NOTA:

Se studiază doar textul celor 2 actele normative OUG 44/2008 şi Legea nr.31/1990

Aceste fişe sunt doar orientative şi facultative

Succes

PERSOANELE FIZICE AUTORIZATE,

ÎNTREPRINDERILE INDIVIDUALE şi ÎNTREPRINDERILE FAMILIALE

1. Caracterul general al conceptului de „profesionist” potrivit art.3 din Noul Cod civil şi corelarea

acestuia cu noţiunea de întreprindere.

Cod civil

profesionist = cei care exploatează o întreprindere.

exploatarea unei întreprinderi = exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a

unei activităţi organizate ce constă în producerea, administrarea

ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent

dacă are sau nu un scop lucrativ.

OUG 44/2008

- întreprinzător = persoana fizică care organizează o întreprindere economică;

- întreprindere economică = activitatea economică desfăşurată în mod organizat, permanent şi

sistematic, combinând resurse financiare, forţă de muncă atrasă,

materii prime, mijloace logistice şi informaţie, pe riscul

întreprinzătorului, în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege;

întreprindere individuală = întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată

de un întreprinzător persoană fizică;

întreprindere familială = întreprinderea economică, fără personalitate juridică, organizată

de un întreprinzător persoană fizică împreună cu familia sa;

1

persoană fizică autorizată = persoana fizică autorizată să desfăşoare orice formă de activitate

economică permisă de lege, folosind în principal forţa sa de

muncă;

Referirile la comercianţi se consideră a fi făcute la persoanele fizice sau persoane juridice supuse

înregistrării în registrul comerţului, cf.art.1 din Legea nr.26/1990

2. Patrimoniul de afectaţiune şi patrimoniul profesional individual, în temeiul Noului Cod civil şi

Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.44/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Codul civil

Regula : Orice persoană fizică sau persoană juridică este titulară a unui patrimoniu.

Excepţia (în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege) patrimoniul unei persoane poate face obiectul unei

diviziuni sau afectaţiuni.

Patrimoniul de afectaţiune = este o masă patrimonială care poate fi: fiduciară sau afectată

exercitării unei profesii autorizate.

Patrimoniul profesional individual = masa patrimonială afectată exercitării în mod individual a unei

profesii autorizate, care se stabileşte prin actul încheiat de titular,

cu respectarea condiţiilor de formă şi de publicitate prevăzute de

lege.

OUG 44/2008

patrimoniul de afectaţiune = totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice

autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor

întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activităţi

economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului

persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale

sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general

al creditorilor personali ai acestora.

3. Condiţiile necesare înregistrării şi autorizării celor trei forme de organizare a activităţilor economice

de către persoane fizice: persoana fizică autorizată, întreprinderea individuală, întreprinderea familială.

Condiţiile ce trebuie să fie întrunite de o persoană fizică:

- are 18 ani, (excepţie : are 16 ani, în cazul membrilor întreprinderii familiale);

- nu a săvârşit fapte sancţionate de legile financiare, vamale şi cele care privesc disciplina financiar-

fiscală, de natura celor care se înscriu în cazierul fiscal;

- are un sediu profesional declarat;

2

- este cetăţean român sau cetăţean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al Spaţiului

Economic European;

- declară pe propria răspundere că îndeplinesşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia

specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi al protecţiei muncii;

- are pregătirea profesională necesară activităţii pentru care solicită autorizar, pe care o dovedeşte cu

atestat.

La cererea persoanei fizice interesată, registrul comerţului eliberează Certificatul de

înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, care este documentul care atestă înregistrarea în

registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală

competentă

4. Regimul juridic al persoanei fizice autorizată, întreprinderii individuale, întreprinderii familiale.

i. PFA

- îşi desfăşoară activitatea folosind în principal forţa de muncă şi aptitudinile sale profesionale.

- nu poate cumula şi calitatea de întreprinzător persoană fizică titular al unei întreprinderi individuale.

- poate colabora cu alte PFA, întreprinzători persoane fizice titulari ai unor întreprinderi individuale

sau reprezentanţi ai unor întreprinderi familiale ori cu alte persoane fizice sau juridice, pentru

efectuarea unei activităţi economice, fără ca aceasta să îi schimbe statutul juridic dobândit potrivit

prezentei secţiuni.

- poate cumula calitatea de PFA cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în

acelaşi domeniu, cât şi într-un alt domeniu de activitate economică decât cel pentru care PFA este

autorizată.

- poate angaja, in calitate de angajator, terte persoane cu contract individual de munca, incheiat in

conditiile legii.

- este asigurată în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale şi are dreptul de a fi

asigurată în sistemul asigurărilor sociale de sănătate şi al asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile

prevăzute de lege.

- poate cere ulterior schimbarea statutului juridic dobândit şi autorizarea ca întreprinzător persoană

fizică titular al unei întreprinderi individuale

PFA răspunde pentru obligaţiile sale cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit,

şi, în completare, cu întreg patrimoniul său, iar în caz de insolvenţă, va fi supusă procedurii

simplificate prevăzute de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei.

PFA îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în următoarele cazuri:

3

a) prin deces;

b) prin voinţa acesteia;

c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990.

ii. Întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale

Întreprinderea individuală nu dobândeşte personalitate juridică prin înregistrarea în registrul

comerţului.

- Întreprinzătorul este supus aceloraşi reguli ca şi PFA

- În cazul decesului întreprinzătorului, moştenitorii pot continua întreprinderea, dacă îşi manifestă

voinţa, printr-o declaraţie autentică, în termen de 6 luni de la data dezbaterii succesiunii. Când sunt mai

mulţi moştenitori, aceştia îşi vor desemna un reprezentant, în vederea continuării activităţii economice

ca întreprindere familială.

iii. Întreprinderea familială

- este singura formă asociativă, fiind constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii.

Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în

formă scrisă, ca o condiţie de validitate.

Acordul de constituire cuprinde sub sancţiunea nulităţii absolute:

- numele şi prenumele membrilor,

- reprezentantul,

- data întocmirii,

- participarea fiecărui membru la întreprindere, condiţiile participării, cotele procentuale în care vor

împărţi veniturile nete ale întreprinderii,

- raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere.

Reprezentantul desemnat prin acordul de constituire va gestiona interesele întreprinderii familiale

în temeiul unei procuri speciale, sub forma unui înscris sub semnătură privată. Procura specială se

semnează de către toţi membrii întreprinderii care au capacitate de exerciţiu şi reprezentanţii legali ai

celor cu capacitate de exerciţiu restrânsă.

Întreprinderea familială nu are patrimoniu propriu şi nu dobândeşte personalitate juridică prin

înregistrarea în registrul comerţului.

Prin acordul de constituire a întreprinderii familiale, membrii acesteia pot stipula constituirea unui

patrimoniu de afectaţiune. Prin acordul de constituire sau printr-un act adiţional la acesta se vor stabili

cotele de participare a membrilor la constituirea patrimoniului de afectaţiune. Dacă membrii

4

întreprinderii convin în unanimitate, cotele de participare pot fi diferite de cele prevăzute pentru

participarea la veniturile nete sau pierderile întreprinderii.

Membrii întreprinderii familiale răspund solidar şi indivizibil pentru datoriile contractate de

reprezentant în exploatarea întreprinderii cu patrimoniul de afectaţiune, dacă acesta a fost constituit, şi,

în completare, cu întreg patrimoniul, corespunzător cotelor de participare prevăzute în acordul de

constituirea.

Reprezentantul ia deciziile privind gestiunea curentă a întreprinderii familiale.

Actele de dispoziţie asupra bunurilor afectate activităţii întreprinderii familiale se vor lua cu

acceptul majorităţii simple a membrilor întreprinderii, cu condiţia ca această majoritate să includă şi

acordul proprietarului bunului care va face obiectul actului.

Actele prin care se dobândesc bunuri pentru activitatea întreprinderii familiale se încheie de

reprezentant fără autorizarea prealabilă a membrilor, dacă valoarea bunului cu privire la care se

încheie actul nu depăşeşte 50% din valoarea bunurilor care au fost afectate întreprinderii şi a sumelor

de bani aflate la dispoziţia întreprinderii la data actului. Bunurile dobândite sunt coproprietatea

membrilor în cotele prevăzute în acord..

Întreprinderea familială îşi încetează activitatea şi este radiată din registrul comerţului în

următoarele cazuri:

a) mai mult de jumătate dintre membrii acesteia au decedat;

b) mai mult de jumătate dintre membrii întreprinderii cer încetarea acesteia sau se retrag din

întreprindere;

c) în condiţiile art. 25 din Legea nr. 26/1990.

În cazul în care membrii întreprinderii familiale au constituit un patrimoniu de afectaţiune sau au

dobândit bunuri acestea se împart conform cotelor prevăzute în acordul de constituire.

5

SOCIETĂŢILE

PREVĂZUTE DE LEGEA NR.31/1990

I. Ce este o societate ?

1. Societăţile prevăzute de Legea nr.31/1990 reprezintă forme particulare de societate cu

personalitate juridică prevăzute de Codul civil (Capitolul VII din Titlul IX al Cărţii a-V-a).

În efortul său de elaborare a unui cadrul normativ unitar, legiuitorul român a recurs la o tehnică

legislativă suplă în elaborarea dispoziţiilor privind societăţile cuprinse în noul cod civil, care, aşa cum

am precizat anterior, reprezintă dreptul comun în materia societăţilor, indiferent de forma, natura sau

obiectul lor de activitate. Ca urmare, art.1881-1889 C.civ. alcătuiesc împreună regimul juridic aplicabil

oricărei forme de societate, urmând ca legile speciale să reglementeze în amănunt diferitele specii

societare, cum este de pildă Legea nr.31/1990 privind societăţile care desfăşoară activităţi economice.

(Lsc)

Societatea este aceea persoană juridică, înmatriculată în registrul comerţului, care exploatează o

întreprindere economică în numele şi pe riscul său, (în subsidiar al membrilor ei, în anumite cazuri) în

condiţiile stabilite în actul său constitutiv, în vederea obţinerii de profit sau realizării de economii.

Din definiţie se desprind elementele esenţiale ale unei societăţi prevăzute de Legea nr.31/1990:

- este o persoană juridică, adică o entitate care are: o organizare de sine stătătoare, un patrimoniu

propriu, afectat realizării unui scop licit şi moral în acord cu interesul general, (reglementată de art.25,

alin.(3) coroborat cu art.187-249 din Codul civil);

- are la bază un act constitutiv (contract de societate şi/sau statut), prin care părţile semnatare se obligă

să afecteze anumite valori patrimoniale (prin aporturi la patrimoniul societăţii) cu scopul de a participa

la câştig sau la pierdere (fie împreună, fie individual în cazul asociatului unic);

- se încadrează în categoria profesionistului definită de art.3 din C.civ. întrucât exploatează o

întreprindere (o întreprindere economică, prin desfăşurarea în mod sistematic şi organizat de activităţi

economice, ce constau fie în producerea şi/sau comercializarea de mărfuri, fie în prestarea de servicii,

în scop lucrativ);

- pentru existenţa sa valabilă se înmatriculează în registrul comerţului, conform art.6 alin.(1) din Legea

nr.71/2011 coroborat cu art.1, alin.(1) din Legea nr.26/1990 privind registrul comerţului.

Prin urmare, societatea este persoana juridică care se întemeiază pe actul constitutiv (constând

în contract de societate şi/sau statut), subiect de drept care acţionează în cadrul raporturilor juridice

6

independent de membrii care o formează, asumându-şi propriile obligaţii pe care le garantează cu

patrimoniul său în vederea îndeplinirii funcţiei sale de a realiza scopul stabilit prin pactul societar.

Potrivit art.1888 C.civ. societăţile pot avea mai multe forme, anume: societăţi simple, societăţi

în participaţie, societăţi în nume colectiv, societăţi în comandită simplă şi în comandită pe acţiuni,

societăţi cu răspundere limitată, societăţi pe acţiuni, societăţi cooperative şi orice alt tip de societate

reglementată prin lege specială.

Societăţile reglementate de Legea nr.31/1990 se constituie în una dintre următoarele forme:

societate în nume colectiv; societate în comandită simplă; societate în comandită pe acţiuni; societate

pe acţiuni; şi societate cu răspundere limitată.

Societăţile pot fi clasificate utilizând diferite criterii, însă cel mai important criteriu este cel al

modului în care asociaţii/acţionarii răspund pentru obligaţiile asumate de societate (denumite obligaţii

sociale).

Astfel:

- asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi în societatea în comandită simplă sau

în comandită pe acţiuni răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale. Creditorii societăţii se

vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai dacă societatea nu le plăteşte în

termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea îndrepta împotriva acestor

asociaţi.

- acţionarii, asociaţii comanditari, precum şi asociaţii în societatea cu răspundere limitată răspund

numai până la concurenţa capitalului social subscris.

Potrivit acestui criteriu distingem între societăţi de persoane (societate în nume colectiv;

societate în comandită simplă), societăţi de capitaluri (societate în comandită pe acţiuni; societate pe

acţiuni) şi societăţi cu răspundere limitată.

2. Identificarea societăţii comerciale

În principal, societăţile reglementate de Legea nr.31/1990 se identifică prin denumire, respectiv

firmă, prin sediu, prin naţionalitate, precum şi prin numărul de înregistrare în registrul comerţului,

codul unic de înregistrare, cod IBAN etc.

În primul rând societatea se individualizează prin firmă, adică prin denumirea sub care este

înmatriculată în registrul comerţului, îşi exercită activitatea economică, fiind stabilită în condiţiile legii

prin actul constitutiv sau prin statut.

Firma socială este un element de individualizare protejat de lege prin recunoaşterea

exclusivităţii folosinţei titularului şi obstrucţionarea potenţialilor uzurpatori. În cazul încălcării

7

dreptului asupra firmei, prin înmatricularea unui comerciant cu aceeaşi firmă, titularul dreptului se

poate adresa instanţei judecătoreşti, cerând radierea înmatriculării în cauză, în condiţiile Legii nr.

26/1990, iar pentru eventualele prejudicii, titularul dreptului încălcat poate cere despăgubiri, potrivit

dreptului comun.

De altfel, firma constituie atât dreptul subiectiv nepatrimonial cât şi obligaţia corelativă de a

avea o denumire care să confere societăţii o identitate proprie, să o particularizeze în peisajul afacerilor

şi, implicit, să o diferenţieze de concurenţii săi.

Pentru a fi înscrisă în registrul comerţului, firma trebuie să îndeplinească simultan următoarele

condiţii de fond şi de formă, a căror îndeplinire se constată prin verificarea disponibilităţii firmei

înainte de întocmirea actelui constitutiv sau, după caz, a modificării firmei.

Constituie condiţii de fond ale firmei: disponibilitatea distinctivitatea liceitatea unicitatea.

Legea impune ca o condiţie de formă ca firma să fie scrisă în limba română.

Ca element incorporal, firma se poate transmite atât prin acte juridice inter vivos, cât şi mortis

causa, dar numai împreună cu fondul de comerţ, în conformitate cu prevederile Legii nr. 26/1990.

Alături de firmă, emblema este un alt atribut de identificare a comerciantului în activitatea

comercială, definită de Legea nr. 26/1990 ca fiind semnul sau denumirea care deosebeşte un

comerciant de altul de acelaşi gen. Emblema asigură un supliment de individualizare între comercianţii

care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi domeniu. Spre deosebire de firmă, emblema are un caracter

facultativ.

Prin înregistrare în registrul comerţului, emblema devine obiect al protecţiei legii, iar

comerciantul dobândeşte un drept de folosinţă exclusivă asupra acesteia.

Ca element al fondului de comerţ, emblema, spre deosebire de firmă, poate fi înstrăinată nu

numai în cadrul fondului de comerţ ci, şi separat. În cazul înstrăinării fondului de comerţ, dobânditorul

va putea folosi emblema numai cu consimţământul transmiţătorului.

În al doilea rînd, societatea cu răspundere limitată se individualizează în spaţiu prin indicarea

unui loc cu semnificaţie de sediu. Sediul se stabileşte potrivit actului constitutiv sau statutului. De

regulă, sediul se află în locul unde se găsesc organele de conducere ale societăţii cu răspundere

limitată.

În funcţie de obiectul de activitate, societatea poate avea mai multe sedii cu caracter secundar

pentru sucursalele, reprezentanţele sale teritoriale şi punctele de lucru.

Sediul prezintă o importanţă deosebită pentru societatea comercială întrucât în raport cu acesta

se determină instanţa competentă să soluţioneze litigiile în care societatea este implicată, sau este locul

unde se comunică diverse acte sau se execută anumite contracte etc.

8

Societatea are o naţionalitate proprie, diferită de naţionalitatea membrilor ei. Potrivit art.1, alin.

(2) Lsc coroborat cu art.225 C.civ., societăţile sunt de naţionalitate română cu condiţia ca sediu lor,

potrivit actului constitutiv sau statutului, este stabilit în România.

Sunt opozabile terţilor numai acele atribute de identificare ale societăţii care sunt înscrise în

registrul comerţului.

Potrivit art.74 alin.(1) din Legea nr.31/1990, atât societatea pe acţiuni cât şi societatea cu

răspundere limitată trebuie să menţioneze atributele de identificare pe orice factură, ofertă, comandă,

tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în comerţ. De la această obligaţie sunt exceptate bonurile

fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde elementele prevăzute de legislaţia în

domeniu. Va trebui să se menţioneze, de asemenea şi capitalul social. Dacă societate deţine o pagină de

internet proprie toate informaţiile precizate anterior vor trebui publicate şi pe pagina de internet a

societăţii.

II. Constituirea şi înmatricularea societăţilor comerciale.

1. Actul constitutiv: condiţii de fond şi condiţii de formă; menţiuni.

Actul constitutiv reprezintă înscrisul unic alcătuit din contract de societate şi statut.

- societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate;

- societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată se constituie prin contract de

societate şi statut.

- societatea cu răspundere limitată cu asociat unic se constituie prin actul de voinţă al unei singure

persoane, denumit statut.

Denumirea de act constitutiv desemnează atât înscrisul unic, cât şi contractul de societate şi/sau

statutul societăţii. În cazurile în care contractul de societate şi statutul constituie acte distincte, acesta

din urmă va cuprinde datele de identificare a asociaţilor şi clauze reglementând organizarea,

funcţionarea şi desfăşurarea activităţii societăţii.

Potrivit art.1881 C.civ.: Prin contractul de societate două sau mai multe persoane se obligă

reciproc să coopereze pentru desfăşurarea unei activităţi şi să contribuie la aceasta prin aporturi

băneşti, în bunuri, în cunoştinţe specifice sau prestaţii, cu scopul de a împărţi beneficiile sau de a se

folosi de economia ce ar putea rezulta.

Definiţia legală cuprinde trei trăsăturile definitorii ale oricărei forme societare, care trebuie să

fie reunite cumulativ pentru existenţa sa valabilă:

9

- încheierea contractului de societate, denumit şi pact societar care reflectă voinţa liberă şi neechivocă

a părţilor semnatare de a exercita în comun anumite activităţi în vederea obţinerii de câştiguri.

Asumarea de către părţi a obligaţiei de a coopera,- affectio societatis- de a conlucra pe toată durata de

executare a contractului este de esenţa contractului de societate;

- obligaţia membrilor societăţii de a contribui la constituirea patrimoniului social cu anumite valori

(constând în sume de bani sau alte bunuri mobile şi/sau imobile, corporale şi/sau necorporale-

cunoştinţe specifice-, inclusiv prestaţii) aduse sub formă de aporturi de membrii societăţii;

- scopul asocierii constă în participarea tuturor asociaţilor la împărţirea de beneficii sau la folosirea în

comun a economiei rezultată din activitatea desfăşurată ori la suportarea în aceeaşi măsură a pierderilor

suferite.

Caracterele juridice ale actului constitutiv:

- act juridic cu titlu oneros, întrucât asociaţii sau asociat urmăresc să obţină un avantaj patrimonial fie

sub forma profitului fie sub forma unei economii.

- este comutativ, asociaţii cunoscând încă din momentul întocmirii acestuia întinderea obligaţiilor lor şi

nu depind de evenimente viitoare şi incerte.

- un caracter plurilateral, la încheierea contractului participă două sau mai multe persoane. Prin urmare,

actul constitutiv având caracter sinalagmatic determină obligaţii reciproce de a aduce aportul subscris,

precum şi să coopereze în realizarea scopului pentru care este înfiinţată societatea cu răspundere

limitată.

- act juridic cu executare succesivă, asociaţii fiind obligaţi între ei pe toată durata de existenţă a

societăţii cu răspundere limitată.

- actul constitutiv al societăţilor de persoane este încheiat intuitu personae, întrucât încrederea

reciprocă are un rol considerabil, astfel că nici unul dintre asociaţi nu poate ceda drepturile pe care le

are în societate şi nici nu poate să îşi substituie o altă persoană.

Condiţiile de fond şi de formă ale actului constitutiv (inclusiv ale contractului de societate)

În vederea încheierii sale valabile, actul constitutiv trebuie să îndeplinescă condiţiile de fond

prevăzute de art.1179 C.civ. pentru validitatea oricărei convenţii: capacitatea de a contracta,

consimţământul părţilor, un obiect determinat şi licit, o cauză licită şi morală.

La acestea se adaugă anumite condiţii specifice actului constitutiv: intenţia de a conlucra

împreună în vedere obţinerii şi împărţirii profitului obţinut de societate în activitatea sa economică.

În ceea ce priveşte condiţiile de formă, ca regulă generală, actul constitutiv se încheie valabil

printr-un act sub semnătura privată a tuturor asociaţilor având dată certă. Forma autentică a actului

constitutiv este obligatorie atunci când:

10

a) printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;

b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

c) societatea pe acţiuni se constituie prin subscripţie publică.

Mai mult, actul constitutiv trebuie să fie supus şi anumitor formalităţi de publicitate, trebuie

adus la cunoştinţa terţilor, pentru opozabilitatea efectelor lui faţă de aceştia.

Nerespectarea condiţiilor de fond ale contractului de societate atrage după sine anularea sau

nulitatea acestuia, după caz.

Părţile semnatare ale actului constitutiv – denumite fondatori

Condiţia esenţială pentru ca o persoană fizică sau juridică să aibe calitatea de fondator al unei

societăţi este aceea de a avea capacitate de a contracta, adică trebuie să aibă capacitatea deplină de

exerciţiu. Potrivit art.6 alin.(2) din legea societăţilor nu pot fi fondatori persoanele care au fost

condamnate pentru gestiune frauduloasă, abuz de încredere, fals, uz de fals, înşelăciune, delapidare,

mărturie mincinoasa, dare sau luare de mită, precum şi pentru alte infracţiuni prevăzute de lege.

În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50. O persoană

fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu răspundere

limitată.

Menţiunile cuprinse de actul constitutiv:

- datele de identificare a fondatorilor;

- forma, denumirea şi sediul social; precizarea sediilor secundare care se înfiinţează o dată cu

societatea, sau condiţiile pentru înfiinţarea lor ulterioară, dacă se are în vedere o atare înfiinţare;

- obiectul de activitate al societăţii, cu precizarea domeniului şi a activităţii principale;

- capitalul social, (cu precizarea capitalul social subscris şi cel vărsat), cuantumul capitalului autorizat,

după caz;

- valoarea aportului fiecărui fondator, (natura lui), precizarea bunurilor constituite ca aport în natură şi

modul evaluării acestora;

- numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale/acţiunilor, precum şi numărul acestora atribuite

fiecărui fondator pentru aportul său;

- specificarea categoriei de acţiuni, numărul, valoarea nominală şi drepturile conferite fiecărei categorii

de acţiuni;

- orice restricţie cu privire la transferul de acţiuni;

- datele de identificare ale administratorilor, puterile ce li s-au conferit şi dacă ei urmează să le exercite

împreună sau separat;

- datele de identificare ale cenzorilor sau auditorilor financiari;

11

- clauze privind conducerea, administrarea, funcţionarea şi controlul gestiunii societăţii de către

organele statutare;

- modul de distribuire a beneficiilor şi de suportare a pierderilor;

- durata societăţii;

- modul de dizolvare şi de lichidare a societăţii.

- cuantumul total sau cel puţin estimativ al tuturor cheltuielilor pentru constituire;

- orice avantaj special acordat, în momentul înfiinţării societăţii sau până în momentul în care

societatea este autorizată să îşi înceapă activitatea, oricărei persoane care a participat la constituirea

societăţii ori la tranzacţii conducând la acordarea autorizaţiei în cauză, precum şi identitatea

beneficiarilor unor astfel de avantaje.

2. Capitalul social subscris şi vărsat în faza constituirii.

Capitalul social constă din totalitatea aporturilor aduse de asociaţi/acţionari având o valoare

constantă pe întrega durată a existenţei societăţii. Ca urmare poate fi majorat sau redus numai în

condiţii prevăzute de lege, prin modificarea actului constitutiv. De asemenea, capitalul este o parte a

patrimoniului societăţii. Capitalul social constituie gajul general al creditorilor societăţii.

Legea nu prevede o valoare minimă a capitalului social al unei societăţi în nume colectiv sau al

unei societăţi în comandită simplă.

Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai

mic de 90.000 lei, reprezintă echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro.

Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei.

Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă şi societatea cu răspundere limitată

sunt obligate să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.

Societatea pe acţiuni se constituie prin subscriere integrală şi simultană sau subscriere sau prin

subscripţie publică.

o În cazul subscrierii integrale şi simultane a capitalului social de către toţi semnatarii actului

constitutiv, capitalul social vărsat la constituire nu va putea fi mai mic de 30% din cel subscris.

Diferenţa de capital social subscris va fi vărsată:

a) pentru acţiunile emise pentru un aport în numerar, în termen de 12 luni de la data înmatriculării

societăţii;

b) pentru acţiunile emise pentru un aport în natură, în termen de cel mult 2 ani de la data înmatriculării.

o În ipoteza subscripţiei publice întregul capital social trebuie subscris şi fiecare acceptant a

vărsat în numerar jumătate din valoarea acţiunilor subscrise.

12

Restul din capitalul social subscris va trebui vărsat în termen de 12 luni de la înmatriculare.

Acţiunile ce reprezintă aporturi în natură vor trebui acoperite integral.

3. Aporturi –regim juridic

Aportul este contribuţia fiecărui asociat/acţionar la constituirea patrimoniului social cu anumite valori

constând în sume de bani sau alte bunuri mobile şi/sau imobile, corporale şi/sau necorporale-cunoştinţe

specifice-, inclusiv prestaţii.

Aportul asociaţilor la capitalul social nu este purtător de dobânzi.

Distingem 4 categorii de aporturi: în numerar, în natură, în creanţe şi în muncă sau servicii:

- Aporturile în numerar sunt obligatorii la constituirea oricărei forme de societate.

- Aporturile în natură trebuie să fie evaluabile din punct de vedere economic. Ele sunt admise la toate

formele de societate şi sunt vărsate prin transferarea drepturilor corespunzătoare şi prin predarea

efectivă către societate a bunurilor aflate în stare de utilizare. Bunurile constituite ca aport în societate

devin proprietatea acesteia din momentul înmatriculării ei în registrul comerţului, dacă nu s-a prevăzut

altfel în actul constitutiv.

- Aporturile în creanţe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise la societăţile pe

acţiuni care se constituie prin subscripţie publică şi nici la societăţile în comandită pe acţiuni şi

societăţile cu răspundere limitată. Asociatul care a depus ca aport una sau mai multe creanţe nu este

liberat cât timp societatea nu a obţinut plata sumei pentru care au fost aduse. Dacă plata nu s-a putut

obţine prin urmărirea debitorului cedat, asociatul, în afară de daune, răspunde de suma datorată, cu

dobânda legală din ziua scadenţei creanţelor.

- Aporturile constând în prestaţii în muncă sau servicii nu pot constitui aport la formarea ori la

majorarea capitalului social. Asociaţii în societatea în nume colectiv şi asociaţii comanditaţi se pot

obliga la prestaţii în muncă cu titlu de aport social, dobândind în schimbul acestui aport, dreptul să

participe la împărţirea beneficiilor şi a activului social, rămânând, totodată, obligaţi să participe la

pierderi, potrivit actului constitutiv.

Evaluarea aportului în natură adus la constituirea unei societăţi pe acţiuni este realizată de unul

sau mai multor experţi numiţi de judecătorul delegat la cererea fondatorilor. Experţii desemnaţi pe baza

listei experţilor autorizaţi vor întocmi un raport în care este descris modul de evaluare a fiecărui bun

aportat, precizându-se dacă valoarea acestuia corespunde numărului şi valorii acţiunilor acordate în

schimb.

13

Asociatul/acţionarul care întârzie să depună aportul social este răspunzător de daunele

pricinuite, iar dacă aportul a fost stipulat în numerar este obligat şi la plata dobânzilor legale din ziua în

care trebuia să facă vărsământul.

În cazul constituirii SA prin subscripţie publică, legea prevede expres răspunderea solidară a

fondatorilor şi a primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai directoratului şi ai

consiliului de supraveghere pentru:

-subscrierea integrală a capitalului social,

- efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul constitutiv,

- existenţa aporturilor în natură,

- veridicitatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii.

4. Formalităţi specifice pentru constituirea societăţii pe acţiuni prin subscriere publică.

i. prospectul de emisiune

- întocmit de fondatori în formă autentică,

- cuprinde clauzele actului constitutiv mai puţin menţiunile privitoare la administrarea societăţii şi la

cenzori/auditori, inclusiv data închiderii subscripţiei,

- judecătorul delegat încuviinţează publicarea lui şi vizează exemplarele pe care se va face subscrierile

de acţiuni,

ii. subscrierea de acţiuni

- constă în precizarea datelor fiecărui subscriitor, numărul acţiunilor subscrise, data subscrierii;

- fiecare subscriitor va da o declaraţie expresă potrivit căreia acesta cunoaşte şi acceptă prospectul de

emisiune,

iii. adunarea constitutivă:

- atribuţii

a) verifică existenţa vărsămintelor;

b) examinează şi validează raportul experţilor de evaluare a aporturilor în natură;

c) aprobă participările la profit ale fondatorilor şi operaţiunile încheiate în contul societăţii;

(acordarea cotei de max.6% din profitul net fondatorilor societăţii în termen de max.5 ani de la

constituire)

d) discută şi aprobă actul constitutiv al societăţii, membrii prezenţi reprezentând, în acest scop, şi pe

cei absenţi, şi îi desemnează pe aceia care se vor prezenta pentru autentificarea actului şi îndeplinirea

formalităţilor cerute pentru constituirea societăţii;

14

e) numeşte primii membri ai consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi

primii cenzori sau, după caz, primul auditor financiar.

Dacă subscrierile publice depăşesc capitalul social prevăzut în prospectul de emisiune sau sunt

mai mici decât acesta, fondatorii sunt obligaţi să supună aprobării adunării constitutive majorarea sau,

după caz, reducerea capitalului social la nivelul subscripţiei.

- participă toţi acceptanţii care au dreptul la un vot, indiferent de acţiunile subscrise. Orice acceptant

poate fi reprezentat şi prin procură specială. Nimeni nu poate reprezenta mai mult de 5 acceptanţi.

Acceptanţii care au constituit aporturi în natură nu au drept de vot în deliberările referitoare la

aporturile lor, chiar dacă ei sunt şi subscriitori de acţiuni în numerar ori se prezintă ca mandatari ai

altor acceptanţi.

- condiţii de legalitate a hotărîrii adunării constitutive: - trebuie să fie prezenţi jumătate plus unu

din numărul acceptanţilor şi

- votul majorităţii simple a celor prezenţi.

iv. răspundere

Fondatorii şi primii membri ai consiliului de administraţie/directoratului/consiliului de

supraveghere sunt solidar răspunzători, din momentul constituirii societăţii, faţă de societate şi

de terţi pentru:

- subscrierea integrală a capitalului social şi efectuarea vărsămintelor stabilite de lege sau de actul

constitutiv;

- existenţa aporturilor în natură;

- veridicitatea publicaţiilor făcute în vederea constituirii societăţii.

Fondatorii răspund pentru

- consecinţele actelor şi ale cheltuielilor realizate în vederea constituirii societăţii;

- valabilitatea operaţiunilor încheiate în contul societăţii înainte de constituire şi luate de aceasta asupra

sa,

Fondatorii sunt obligaţi să predea consiliului de administraţie/directoratului, documentele şi

corespondenţa referitoare la constituirea societăţii, în termen de 5 zile.

Adunarea generală nu va putea da descărcare fondatorilor şi primilor membri ai consiliului de

administraţie/directoratului/consiliului de supraveghere, pentru răspunderea ce le revine pentru

constituirea societăţii, timp de 5 ani.

15

5.Înmatricularea societăţii comerciale şi efectele înmatriculării.

- se depune la oficiul registrului comerţului în a cărei rază teritorială societatea îşi are stabilit sediul o

cerere de înmatriculare în termen de 15 zile de la întocmirea actului constitutiv,

- la cerere se anexează:

actul constitutiv al societăţii,

dovada sediului declarat,

dovada disponibilităţii firmei,

dovada efectuării vărsămintelor în condiţiile actului constitutiv; în cazul aporturilor în natură

subscrise şi vărsate la constituire, actele privind proprietatea, iar în cazul în care printre ele

figurează şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

actele constatatoare ale operaţiunilor încheiate în contul societăţii şi aprobate de asociaţi;

declaraţia pe propria răspundere a fondatorilor, a primilor administratori şi, după caz, a primilor

directori, respectiv a primilor membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi, dacă

este cazul, a primilor cenzori, că îndeplinesc condiţiile prevăzute de prezenta lege;

alte acte sau avize prevăzute de legi speciale în vederea constituirii.

- Reprezentanţii societăţii, numiţi prin actul constitutiv, sunt obligaţi să depună la registrul comerţului

semnăturile lor, la data depunerii cererii de înmatriculare.

- Controlul legalităţii actelor sau faptelor care, potrivit legii, se înregistrează în registrul comerţului se

exercită de justiţie printr-un judecător delegat. În cadrul analizării cererii de înmatriculare, judecătorul

delegat va putea dispune, prin încheiere motivată, efectuarea unei expertize, în contul părţilor, precum

şi administrarea altor dovezi. De exemplu, judecătorul-delegat numeşte, în termen de 5 zile de la

înregistrarea cererii, unul sau mai mulţi experţi din lista experţilor autorizaţi în cazul SA dacă:

există aporturi în natură,

avantaje rezervate oricărei persoane care a participat la constituirea societăţii sau la tranzacţii

conducând la acordarea autorizaţiei,

operaţiuni încheiate de fondatori pe seama societăţii ce se constituie şi pe care aceasta urmează

să le ia asupra sa.

Fondatorii vor depune raportul în termen de 15 zile de la data aprobării sale la oficiul registrului

comerţului, urmând să fie publicat pe cheltuiala societăţii în M.Of.

Judecătorul delegat, prin încheiere, pronunţată în termen de 5 zile de la îndeplinirea cerinţelor

legale, va autoriza constituirea societăţii şi va dispune înmatricularea ei în registrul comerţului.

Înmatricularea se efectuează în termen de 24 de ore de la data pronunţării încheierii judecătorului

16

delegat prin care se autorizează înmatricularea societăţii comerciale. Societatea comercială este

persoană juridică de la data înmatriculării în registrul comerţului.

Filialele sunt societăţi comerciale cu personalitate juridică şi se înfiinţează în una dintre formele de

societate enumerate la art. 2 şi în condiţiile prevăzute pentru acea formă. Ele vor avea regimul juridic

al formei de societate în care s-au constituit. Nu se pot înfiinţa sedii secundare sub denumirea de filială.

Sucursalele sunt dezmembrăminte fără personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se

înregistrează, înainte de începerea activităţii lor, în registrul comerţului din judeţul în care vor

funcţiona. Dacă sucursala este deschisă într-o localitate din acelaşi judeţ sau în aceeaşi localitate cu

societatea, ea se va înregistra în acelaşi registru al comerţului, însă distinct, ca înregistrare separată.

Celelalte sedii secundare - agenţii, puncte de lucru sau alte asemenea sedii - sunt dezmembrăminte fără

personalitate juridică ale societăţilor comerciale şi se menţionează numai în cadrul înmatriculării

societăţii în registrul comerţului de la sediul principal.

Societăţile comerciale străine pot înfiinţa în România, cu respectarea legii române, filiale,

precum şi sucursale, agenţii, reprezentanţe sau alte sedii secundare, dacă acest drept le este recunoscut

de legea statutului lor organic.

6.Efectele încălcării cerinţelor legale de constituire a societăţii comerciale.

i. neregularităţi constatate în timpul procedurii de înmatriculare

- actul constitutiv nu cuprinde menţiunile prevăzute de lege ori cuprinde clauze prin care se încalcă o

dispoziţie imperativă a legii

- nu s-a îndeplinit o cerinţă legală pentru constituirea societăţii,

Judecătorul delegat, din oficiu sau la cererea oricăror persoane care formulează o cerere de intervenţie,

va respinge, prin încheiere, motivat, cererea de înmatriculare, în afară de cazul în care asociaţii înlătură

asemenea neregularităţi. Judecătorul delegat va lua act în încheiere de regularizările efectuate.

- fondatorii sau reprezentanţii societăţii nu au cerut înmatricularea societăţii în termen legal, deşi au

fost puşi în întârziere de oricare dintre asociaţi însă aceştia nu s-au conformat în cel mult 8 zile de la

primirea notificării, intervin 2 situaţii:

asociaţii sunt eliberaţi de obligaţiile ce decurg din subscripţiile lor, după trecerea a 3 luni de la

data autentificării actului constitutiv, în afară de cazul în care acesta prevede altfel.

oricare asociat a cerut îndeplinirea formalităţilor de înmatriculare, astfel societatea va fi

înmatriculată şi niciun asociat nu va mai putea pretinde eliberarea de obligaţiile ce decurg din

subscripţie.

17

ii. neregularităţi constatate după înmatricularea societăţii

- orice neregularitate constatată după înmatriculare, trebuie înlăturată în cel mult 8 zile de la data

constatării acesteia.

- dacă societatea nu se conformează, orice persoană interesată poate cere tribunalului să oblige

organele societăţii, sub sancţiunea plăţii de daune cominatorii, să le regularizeze. Dreptul la acţiunea de

regularizare se prescrie prin trecerea unui termen de un an de la data înmatriculării societăţii.

Fondatorii, reprezentanţii societăţii, precum şi primii membri ai organelor de conducere, de

administrare şi de control ale societăţii răspund nelimitat şi solidar pentru prejudiciul cauzat prin

neregularităţile constatate în timpul sau după înmatricularea societăţii.

iii. publicitatea societăţii

- sunt opozabile terţilor numai actele sau faptele pentru care s-a efectuat publicitatea prevăzută de lege.

Terţii pot invoca însă actele sau faptele cu privire la care nu s-a îndeplinit publicitatea, în afară de cazul

în care omisiunea publicităţii le lipseşte de efecte.

- în caz de neconcordanţă între textul depus la registrul comerţului şi cel publicat în M. Of. sau în

presă, prevalează textul depus la registrul comerţului. Terţii pot opune societăţii textul publicat, cu

excepţia situaţiei în care societatea face dovada că ei cunoşteau textul depus la registrul comerţului.

Fondatorii, reprezentanţii şi alte persoane, care au lucrat în numele unei societăţi în curs de

constituire, răspund solidar şi nelimitat faţă de terţi pentru actele juridice încheiate cu aceştia în contul

societăţii, în afară de cazul în care societatea, după ce a dobândit personalitate juridică, le-a preluat

asupra sa. Actele astfel preluate sunt considerate a fi fost ale societăţii încă de la data încheierii lor.

Societatea răspunde şi pentru îndeplinirea contractelor încheiate cu terţii sub condiţia primirii

autorizaţiei necesare începerii activităţii.

- numirea/revocarea persoanelor care, ca organe ale societăţii, sunt autorizate să o reprezinte, sunt

opozabile terţilor după efectuarea formalităţilor de publicitate.

- Regula: în raporturile cu terţii, societatea este angajată prin actele organelor sale, chiar dacă aceste

acte depăşesc obiectul de activitate al societăţii,

- Excepţii: societatea nu este angajată dacă dovedeşte că terţii cunoşteau sau, în împrejurările date,

trebuiau să cunoască faptul că actele depăşesc obiectul de activitate sau limitele puterilor prevăzute de

lege pentru organele respective. Publicarea actului constitutiv nu poate constitui, singură, dovada

cunoaşterii.

- Clauzele actului constitutiv ori hotărârile organelor statutare ale societăţilor, care limitează puterile

conferite de lege acestor organe, sunt inopozabile terţilor, chiar dacă au fost publicate.

18

iv. nulitatea societăţii înmatriculate în registrul comerţului

- cauze

lipseşte actul constitutiv sau nu a fost încheiat în formă autentică;

toţi fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societăţii;

obiectul de activitate al societăţii este ilicit sau contrar ordinii publice;

lipseşte încheierea judecătorului delegat de înmatriculare a societăţii;

lipseşte autorizarea legală administrativă de constituire a societăţii;

actul constitutiv nu prevede denumirea societăţii, obiectul său de activitate, aporturile

asociaţilor sau capitalul social subscris;

s-au încălcat dispoziţiile legale privind capitalul social minim, subscris şi vărsat;

nu s-a respectat numărul minim de asociaţi, prevăzut de lege.

- regim juridic: nulitatea este constatată prin hotărâre judecătorească. În situaţia în care cauza de

nulitate este înlăturată înainte de a se pronunţa instanţa, societatea nu va fi declarată nulă.

Ca efect al nulităţii, societatea încetează să existe fără efect retroactiv, se dizolvă şi intră în lichidare.

Prin hotărârea judecătorească de declarare a nulităţii se vor numi şi lichidatorii societăţii, care se

comunică registrului registrului comerţului, care, după menţionare, o va trimite M.Of., în extras.

- declararea nulităţii societăţii nu aduce atingere actelor încheiate în numele său. Nici societatea şi nici

asociaţii nu pot opune terţilor de bună-credinţă nulitatea societăţii. Asociaţii răspund pentru obligaţiile

sociale până la acoperirea acestora în conformitate cu prevederile art.3.

7. Regimul juridic al acţiunilor (caracterizare şi mod de transmitere, drepturile şi obligaţiile

acţionarilor)

Acţiunile reprezintă fracţiuni ale capitalului social al societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni.

Sunt tiluri de valoare negociabile. Acţiunile trebuie să fie de o egală valoare; ele acordă posesorilor

drepturi egale. Valoarea nominală a unei acţiuni nu va putea fi mai mică de 0,1 lei.

Categorii de acţiuni:

i. în funcţie de drepturile conferite deţinătorilor:

- acţiuni ordinare şi

- acţiuni preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot.

ii. după modul de transmitere, acţiunile ordinare:

- acţiuni nominative pot fi emise: - în formă materială, pe suport hârtie,

19

- în formă dematerializată, fiind înregistrate în registrul

acţionarilor

- acţiuni la purtător.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor ordinare:

- în cazul acţiunilor nominative emise în formă materială, proprietatea se transmite prin declaraţie

făcută în registrul acţionarilor şi prin menţiunea făcută pe titlu, semnată de cedent şi de cesionar sau de

mandatarii lor.

- în cazul acţiunilor nominative emise în formă dematerializată, proprietate se transmite prin declaraţie

făcută în registrul acţionarilor, semnată de cedent şi de cesionar sau de mandatarii lor; dacă sunt

tranzacţionate pe o piaţă reglementată sau în cadrul unui sistem alternativ de tranzacţionare se

transmite potrivit prevederilor legislaţiei pieţei de capital.

Subscriitorii şi cesionarii ulteriori sunt răspunzători solidar de plata acţiunilor timp de 3 ani, socotiţi de

la data când s-a făcut menţiunea de transmitere în registrul acţionarilor.

Transmiterea dreptului de proprietate asupra acţiunilor la purtător:

- dreptul de proprietate se transferă prin simpla tradiţiune a acestora.

Prin actul constitutiv se pot prevedea şi alte forme de transmitere a dreptului de proprietate asupra

acţiunilor.

- Felul acţiunilor va fi determinat prin actul constitutiv, în caz contrar ele vor fi nominative.

- Acţiunile neachitate în întregime sunt întotdeauna nominative. Capitalul social nu va putea fi majorat

şi nu se vor putea emite noi acţiuni până când nu vor fi fost complet plătite cele din emisiunea

precedentă.

iii. Acţiunile vor cuprinde:

- denumirea şi durata societăţii;

- numărul de înmatriculare a societăţii în registrul comerţului, codul unic de înregistrare şi numărul

M.Of. în care s-a făcut publicarea,

- data actului constitutiv,

- capitalul social, numărul acţiunilor şi numărul lor de ordine, valoarea nominală a acţiunilor şi

vărsămintele efectuate;

-avantajele acordate fondatorilor.

Pentru acţiunile nominative se vor mai menţiona datele de identificare ale acţionarului care le deţine.

Acţiunile trebuie semnate de 2 membri ai consiliului de administraţie/ directoratului, sau a

administratorului unic/directorului general unic.

- Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe acţiuni, când acestea sunt emise în formă materială.

20

- În cazul în care societatea nu a emis acţiuni în formă materială, din oficiu sau la cererea acţionarilor,

le va elibera câte un certificat de acţionar cuprinzând datele prevăzute a fi menţionate pe acţiune

precum şi: numărul, categoria şi valoarea nominală a acţiunilor, poziţia la care acţionarul figurează în

registrul acţionarilor şi, după caz, numărul de ordine al acţiunilor.

iv. Acţiunile preferenţiale cu dividend prioritar fără drept de vot conferă titularului:

- dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exerciţiului financiar,

înaintea oricărei alte prelevări;

- drepturile recunoscute acţionarilor cu acţiuni ordinare, inclusiv dreptul de a participa la adunarea

generală, cu excepţia dreptului de vot.

Acţiunile cu dividend prioritar, fără drept de vot, nu pot depăşi o pătrime din capitalul social şi vor

avea aceeaşi valoare nominală ca şi acţiunile ordinare.

Nu pot deţine acţiuni cu dividend prioritar fără drept de vot: administratorii, directorii,

respectiv membrii directoratului şi ai consiliului de supraveghere, precum şi cenzorii societăţii.

În caz de întârziere a plăţii dividendelor, acţiunile preferenţiale vor dobândi drept de vot,

începând de la data scadenţei obligaţiei de plată a dividendelor ce urmează a fi distribuite în cursul

anului următor sau, dacă în anul următor adunarea generală hotărăşte că nu vor fi distribuite dividende,

începând de la data publicării respectivei hotărâri a adunării generale, până la plata efectivă a

dividendelor restante.

v. Acţiunile dintr-o categorie vor putea fi convertite în celelalte categorii prin hotărâre a adunării

generale extraordinare a acţionarilor. Titularii fiecărei categorii de acţiuni se reunesc în adunări

speciale, în condiţiile stabilite de actul constitutiv al societăţii. Orice titular al unor asemenea acţiuni

poate participa la aceste adunări.

vi. Orice acţiune plătită dă dreptul la un vot în adunarea generală, dacă prin actul constitutiv nu s-a

prevăzut altfel. Actul constitutiv poate limita numărul voturilor aparţinând acţionarilor care posedă mai

mult de o acţiune.

Exerciţiul dreptului de vot este suspendat pentru acţionarii care nu sunt la curent cu

vărsămintele ajunse la scadenţă.

vii. Acţionarii care nu au efectuat plata vărsămintelor în termen sunt invitaţi de societate să-şi

îndeplinească această obligaţie, printr-o somaţie colectivă, publicată de două ori, la un interval de 15

zile, în M.Of. şi într-un ziar de largă răspândire.

În cazul în care nici în urma acestei somaţii acţionarii nu vor efectua vărsămintele, consiliul de

administraţie, respectiv directoratul, va putea decide:

- fie urmărirea acţionarilor pentru vărsămintele restante,

21

- fie anularea acestor acţiuni nominative.

Decizia de anulare se va publica în M.Of. cu specificarea numărului de ordine al acţiunilor anulate.

În locul acţiunilor anulate vor fi emise noi acţiuni purtând acelaşi număr, care vor fi vândute. Sumele

obţinute din vânzare vor fi întrebuinţate pentru acoperirea cheltuielilor de publicare şi de vânzare, a

dobânzilor de întârziere şi a vărsămintelor neefectuate; restul va fi înapoiat acţionarilor.

Dacă preţul obţinut nu este îndestulător pentru acoperirea tuturor sumelor datorate societăţii sau dacă

vânzarea nu are loc din lipsă de cumpărători, societatea va putea să se îndrepte împotriva

subscriitorilor şi cesionarilor.

Dacă, în urma îndeplinirii acestor formalităţi, nu s-au realizat sumele datorate societăţii, se va proceda

de îndată la reducerea capitalului social în proporţie cu diferenţa dintre acesta şi capitalul existent.

viii. Acţiunile sunt indivizibile. În ipoteza în care o acţiune devine proprietatea mai multor persoane,

acestea trebuie să desemneze un reprezentant unic pentru exercitarea drepturilor rezultând din acţiune;

de la data numirii reprezentantului societatea înscrie transmiterea dreptului de proprietate asupra

acţiunii nominative.

- persoanele care au în proprietate indiviză sau comună o acţiune sunt răspunzătoare în mod solidar

pentru efectuarea vărsămintelor datorate.

ix. În ipoteza în care acţiunile sunt grevate de ipotecă mobiliară, aceasta se înregistrează în registrul

acţionarilor şi în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare. Creditorului ipotecar i se eliberează o

dovadă a înregistrării acesteia în registrul acţionarilor. În contractul de ipotecă încheiat sub semnătură

privată se menţionează cuantumul datoriei, valoarea şi categoria acţiunilor cu care se garantează.

x. Acţionarii care oferă spre vânzare acţiunile lor prin ofertă publică vor proceda conform legislaţiei

pieţei de capital.

xi. Regula: societatea nu poate subscrie propriile acţiuni nici în mod direct, nici prin intermediul altor

persoane acţionând în nume propriu, dar pe seama societăţii în cauză.

Excepţii:

societatea poate să dobândească propriile acţiuni, fie direct, fie prin intermediul unei persoane

cu respectarea următoarelor condiţii:

- adunarea generală extraordinară a acţionarilor autorizează dobândirea,

- durata pentru care este acordată autorizaţia nu poate depăşi 18 luni de la data publicării hotărârii în

M.Of.,

- valoarea nominală a acţiunilor proprii dobândite de societate, inclusiv a celor aflate deja în portofoliul

său, nu poate depăşi 10% din capitalul social subscris;

- acţiunile sunt integral liberate;

22

- plata acţiunilor astfel dobândite se va face numai din profitul distribuibil sau din rezervele disponibile

ale societăţii, înscrise în ultima situaţie financiară anuală aprobată, cu excepţia rezervelor legale.

Dacă acţiunile proprii sunt dobândite pentru a fi distribuite angajaţilor societăţii, acţiunile astfel

dobândite trebuie distribuite în termen de 12 luni de la data dobândirii.

societatea poate să dobândească propriile acţiuni fără respectarea condiţiilor de mai sus:

- în temeiul unei decizii a adunării generale de reducere a capitalului social, urmând ca acţiunile să fie

anulate;

- ca urmare a unui transfer cu titlu universal;

- prin efectul unei hotărâri judecătoreşti pronunţată într-o procedură de executare silită împotriva unui

acţionar, debitor al societăţii;

- în temeiul unui act cu titlu gratuit,

- prin cumpărare de la acţionarii care se retrag din societate întrucât nu au votat în favoarea unei

hotărâri a adunării generale, în condiţiile legii.

Pe perioada deţinerii acţiunilor de către societate:

- nu dau dreptul la dividende.

- dreptul de vot este suspendat

- includerea lor în activul bilanţului determină stabilirea în pasiv a unei rezerve de valoare egală cu a

acţiunilor, care nu poate fi distribuită.

Acţiunile dobândite de societate cu încălcarea prevederilor legale trebuie înstrăinate în termen

de un an de la dobândire, iar în 3 ani acţiunile care depăşesc 10% din capitalul social subscris. În cazul

în care acţiunile nu sunt înstrăinate în trebuie anulate, societatea fiind obligată să îşi reducă în mod

corespunzător capitalul social subscris.

Sunt asimilate dobândirii de către societate a propriilor acţiuni şi următoarele situaţii:

- ipotecarea propriilor acţiuni de către societate, fie direct, fie prin intermediul unei persoane acţionând

în nume propriu, dar în contul societăţii; cu excepţie operaţiunilor curente ale băncilor şi ale altor

instituţii financiare;

- deţinerea de acţiuni de către o altă societate la care societatea pe acţiuni deţine, direct sau indirect,

majoritatea drepturilor de vot sau ale cărei decizii pot fi influenţate în mod semnificativ de societatea

pe acţiuni.

xii. Regula: societatea nu poate să acorde avansuri sau împrumuturi şi nici să constituie garanţii în

vederea subscrierii sau dobândirii propriilor sale acţiuni de către un terţ.

23

Excepţii, cu condiţia ca aceste tranzacţii să nu determine diminuarea activelor nete sub valoarea

cumulată a capitalului social subscris şi a rezervelor care nu pot fi distribuite conform legii sau actului

constitutiv:

- tranzacţiile efectuate în cadrul operaţiunilor curente ale instituţiilor de credit şi ale altor instituţii

financiare,

- tranzacţiile efectuate în vederea dobândirii de acţiuni de către sau pentru salariaţii societăţii.

Situaţia acţiunilor trebuie să fie cuprinsă în anexa la situaţia financiară anuală. Consiliul de

administraţie va include în raportul ce însoţeşte situaţiile financiare anuale informaţiile precizate de

lege cu privire la dobândirea sau înstrăinarea de către societate a propriilor acţiuni.

8. Regimul juridic al obligaţiunilor (caracterizare şi mod de transmitere, drepturile şi obligaţiile

deţinătorilor de obligaţiuni)

i. Obligaţiunile sunt titluri de credit emise de societate în schimbul sumelor de bani împrumutate; ele

încorporează îndatorirea societăţii de a rambursa aceste sume şi de a plăti dobânzile aferente.

ii. Valoarea nominală a unei obligaţiuni nu poate fi mai mică de 2,5 lei. Valoarea nominală a

obligaţiunilor convertibile în acţiuni va trebui să fie egală cu cea a acţiunilor.

Obligaţiunile din aceeaşi emisiune trebuie să fie de o valoare egală şi acordă posesorilor lor drepturi

egale. Valoarea obligaţiunilor subscrise trebuie să fie integral vărsată.

iii. Obligaţiunile pot fi emise în formă materială, pe suport hârtie, sau în formă dematerializată, prin

înscriere în cont.

Subscripţia obligaţiunilor va fi făcută pe exemplarele prospectului de emisiune.

Titlurile obligaţiunilor trebuie să cuprindă datele prevăzute în legislaţia pieţei de capital şi trebuie

semnate, conform legii

iv. Deţinătorii de obligaţiuni se pot întruni în adunare generală, pentru a delibera asupra intereselor lor.

Adunarea va fi convocată pe cheltuiala societăţii la cererea:

- unui număr de deţinători care să reprezinte a patra parte din titlurile emise şi nerambursate sau, -

reprezentanţilor deţinătorilor de obligaţiuni.

Societatea emitentă nu poate participa la deliberările adunării deţinătorilor de obligaţiuni, în baza

obligaţiunilor pe care le posedă.

Deţinătorii de obligaţiuni vor putea fi reprezentaţi prin mandatari, alţii decât administratorii, directorii,

respectiv membrii directoratului, ai consiliului de supraveghere ori cenzorii sau funcţionarii societăţii.

Adunarea deţinătorilor de obligaţiuni legal constituită poate:

24

a) să numească un reprezentant al deţinătorilor de obligaţiuni şi unul sau mai mulţi supleanţi, cu

dreptul de a-i reprezenta faţă de societate şi în justiţie, fixându-le remuneraţia; aceştia nu pot lua parte

la administrarea societăţii, dar vor putea asista la adunările sale generale;

b) să îndeplinească toate actele de supraveghere şi de apărare a intereselor lor comune sau să

autorizeze un reprezentant cu îndeplinirea lor;

c) să constituie un fond, care va putea fi luat din dobânzile cuvenite deţinătorilor de obligaţiuni, pentru

a face faţă cheltuielilor necesare apărării drepturilor lor, stabilind, în acelaşi timp, regulile pentru

gestiunea acestui fond;

d) să se opună la orice modificare a actului constitutiv sau a condiţiilor împrumutului, prin care s-ar

putea aduce o atingere drepturilor deţinătorilor de obligaţiuni;

e) să se pronunţe asupra emiterii de noi obligaţiuni.

Hotărârile sunt valabile dacă:

- deliberările prevăzute la lit. a), b) şi c) au fost luate cu o majoritate reprezentând cel puţin o treime

din titlurile emise şi nerambursate;

- deliberările prevăzute la lit. d) şi e) au fost luate cu o majoritate reprezentând cel puţin două treimi

din titlurile nerambursate şi

- în ambele cazuri votul favorabil a cel puţin patru cincimi din titlurile reprezentate la adunare.

Hotărârile adunării vor fi aduse la cunoştinţă societăţii, în termen de cel mult 3 zile de la

adoptarea lor.

Hotărârile luate de adunarea deţinătorilor de obligaţiuni sunt obligatorii şi pentru deţinătorii

care nu au luat parte la adunare sau au votat contra. Hotărârile adunării deţinătorilor de obligaţiuni pot

fi atacate în justiţie de către deţinătorii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra şi au cerut să

se insereze aceasta în procesul-verbal al şedinţei, în termenul şi cu efectele prevăzute de lege. Acţiunea

în justiţie a deţinătorului de obligaţiuni împotriva societăţii nu este admisibilă dacă are acelaşi obiect

cu al acţiunii intentate de reprezentantul deţinătorilor de obligaţiuni sau este contrară unei hotărâri a

adunării deţinătorilor de obligaţiuni.

v. Regula: obligaţiunile se rambursează de societatea emitentă la scadenţă.

Excepţia: înainte de scadenţă, obligaţiunile din aceeaşi emisiune şi cu aceeaşi valoare pot fi

rambursate, prin tragere la sorţi, la o sumă superioară valorii lor nominale, stabilită de societate şi

anunţată public cu cel puţin 15 zile înainte de data tragerii la sorţi.

Obligaţiunile convertibile pot fi preschimbate în acţiuni ale societăţii emitente, în condiţiile

stabilite în prospectul de ofertă publică.

25

9. Regimul juridic al părţilor sociale (caracterizare şi mod de transmitere, drepturile şi obligaţiile

asociaţilor)

i. Părţile sociale sunt diviziuni egale ale capitalului social. Ele nu pot fi reprezentate prin titluri

negociabile.

ii. În cazul SRL, o parte socială are o valoare minimă de 10 lei.

iii. transmiterea părţilor sociale

- regula: părţile sociale pot fi transmise între asociaţi.

- excepţia:părţile sociale pot fi transmise către persoane din afara societăţii numai dacă a fost aprobată

de asociaţi reprezentând cel puţin trei pătrimi din capitalul social. Hotărârea adunării asociaţilor se

depune în termen de 15 zile la registrul comerţului, spre a fi menţionată în registru şi publicată în M.

Of., precum şi transmisă către ANAF.

Orice persoană prejudiciată prin hotărârea asociaţilor privitoare la transmiterea părţilor sociale

poate formula o cerere de opoziţie prin care să solicite instanţei judecătoreşti să oblige, după caz,

societatea sau asociaţii la repararea prejudiciului cauzat, precum şi, dacă este cazul, atragerea

răspunderii civile a asociatului care intenţionează să îşi cedeze părţile sociale.

Transmiterea părţilor sociale va opera, în lipsa unei opoziţii, la data expirării termenului de

opoziţie, iar dacă a fost formulată o opoziţie, la data comunicării hotărârii de respingere a acesteia.

În cazul dobândirii unei părţi sociale prin succesiune, prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile

dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel; în acest din urmă caz, societatea este obligată la plata

părţii sociale către succesori, conform ultimului bilanţ contabil aprobat. În acest caz, dacă se depăşeşte

maximul legal de asociaţi din cauza numărului succesorilor, aceştia vor fi obligaţi să desemneze un

număr de titulari ce nu va depăşi maximul legal.

- în toate cazurile : transmiterea părţilor sociale trebuie înscrisă în registrul comerţului şi în registrul de

asociaţi al societăţii. Transmiterea are efect faţă de terţi numai din momentul înscrierii ei în registrul

comerţului. Actul de transmitere a părţilor sociale şi actul constitutiv actualizat cu datele de

identificare a noilor asociaţi vor fi depuse la oficiul registrului comerţului, fiind supuse înregistrării în

registrul comerţului potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4).

Fiecare parte socială dă dreptul la un vot în adunarea generală.

10. Regimul juridic al dividendelor

- dividendele sunt cote-părţi din profit determinate potrivit legii ce se plătesc fiecărui asociat constituie

dividend.

26

- dividendele se distribuie asociaţilor proporţional cu cota de participare la capitalul social vărsat, dacă

prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

- dividendele se plătesc în termenul stabilit de adunarea generală a asociaţilor sau, după caz, stabilit

prin legile speciale, dar nu mai târziu de 6 luni de la data aprobării situaţiei financiare anuale aferente

exerciţiului financiar încheiat. În caz contrar, societatea comercială datorează, după acest termen,

dobândă penalizatoare, dacă prin actul constitutiv sau prin hotărârea adunării generale a acţionarilor

care a aprobat situaţia financiară aferentă exerciţiului financiar încheiat nu s-a stabilit o dobândă mai

mare.

- dividendele plătite contrar dispoziţiilor legii se restituie, dacă societatea dovedeşte că asociaţii au

cunoscut neregularitatea distribuirii sau, în împrejurările existente, trebuiau să o cunoască. Dreptul la

acţiunea de restituire a dividendelor, plătite contrar prevederilor legii, se prescrie în termen de 3 ani de

la data distribuirii lor.

- dividendele care se cuvin după data transmiterii acţiunilor aparţin cesionarului, în afară de cazul în

care părţile au convenit altfel.

- dacă se constată o pierdere a activului net, capitalul social subscris va trebui reîntregit sau redus

înainte de a se putea face vreo repartizare sau distribuire de profit.

11. Fondul de rezervă (rezerva legală şi rezerva convenţională )

Din profitul societăţii se va prelua, în fiecare an, cel puţin 5% pentru formarea fondului de

rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

Dacă fondul de rezervă, după constituire, s-a micşorat din orice cauză, va fi completat, cu

respectarea prevederilor legii. Aşadar, fondul de rezervă este o prelungire a capitalului social

constituind, de asemenea, gajul general al creditorilor sociali.

De asemenea, se include în fondul de rezervă, chiar dacă acesta a atins cuantumul de 5% din

profitul societăţii, excedentul obţinut prin vânzarea acţiunilor la un curs mai mare decât valoarea lor

nominală, dacă acest excedent nu este întrebuinţat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat

amortizărilor.

Potrivit dispoziţiilor art.272 pct.4 din Legea nr.31/1990, fondatorul, administratorul, directorul,

directorul executiv sau reprezentantul legal al societăţii, care nu constituie fondul de rezervă, se

pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani.

12. Funcţionarea societăţilor comerciale.

i. Reguli comune privind funcţionarea societăţilor comerciale:

27

Regula: în orice factură, ofertă, comandă, tarif, prospect şi alte documente întrebuinţate în

comerţ, emanând de la o societate, trebuie să se menţioneze denumirea, forma juridică, sediul social,

numărul din registrul comerţului şi codul unic de înregistrare.

Excepţii: bonurile fiscale emise de aparatele de marcat electronice, care vor cuprinde

elementele prevăzute de legislaţia din domeniu.

Dacă societatea pe acţiuni optează pentru un sistem dualist de administrare, documentele emise

de societate vor conţine şi menţiunea «societate administrată în sistem dualist».

În cazul societăţii cu răspundere limitată, se va menţiona şi capitalul social, iar dacă ele provin

de la o societate pe acţiuni sau în comandită pe acţiuni, se vor menţiona atât capitalul social subscris,

cât şi cel vărsat.

Documentele emise de o sucursală trebuie să conţină şi oficiul registrului comerţului la care a

fost înregistrată sucursala şi numărul ei de înregistrare. Informaţiile precizate mai sus vor fi publicate şi

pe pagina de internet a societăţii.

ii. Obligaţiile şi răspunderea administratorilor societăţilor comerciale.

Administratorii pot face toate operaţiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de

activitate al societăţii, afară de restricţiile arătate în actul constitutiv.

Ei sunt obligaţi să ia parte la toate adunările societăţii, la consiliile de administraţie şi la

organele de conducere similare acestora.

Administratorii care au dreptul de a reprezenta societatea nu îl pot transmite decât dacă această

facultate li s-a acordat în mod expres, în caz contrar, societatea poate pretinde de la cel substituit

beneficiile rezultate din operaţiune. Administratorul care, fără drept, îşi substituie altă persoană

răspunde solidar cu aceasta pentru eventualele pagube produse societăţii.

Obligaţiile şi răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispoziţiile referitoare la

mandat şi de cele special prevăzute în această lege.

Administratorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

- realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;

- existenţa reală a dividendelor plătite;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

- exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

iii. Funcţionarea societăţilor pe acţiuni (SA):

28

Adunările generale ale acţionarilor (AGA): feluri, moduri de convocare, atribuţii, adoptarea

hotărârilor, anularea hotărârilor AGA;

Adunările generale sunt ordinare şi extraordinare.

Când actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor ţine la sediul societăţii şi în localul ce se va indica în

convocare.

Adunarea generală ordinară:

- se întruneşte cel puţin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exerciţiului financiar.

Atribuţii:

- să discute, să aprobe sau să modifice situaţiile financiare anuale,

- să aleagă şi să revoce membrii consiliului de administraţie, respectiv ai consiliului de supraveghere, şi

cenzorii şi să le fixeze remuneraţia cuvenită pentru exerciţiul în curs;

- să numească sau să demită auditorul financiar şi să fixeze durata minimă a contractului de audit

financiar;

- să se pronunţe asupra gestiunii consiliului de administraţie, respectiv a directoratului;

- să stabilească bugetul de venituri şi cheltuieli şi, după caz, programul de activitate, pe exerciţiul

financiar următor;

- să hotărască gajarea, închirierea sau desfiinţarea uneia sau a mai multor unităţi ale societăţii,

- alte probleme înscrise pe ordinea de zi:

Condiţii de validitate a deliberărilor:

a) la prima convocare

- prezenţa acţionarilor care să deţină cel puţin 1/4 din numărul total de drepturi de vot.

- majoritatea voturilor exprimate.

b) la o a doua convocare

- indiferent de cvorumul întrunit,

- majoritatea voturilor exprimate.

Adunarea generală extraordinară

- se întruneşte ori de câte ori este necesar

Atribuţii

Decide cu privire la:

- schimbarea formei juridice a societăţii;

- mutarea sediului societăţii;

- schimbarea obiectului de activitate al societăţii;

- înfiinţarea sau desfiinţarea unor sedii secundare;

29

- prelungirea duratei societăţii;

- majorarea sau reducerea capitalului social, ori reîntregirea lui prin emisiune de noi acţiuni;

fuziunea sau divizarea societăţii;

- dizolvarea anticipată a societăţii;

- conversia acţiunilor dintr-o categorie în cealaltă;

- conversia unei categorii de obligaţiuni în altă categorie sau în acţiuni;

- emisiunea de obligaţiuni;

- oricare altă modificare a actului constitutiv sau oricare altă hotărâre pentru care este cerută aprobarea

adunării generale extraordinare.

Prin actul constitutiv sau prin hotărâre a AGA extraordinară va putea fi delegat consiliului de

administraţie,/directoratului, exerciţiul dreptului de a decide cu privire la:

- mutarea sediului societăţii;

- schimbarea obiectului de activitate al societăţii dacă nu se referă la domeniul şi activitatea principală

a societăţii;

- majorarea capitalului social.

Condiţii de validitate a deliberărilor:

a) la prima convocare

- prezenţa acţionarilor deţinând cel puţin o 1/4 din numărul total de drepturi de vot,

- majoritatea voturilor exprimate

b) la convocările următoare,

- prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o 1/5 din numărul total de drepturi de vot,

- majoritatea voturilor exprimate

Excepţii: - modificarea obiectului principal de activitate al societăţii,

- reducerea sau majorarea capitalului social,

- schimbarea formei juridice,

- fuziunea, divizarea sau dizolvarea societăţii

Decizia valabilă necesită:

- prezenţa acţionarilor reprezentând cel puţin o 2/3 din numărul total de drepturi de vot,

- majoritatea voturilor exprimate.

Convocare

- se face de consiliul de administraţie,/respectiv de directorat,

- ori de câte ori este necesar,

- în minim 30 de zile de la publicarea convocării în M.Of.

30

- Regula: se publică în M.Of. şi în unul dintre ziarele de largă răspândire din localitatea în care se află

sediul societăţii sau din cea mai apropiată localitate,

- Excepţia: prin scrisoare recomandată sau, dacă actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisă pe

cale electronică, având încorporată, ataşată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, dacă toate

acţiunile societăţii sunt nominative,

- se publică şi pe pagina de internet a societăţii, pentru liberul acces al acţionarilor.

cuprinde: - locul şi data ţinerii adunării,

- ordinea de zi, cu menţionarea explicită a tuturor problemelor care vor face obiectul

dezbaterilor adunării.

- textul integral al propunerilor pentru modificarea actului constitutiv.

Acţionarii reprezentând întreg capitalul social vor putea, dacă nici unul dintre ei nu se opune, să ţină o

adunare generală şi să ia orice hotărâre, fără respectarea formalităţilor cerute pentru convocarea ei.

Acţionarii exercită dreptul lor de vot în adunarea generală:

- proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă,

- în mod direct sau prin reprezentare, în baza unei împuterniciri acordate pentru respectiva adunare

generală.

- prin corespondenţă, în cazul societăţilor închise cu acţiuni nominative.

Pot vota în AGA:

- acţionarii înscrişi în evidenţele societăţii sau în cele furnizate de registrul independent privat al

acţionarilor, corespunzătoare datei de referinţă.

- acţionarii proprietari ai acţiunilor ce constituite garanţii reale mobiliare.

- acţionarii cu acţiuni la purtător depuse la locurile arătate prin actul constitutiv sau prin înştiinţarea de

convocare, cu cel puţin 5 zile înainte de adunare.

Nu pot vota acţionarii care

- au calitatea de membri ai consiliului de administraţie, directoratului sau consiliului de supraveghere,

cu privire la descărcarea gestiunii lor sau o problemă în care persoana sau administraţia lor ar fi în

discuţie; însă pot vota situaţia financiară anuală, dacă nu se poate forma majoritatea prevăzută de lege

sau de actul constitutiv.

- într-o anumită operaţiune, are, fie personal, fie ca mandatar al unei alte persoane, un interes contrar

aceluia al societăţii.

Dreptul de vot nu poate fi cedat. Orice convenţie prin care acţionarul se obligă a exercita

dreptul de vot în conformitate cu instrucţiunile date sau propunerile formulate de societate sau de

persoanele cu atribuţii de reprezentare este nulă.

31

Se întocmeşte un proces-verbal, semnat de preşedinte şi secretar, prin care se constată

îndeplinirea formalităţilor de convocare, data şi locul adunării generale, acţionarii prezenţi, numărul

acţiunilor, dezbaterile în rezumat, hotărârile luate, iar la cererea acţionarilor, declaraţiile făcute de ei în

şedinţă. Procesul-verbal va fi trecut în registrul adunărilor generale.

Regula: Hotărârile adunărilor generale se iau prin vot deschis.

Excepţia: v otul secret este obligatoriu pentru:

- numirea sau revocarea membrilor consiliului de administraţie, respectiv a membrilor consiliului de

supraveghere,

- numirea, revocarea ori demiterea cenzorilor sau auditorilor financiari,

- stabilirea răspunderii membrilor organelor de administrare, de conducere şi de control ale societăţii.

Hotărârile AGA vor fi depuse în termen de 15 zile la registrul comerţului şi publicate în M.Of.

(pentru opozabilitate)

Hotărârile luate de adunarea generală în limitele legii sau actului constitutiv sunt obligatorii

chiar pentru acţionarii care nu au luat parte la adunare sau au votat contra.

Hotărârile AGA contrare legii sau actului constitutiv pot fi atacate în justiţie, în termen de 15

zile de la data publicării în M.Of.

Acţionarii trebuie să îşi exercite drepturile cu bună-credinţă, cu respectarea drepturilor şi a

intereselor legitime ale societăţii şi ale celorlalţi acţionari.

Administrarea societăţilor pe acţiuni: sistemul unitar (consiliul de administraţie şi directorii);

sistemul dualist (directoratul şi consiliul de supraveghere); reguli comune de administrare a

societăţilor comerciale;

- Durata mandatului administratorilor, respectiv al membrilor directoratului şi ai consiliului de

supraveghere, este stabilită prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4 ani. Ei sunt reeligibili, când prin

actul constitutiv nu se dispune altfel.

- Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv al primilor membri ai

consiliului de supraveghere, nu poate depăşi 2 ani.

- numirea valabilă a administratorilor, a membrilor directoratului/consiliului de supraveghere, trebuie

să fie acceptată în mod expres.

- Administratorii trebuie să fie asiguraţi pentru răspundere profesională.

- Directorii /membrii directoratului, în sistemul dualist, sunt persoane fizice. O persoană juridică poate

fi numită administrator/membru al consiliului de supraveghere fiind obligată să îşi desemneze un

reprezentant permanent, persoană fizică.

32

- Directorii/membrii directoratului, în sistemul dualist, nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de

administraţie/consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai

consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociaţi cu răspundere

nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelaşi

comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii

pentru daune.

- O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de administrator şi/sau de membru

al consiliului de supraveghere în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României .

Excepţie – persoana care este proprietară a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor societăţii sau este

membru în consiliul de administraţie ori în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni ce

deţine pătrimea arătată.

- Remuneraţia membrilor consiliului de administraţie/consiliului de supraveghere este stabilită prin

actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor.

- Pentru validitatea deciziilor consiliului de administraţie, ale directoratului sau ale consiliului de

supraveghere este necesară:

- prezenţa a cel puţin ½ din numărul membrilor, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr

mai mare.

- votul majorităţii membrilor prezenţi.

Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedinţilor acestor organe se iau cu votul majorităţii

membrilor consiliului.

Dacă actul constitutiv nu dispune altfel, preşedintele consiliului de administraţie sau al consiliului de

supraveghere va avea votul decisiv în caz de paritate a voturilor.

- Participarea la reuniunile consiliului de administraţie, ale directoratului sau ale consiliului de

supraveghere poate avea loc şi prin intermediul mijloacelor de comunicare la distanţă.

- Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, va putea să încheie acte juridice în numele şi în

contul societăţii, prin care să dobândească bunuri pentru aceasta sau să înstrăineze, să închirieze, să

schimbe ori să constituie în garanţie bunuri aflate în patrimoniul societăţii, a căror valoare depăşeşte

jumătate din valoarea contabilă a activelor societăţii la data încheierii actului juridic, numai cu

aprobarea AGA.

- Acţiunea în răspundere contra fondatorilor, administratorilor, directorilor, respectiv a membrilor

directoratului şi consiliului de supraveghere, precum şi a cenzorilor sau auditorilor financiari, pentru

daune cauzate societăţii de aceştia prin încălcarea îndatoririlor lor faţă de societate, aparţine AGA.

33

Auditul financiar şi auditul intern;

Regula : societatea pe acţiuni va avea 3 cenzori şi un supleant, dacă prin actul constitutiv nu se

prevede un număr mai mare. În toate cazurile, numărul cenzorilor trebuie să fie impar.

Cenzorii sunt aleşi de adunarea generală a acţionarilor.

Durata mandatului lor este de 3 ani şi pot fi realeşi.

Cenzorii trebuie să îşi exercite personal mandatul.

Cenzorii sunt remuneraţi cu o indemnizaţie fixă, determinată prin actul constitutiv sau de adunarea

generală care i-a numit.

La societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat, unul dintre cenzori este, în mod obligatoriu,

reprezentant al Ministerului Economiei şi Finanţelor.

Excepţia: societăţile vor fi auditate de auditori financiari - persoane fizice sau persoane juridice,

în cazul în care:

- situaţiile financiare ale societăţilor sunt supuse obligaţiei legale de auditare

- societăţile pe acţiuni optează pentru sistemul dualist de administrare

- adunarea generală ordinară a acţionarilor a decis contractarea auditului financiar

Societăţile ale căror situaţii financiare anuale sunt supuse auditului financiar, potrivit legii sau

hotărârii acţionarilor, vor organiza auditul intern potrivit normelor elaborate de Camera Auditorilor

Financiari din România. Modalitatea şi procedura de raportare a auditorilor interni se stabilesc potrivit

normelor elaborate de Camera Auditorilor Financiari din România.

Consiliul de administraţie, respectiv directoratul, înregistrează la registrul comerţului orice

schimbare a cenzorilor, respectiv auditorilor financiari.

Cenzorii pot fi acţionari, cu excepţia cenzorului expert contabil, care poate fi terţ ce exercită

profesia individual ori în forme asociative.

O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de cenzor în societăţi pe

acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României.

Nu pot fi cenzori:

- rudele sau afinii până la al patrulea grad inclusiv sau soţii administratorilor;

- salariaţii societăţii, ai administratorilor sau ai unor angajatori aflaţi în raporturi contractuale sau în

concurenţă cu societate;

- persoanele cărora le este interzisă funcţia în administrarea societăţii;

- persoanele cu au atribuţii de control în cadrul Ministerului Finanţelor Publice sau al altor instituţii

publice, cu excepţia situaţiilor prevăzute expres de lege.

Cenzorii sunt obligaţi:

34

- să supravegheze gestiunea societăţii,

- să verifice dacă situaţiile financiare sunt legal întocmite şi în concordanţă cu registrele,

- să verifice dacă registrele societăţii sunt ţinute regulat

- să stabilească dacă evaluarea elementelor patrimoniale s-a făcut conform regulilor stabilite pentru

întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.

- să aducă la cunoştinţă consiliului de administraţie neregulile constatate.

- să prezinte adunării generale un raport amănunţit cu privire la modul de gestionare a societăţii şi să

formuleze propuneri cu privire la situaţiile financiare şi repartizarea profitului.

Adunarea generală poate aproba situaţiile financiare anuale numai dacă acestea sunt însoţite de

raportul cenzorilor sau, după caz, al auditorilor financiari.

Cenzorii au dreptul să obţină în fiecare lună de la administratori o situaţie despre mersul

operaţiunilor.

Este interzis cenzorilor să comunice acţionarilor în particular sau terţilor datele referitoare la

operaţiunile societăţii, constatate cu ocazia exercitării mandatului lor.

Acţionarii au dreptul să reclame cenzorilor faptele despre care crede că trebuie cenzurate, iar

aceştia le vor avea în vedere la întocmirea raportului către adunarea generală.

De regulă cenzorii vor putea lucra separat , însă pentru îndeplinirea obligaţiei de prezentare în

faţa AGA a unui raport privind situaţiile financiare, cenzorii vor delibera împreună; ei însă vor putea

face, în caz de neînţelegere, rapoarte separate, care vor trebui să fie prezentate adunării generale.

Cenzorii vor trece într-un registru special deliberările lor, precum şi constatările făcute în

exerciţiul mandatului lor.

Întinderea şi efectele răspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului. Revocarea

lor se va putea face numai de adunarea generală, cu votul cerut la adunările extraordinare.

Cenzorii sunt solidar răspunzători faţă de societate pentru:

- realitatea vărsămintelor efectuate de asociaţi;

- existenţa reală a dividendelor plătite;

- existenţa registrelor cerute de lege şi corecta lor ţinere;

- exacta îndeplinire a hotărârilor adunărilor generale;

- stricta îndeplinire a îndatoririlor pe care legea, actul constitutiv le impun.

iv. Funcţionarea societăţilor cu răspundere limitată (SRL):

Conducerea, administrarea şi controlul societăţilor cu răspundere limitată (SRL);

În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.

35

Hotărârile AGA

Regula: AGA decide prin votul reprezentând majoritatea absolută a asociaţilor şi a părţilor sociale,

în afară de cazul când în actul constitutiv se prevede altfel.

Excepţia: AGA având ca obiect modificarea actului constitutiv decide cu votul tuturor asociaţilor, în

afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel.

Prin actul constitutiv se va putea stabili că votarea se poate face şi prin corespondenţă.

Fiecare parte socială dă dreptul la un vot.

Un asociat nu poate exercita dreptul său de vot în deliberările adunărilor asociaţilor referitoare la

aporturile sale în natură sau la actele juridice încheiate între ele şi societate. Dacă adunarea legal

constituită nu poate lua o hotărâre valabilă din cauza neîntrunirii majorităţii cerute, adunarea convocată

din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social

reprezentată de asociaţii prezenţi.

Asociatul care, într-o operaţiune determinată, are, pe cont propriu sau pe contul altuia, interese contrare

acelora ale societăţii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind această operaţiune, în

caz contrar fiind răspunzător de daunele cauzate societăţii, dacă, fără votul său, nu s-ar fi obţinut

majoritatea cerută.

Atribuţiile AGA:

- să aprobe situaţia financiară anuală şi să stabilească repartizarea profitului net;

- să desemneze administratorii şi cenzorii, să îi revoce/demită şi să le dea descărcare de activitate,

precum şi să decidă contractarea auditului financiar, atunci când acesta nu are caracter obligatoriu,

potrivit legii; (Asociaţii care reprezintă majoritatea absolută a capitalului social pot alege unul sau mai

mulţi administratori dintre ei, fixându-le puterile, durata însărcinării şi eventuala lor remuneraţie, afară

numai dacă prin actul constitutiv nu se dispune altfel.)

- să decidă urmărirea administratorilor şi cenzorilor pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi

persoana însărcinată să o exercite;

- să modifice actul constitutiv.

Convocare AGA

- la sediul social, cel puţin o dată pe an sau de câte ori este necesar,

- de administratori sau la cererea asociatului/asociaţilor reprezentând cel puţin 1/4 din capitalul social,

arătând scopul acestei convocări,

- în forma prevăzută în actul constitutiv, iar în lipsa unei dispoziţii speciale, prin scrisoare

recomandată,

- cu cel puţin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ţinerea acesteia, arătându-se ordinea de zi.

36

Hotărârile AGA pot fi atacate în aceleaşi condiţii ca şi hotărările adunărilor generale ale

acţionarilor, termenul de 15 zile urmând să curgă de la data la care asociatul a luat cunoştinţă de

hotărârea adunării generale pe care o atacă.

Administrare

- În raporturile cu terţii, SRL este reprezentată de fiecare administrator, afară de stipulaţie contrară în

actul constitutiv.

- Societatea este administrată de unul sau mai mulţi administratori, asociaţi sau neasociaţi, numiţi prin

actul constitutiv sau de adunarea generală.

- Regula: dacă actul constitutiv dispune ca administratorii să lucreze împreună, decizia trebuie luată în

unanimitate; în caz de divergenţă între administratori, vor decide asociaţii care reprezintă majoritatea

absolută a capitalului social.

- Excepţia: pentru actele urgente, a căror neîndeplinire ar cauza o pagubă mare societăţii, poate decide

un singur administrator în lipsa celorlalţi, care se găsesc în imposibilitate, chiar momentană, de a lua

parte la administraţie.

- Fără autorizarea AGA, administratorii nu pot:

- să aibă calitatea de administrator în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate,

- să facă acelaşi fel de comerţ ori altul concurent pe cont propriu sau pe contul altei persoane fizice

sau juridice, sub sancţiunea revocării şi răspunderii pentru daune.

Societatea trebuie să ţină, prin grija administratorilor, un registru al asociaţilor, în care se vor

înscrie, după caz, numele şi prenumele, denumirea, domiciliul sau sediul fiecărui asociat, partea

acestuia din capitalul social, transferul părţilor sociale sau orice altă modificare privitoare la acestea.

Administratorii răspund personal şi solidar pentru orice daună pricinuită prin nerespectarea

prevederilor privitoare la registrul asociaţilor, care poate fi cercetat de asociaţi şi creditori.

Cenzori

- Adunarea asociaţilor poate numi unul sau mai mulţi cenzori ori un auditor financiar.

- Dacă numărul asociaţilor trece de 15, numirea cenzorilor este obligatorie.

- Dispoziţiile prevăzute pentru cenzorii societăţilor pe acţiuni se aplică şi cenzorilor din societăţile cu

răspundere limitată.

- În lipsă de cenzori sau, după caz, de auditor financiar, fiecare dintre asociaţi, care nu este

administrator al societăţii, va exercita dreptul de control pe care asociaţii îl au în societăţile în nume

colectiv.

Societatea cu răspundere limitată nu poate emite obligaţiuni.

37

Situaţiile financiare vor fi întocmite după normele prevăzute pentru societatea pe acţiuni. În

urma aprobării lor de către adunarea generală a asociaţilor, administratorii vor depune la registrul

comerţului, în termen de 15 zile de la data adunării generale, copii ale situaţiilor financiare anuale, în

conformitate cu prevederile Legii.

Dispoziţiile prevăzute pentru fondurile de rezervă la societatea pe acţiuni, ca şi acelea privitoare la

reducerea capitalului social, se aplică şi societăţilor cu răspundere limitată.

Societatea comercială cu răspundere limitată cu unic asociat – particularităţi.

În cazul în care, într-o societate cu răspundere limitată, părţile sociale sunt ale unei singure

persoane, aceasta are calitatea de asociat unic.

O persoană fizică sau o persoană juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate cu

răspundere limitată; iar o SRL nu poate avea ca asociat unic o altă SRL, alcătuită dintr-o singură

persoană, sub sancţiunea dizolvării societăţii.

În societatea care se înfiinţează de către un asociat unic, valoarea aportului în natură va fi stabilită

pe baza unei expertize de specialitate.

În cazul societăţilor cu răspundere limitată cu asociat unic, acesta va exercita atribuţiile adunării

generale a asociaţilor societăţii. Asociatul unic va consemna de îndată, în scris, orice decizie adoptată.

Dacă asociatul unic este administrator, îi revin şi obligaţiile prevăzute de lege pentru această

calitate.

Asociatul unic poate avea calitatea de salariat al societăţii cu răspundere limitată al cărui asociat

unic este.

Contractele între societatea cu răspundere limitată şi asociatul său unic se încheie în formă scrisă, sub

sancţiunea nulităţii absolute.

13. Modificarea actului constitutiv al societăţilor:

i. Dispoziţii comune de modificare a actului constitutiv

Actul constitutiv poate fi modificat prin hotărâre a AGA ori a Consiliului de administraţie,

respectiv directoratului, sau prin hotărârea instanţei judecătoreşti.

Forma autentică a actului modificator adoptat de asociaţi este obligatorie atunci când are ca

obiect:

- majorarea capitalului social prin subscrierea ca aport în natură a unui imobil;

- modificarea formei juridice a societăţii într-o societate în nume colectiv sau în comandită simplă;

- majorarea capitalului social prin subscripţie publică.

38

După fiecare modificare a actului constitutiv, administratorii, respectiv directoratul, vor depune

la registrul comerţului actul modificator şi textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate

modificările, care vor fi înregistrate în temeiul hotărârii judecătorului-delegat, cu excepţia situaţiilor

când înregistrarea va fi efectuată pe baza hotărârii irevocabile de excludere sau de retragere.

Registrului comerţului va înainta din oficiu actul modificator astfel înregistrat şi o notificare

asupra depunerii textului actualizat al actului constitutiv către R.A.”Monitorul Oficial”, spre a fi

publicate pe cheltuiala societăţii, cu excepţia actelor modificatoare ale unei SNC sau SCS

Dacă societatea fiinţează de mai mult de 5 ani, actul constitutiv în forma actualizată poate să nu

cuprindă numele sau denumirea şi celelalte date de identificare ale fondatorilor şi ale primilor membri

ai organelor societăţii.

Schimbarea formei societăţii, prelungirea duratei ei sau alte modificări ale actului constitutiv al

societăţii nu atrag crearea unei persoane juridice noi.

ii. Modificarea societăţii: schimbarea denumirii, a sediului, a formei societare, înfiinţarea de sucursale,

puncte de lucru,etc;

În ipoteza prelungirii duratei societăţii în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere

limitată, creditorii particulari ai asociaţilor pot face opoziţie împotriva hotărârii adunării asociaţilor de

prelungire a duratei, dacă au drepturi stabilite printr-un titlu executoriu anterior hotărârii.

Dacă opoziţia a fost admisă, asociaţii trebuie să decidă, în termen de o lună de la data la care hotărârea

a devenit irevocabilă, dacă înţeleg să renunţe la prelungire sau să excludă din societate pe asociatul

debitor al oponentului. În acest din urmă caz, drepturile cuvenite asociatului debitor vor fi calculate pe

baza ultimului bilanţ contabil aprobat.

iii. Modificarea structurii interne a societăţii: excluderea şi retragerea asociaţilor;

Poate fi exclus din SNC, SCS, SRL:

- asociatul care, pus în întârziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;

- asociatul cu răspundere nelimitată în stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;

- asociatul cu răspundere nelimitată care se amestecă fără drept în administraţie;

- asociatul administrator care comite fraudă în dauna societăţii sau se serveşte de semnătura socială sau

de capitalul social în folosul lui sau al altora.

Dispoziţiile se aplică şi comanditaţilor în societatea în comandită pe acţiuni.

Excluderea se pronunţă prin hotărâre judecătorească la cererea societăţii sau a oricărui asociat,

prin care se stabileşte, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi. În

39

termen de 15 zile, hotărârea irevocabilă de excludere se va depune la registrul comerţului şi va fi

publicată în M.Of. (numai dispozitivul hotărârii)

Asociatul exclus

- răspunde de pierderi şi are dreptul la beneficii până în ziua excluderii sale, însă nu va putea cere

lichidarea lor până ce acestea nu sunt repartizate conform prevederilor actului constitutiv.

- nu are dreptul la o parte proporţională din patrimoniul social, ci numai la o sumă de bani care să

reprezinte valoarea acesteia.

- rămâne obligat faţă de terţi pentru operaţiunile făcute de societate, până în ziua rămânerii definitive a

hotărârii de excludere. Dacă, în momentul excluderii, sunt operaţiuni în curs de executare, asociatul

este obligat să suporte consecinţele şi nu-şi va putea retrage partea ce i se cuvine decât după terminarea

acelor operaţiuni.

Asociatul în SNC, SCS sau SRL se poate retrage din societate:

- în cazurile prevăzute în actul constitutiv;

- cu acordul tuturor celorlalţi asociaţi;

- pentru motive temeinice, în baza hotărârii instenţei de judecată, în lipsa unor prevederi în actul

constitutiv sau când nu se realizează acordul unanim asociatul. Instanţa judecătorească va dispune, prin

aceeaşi hotărâre, şi cu privire la structura participării la capitalul social a celorlalţi asociaţi.

Dreptul de retragere poate fi exercitat, în primele 2 cazurile, în termen de 30 de zile de la data

publicării hotărârii AGA în M.Of.

Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru părţile sale sociale, se stabilesc fie:

- prin acordul asociaţilor,

- de un expert desemnat de asociaţi,

- de tribunal, în caz de neînţelegere.

În cazul SA, au dreptul de a se retrage din societate şi de a solicita cumpărarea acţiunilor lor de

către societate, acţionarii care nu au votat în favoarea unei hotărâri AGA care are ca obiect:

- schimbarea obiectului principal de activitate;

- mutarea sediului societăţii în străinătate;

- schimbarea formei societăţii;

- fuziunea sau divizarea societăţii.

Acţionarii vor depune la sediul societăţii, alături de declaraţia scrisă de retragere, acţiunile pe

care le posedă sau, după caz, certificatele de acţionar. Preţul plătit de societate pentru acţiunile celui

care exercită dreptul de retragere va fi stabilit de un expert autorizat independent, ca valoare medie ce

40

rezultă din aplicarea a cel puţin două metode de evaluare recunoscute de legislaţia în vigoare la data

evaluării.

În toate cazurile, costurile de evaluare vor fi suportate de societate.

iv. Modificarea capitalului social: reducerea capitalului social; majorarea capitalului social.

Capitalul social poate fi redus prin:

- micşorarea numărului de acţiuni sau părţi sociale;

- reducerea valorii nominale a acţiunilor sau a părţilor sociale;

- dobândirea propriilor acţiuni, urmată de anularea lor.

Dacă reducerea nu este motivată de pierderi:

- scutirea totală sau parţială a asociaţilor de vărsămintele datorate;

- restituirea către acţionari/asociaţi a unei cote-părţi din aporturi, proporţională cu reducerea capitalului

social şi calculată egal pentru fiecare acţiune sau parte socială;

- alte procedee prevăzute de lege.

Reducerea capitalului social se realizează în temeiul hotărârii AGA care trebuie să cuprindă:

cuantumul reducerii care nu poate aduce atingere nivelului minim de capital prevăzut de lege, motivele

pentru care se face reducerea şi procedeul ce va fi utilizat pentru efectuarea ei.

Reducerea capitalului social va putea fi făcută numai după trecerea a 2 luni din ziua în care

hotărârea a fost publicată în M.Of.

Creditorii societăţii, ale căror creanţe sunt anterioare publicării hotărârii, au dreptul :

- să obţină garanţii adecvate pentru creanţele care nu au devenit scadente până la data respectivei

publicări.

- de a face opoziţie împotriva acestei hotărâri.

Reducerea capitalului social nu are efect şi nu se fac plăţi în beneficiul acţionarilor/asociaţilor:

- până când creditorii nu vor fi obţinut realizarea creanţelor lor ori garanţii adecvate sau

- până la data la care hotărârea instanţei prin care a fost respinsă cererea creditorilor a devenit

irevocabilă.

Când societatea a emis obligaţiuni, nu se va putea proceda la reducerea capitalului social prin

restituiri făcute acţionarilor din sumele rambursate în contul acţiunilor, decât în proporţie cu valoarea

obligaţiunilor rambursate.

Capitalul social se poate mări prin:

- emisiunea de acţiuni/părţi sociale noi

41

- majorarea valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale existente în schimbul unor noi aporturi în

numerar şi/sau în natură.

- încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de

emisiune,

- prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.

Mărirea capitalului social prin majorarea valorii nominale a acţiunilor poate fi hotărâtă numai

cu votul tuturor acţionarilor, în afară de cazul când este realizată prin încorporarea rezervelor,

beneficiilor sau primelor de emisiune.

Societatea pe acţiuni îşi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute

pentru constituirea societăţii.

Majorarea capitalului social al unei societăţi prin ofertă publică de valori mobiliare şi/sau prin

acordarea posibilităţii acţionarilor de a-şi tranzacţiona drepturile de preferinţă pe piaţa de capital este

supusă prevederilor legislaţiei specifice pieţei de capital.

Dacă majorarea capitalului social se face prin aporturi în natură, adunarea generală care a

hotărât aceasta va propune judecătorului-delegat numirea unuia sau mai multor experţi pentru

evaluarea acestor aporturi. AGA extraordinară convocată din nou, având în vedere concluziile

raporturlui experţilor, poate hotărî majorarea capitalului social. Hotărârea adunării generale trebuie să

cuprindă descrierea aporturilor în natură, numele persoanelor ce le efectuează şi numărul acţiunilor ce

se vor emite în schimb.

Aporturi în creanţe nu sunt admise.

Acţiunile emise pentru majorarea capitalului social vor fi oferite spre subscriere, în primul rând

acţionarilor existenţi, proporţional cu numărul acţiunilor pe care le posedă.

Exercitarea dreptului de preferinţă se va putea realiza în termenul hotărât de AGA sau de consiliul de

administraţie, respectiv directorat, dacă actul constitutiv nu prevede alt termen; şi nu poate fi mai mic

de o lună de la data publicării hotărârii în M.Of. După expirarea acestui termen, acţiunile vor putea fi

oferite spre subscriere publicului. Orice majorare a capitalului social efectuată cu încălcarea

prezentului articol este anulabilă.

Acţionarii au un drept de preferinţă şi atunci când societatea emite obligaţiuni convertibile în acţiuni.

Dreptul de preferinţă al acţionarilor poate fi limitat sau ridicat numai prin hotărârea AGA extraordinară

luată în prezenţa acţionarilor reprezentând trei pătrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea

voturilor acţionarilor prezenţi. Hotărârea va fi depusă la registrul comerţului şi publicată în M.Of.

Hotărârea adunării generale privind majorarea capitalului social produce efecte numai în

măsura în care este adusă la îndeplinire în termen de un an de la data adoptării.

42

Dacă majorarea de capital propusă nu este subscrisă integral, capitalul va fi majorat în

cuantumul subscrierilor primite doar dacă condiţiile de emisiune prevăd această posibilitate.

Acţiunile emise în schimbul aporturilor în numerar sau a aporturilor în natură vor trebui plătite,

la data subscrierii, în proporţie de cel puţin 30% din valoarea lor nominală şi, integral, în termen de cel

mult 3 ani de la data publicării hotărârii de majorare în M.Of. Când s-a prevăzut o primă de emisiune,

aceasta trebuie integral plătită la data subscrierii.

Capitalul autorizat rezultă în urma majorării capitalului social subscris până la o valoare

nominală determinată, care nu poate depăşi jumătate din capitalul social subscris, existent în momentul

autorizării prin emiterea de noi acţiuni în schimbul aporturilor.

În acest sens, consiliul de administraţie, respectiv directoratul este autorizat fie prin actul

constitutiv, fie ulterior de AGA prin act modificator ca, într-o anumită perioadă, ce nu poate depăşi 5

ani de la data înmatriculării societăţii /înregistrării modificării, să majoreze capitalul social subscris

(capital autorizat). Actul constitutiv poate majora cerinţele de cvorum pentru o astfel de modificare.

Prin autorizarea acordată consiliului de administraţie, respectiv directoratului, îi poate fi

conferită şi competenţa de a decide restrângerea sau ridicarea dreptului de preferinţă al acţionarilor

existenţi. Decizia consiliului de administraţie, respectiv a directoratului, cu privire la restrângerea sau

ridicarea dreptului de preferinţă se depune la registrul comerţului şi publicată în M.Of.

14. Reorganizarea societăţilor

Reorganizarea persoanei juridice este operaţiunea juridică în care pot fi implicate una sau mai

multe persoane juridice şi care are ca efecte înfiinţarea, modificarea ori încetarea acestora.

Reorganizarea persoanei juridice se realizează prin: fuziune, divizare sau transformare.

Reorganizarea se face cu respectarea condiţiilor prevăzute pentru dobândirea personalităţii

juridice, în afară de cazurile în care prin lege, actul de constituire sau statut se dispune altfel.

i. Fuziunea societăţilor

Fuziunea se face:

- prin absorbţia unei persoane juridice de către o altă persoană juridică sau

- prin contopirea mai multor persoane juridice pentru a alcătui o persoană juridică nouă.

Fuziunea este operaţiunea prin care:

- una sau mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului

lor (toate activele şi pasivele lor) unei alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii

societăţii sau societăţilor absorbite de acţiuni/părţi sociale/alte titluri conferind drepturi de vot în

43

adunarea generală la societatea absorbantă şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din

valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale/altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea

generală astfel repartizate;

sau

- mai multe societăţi sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor

(toate activele şi pasivele lor) unei societăţi pe care o constituie, în schimbul repartizării către

acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţilor sociale/alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea

generală la societatea nou-constituită şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din

valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale/altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea

generală astfel repartizate.

Fuziunea transfrontalieră este operaţiunea prin care:

- una sau mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state

membre diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei

alte societăţi în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii societăţii sau societăţilor absorbite de

acţiuni/părţi sociale la societatea absorbantă şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din

valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate; sau

- mai multe societăţi, dintre care cel puţin două sunt guvernate de legislaţia a două state membre

diferite, sunt dizolvate fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului lor unei societăţi pe

care o constituie, în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii lor de acţiuni/părţi sociale la

societatea nou-înfiinţată şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală

a acţiunilor/părţilor sociale astfel repartizate;

- o societate este dizolvată fără a intra în lichidare şi transferă totalitatea patrimoniului său unei alte

societăţi care deţine totalitatea acţiunilor sale/părţilor sociale sau a altor titluri conferind drepturi de vot

în adunarea generală.

ii. Divizarea

Divizarea poate fi totală sau parţială.

Divizarea totală se face prin împărţirea întregului patrimoniu al unei persoane juridice între două sau

mai multe persoane juridice care există deja sau care se înfiinţează prin divizare.

Divizarea parţială constă în desprinderea unei părţi din patrimoniul unei persoane juridice, care

continuă să existe, şi în transmiterea acestei părţi către una sau mai multe persoane juridice care există

sau care se înfiinţează în acest mod.

44

Divizarea este operaţiunea prin care:

- o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă mai multor societăţi totalitatea

patrimoniului său, în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii societăţii divizate de acţiuni/părţi

sociale/alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală la societăţile beneficiare şi, eventual,

al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a acţiunilor/părţilor sociale/altor

titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală astfel repartizate;

- o societate, după ce este dizolvată fără a intra în lichidare, transferă totalitatea patrimoniului său mai

multor societăţi nou-constituite, în schimbul repartizării către acţionarii/asociaţii societăţii divizate de

acţiuni/părţi sociale/alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală la societăţile nou

constituite şi, eventual, al unei plăţi în numerar de maximum 10% din valoarea nominală a

acţiunilor/părţilor sociale/altor titluri conferind drepturi de vot în adunarea generală astfel repartizate.

Divizarea poate avea loc şi prin transferul simultan al patrimoniului societăţii divizate către una

sau mai multe societăţi existente şi una sau mai multe societăţi nou-constituite.

Divizarea se realizează şi prin desprinderea unei părţi din patrimoniul unei societăţi şi este

transferată ca întreg uneia sau mai multor societăţi existente ori unor societăţi care sunt astfel

constituite, în schimbul alocării de acţiuni/părţi sociale/alte titluri conferind drepturi de vot în adunarea

generală ale societăţilor beneficiare către:

- acţionarii sau asociaţii societăţii care transferă activele (desprindere în interesul acţionarilor ori

asociaţilor); sau

- societatea care transferă activele (desprindere în interesul societăţii).

Fuziunea sau divizarea se hotărăşte de fiecare societate în parte, în condiţiile stabilite pentru

modificarea actului constitutiv al societăţii. Etape:

- administratorii societăţilor implicate întocmesc proiectul de fuziune sau de divizare, care se depune la

registrul comerţului şi după ce este vizat de judecătorul delegat se publică în M.Of. şi se transmite şi

ANAF.

- administratorii societăţilor implicate întocmesc un raport scris în care este explicat proiectul de

fuziune sau de divizare, se precizează temeiul juridic şi fundamentul economic al operaţiunii şi se arată

modul de determinare a ratei de schimb a acţiunilor.

- sunt numiţi experţi pentru examinarea proiectului de fuziune sau de divizare, care vor întocmi un

raport scris către acţionari (nu este necesară numirea experţilor dacă toţi acţionarii/asociaţii decid în

acest sens).

45

- în max. 3 luni de la publicarea proiectului de fuziune/divizare se întruneşte AGA a fiecărei societăţi

pentru a decide cu privire la fuziune sau divizare.

- se înregistrează în registrul comerţului şi se publică în M.Of. actul constitutiv al societăţilor nou

înfiinţate prin fuziune sau divizare, actul modificator al societăţii absorbante sau al societăţii divizate

parţial.

Fuziunea/divizarea produce efecte:

- în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, de la data înmatriculării în registrul comerţului

a noii societăţi sau a ultimei dintre ele;

- în alte cazuri, de la data înregistrării hotărârii ultimei adunări generale care a aprobat operaţiunea, cu

excepţia cazului în care, prin acordul părţilor, se stipulează că operaţiunea va avea efect la o altă dată,

care nu poate fi însă ulterioară încheierii exerciţiului financiar curent al societăţii absorbante sau

societăţilor beneficiare, nici anterioară încheierii ultimului exerciţiu financiar încheiat al societăţii sau

societăţilor ce îşi transferă patrimoniul.

Fuziunea sau divizarea are următoarele consecinţe:

- transferul tuturor activelor şi pasivelor societăţii absorbite/divizate către societatea absorbantă sau

către fiecare dintre societăţile beneficiare; acest transfer va fi efectuat în conformitate cu regulile de

repartizare stabilite în proiectul de fuziune/divizare;

- acţionarii/ asociaţii societăţii absorbite sau divizate devin acţionari, respectiv asociaţi ai societăţii

absorbante, respectiv ai societăţilor beneficiare, în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în

proiectul de fuziune/divizare;

- societatea absorbită sau divizată încetează să existe (cu excepţia divizării parţiale).

iii.Transformarea societăţilor.

Transformarea într-o altă formă de societate intervine în cazurile prevăzute de lege, atunci când

o societate îşi încetează existenţa, concomitent cu înfiinţarea, în locul ei, a unei alte societăţi.

În cazul transformării, drepturile şi obligaţiile societăţii şi-a încetat existenţa se transferă în

patrimoniul societăţii nou înfiinţate, cu excepţia cazului în care prin actul prin care s-a dispus

transformarea se prevede altfel.

46

15. Dizolvarea şi lichidarea societăţilor

O societate încetează, după caz, prin constatarea ori declararea nulităţii, prin fuziune, divizare totală,

transformare, dizolvare sau desfiinţare, ori printr-un alt mod prevăzut de actul constitutiv sau de lege.

i. Cauzele de dizolvare (comune, speciale).

Orice societate se dizolvă pentru următorele cauze:

- trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;

- imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizarea acestuia;

- declararea nulităţii societăţii;

- hotărârea adunării generale;

- hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice, precum:

neînţelegerile grave dintre asociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;

societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot întruni;

societatea şi-a încetat activitatea,

nu are sediul social cunoscut ori nu îndeplineşte condiţiile referitoare la sediul social

asociaţii au dispărut ori nu au domiciliul cunoscut sau reşedinţa cunoscută;

societatea nu şi-a completat capitalul social, în condiţiile legii.

- falimentul societăţii;

- alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.

Societatea pe acţiuni se dizolvă:

-activul net al societăţii s-a diminuat la mai puţin de jumătate din valoarea capitalului social subscris

(se aplică în mod corespunzător şi societăţii cu răspundere limitată),

- societatea are mai puţin de 2 asociaţi.

Societăţile în nume colectiv sau cu răspundere limitată se dizolvă prin:

falimentul, incapacitatea, excluderea, retragerea sau decesul unuia dintre asociaţi, când, datorită acestor

cauze, numărul asociaţilor s-a redus la unul singur.

Se exceptează cazul când în actul constitutiv există clauză de continuare cu moştenitorii sau

când asociatul rămas hotărăşte continuarea existenţei societăţii sub forma societăţii cu răspundere

limitată cu asociat unic.

Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică şi societăţilor în comandită simplă sau în

comandită pe acţiuni, dacă acele cauze privesc pe singurul asociat comanditat sau comanditar.

ii. Efectele dizolvării

47

Dizolvarea societăţii are ca efect deschiderea procedurii lichidării. Dizolvarea are loc fără

lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a societăţii sau în alte cazuri prevăzute de lege.

Societatea îşi păstrează personalitatea juridică pentru operaţiunile lichidării, până la terminarea

acesteia.

Din momentul dizolvării (adică din ziua expirării termenului fixat pentru durata societăţii ori de

la data la care dizolvarea a fost hotărâtă de adunarea generală sau declarată prin sentinţă

judecătorească), directorii, administratorii, respectiv directoratul, nu mai pot întreprinde noi operaţiuni.

În caz contrar, aceştia sunt personal şi solidar răspunzători pentru acţiunile întreprinse.

Dizolvarea societăţilor comerciale trebuie să fie înscrisă în registrul comerţului şi publicată în

M.Of.

iii. Lichidarea societăţilor comerciale;

Lichidarea şi repartizarea patrimoniului social sunt guvernate de următoarele reguli:

- persoanele care administrează societatea îşi continuă activitatea până la preluarea funcţiei de către

lichidatori,

- în termen de 30 de zile de la dizolvare sunt numiţi lichidatorii şi li se stabilesc puterile ce le sunt

conferite; actul de numire (hotărârea AGA sau hotărârea instanţei de judecată) este depus de lichidatori

la registrul comerţului şi publicat în M.Of.,

- lichidatorii vor depune semnătura lor în registrul comerţului.

- toate actele emanând de la societate trebuie să arate că aceasta este în lichidare.

- lichidarea nu liberează pe asociaţi şi nu împiedică deschiderea procedurii de faliment a societăţii.

- lichidarea societăţii trebuie terminată în cel mult un an de la data dizolvării. Pentru motive temeinice,

tribunalul poate prelungi acest termen cu perioade de câte 6 luni, dar nu cu mai mult de 24 de luni

cumulat.

Etape:

- imediat după preluarea funcţiei, lichidatorii sunt obligaţi să facă şi să semneze un inventar şi să

încheie un bilanţ, care să constate situaţia exactă a activului şi pasivului societăţii, împreună cu

directorii şi administratorii, respectiv cu membrii directoratului societăţii.

- în 60 de zile de la numire, lichidatorul trebuie să depună la registrul comerţului un raport privind

situaţia economică a societăţii. Dacă societatea îndeplineşte condiţiile pentru deschiderea procedurii

simplificate de insolvenţă, lichidatorul are obligaţia de a solicita deschiderea acestei proceduri în

termen de 15 zile de la data depunerii raportului.

48

- la împlinirea unui termen de 6 luni de la numire, lichidatorul trebuie să depună la registrul comerţului

un raport privind stadiul operaţiunilor de lichidare.

- la împlinirea termenului de un an de la data dizolvării lichidatorul trebuie să depună la registrul

comerţului un nou raport, însoţit, dacă este cazul, şi de hotărârea instanţei de prelungire a termenului

de lichidare.

- în 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor depune la registrul comerţului cererea de radiere

a societăţii din registrul comerţului, sub sancţiunea unei amenzi judiciare de 200 lei pentru fiecare zi de

întârziere.

- dacă în termen de 3 luni de la expirarea termenului de un an prevăzut pentru lichidare, prelungit de

tribunal după caz, registrul comerţului nu a fost sesizat cu nicio cerere de radiere sau cu nicio cerere de

numire a lichidatorului, societatea este radiată din oficiu prin sentinţă a tribunalului.

Hotărârea judecătorească de radiere se comunică societăţii, autorităţilor fiscale, registrului

comerţului şi se afişează pe pagina de internet şi la sediul registrului comerţului.

Bunurile rămase din patrimoniul societăţii radiate din registrul comerţului revin

acţionarilor/asociaţilor, care răspund în limita valorii acestora pentru acoperirea creanţelor, conform

prevederilor Codului de procedură civilă.

După terminarea lichidării unei SNC sau SCS ori SRL, lichidatorii întocmesc situaţia financiară

de lichidare şi repartizare şi propun repartizarea activului între asociaţi, pe care o înregistrează la

registrul comerţului. Aprobarea situaţiei financiare de lichidare şi repartizare liberează pe lichidatori.

Şi în cazul SA şi SCA lichidarea se finalizează prin aprobarea situaţiei financiare finale prin care se

arată partea ce se cuvine fiecărei acţiuni din repartizarea activului societăţii, la care se anexează

raportul organului de control (cenzori sau auditori fiscali), înregistrată la registrul comerţului.

Aprobarea situaţiei financiare finale liberează pe lichidatori, sub rezerva repartizării activului societăţii.

După aprobarea socotelilor şi terminarea repartiţiei, registrele şi actele societăţii se depun

- la asociatul desemnat de majoritate, în cazul SNC, SCS, SRL,

- la registrul comerţului (registrele prevăzute de lege) şi la Arhivele Naţionale, în cazul SA şi SCA.

Registrele tuturor societăţilor vor fi păstrate timp de 5 ani.

iv. Numirea lichidatorilor;

Pot fi lichidatori persoanele fizice sau persoane juridice ai căror reprezentanţi permanenţi au calitatea

de lichidatori autorizaţi, în condiţiile legii.

Lichidatorii au aceeaşi răspundere ca şi administratorii/membrii directoratului.

Lichidatorii sunt obligaţi:

49

- să primească şi să păstreze: - patrimoniul societăţii,

- registrele şi actele societăţii, încredinţate de administratori/ de membrii

directoratului.

- să ţină un registru cu toate operaţiunile lichidării, în ordinea datei lor.

Lichidatorii îşi îndeplinesc mandatul sub controlul cenzorilor, sau al consiliului de supraveghere (în

cazul SA).

Atribuţiile lichidatorilor:

- cele conferite de asociaţi,

- să stea în judecată în numele societăţii;

- să execute şi să termine operaţiunile de comerţ referitoare la lichidare;

- să vândă, prin licitaţie publică, imobilele şi orice avere mobiliară a societăţii;

- să facă tranzacţii;

- să lichideze şi să încaseze creanţele societăţii.

- să contracteze obligaţii cambiale, să facă împrumuturi neipotecare şi să îndeplinească orice alte acte

necesare.

Lichidatorii care întreprind noi operaţiuni comerciale ce nu sunt necesare scopului lichidării

sunt răspunzători personal şi solidar de executarea lor.

Regula: Lichidatorii nu pot plăti asociaţilor nici o sumă în contul părţilor ce li s-ar cuveni din

lichidare, înaintea achitării creditorilor societăţii.

Excepţia: Asociaţii vor putea cere însă ca sumele reţinute să fie depuse la o bancă şi să se facă

repartizarea asupra acţiunilor sau părţilor sociale, chiar în timpul lichidării, dacă, în afară de ceea ce

este necesar pentru îndeplinirea tuturor obligaţiilor societăţii, scadente sau care vor ajunge la scadenţă,

mai rămâne un disponibil de cel puţin 10% din cuantumul lor.

Împotriva deciziilor lichidatorilor creditorii societăţii pot face opoziţie sau pot formula acţiuni

în temeiul creanţelor scadente, în condiţiile legii.

Grupurile de interes economic

1. Noţiunea şi caracteristicile grupului de interes economic

Grupul de interes economic - G.I.E. reprezintă o asociere între două sau mai multe persoane

fizice sau juridice, constituită pe o perioadă determinată, în scopul înlesnirii sau dezvoltării activității

economice a membrilor săi, precum și al îmbunătățirii rezultatelor activității respective.

- este persoană juridică cu scop patrimonial.

50

- poate avea maximum 20 membrii.

- activitatea grupului trebuie să se raporteze la activitatea economică a membrilor săi și să aibă doar un

caracter accesoriu față de aceasta.

- nu poate avea mai mult de 500 de angajaţi.

- nu poate emite acțiuni, obligațiuni sau alte titluri negociabile.

Membrii grupului de interes economic răspund nelimitat pentru obligațiile grupului și solidar,

în lipsa unei stipulații contrare cu terții co-contractanți.

Creditorii grupului se vor îndrepta mai întâi împotriva GIE pentru obligațiile sale și, numai

dacă acesta nu le plătește în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se vor putea

îndrepta împotriva membrilor grupului.

Excepţia: dacă actul constitutiv o permite, un membru nou al grupului poate fi exonerat de obligațiile

acestuia, născute anterior aderării sale; hotărârea de exonerare este opozabilă terților de la data

menționării în registrul comerțului și a publicării în M.Of.

Membrii sunt obligați nelimitat și solidar pentru operațiunile îndeplinite în numele grupului de

persoanele care îl reprezintă. Hotărârea judecătorească obținută împotriva grupului este opozabilă

fiecărui membru.

2. Constituirea grupului de interes economic

- Grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toți membrii și încheiat în formă

autentică, denumit act constitutiv, care stabilește modul de organizare a GIE.

Grupul de interes economic se poate constitui cu sau fără capital.

- în cazul în care membrii grupului decid afectarea unui anume capital pentru desfășurarea activității

grupului, aporturile membrilor nu trebuie să aibă o valoare minimă și pot avea orice natură.

- membrii grupului primesc părţi de interes, care nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile; orice

clauză contrară se consideră nulă.

Cesiunea sau constituirea unei garanții asupra părții de interes către membri sau terți este

posibilă în temeiul actul constitutiv al grupului sau al hotărârii AGA luată cu unanimitate.

Cesiunea nu liberează pe membrul cedent de ceea ce mai datorează grupului din aportul său de

capital.

Grupul nu poate avea drept scop obținerea de profituri pentru sine.

- dacă din activitatea grupului rezultă profit potrivit situației financiare anuale, acesta va fi distribuit în

totalitate, în mod obligatoriu, între membrii grupului, cu titlu de dividende, în cotele prevăzute în actul

constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.

51

- în cazul în care cheltuielile depășesc veniturile grupului, diferența va fi acoperită de membrii acestuia

în cotele prevăzute în actul constitutiv sau, în lipsa unei asemenea clauze, în părți egale.

- nu se constituie fonduri de rezervă.

Sediul grupului trebuie stabilit:

- fie la locul în care se află administrația centrală a grupului;

- fie la locul în care se află administrația centrală a unuia dintre membrii grupului sau, în cazul unei

persoane fizice, activitatea principală a acesteia, dacă grupul exercită o activitate în locul menționat.

Sediul grupului de interes economic poate fi mutat într-un stat străin, prin decizia membrilor

grupului, luată în unanimitate.

În termen de 15 zile de la data autentificării actului constitutiv, fondatorii sau administratorii

grupului ori un împuternicit al acestora vor cere înmatricularea grupului în registrul comerțului în a

cărui rază teritorială își va avea sediul grupul şi publicarea în M.Of.

Grupul de interes economic dobândește personalitate juridică de la data înmatriculării sale în

registrul comerțului.

3. Funcţionarea şi modificarea grupului de interes economic

În raporturile cu terții, grupul este angajat prin actele organelor sale, chiar dacă aceste acte

depășesc obiectul de activitate, în afară de cazul în care el dovedește că terții cunoșteau sau, în

împrejurările date, trebuiau să cunoască depășirea acestuia.

Dreptul de a reprezenta grupul aparține fiecărui administrator, în afară de cazul în care există

stipulație contrară în actul constitutiv.

i. AGA

Atribuţii: poate adopta orice hotărâre, inclusiv dizolvarea anticipată sau prelungirea duratei grupului, în

condițiile stipulate prin actul constitutiv.

Hotărârile AGA se adoptă cu votul unanim al membrilor, dacă nu se prevede prin actul constitutiv

adoptarea hotărârilor în anumite condiții privind cvorumul și majoritatea necesară.

Este obligatoriu votul unanim

- modificarea obiectului grupului;

- modificarea numărului de voturi repartizat fiecărui membru;

- modificarea condițiilor prevăzute pentru adoptarea hotărârilor;

- modificarea aportului membrilor la capitalul grupului;

52

- modificarea oricărei alte obligații a membrilor, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede

altfel;

- prelungirea duratei grupului dincolo de perioada stabilită în actul constitutiv;

- orice altă modificare a actului constitutiv, în cazul în care prin actul constitutiv nu se prevede altfel.

Regula: fiecare membru dispune de câte un vot,

Excepţia: actul constitutiv poate stabili ca anumiți membri să dispună de un număr de voturi diferit de

al celorlalți, dar fără ca prin aceasta un membru să dețină majoritatea voturilor.

ii. Administratori

- sunt numiţi de AGA dintre membrii GIE, care le fixează atribuțiile, durata însărcinării și eventuala lor

remunerație.

- poate fi administrator şi o persoană juridică în temeiul unui un contract de administrare, prin care se

desemnează un reprezentant persoană fizică.

- pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al grupului,

în afară de restricțiile arătate în actul constitutiv.

- trebui să depună o garanție pentru administrația sa, care nu poate fi mai mică decât dublul

remunerației lunare, înainte de preluarea funcției.

iii. Situația financiară anuală a grupului de interes economic va fi întocmită după normele prevăzute

pentru societatea în nume colectiv. După aprobarea de către AGA, situația financiară va fi depusă de

administratori, în termen de 15 zile, la administrația finanțelor publice.

4. Dizolvarea, lichidarea grupului de interes economic

Grupul de interes economic se dizolvă prin:

a) expirarea timpului stabilit pentru durata grupului

b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al grupului sau realizarea acestuia;

c) declararea nulității grupului;

d) hotărârea adunării membrilor, adoptată cu votul unanim al acestora, cu excepția cazului în care actul

constitutiv dispune altfel;

e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui membru, pentru motive temeinice, precum neînțelegerile

grave dintre membri, care împiedică funcționarea grupului, precum și la cererea oricărei autorități

publice competente;

f) declararea falimentului grupului;

g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al grupului.

Dizolvarea grupului trebuie să fie înscrisă în registrul comerțului și publicată în M.Of.

53

Regula: Dizolvarea grupului are ca efect deschiderea procedurii lichidării.

Excepţia: Dizolvarea are loc fără lichidare, în cazul fuziunii ori divizării totale a grupului sau în alte

cazuri prevăzute de lege.

Lichidarea grupului trebuie terminată în cel mult 3 ani de la data dizolvării. Pentru motive

temeinice tribunalul poate prelungi acest termen cu cel mult 2 ani.

Grupul își păstrează personalitatea juridică pentru operațiunile lichidării, până la terminarea

acesteia.

Lichidatorii au aceeași răspundere ca și administratorii. Lichidatorii își îndeplinesc mandatul

lor sub controlul persoanelor care îndeplinesc atribuția de cenzor.

În termen de 15 zile de la terminarea lichidării, lichidatorii vor cere radierea grupului din

registrul comerțului.

5. Grupurile europene de interes economic

În Preambulul Regulamentului nr. 2137/85 se arată că, pentru persoane fizice, societăţi

comerciale sau alte entităţi juridice, s-a creat un cadru juridic care să faciliteze adaptarea activităţilor

lor la condiţiile economice ale UE, precum şi cooperarea eficientă a acestora la nivel transfrontalier.

Conform dispoziţiilor Regulamentului nr. 2137/85 (art. 4 alin. 1), pot avea calitatea de membrii

ai GEIE:

- societăţile, precum şi alte entităţi de drept public sau privat, constituite potrivit legislaţiei unui stat

membru şi care au sediul statutar sau legal şi administraţia centrală în cadrul Uniunii Europene;

- persoane fizice care exercită în UE o activitate industrială, comercială, meşteşugărească, agricolă, sau

care oferă servicii profesionale ori de altă natură în Uniunea Europeană.

Potrivit art. 4 alin. 2 din Regulamentul nr. 2137/85, un grup european de interes economic

trebuie să fie compus din cel puţin:

- două societăţi sau alte entităţi juridice care au administraţia centrală în state membre diferite sau

- două persoane fizice care îşi desfăşoară activităţile principale în state membre diferite sau

- o societate sau altă entitate juridică şi o persoană fizică, dintre care prima are administraţia centrală

într-un stat membru, iar cea de-a doua îşi desfăşoară activitatea principală în alt stat membru.

54

Speţe rezolvate – modele publicate de CECCAR

1. Definiţi noţiunea de patrimoniu de afectaţiune.Răspuns: Patrimoniul de afectaţiune reprezintă totalitatea bunurilor, drepturilor şi obligaţiilor persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, afectate scopului exercitării unei activităţi economice, constituite ca o fracţiune distinctă a patrimoniului persoanei fizice autorizate, titularului întreprinderii individuale sau membrilor întreprinderii familiale, separată de gajul general al creditorilor personali ai acestora.

2. O persoană fizică autorizată poate încheia contracte individuale de muncă cu terţe persoane pentru aducerea la îndeplinire a activităţii autorizate? Răspuns: Da, deoarece potrivit dispoziţiilor cuprinse în OUG nr.44/2008 PFA-ul poate cumula calitatea de persoană fizică autorizată cu cea de salariat al unei terţe persoane care funcţionează atât în acelaşi domeniu cât şi în alt domeniu de activitate pentru care PFA a fost autorizată.

3. Soţii Popescu doresc să înfiinţeze o întreprindere familială având ca obiect de activitate agro-turismul, împreună cu copii lor, PA de 18 ani şi PC de 16 ani şi cu familia fratelui soţului, din care face parte şi soţia cu cei doi fii majori ai cuplului. În acest sens, depun o cerere de înregistrare a întreprinderii familiale la registrul comerţului care este respinsă arătându-se că, pe de-o parte actul de constituire nu cuprinde toate menţiunilor obligatorii prevăzute de lege, iar pe de altă parte nu pot face parte din aceeaşi întreprindere şi familia fratelui domnului Popescu.Întrebări:1. Care sunt menţiunile pe care în mod obligatoriu trebuie să le conţină actul de constituire al întreprinderii familiale.2. Cine poate deţine calitate de membru al unei întreprinderi familiale ?Răspuns:3.1. Întreprinderea familială se constituie printr-un acord de constituire, încheiat de membrii familiei în formă scrisă, ca o condiţie de validitate. Sub sancţiunea nulităţii absolute, în acordul de constituire sunt prevăzute următoarele menţiuni: numele şi prenumele membrilor, reprezentantul întreprinderii familiale, participarea fiecărui membru la întreprindere şi condiţiile participării, cotele procentuale în care vor împărţi veniturile nete ale întreprinderii, raporturile dintre membrii întreprinderii familiale şi condiţiile de retragere, data întocmirii.3.2. Întreprinderea familială este constituită din 2 sau mai mulţi membri ai unei familii, alcătuită din soţ, soţie, copiii acestora care au împlinit vârsta de 16 ani la data autorizării întreprinderii familiale, rudele şi afinii până la gradul al patrulea inclusiv.Pe cale de consecinţă respingerea de către registrul comerţului a cererii de autorizare a înfiinţarii întreprinderii familiale pe motiv că din această structură nu face parte familia fratelui reprezentantului întreprinderii nu este legală întrucât atât fraţii sunt rude între ei (rude de gradul II) cât şi descendenţii fratelui sunt rude cu reprezentantul întreprinderii (nepoţii sunt rude de gradul III cu unchiul). Soţia fratelui – cumnata reprezentantului are calitatea de afină de gradul III cu fratele soţului său – reprezentatul întreprinderii familiale.

4. Enumeraţi formele de societăţi comerciale la care, la constituire, legea instituie obligativitatea existenţei aportului în numerar.Răspuns: În conformitate cu dispoziţiile legale aportul în numerar este obligatoriu la constituirea oricărei forme de societate comercială. Aşadar, aportul în numerar va fi obligatoriu la constituirea SNC; SCS; SA; SCA;SRL (inclusiv SRL cu asociat unic).

55

5. Precizaţi care este diferenţa, sub aspectul răspunderii pentru obligaţiile sociale, între asociaţii comanditaţi şi asociaţii comanditari.Răspuns: În conformitate cu dispoziţiile cuprinse în Legea nr. 31/1990 asociaţii comanditaţi răspund solidar şi nelimitat pentru obligaţiile sociale în timp ce asociaţii comanditaţi răspund numai în limita aportului la capitalul social.

6. Ce reprezintă sucursala?Răspuns: Sucursala reprezintă un dezmembrământ fără personalitate juridică a unei societăţi comerciale, care nu are independenţă financiară şi, de regulă. nici administrativă, fiind condusă de la centru de societatea mamă.

7. Precizaţi care sunt formele de societăţi comerciale pentru care Legea nr. 31/1990 prevede existenţa unui capital social minim la constituire şi care este valoarea acestuia.Răspuns: Capitalul social minim este prevăzut de lege la constituirea unei SA, SCA şi a SRL-ului. Potrivit dispoziţiilor legale în cazul SA şi SCA capitalul social nu poate fi mai mic de 90.000 lei, Guvernul putând modifica cel mult o dată la 2 ani valoarea minimă a capitalului social ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 EURO. În cazul SRL-ului capitalul social nu va putea fi mai mic de 200 lei.

8. LC a chemat în judecată SC S SRL şi pe LE, în calitate de asociat, prin care a solicitat instanţei de judecată să oblige pârâţii să îi restituie cota de 50 % din totalitatea bunurilor societăţii, din care fac parte şi un spaţiu comercial şi un autoturism Dacia, inclusiv din capitalul social, la care dreptul ca urmare a excluderii sale. Instanţa a admis în parte acţiunea acordând reclamantului cota de 50% din capitalul social.ÎntrebareEste corectă soluţia instanţei de judecată?RăspunsPotrivit art.224, alin.(2) din Legea nr.31/1990, asociatul exclus are dreptul la o sumă de bani proporţională cu partea ce se cuvine din patrimoniul social. Pretenţiile reclamantului trebuie analizate având în vedere contribuţia personală a acestuia la dobândirea bunurilor din patrimoniul societăţii comerciale. În cauză, pârâtul LE a depus la dosar o serie de probe prin care arată că bunurile societăţii, inclusiv spaţiul comercial şi autoturismul Dacia au fost dobândite cu propriile lui sume de bani. Prin urmare, aşa cum a reţinut instanţa de judecată, reclamantul are dreptul numai la restituire a 50% din capitalul social, constituind singura lui contribuţie la patrimoniul societăţii comerciale, iar nu la bunurile din patrimoniul social care nu s-au dobândit prin aportul său.

1 Pentru datoriile comerciale, comerciantul persoana fizică răspunde:a) numai cu patrimoniul de afectaţiune;x b) cu întreaga avere;c) cu capitalul social;d) niciun răspuns corect.

56

2. Numirea cenzorilor în cadrul S.R.L. este obligatorie în cazul :a) unui singur asociat;x b) unui număr de 17 asociati;c) nu este obligatorie.

3. Alegeţi afirmaţia corectă :a) părţile sociale sunt titluri de valoare negociabile;b) valoarea nominală minimă a unei părţi sociale este de 100.000 lei (10 lei);c) părţile sociale sunt emise de societăţile de capitaluri.

4. Poate emite obligaţiuni:x a) SA,b) SCA,c) SRL,d) niciun răspuns corect.

5. Sunt titluri negociabile:a) părţile sociale,x b) obligaţiunile,x c) acţiunile,d) niciun răspuns corect.

6. Răspund cu întregul lor patrimoniu pentru obligaţiile societăţii, asociaţii din cadrul:x a) SNC,b) SRL,c) SCS,d) niciun răspuns corect.

7. Este obligatorie constituirea unei comisii de cenzori:a) pentru o SNC cu 5 asociaţi,b) pentru o SRL cu 10 de asociaţi,x c) pentru o SA cu 2 acţionari,d) niciun răspuns corect.

57