3

Preliminarii

Curriculumul şcolar la Fizică. Astronomie pentru clasele X–XII reprezintă documentul normativ de bază ce descrie condiţiile învăţării şi performanţele ce trebuie atinse la fizică şi astronomie în liceu, exprimate în competenţe, conţinuturi şi activităţi de învăţare.

Prezentul curriculum este adresat profesorilor de fizică, elevilor din clasele X–XII, profilurile real şi umanist, autorilor de manuale şi de alte materiale didactice.

Conform Legii învăţămîntului nr. 547 din 21 iulie 1995, învăţămîntul liceal asigură o pregătire teoretică fundamentală şi formarea unei ample culturi generale necesare pen-tru continuarea studiilor în învăţămîntul superior, mediu de specialitate sau în instituţii de învăţămînt secundar profesional. Absolvenţii treptei liceale se pot integra cu succes şi în activitatea de muncă.

Avînd în vedere aceste prevederi ale legii, învăţămîntul liceal este organizat pe pro-filuri: real şi umanist şi îndeplineşte următoarele funcţii generale în cadrul sistemului naţional de învăţămînt:

• Funcţiadeeducaţiegenerală (ambele profiluri), care asigură formarea unui set de competenţe specifice, derivate din competenţele transdisciplinare ale treptei liceale de învăţămînt şi din cele 8 domenii de competenţe-cheie care se implementează în Uniunea Europeană.

• Funcţiadeorientareprofesională, care asigură formarea/dezvoltarea personalităţii elevului în corespundere cu profilul de pregătire.

Pentru formarea acestor funcţii şi, respectiv, pentru formarea competenţelor speci-fice disciplinei şcolare Fizică. Astronomie au fost selectate conţinuturi ştiinţifice atît din domeniile fundamentale ale fizicii clasice, cît şi din domeniilefizicii moderneşiastrono-miei, fiind structurate, principial, astfel:

• Identificarea fenomenului în natură şi în tehnică;• Explorarea fenomenului în condiţiile de laborator;• Interpretarea teoretică a fenomenului;• Studiul aplicaţiilor practice ale fenomenului;• Protecţia mediului şi a propriei persoane.Aplicarea curriculumului perfecţionat întermenidecompetenţe în procesul educa-

ţional, se va baza pe următoarele principii:• Centrarea clară pe rezultatele finale-competenţe specifice disciplinei Fizică. As-

tronomie;• Oferirea unui sistem de evaluare cu criterii clare şi standarde de performanţă;• Convingerea că toţi elevii pot avea succes.

aDminiSTrarea DiSCiPlinei Fizică. Astronomie

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa

Nr. de unităţi de conţinuturi pe clase

Nr. de ore pe an

Profil real Profil umanist Profil real Profil umanistObligatorie Matematică şi

ştiinţea X-a 20 15 102 68a XI-a 18 15 102 68a XII-a 39 19 136 68ISBN 978-9975-67-667-0

© Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. 2010© Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. 2010

CZU 53+52(073)F 62

Aprobat: laşedinţaConsiliuluiNaţionalpentruCurriculum,proces-verbal nr. 9din23 februarie2010; prin Ordinulministrului educaţieinr.121din26februarie2010.

Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copi-lului”, finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova.Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”, finanţat de Banca Mondială.

Echipele de lucru:Curriculumul modernizat (2010): Păgînu Victor, consultant superior ME, coordonator; Botgros Ion, dr. conf. univ., I.Ş.E.; Bocancea Viorel, dr. conf. univ.; Colpajiu Mircea, doctor, prof., grad. did. superior; Ţurcanu Gheorghe, doctor, prof., grad. did. superior; Munteanu Svetlana, prof., grad did. superior; Ciuvaga Victor, prof., grad did. superior.Ediţia I: Botgros Ion, dr. conf. univ., I.Ş.E., coordonator; Iacubiţchi Tatiana, prof., grad did. I, co-ordonator; Beleaev Svetlana, prof., grad did. superior; Munteanu Svetlana, prof., grad. did. superi-or; Secrieru Vasile, dr. conf. univ.; Sîrghi Anatol, dr. conf. univ., USM; IaroşeviciDavid, metodist; Isac Gheorghe , dr. conf.; RăileanuTudor , dr. conf.

Grupul de lucru asupra ediţiei a III-a a curriculumului aduce mulţumiri Domnului academician Valeriu Canţer, Preşedintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, Preşedintele Soci-etăţii Fizicienilor din Republica Moldova, profesorilor Igor Evtodiev (doctor conferenţiar USM), Svetlana Beleaev (Liceul Teoretic „Gaudeamus”, Chişinău), Sergiu Cîrlig (Liceul Teoretic al AŞM), Anatolie Homenco (Liceul Teoretic „B.P. Hasdeu”, Drochia), profesorilor de la Catedrele de fizică ale UTM şi USM pentru sugestiile propuse, în scopul îmbunătăţirii calităţii curriculumului.

Redactor: Mihai PapucCorectori: MarianaBelenciuc,MariaCornescoRedactor tehnic:NinaDuduciucMachetare computerizată: AnatolAndriţchiCopertă: Vitalie Ichim

Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa,str. Academiei, nr. 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova;tel.: (+373 22) 73-96-16; fax: (+373 22) 73-96-27;e-mail: prini@stiinta.asm.md

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a CărţiiFizică. Astronomie: Curriculum pentru cl. a 10-a–a 12-a / Min. Educaţiei al Rep. Moldova.

– Ch.: Î.E.P. Ştiinţa, 2010 (Tipografia „Elena V.I.” SRL). – 28 p. – (Curriculum naţional)Bibliogr.: p. 28 (17 tit.)

ISBN 978-9975-67-667-053+52(073)

Imprimare la Tipografia „Elena V.I.” SRL, str. Academiei, 3; MD-2028, Chişinău, Republica Moldova

4 5

i. ConCePţia DiDaCTiCă a DiSCiPlinei

Perfecţionarea Curriculumului liceal la Fizică. Astronomie la această etapă reprezintă o dezvoltare a reformei învăţămîntului aflat în permanentă schimbare. Prima perfecţio-nare a curriculumului, realizată în a. 2006, a constat în optimizarea conţinuturilor edu-caţionale şi, îndeosebi, a obiectivelor curriculare formulate pe bază de obiective generale şi obiectivedereferinţă în procesul de formare/dezvoltare a personalităţii elevului.

În consecinţă, obiectivele de referinţă au fost clasificate pe trei nivele:• obiectivedecunoaştere;• obiectivedeînţelegere/aplicare;• obiectivedeintegrare.O asemenea clasificare a obiectivelor de referinţă prezintă primul pas de a orienta

procesul educaţional la fizică şi astronomie în contextul formării competenţelor şcolare. Astfel, modernizat, curriculumul şcolar la etapa actuală nu permite pe deplin atingerea finalităţilor de instruire, în raport cu scopurile pe care le pune societatea contemporană în faţa elevului, privind viaţa personală şi cea publică de zi cu zi.

Însă această perfecţionare a direcţionat reforma învăţămîntului spre o nouă dezvol-tare a Curriculumului la Fizică. Astronomie – dezvoltarea în termenidecompetenţă, care vizează performanţele elevului concret, cu progres şcolar permanent, atît pe clase, cît şi pe treptele de învăţămînt gimnazial şi liceal.

Perfecţionarea Curriculumului şcolar la Fizică. Astronomie în termeni de competen-ţe prevede centrarea acestuia pe următoarele cerinţe:

• peachiziţiile finale ale învăţării;• pedimensiunilefuncţionale/acţionale în formarea personalităţii elevului;• pedefinireaclarăaofertei şcolii în raportcu interesele,aptitudinileelevului şi

aşteptările societăţii.Achiziţiile finale în termeni de competenţă nu sînt nişte „liste de conţinuturi disci-

plinare” (sau: inter/transdisciplinare) care trebuie memorate.Pentru ca un elev să-şi formeze o competenţă este nevoie ca el:• săstăpîneascăunansambludecunoştinţe fundamentale în funcţie de problema

care va trebui rezolvată în final;• să-şidezvoltedeprinderideautilizacunoştinţeleînsituaţiiconcretepentruale

înţelege, realizînd astfel funcţionalitatea lor;• sărezolvediversesituaţii-problemă, conştientizînd, în aşa fel, rolul cunoştinţelor

funcţionale în viziunea proprie;• sărezolvesituaţii semnificative în diverse contexte, care prezintă anumite proble-

me complexe din viaţa cotidiană, manifestînd comportamente/atitudini conform achiziţiilor finale – competenţe.

Competenţaşcolarăesteunansamblu/sistemintegratdecunoştinţe,capacităţi,deprin-derişiatitudinidobînditedeelevprinînvăţareşimobilizateîncontextespecificedereali-zare,adaptatevîrsteielevuluişiniveluluicognitivalacestuia,învederearezolvăriiunorproblemecucareacestasepoateconfruntaînviaţareală.

Aceste cerinţe pot fi prezentate printr-o schemă, ca etape succesibile şi progresive, de parcurgere în formarea competenţei, anume:

Cunoştinţe → Funcţionalitate → Conştientizare → → Acţiune → Comportament / Atitudine

Perfecţionarea Curriculumului liceal la Fizică. Astronomie în contextul formării com-petenţelor se întemeiază pe două tipuri: competenţe specifice şi subcompetenţe.

Comptetenţele specifice disciplinei au un grad înalt de generalitate, de complexitate şi se definesc ca finalităţi ale treptei liceale de învăţămînt. Competenţele specifice de-terminate, cinci la număr, reprezintă componentele competenţei generale a disciplinei, numită – Competenţadecunoaştereştiinţifică. Această competenţă poate fi considera-tă ca o competenţă inter/transdisciplinară în funcţie de gradul de complexitate şi de generalitate a problemelor care pot fi întîlnite în viaţa socială, numite în literatura de specialitate teme/probleme cross-curriculare.

Subcompetenţele se deduc din competenţele specifice, care devin nişte componente ale acestora şi care se formează pe parcursul claselor liceale de învăţămînt. Subcompetenţele sînt racordate conţinutului ştiinţific din fiecare capitol în concordanţă cu rolul şi aplicaţiile practice în viaţa cotidiană. În baza lor profesorul formulează obiectivele operaţionale la lecţiile respective, selectînd şi particularizînd (diversificînd), după caz, sarcinile de învăţare asociate conţinuturilor, în scopul asigurării progresului şcolar al tuturor elevilor.

Aşadar, perfecţionarea Curriculumului la Fizică. Astronomie are semnificaţia de a forma la elevi competenţadecunoaştereştiinţifică, ce ţine cont de gradul de complexitate a informa-ţiei ştiinţifice la treapta liceală şi de potenţialul intelectual al elevului la această vîrstă.

ii. ComPeTenţele-Cheie/TranSverSale1. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;2. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;4. Competenţe acţional-strategice;5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. Competenţe interpersonale, civice, morale;7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţio-

nale (TIC);9. Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. Competenţe antreprenoriale.

iii. ComPeTenţe TranSDiSCiPlinare PenTru TreaPTa liCeală De învăţămînTCompetenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi• Competenţedeastăpînimetodologiadeintegrareacunoştinţelordebazădespre

natură, om şi societate, în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbună-tăţirea calităţii vieţii personale şi sociale.

Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat• Competenţedeacomunicaargumentatînlimbamaternă/limbadestatînsituaţii

reale ale vieţii.

6 7

• Competenţedeacomunicaîntr-unlimbajştiinţificargumentat.Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţedeacomunicaargumentatîntr-olimbăstrăinăînsituaţiirealealevieţii.Competenţe de bază în Matematică, Ştiinţe şi Tehnologie• Competenţedeaorganizaactivitateapersonalăîncondiţiiletehnologiiloraflate

în permanentă schimbare.• Competenţe de a dobîndi şi a stăpîni cunoştinţe fundamentale dindomeniile

Matematică, Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii, în coraport cu nevoile sale.• Competenţedeapropuneideinoiîndomeniulştiinţific.Competenţe acţional-strategice• Competenţedea-şiproiectaactivitatea,deavedearezultatulfinal,deapropune

soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii.• Competenţedea acţionaautonomşi creativ îndiferite situaţiideviaţăpentru

protecţia mediului.Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţi-

onale (TIC)• Competenţedeautilizaînsituaţiirealeinstrumentelecuacţiunedigitală.• Competenţedeacreadocumenteîndomeniulcomunicativşiinformaţionalşide

a utiliza serviciile electronice, inclusiv reţeaua Internet, în situaţii reale.Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţedeacolaboraîngrup/echipă,deaprevenisituaţiiledeconflictşide

a respecta opiniile semenilor săi.• Competenţedeamanifestaopoziţieactivăcivică,solidaritateşicoeziunesocială

pentru o societate nondiscriminatorie.• Competenţedeaacţionaîndiferitesituaţiideviaţăînbazanormelorşivalorilor

moral-spirituale.Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţedegîndirecriticăasupraactivităţiisaleînscopulautodezvoltăriicon-

tinue şi autorealizării personale.• Competenţedea-şiasumaresponsabilităţipentruunmodsănătosdeviaţă.• Competenţedeaseadaptalacondiţiişisituaţiinoi.Competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi de a crea valori)• Competenţedeaseorientaînvalorileculturiinaţionaleşialeculturiloraltoretnii

în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.• Competenţedetoleranţăînreceptareavalorilorinterculturale.Competenţe antreprenoriale• Competenţedeastăpînicunoştinţeşiabilităţideantreprenoriatîncondiţiileeco-

nomiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial.• Competenţadea-şialegeconştientviitoareaariedeactivitateprofesională.

iv. ComPeTenţele SPeCifiCe DiSCiPlinei Fizică. Astronomie

1. Competenţa de achiziţii intelectuale specifice fizicii, astronomiei2. Competenţa de investigaţie ştiinţifică în domeniul fizicii, astronomiei3. Competenţa de comunicare ştiinţifică

4. Competenţa de achiziţii pragmatice specifice fizicii, astronomiei5. Competenţa de protecţie a mediului ambiant

v. reParTizarea Temelor Pe ClaSe şi uniTăţi De TimP

Profil realClasa Temele Nr. de orea X-a Cinematica

DinamicaLucrul şi energia mecanică. Impulsul mecanic.Elemente de staticăOscilaţii şi unde mecaniceLucrări practiceRezervă

2224208

14122

a XI-a Termodinamica şi Fizica moleculară ElectrostaticăElectrocinetică. Curentul electric în diferite mediiLucrări practiceRezervă

461826102

a XII-a ElectromagnetismCurentul electric alternativOscilaţii şi unde electromagneticeElemente de teorie a relativităţii restrînse Elemente de fizică cuanticăElemente de fizică a atomuluiElemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementareElemente de astronomieTabloul ştiinţific al lumii şi contribuţia fizicii în dezvoltarea societăţii. RecapitulareLucrări practiceRezervă

1616206

106

1220

18102

Profil umanistClasa Temele Nr. de orea X-a Cinematica

DinamicaLucrul şi energia mecanică. Impulsul mecanic. Echilibrul mecanicOscilaţii şi unde mecaniceRezervă

1618

18142

a XI-a Termodinamică şi Fizică molecularăElectrostaticăElectrocinetică. Curentul electric în diferite mediiRezervă

3018182

8 9

a XII-a ElectromagnetismCurentul electric alternativOscilaţii şi unde electromagneticeElemente de fizică cuanticăElemente de fizică a atomului şi a nucleului atomicElemente de astronomieTabloul ştiinţific al lumii. RecapitulareLucrări practiceRezervă

106

1068

1810––

vi. SubComPeTenţe, ConţinuTuri, aCTiviTăţi De învăţare şi evaluare Pe ClaSe

Profil realClasa a X-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare–evaluare (recomandate)

M E C A N I C AI. Cinematica

•Utilizareaconceptelor:punctmaterial, mobil, solid rigid, corp de referinţă, sistem de coordo-nate, sistem de referinţă, vector de poziţie, traiectorie, deplasare, distanţă parcursă, viteză, accele-raţie, perioadă, frecvenţă, viteză unghiulară, acceleraţie centripetă în studiul mişcărilor corpurilor.•Argumentareaşidescriereare-lativităţii mişcării mecanice.•Identificareaparticularităţi-lor mişcării rectilinii uniforme şi a mişcării rectilinii uniform variate.•Interpretareaanaliticăşigrafi-că a legilor mişcărilor mecanice studiate:

(x=f1(t),υx=f2(t),ax=f3(t)).•Utilizareanoţiunilor:viteză, acceleraţie şi a legilor mişcărilor mecanice la rezolvarea proble-melor în situaţii concrete.•Investigareaexperimentalăamişcărilor studiate.

•Relativitateamişcăriimecanice. •Mişcarearectilinieuniformă. Legea mişcă-rii rectilinii uniforme.•Cinematicamişcăriirelative. •Mişcareauniformva-riată. Legea mişcării uniform variate. Mişca-rea corpurilor pe ver-ticală.•Mişcareacurbilinie.Mişcarea circulară uni-formă. Mişcarea corpu-rilor pe traiectorii pa-rabolice.

•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– mişcarea rectilinie şi cea curbilinie;– relativitatea mişcării;– căderea corpurilor în aer şi în vid (în tubul lui Newton);– mişcarea corpului pe o traiecto-rie circulară, parabolică;– stabilirea direcţiei şi sensului vi-tezei în mişcarea circulară.•Rezolvărideprobleme:– operaţii cu vectori. Determina-rea proiecţiei vectorului pe axa de coordonate;– determinarea poziţiei punctului material în sistemul de referinţă, a proiecţiei vectorilor vitezei şi de-plasării;– aplicarea formulelor de compu-nere a deplasărilor şi vitezelor;– stabilirea legii mişcării;– trasarea graficelor coordonatei, al vitezei şi acceleraţiei;– aplicarea formulelor vitezei, ac-celeraţiei, a legilor mişcărilor;

•Descriereacalitativăşicanti-tativă a mişcării corpurilor pe traiectorii parabolice.

– aplicarea formulelor perioadei, frec-venţei, vitezei unghiulare şi a acceleraţiei centripete;– mişcarea corpurilor pe traiectorii pa-rabolice.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Verificarea experimentală a uneia din formulele caracteristice mişcării rectili-nii uniform accelerate a unui corp”.•Evaluare sumativă.

II. Dinamica•Generalizarearezultatelorobservaţiilor experimentale în formularea principiilor dina-micii.•Aplicareaprincipiilor(legi-lor) mecanicii newtoniene, a legii lui Hooke, a legilor frecă-rii în situaţii concrete.•Identificareaparticularităţilormişcării rectilinii uniforme şi ale mişcării rectilinii uniform variate prin evidenţierea relaţi-ei cauză–efect.•Conştientizareafaptuluicătoate corpurile din Univers se atrag între ele cu forţe care de-pind de masele corpurilor şi de distanţa dintre ele. •Interpretareaforţeidegreuta-te ca forţă de atracţie univer-sală manifestată în vecinăta-tea Pămîntului, a acceleraţiei gravitaţionale ca intensitate a cîmpului gravitaţional.•Investigareaexperimentalăadependenţei alungirii corpuri-lor de forţa deformatoare, a le-gilor frecării la alunecare.•Descriereacalitativăşican-titativă a mişcării corpurilor sub acţiunea mai multor forţe în sisteme de referinţă iner-ţiale.

•Interacţiuni.Forţeîn natură. •Legiledinamicii.Principiul (le-gea) inerţiei. Prin-cipiul (legea) fundamental(ă) al (a) dinamicii.Principiul (legea) ac-ţiunii şi reacţiunii. Principiul relativităţii în mecanica clasică.•Forţadeatracţiegravitaţională. Miş-carea corpurilor ce-reşti. Forţa de greu-tate. Greutateacorpurilor. •Forţaelastică.•Forţadefrecare.

•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– observarea diverselor tipuri de interac-ţiuni dintre corpuri;– evidenţierea inerţiei unui corp;– studiul acţiunii şi reacţiunii corpurilor;– verificarea principiului fundamental al dinamicii;– deformări elastice;– mişcarea corpurilor sub acţiunea for-ţelor elastice;– studiul frecării.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea legilor dinamicii;– aplicarea legii atracţiei universale; – mişcarea corpului sub acţiunea for-ţelor de greutate, elastice, a forţelor de frecare;– mişcarea corpurilor sub acţiunea mai multor forţe pe o suprafaţă orizontală şi pe un plan înclinat şi a sistemelor de corpuri;•Lucrăridelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Verificarea legii lui Hooke şi determi-narea constantei elastice a unui resort”;– „Studiul legilor frecării şi determinarea coeficientului de frecare la alunecare”.•Evaluare sumativă.

10 11

III. Lucrul şi energia mecanică. Impulsul mecanic•Descriereacalitativăşicantitati-vă a conceptelor: lucru mecanic, energie cinetică, energie potenţială, lucrul forţelor de greutate, de elas-ticitate, de frecare, impuls mecanic, moment cinetic, lege a conservării (a energiei, a impulsului mecanic şi momentului cinetic).•Identificareacondiţiilorîncareenergia, impulsul, momentul cine-tic se conservă.•Utilizareaformulelormărimi-lor fizice: lucru mecanic, putere şi energie mecanică, impuls mecanic, moment cinetic, a teoremei varia-ţiei impulsului şi a legii conservă-rii impulsului, a teoremei variaţiei energiei cinetice şi a legii conservă-rii energiei mecanice la rezolvarea problemelor.•Explicareamişcăriireactiveînbaza legii conservării impulsului. •Investigareaexperimentalăafe-nomenelor la studierea cărora se aplică legile de conservare a ener-giei mecanice, a impulsului şi mo-mentului cinetic.

•Energiacinetică.Lucrulmecanic. Teorema variaţiei energiei cinetice. Puterea.•Lucruldiferitorforţe(lu-crul forţei de greutate, al forţei elastice, al forţei de frecare etc.).•Energiapotenţialăgravi-taţională. Energia poten-ţială elastică. Teorema va-riaţiei energiei mecanice a unui sistem de corpuri.•Legeaconservăriişitransformării energiei me-canice. •Impulsulmecanic.Te-orema variaţiei impulsu-lui mecanic al unui punct material. Legea conservării impulsului mecanic. Miş-carea reactivă. Ciocniri.•Momentulcineticalpunctului material. Legea conservării momentului cinetic.

•Experimenteşidemonstraţii(reale şi/sau virtuale):– verificarea legii conservării impulsului în cazul ciocnirii absolut elastice a bilelor;– mişcarea reactivă;– transformarea şi conservarea energiei mecanice.•Rezolvărideprobleme:– utilizarea noţiunilor: lucru mecanic, putere, energie, im-puls, moment cinetic, aplicarea legilor conservării energiei, a impulsului mecanic, a momen-tului cinetic;– studiul transformării energi-ei mecanice dintr-o formă în alta şi în energia internă a cor-purilor.•Evaluare sumativă.

IV. Elemente de statică•Identificareacondiţiilorîncarecorpul efectuează o translaţie sau o rotaţie.•Stabilireacondiţiilorîncarecor-pul se află în echilibru de translaţie sau în echilibru de rotaţie.•Aplicareacondiţiilordeechilibruîn situaţii concrete.•Determinareapoziţieicentruluide greutate al corpurilor în situaţii concrete.•Explicarealegăturiidintreener-gia potenţială şi starea de echilibru mecanic în cîmp gravitaţional.

•Echilibrulunuirigidac-ţionat de forţe concuren-te (echilibrul de translaţie).•Momentulforţei.•Echilibrulunuicorpac-ţionat de forţe coplanare arbitrare (echilibrul de ro-taţie şi de translaţie).•Centruldegreutate.•Echilibrulîncîmpulgra-vitaţional.

•Experimenteşidemonstraţii(reale şi/sau virtuale):– echilibrul corpului acţionat de cîteva forţe; – determinarea poziţiei centru-lui de greutate al figurilor plane;– exemple de echilibru stabil, instabil şi indiferent.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea condiţiilor de echi-libru în cazul folosirii diferi-tor combinaţii de mecanisme simple;– determinarea poziţiei cen-trului de greutate al corpurilor.•Evaluare sumativă.

V. Oscilaţii şi unde mecanice•Analizafenomeneloroscilatoriiutilizînd mărimile caracteristice mişcării oscilatorii.•Descriereacantitativăaoscila-ţiilor pendulelor elastic şi gravi-taţional.•Investigareaexperimentalăaoscilaţiilor mecanice.•Analiza,dinpunctdevedereenergetic, a oscilaţiilor amortiza-te şi a oscilaţiilor forţate.•Aplicareamărimilorcaracteris-tice mişcării oscilatorii la rezol-varea problemelor.•Estimareaconsecinţelorrezo-nanţei.•Descriereamărimilorcaracte-ristice mişcării ondulatorii.•Aplicarealegilorreflexieişire-fracţiei undelor mecanice.•Analizacalitativăşicantitati-vă a fenomenului de interferenţă şi calitativă, a difracţiei undelor mecanice, cu precizarea condiţi-ilor de producere ale acestor fe-nomene.•Explicareaproduceriişiefecte-lor unui seism (nivel calitativ).•Planificareaunorstrategiideprotecţie în raport cu posibilele efecte ale seismelor.

•Mişcareaoscilatorie.Oscilaţii mecanice. Osci-latorul armonic. Pendu-lul elastic. Pendulul gravitaţional. Legea conservării energi-ei mecanice în mişcarea oscilatorie. •Compunereaoscila-ţiilor.•Oscilaţiiamortizateşioscilaţii forţate. Rezo-nanţa.•Undemecanice.Undetransversale şi unde lon-gitudinale. Caracteristi-cile undelor. Principiul lui Huygens.Reflexia şi refracţia un-delor.•Interferenţaundelormecanice.•Difracţiaundelorme-canice.•Elementedeacustică.Ultrasunete. Infrasunete.Unde seismice.

•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– mişcarea oscilatorie;– oscilaţii amortizate;– oscilaţii forţate; – rezonanţa;– formarea şi propagarea undelor transversale şi longitudinale;– observarea interferenţei undelor produse pe suprafaţa apei;– observarea difracţiei undelor produse pe suprafaţa apei.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea mărimilor caracteristice mişcării oscilatorii: elongaţia, vite-za, acceleraţia, energia, perioada, frecvenţa, faza, pulsaţia pendulului elastic şi a celui gravitaţional;– compunerea a două oscilaţii armo-nice de aceeaşi direcţie şi pulsaţie;– reflexia şi refracţia undelor;– interferenţa undelor.•Lucraredelaborator(variantăre-ală şi/sau virtuală):– „Studiul pendulului elastic şi de-terminarea constantei elastice a unui resort”.•Comunicări,referate,cercetărilatemele:„Fenomene de rezonanţă”, „Efecte seismice”.Evaluare sumativă.

Clasa a XI-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare–evaluare (recomandate)

I. Termodinamica şi Fizica moleculară•Definireaconceptelor:sistemter-modinamic, starea sistemului ter-modinamic, parametri de stare (T,p,V).•Explicareafenomenelorlegatedestructura discretă a substanţei.•Descriereamodeluluigazideal.

•Fenomeneter-modinamice.Sistemul termodi-namic. Starea sis-temului termodi-namic. Parametri de stare.

•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– transformări simple: izotermă, izobară, izocoră;– transformarea adiabată.•Rezolvărideprobleme:– utilizarea mărimilor fizice legate de structura discretă a substanţei;

12 13

•Estimareadilatăriitermi-ce în situaţii concrete.

topire–solidificare, subli-mare–desublimare.Umiditatea aerului.

– „Determinarea căldurii latente speci-fice de topire a unei substanţe”.•Experimentşidemonstraţii(realşi/sauvirtual):– vaporizarea unui lichid;– familiarizarea cu construcţia şi uti-lizarea aparatelor pentru măsurarea umidităţii aerului. Măsurarea umidită-ţii aerului.•Comunicări,referate,cercetărilateme-le: „Studiul lichidelor. Studiul solidelor. Transformări de fază”.•Evaluare sumativă.

E L E C T R O D I N A M I C AII. Electrostatica

•Explicareacomportăriiconductorilor şi dielectrici-lor în cîmp electric.•Aplicareamărimilorca-racteristice cîmpului elec-tric, a legii lui Coulomb şi a principiului superpoziţiei cîmpurilor în situaţii con-crete.•Argumentareacaracteru-lui conservativ al cîmpului electrostatic. •Aplicareaformulelorca-pacităţii condensatorului plan, capacităţilor echiva-lente ale grupărilor conden-satoarelor la rezolvarea pro-blemelor.•Investigareaexperimenta-lă a condensatoarelor. •Relatareadespreuneleaplicaţii ale conductorilor, dielectricilor şi condensa-toarelor în viaţa cotidiană.

•Cîmpulelectricşica-racteristicile lui. •Interacţiuneasarcini-lor electrice într-un me-diu. Permeabilitatea di-electrică (permitivitate) a mediului. Intensitatea cîmpului electrostatic în-tr-un mediu.•Lucrulcîmpuluielectricla deplasarea unei sarcini punctiforme. Energia po-tenţială în cîmpul elec-trostatic omogen.•Potenţialulelectric.Di-ferenţa de potenţial. Tensiunea electrică. •Conductorişidielec-trici în cîmp electrostatic.•Capacitateaelectrică.Condensatorul.Capacitatea electrică a condensatorului plan. Gruparea condensatoa-relor. Energia cîmpului electric.

Recapitularea şi sistematizarea cunoş-tinţelor la tema: „Cîmpul electric şi ca-racteristicile lui”.•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– electrizarea corpurilor;– liniile de forţă ale cîmpului electrostatic;– inducţia electrostatică;– acţiunea cîmpului electric asupra con-ductorilor şi dielectricilor.•Rezolvărideprobleme: – aplicarea mărimilor caracteristice cîmpului electric;– aplicarea legii lui Coulomb;– calculul intensităţii, potenţialului, energiei cîmpului electric;– reprezentarea grafică a cîmpului elec-trostatic;– calculul capacităţii electrice a conden-satoarelor plane;– gruparea condensatoarelor;– calculul capacităţii electrice a grupări-lor condensatoarelor;– calculul energiei cîmpului electrosta-tic al condensatorului. •Evaluare sumativă.

III. Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii•AplicarealegilorluiOhmpentru o porţiune de circuit şi pentru circuitul întreg

•Curentelectricşicircu-ite de curent continuu.

Recapitularea şi sistematizarea cunoş-tinţelor la tema: „Curentul electric sta-ţionar”.

•Utilizareamărimilorlegatedestructura discretă a substanţei, a formulei fundamentale a teoriei ci-netico-moleculare a gazului ideal, a ecuaţiei de stare a gazului ideal la rezolvarea problemelor. •Identificareadomeniilordeapli-care în viaţă şi în tehnică a transfor-mărilor simple în gaze.•Investigareaexperimentalăauneitransformări simple a gazului ideal.•Explicareaprincipiuluiîntîialter-modinamicii ca lege de conservare.•Utilizarea:ecuaţieicaloricedestare a gazului ideal, a ecuaţiei ca-lorimetrice, a principiului I al ter-modinamicii pentru transformările izotermă, izocoră, izobară, adiabati-că la rezolvarea problemelor.•Descriereaprincipiuluidefuncţi-onare a motoarelor termice şi maşi-nilor frigorifice.•Identificareaşianalizaprobleme-lor ecologice, cauzate de utilizarea maşinilor termice.

•Descriereasubstanţelorcristalineşi amorfe, a fenomenelor superfici-ale, a transformărilor de fază.•Utilizareamărimilor:coeficientulde tensiune superficială, tensiunea mecanică, modulul lui Young, co-eficientul de dilatare termică la re-zolvarea problemelor.•Măsurareaumidităţiiaerului.•Utilizareaînviaţacotidianăafe-nomenelor capilare.•Argumentareacinetico-molecula-ră a deformării mecanice şi a dilată-rii termice a solidelor.•Investigareaexperimentalăaunuifenomen superficial.

•Modelulgazu-lui ideal. Formula fundamentală a teoriei cinetico-moleculare (TCM) a gazului ide-al. Temperatura. Ecuaţia de sta-re a gazului ide-al. Transformări simple ale gazu-lui ideal. Energia internă a gazului ideal. Lucrul în termodinamică. Cantitatea de căl-dură. Coeficienţi calorici.•Principiulîntîial termodinami-cii. Transformarea adiabatică. Prin-cipiul al doilea al termodinamicii (nivel calitativ).•Motoaretermi-ce. Maşini frigori-fice. Poluarea me-diului ambiant.•Starealichidă.Fenomene super-ficiale. Fenomene capilare. Dilatarea termică a lichi-delor.•Stareasolidăasubstanţei. Sub-stanţe cristaline şi substanţe amorfe. Deformarea cor-purilor solide. Di-latarea termică a solidelor.•Transformăridefază: vaporizare–condensare,

– aplicarea formulei fundamentale a TCM;– aplicarea ecuaţiei de stare a gazului ideal;– aplicarea legilor transformărilor izo-terme, izobare, izocore.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Studiul unei transformărisimple a gazului ideal”.•Rezolvărideprobleme: – utilizarea principiului I al termodina-micii în transformările izotermă, izo-bară, izocoră, adiabatică.•Comunicări,referatelatema:„Apli-carea motoarelor termice şi impactul acestora asupra mediului ambiant”.

•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– existenţa forţei de tensiune superfi-cială;– fenomene de suprafaţă; fenomene ca-pilare;– creşterea cristalelor; curgerea corpu-rilor amorfe;– dilatarea solidelor şi lichidelor.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea mărimilor: coeficientul de tensiune superficială, tensiunea meca-nică, modulul lui Young, coeficientul de dilatare termică.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Studiul unui fenomen superficial”.

14 15

(simplu), a legii lui Joule, a for-mulelor lucrului, a puterii curen-tului electric şi randamentului la rezolvarea problemelor.•Investigareaexperimentalăaunei surse de curent electric.•Enunţareaaplicaţiilorefectelorcurentului electric şi descrie-rea principiilor de funcţionare a aparatelor electrocasnice.•Analizadependenţeirezistivi-tăţii de temperatură a diferitor substanţe şi a fenomenului su-praconductibilitate.•Explicareaconducţieielectriceîn semiconductoare (calitativ).•Descriereaprincipiuluidefuncţionare a diodei semicon-ductoare şi a tranzistorului.•Explicareaconducţieielectri-ce în metale, semiconductoare, electroliţi, gaze şi în tuburi cu raze catodice.•Identificareaaplicaţiilorcuren-tului electric în diferite medii în viaţa cotidiană.

•Intensitateacurentu-lui. Tensiunea electrică. Tensiunea electromotoa-re. Legea lui Ohm pen-tru o porţiune de circuit fără generator de curent. Gruparea conductoare-lor. Lucrul şi puterea cu-rentului electric.•LegealuiOhmpentruun circuit întreg (simplu).•Curentulelectricînmetale. Supraconductibilitatea.•Curentulelectricînse-miconductoare. Aplicaţii ale semiconductoarelor.•Curentulelectricînelectroliţi. Legile elec-trolizei. Aplicaţii practi-ce ale electrolizei.•Curentulelectricîngaze. Plasma. Aplicaţii.•Curentulelectricîntuburi cu raze catodice. Aplicaţii.

•Rezolvărideprobleme: – calculul circuitelor electrice;– determinarea sarcinii electrice ele-mentare;– aplicarea legilor lui Faraday;– mişcarea purtătorilor de sarcină electrică liberi în diferite medii.•Experimenteşidemonstraţii(realeşi/sau virtuale):– principiul de funcţionare a diodei semiconductoare;– principiul de funcţionare a tran-zistorului;– curentul electric în electroliţi;– ionizarea gazelor;– tipuri de descărcări în gaze;– tuburi cu raze catodice.•Lucrăridelaborator:– „Determinarea rezistenţei interioa-re şi a TEM a unei surse de curent”– „Determinarea rezistivităţii unui conductor”.•Comunicări,referate,proiecte la tema: „Aplicaţiile curentului electric în diferite medii în viaţa cotidiană”.•Evaluare sumativă.

Clasa a XII-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare–evaluare (recomandate)

I. Electromagnetismul•Investigareaexperimentalăaac-ţiunii cîmpului magnetic asupra curentului electric. •Descriereamişcăriipurtătorilorde sarcină electrică în cîmp mag-netic (şi electric).•Explicareacalitativăaprincipiu-lui de funcţionare a acceleratoare-lor de particule elementare.•Descriereafenomenuluideinduc-ţie electromagnetică şi autoinducţie.•Aplicarealegiiinducţieielectro-magnetice şi a regulii lui Lenz, a mărimilor inductanţă, ener-

•Cîmpulmagneticalcurentului electric. In-ducţia magnetică.•Mişcareapurtători-lor de sarcină electri-că în cîmp magnetic omogen. Permeabilita-tea magnetică a mediu-lui. Paramagnetici şi diamagnetici. Aplicaţii.•Fluxulmagnetic.In-ducţia electromagne-tică. Legea lui Faraday. Regula lui Lenz.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– spectrul cîmpului magnetic al unui magnet permanent, al unui conduc-tor rectiliniu, al unui solenoid şi al unei spire parcurse de curent;– acţiunea cîmpului magnetic asu-pra conductorilor parcurşi de curent electric;– provocarea fenomenului de induc-ţie electromagnetică şi de autoin-ducţie;– ilustrarea regulii lui Lenz şi stabili-rea sensului curentului de inducţie.

gia cîmpului magnetic în situaţii concrete.•Identificareadomeniilordeapli-caţie practică a interacţiunilor magnetice, proprietăţilor magne-tice ale substanţelor şi inducţiei electromagnetice.•Explicareaprincipiuluidefunc-ţionare a aparatelor de măsurat electrice.

•Aplicaţiipracticealeinducţiei electromag-netice.•Fenomenuldeauto-inducţie. Inductanţa circuitului electric.•Energiacîmpuluimagnetic.

•Rezolvărideprobleme: – calculul inducţiei magnetice, al forţei Ampere, al forţei Lorentz, al fluxului magnetic;– aplicarea legii inducţiei electro-magnetice, calculul inductanţei şi al energiei cîmpului magnetic.•Comunicări,referate,cercetărilatema: „Cîmpul magnetic. Inducţia electromagnetică”.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Studiul acţiunii cîmpului magne-tic asupra curentului”.•Evaluare sumativă.

II. Curentul electric alternativ•Descriereamodalităţilordege-nerare a t. e. m. alternative.•Rezolvareaproblemelorcuapli-carea mărimilor caracteristice curentului alternativ: intensitatea curentului şi tensiunea instanta-nee, frecvenţa, perioada, pulsaţia, faza,defazajul,valoareaefectivăatensiunii şi intensităţii curentului; rezistenţa activă, reactanţa induc-tivă, reactanţa capacitivă, impe-danţa; puterea activă, puterea re-activă, factorul de putere.•Investigareaexperimentalăare-zonanţei tensiunilor.•Explicareaprincipiuluidefunc-ţionare a transformatorului.•Analizaproblemelortransportuluienergiei electrice la distanţe mari.

•Curentulelectrical-ternativ. Mărimi ca-racteristice.•Circuitedecurentelectric alternativ. Cir-cuite de curent alter-nativ cu rezistor, bo-bină şi condensator (RLC) legate în serie.•Putereacurentuluielectric alternativ.•Producereaenergieielectrice. Generato-rul de curent electric alternativ. Transfor-matorul. Transportul energiei electrice la distanţe mari.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– generarea curentului elec-tric alternativ;– utilizarea oscilografului pentru vi-zualizareadefazajuluidintreintensi-tatea curentului şi tensiune; şi a feno-menului de rezonanţă;– construcţia şi principiul de funcţi-onare a transformatorului.•Rezolvărideprobleme:– calculul mărimilor caracteristice curentului alternativ; – studiul circuitelor RLC, serie; Modelarea funcţionării unui redresor de curent electric alternativ.•Comunicări,referate,cercetărilatema: „Curentul electric alternativ”.•Evaluare sumativă.

III. Oscilaţii şi unde electromagnetice•Descrierea,dinpunctdevedereenergetic, a oscilaţiilor libere în circuitul oscilant.•Stabilireaanalogieidintreosci-laţiile electromagnetice şi oscilaţi-ile mecanice.•Descriereacalitativăaproduceriicîmpului electromagnetic şi pro-pagării undei electromagnetice.

•Oscilaţiielectromag-netice libere şi forţate. Circuitul oscilant.•Analogiadintreos-cilaţiile electromagne-tice şi oscilaţiile me-canice. •Cîmpulelectromag-netic.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– studiul proprietăţilor undelor elec-tromagnetice;– studiul interferenţei şi difracţiei luminii.•Rezolvărideprobleme:– calculul parametrilor circuitelor oscilante;

16 17

•Utilizarearelaţiilordintremărimilecaracte-ristice undei electro-magnetice la rezolvarea unor probleme simple.•Identificareaunordomeniideaplicaţiiştiin-ţifice şi tehnice ale undelor electromagnetice.•Explicareacalitativăaprincipiilordefuncţiona-re a unor aparate şi dispozitive de uz cotidian (ra-dioul, televizorul, cuptorul cu microunde etc.).•Estimareaacţiuniibiologiceaundelorelec-tromagnetice şi aplicarea unor măsuri de pro-tecţie a mediului şi a propriei persoane.•Utilizareaconceptelorcecaracterizeazăin-terferenţa, difracţia şi polarizarea luminii.•Investigareaexperimentalăaluminiicuaju-torul reţelelor de difracţie.•Descriereafenomenelordeinterferenţă,di-fracţie şi polarizare a luminii întîlnite în natu-ră şi tehnică.

•Undeelectromag-netice. Clasificarea undelor electromag-netice. Tipuri de ra-diaţii. Proprietăţile undelor electromag-netice. Principiile radiocomunicaţiei. Radiolocaţia.•Undeoptice.•Interferenţaşidi-fracţia luminii. Dis-pozitivul Young. Inelele lui Newton. Interferometru. Re-ţeaua de difracţie. Împrăştierea luminii. Polarizarea luminii.

– studiul interferenţei;– studiul difracţiei;– aplicarea formulelor din fotometrie.•Lucraredelaborator(va-riantă reală şi/sau virtu-ală):– „Determinarea lungimiideundăaluminiicuaju-torul reţelei de difracţie”.•Comunicări,referate,cercetărilatema: „Osci-laţii şi unde electromag-netice”.•Evaluare sumativă.

F I Z I C A M O D E R N ĂIV. Elemente de teorie a relativităţii restrînse

•EnunţareapostulatelorluiEinstein.•Identificareacaracteruluiabsolutaltimpu-lui şi spaţiului la formularea legilor mecanicii newtoniene.•Interpretareaformulelorpentruintervale-le de timp şi lungime şi explicarea relativităţii acestor mărimi.•Descriereaunormişcăricuutilizareaelemen-telor de cinematică şi dinamică relativistă.•Aplicareadependenţeimaseidevitezăşialegăturii dintre masă şi energie la rezolvarea problemelor.

•PostulateleluiEin-stein şi confirmarea lor experimentală. •Elementedecine-matică şi dinamică relativistă.•Compunereavite-zelor.•Principiulfunda-mental al dinamicii.•Relaţiadintremasăşi energie.

•Rezolvărideprobleme:– aplicarea formulelor din cinematica relativistă şi a relaţiei dintre masă şi energie.•Comunicări,referate,cercetărilatema: „Ele-mente de teorie a relativi-tăţii restrînse”.•Evaluare sumativă.

V. Elemente de fizică cuantică•Explicareaefectuluifotoelectricextern,aesenţei ipotezei lui Planck despre cuanta de energie, a esenţei ipotezei lui de Broglie.•Aplicareaformulelorenergiei,maseişiim-pulsului fotonului, a legilor efectului fotoelec-tric, a ecuaţiei lui Einstein pentru fotoefect, la rezolvarea problemelor.•Identificareadomeniilordeaplicareaefectu-lui fotoelectric.•Modelareadifracţieielectronilorpecristale(calitativ), descrierea principiului funcţionării microscopului electronic (aspecte generale).

•Efectulfotoelectricextern.•Cuantădeenergie.Fotonul. Presiunea luminii.•Proprietăţileondu-latorii ale materiei.Ipoteza lui de Bro-glie. Difracţia elec-tronilor. Microsco-pul electronic.•Dualismulundă–corpuscul.

•Experimente (demon-straţii):– efectul fotoelectric extern;– funcţionarea celulei fo-toelectrice.•Rezolvărideprobleme: – efectul fotoelectric;– calculul energiei, al ma-sei şi impulsului fotonului.•Comunicări,referate,cercetărilatema: „Ele-mente de fizică cuantică”.•Evaluare sumativă.

VI. Elemente de fizică a atomului•Analizafenomenelorîncaresemani-festă structura compusă a atomului şi argumentarea viabilităţii modelului pla-netar al atomului.•InterpretareaîncadrulmodeluluiBohr a spectrelor atomice ale hidroge-nului.•Investigareaexperimentalăaunorspectre de emisie/absorbţie (spectre continue, de bandă, de linii).•Descriereafenomenuluidetranziţiecuantică, a efectului LASER şi identifi-carea unor domenii de utilizare a lase-rului.•Protecţiapersonalăşicolectivăîndi-verse activităţi cu utilizarea laserului.

•Fenomeneşiexperi-mente în care se mani-festă structura compusă a atomului. Experienţa lui Rutherford. Modelul planetar al atomului.•PostulateleluiBohr.Modelul cuantic al ato-mului de hidrogen.•Tipuridespectre.•Emisiaspontanăşiin-dusă. Efectul LASER şi aplicaţii în diverse do-menii.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– schema experienţei lui Rutherford;– schema nivelelor de ener-gie a atomului de hidrogen;– construcţia şi funcţionarea laserului;– studiul calitativ al legităţi-lor spectrale în spectrul ato-mului de hidrogen;– observarea diverselor ti-puri de spectre.•Rezolvărideprobleme:– utilizarea modelului cuan-tificat al atomului.•Comunicări,referate,cerce-tărilatema: „Fizica atomului”.•Evaluare sumativă.

VII. Elemente de fizică a nucleului atomic. Particule elementare•Caracterizareadiferitornucleeatomiceutilizînd proprietăţile generale ale aces-tora: structură, dimensiuni, masă, sarci-nă electrică.•Calculareaenergieidelegăturăşide-terminarea stabilităţii unor nuclee ato-mice.•Explicareaproceselordedezintegra-re α, β, γ.•Aplicarealegiidezintegrăriiradioacti-ve la rezolvarea problemelor.•Descriereaprincipiuluidefuncţionarea reactorului nuclear şi estimarea posi-bilelor efecte ale accidentelor nucleare. •Identificareaefectelorbiologicealeradiaţiilor ionizante, a unor dispoziti-ve utilizate pentru detecţia şi măsurarea radiaţiilor şi cunoaşterea regulilor de protecţie.•Caracterizareaunorparticuleelemen-tare (electronul etc.) utilizînd proprie-tăţile acestora (masa de repaus, timpul mediu de viaţă, sarcina electrică etc).

•Fenomeneşiinteracţi-uni nucleare:– Energia de legătură. – Radioactivitatea. – Legea dezintegrării radioactive.– Reacţii nucleare. Legi de conservare în reacţii nucleare.– Fisiunea şi fuziunea nucleelor. Reactorul nu-clear.•Modelulmodernalnucleului atomic.•Detectorideradia-ţii ionizante. Protecţia contra radiaţiilor.•Acceleratoaredepar-ticule elementare.•Elementedefizicăaparticulelor elementare.•Interacţiunifunda-mentale şi modelul uni-ficat al materiei.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– înregistrarea radiaţiilor cu ajutoruldetectorilor;– schema acceleratorului de particule încărcate electric.•Rezolvărideprobleme:– determinarea caracteristi-cilor nucleului atomic;– aplicarea legii dezintegrării radioactive;– analiza reacţiilor nucleare;– calculul energiei în diferite reacţii nucleare. •Lucraredelaborator(vari-antă reală/virtuală):– „Studiul urmelor particule-lor elementare încărcate”.•Comunicări,referatelatema: „Fizica nucleului ato-mic. Energetica nucleară şi termonucleară. Particule ele-mentare”.•Evaluare sumativă.

18 19

VIII. Elemente de astronomie•Identificarealoculuiastronomieiîncontextul fizicii.•Observareaceruluiînstelatcuutili-zarea hărţilor stelare.•Utilizareasistemuluidecoordonateecuatorial.•Identificareaconstelaţiilorpecer.•Determinareacauzelorşicaracteru-lui mişcării aparente a Soarelui, Lunii, a stelelor pe cer.•ExplicareafazelorLunii,aeclipselorde Soare şi Lună.•Definireatimpuluisolarmediu.•Clasificareacorpurilorsistemuluisolar.•DescriereaproprietăţilorfizicealePămîntului, Lunii sau a altor planete ale sistemului solar.•Descriereaconcepţiilormodernedespre originea şi evoluţia sistemu-lui solar.•AplicarealegilorluiKeplerladescrie-rea mişcării corpurilor din sistemul solar.•Descriereastructuriişicaracteristi-cilor Soarelui.•Expunereacaracteristicilorprinci-pale şi a etapelor de viaţă a unei stele.•Clasificareaspectralăastelelor.•Estimareadimensiunilorgalaxi-ei noastre şi a distanţelor pînă la alte galaxii.•Identificareapărţilorcomponentealegalaxiei noastre şi a tipurilor de galaxii.

•Astronomiaîncon-textul fizicii.•Elementedeastrono-mie practică:– Mişcarea aparentă a aştrilor.– Sfera cerească.– Mişcarea periodică a Pămîntului şi Lunii.– Timpul şi măsura-rea lui.•Sistemulsolar:– Planetele. Corpuri-le mici ale sistemului solar.– Pămîntul şi Luna. Maree.– Originea şi evoluţia sistemului solar.•Elementedemecanicăcerească:–LegileluiKepler.•Soarele:– Caracteristici genera-le ale Soarelui. Structu-ra şi atmosfera solară.•Stelele– Caracteristici princi-pale, clasificare, evoluţie.•Noţiunidecosmologie:– Galaxia noastră. Alte galaxii.– Metagalaxia.

•Observăriastronomice:– observarea cerului înstelat;– mişcarea aparentă a Soarelui, Lunii, a planetelor şi a stelelor pe bolta cerească;– observarea constelaţiilor (toam-na, iarna, primăvara şi vara);– observarea planetelor (Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn);– observarea Lunii;– observarea meteorilor.•Rezolvărideprobleme:–aplicarealegilorluiKepler;– utilizarea hărţilor stelare în di-ferite situaţii;– determinarea distanţelor pînă la corpurile cereşti.•Demonstraţii:– utilizarea modelelor, hărţilor, la observarea cerului înstelat;– vizionarea filmelor didactico-ştiinţifice;– utilizarea resurselor astrono-mice din Internet.•Comunicări:– astronomia şi societatea;– observatoare astronomice or-bitale;– stele variabile;– evoluţia stelelor;– cercetările spaţiului cosmic şi ro-lul acestora în dezvoltarea societăţii.•Evaluare sumativă.

IX. Tabloul ştiinţific al lumii şi contribuţia fizicii la dezvoltarea societăţii•Identificareaetapelordedezvoltarea fizicii şi astronomiei.•Descriereaconcepţiilorcontempo-rane despre tabloul materialist al Uni-versului.•Argumentareapoziţiilorpropriidespre tabloul ştiinţific al lumii.•Reprezentareatablouluiştiinţificallumii în formă de schemă sau tabel.

•Concepţiicontempo-rane despre structura şi evoluţia Universului.•Rolulfiziciişiastro-nomiei în progresul tehnico-ştiinţific şi în dezvoltarea societăţii.•Contribuţiafiziciiladezvoltarea tehnologi-ilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC).

•Discuţiidespre:– legătura dintre fenomenele na-turii;– principiile de bază ale mecani-cii lui Newton;– legile electromagnetismului;– principiile de bază ale teoriei relativităţii restrînse;– descoperirile fizicii în sec. XX–XXI privind structura substanţei etc.

Profil umanistClasa a X-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare– evaluare (recomandate)

M E C A N I C AI. Cinematica

•Utilizareaconcepte-lor specifice cinematicii: punct material, sistem de referinţă, traiectorie, dis-tanţă parcursă, deplasare, viteză şi acceleraţie în stu-diul mişcărilor corpurilor.•Descrierearelativităţiimişcării mecanice.•Identificareaparticula-rităţilor mişcării rectilinii uniforme şi ale mişcării rectilinii uniform variate.•Aplicarealegilormişcă-rilor mecanice studiate la rezolvarea unor probleme din viaţa cotidiană.•Investigareaexperimen-tală a mişcărilor studiate.

•Relativitateamişcă-rii mecanice.•Mişcarearectilinieuniformă.Viteza. Legea mişcării rectilinii uniforme.•Mişcarearectili-nie uniform varia-tă. Acceleraţia. Le-gea mişcării rectilinii uniform variate. Miş-carea corpurilor pe verticală.•Mişcareacurbilinie.Mişcarea circulară uniformă. Viteza un-ghiulară. Acceleraţia centripetă.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– mişcarea rectilinie şi curbilinie,– relativitatea mişcării;– mişcarea rectilinie uniform variată a unui corp pe un plan înclinat;– căderea corpurilor în aer şi în vid (în tubul lui Newton);– direcţia şi sensul vitezei la mişcarea circulară.•Rezolvărideprobleme:– compunerea vectorilor;– aplicarea formulelor vitezei şi acceleraţiei, legii mişcării;– trasarea graficelor dependenţei coordona-tei şi a vitezei de timp;– aplicarea formulelor perioadei, frecvenţei, vitezei unghiulare şi acceleraţiei centripete.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sauvirtuală):„Studiul mişcării rectilinii uniform variate a unui corp”.•Evaluaresumativă.

II. Dinamica•Utilizareaprincipiilorme-canicii newtoniene, a legii lui Hooke, a legilor frecării la rezolvarea problemelor.•Descriereacalitativăadiverselor tipuri de for-ţe (de frecare, elastică, de greutate), identificate în natură şi tehnică.•Identificareaparticula-rităţilor mişcării rectilinii uniforme şi mişcării recti-linii uniform variate prin evidenţierea relaţiei cau-ză–efect.

•Interacţiuni.Forţeîn natură.•Principiile(legile)dinamicii.•Mişcareacorpuri-lor sub acţiunea forţei de greutate, a forţei elastice şi a forţei de frecare. •LegealuiHooke.Le-gile frecării.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– observarea diverselor tipuri de interacţiuni dintre corpuri;– evidenţierea inerţiei unui corp;– studiul acţiunii şi reacţiunii corpurilor;– deformări elastice de comprimare şi de în-tindere;– mişcarea corpurilor sub acţiunea forţelor elastice;– studiul frecării;•Rezolvărideprobleme:– aplicarea principiilor dinamicii;– mişcarea corpurilor sub acţiunea forţelor de greutate, elastice şi de frecare.

20 21

Clasa a XI-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare–evaluare (recomandate)

I. Termodinamica şi Fizica moleculară •Descriereafenomenelortermiceînbaza mărimilor fizice ce caracterizea-ză structura discretă a substanţei.•Utilizareanoţiuniide„gazideal”,aparametrilor de stare şi a scărilor de temperatură în diferite contexte.•Aplicareamărimilorfizicereferi-toare la structura discretă a substan-ţei, a formulei fundamentale a TCM, a ecuaţiei de stare a gazului ideal, a ecuaţiilor transformărilor simple la rezolvarea problemelor.•Reprezentareagraficăatransformă-rilor simple ale gazului ideal în siste-mele de coordonate: pV, VT şi pT.•Investigareaexperimentalăatrans-formărilor simple ale gazelor ideale.•Enunţareaprincipiuluiîntîialter-modinamicii.•Aplicareaconceptelor:sistemter-modinamic, lucrul mecanic, can-titatea de căldură, energia internă, principiul I al termodinamicii la re-zolvarea problemelor.•Descriereacalitativăaprincipiuluide funcţionare a motoarelor termice.•Identificareaproblemelordepro-tecţie a mediului ambiant cauzate de utilizarea maşinilor termice.

•Sistemultermodi-namic. Starea siste-mului termodinamic. Parametri de stare. Modelul „gaz ideal”. Formula fundamen-tală a teoriei cinetico-moleculare (fără de-ducere).Temperatura. Ecua-ţia de stare a gazului ideal. Transformări simple ale gazului ideal.•Energiainternăaga-zului ideal mono-atomic.•Lucrulîntermodi-namică şi cantitatea de căldură.•Principiulîntîialtermodinamicii.•Motoaretermice.Poluarea mediului ambiant.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– confirmarea structurii discrete a substanţei;– procese termice;– modelul mecanic al mişcării browniene;– transformarea izotermă, izobară şi izocoră.•Rezolvărideprobleme:– utilizarea mărimilor fizice legate de structura discretă a substanţei;– aplicarea formulei fundamenta-le a TCM;– aplicarea ecuaţiei de stare a gazu-lui ideal;– legile transformărilor: izotermă, izobară şi izocoră.•Lucraredelaborator(variantăre-ală şi/sau virtuală):– „Studiul unei transformări sim-ple a gazului ideal”.•Rezolvărideprobleme:– calculul lucrului, al cantităţii de căldură şi al variaţiei energiei interne în procesele: izoterm, izobar, izocor;– calculul randamentului motoare-lor termice.•Evaluare sumativă.

E L E C T R O D I N A M I C AII. Electrostatica

•FormularealegiiluiCoulomb.•Definireamărimilorcaracteristicecîmpului electrostatic: intensitatea cîmpului electric, tensiunea electri-că, permitivitatea mediului.•Aplicareaconceptelorcaracteristi-ce cîmpului electrostatic, a expresii-lor particulare ale acestor mărimi, a legii lui Coulomb, a principiului su-perpoziţiei cîmpurilor, a capaci-

•Cîmpulelectricşicaracteristicile lui. Legea lui Coulomb. •Lucrulcîmpuluielec-tric la deplasarea unei sarcini punctiforme. Tensiunea electrică.•Conductorişidie-lectrici în cîmp elec-trostatic.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– electrizarea corpurilor;– liniile de forţă ale cîmpului elec-trostatic;– acţiunea cîmpului electric asupra dielectricilor.•Rezolvărideprobleme:– calculul mărimilor caracteristice cîmpului electrostatic;

•Lucrăridelaborator(variantărealăşi/sauvirtuală):– „Determinarea constantei elastice a unui resort”, „Determinarea coeficientului de frecare la alunecare”.•Evaluare sumativă.

III. Lucrul şi energia mecanică. Impulsul mecanic. Echilibrul mecanic•Explicareaconceptelor:energia cinetică, energia po-tenţială, lucrul forţelor de greutate, elastice şi de freca-re, impulsul mecanic şi a legii conservării energiei.•Descriereaunorfenomenefizice utilizînd conceptele: lu-crul mecanic, puterea, energia mecanică, impuls mecanic.•Utilizarealegilorconservăriienergiei şi conservării impul-sului la rezolvarea problemelor.•Stabilireacondiţiilordeechilibru mecanic în diferite situaţii.

•Lucrulmecanic.Puterea. Energia cinetică. Energia potenţială. Legea transformării şi con-servării energiei me-canice.•Impulsulmecanic.Legea conservării impulsului mecanic pentru un sistem izo-lat de corpuri.•Echilibrulmecanic.•Echilibrulmecanicîn cîmp gravitaţional.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– transformarea energiei cinetice în po-tenţială şi invers;– ciocniri elastice, ciocniri plastice;•Rezolvărideprobleme:– utilizarea noţiunilor: lucru mecanic, pu-tere, energie;– aplicarea legilor conservării energiei şi impulsului;– studiul condiţiilor de echilibru al corpu-lui acţionat de cîteva forţe.•Evaluare sumativă.

IV. Oscilaţii şi unde mecanice•Recunoaştereaunorfeno-mene oscilatorii în natură şi tehnică.•Descriereacalitativă,înbazaprincipiului „cauză–efect” a unor fenomene oscilatorii identificate în natură şi tehnică.•Utilizareamărimilorcarac-teristice mişcării oscilatorii la rezolvarea unor probleme.•Investigareaexperimentalăaunor procese oscilatorii, utili-zînd mărimi fizice caracteris-tice mişcării oscilatorii.•Identificareacondiţiilorîncare se produc şi se propagă undele mecanice.•Soluţionareaunorproblemede protecţie fonică din viaţa cotidiană.

•Oscilaţiimecanice.Mişcarea oscilatorie. Oscilatorul armonic. Pendulul elastic.Pendulul gravitaţio-nal. Energia oscilato-rului armonic.Conservarea energiei mecanice în mişcarea oscilatorie. • Unde mecanice.Unde transversale şi unde longitudinale. Caracteristicile un-delor. • Reflexia şi refracţia undelor. •Interferenţaunde-lor mecanice. Difrac-ţia undelor mecanice.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– mişcarea oscilatorie;– formarea şi propagarea undelor trans-versale şi longitudinale;– observarea interferenţei undelor produ-se pe suprafaţa apei;– observarea difracţiei undelor produse pe suprafaţa apei.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea mărimilor caracteristice miş-cării oscilatorii: elongaţie, viteză, accele-raţie, energie, perioada, frecvenţa, faza, pulsaţia pendulului elastic şi a celui gra-vitaţional;– interferenţa undelor.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sauvirtuală):– „Studiul pendulului elastic”.•Evaluare sumativă.

22 23

tăţii electrice, a formulei capacităţii condensatorului plan la rezolvarea problemelor.

•Capacitateaelectrică.Condensatorul plan.•Energiacîmpuluielectrostatic.

– aplicarea legii lui Coulomb;– calculul intensităţii cîmpului electrostatic şi a tensiunii elec-trice;– reprezentarea grafică a cîmpului electrostatic;– calculul capacităţii electrice a condensatoarelor plane;– calculul energiei cîmpului elec-trostatic al condensatoarelor.•Evaluare sumativă.

III. Electrocinetica. Curentul electric în diferite medii•Aplicarealegilorcurentuluielec-tric.•Descriereacalitativăaconducţi-ei electrice în metale, în semicon-ductoare, în electroliţi, în gaze, în vid şi a aplicaţiilor acestora în viaţa cotidiană.•Explicareaprincipiuluidefuncţio-nare a unor dispozitive cu semicon-ductoare.

•Curentulelectricsta-ţionar. Legile lui Ohm pentru o porţiune de circuit şi pentru un circuit întreg (simplu).•Mediiconductoarede curent electric.•Curentulelectricîn semiconductoare. Joncţiunea p-n. Apli-caţii ale semiconduc-toarelor.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– principiul de funcţionare a dio-dei semiconductoare;– tuburi cu raze catodice.•Rezolvărideprobleme:– calculul circuitelor electrice sim-ple.•Evaluare sumativă.

Clasa a XII-a

Subcompetenţe Conţinuturi Activităţi de învăţare–evaluare (recomandate)

I. Electromagnetismul•Aplicareanoţiunilor:induc-ţia magnetică, forţa electro-magnetică, forţa Lorentz.•Explicareafenomenuluiin-ducţiei electromagnetice. •Utilizarealegiiinducţieielectromagnetice şi regula lui Lenz la rezolvarea proble-melor.

•Cîmpulmagneticalcurentului electric. In-ducţia magnetică.•Acţiuneacîmpuluimagnetic asupra pur-tătorilor de sarcină electrică în mişcare. Forţa Lorentz. •Fluxulmagnetic.In-ducţia electromagne-tică. Legea inducţiei electromagnetice. Re-gula lui Lenz.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– spectrul cîmpului magnetic al unui magnet permanent, al unui conductor rectiliniu, al unui solenoid şi al unei spi-re parcurse de curent;– studiul fenomenului inducţiei electro-magnetice;– regula lui Lenz.•Rezolvărideprobleme: – calculul forţei Ampere, al forţei Lo-rentz;– aplicarea legii inducţiei electromagne-tice.•Evaluare sumativă.

II. Curentul electric alternativ•Explicareaprincipiuluidegenerare a t. e. m. alternative şi a principiului de funcţiona-re a transformatorului.•Utilizareamărimilorcaracte-ristice curentului alternativ: in-tensitate, tensiune şi a formulei coeficientului de transformare la rezolvarea problemelor.•Analizaproblemelorproduce-rii şi transportului energiei elec-trice la distanţe mari şi a impac-tului asupra organismelor vii.

•Curentulelectrical-ternativ. Generarea ten-siunii electromotoare alternative prin induc-ţie electromagnetică.Valorile efective ale in-tensităţii curentului şi tensiunii alternative.•Producereaşitrans-portul energiei electri-ce. Generatorul de cu-rent electric alternativ.Transformatorul.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– generarea t.e.m. alternative; – construcţia transformatorului.•Rezolvărideprobleme: – calculul parametrilor curentului al-ternativ.•Comunicări:– probleme energetice în Republica Moldova.•Evaluare sumativă.

III. Oscilaţii şi unde electromagnetice•Explicareaprocesuluideos-cilaţie în circuitul oscilant, a procesului de propagare a undelor electromagnetice şi a principiului de funcţionare a transformatorului.•Analizaproblemelorimpac-tului undelor electromagneti-ce asupra organismelor vii.•Descriereaconcepţiilorşti-inţifice despre natura luminii, a procesului de propagare a luminii, interferenţei şi difrac-ţiei luminii.•Enumerareatipurilordera-diaţii.

•Circuituloscilant.Propagarea unde-lor electromagnetice. Clasificarea unde-lor electromagnetice. Principiile radiocomu-nicaţiei.Radiolocaţia.•Undeoptice.Evolu-ţia concepţiilor despre natura luminii.•Naturaelectromag-netică a luminii.Interferenţa luminii. Difracţia luminii.Reţeaua de difracţie.•Tipurilederadiaţii.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– oscilaţii electromagnetice;– proprietăţile undelor electromagnetice;– interferenţa luminii;– difracţia luminii;– tipuri de radiaţii.•Rezolvărideprobleme: – calculul parametrilor circuitului osci-lant, ai amplitudinii tensiunii şi ai inten-sităţii curentului în circuitul oscilant.•Lucraredelaborator(variantărealăşi/sau virtuală):– „Determinarea lungimii de undă a lu-miniicuajutorulreţeleidedifracţie”.•Comunicări:– oscilaţii şi unde electromagnetice; – aplicaţii.•Evaluare sumativă.

F I Z I C A M O D E R N ĂIV. Elemente de fizică cuantică

•Descriereaefectuluifoto-electric extern.•Aplicareaformulelorenergi-ei, masei şi impulsului fotonu-lui, a legilor efectului fotoelec-tric la rezolvarea problemelor.•Explicareaprincipiuluidefuncţionare a celulei foto-electrice.

•Efectulfotoelectricextern.Celule fotoelectrice.•Conceptuldecuantăde energie. Fotonul.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– efectul fotoelectric extern;– funcţionarea celulei fotoelectrice.•Rezolvărideprobleme: – efectul fotoelectric; calculul energiei, al masei şi impulsului fotonului.•Evaluare sumativă.

24 25

•Estimareadimensiunilorgalaxieinoas-tre şi a distanţelor pînă la alte galaxii.•Identificareapărţilorcomponentealegalaxiei noastre şi a tipurilor de galaxii.

– galaxia noastră. Alte ga-laxii;– metagalaxia.

•Evaluare sumativă.

VII. Tabloul ştiinţific al lumii•Identificareaetapelordedezvoltareafi-zicii ca ştiinţă.•Argumentarearoluluifiziciiînprogre-sul tehnico-ştiinţific şi în dezvoltarea so-cietăţii.

•Tabloulcontemporanşti-inţific al lumii. Evoluţia ta-bloului ştiinţific al lumii.•Rolulfiziciiînprogresultehnico-ştiinţific şi în dez-voltarea societăţii.

•Comunicări:– descoperirile fizicii în sec. XX–XXI;– evoluţia tabloului ştiin-ţific al lumii.

Note:1. Profesorulesteliberdeastabiliordineastudieriicompartimentelor,dearepartizaorele

alocateprinplanulde învăţămînt, respectîndcondiţiaparcurgerii integraleaconţinutului şirealizareacompetenţelorstabilite.Profesorulareresponsabilitateadeaadaptacurriculumullacondiţiileşilaritmulfiecăruielevsaualfiecăreiclaseînparte.Profesorulpoateextindeanumiteteme obligatorii la solicitarea elevilor sau a părinţilor.

2. Lucrăriledelaboratorpoartăuncaracterobligatoriu,însăprofesorulpoatesăînlo-cuiascăolucrareprinalta,similară,înfuncţiedeposibilităţilelaboratoruluidefizicădininstituţie. Profilul real va realiza lucrări practice la finele unui compartiment sau la finele anuluidestudii.Lucrărilepracticesevorefectuaîngrupedecîte2-4elevi,realizatepeparcursuluneilecţii(45min.)saualuneiperechi(90min.).

3. Laelaborareamanualelorautoriivorrespectaintegralprevederileprezentuluicu-rriculum.Înconţinuturinotareamărimilorfizicesevarealizaconformstandardelorme-trologice în vigoare.

V. Elemente de fizică a atomului şi a nucleului atomic•DescriereaexperienţeiluiRu-therford şi argumentarea mo-delului planetar al atomului. •Clasificareaspectrelor.•EnunţareapostulatelorluiBohr şi a caracteristicilor gene-rale ale nucleului atomic.•Explicareaproceselordedez-integrare α, β, γ.•Aplicarealegilordeconserva-re la rezolvarea problemelor.•Descriereaefectelorbiologiceale radiaţiilor ionizate.

•Modeledeatomi.Ex-perienţa lui Ruther-ford. Tipuri de spectre.•PostulateleluiBohr.•Modelulnucleuluiato-mic. Constituenţii nu-cleului atomic. Izotopi.•Radioactivitatea.•Reacţiinucleare.Legide conservare în reac-ţii nucleare.•Fisiuneaşifuziuneanucleelor. Reactorul nuclear.

•Experimente şidemonstraţii (reale şi/sau virtuale):– schema experienţei lui Rutherford;– schema nivelelor de energie a atomu-lui de hidrogen;–înregistrarearadiaţiilorcuajutoruldetectorilor.•Rezolvărideprobleme:– aplicarea legilor dezintegrării radio-active.•Evaluare sumativă.

VI. Elemente de astronomie•Identificarealoculuiastrono-miei în contextul fizicii.•Observareaceruluiînstelatcuutilizarea hărţilor stelare.•Utilizareasistemuluidecoor-donate ecuatorial.•Identificareaconstelaţiilorpe cer.•Determinareacauzelorşica-racterului mişcării aparente a Soarelui, Lunii, a stelelor pe cer.•ExplicareafazelorLunii,aeclipselor de Soare şi Lună.•Definireatimpuluisolarmediu.•Clasificareacorpurilorsiste-mului solar.•Descriereaproprietăţilorfiziceale Pământului, Lunii sau a altor planete ale sistemului solar.•Descriereaconcepţiilormo-derne despre originea şi evolu-ţia sistemului solar.•Descriereastructuriişicarac-teristicilor Soarelui.•Expunereacaracteristicilorprincipale şi a etapelor de viaţă a unei stele.•Clasificareaspectralăaste-lelor.

•Astronomiaîncon-textul fizicii.•Elementedeastrono-mie practică:– mişcarea aparentă a aştrilor;– sfera cerească;– mişcarea periodică a Pămîntului şi Lunii;– timpul şi măsura-rea lui.•Sistemulsolar:– planetele. Corpuri-le mici ale sistemului solar;– Pămîntul şi Luna. Maree;– originea şi evoluţia sistemului solar.•Soarele:– caracteristici ge-nerale ale Soarelui. Structura şi atmosfera solară.•Stelele:– caracteristici principa-le, clasificare, evoluţie.•Noţiunidecosmo-logie:

Observăriastronomice:– observarea cerului înstelat;– mişcarea aparentă a Soarelui, a Lunii, a planetelor şi stelelor pe bolta cerească;– observarea constelaţiilor (toamna, iarna, primăvara şi vara);– observarea planetelor (Mercur, Ve-nus, Marte, Jupiter, Saturn);– observarea Lunii;– observarea meteorilor.•Rezolvărideprobleme:– utilizarea hărţilor stelare în diferite situaţii;– determinarea distanţelor pînă la cor-purile cereşti.•Demonstraţii:– utilizarea modelelor, hărţilor, la ob-servarea cerului înstelat;– vizionarea filmelor didactico-ştiin-ţifice;– utilizarea resurselor astronomice din Internet.•Comunicări:– astronomia şi societatea;– observatoare astronomice orbitale;– stele variabile;– evoluţia stelelor;– cercetările spaţiului cosmic şi rolul acestora în dezvoltarea societăţii.

vii. STraTegii DiDaCTiCe: orienTări generale

Aspectul metodologic propus de Curriculumul la disciplina şcolarăFizică.Astro-nomie, perfecţionat în termenidecompetenţeşcolare reprezintă organizarea procesului educaţional, raportat la centrarea pe achiziţii finale concrete.

Pentru proiectarea procesului de predare–învăţare în învăţămîntul liceal există expe-rienţa proiectării didactice centrate pe obiective de referinţă şi pe obiective operaţionale. Obiectivele de referinţă în curriculumul perfecţionat sînt formulate în termenidesubcom-petenţe care urmăresc anumite abilităţi, deprinderi, tehnici de investigare a fenomenelor, proceselor, protecţia mediului ambiant etc., într-un mod mai bine precizat decît în cazul obiectivelor şi sînt coordonate, în mod direct, cu unităţile de conţinut standardizate.

Elementul de noutate în proiectarea procesului educaţional la fizică pentru treap-ta liceală îl constituie înlocuirea obiectivelor de referinţă prin subcompetenţe, iar a obiectivelor generale – prin cele cinci competenţe specifice ale disciplinei menţionate în „Concepţia didactică”. Aşadar, atît planificarea anuală, cît şi planificarea unităţilor de conţinut (tematice/pe capitole) este necesar să fie centrată pe o asumare respectivă şi treptată de competenţe specifice, care urmează a fi atinse pe parcursul celor trei ani de studiu în liceu. Fiind dezvoltate permanent, ele vor conduce la formarea celor cinci

26 27

competenţe specifice, considerate ca achiziţii finale ale treptei liceale. Acestea din urmă, la rîndul lor, constituie, în ansamblu, competenţadecunoaştereştiinţifică, care caracte-rizează potenţialul formativ al disciplinei şcolare Fizică. Astronomie.

Competenţele specifice se exercită în diferite situaţii de învăţare cu un anumit grad de operaţionalitate şi sînt în dependenţă directă de cunoştinţele formate, respectiv, la fiecare unitate de conţinut (capitol tematic).

Nivelul calitativ al procesului educaţional este condiţionat de stilul de predare şi strategia didactică utilizată de profesor. Strategia didactică presupune îmbinarea forme-lordeorganizareaactivităţilorelevilor,metodelorşimijloacelordepredare–învăţareîn cadrul procesului de formare, iar optimizarea acestora reprezintă sensul principal al strategiei şi stilului de predare al profesorului dat.

Aşadar, optimizarea procesului didactic în cadrul orelor de fizică pentru treapta liceală constă în:

• Selectareaadecvatăametodelor,aprocedeelordidacticeşiamijloacelordeînvă-ţămînt;

• Creareasituaţiilordeformare,adecvateconţinuturilorştiinţifice;• Asigurareauneicomunicărididacticeeficiente;• Motivareaşidezvoltareaintereselorelevilor;• Corelareateorieicupracticaetc.Ansamblul metodelor de predare–învăţare specifice studierii fizicii pot fi clasificate

în felul următor:– Metode de cercetare/investigare a realităţii: directe ( observarea independentă,

experimentul, lucrărilepractice,descoperirea,studiuldecaz etc.) şi indirecte (demon-straţia,idealizarea,modelarea etc.).

– Metode de comunicare eficientă: orală expozitivă (expunerea,explicaţia); orală interogativă (conversaţia euristică, problematizarea, brainstormingul); scrisă (lectura explicativădirijată,documentareasurselordeinformaţieştiinţifică,realizareaunorco-municărişireferateştiinţifice) etc.

Utilizarea metodelor în context interactiv îi vizează atît pe profesori, cît şi pe elevi şi presupune o participare activă prin efort comun vizînd atingerea achiziţiilor finale. Me-todele centrate pe elev stimulează gîndirea şi imaginaţia lui, capacitatea de comunicare, voinţa, motivaţia, interesul etc. Activ este elevul care depune un efort de reflecţie perso-nală, interioară, abstractă, care întreprinde o activitate mintală de căutare, de cercetare, de redescoperire a adevărurilor ştiinţifice.

Un imperativ al timpului reprezintă utilizarea TIC în procesul educaţional. Resursele WEB pot fi folosite la selectarea unor conţinuturi informaţionale de ultimă oră, la mo-delarea unor experimente fizice, greu de realizat în condiţiile de laborator din şcoală sau care prezintă risc pentru sănătate. Experimentele virtuale constituie resurse alternative sau complementare la studierea fenomenelor fizice. Totodată, TIC nu substituie experi-mentelereale.Utilizareaacestorresurselalecţiiledefizicăauunşirdeavantaje:

– plasează învăţămîntul centrat pe profesor la cel centrat pe elev;– permit diversificarea strategiilor didactice;– facilitează accesul elevilor la informaţie, stimulează interesul lor faţă de cele mai

proaspete descoperiri, tehnologii, motivează învăţarea;

– permit efectuarea lucrărilor în timp real, strict individual şi în corespundere cu caracteristicile psihofiziologice proprii;

– dezvoltă comunicarea, lucrul în echipă, realizarea proiectelor individuale şi în grup,atitudineafaţădeproblemelemajoredinviaţacotidiană;

– permit realizarea unei evaluări mai ample a rezultatelor şi progreselor obţinute de elevi;– contribuie la creşterea eficienţei activităţilor de învăţare.

viii. STraTegii De evaluare

În cadrul procesului educaţional, activităţile de predare–învăţare–evaluare se află într-o strînsă legătură. Aceste trei activităţi trebuie proiectate în acelaşi timp, deoarece principalul element metodologic propus în curriculumul perfecţionat îl reprezintă or-ganizarea procesului educaţional în raport cu noile finalităţi achiziţionate: competenţele specifice şi subcompetenţele.

Astfel, evaluarea rezultatelor şcolare se integrează pe întreg procesul de instruire sub diferite forme (tradiţionale şi formative), şi anume prin:

– Evaluarea iniţială (chestionare, testări, interviuri);– Evaluarea continuă (evaluări curente, orale şi scrise la lecţie, sarcini practice, teme

pentru acasă);– Evaluarea sumativă (testări tematice, referate, proiecte).Pentru a realiza cu succes evaluarea procesului şi produsului de formare a achizi-

ţiilor finale, este important să se aplice strategii moderne de evaluare ca, de exemplu, evaluarea autentică.

Caracteristicile de bază ale evaluării autentice în cadrul disciplinei Fizică sînt ur-mătoarele:

• Relevanţasarcinilordeevaluare a performanţelor elevilor şi punerea lor în situa-ţii asemănătoare celor din viaţa reală: observări, investigaţii, experimente, soluţionarea unor probleme concrete ce ţin de viaţa lor, reflecţii asupra a ceea ce învaţă şi posibilitatea de a-şi exprima interesele, opiniile şi atitudinile proprii şi comportamentele;

• Asigurarea unităţii cunoaşterii conform premisei „întregul este mai important decît practica”.

• Dezvoltareacapacităţilordeautoevaluare a achiziţiilor finale. Strategiile moderne de evaluare se întemeiază pe evaluarea autentică care se referă

direct la evaluarea achiziţiilor finale formulate în termeni de competenţe. Evaluarea autentică oferă elevilor suficiente şi variate posibilităţi care vizează procesul

de formare a competenţelor şcolare. Astfel, în procesul de evaluare, elevii demonstrează:• Ceea ce ştiu – ca ansamblu de cunoştinţe fundamentale.• Ceea ce pot să fac – ca ansamblu de cunoştinţe funcţionale: priceperi, deprinderi,

abilităţi de a face ceva cu cunoştinţele fundamentale.• Ceea ce pot să fiu – se referă la conştientizarea cunoştinţelor funcţionale prin

rezolvarea unor situaţii-problemă.• Cum pot să acţionez în viaţă – reprezintă manifestarea competenţelor formate

ca achiziţii finale.Evaluarea succeselor elevilor în această ordine de idei poate fi realizată, de aseme-

nea, şi prin utilizarea metodelor complementare de evaluare: observarea sistematică a

activităţilor şi comportamentului elevilor în proces şi în final (investigaţia,proiectul,por-tofoliul,referatul,comunicareaştiinţifică,autoevaluareaetc.).

Metodele alternative evaluării autentice: proiectul, portofoliul, investigaţia sînt în acelaşi timp şi metode de predare–învăţare şi metode de evaluare. Ele permit profeso-ruluisăanalizezedirectactivitateaelevului,săevaluezeprocesulprincareseajungelaanumite rezultate/produse finale materializate în competenţe.

Utilizareametodelor alternative de evaluare încurajează elevii în construirea cu-noştinţelor şi creează un climat favorabil învăţării. Este important ca elevii să cunoască criteriile de evaluare pentru a putea reflecta asupra performanţelor obţinute şi pentru a găsi modalităţile proprii de progres.

Notă: Evaluările realizate la finele anului de învăţămînt vor demonstra posedarea subcompetenţelor indicate în curriculumul pentru clasa respectivă.

referinţe bibliografiCe1. Fizică. Curriculum școlar pentru clasele a VI-a–IX-a. Chişinău, Editura Univers Pedagogic,

2006.2. Fizică. Curriculum pentru învățămîntul liceal (clasele a X-a–a XII-a) (profil real și profil

umanist). Chişinău, Editura Univers Pedagogic, 2006.3. Guțu Vl., Achiri I. Evaluarea curriculumului școlar.Ghidmetodologic. Chişinău, Print –

Coro SRL, 2009.4. Achiri I., Bolboceanu A., Guţu Vl., Hadîrcă M. Evaluareastandardeloreducaţionale.Ghid

metodologic. Chişinău, 2009. 5. Curriculumdebază.Documentereglatoare. Cimişlia, Editura „TIPCIM”, 1997.6. Cristea S. Dicţionardepedagogie. Chişinău–Bucureşti, Editura Litera, 2000.7. StandardeEducaţionaleladisciplineleşcolaredinînvăţămîntulprimar,gimnazialşiliceal.

Chişinău, Rev. Univers Pedagogic, 2008.8. Ghiddeimplementareacurriculumuluimodernizatînînvăţămîntulliceal. Fizică. Chişinău,

2007.9. Curriculum naţional. Programe pentru învăţămîntul liceal. Matematică şi ştiinţe. CE „Pro-

Didactica”, 1999. 10. Crişan A., Guţu Vl. Proiectareacurriculumuluidebază (ghid metodologic). Chişinău, 1996.11. Stoica A., Musteaţă S. Evaluarea rezultatelor şcolare. Chişinău, 1997.12. Fizica. Curriculum şcolar pentru învăţămîntul gimnazial. Chişinău, 2000. 13. „Ştiinţe exacte”, „Ghidde implementarepentru învăţămîntul liceal”, Matematică,Fizică,

Informatică. „Pro-Didactica”, 2000.14. Iacubiţchi T., Botgros I., Bocancea V. Dezvoltarea şi implementarea curriculumului în învă-

ţămîntul gimnazial (Ghid metodologic), Fizica,cl.VI–IX. Chişinău–Bucureşti, Litera, 2000.15. Botgros I., Bocancea V., Franţuzan L. Formareacompetenţeideproiectareşiconstruirea

unui generator eolian. Rev. Univers Pedagogic, nr. 1. Chişinău, 2007, p. 36–39.16. Botgros I., Franţuzan L. Metodologia formării competenţelor şcolare în cadrulorelorde

biologie,fizică,chimie. Rev. Univers Pedagogic, nr. 3, 2007, p. 29–31.17. Botgros I., Franţuzan L. Evaluarea autentică – o evaluare a competenţelor şcolare. În „Pro-

bleme actuale ale teoriei şi practicii evaluării în învăţămînt”. Materiale ale conferinţei ştiinţifice cu participarea internaţională, 15–16 noiembrie 2007. Chişinău, Editura Univers Pedagogic, 2007, p. 209–212 (0,21 c.a.).