676.268

Minereuri si deseuri neferoase3.441.6043.127.305998.924693.818550.2492.560.6822.609.9182.643.5092.325.828

Petrol brut8.682.9518.567.4598.543.0668.814.8926.919.5435.501.1085.534.2895.042.6975.396.525

Piele, textile si confectii1.1446.19781514.30018.69073.48264.825172.811398

Produse alimentare si nutreturi pentru animale551.210537.579302.755432.859303.011368.935525.758497.245563.137

Produse chimice altele1.354.4501.039.7231.561.4871.291.080828.4031.543.5331.484.8611.029.540906.680

Produse chimice derivate din carbuni si gudron252.625410.149371.902367.585243.996186.520115.487131.411134.144

Produse metalice4.163.0252.804.7113.693.8902.133.0421.525.1551.471.6402.189.0711.871.4581.593.497

Produse petroliere5.295.1634.978.2533.772.3244.135.2393.954.1044.107.6603.600.3323.999.6213.820.247

Seminte uleioase, fructe oleaginoase si grasimi453.659877.076895.6291.131.4691.567.0591.759.8491.932.248736.3001.932.875

Sticla, sticlarie si produse ceramice05.36921.93547.78160.58475.19138.59164.58848.740

Total60.631.73757.126.38957.779.91561.837.71642.014.17847.563.87945.972.09550.584.66255.138.057

Traficul de nave In cadrul acestuia avem doua cazuri: In functie de tipul navii; In functie de capacitate.Tabelul 2.3 in functie de tipul navii:Tip nava200520062007200820092010201120122013

Nr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escaleNr. escale

Cargou2.8102.8622.9352.8812.7483.1452.8792.6922.525

Pasager857575815157445268

Portcontainer7598411.0591.201694523577651579

Tanc9941.129958957724647632673636

Vrachier501472360415386419401439533

Altele361392373415356411341550492

TOTAL5.5105.7715.7605.9504.9595.2024.8745.0574.833

Tabelul 2.4 in functie de tipul navii:CapacitateAnul 2005Anul 2006Anul 2007Anul 2008Anul 2009Anul 2010Anul 2011Anul 2012Anul 2013

Nr.escaleNr.escaleNr.escaleNr.escaleNr.escaleNr.escaleNr.escaleNr.escaleNr. escale

pana la 5.0002.9653.1993.1763.0502.6482.9192.6872.5572.329

5.001 - 10.000685718806812538512530561502

10.001 - 20.000568447448468430389329343408

20.001 - 45.000615518463593442497515600525

45.001 - 90.000761211532311297593102103

90.001 - 180.00040448669427776107130

Total4.9495.0475.1325.2234.2294.4694.2304.2703.997

Conexiuni / Hinterland

Hinterlandul Portului Constanta sprijina portul in privinta marfurilor produse, consumate si expediate catre/dinspre port si include o regiune vasta in zona Europei Centrale si de Est. De-a lungul ultimului deceniu, Portul Constanta a deservit in mod eficient fluxurile de marfuri care vin/pleacaspre tarile Europei Centrale si de Est, care includ: Austria, Bulgaria, Ungaria, Moldova, Slovenia, Slovacia, Ucraina si Serbia. Desi in aceasta zona s-au intamplat multe schimbari politice si economice, care au influentat evolutia intregii regiuni, vechile rute de transport ce folosesc Portul Constanta au ramas neschimbate, datorita avantajelor competitive ale portului. Cresterea economica inregistrata in ultimii ani de tarile Europei Centrale si de Est indreptateste Portul Constanta sa serveasca drept centru principal de depozitare si distributie pentru aceasta regiune.

Fig 2.1 hinterlandul Portului ConstantaIntermodalism Intermodalism cu calea ferata

Reteaua de cale ferata din Portul Constanta este in legaturi excelente cu sistemul de retele de cale ferata national si european, Portul Constanta reprezentand atat un punct de pornire, cat si un punct final pentru Coridorul de Transport Pan European IV. Serviciile permanente de cale ferata asigura transportul volumelor mari de marfuri catre cele mai importante zone economice din Romania si Europa de Est, de asemenea, Portul Constanta reprezentand un important nod de transport al Coridorului TRACECA.

Fig 2.2 conexiunea cu calea ferataFiecare terminal portuar are acces direct la sistemul de cale ferata fig 2.2, asigurandu-se un transport sigur si eficient al marfurilor. In fiecare zi, trenuri-naveta asigura transportul rapid al containerelor catre destinatii nationale pentru livrarea la timp. Lungimea totala de cale ferata in port ajunge la 300 km.

Datorita cresterilor actuale ale traficului pe caile ferate in partea de sud a portului Constanta si tinand cont de traficul de marfuri estimat si de perspectivele de dezvoltare din aceasta zona, C.N. APM S.A. Constanta promoveaza, pentru o deservire feroviara optima a actualilor operatori si o dezvoltare a sistemului feroviar, urmatoarele proiecte : "Dezvoltarea capacitatii feroviare din partea de sud a portului Constanta", "Dezvoltarea capacitatii feroviare in sectorul fluvio-maritim (danele 86 - 103)".

Fig 2.3 transcontainer

Intermodalism fluvial Portul Constanta este conectat la Coridorul de Transport Pan-European VII - Dunarea, care leaga cei doi poli comerciali europeni: Rotterdam si Constanta, creand o cale navigabila interioara de la Marea Nordului pana la Marea Neagra. Lungimea acestei cai navigabile este de 2414 km de la Sulina, unde Dunarea se varsa in Marea Neagra, pana la Kelheim, de unde continua prin Canalul Main-Rin, traversand Europa pana la Marea Nordului. Pe teritoriul Romaniei, lungimea caii navigabile este de 1075 km. Legatura Portului Constanta cu Coridorul VII prin Canalul Dunare-Marea Neagra creeaza o alternativa de transport cu 4000 km mai scurta pentru marfurile care vin din Orientul Indepartat si Australia prin Canalul Suez si au destinatie Europa Centrala.

In conformitate cu standardele Uniunii Europene si ale Natiunilor Unite, Canalul Dunare-Marea Neagra este un canal de clasa VI si un canal fluvial de clasa "F". Canalul, care intra in administrarea C.N. Administratia Canalelor Navigabile S.A., are o lungime de 64,4 km, latimea de 90 m, adancimea apei de 7 m si 17,5 m sub poduri. Situat la 35,4 km de Dunare, bratul de nord al Canalului Dunare-Marea Neagra asigura legatura cu Portul Midia prin doua ecluze, la Ovidiu si Navodari. Bratul de nord are o lungime de 27,5 km si o latime de 45-50 m, cu adancimi minime ale apei de 5,5 m. Accesul facil spre Europa Centrala este asigurat de bunele conditii navigabile ale Dunarii de Jos si numarul redus de ecluze (doar 4 ecluze) pe sectorul dintre Constanta si Budapesta.

Fig2.4 canal de navigatie

Administratia Porturilor Maritime S.A. Constanta promoveaza o serie de proiecte care vizeaza imbunatatirea conditiilor de operare in sectorul fluvio-maritim al portului. Cel mai important dintre acestea este proiectul "Terminalul de barje", Etapele I si II, prima etapa fiind finalizata in luna mai a anului 2008. De asemenea, mai pot fi mentionate si alte proiecte, printre care se numara : "Modernizarea infrastructurii portuare", "Dezvoltarea capacitatii feroviare din partea de sud a portului Constanta", "Dezvoltarea capacitatii feroviare in sectorul fluvio-maritim (danele 86 - 103)", "Podul rutier la gura de acces a Canalului Dunarea - Marea Neagra" si "Podul peste canalul de legatura dintre bazinele maritim si fluvial in zona de sud".

Intermodalism rutier

Cele 10 porti ale Portului Constanta sunt bine conectate la reteaua nationala si europeana de sosele. Conexiunea cu Coridorul de Transport Pan-European IV (rutier si cale ferata) si apropierea de Coridorul Pan-European IX (rutier), care trece prin Bucuresti, au o importanta strategica, realizandu-se astfel legatura intre Portul Constanta si tarile fara acces la mare din Europa Centrala si de Est.Lungimea totala a soselelor in Portul Constanta este de aprox. 100 km. Exista o preocupare permanenta pentru imbunatatirea retelei portuare de sosele si pentru intensificarea traficului rutier in Portul Constanta. Mii de autocamioane beneficiaza de facilitatile oferite de Portul Constanta, asigurandu-se un transport rapid si flexibil pentru toate tipurile de marfuri in sistemul de transport "door to door". Autostrada A2, cunoscuta si sub numele de Autostrada Soarelui leagaBucurestiul de orasul port Constanta si are o distanta de 203 km.Constructia Autostrazii A2 intre Bucuresti si Constanta a inceput in perioada comunista. Primul segment, Fetesti-Cernavoda (aproximativ 18 km), a fost inaugurat in 1987. Acest segment include un sistem complex de poduri si viaducte rutiere si feroviare, ce traverseaza Dunarea si unul din bratele sale la Cernavoda. Podul rutier trece pe langa cel feroviar construit de Anghel Saligny in 1886. Fig 2.5 conexiunea cu reteaua rutiera

Intermodalism prin conducteTerminalul petrolier este alcatuit din 7 dane operative; danele permit acostarea navelor cu o capacitate pana la 165.000 tdw; legatura dintre depozite si danele de acostare se realizeaza printr-o retea de conducte subterane si supraterane de 15 km, iar lungimea totala a conductelor este de 50 km. Portul Constanta este conectat la reteaua nationala de conducte, astfel asigurandu-se legatura ideala cu principalele rafinarii romanesti.

Fig 2.6 coxiunea prin conducteServicii de linie Cele mai importante linii de containere asigura o legatura rapida si eficienta intre Portul Constanta si cele mai importante porturi ale lumii. Transportul containerizat realizat de serviciile de linie care fac legatura intrePortul Constanta si porturile din Orientul Indepartat a avut ca efect transformarea Portului Constanta intr-un port de distributie atat pentru regiunea Marii Negre, cat si pentru Europa Centrala si de Est.Distantele intre porturile din Orientul Indepartat si Portul Constanta sunt mai scurte comparativ cu distantele dintre acestea si Marea Nordului. Evident, un parcurs maritim mai scurt inseamna costuri si durate de transport mai miciIn Portul Constanta exista patru terminale de containere, care ofera clientilor sai o serie de facilitati pentru operare, precum si adancimi naturale care permit operarea celor mai mari nave care pot trece prin stramtoarea Bosfor.Incepand cu anul 2005, pe Dunare functioneaza doua linii de transport containere : tranzit domestic Constanta - Giurgiu si tranzit international Constanta - Belgrad.

CrtDenumire linie regulataRuta linie regulataAgent local

1BSF (BLACK SEA FEEDERING)Port Said - Ashdod - Istanbul - Constantza - Odessa - Istanbul - Ashdod - Port SaidHUB DACIA SRL

2X PRESS FEEDERSPireu - Novorossiysk - Odessa - Constantza - VarnaHUB DACIA SRL

3ABX (ASIA - MAREA NEAGRA) - YANG MING LINEShanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Pireu - Istanbul - Constantza - Ilyicevsk - Port Kelang - Shanghai TEAM LOGISTIC SPECIALISTS SRL

4ABX (ASIA - MAREA NEAGRA) - CSCLShanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Pireu - Istanbul - Constantza - Ilyicevsk - Port Kelang - Shanghai CHINA SHIPPING(ROMANIA)AGENCY CO LTD

5GLOBAL SHIPPINGLimas - Constantza - LimasDTS LOGISTIC SERVICES SRL

6MAERSK LINE AP MOLLER MAERSK AS DENMARKIzmit - Ambarli - Constantza - Odessa - Ilyicevsk - Ambarli - Port Said - Port Klang - Singapore - Dalian - Xingang - Kwangyang - Busan - Shanghai - Ningbo - Chiwan - Yantian - TanjungAPM TERMINALS ROMANIA SRL

7CMA CGM FRENCH LINEHamburg - Antwerpen - Southampton - Tanger Med - Malta - Salonic - Haydarpasa - Gebze - Samsun - Novorossiysk - Constantza - Gebze - Gemlik - Aliaga - Malta - Tanger - Casablanca - HamburgCMA CGM ROMANIA SA

8CMA CGM FRENCH LINE/ AZOV - BLACK SEAConstantza - Mariupol -Taganrog-ConstantzaCMA CGM ROMANIA SA

9CMA CGM FRENCH LINEDalian - Tianjin - Pusan - Shanghai - Ningbo - Taipei - Chiwan - Yantian - Tanjung Pelapas - Port Kelang - Izmit- Mardas - Constantza - Odessa - Ilyicevsk - Mardas - DamiettaCMA CGM ROMANIA SA

10ABX (ASIA - MAREA NEAGRA) - PILShanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Damietta - Istanbul - Constantza - Ilyicevsk - Damietta - Shanghai ROMAR SHIPPING AGENCY SRL

11EMES FEEDERING SAMCagliari - Izmir - Marport - Constantza - Odessa - Varna - Constantza - Marport - CagliariROMAR SHIPPING AGENCY SRL

12TAVRIA LINEKherson - Constantza - DnepropetrovskECONOMU INTERNATIONAL SHIPPING AGENCY S.R.L.

13ZIMROM INTEGRATED SHIPPING SERVICESHaifa - Ashdod - Limassol - Novorossiysk - Constanta - Gemlik - Thessaloniki - Izmir - Pireu - Liamassol - HaifaZIMROM SHIPPING SRL

14MSCConstantza - Istanbul - Gebze - Izmir - Mersin - Haifa - Ashdod - Alexandria - PireuMSC ROMANIA SHIPPING SRL BUC.

15MSCConstantza - Istanbul - Trieste - Koper - Ravena - Venetia - Gioia Tauro - Izmir - Evyap - Gebze - Gemlik - Istanbul - NovorossiyskMSC ROMANIA SHIPPING SRL BUC.

16ICS DANUBE LOGISTICSConstantza - Giurgiulesti - ConstantzaC. STEINWEG ROMANIA SRL

17BSF (BLACK SEA FEEDERING)Port Said - Ashdod - Istanbul - Constantza - Odessa - Istanbul - Ashdod - Port SaidAMITY SHIPPING SRL

18EVERGREEN LINEPireu - Novorossiysk - Odessa - Constanta - Varna - IstanbulBOSPHORUS SHIPPING AGENCY ROMANIA S.R.L.

19ABX (ASIA - MAREA NEAGRA) - WAN HAIShanghai - Ningbo - Shekou - Singapore - Port Kelang - Damietta - Istanbul - Constantza - Ilyicevsk - Damietta - ShanghaiSILK ROUTE SHIPPING SRL

In tabelul de mai sus 2.5 este prezentata linia cu containere regulate.

Linii regulate / Ro-Ro/FerryPortul Constanta dispune de doua terminale Ferry-boat echipate corespunzator pentru operarea oricarui tip de vehicul,operarea marfurilor incarcate in vagoane, acestea fiind transportate pe nave ferry prin intermediul serviciilor de linie.Exista, de asemenea, echipamente specializate pentru incarcarea si descarcarea trenurilor folosind ecartamentul normal european de cale ferata.Portul Constantaasigura facilitati de operare moderne la standardeinternationale: suprafete mari de stocare marcate corespunzator, paza asigurata de personal specializat, personal calificat care gestioneaza operatiunile curente in dane, acces catre terminale pentru camioane, autoturisme, cat si garnituri de tren. De asemenea, in anumite cazuri se practica reduceri tarifare, precum si unele scutiri de plata pentru transporturile ferry-boat.Serviciile Ferry reprezinta o conexiune directa si rapida pe axa vest - est, in cadrul Coridorului de transport TRACECA, care leaga reteaua Europeana de transport de Asia Centrala

Fig 2.7 Ro-Ro/Ferry

Terminalele vrac lichid

Principalele marfuri vrac lichid sunt reprezentate de petrol brut si produse petroliere. Terminalul de produse petroliere poate opera tancuri cu capacitati de pana la 165.000 dwt, fiind echipat cu instalatii specializate pentru incarcare si descarcare si avand acces la reteaua de conducte.Exista un terminal specializat pentru importul petrolului brut si benzinei, precum si pentru exportul de produse petroliere rafinate, produse derivate din petrol si alte produse chimice lichide. Oil Terminal si Rompetrol Logistics Sucursala Transport Constanta sunt cele mai importante companii de operare pentru acest tip de marfa. De asemenea, marfurile vrac lichid pot fi transbordate pe barje catre diferite destinatii europene sau transportate prin conducte in hinterland. Reteaua nationala de conducte conecteaza portul cu principalele rafinarii din tara, asigurand un transport rapid si sigur.Terminalul de petrol este echipat cu cele mai moderne si eficiente facilitati antipoluare si de stingere a incendiilor.

Fig 2.8 terminale pentru vrac lichide

Terminalele marfuri generale

Marfuri generale Orice categorie de marfa poate fi operata de catre companiile specializate din Portul Constanta. Din categoria marfurilor generale, in Portul Constanta sunt operate: produse alimentare, bauturi si tutun, celuloza si hartie, laminate, piese de schimb, ciment, produse chimice si ingrasaminte in saci, produse metalice, precum si alte marfuri.Produse chimice si ingrasaminte Chimpex, Socep si Romtrans sunt principalii operatori pentru acest tip de marfa, care dispun de suprafete dedicate operarii si depozitarii produselor chimice in saci, ingrasamintelor, fosfatului si ureei. Pot fi acomodate nave pana la 30.000 dwt, iar capacitatea totala de depozitare pentru fosfat este de 30.000 tone.Portul Constanta pune la dispozitie facilitati competitive pentru depozitarea marfurilor perisabile si containere frigorifice. Acestea pot fi depozitate in conditii adecvate in spatii frigorifice si sunt de obicei operate de doua companii de operare specializate: Frial si Romned Port Operator.Cherestea si alte produse din lemn Importante cantitati de produse din lemn sunt operate de Decirom, Rotrac, Romtrans si Phoenix, acestea fiind depozitate in spatii adecvate in vederea exportului.Produse metalice Romtrans, Minmetal, Socep si Umex sunt unele dintre cele mai importante companii specializate care ofera servicii eficiente de operare a acestor marfuri.Alte marfuri generaleAlte cantitati importante de marfuri generalesunt operate in Portul Constanta de catre: Decirom, Umex, Romtrans si Nort h Star Shipping.

Fig 2.9 marfuri generale

Securitatea in porturile romanesti:In momentul de fata, toti operatorii care au in administrare facilitati portuare in porturile maritime romanesti Midia, Constanta si Mangalia sunt in conformitate cu reglementarile in privinta securitatii maritime. Acestea au fost elaborate atat de catre Organizatia Maritima Internationala, si anume Codul ISPS, adoptat de Romania prin Legea 484/2003, cat si de catre Uniunea Europeana - Regulamentul (CE) 725/2004 si Directiva 65/2005 cu privire la securitatea portuara si care au intrat in vigoare la data de 1 iulie 2004 si respectiv 1 ianuarie 2007. Legislatia romaneasca in domeniu cuprinde HG 248/2004, HG 876/2007 si OMT 290/2007.Nivelul de securitate in porturile romanesti este 1. Situatia implementarii cerintelor actelor normative mai sus mentionate in porturile maritime romanesti Constanta, Midia si Mangalia este urmatoarea: Total operatori (in exploatare): 42; Total facilitati: 58; Total dane: 156; Operatorii economici care au solicitat si obtinut Declaratia de Conformitate a facilitatii portuare: 42.In prezent, dupa incheierea primului ciclu de 5 ani de la intrarea in vigoare a Codului ISPS, operatorii portuari (prin Organizatiile de Securitate Recunoscute - OSR) realizeaza Evaluari de securitate anuale, precum si reviziile anuale ale Planurilor de Securitate a facilitatilor portuare, in vederea confirmarii anuale a Declaratiei de Conformitate a facilitatilor portuare pe care le administreaza.La sfarsitul anului 2011 a fost realizata, in conformitate cu prevederile legale, o noua Evaluare de securitate a porturilor Constanta si Midia, care a fost aprobata prin Ordinul Ministrului Transporturilor si Infrastructurii nr. 35 din 17.01.2012. Dupa aprobarea acestei evaluari s-a procedat la o revizie a continutului Planului de securitate a porturilor Constanta si Midia, plan realizat inca din anul 2010

Bibliografie:

1. http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=istoric_port&x=load;2. http://www.rna.ro/servicii/riie.html3. http://jurnalul.ro/webcam/constanta-portul-tomis-266.html4. http://www.cugetliber.ro/portul-constanta5. http://en.wikipedia.org/wiki/Port_of_Constan%C5%A3a6. http://www.portofconstantza.com/apmc/index.jsp7. http://www.wall-street.ro/tag/portul-constanta.html