Investeşte în oameni!Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie:1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare”Titlul proiectului: „Educatori pentru societatea cunoaşterii”Cod contract: POSDRU/ 87/ 1.3/ S/ 55659Beneficiar : Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor

FISA Nr.1Metoda sinectica (Gordon)

Se bazează pe asociații libere de idei și folosirea unor principii și mecanisme pentru stimularea creativității.Metoda s-a fundamentat pe baza constatării că numeroase invenții și soluții originale și valoroase nu sunt rezultatele unor eforturi îndelungate de gândire sau meditație, ci s-au născut dintr-o idee spontană, o sclipire.La o ședință sinectică iau parte:

un lider; un expert; un grup de max. 6-8 persoane (min. 3-4)

Este obligatoriu ca membrii grupului să aibă același nivel de pregătire, dar profesii cât mai diferite, pentru a stimula efectuarea analogiilor.Liderul „aruncă” problema în mijlocul grupului, aceasta fiind „pasată” ca o minge de la un participant la altul, până când unul din ei găsește soluția potrivită.Liderul trebuie să evite competiția cu expertul și membrii grupului, să fie un bun ascultător, animator, șă stimuleze potențialul creator al celorlalți.Expertul este reprezentantul problemei, el trebuie să organizeze grupul pe căi care i se par cele mai bogate în soluții și trebuie să aibă cea mai completă înțelegere a problemei, pentru a putea oferi informațiile necesare găsirii soluției.Etapele metodei și cei care le efectuează:

1. prezentarea problemei (liderul);2. analiza problemei (liderul + expertul);3. emiterea unor sugestii de rezolvare (expertul);4. reformularea problemei (membrii, după cum înțelege fiecare problema);5. selectarea formulării problemei – este aleasă cea mai sugestivă și stimulativă (liderul);6. detașarea de problemă:

analogia direct: compararea elementelor cu cele corespunzătoare din alte domenii; selectarea analogiei directe (liderul); examinarea analogiei directe; analogia simbolică (modul personal al fiecăruia de a sesiza esența problemei); selectarea analogiei simbolice (liderul); analogia personală: fiecare participant identifică elementele analogiei simbolice cu cele din

domeniul său; analogia fantastică: se stabilesc niște legături improbabile între lumea reală ți una imaginară,

în care este posibil orice; revenirea la problemă și valorificarea materialului analogic. Se realizează prin “tehnica

aprinderii”: se încearcă transformarea unor soluții neobișnuite într-unele posibile, între care va fi cea dorită.

7. valorificarea soluției se va face ulterior, de către expert sal un grup de experți desemnat special pentru acest lucru.

„Educatori pentru societatea cunoaşterii”

1