Lab 1 05.03.2015

Bolile granului

Erysiphe gramini – fainarea gramineelor.

Pe frunza apare i pasla la inceput de dimensiuni mici, ca niste pustule, apoi sa extind pe

intreg limbul foliar.Boala apare din toamna si avanseaza in final de la frunzele bazale pana la cele superioare, ajungand si pe spic in conditii favorabile.

Pasla alba contine conidifori si conditii de tip Oidium care devine prafoasa la desprinderea conidiilor si cenusie in momentul aparitiei formei sexuate –cleistotecile-> brune , globuloase, cu apendici simpli pe toata suprafata, poliasca.

Fusarium graminearum- inrosirea/fusarioza spicelor- inca de la iseirea din burduf, unele spiculete sunt decolorate; apoi se instaleaza un mucegai alb-roz; in mucegai se formeaza conidii: microconidii-unicelulare sferice si macroconidii- fusiforme, curbate, alungite la capete, separate.Boabele formate sunt fara luciu si stave/deshidratate.

Septoria:-tritici patarea buna a frunzei-nodorum

Septoria tritici -> in zonele calde si prezinta pete cenusii, alungite usor delimitate de nervuri, cu un contur inchis la culoare, in centrul petelor se formeaza picnidii cu picnospori lungi, filamentosi, incolori, septati. La septoria nodorum -> pete eliptice si nu formeaza intotalitate picnidii pentru ca datorita temperaturii, nu ajung la maturizare; picnosporii- mai scurti si mai grosi.

Puccinia:-striiformis -> rugina galbena a graului;-recondita -> rugina bruna;-graminis -> rugina neagra;

Puccinia striiformis-> se manifesta prin pustule de culoare galbena, portocalie apoi, forma alungita, asezate in striuri. Deseori, infectia trece de pe frunza catre spic.

Puccinia recondita -> pustule sotunde, mici, dispuse dezordonat pe limbul foliar.

Puccinia graminis -> pustule negre, alungite, mai ales pe pai: specie macrociclica heteroica cu faza ecidiana pe specii Berbelis Vulgaris- Dracila teleutosporii de culoare bruna, bicel cu un pedicel scurt.

Tilletia spp –malura comuna-tilletia tritici-tilletia intermedia-tilletia foetida.

Se manifesta prin inlocuirea endospermului bobului cu o masa neagra de spori (clamidospori).Boabele afectate sunt mai scurte di mai bombate, nu au luciu si se sparg foarte usor. Dat acestiu fapt, spicele sunt mai rasfirate.

- prin spargere, clamidosporii elibereaza un miros caracteristic de peste stricat (trimetilamina)

- talia este redusa: 20% din inaltimea totala

Tilletia nanifica- malura pitica:-masa de clamidospori mai compacta, boabele se sparg mai greu, talia foarte redusa -80%.-clamidospori-unicelulari, galbeni, sferici. prezinta o retea pe suprafata lor.

Ustilago tritici-taciunele zburator:-inlocuirea totala a elementelor spicului cu o masa neagra de spori, acoperiti la inceput de o membrana fin argintie ce se rupe eliberand sporii; in final ramane doar rahisul cu urme de clamidospori la calcaie.-clamidospori ->unicelulari, bruni, sferici ->prezinta echinulatii/ asperitati-prin consumul produselor ce contin clamidospori=> ustilaginism.

Cladosporium herbarum- innegrirea spicelor de grau-apare in perioadele ploioase cand nu se poate intra la recoltat- apare un pref negricios la suprafata spicelor si paielor

Secara

Claviceps purpurea-cornul secarei-inlocuirea unor spiculete maxin 2-3 cu scleroti (formatiuni tari)

LAB 2

Bolile orzului- hordeum vulgariaErysiphe graminis-hordei(vezi granul)

Pyrenophora graminea- sfasierea frunzei de orz-incepand de labaza limbului foliar apar initial pete de decolorare mici, alungite, delimitate de nervuri ce devin cenusii spre brun. Petele avanseaza rapid, cuprinzand intreaga frunza. Frunza se sfasie; pe suprafata acestor pete, fructificatiile apar sub forma unui praf inchis la culoare.Fructificarea-conidiofori bruni, simpli sau nodurosi, septati si formeaza conidii oliv-galbui, cilindrice, septate, asemanatoare unor franzele.

Boabele pot fi seci sau nu se pot forma in functie de gradul de infectie si in fenofaza in care se afla planta deoarece prin sfarsirea frunzei si uscarea lor nu mai are loc fotosinteza.

Pyrenophora teres- patarea reticulara bruna a frunzei de orz- pete mici, usor alungite, dispuse aleator, nu se unesc , de culoare inchisa.- pe suprafata fructificata se formeaza ca striuri asezate longitudinal si transversal,

formeaza o retea.

Ustilago nuda-taciunele zburator al orzului-se manidesta inca de la iesirea din burduf a spicului.Boabele sunt inlocuite cu o masa neagra de spori (clamidospori) inveliti de o membrana foarte fina argintie care se rupe usor (1-3 zile) si elibereaza clamidosporii- unicelulari, sferici, de culoare bruna, prevazuta cu echinulatii sau speritati.

Taciunele imbracat al orzului -Ustilago hordei-se manifesta prin inlocuirea boabelor cu o masa neagra de spori, compacta, invelita de o menbrana argintie rezistenta, ramanand prezente aristele. Deseori spicul afectat se pate rupe in bucati fara a se rupe membrana.- clamid-sferici, brun, netezi.

Rynchosporium secalis- arsura frunzei de orez- la inceput apar pete alungite , eliptice, usor romboidale, cu centrul albastrui verzui ce

capata culoarea albicioasa-cenusie iar de jur- imprejur apare un contur brun negricios- in centru seformeaza fructificatiile ciupercii, conidii ce seamana cu un bumerang, bicel,

usor curbate/ arcuite, prezavut cu un rostru (cioc)

Alte boli: -malura-Tilletia pancicii;-rugina-Puccina dispersa.

Boli la ovaz- Avena sativaUstilago avenae- taciunele ovazului zburator

-la fel ca la grau si orz-clamidospori-echinulati, unicelulari, bruni, sferici.

Ustilago levis-taciunele imbracat-prezinta masa de clamidospori invelita intr-o membrana mai groasa protejata de prezenta paleelor.

Puccinia coronata-rugina ovazului-macrociclica, heteroica-> prezinta cele 5 tipuri de spori, cu faza incidiana pe ramus sau veligar-pe ovaz formeaza pustule de culoare galben- protocaliu (cu uredospori) apoi de culoare bruna cu teleutospori-teleutosporii- bicelulari, culoarea bruna, cu o codita incolora, iar in partea superioara prezinta niste terminatii incolore, digitiforme, inegale ca niste coroane.

OrezPiricularia oryzae-Arsura orezului

-apar pete eliptice (usor alungite, cu un centru cenusiu si o margine brun inchisa)

-boala avanseaza usor si pe panicul; cand se localizeaza pe nod, acesta se inegreste, tesutul se rupe si planta se frange.

LAB 3

Bolile la porumb

Puccina sorghi-rugina porumbului-se manifesta pe frunza, pete mici, galbui in dreptul carora se dezvolta pustule purvirulente, roscate, cu uredospori, apoi pustule brun negricioase cu teleutospori, acoperite de epiderma in perioada de vegetatie.-frecventa microciclica, dar are si stadiu macrociclic cu faza ecidiana intalnita pe oxalis.

Drechslera turcica- patarea cenusie a frunzelor-pe frunza apar pete verzi, maslinii, limitate de nervuri, care cresc pana la 2 cmlatime si 15 cm lungime-aceste pete devin eliptice si devin cenusii si contur brun pe ambele fete-> fructificatiile cipercii sub forma de mucegai cenusiu.

Giberella zeae-putregaiul roz al stiuletilor de porumb-se manifesta pe rand prind aparitia unui mucegai care ataca-pe tulpina- pete cu aspect oparit,- pe stiuleti- mucegai roz, boabele stave-cand atacul este timpuriu, nu se dezvolta planta

Giberella fujikuroi-inflorirea alba a stiuletilor-boabele atacate au pericarpul crapat, care se revarsa la exterior, lasand a se vedea amidonul.

Nigrospora oryzae-putregaiul uscat al stiuletilor-rahisul putrezeste uscat si se fragmenteaza usor, se acopera cu miceliu negricios, boabe de dimensiuni reduse, joaca in loje, aspect mat

Ustilago zeae- taciunele cu pungi al porumbului-pungile se manifesta pe toate organele aeriene, cele mai mari la nivelul tulpinii.-la inceput , pungile carnoase au aspect verzui fiind constituite din hifele ciupercii, apoi membrana devine cenusie si se subtiaza, iar in interior se transforma in clamidospori negriciosi.

Sorosporium holci-sorghi Tciunele paros al inflorescentei (sphacelotheca reilena)

-inflorescentele sunt transformate partial (panicul) sau total (stiulete) intr-o masa prafoasa de clamidospori-stiuletii infectati se recunosc in faza de maturitate in lapte, dupa aspectul conic si lipsa matasii-in panicul, clamidosporii protejati de o menbrana fina cenusie, ce se sfasie usor si lasa sa se desamineze clamidosporii.

Bolile sorgului

Pseudomonas syringae- arsura bacteriana-apar pete brune roscate pe frunza in functie de sensibilitatea hibridului, tesutul este hidrozat in dreptul petelor-in timp petele se maresc si pot fi zonate concentric

Sphacelotheca sorghi-taciunele prafos-inflorescentele sunt transformate in clamidospori caresunt protejati de o membrana fina, argintie.

Fusicladium sorghi-patarea frunzelor-pe frunze apar pete verzi albastrui ce devin cenusii cu centrul brun negricios si contur brun roscat

LAB 4 Boli la legunimoase pentru boabe

I. Fasole1. Bean common mosaic virus- mozaicul comun al fasolei

-pe frunze apar decolorari ale limbului foliar (nervuri) datorita reducerii nivelului de cloroplaste care se intrepatrund cu tesut sanator, formeaza simtomul de mozaic (marmorarea tesutului)-apare fenomenul de crestere a limbului foliar (nervuri) datorita diferentelor de crestere dintre cele 2 tesuturi.-epinastie- curbarea varfurilor foliolelor catre sol-piticire/nanism

2. Xanthomonas phaseoli- arsura bacteriana a fasolei-se manifesta inca din primele faze de vegetatie cand pe radacini si cotiledoane apar zone brunificate; mai tarziu pe frunzele mature apar pete mici hidrozate de culoare inchisa (verde –albastru) apoi se decoloreaza si se brunifica.-petele ocupa portiuni mari din limbul foliar, la marginea limbului foliar.-petele sunt conturate de un halou ingust de culoare galbena.-pe pastai sunt pete brune, maronii, rosiatice, rugoase, reliefate ce pot cuprinde intreaga pastaie.-Boabele sunt mai inchise la culoare, tegument incretit.

Alaturi de bacterioza mai apare si arsura aureolata a fasolei- Pseudomonas aureolicola.

->pete mici, brune, 1-2-3 mm, aureola de 2-3 cm.

3.Colletotrichum lindemuthianum-antracnoza fasolei-pe limbul foliar apar pete liniare, eliptice, rotunde sau cu colturi, mici, cenusii, cu o bordura bruna- negricioasa-in centrul petelor, pe frunze si pastai, apar fructificatiile ciupercii-pe pastai, pate rotunde, cufundate in tesut, ci o bordura proeminenta bruna-fructificatiile sub forma unui mucegai roz si se numesc acervuli-adapostesc conidiofori-conidii unicelulare alungite sau rotunde, printre conidii apar formatiuni lungi, brune, ce se numesc trihi cu rol de a sparge membrama.

4.Uromyces phaseoli- rugina fasolei-pustule de culoare galben-portocaliu, cu uredospori de culoare brun-negricios cu teleutospori, rotunde.-specie macrociclica autoica.-teleutospori bruni, unicel, prevazuti cu o papila si un pedicel incolor.

II. Mazarea1. Pseudomonas pisi-arsura bacteriana a mazarei

-pe stipele/ frunze apar pete mici, circulare, brune

2. Peronospora pisi- mana mazarii-pete de decolorare mici pe partea superioara iar pe partea inferioara este puf cenusiu alcatuit din conidioforii ramificati dichotomic, terminatii cu o sterigma pe care se prind conidiile, ovoide, unicelulare, galbene la maturitate.

Mycrosphaerella pinodesAntracnoza mazarii

- pete ccirculare scufundate in tesut interior cenusiu, cu bordura bruna

- in centru fructificatiile ciupercii sub forma de pete negre ceroase- picnidii cu picnospori, globuloase brune, cu o deschizatura prin care sunt eliminati picnosporii, incolori, alungiti, septati, strangulati in dreptul septei

Uromyces pisiRugina mazarii

- cu faza ecidiana pe Euforbia ciparisias, pe margine pustule, rotunde de culoare galbena, uredosporii bruni ce contin teleutosporii

Uromyces viciae, fabaeRugina bobului

- pustule rotunde de culoare bruna

Laboratorul 5

Boli la cartof

Potato virus x

Mozaicul x al cartofului

- se manifesta prin decolorarea limbului foliar in anumite portiuni ce imprima frunzei aspect marmorat sau mozaicat

- plantele cu fenomenul de piticire (din tuberculi)- se transmite prin intermediul lucrarilor de ingrijire (bilionare, prasit),

incretirea datorata diferentelor de crestere dintre tesutul afectat si cel sanatos

- tuberculii afectati sunt mai mici

Potato virus y

Stricul cartofului

- se manifesta prin leziuni nerotice de diferite forme si marimi, iar pe nervuri forme de liniuta (steak)

- la localizarea lezinilor necrotice la punctul de insertie a pl pe tulpina principala, acestea se desprind usor si stau atarnate pe tulpina principala, de la baza catre varf

- planta se recunoaste usor pentru ca este degarnisite, varful decolorat si leziuni necrotice

- aspect de palmier in miniatura

Potato leaf roll virus

Rasucira frunzelor cartofului

- se manifesta curbarea laturilor sau marginilor foliolelor in suscatre nervura pricipala

- aspect de lingurita sau barcuta- frunzele sunt mai groase datorita acumularii de amidon in tesuturi stau in

pozitie dreapta- la soiul cu coaja rosie frunzele acumuleaza acizi antociani si au culoare

vinetie- se transmite cu ajutorul afidelor

Bacteriorize

Streptomyces scabies

Raia comuna a cartofului

- pe terenurile nisipoase (zonele din luncile raurilor)- prezenta unor pustule rugoase scufundate plate sau reliefate ce afecteaza

epiderma si o mica parte din pulpa- deprecierea, doar calitativa, cantitativa, apare cand in aceste pustule se

instaleaza alti patogeni

Erwinia carotovora

Inegrirea bazei tulpina si putregaiul umed al cartofului

- se manifesta din faza de plantuta cand se poate observa o inegrire a bazei tulpinii si radacinilor si face ca planta sa fie firava si sa se smulga usor

- pe tuberculi apare in sectiunea inelului de vase brunificate de unde incepe si putrezirea, transfera pulpei intr-o masa mucilacigena datorita enzimelor de macerare

- in depozite si vecinatatea tubercurilor sa fie compromisi

Synchytrium endobioticumm

raia neagra a catofului

- se manifesta pe terenurile grele (zone muntoase)- pe tuberculi si radacini apar hipertrofieri ce sunt mici, albe, sidefii, cresc in

dimensiuni repede, se brunifica, aspect coraliform, in aceste formatiuni apar sporii foarte rezistenti ce asigura transmiterea in timpul vegetatiei si de la an la an deoarece rezista in sol timp de 10 ani, boala fiind considerata de carantina

Phytophtora infestans

Mana cartofului

- pe frunza de pe partea superioara a limbului apar pete la inceput de decolorare ce se brunifica rapid, la marginea libului foliar sau varf, pe partea inferioara- un puf alb, greu vizibil la marginea petelor

- petele se pot localiza si pe tulpini unde se produce o moarte a tesutului si partea de deasupra petei sa se usuce

- boala evolueaza de la baza catre varf- pe tuberculi apar zone brunificate ce patrund in pulpa- miceliu este alcatuit din conidiofori ramificati, monopodial in treimea

superioara in tr-un unghi ascutit, crestere nedeterminata si prezinta pe traiectul lor ingrosari piriforme ce reprezinta locul de formare al conidiilor

- conidiile sunt limoniforme, ovale, cu un mamelon, incolore

Alternaria solani

Patarea neagra a frunzelor de cartof

- petele de pe frunze sunt bine conturate si delimitate, circulare, brune si prezinta pe suprafata niste cercuri concentrice mai inchise la culoare

- conidioforii bruni, septati, simpli, conidii brune, aspect piriform si septe longitudinale si transversale

- boala si pe tubercul cand se formeaza pete negre si poate produce putrezirea tuberculului

Fusarium solani

Putregaiul uscat al cartofului

- pe tuberculi apar zone plumburii unde tegumentul este valurat, in interiorul lui se formeaza caverne (gaura) captusite cu un mucegai alb format din miceliu septat si conidii de tip fusarium

- - pe tuberculi- pernite albicioase cu spori, sporodochii

Laboratorul 6

Boli la sfecla

Beet mosaic virus

Mozaicul sfeclei

- pe frunze apar pete de decolorare care se intrepatrund cu tesutul sanatos si aspect mozaicat. marmorat

- frunzele se incretesc adesea si plantele raman mici

Pseudomonas aptata

Arsura bacteriana a sfeclei

- se manifesta prin arsuri ce apar la marginea limbului si avanseaza treptat spre nervura primara, atac pagubitor cand plantele sunt mici, daca apar ploi abundente

Phytium ultimum

Putrezirea plantutelor de sfecla

- se manifesta prin inmuierea si putrezirea tesuturilor de sstinere in zona coletului, planta se culca pe sol fara a se usca, vegeteaza in continuare, deoarece nu sunt afectate vasele conducatoare

- boala evolueaza in vetre deoarece miceliul migreaza de la o planta la alta pe suprafata solului

- miceliul de culoare alba alcatuit din aparatul vegetativ, sifonoplastul, hife miceliene bogat ramificate, neseptate pe care se gasesc formele inmultirii sexuate si asexuate

Peronospora betae

Mana sfeclei

- pe partea superioara, pete de decolorare, pe partea inferioara apare un puf de culoare cenusiu-violaceu

- pagubitoare mai ales cand se doreste pentru samanta, pentru care se instaleaza frecvent pe tijele florale

- conidioforii- ramificati dichotomic, terminati cu sterigme arcuite de care se prind conidii ovoide, unicelulare galbene, la maturitate germineaza formand filamente

Pleospora betae

Putregaiul inimii sfeclei

- pe frunze apar pete circulare, 2-3 cm, culoare cafenie, cu o bordura bruna, zonate concentric, tesutul se sfasie in dreptul lor, pe suprafata petelor apar puncte mici negricioase

- picnidiile ciupercii sunt globuloase, brune, cu tesut parenchimatic cu osteol prin care sunt eliminate picnosporii unicelulari mici, ovoizi, continut intr-un lichid gelatinos, eliberarea lor sub forma de snur in cordoane gelatinoase

- pe radacini, infectia evolueaza de sub rozeta de frunze catre varf, radacini si din centrul radacinii catre laturi

- se recunoaste usor pentru ca rozeta este ingalbenita

Cercospora beticola

Cercosporioza sfeclei/ patarea cenusie

- pe frunze apar pete mici de 2-3mm, forma circulara, ce sunt galbene apoi cenusiu, inconjurat de o bordura usor proeminenta mai inchisa la culoare

- inceputul cenusiu se dezvolta si ies conidioforii scurti in buchete de culoare bruna pe care se formeaza conidii aciforme

- frecventa tesuturilor din dreptul petelor se desprinde si cade

Erysiphe betae

Fainarea sfeclei

- pe ambele fete ale frunzei apar pete pasloase fine cu conidiofori de tip Oidium, mai tarziu cleistotecile sub forma unor puncte mici negricioase, poliasce

- tesutul afectat se usuca si devin casante

Uromyces betae

Rugina sfeclei

- specie macrociclica, autoica- teleutosporii unicelulari de culoare bruna

Agrobacterium tumefaciens

Cancerul bacterian al sfeclei

- se manifesta prin hipertrofiere ce apar la nivelul radacinilor ce cresc ajungand la 30 cm in diametru

- aspect coraliform, rugos, radacini mici, subtiri

Laborator 7

Boli la plante oleaginoase

Boli la floarea soarelui

Plasmopara helianthi

Mana florii soarelui

- se manifesta la plante tinere unde internodiile sunt scurtate, noduri apropiate, frunze formate dau aspect de varza

- apare si fenomenul de nanism (20-50cm)- acoperit de un puf alb, pe frunza la plantele mature infectia incepe de la

baza limbului foliar si se extinde catre varf, miceliu abundent- pe suprafata apare decolorare- conidioforii sunt ramificati monopodial, unghi drept terminatii in cruce cu

conidii unicelulare, incolore, ovoide, ce germineaza formand zoospori

Septoria helianti

Patarea frunzelor de fl. soarelui

- se manifesta la frunzele de la baza, apar pete nergulate (rotunde, ovale) de culoare brun-negricioase, linie galbena

- apar picnidiile ciupercii ce formeaza picnospori lungi, filamentosi, incolori septati

Puccinia helianthi

Rugina florii soarelui

- specie macrociclica autoica

- pe fruze spre final apar pustule cu teleutospori de culoare bruna, bicelulara, usor alungiti cu o codita incolor lunga

Sclerotinia sclerotium

Putregaiul alb al florii soarelui

- se manifesta din primele faze de vegetatie la plantele tinere prin putrezirea axului hipocotil

- plantele ajung la pieire- mai tarziu radacina este usor brunificata si acoperita de un mieliu de

culoare alba- ciupercile nu formeaza conidii, doar scleroti-negrii, tari- in maduva se dezvolta adesea scleroti, pe capitul infectia din centru catre

margini- tulpina se sfasie de sus in jos si seamana cu o matura

Botrytis cinerea

Putregaiul cenusiu a florii soarelui

- se manifesta prin prezenta oe tulpini si capitul a unor pete mari de culoare bruna maslinie cu un contur rosietic si aspect umed

- pe suprafata petelor apare un mucegai de culoare cenusie, foarte lung 1-3mm, ramificat monopodial in treimea superioara si poarta conidii unicelulare, galbene, ovoide sub forma de ciorchine, conidii brune la baza

Phoma helianthi si Phomopsis helianthi

Patarea si frangerea tulpinilor de floarea-soarelui

- se manifesta prin pete eliptice localizare mai ales la noduri, de culoare bruna pe suprafata lor apar zone valurate pe care sunt prezente picnidiile ciupercii

- prezenta petelor in zona nodurilor ---> se crapa- frunzele se ingalbenesc si raman atarnate pe tulpini sise usuca, tulpinile se

frang- maduva este dezorganizata, lamelara- picnidii de mai multe feluri: la Phoma- ovoide cu aspect riniform si sunt

eliberate din picnidie in corbane gelatinoase; la Phomopsis; ovoizi cu 2 picaturi de ulei la capete stilospori)- alungati, simpli, incolori

Boli la soia

Soybean mosaic virus

Mozaicul soiei

- decolorari la nivelul nervurilor si o incretire puternica a mezofilului in jurul nervurilor

Pseudomonas glycinea

Arsura bacteriana a soiei

- pete mici inconjurate de un halou de culoare galbena, cresc usor, se undesc si in final frunzele se brunifica si sfasie

Peronospora manshurica

Mana soiei

- Pete mici, decolorate pe partea superioara pe inflorescenta apare un puf gi cenusiuAlte boli: Sclerotinia sclerotium, Fusarium oxysporum- ofilirea fuzariana

Boli la rapita si camelinaPeronospora brassice

Mana rapitei si a camelinei- puf cenusiu, pe silicve si frunze

Alternaria alternaa

Patarea bruna a rapitei

- pete de culoare bruna pe suprafata lor apar cercuri concentrice in care se formeaza conidii sub forma de butoias cu septe longitudinale si transversale de culoare bruna, pe silicve apare paf de culoare neagra

Albugo candida/ Cystopus candidus

Albumela cruciferelor

- pe frunze si inflorescente apar cruste crem-negricioase alcatuite din conidiofori asezati ordonat, ascutiti la baza si formeaza conidii sferice inlantuite, unite intre ele prin discuri gelatinoase (disjunctorii)

Laboratorul 9

Boli la tutun

Tobacco mozaic virus

Mozaicul tutunului

- pe frunzele de tutun apar pete de decolorare ce alterneaza cu tesuturile sanatoase, pete difuze si fac ca tesutul sa para marmorat

- frunzele prezinta deformari-gofrari, mezofilul nu se dezvolta corespunzator, iar plantele raman mici

Tomato spoted wilt virusBoala petelor de bronz la tomate

- pe frunze apar pete inelare sau semi-inelare sau sinuase de culoare albicioasa, tesutul afectat se necrozeaza

- necroza alba, deoarece petele uneori urmaresc linia nervurilor, boala- necroza perinerviana

Pseudomonas tabaci

Focul salbatic al tutunului

- la inceput pe frunze apar pete hidrozate mai inchise la culoare ce treptat se decoloreaza si se brunifica

- petele se transforma in arsuri, iar frunzele par carbonizate- izbucneste in mai multe focare de infectie si evolueaza rapid

Pytihium ultimum

Putrezirea plantutelor

- portiunea afectata in zona coletului se inmoaie, se brunifica si se macereaza- plantele se culca pe sol, dar vegeteaza pentru ca patogenul nu ataca vasele

conducatoare, lasand seva sa circule- miceliul se intinde de la o planta la alta pe suprafata solului, producand

pagube in vetre- boala este favorizata de climat umed si cald

Peronospora tabacina

Mana tutunului

- se manifesta prin pete de decolorare pe partea superioarea pe inflorescenta, un puf de culoare cenusie

- puful este alcatuit din conidiofori ramificati dichotomic, terminate cu 2 sterigme de care se prind conidii unucelulare

Alte boli la tutun: - Erysiphe cichoracearum- fainarea tutunului

- Sclerotinia sclerotiorum- putregaiul alb al tutunului- Botritis cynerea- Putregaiul cenusiu

- Fusarium oxysporum- fuzarioza

Boli la hamei

Peronoplasmopara humuli

Mana hameiului

- pete de decolorare pe suprafete mici ce se brunifica, pe inflorescenta apare un puf

- prezinta conidii ramificati dichotomic ca la peronospora, conidii ca la plasmopara

Sphaerotheca humuli

Fainarea hameiului

- pete pasloase, tesuturile se brunifica, devine sfaramicios, forma conidiana Oidium, peritecii monoasce cu apendici pe toata suprafata

Boli la bumbac si in

Xanthomonas malvacearum

Gomoza bumbacului

- pete negre, colturoase, pe suprafata lor apare exudatul bacterian sub forma unei pojghite albe sidefii

- pe capsule, pete rotunde usor cofundate in tesut

Glomerella gossyphi

Antracnoza bumbacului

- pete de diferite dimensiuni, rotunde, cenusii cu bordura bruna- in centru se formeaza fructificatiile- acervurii

Fusarium liniFuzarioza inlui

- traheomicoza- circula prin vasele conducatoare, obturandu-le- ofilirea este ireversibila

Alte specii: - Oidium lini- fainarea inului

- Sclerotinia sclerotium- Putregaiul- Septoria lini- Septorioza- la canepa: Septoria cannabis- septorioza

Laboratorul 10

Boli la leguminoase perene

Alfalfa mosaic virus

Mozaicul lucernei

- pete de decolorare pe limb delimitate de nervuri sub forma unor dungi, seamana cu o pana

- deseori, in urma atacului frunzele scindeaza dand impresia ca plantele au mai multe foliole

- calitatea furajelor scade pentru ca planta nu se mai dezvolta normal

Peronospora aestivalis

Mana lucernei

- pe frunze apar pete mari, cu decolorari pe partea superioara, pe inflorescente cu un puf cenusiu

- conidiile ramificate dihotomic, terminate cu sterigme de care se prind conidiile unicelulare, sferice, ovoide, galbene la maturitate

Pseudopezia medicanginis

Patarea bruna a frunzelor

- pete mici, rotunde sau ovale, de culoare bruna, inconjurata de un halou ingust, galben, iar in centru unde se formeaza fructificatiile ciupercii (acervurile) apare un punct de culoare mai inchisa

Uromyces striatus

Rugina lucernei

- are faza ecidiana pe specia de Euphorbia ciparisias- Laptele cainelui, unde formeaza ecidii si picnidii

- pe lucerna apar pustule rotunde galbene-portocalii cu uredosporii brun-negriciosi cu teleutospori

Pseudopeziza trifolii

Patarea bruna a frunzelor

- la fel ca la lucerna- apar ciuruiri la nivelul limbului foliar

Erysiphe martii

Fainarea trifoiului

- pasla albicioasa, prafoasa, la aparitia conidiilor (Oidium) si cenusie la aparitia fructificatiilor sexuate (cleistoteci)

Uromyces trifolii- rugina trifoiului

Graminee perene

Corynebacterium rathay

Bacterioza galbena mucilaginoasa a golomatului

- apar pete de culoare brun acoperita cu mucilagiu galben- organele afectate se torsioneaza, se instaleaza pe frunze stinard

Epichloe typhina

Furca de tors a gramineelor perene

- apare o stroma groasa, asemanatoare cu un manson, alb la inceput, apoi cenusie si se increteste

- pe tulpini sau pe frunzele superioare- in stroma se formeaza periteciile cu asce si ascospori

Erysiphe graminis, Septorioza, taciuni

Boli la legume

Boli la tomate

Tobaco mosaic virus (TMV in tomato)

Mozaicul tomatelor

- decolorare neregulata ale tesuturilor ce duc la deformari si gofrari- plante mai mici, singur sau in asociere produce stricul tomatelor prin pete

liniare, necrozate la nivelul petiolului si tulpinii, se combate prin preventie

Cucumber mosaic virus in tomato

Filozitatea tomatelor

- frunzele au mezofilul ingustat, aspect siret

Mycoplasma (MLO)

Stolburul tomatelor

- ingrosarea lastarilor, sepalele unite intr-un caliciu tubulos, florile sunt hipertrofiat, mezofilul redus, frunzele par in miniatura

- plantele afectate nu fructifica in cazul aparitiei, dimensiuni mici, tari, culoare aprinsa, gust pal

Phytium ultimum

Putrezirea plantutelor

- in zona coletului tesutul de sustinere se inmoaie, putrezeste, plantele se culca pe sol

- platele raman verzi pentru ca putregaiul nu ataca vasele conducatoare- apare un miceliu de culoare alba

Xanthomonas vesicatoria

Basicarea fructelor si patarea frunzelor

- pe frunze apar la inceput pete foarte mici de culoare galbena-bruna, pete rotunde

- pe fructe apar veicule de diferite dimensiuni, veziculele se sparg, membrana ramane franjurata, urmele au aspect aratariform

- limitarea dezvoltarii patogenului, formarea unui strat de suber

Corynebacterium michiganonse

Ofilirea si ulceratia bacteriana

- este o traheobacterioza, infunda vasele conducatoare- la inceput cativa lastari sunt atacati, apoi intrega planta este ofilita ireersibil- in sectiune se observa inelul de vase brunificate

Phytophthora infestans

Mana solanaceelor

- pete mari la marginea limbului foliar cu o decolorare urmata de brunificare- pe partea inferioara apara un puf greu vizibil la margine- conidioforii ramificati monopodial, crestere nedeterminata cu umflaturi

piriforme, conidii incolore, limoniforme, formeaza zoospori- fructele de tomate au urme de mana, pete mari, brunificate cu tesut tare

Septoria licopesici

Patarea alba a frunzelor de tomate

- apare la frunzele bazale, pete mici, multe, rotunde, cu interiorul de culoare alba cu bordura usor proeminenta bruna

- formeaza picnidii cu picnospori

Fulvia fulvum

Patarea cafenie a frunzelor de tomate

- pe partea superioara apar pete de decolorare, mici (max. 2 cm), multr- pe partea inferioara apare un puf albicios, apoi cafeniu- apare la soiurile cireasa la temperaturi de aporx 300C- conidiile si conidioforii de culoare bruna septati uni, bi si multicelulari

Alternaria solani

Patarea neagra a frunzelor de tomate

- pete rotunde, brune cu cercuri concentrice inchise la culoare- conidii de culoare bruna, septe longitudinale, si transversale

Leveililla taurica

Fainarea

- prezinta dezvoltare endoparazita (ca la mana)- forma conidiana Oidiopsis- conidiofori lungi cu o singura conidie solitara

Alte specii: Sclerotinia sclerotium- Putregaiul alb

- Botrytis cinerea- putregaiul cenusiu- Fusarium oxysporum Ofiliri ireversibile- Verticillium dahlie

Boli la ardei

Tobaco mosaic virus in pepper

Mozaicul/ stricul ardeiului

- ataca pe frunze ce duc la deformari ale mezofilului, gofrari, pete de necroza pe lastari si tulpini

Cucumber mosaic virus in pepper

Piticirea si indesirea ardeiului

- piticirea are loc ca urmare a scuturarii internodiilor, apropiate, aspect de tufa

- pe frunze apar pete inelare, sinuoase de culoare alba, apoi cu urme de necroza

Alte bole: -Xanthomonas vesicatoria- Basicarea fructelor

Alternaria capsici- alternarioza

- pe fructe apar pete mari, cufundate in tesut

Laboratorul 12

Boli la cucurbitaceae

Cucumber mosai virus

Mozaicul comun al cucurbitaceelor

- la nivelul limbului foliar decolorarile se intrepatund cu tesut sanatos si au aspect marmorat, mozaicat

- pe fructe apar pete mozaicate ce duc la deformarea cojii, protuberante, denivelari, rasucirea fructelor

Pseudomonas lachrymans

Patarea unghiulara a frunzelor de castravete

- pete hidrozate (mai inchise la culoare, verde-alb) care se decoloreaza, apoi se brunifica, forma petelor colturoasa, apar la intersectiile dintre nervuri

- pete conturate de un halou de culoare galbena, pe pete apare exudatul bacterian in conditii de umiditate se scurge din tesut afectat de sub forma

de spic galbene mucilaginoase, pe vreme uscata face pojghita, mai ales la marginea petelor

Pseudoperonospora cubensis

Mana cucurbitaceelor

- pete de decolorare pe suprafata, colturoase, pe partea inferioara se dezvolta un puf cenusiu

- conidioforii se ramifica dichotomic, cu sterigme pe care se prind conidiile, ca la peronospora, conidiile unicelulare brune ajung la maturitate si germineaza ca la plasmopara cu zoospori

Colletotrichum lagenarum

Antracnoza

- pe frunze apar pete mari ovoidale, brune conturate, in conturu ce dezvolta acervurile ciupercii

- printre conidiofori apar formatiuni mai lungi decat conidiile de culoare bruna cu rol de a perfora membrana si a elibera conidii

- pe fructe, petele scufundate in tesut, in dreapta lor crapa si pulpa putrezest

Sphaerotheca fuliginea

Fainarea cucurbitaceelor

- pe frunze apare o pasla alba prafoasa cu conidii de tip Oidium- apar fructificatiile sexuate---> peritecii sau cleistoteci de culoare bruna

globuloase, monoasce cu apendici

Alte specii: Fusarium oxysporum, Phythium ultimum, Sclerotinia sclerotium

Boli la crucifere

Peronospora brassicae

Mana verzei

- se decoloreaza pe frunzele superioare ( mici), pe parea inferioare puf cenusiu

Xanthomonas campestris

Nervatiunea neagra a cruciferelor

- inegrirea nervatiunii si brunificarea mezofilului dintre ele

Cystopus candidus

Albumela cruciferelor

- crusta albicioasa, formeaza conidiofori ca un cornet- formeaza conidii sferice, inlantuite, unite prin discuri gelatinoase

Alternaria brassicae

Alternarioza

- pete rotunde de culoare bruna pe care apar cercuri concentrice inchise la culoare

Plasmodiephora brassicae

Hernia radacinilor de crucifere

- radacinile secundare se ingroasa, sunt strangulate, aspect digitiform- ciupercile prezinta dezvoltare intracelulara, formeaza spori de culoare

galbena, sferice in celule gigant

Boli la liliaceae

Onion yellow dwarf virus

Ingalbenirea frunzelor de ceapa

la nivelul foliolelor , delimitate de nervuri, urme de degete

Peronospora destructor

Mana cepei

- pete de decolorare pe suprafata arora se dezvolta un puf concentric

Puccinia porri

Rugina cepei

- pustulele du culoare galbena ce contin uredospori, de culoare portocalie cu teleutospori

Erwinia carotovora

Putregaiul umed al cepei

- foliolele hidrozate cu aspect translucid, se brunifica, se trasforma in putregai brun

- se recunosc usor, pentru ca nu prezinta radacini viabile

MLO

proliferarea cepei

- flori transpormate in frunza ( filodie) de culoare verde (virescenta) aspermie – cap mitos

Boli la radacinoase

Septoria viicola, petroselini-patrunjel, levistici-leustean

Septorioza telinei

- pete mici, circulare, bordura bruna, picnidii cu picnospori

Erysiphe communis

Sclerotinia

- conidiofori incolori, ramificatie monopodiala, in drept cu terminatii cu 3 sterigme

- conidii incolore, ovoidale, unicelulare, prin germinatie rezulta zoospori- petele de decolorare se transforma in arsura, tesuturile se brunifica treptat- spre toamna apar pete mici brune, colturoase, cunoscute ca mozaic- se instaleaza pe carcei, lastari, ciorchini

Uncinula necator

Fainarea

- pasla alba miceliana, fina, pe ambele fete- prafoasa- conidioforii scuriti cu conidii inlantuite sub forma de butoiasi,

asezate bazipetal- pasla devine centrala cand se formeaza fructificatiile sexuate ale ciupercii- cleistoteci poliasce, apendicii dispusi ecuatorial- tesutul de sub pasla se usuca si devine sfaramicios- ataca partile aeriene ale plantelor, ciorchinii- se simte miros de mucegai

Botryotinia fuckeliana

Putregai cenusiu

- temperaturile mai scazute si precipitatii favorizeaza dezvoltarea, se manifesta prin aparitia unui miceliu cenusiu

Alte boli:

- Agrobacterium tumefaciens- Capnodium polygonum- fumagina- Elsinoe amplina- Scurtnodarea vitei de vie

Boala: Giberrela fujikuroi- fuzarioza la porumb

-miceliu acestui patogen se dezvolta la exterior pe stiuleti cat si in boabe. In conditii favorabile fructifica abundent si formeaza conditii de tip Fusarium (macro si microconidii).

-macroconidiile sunt fusiforme, drepte sau usor ascutite la capete, curbate, pluricelulare cu 3-6 septe transversale, hialine dispuse in lanturi

-temperatura ridicata favoreaza boala. Ea evolueaza si in tipul pastrarii stiuletilor peste iarna, cand acestia se depoziteaza cu un procent prea ridicat de umiditate sau cand sunt conditii necorespunzatoare in depozite (umezeala mare, neaerisire)

-boabele atacate au pericarpul crapat, care se revarsa la exterior, lasand sa se vada amidonul.

Arsura bacteriana la soia- pseudomonas glycinea

-pe frunze apar pete colturoase ,galbene, mai tarziu brune, vizibile pe ambele fete, care duc la uscarea lor.

-pe tulpini si petioli, petele sunt alungite, pete mici care in timp se maresc, brune, apar pe pastai.

-semintele sunt zbarcite cu pete mici galbui.

Arsura frunzelor- rhynchosporiun secalis

-simptome: - patogenul produce leziuni rugoase pe frunze si pe spice. Simptomele apar initial sub forma unor leziuni ovoidale, verde deschis. Ulterior petele prezinta un contur brun inchis si un centru vrede deschis sau brun deschis. Adesea leziunile se unesc, formand pete mari, in jurul carora tesutul foliar se ingalbeneste. Infectiile apar, de regula la subsuoara frunzelor, producand cloroze si in cele din urma moartea acestora.

Ciclul de viata:

Patogenul se transmite prin seminte.

-Mod de daunare:- boala poate fi severa in regiunile cu climat bland si umed. Cele mai mari pagube sunt produse la orzul de toamna si primavara, atunci cand infectia are loc in perioada cuprinsa intre primul nod detectabil si faza de burduf. Combatere Duett Ultra, Tango.

Mana soiei-peronospora manshurica

-petele care aparla nivelul frunzelor sunt mici, izolate sau confluente, galbui, apoi brune cu puf fin ,cenusiu violaceu , fructificatiile asexuate ale ciupercii sunt pe partea inferioara a frunzei.