finantesfdsgfdhfd

IntroducerePolitica financiară, reprezintă un element central al managementului unităţilor economice contemporane, element absolut necesar, cu implicaţii profunde în vederea asigurării supravieţuirii şi dezvoltării activităţii întreprinderilor în condiţiile unei capacităţi reduse de autofinanţare, insuficienţe de mijloace circulante, existenţei unor preţuri înalte la resursele materiale şi energetice, unei instabilităţi generale ale întregii vieţi economice a Republicii Moldova. Toate aceste circumstanţe nu fac decât şi amplifice importanţa aplicării unei gestiuni financiare echilibrate, ştiinţific fundamentate şi adaptate la condiţiile Republicii Moldova, determinând actualitatea temei acestei lucrări.Capitolul I. Rolul strategiilor şi politicilor financiare în dezvoltarea întreprinderii.1.1 Concepte privind politicile financiare1.2 Conţinutul strategiilor financiare1.3 Criterii de clasificare a deciziilor financiare.

Capitolul II. Politica de finanţare a întreprinderii2.1 Politica de finanţare pe termen scurt2.2 Politica de finanţare pe termen lung

Capitolul III. Direcţii şi strategii de dezvoltare a întreprinderii3.1 Analiza financiară suport în elaborarea politicii financiare a întreprinderii3.2 Strategii financiare şi planul strategic al întreprinderii SRL „Sălcuţa”

ConcluziiÎn condiţiile actualei dezvoltări ale economiei Republicii Moldova, şi implicit, a deficienţelor cu care se confruntă agenţii economici în privinţa surselor financiarea, importanţa gestiunii fluxurilor de capital, este hotărâtoare sub aspectul asigurării unei creşteri a competitivităţii întreprinderilor, şi a „sănătăţii financiare” a întregii economii naţionale, dat fiind faptul că întreprinderilor le revine aportul primordial la realizarea acestui deziderat.În acest context, importanţa analizei activităţii economico-financiare şi identificarea eficienţei politicii financiare, este determinativă în cadrul procesului de fundamentare a oricărei decizii manageriale, contribuind la o cunoaştere cât mai obiectivă a situaţiei întreprinderii prin prisma schimbărilor intervenite pe piaţă.

Bibliografie1. Brezeanu Petru “Gestiunea financiară a întreprinderii”, A.S.E., Bucureşti, 2000;2. Brezeanu Petru “Diagnostic financiar”, Editura Economică, Bucureşti, 2003;3. Balănuţă Vladimir “Analiza riscului de faliment în activitatea de creditare”, “Contabilitate şi audit” Nr. 5-6, 1996; 4. Bălănuţă Vladimir. “Diagnosticul financiar al activităţii firmei”, ASEM, Chişinău, 2001;5. Constantinescu Gh. “Ghidul financiar al întreprinzătorului”, „Vardi”, Chişinău 1999;6. G. Delvaux “Aspectele contabile ale întreprinderii în dificultate”, publicată în revista “Revue belge de la comptabilite et de l’informatique”, Nr. 3, 1988;7. Gheorghiu Alexandru “Analiza activităţii economice a întreprinderii”, Bucureşti, 1989;8. Gavriliuc Liudmila “Analiza rezultatelor financiare şi rentabilităţii întreprinderii”, “Reformele economice în Republica Moldova şi România: realizări, tendinţe, probleme” Simpozion ştiinţific, Chişinău, 1998;9. Gheorghiu Alexandru “Analiza rentabilităţii firmei”, “Tribuna economică” Nr. 12, 13, 14, 15; 2002; 10. Gavriliuc Ludmila “Recomandări practice privind întocmirea notei explicative la raportul financiar anual”, “Contabilitate şi audit” Nr. 4, 1999; 11. Gust Mariu “Evaluări ale riscului de exploatare cu ajutorul pragului de rentabilitate”, “Finanţe, credit, contabilitate” Nr. 1, 1999;12. Hoanţă “Finanţele firmei”, Editura Continent, Bucureşti, 1996;13. Mărgulescu D. “Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart, Bucureşti, 199414. Niculescu Maria “Diagnosticul global strategic” Bucureşti 1997;15. Popa A. “Management financiar”. Bucureşti 2001; 16. Stancu Ion „Finanţe: teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii. Analiza şi gestiunea financiară”, Editura Economică, Bucureşti, 2001;17. Toma Mihai “Finanţele şi gestiunea financiară a întreprinderii”, Editura Economică, Bucureşti, 1998;

18. Stănescu C., Isfănescu A. „Analiza economico-financiară”, Bucureşti, 1996; 19. Şerban P. „Analiza activităţii economico-financiară”, Bucureşti, 1996;20. J. Litner “Distribution of Incomes of Corporations among Dividends, Retained earnings and Taxes”, American Economic Review, 1956.

ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA A INTREPRINDERII

Aceasta societate a fost constituita din initiativa unui asociat, cetatean roman

Denumirea este S.C. BIMBO S.R.L., este persoana juridica romana, are forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata si are sediul in Arad str Prieteniei,nr.4, bl 130, sc B, ap 4.

Activitatea principala este 5246-Comert cu amanuntul cu articole de fierarie, cu articole din sticla si cu cele pentru vopsit (inclusiv usi metalice).

Capitalul social subscris varsat este de 700 RON.

Societatea isi desfasoara activitatea cu un numar de 27 angajati.

Evidenta contabila este condusa in conformitate cu normele legale in vigoare, inregistrarile sunt efectuate pe baza documentelor justificative, fiind respectate principiile si metodele contabilitatii.

Sunt intocmite lunar balante de verificare pentru verificarea inregistrarii corecte in contabilitate a operatiunilor patrimoniale.

Societatea asigura conducerea, evidenta si pastrarea tuturor registrelor obligatorii, cu respectarea modului de completare, pastrare si arhivare.

Datele prezentate in bilantul contabil anual reflecta realitatea si exactitatea cu privire la situatia patrimoniului si a contului de profit si pierderi.

Analiza economico financiara a intreprinderii s-a efectuat pe baza bilantului contabil si a contului de profit si pierdere din data de 31.12.2005.

Pentru inceput, elaboram bilantul financiar, ordonand activele dupa gradul de lichiditate iar pasivele dupa gradul lor de exigibilitate.

Eliminam din activ cheltuielile inregistrate in avans in suma de 19753 RON respectiv 84443 RON si scadem aceasi valoare din capitalurile proprii in pasiv. Totodata scadem din pasiv veniturile inregistrate in avans in suma de 71768 RON, respectiv 81715 RON si le adunam tot in pasiv la valoarea datoriilor pe termen scurt.

S.C. BIMBO S.R.L.

BILANT FINANCIARla data de 31.12.2005

Nr. Crt

Indicatori

Perioada

20042005

1TOTAL ACTIVE IMOBI 14214v2112o LIZATE, din care 104889 141891a) Imobilizari necorporale 0 0b) Imobilizari corporale 104889 141891

c) Imobilizari financiare 0 02 TOTAL ACTIVE CIRCULANTE, din care 338036 460776

a) Total stocuri, din care 164527 320963I.de marfuriII.de materii prime, materialeIII.de produse 0 0b) Creante 173509 130356c) Investitii pe termen scurt 0 0d) Disponibilati banesti 0 9457

3 TOTAL ACTIV 442925 6026674 CAPITALURI PROPRII 55906 -61165 IMPRUMUTURI PE TERMEN LUNG 82486 820216 DATORII PE TERMEN SCURT 304533 526762

a) Credite bancare pe termen scurt 0 0b) Altele 304533 526762

7PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI CHELTUIELI 0 0

8 TOTAL PASIV 442925 602667

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI

A. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE ACTIVULUI

1. RATA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Nr. crt. Indicatori Perioada

2004 20051 Active imobilizate nete 104889 1418912 Total activ 442925 6026673 Rata activelor (%) 23.68 23.544 Valoare maxima acceptata (%) 60 605 Indicele de crestere al activelor imobilizate (%) 135.286 Indicele de crestere al totalului activ (%) 136.077 Indicele de crestere a cifrei de afaceri (%) 78.36

In perioada analizata de noi intreprinderea Sc Bimbo Srl inregistreaza o usoara scadere de la 23.68% la 23.54%. Scaderea ratei activelor imobilizate este datorata faptului ca activele imobilizate cresc intr-un ritm mai mic decat activul total (35.28% < 36.07) . Daca se compara indicele de crestere al cifrei de afaceri cu cel al activelor imobilizate , se observa ca activele imobilizate cresc intr-un ritm mai mic decat cifra de afaceri (78.36% > 35.28%). In perioada abordata rata activelor se afla pe un nivel foarte bun in 2004 fiind 23.68% , iar in 2005 scazand putin la 23.54% ambele ramase sub valoarea maxima acceptata de 60% .

2. RATA ACTIVELOR CIRCULANTE


2004 20051 Active circulante 338036 460776

2 Total activ 442925 6026673 Rata activelor circulante (%) 76.32 76.464 Valoare minima acceptata (%) 40 405 Indicele de crestere al activelor circulante (%) 136.316 Indicele de crestere al totalului activ (%) 136.07

Rata activelor circulante inregistreaza o tendinta de crestere de la 76.32% din 2004 pana la 76.46% inregistrata in anul 2005 .Rata activelor se afla in postura pozitiva deoarece in ambele perioade se afla peste valoarea minima acceptata de 40%. Cresterea ratei se observa pentru ca s-a inregistrat o usoara crestere al activului circulant fata de activul total (36.31% >36.07%) . Dupa comparatia indicelui activului circulant cu indicele de crestere al cifrei de afaceri (36.31% <78.36% ) se observa ca are loc o scadere a vitezei de rotatie a activelor circulante de unde rezulta o inrautatire a eficientei utilizarii acestora

3. RATA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Nr. crt.

IndicatoriPerioada

2004 2005

1 Imobilizari corporale 104889 1418912 Active imobilizate nete 104889 1418913 Rata imobilizarilor corporale (%) 100.00 100.004 Valoarea minim acceptata 85.00 85.00

5 Indicele de crestere al imobilizarilor corporale (%) 135.28

6 Indicele de crestere al activelor imobilizate (%) 135.28

Pe perioada analizata inregistreaza o stabilitate deoarece in ambii ani rata imobilizarilor corporale ramane neschimbat de la procentul de 100%. Aceasta rata ajunge la procentajul maxim datorita valori imobilizarilor corporale ce cuprinde in intregime activele imobilizate , astfel se observa ca in intreprinderea analizata nu exista imobilizari necorporale si imobilizari financiare . Indicele de crestere al imobilizarilor corporale este egal cu indicele de crestere al activelor imobilizate (35.28% = 35.28%) si acesta observatie dovedeste ca Activele imobilizate nete sunt alcatuite doar din imobilizari corporale .

Pe perioada respectiva rata inregistreaza valori optime peste valoarea minima acceptata(85%) .

4. RATA STOCURILOR


2004 20051 Stocuri 164527 3209632 Active circulante 338036 4607763 Rata stocurilor (%) 48.67 69.664 Indicele de crestere al stocurilor (%) 195.085 Indicele de crestere al activelor circulante (%) 136.316 Valoarea maxim acceptata 50 50

Rata stocurilor inregistreaza o crestere in anii analizati cu un procentaj de 20.99 de la 48.67% pana la 69.66% datorita cresterii intr-un ritm mai mare a stocurilor fata de activele circulante acesta se

observa prin compararea indicelor de crestere al acestor active .In 2005 rata stocurilor ajunge peste valoarea maxima acceptata astfel trebuie abordata o inbunatatire in vanzari (ex.reducere de preturi , oferte) , pentru a reduce cantitatea stocurilor.

5. RATA CREANTELOR


2004 20051 Creante 173509 1303562 Active circulante 338036 4607763 Rata creantelor (%) 51.33 28.294 Indicele de crestere al creantelor (%) 75.135 Indicele de crestere al activelor circulante (%) 136.31

Rata creantelor inregistreaza o scadere (de la 51.33% pana la 28.29%) intre anii analizati . Se observa o crestere mai mare al creantelor decat cel al activelor circulante(75.13%>36.31) Daca facem comparative cu indicele de crestere al cifrei de afaceri care este in situatia noastra de (75.13<78.36%) observam ca apare o inrautatire a situatiei incasarilor datorata cresterii duratei in zile a unei rotatii a clientilor si poate sa aiba un effect negative asupra lichiditatii intreprinderii.

6. RATA DISPONIBILITATILOR BANESTI

Nr. crt.

IndicatoriPerioada

2004 2005

1 Disponibilitati banesti 0 94572 Active circulante 338036 4607763 Rata disponibilitatilor banesti (%) 0.00 2.05

4 Indicele de crestere al disponibilitatilor banesti (%) 0

5 Indicele de crestere al activelor circulante (%) 136.316 Valoarea optima 10 10

Rata disponiobilitailor banesti inregistreaza o valoare de 0% in anul 2004 si creste cu un procentaj de 2.05% in urmatorul an .Pe perioada analizata rata ramane sub valoarea optima(10%) acesta reflectand folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti .In aceasta intreprindere indicele de crestere al disponoibilitatilor banesti este de 0 iar comparative cu indicele de crestere al activelor circulante (36.31%) se observa o crestere al activului circulant ,rezulta folosirea eficienta a disponibilitatilor banesti.

B. ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE PASIVULUI

1. RATA STABILITATII FINANCIARE (RATA CAPITALULUI PERMANENT)

Nr. Indicatori Perioada

4 Valoare minima acceptata (%) 50 505 Indicele de crestere al capitalului permanent (%) 54.856 Indicele de crestere al totalului pasivului (%) 136.07

Rata stabilitatii financiare (Rata capitalului permanent ) inregistreaza o scadere de la 31.25% la 12.59% datorita unui ritm de crestere mai mare al capitalului permanent decat cel al totalului pasivului (54.85%> 36.07%) .Pe perioada analizata se observa o nestabilitate financiara din cauza inrautatire ratei care ajunge mult sub valoarea minima acceptata(de 50%).

2. RATA AUTONOMIEI FINANCIARE

a) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE GLOBALE (RATA CAPITALULUI PROPRIU)


2004 20051 Capital propriu 55906 -61162 Total pasiv 442925 6026673 Rata autonomiei financiare globale (%) 12.62 -1.014 Valoare minima acceptata (%) 33 335 Indicele de crestere aL capitalului propriu (%) -10.946 Indicele de crestere al totalului pasivului (%) 136.07

Rata autonomiei financiare globale arata cat din patrimonial intreprinderii este finantat din resurse proprii (capital propriu) .Pe perioada analizata se observa o scadere enorma a ratei autonomiei financiare globale(de la 12.62% pana la -1.01%) datorat unui scadere enorma a capitalului propriu fata de totalul pasivului (-10.94%<36.07%), astfel apare o inrautatire alarmanta al autonopmiei financiare al firmei Sc Bimbo Srl rata ajungand cu 34.01% sub valoarea minima acceptata.

b) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN


2004 20051 Capital propriu 55906 -61162 Capital permanent 138392 759053 Rata autonomiei financiare la termen (%) 40.40 -8.064 Valoare minima acceptata (%) 50 505 Indicele de crestere aL capitalului propriu (%) -10.946 Indicele de crestere al capitalului permanent (%) 54.85

Rata autonomiei financiare la termen(calculat ca raport intre capital propriu si capital permanent )

Inregistreaza o scadere enorma de la 40.40% pana la -8.06% datorita cresterii capitalului propriu intr-un ritm mult mai scazut decat capitalul permanent(-10.94%<54.85%).situatia este alarmanta deoarece rata autonomiei financiare este cu un procentaj de 60.94% sub valoarea minima acceptata.

c) RATA AUTONOMIEI FINANCIARE LA TERMEN

Nr. crt.

IndicatoriPerioada

2004 2005

1 Capital propriu 55906 -61162 Imprumuturi pe termen lung 82486 820213 Rata autonomiei financiare la termen (%) 67.78 -7.464 Valoare minima acceptata (%) 100 1005 Indicele de crestere aL capitalului propriu (%) -10.94

6 Indicele de crestere al imprumuturilor pe termen lung (%) 0.00

Rata autonomiei financiare la termen (calculat ca raport intre c apital propriu si datorii pe termen lung)

Inregistreaza o puternica tendinta de scadere de la 67.78% pana la -7.46% datorita faptului caci capitalul propriu creste intr-un ritm mult mai mic decat datoriile pe termen lung (-10.94%<0%) .

3) RATA INDATORARII

a) RATA INDATORARII GLOBALE (RATA DATORIILOR GLOBALE)


2004 20051 Datorii totale 387019 6087832 Total pasiv 442925 602667

3Rata indatorarii globale (%) 87.38

101.01

4 Valoare maxima acceptata (%) 66 665 Indicele de crestere aL datoriilor totale (%) 157.306 Indicele de crestere al totalului pasivului (%) 136.07

Rata indatoririi globale a crescut de la 87.38% la 101.01% datorita unei ritm de crestere mai mare a datoriilor totale fata de pasivul total (57.30%>36.07%).

Tendinta de crestere a acestei rate este un semnal de alarma pentru intreprindere in ceea ce priveste riscul de neplata a datoriilor .

b ) RATA INDATORARII LA TERMEN


2004 20051 Datorii pe termen lung 82486 820212 Capital permanent 138392 759053 Rata indatorarii globale (%) 59.60 108.064 Valoare maxima acceptata (%) 50 50

5 Indicele de crestere al datoriilor pe termen lung (%) 99.446 Indicele de crestere al capitalului permanent (%) 54.85

Rata indatoririi la termen (calculata ca raport intre datoriile pe termen lung si capital permanent ) inregistreaza o puternica crestere de la 59.60% pana la 108.06% datorita cresterii inprumuturilor pe termen lung intr-un ritm munlt mai mare decat cel al capitalului permanent (99.44%>54.85%).Nivelul in 2005 este cu mult mai mare decat nivelul maximului acceptat de 50% ceea ce arata un grad de indatorare periculos de mare pentru intreprinderea respectiva .

c) RATA INDATORARII LA TERMEN


2004 20051 Datorii pe termen lung 82486 820212 Capital propriu 55906 -61163 Rata indatorarii la termen (%) 147.54 -1,341.094 Valoare maxima acceptata (%) 100 1005 Indicele de crestere al datoriilor pe termen lung (%) 99.446 Indicele de crestere al capitalurilor proprii (%) -10.94

Rata indatoririi la termen (calculate ca raport intre datorii pe termen lung sii capitalul propriu ) ,se inregistreaza o scadere foarte mare de la 47.54% la -1.34% .Datorita scaderii enorme al capitalului propriu comparative cu datoriile pe termen lung. In 2005 rata indatoririi este negativ reprezentand un semnal de alarma pentru intreprindere.

C. ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

1. ANALIZA FONDULUI DE RULMENT


2004 20051 Capital permanent 138392 759052 Active imobilizate 104889 1418913 Fond de rulment (R1-R2) 33503 -659864 Active circulante 338036 4607765 Datorii pe termen scurt 304533 5267626 Fond de rulment (R4-R5) 33503 -65986

a) FONDUL DE RULMENT PROPRIU


2004 20051 Capital propriu 55906 -61162 Active imobilizate nete 104889 1418913 Fond de rulment propriu (R1-R2) -48983 -1480074 Indicele de crestere a capitalului propriu -10.945 Indicele de crestere a activelor imobilizate 135.28

2. ANALIZA NECESARULUI DE FOND DE RULMENT


2004 20051 Stocuri 164527 3209632 Creante 173509 1303563 Active curente (R1 + R2) 338036 4513194 Pasive curente 304533 5267625 Indicele de crestere a activelor curente 133.516 Indicele de crestere a pasivelor curente 172.977 Necesarul de fond de rulment 33503 -75443

3) ANALIZA TREZORERIEI NETE


2004 20051 Fondul de rulment 33503 -659862 Necesarul de fond de rulment 33503 -754433 Trezoreria neta 0 9457.00

C O N C L U Z I I :

Pe perioada analizata Fondul de rulment inregistreaza o scadere ajuns la valori negative in anul 2005 acesta reprezentand o inbunatatire a situatiei .Aceasta situatie este datorata unui ritm de crestere mai mare a capitalului permanent decat al activelor imobilizate (54.85%>35.28%).Din pacate resursele proprii au trecut printr-o scadere enorma datorata creditelor pe termen lung .Creditele pe termen lung va avea ca effect pentru perioadele urmatoare o crestere a cheltuielile cu dobanzile.

Fondul de rulment propriu este negative si inregistreaza o inrautatire datorita cresterii capitalului propriu intr-un ritm mult mai mic de cea a activelor imobilizate(-10.94% <35.28%) .Aceasta situatie se explica cresterea nivelului imobilizate corporale prin apelare la credite pe termen lung si nu pe seama resurselor proprii .Necesarul de fond de rulment se afla in scadere datorita cresterii mai mare al pasivelor curente decat al activelor curente(72.97%>33.51%).

Trezoreria se afla intr-o tendinta de crestere datorita lipsei creditelor pe termen scurt si cresterii pasivelor curente adica a datoriilor fata de furnizori .Cresterea datorata fata de furnizori se afla in situatia in care nu se poate negocia de termenele de plata acestea fiind fixate ,fapt ce poate inrautatii relatiile intreprinderii cu partenerii sai.

D. ANALIZA RISCULUI DE FALIMENT

1. ANALIZA LICHIDITATI

a) LICHIDITATEA GENERALA


2004 20051 Active circulante 338036 4607762 Pasive circulante 304533 5267623 Lichiditate generala (R1/R2) 1.11 0.87

4 Indicele de crestere a activelor circulante 136.315 Indicele de crestere a pasivelor circulante 172.976 Valoarea minima acceptata 1 17 Valoarea maxima acceptata 2 28 Indicele de crestere a lichiditatii generale 0.79

b) LICHIDITATEA REDUSA


2004 20051 Active circulante - Stocuri 173509 1303562 Datorii pe termen scurt 304533 5267623 Lichiditatea redusa (R1/R2) 0.57 0.254 Indicele de crestere a activelor circulante - Stocuri 75.135 Indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt 172.976 Valoarea minima acceptata 0.6 0.67 Valoarea maxima acceptata 1 18 Indicele de crestere a lichiditatii reduse 0.43

c) LICHIDITATEA IMEDIATA


2004 20051 Disponibilitati banesti 0 94572 Datorii pe termen scurt 304533 5267623 Lichiditatea imediata (R1/R2) 0.00 0.024 Indicele de crestere a disponibilitatilor #DIV/0!5 Indicele de crestere a datoriilor pe termen scurt 172.976 Valoarea minima acceptata 0.2 0.27 Valoarea maxima acceptata 0.3 0.38 Indicele de crestere a lichiditatii immediate #DIV/0!

C O N C L U Z I I:

Pe perioada analizata lichiditatea generala se afla intr-o scadere de la 1.11% la 0.87% ,scaderea fiind atat de mare incat se ajunge sub nivelul minim acceptat .Aceasta tendinta de scadere s-a inregistrat faptului ca activele circulante au crescut intr-un ritm mai mic decat datoriile pe termen scurt (36.31%<72.97%).Lichiditatea generala a ajuns la valori mai mici decat nivelul minim acceptat asta dovedind ca firma nu are o capacitate de plata a creditelor pe termen scurt.Si lichiditatea redusa inregistreaza o tendinta de scadere in ambii ani ramase sub valoarea minima acceptata. Aceasta inrautatire s-a datorat scaderii mai mare al activelor circulante-stocuri in comparatie cu datoriile pe termen scurt (75.13%<172.97%).Lichiditatea imediata se afla in primul an sub valoarea minima acceptata iar in al doilea an creste si ajunge valoarea minima acceptata.Deoarece in 2004 se afla sub valoarea minima acceptata rezulta ca intrprinderea nu are suficiente disponibilitati pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt ,iar in 2005 ajunge la nivelul in care dispune de banii datoratii creditorilor pe termen scurt.

E. ANALIZA SOLVABILITATII INTREPRINDERII

1. SOLVABILITATEA PATRIMONIALA LA TERMEN


2004 20051 Activ total 442925 6026672 Datorii totale 387019 6087833 Solvabilitatea patrimoniului (R1/R2) 1.14 0.994 Indicele de crestere al activului total 136.075 Indicele de crestere al datoriilor totale 157.306 Indicele de crestere al solvabilitatii patrimoniului 86.507 Valoarea minima acceptata 1.66 1.66

Pe perioada analizata se observa o scadere foarte mare a solvabilitatii patrimoniului (1.14% la 0.99%),ambele valori ramase sub valoarea minima acceptata(1.66%).fapt ce arata ca firma se afla in mai mare pericol in anul 2005 decat din ani precedenti de a nu putea acoperii datoriile pe seama activelor in caz de faliment.

F. ANALIZA RENTABILITATII PRIN METODA RATELOR

1. RATA PROFITABILITATII COMERCIALE


2004 20051 Rezultatul brut al exercitiului 91702 37062 Cifra de afaceri 1015175 7954803 Rata profitabilitatii comerciale 9.03 0.474 Indicele de crestere a rezultatului brut al exercitiului 4.045 Indicele de crestere a cifrei de afaceri 78.366 Indicele de crestere a ratei profitabilitatii comerciale 5.167 Valoarea recomandata 15 15

2. RATA MARJEI NETE


2004 20051 Rezultat net 76473 26682 Cifra de afaceri 1015175 7954803 Rata marjei nete 7.53 0.344 Indicele de crestere al rezultatului net 3.495 Indicele de crestere al cifrei de afaceri 78.366 Indicele de crestere a ratei marjei nete 4.45

3. RATA RENTABILITATII ECONOMICE


2004 20051 Rezultatul brut al exercitiului 91702 37062 Capitaluri investite 138392 75905

3 Rata rentabilitatii economice 66.26 4.884 Indicele de crestere al rezultatului brut al exercitiului 4.045 Indicele de crestere al capitalului investit 54.856 Indicele de crestere a ratei rentabilitatii economice 7.377 Rata medie a dobanzii 7.5 7.5

C O N C L U Z I I :

Pe perioada de raportare rata profitabilitaii comerciale are valori sub sau in 2005 chiar mult sub valoarea recomandata de 15% observandu-se o inrautatire in 2005. Aceasta tendinta de scadere rezulta din faptul ca se observa scadere al rezultatului brut fata de cifra de afaceri(4.04%<78.36%)

Pentru a creste profitabilitatea comerciala Sc Bimbo Srl ar trebui sa sporeasca vanzarile ,sa-si schimbe structura vanzarilor sa-si accelereze viteza de rotatie sis a-si optimize cheltuielile.

Rata marjei nete inregistreaza la fel o scadere enorma (de la 7.53% la 0.34%) ceea ce arata o scadere al eficientei valorificarii produselor societatii .situatia a aparut datorata scaderii cu ritm mai mare al rezultatului net decat cifra de afaceri inregistrat. Indicatorii arata ca in 2004 la 100lei Cifra de afaceri s-au obtinut 7.53 lei profit net , iar in 2005 aceasi valori obtin doar 0.34 lei profit net .

Rata rentabilitatii economice a inregistrat la fel o scadere foarte mare de la 66.26% pana la 4.88%.Datorita cresterii in ritm mult mai mult al capitalului investit decat al rezultatului brut al exercitiului (4.04%<54.85%).In primul an se observa o rentabilitate economica foarte buna deoarece rata rentabilitatii economice are un procentaj enorm (66.26%) cu 58.76% mai mare decat rata medie a dobanzii (7.5%) .In urmatorul an rata rentabilitatii economice scade la valoarea de 4.88% ajunsese sub valoarea medie fapt doveditor pentru lipsa rentabilitatii economice.

INTRODUCERE:Activitatea complexă a oricărei întreprinderi, cunoaşterea profundă a evoluţiei performanţelor acesteia ca rezultat al acţiunii multitudinii de factori ce acţionează, a obiectivelor şi scopurilor urmărite de manageri fac din analiza economico-financiară o disciplină de importanţă hotărâtoare atât pentru formarea viitorilor economişti, cât şi pentru specialiştii din domeniul financiar-contabil.Analiza economico-financiară, ca disciplină de specialitate, contribuie în mod hotărâtor la formarea gândirii economice, a capacităţii de înţelegere a complexităţii fenomenelor şi proceselor economice, ajută la elaborarea programelor de măsuri pentru creşterea eficienţei economice. Perfecţionarea continuă a metodelor şi tehnicilor de analiză în contextul economiei de piaţă, a multitudinii de fenomene şi procese economice constituie problematica majoră pentru utilizarea eficientă a resurselor umane, materiale şi financiare ale întreprinderii.

C U P R I N S:Capitolul I. FUNDAMENTELE ACTIVITĂŢII ECONOMICO -FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

1.1. Definirea analizei, scopul şi tipurile analizei economico-financiare1.2. Conţinutul procesului de analiză economico-financiară1.3. Obiectul analizei economico-financiare

Capitolul II. METODE DE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ A ÎNTREPRINDERII

2.1. Metode de analiză a veniturilor din vânzări şi profiturilor2.2. Analiza rentabilităţii activelor şi surselor de finanţare a acestora2.3. Analiza fluxurilor de lichidităţi a firmei

Capitolul III. ANALIZA ECONOMICO - FINANCIARĂ A ACTIVITĂŢII Societăţii pe Acţiuni

„Interactiv”

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:Desfăşurarea oricărei activităţi economice impune studierea a două aspecte. Primul aspect este legat de însăşi modul de desfăşurare a activităţii economico-financiare şi serveşte drept obiect de studiu. Alt aspect al activităţii este legat de analiza economico-financiară necesară pentru asigurarea informativă în procesele de planificare.Economia de piaţă plasează întreprinderea, înţeleasă ca o reprezentare obiectivă a întreprinzătorului, în centrul structurilor concentrice şi sinergice ale activităţilor economico-financiare. Generatoare de relaţii de piaţă, realizate intercondiţionat prin confruntarea cererii şi ofertei, întreprinderea se constituie preponderent ca origine a ofertei şi intermediară a cererii, într-un „ghem” de legături, ordonat pe vectorii nevoilor şi intereselor, legături a căror extensiune şi intensiune sunt măsurate monetar şi exprimate, din perspectiva întreprinderii, financiar.

BIBLIOGRAFIE:1. Paladi V., Gavriliuc L., Analiza rapoartelor financiare, ASEM, Chişinău, 20042. Mihăilescu Nicolae, Analiza activităţii economico-financiare, Bucureşti, 19973. Ioan Marius Pautea, Analiza situaţiei financiare a firmei, ed. Economică, Bucureşti, 20014. Adochiţei N., Bistriceanu Gh., Negrea E., Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995;5. Andreica M., Metode şi modele de planificare financiară, Edituraa Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1998;6. Antoniu N., Adochiţei M. şi colectiv, Finanţele întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993;7. Bistriceanu Gh., Finanţele agenţilor economici, Editura Economică, Bucureşti, 2001;8. Bogdan I., Management financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2004;9. Boulescu M., Management financiar – contabil, Editura Fundaţiei „Romînia de mîine”, Bucureşti, 2002;10. Brezeanu P., Gestiunea financiară şi politicile financiare ale întreprinderii, Ediţia a II-a, Editura Fundaţiei „Romînia de mîine”, Bucureşti, 1998;11. Brezeanu P., Finanţele agenţilor economci, Editura Fundaţiei „Romînia de mîine”, Bucureşti, 1995;12. Caisîn S., Managementul financiar – universitar, Centru Ediţiei al USM, Chişinău, 2001;13. Cîrstea Gh., Economia şi gestiunea întreprinderii, Editura Economică, Bucureşti, 1999;14. Dragotă V., Management financiar, Volumul I şi II, Editura Economică, Bucureşti, 2003;15. Emilian Radu, Managementul firmei, Editura Economică, Bucureşti, 2003;16. Gortolomei D, Finanţele şi evidenţa contabilă a afacerii, Chişinău, 2003;17. Luca G., Elemente de management financiar, Editura Dosoftei, Iaşi,1994;18. Manolescu Gh., Management financiar, Editura Economică, Bucureşti, 2004;19. Popa A., Management – teorie şi practică, Editura Economică, Bucureşti, 2001;20. Stancu I., Gestiunea financiară, Ediţia a II-a, Editura Economică, Bucureşti, 1995;21. Stancu I., Finanţe, Teoria pieţelor financiare, Finanţele întreprinderii, Gestiune şi analiza financiară, Editura Economică, Bucureşti,1996;22. Toma M., Finanţe şi analiză financiară de întreprindere, Editura Economică, Bucureşti, 1998;23. Ursachi I., Management, ASEM „Catedra de Management”, Chişinău,

LUCRARE DE DIPLOMA ANALIZA SI EVALUAREA VIABILITATII ECONOMICE SI MANAGERIALE A SOCIETATATII COMERCIALE MULTIPACK ROMANIA S.R.L.management

UNIVERSITATEA ROMÂNO - AMERICANĂ

FACULTATEA DE MANAGEMENT - MARKETING

LUCRARE DE DIPLOMĂ

ANALIZA sI EVALUAREA VIABILITĂŢII ECONOMICE sI MANAGERIALE A SOCIETATĂŢII COMERCIALE MULTIPACK ROMÂNIA S.R.L.

PROFESOR COORDONATOR:

Absolvent:

2003

Cuprins

Cap. I Aspecte teoretico - metodologice privind evaluarea viabilitatii economice si manageriale a firmei si importanta acesteia în realizarea analizei-diagnostic

1.1 Conceptul de analiza-diagnostic si tipologia studiilor de diagnosticare

1.2 Importanta si rolul analizei financiare în aprecierea viabilitatii economice a firmei

1.3 Indicatori utilizati în analiza financiara

1.4 Metode de apreciere a starii de sanatate a firmei si a potentialului managerial

Cap. II Prezentarea societatii

2.1 Date generale

2.2 Obiect de activitate

2.3 Organizarea structurala

2.4 Situatia economico-financiara

Cap. III Evaluarea potentialului intern

3.1 Diagnosticul comercial

3.1.1 Prezentarea principalelor produse

3.1.2 Definirea si descrierea petii produselor fabricate

3.1.3 Furnizorii de materie prima

3.1.4 Principalii beneficiari

3.1.5 Concurenta

3.1.6 Puncte forte si puncte slabe

3.2 Diagnosticul economico - financiar

3.2.1 Analiza patrimoniala si a cheltuielilor

3.2.2 Analiza lichiditatii, solvabilitatii si rentabilitatii

3.2.3 Analiza vitezei de rotatie


3.3 Diagnosticul tehnic si tehnologic

3.3.1 Amplasamentul societatii

3.3.2 Utilizarea suprafetelor si posibilitati de extindere

3.3.3 Cladiri si constructii speciale

3.3.4 Cai si mijloace de acces

3.3.5 Echipamente de productie si transport intern

3.3.6 Descrierea produselor


3.4 Diagnosticul resurselor umane

3.4.1 Evidenta personalului

3.4.2 Sistemul de salarizare

3.4.3 Politica motivationala

3.4.4 Comunicarea în firma

3.4.5 Eficienta utilizarii fortei de munca


3.5 Diagnosticul managerial

3.5.1 Functia de previziune

3.5.2 Functia de organizare

3.5.3 Functia de coordonare

3.5.4 Functia de antrenare

3.5.5 Functia de evaluare-control


3.6 Analiza sistemului decizional si a stilului de management

Cap. IV Concluzii si recomandari strategico - tactice privind amplificarea viabilitatii economice si manageriale a firmei

Introducere

Succesul firmelor depinde în mare masura de calitatea managerilor, de capacitatea acestora de a le creste eficienta activitatii. Cresterea importantei si rolului deciziilor manageriale datorita cresterii gradului de complexitate a activitatii economice a firmelor, în contextul mecanismelor pietei, atrage dupa sine necesitatea tot mai acuta a unei baze stiintifice, a unor masuri de corectie si îmbunatatire a starii economico-financiare. Necunoasterea propriilor puncte tari si puncte slabe si implementarea unor decizii insuficient motivate, care nu au la baza concluzii reale obtinute în urma unor cercetari oportune si operative a proceselor si fenomenelor economice, pot influenta negativ calitatea activitatii economico-financiare. În acest scop se realizeaza analiza-diagnostic a firmei folosita de manageri ca instrument util pentru formularea unor judecati de valoare cantitative si/sau calitative privind starea, dinamica si perspectivele firmei, pentru fundamentarea deciziilor curente si de perspectiva, cât si în etapa de control a realizarii deciziilor adoptate.

Tema aleasa pentru lucrarea de licenta se refera la problemele subliniate mai sus si anume la rolul diagnosticarii în efectuarea functiilor de management si în luarea deciziilor.

Lucrarea este structurata în cinci capitole. Primul capitol este un capitol introductiv al carui scop este de a arata ce înseamna notiunea de analiza-diagnostic, descrierea legaturii dintre analiza-diagnostic si analiza financiara, importanta lor în cadrul evaluarii unei întreprinderi. De asemenea sunt prezentate metodele si indicatorii folositi pentru aprecierea starii de sanatate.

Cel de-al doilea capitol prezinta date generale despre firma ce va fi supusa diagnosticarii si informatii de identificare ale acesteia precum: obiectul de activitate, organizarea structurala, prezentarea produselor, s.a.,

Capitolul al treilea contine evaluarea potentialului intern al societatii comerciale, prin diagnosticarea fiecarui domeniu în parte, divizând astfel sistemul întreprinderii în componente mai mici si mai usor de analizat. Toate aceste componente trebuie însa privite în ansamblu, fiind astfel posibila întelegerea si anticiparea corecta a comportamentului sistemului.

Capitolul 1

Aspecte teoretico - metodologice privind evaluarea viabilitatii economice si manageriale a firmei si importanta acesteia în realizarea analizei diagnostic

454g66e

Evaluarea este o activitate efectuata de profesionisti care respecta niste principii, metode si standarde specifice prin care se determina o valoare pentru proprietate sau întreprinderea respectiva, care sa fie cât mai apropiata de cea pe care recunoaste piata în urma tranzactiilor.

Pentru evaluare sunt necesare informatii interne si externe relevante si pertinente, ce vor fi utilizate de evaluator si precizate explicit, inclusiv sursa lor, în cele doua sectiuni ale raportului de evaluare, respectiv în analiza-diagnostic si evaluarea propriu-zisa.

Într-o economie puternic concurentiala, un management performant are nevoie pentru a reusi de un permanent ajutor din partea analizei si diagnosticului, în scopul ghidarii deciziilor sale, analiza-diagnostic constituind suportul interventiei decizionale si actiunilor ulterioare din partea managerilor.

1.1 Conceptul de analiza-diagnostic si tipologia studiilor de diagnosticare

Analiza este o metoda de cercetare bazata pe descompunerea unor obiecte sau fenomene în partile lor componente, descoperindu-le astfel structurile, stabilind relatiile de cauzabilitate si factorii care le genereaza, punând în evidenta legile

formarii si desfasurarii lor si contribuind astfel la formularea unor decizii privind viitorul acestora.

Termenul de "diagnostic" este de origine greaca si înseamna "apt de a discerne". Acesta este preluat din medicina, unde înseamna precizarea unei boli dupa analizarea simptomelor acesteia si determinarea cauzelor interne si externe.

Analiza-diagnostic evidentiaza punctele slabe forte si punctele slabe interne si externe, pornind de la simptomele semnificative, identifica cauzele care le-au generat si formuleaza recomandari pentru valorificare punctelor forte si pentru eliminarea sau atenuarea punctelor slabe.

Diagnosticul se sprijina pe analiza, dar se distinge net de aceasta. El presupune apreciere, judecata si în definitiv asumarea responsabilitatilor a celui care-l formeaza. Cele doua notiuni nu pot fi însa separate, deoarece diagnosticul nu se poate realiza fara ajutorul analizei, iar analiza nu are sens daca nu este urmata de o faza de sinteza si interpretare.

În concluzie, analiza-diagnostic completeaza analiza cu opusul acesteia - sinteza, realizând astfel un tot unitar care, la nivelul întreprinderii vazute ca sistem, permite factorului de decizie sa-si fundamenteze mai usor optiunile.

Din definitia diagnosticarii rezulta ca:

diagnosticarea vizeaza firma în ansamblul sau ori componente procesuale/structurale majore ale acesteia;

investigarea se realizeaza cu ajutorul unor metode si tehnici specifice, care permit patrunderea în intimitatea fenomenelor si proceselor economice si de alta natura;

faciliteaza depistarea cauzala a principalelor puncte forte si puncte slabe specifice domeniului investigat;

permite determinarea potentialului de viabilitate economica si manageriala prin luarea în considerare a punctelor forte si slabe;

finalul diagnosticarii îl reprezinta prezentarea celor mai importante recomandari, de natura strategica si tactica orientate pe atenuarea sau eliminarea cauzelor generatoare de puncte slabe;

diagnosticarea poate fi asociata cu alte metode sau tehnici manageriale (SWOT) ori poate fi integrata în sisteme de management (managementul prin obiective, managementul prin bugete, etc.)

Diagnosticul economico-financiar poate fi declansat:

- fie în cazul întreprinderilor în dificultate, când efectuarea diagnosticul reprezinta o obligatie legala în cadrul procedurii de reorganizare si lichidare judiciara;

- în cazul întreprinderilor sanatoase, având caracterul unui instrument de control al realizarii performantelor, sau pentru îmbunatatirea situatiei economico-financiare.

În primul caz - de criza - se impune o examinare globala a situatiei si performantelor acesteia, iar în cazul al doilea diagnosticarea se face într-o maniera preventiva.

Motivele pentru care se realizeaza diagnosticarea unei firme pot fi:

cercetarea realitatii obiective, cunoasterea si interpretarea ei;

informarea cu privire la starea întreprinderii, performantele si eficienta utilizarii resurselor;

stabilirea variabilelor cheie ale dezvoltarii, a corelatiei dintre acestea;

stabilirea masurilor de redresare sau de ameliorare a performantelor;

identificarea noilor resurse de avantaj concurential;

fundamentarea strategiilor de dezvoltare într-un mediu concurential dinamic.

În procesul diagnosticarii urmeaza sa-si gaseasca raspuns urmatoarele probleme si întrebari:

1) Statutul juridic al firmei;

2) Care sunt rezultatele întreprinderii?

3) Daca aceste rezultate sunt sau nu satisfacatoare si de ce?

4) Cum au fost obtinute?

5) Care sun performantele si obiectivele dorite?

6) Care este nivelul performantelor si ce trebuie facut pentru atingerea lor?

7) Masurile concrete ce urmeaza a fi întreprinse, atât pe termen scurt, cât si pe termen lung.

Raspunsul la aceste întrebari arata ca analiza-diagnostic nu se limiteaza la radiografierea si aprecierea diferitelor fenomene, respectiv performante economico-financiare, ci se constituie si într-un instrument al gestiunii previzionale.

În cazul activitatii practice de evaluare a unei firme diagnosticul trebuie sa furnizeze informatiile necesare aprecierii situatiei trecute si prezente, care constituie o baza pentru estimarea elementelor si variabilelor cheie ce trebuie avute în vedere în cazul aplicarii diferitelor metode de evaluare.

Avantajele analizei-diagnostic sunt:

Furnizeaza informatii valoroase cu privire la decalajele firmei fata de competitori, cauzele care determina aceste decalaje si adoptarea pe aceasta baza a unor masuri care sa duca la eliminarea sau reducerea decalajelor.

Orienteaza actiunea managerilor asupra aspectelor majore ale activitatii interne a organizatiei, care asigura cresterea eficientei acesteia.

Asigura informatii valoroase asupra capacitatii de raspuns la oportunitatile si pericolele mediului ambiant extern.

Furnizeaza informatiile necesare fundamentarii strategiei, planului si a masurilor de redresare a activitatii firmei.

Din cele prezentate mai sus ies în evidenta urmatoarele caracteristici ale diagnosticarii:

Caracter post-operativ - deoarece diagnosticarea este asociata cu faza postoperativa a derularii proceselor de management, cu functia de control-evaluare a acestora. În principal, se compara rezultatele obtinute cu obiectivele previzionate pentru aceeasi perioada sau cu rezultatele înregistrate in anul/anii precedenti;

Caracter previzional, anticipativ - asigurat de recomandarile cu care se încheie un studiu de diagnosticare, prin intermediul carora se preconizeaza o amplificare a potentialului de viabilitate economica si manageriala;

Multidisciplinaritatea diagnosticarii - data de faptul ca realizarea unui studiu de diagnosticare este produsul unei echipe multidisciplinare de specialisti din afara acesteia.

Cele mai reprezentative criterii dupa care se pot clasifica analizele-diagnostic sunt:

1. Dupa sfera de cuprindere:

a) Diagnosticarea generala - vizeaza structura si functionarea organizatiei ca sistem global si, pe aceasta baza, stabilirea unu program de masuri pentru toate activitatile, inclusiv sistemul managerial. Aceasta se efectueaza, de regula, când organizatia se confrunta cu probleme foarte dificile sau când se preconizeaza modificari majore în activitatile acesteia.

b) Diagnosticarea partiala - se realizeaza pentru unul din domeniile de baza ale firmei, atunci când deficientele din acest domeniu sunt evidente.

c) Diagnosticul de specialitate - este axat pe o problema majora cum ar fi: calitatea produselor, costurile de productie, rentabilitatea firmei sau a unor grupe de produse, s.a.

2. Dupa obiectivele urmarite:

a) Diagnosticul de rezultate sau de sanatate - evidentiaza evolutia firmei în timp prin compararea rezultatelor obtinute la un moment dat cu obiectivele stabilite si cu rezultatele obtinute în trecut.

b) Diagnosticul de vitalitate - pune în relief potentialul organizatiei de a face fata unor situatii si cerinte viitoare, precum si capacitatea de a se redresa în cazul unor dificultati mari înregistrate în perioada trecuta.

c) Diagnosticul de ambianta - analizeaza atât legaturile interne între verigile organizatorice, cât si legaturile firmei cu mediul extern

d) Diagnosticul de evaluare - vizeaza analiza realizarii obiectivelor firmei si furnizarea de informatii pentru stabilirea obiectivelor pentru o perioada viitoare, sintetizând astfel primele trei tipuri de diagnosticare.

3. Dupa timpul efectuarii:

a) Diagnosticul anual - determinat de închiderea exercitiului care se finalizeaza de fapt în raportul de gestiune.

b) Diagnosticul periodic - lunar, trimestrial, semestrial.

c) Diagnostic determinat de schimbari în statutul si functiunea întreprinderii.

Metoda analizei-diagnostic are cea mai larga aplicabilitate în managementul organizatiilor, practic, nu exista organizatie care sa nu foloseasca diagnosticarea, fiind legata de elaborarea strategiei, a planului, a unor programe de redresare a activitatii si de eliminare a decalajelor fata de firmele competitoare - actiuni indispensabile managementului oricarei organizatii.

1.2 Importanta si rolul analizei financiare în aprecierea viabilitatii economice a firmei

Activitatea oricarei firme, în contextul reformei si al tranzitiei la economia de piata, se desfasoara într-un mediu dinamic si agresiv. În general, tranzitia, reprezinta o perioada de asezare a lucrurilor si conceptelor în ordinea lor fireasca, deci o schimbare, cu grija fireasca privind adaptarea noilor structuri la cerintele economiei de piata în conditii concurentiale tot mai aspre si mai bine definite.

Problemele fundamentale cu care se confrunta fiecare firma vizeaza, în principal, stabilirea si consolidarea locului pe care aceasta îl ocupa în spatiul economic concret în care activeaza, obiectivul major spre care se îndreapta, costurile implicate si sansele de izbânda.

În acest context, firma este determinata sa se raporteze permanent la cererea de piata, trebuie sa anticipeze miscarile concurentei, sa-si autoevalueze resursele de care dispune si sa actioneze în directia cresterii eficientei utilizarii acestora etc.

În abordarea sistemica a problematicii firmei un rol deosebit revine analizei economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activitatii si performantelor acesteia.

Analiza economico-financiara prin metodologia, procedeele si tehnicile specifice de care dispune, concura la diagnosticarea starii diferitelor procese si fenomene, le descopera structura, stabileste relatiile de cauzalitate, factorii care le guverneaza, descopera legile formarii si dezvoltarii lor, iar pe aceasta baza ofera conducerii posibilitatea adoptarii deciziilor privind îmbunatatirea activitatii în viitor.

Analiza financiara este o componenta importanta a analizei-diagnostic interne a firmei si are drept obiectiv evaluarea starii de sanatate a firmei, prin analizarea politicii financiare a întreprinderii într-o perioada trecuta si facilitarea luarii în cadrul acesteia a unor decizii viitoare.

Aceasta constituie un instrument operational, de cunoastere a starii de functionare a sistemului si, pe aceasta baza, de initiere a masurilor de reglare a disfunctionalitatilor; cerceteaza activitatile sau fenomenele, din punct de vedere economic, respectiv al consumului de resurse si al rezultatelor obtinute.

Pentru a asigura informatiile necesare analizei trebuie examinate o serie de date si situatii informationale cu privire la rezultatele economico-financiare ale firmei, la activitatea sa de ansamblu si pe domenii de activitate cum ar fi: bilantul contabil, bugetul de venituri si cheltuieli, raportul de gestiune, o lista a produselor sau serviciilor oferite si a preturilor acestora, precum si alte documente relevante realizarii diagnosticului activitatii si performantelor firmei.

Analiza financiara investigheaza doua domenii importante:

- echilibrul financiar;

- rentabilitatea.

Analiza atenta a contului de rezultate este indispensabila pentru efectuarea analizei financiare. Astfel, analiza financiara se sprijina pe documentele întreprinderii dar utilizeaza si alte surse de informare.

Pe lânga un studiu strict al conturilor si bilantului, aceasta urmareste specificul activitatii întreprinderii, calitatea echipei de conducere, motivarea personalului, performantele si tehnologia aplicata.

Rezultatele analizei pot fi utilizate fie în interiorul întreprinderii, si serveste conducerii acesteia, fie în exteriorul întreprinderii, atunci când este solicitata de catre partenerii acestuia.

Echilibrul financiar al întreprinderii se apreciaza în cea mai mare parte utilizând datele din bilantul întreprinderii care, spre deosebire de bilantul contabil opereaza cu o concentrare a anumitor conturi.

Criteriile de baza utilizate în elaborarea bilantului financiar sunt:

- lichiditatea;

- exigibilitate.

Analiza financiara trebuie sa aprecieze daca gradul lichiditatii activelor întreprinderii este suficient de ridicat pentru a-i permite acesteia sa faca fata în orice moment angajamentelor pe care si le-a asumat, respectiv pentru a-i asigura solvabilitatea.

Echilibrul financiar este apreciat prin confruntarea gradului de lichiditate a activelor cu gradului de exigibilitate a elementelor pasivului. Pentru realizarea acestei analize pot fi utilizate ca instrumente: fondul de rulment si indicatorii de structura.

Obiectivul analizei financiare fiind stabilirea starii de sanatate a firmei, aceasta implica parcurgerea mai multor etape, concentrând investigatiile pe unele aspecte definitorii ale potentialului firmei si anume:

analiza activitatii si a mijloacelor angajate, a raportului dintre acestea, pentru a releva eficienta utilizarii activelor firmei;

analiza performantelor economice propriu-zise, accentul punându-se pe rezultatele economice globale ale activitatii, pe evolutia acestora în

raport cu totalul activelor economice angajate. Studiul trebuie sa se focalizeze asupra rentabilitatii economice si a principalelor sale componente care au determinat o anumita evolutie;

studiul lichiditatii - consta în compararea lichiditatilor rezultate datorita activitatii economice, înaintea întregii miscari financiare, cu cele absorbite de cresterea nevoilor de exploatare si a investitiilor;

studierea politicii de îndatorare, care este bazata, în esenta, pe compararea rentabilitatii economice cu costul îndatorarii;

evaluarea ratei de crestere interna maximum sustenabila a firmei si punerea în evidenta a posibilitatilor de care aceasta dispune pentru a mobiliza lichiditati externe în caz de nevoie.

În activitatea de conducere analiza financiara ajuta la cunoasterea temeinica a situatiei date, a întregului complex de cauze si factori care o determina si, de asemenea, în realizarea tuturor functiilor conducerii activitatii economice:

- pentru realizarea functiei de prevedere sunt necesare atât studii prospective cât si studii faptice, evidentierea rezervelor interne care pot fi valorificate în perioada viitoare, analiza indispensabile elaborarii programelor de dezvoltare, cu caracter strategic;

- functia de organizare presupune un proces permanent de perfectionare a sistemului de organizare si conducere a aprovizionarii cu resursele necesare productiei, pentru prestarea serviciilor sau pentru activitatea comerciala în vederea utilizarii cu eficienta maxima a resurselor umane, materiale si financiare, a evidentierii deficientelor si posibilitatilor de perfectionare a acestuia;

- functia de coordonare implica adoptarea unor solutii optime pentru atingerea si mentinerea echilibrului economic si financiar pe baza analizei indicatorilor economico-financiari, care faciliteaza cunoasterea dispozitiilor sau necorelarilor existente între diferitele laturi sau subsisteme ale activitatii, precum si identificarea cauzelor care le-au determinat;

- prin specificul ei, functia de comanda consta în elaborarea unui flux de decizii care vizeaza aplicarea solutiilor optime pentru utilizarea eficienta a resurselor materiale,umane si financiare, fundamentate pe baza rezultatelor analizei economico-financiare;

- în cadrul functiei de control sunt necesare verificarea si analizarea rezultatelor cantitative si calitative obtinute în raport cu obiectivele stabilite si masurile aplicate, identificarea rezervelor existente în vederea reglarii

activitatii economico-financiare si îndeplinirea indicatorilor de performanta stabiliti prin programul propus.

Practic, analiza economico-financiara constituie un mijloc pentru atingerea unui obiectiv si ca urmare trebuie sa ofere solutii în fundamentarea corespunzatoare a deciziilor. Dar pentru realizarea oricarui obiectiv din activitatea firmei nu se înfaptuieste prin analiza acestuia, ci prin actiunea factorului uman care, pe baza analizei, a concluziilor desprinse, dirijeaza efortul astfel încât efectele sa fie maxime.

1.3 Indicatori utilizati în analiza financiara

Analiza-diagnostic are la baza calcularea unui set de indicatori, indicatori ai analizei financiare, care iau în considerare atât elementele structurale ale întreprinderii sau ale fenomenului studiat, cât si evolutia în timp. Acestia ajuta la întelegerea relatiilor cauza-efect, la identificarea simptomelor si tendintelor semnificative ale activitatilor si asigurarea unor comparatii pertinente.

O clasificare a indicatorilor folositi ar putea fi urmatoarea:

Indicatori ai potentialului tehnico - economic:

- indicatori ai capacitatii de productie (fizici, valorici, pe utilaje si produse);

- indicatori ai imobilizarilor:

- corporale (terenuri, mijloace fixe);

- necorporale;

- indicatori ai activelor circulante (volum, structura);

- indicatori ai potentialului uman (numar, structura, vârsta, calificare);

- indicatori ai capacitatii de cercetare.

Indicatori ai potentialului financiar:

- capitalurile;

- patrimoniul net (dimensiune, structura, surse de formare);

- fondul de rulment (net, propriu, strain);

- lichiditatea generala si partiala;

- autonomia financiara, s.a.

Indicatori ai rezultatelor economico - financiare:

- cifra de afaceri;

- valoarea adaugata;

- rezultatul (profitul din exploatare, profitul curent,profitul fiscal).

Indicatori ai eficientei utilizarii potentialului tehnico - economic si financiar:

- rata de eficienta a mijloacelor fixe (cifra de afaceri, valoare adaugata, profit la 1000 de lei mijloace fixe);

- rata de eficienta a activelor circulante de exploatare (cifra de afaceri, valoare adaugata, profit la 1000 de lei active circulante de exploatare);

- viteza de rotatie a activelor circulante;

- productivitatea muncii;

- rata de eficienta a cheltuielilor;

- rata rentabilitatii.

1.4 Metode de apreciere a starii de sanatate a firmei si a potentialului managerial

Cuvântul "metoda" îsi are originea în grecescul methodos, care înseamna mod sau cale de cercetare, si reprezinta totalitatea procedeelor folosite de aceasta în realizarea obiectivului sau.

Un rol important în evaluarea si valorificarea potentialului unei firme îl au metodele, tehnicile si procedeele de analiza economico-financiara, prin intermediul carora sunt realizate practic functiile acestei analize.

Pentru o mai buna evaluare a starii de sanatate a firmei, rezultatele analizei financiare pot fi completate cu utilizarea altor metode ce au fost elaborate de catre specialistii în domeniu. Principiul conceptual al acestor metode consta în folosirea informatiilor din raportarile de sinteza contabila pentru calculul unor indicatori derivati sau rate care dau masura dificultatilor economico-financiare cu care se confrunta un agent economic.

Una dintre aceste metode este metoda Z a lui Altman, sau functia de faliment, care a fost stabilita statistic, pe baza unui esantion reprezentativ de firme,

inclusiv unele care au dat faliment. Marimea "Z", calculata cu ajutorul acestei functii, este o cifra de sinteza, o dimensiune critica cu caracter informational, privind starea financiara, eventual starea iminenta de faliment a unui agent economic. Potrivit acestei metode, Z este suma a 5 indici ponderati cu anumiti coeficienti si anume:

Z = 1,2x1 + 1,4x2 +3,3x3 +0,6x4+1,0x5

Variabilele x1, x2, x3, x4, x5 sunt indicatori economico-financiari cu un continut informational consistent, capabili sa sintetizeze starea financiara a unui agent economic, iar constantele cu care sunt amplificati indicatorii sunt de natura statistica si exprima ponderea sau importanta unei rate sau variabile în evaluarea riscului de faliment.

Cei cinci indicatori economico-financiari luati în considerare în calculul marimii Z sunt:

x1 = rata activelor circulante = capital circulant/total active

Indicatorul x1 masoara flexibilitatea de actiune a agentului economic

x2 = rata profitului reinvestit = profitul net reinvestit/total active

Indicatorul x2 exprima capacitatea interna de finantare a obiectivelor de dezvoltare a activitatii agentului economic.

x3 = randamentul activelor = profit brut/total active

Indicatorul x3 are semnificatia de rata a rentabilitatii economice sau de eficienta a utilizarii activelor.

x4 = gradul de îndatorare = valoarea actiunilor pe piata/datorii totale

Indicatorul x4 masoara nivelul de îndatorare al agentului economic prin credite pe termen lung, posibilitatea firmei de a-si rambursa datoriile.

x5 = eficienta utilizarii activelor = cifra de afaceri/total active

Nivelurile celor 5 indicatori sunt cu atât mai bune cu cât înregistreaza o valoare absoluta mai mare. De aceea, marimea "Z" este interpretata având în vedere urmatoarele intervale cifrice:

- când Z ≤ 1,8 firma este amenintata de faliment;

- când Z > 3 situatia financiara este buna,firma este stabila si are sanse de a desfasura activitati profitabile;

- când 1,8 < Z ≤ 3 situatia financiara a agentului economic este dificila, cu performante vizibil diminuate, dar are sanse de redresare, cu conditia de a identifica domeniile deficitare, de a adopta masurile ce se impun si de întreprinde o serie de actiuni de redresare a activitatii.

O alta metoda este modelul matricelor de evaluare a factorilor interni si externi. Aceasta are la baza punctele forte, punctele slabe, oportunitatile si amenintarile mediului ambiant desprinse în urma diagnosticarii interne si a diagnosticarii mediului ambiant, national, international, în care actioneaza firma.

Diagnosticarea interna, bazata pe indicatori si indici, cât si pe unele particularitati ale componentelor procesuale principale conduce la elaborarea unor matrice de evaluare de tipul:

Nr. crt.

Punct forte

(punct slab)

Nivel de evaluare

Coeficient de importanta

Punctaj obtinut

0 1 2 3 4

Aceste tipuri de matrice se întocmesc pentru fiecare din cele cinci functiuni ale firmei: cercetare-dezvoltare, productie, resurse umane, financiar-contabila, cât si pentru zona managementului, ce imprima anumite caracteristici activitatilor derulate în cadrul acestor functiuni.

Cu ajutorul unei matrice finale este determinat potentialul intern de viabilitate luând în considerare potentialul managerial, comercial, de productie, financiar-contabil, uman, de cercetare-dezvoltare.

Nr. crt. Domeniul Nivel de

evaluareCoeficient de

importantaPunctaj obtinut

0 1 2 3 41

.

.

Managerial

.

.TOTAL

Potentialul de viabilitate determinat ca urmare a diagnosticarii externe rezulta din matricea:

Nr. crt.

Oportunitati sau amenintari

Nivel de evaluare

Coeficient de importanta

Punctaj obtinut

(coeficient ponderat)

0 1 2 3 4

În final, se determina si interpreteaza potentialul de viabilitate economica si manageriala interna si externa. Acesta oscileaza într-un interval prestabilit, între 1 si 4 puncte. Concomitent, în functie de nivelul punctajul obtinut, firma este încadrata în diferite clase de viabilitate:

forte scazut - între 1 si 1,6;

scazut - între 1,6 si 2,2;

mediu - între 2,2 si 2,8;

ridicat - între 2,8 si 3,4;

foarte ridicat între 3,4 si 4.

Ultimul model prezentat este modelul criteriilor de evaluare a performantelor economice manageriale, care ia în considerare anumite grupe de criterii si anume:

1. Criterii economico-financiare

a) Potentialul economico-financiar de ansamblu;

b) Capacitatea investitionala financiara;

c) Marimea dividendelor

d) Dimensiunea impozitelor, taxelor si dobânzilor;

e) Corelatii între indicatorii economico-financiari.

2. Criterii manageriale

a) Capacitatea de a elabora si implementa strategii si politici competitive;

b) Flexibilitatea organizatorica a firmei;

c) Rationalitatea decizionala a firmei;

d) Calitatea sistemului informational;

e) Disponibilitatea pentru implementarea si utilizarea de sisteme, metode si tehnici manageriale evoluate;

f) Capacitatea inovationala informatica si manageriala;

g) Capacitatea de a negocia cu partenerii straini;

h) Internationalizarea manageriala si economica a activitatilor firmei;

i) Gradul de atractivitate al societatii comerciale sau regiei autonome pentru manageri, specialisti si muncitori.

3. Criterii de calitate si competitivitate a produselor

a) Capacitatea de a elabora si implementa studii de piata;

b) Competitivitatea produselor;

c) Calitatea produselor

4. Criterii tehnice si tehnologice

a) Dotarea tehnica si tehnologica a firmei;

b) Capacitatea de înnoire si modernizare a produselor si tehnologiilor.

5. Criterii socio-umane

a) Calitatea resurselor umane;

b) Politica motivationala si sociala.

6. Criterii ecologice

a) Intensitatea preocuparilor managementului firmei privind problemele ecologice;

b) Reactii negative ale comunitatii, referitoare la firma;

Matricea de determinare a starii de sanatate a firmei (punctajul global)

Nr. crt. Criterii de evaluare Coeficient de

importanta

Punctaj maxim acordat

Contributie la punctajul

global0 1 2 3 41

2

3

4

5

6

Criterii economico-financiare

Criterii manageriale

Criterii de calitate-competitivitate

Criterii tehnice si tehnologice

Criterii socio-umane

Criterii ecologice

0,25

0,25

0,18

0,15

0,12

0,05

1000

1000

1000

1000

1000

1000

250

250

180

150

120

50

TOTAL 1 * 1000

Contributia fiecarui criteriu la punctajul prevazut în grila se determina diferentiat, în functie de natura acestuia. Pentru cei cu exprimare cantitativa se apeleaza la indici, în masura sa cuprinda dinamica contributiei în intervalul de timp analizat. Pentru criteriile sau indicatorii cu exprimare calitativa se apeleaza la o grila de departajare, dupa cum urmeaza:

- deplin punctajul maxim;

- în mare masura 75% din punctaj;

- mediu 50% din punctaj;

- în mica masura 25% din punctaj;

- deloc 0 puncte.

Evaluarea finala si globala a firmei, prin prisma acestor grupe de criterii, conduce la încadrarea tipologica a acesteia într-una din cele 5 ipostaze.

Capitolul 2

Prezentarea societatii

2.1 Date generale

Firma Multipack Romania S.R.L. face parte din concernul grecesc Attica Aluminium Group înfiintat în 1980 cu sediul central la Atena, concern care, în prezent, dispune de doua fabrici: una la

Atena si una la Alexandropolis, iar din 1999 o a treia fabrica înfiintata în Bucuresti.

Firma a fost înfiintata în anul 1999 si dispune de o fabrica amenajata în Bucuresti pentru productia de ambalaje flexibile. Scopul înfiintarii firmei a fost acela de extindere a concernului

Attica Aluminium Group în Europa de Est, în special în România, tara în care exista o cerere foarte mare de ambalaje flexibile.

Capitalul social este în prezent de 420.000.000 lei.. Firma este constituita ca societate comerciala cu activitati în domeniul

producerii si comercializarii de articole din folie de aluminiu si materiale flexibile pentru industria alimentara, ca si a tuturor

produselor industriale similare.

Sediul social al societatii este în Str. Ilioara nr. 15, sector 3, Bucuresti.

Potrivit certificatului constatator emis cu nr. 173986/11.07.2002, de catre ORCMB, societatea si-a modificat

forma juridica din societate cu raspundere limitata în societate pe actiuni. Numele societatii este în prezent ANKER ROMANIA S.A.,

durata sa fiind de 5 ani. Societatea este înmatriculata la Registrul Comertului cu numarul J40/9377/1999 si are cod fiscal nr. R

12318629. Numarul asociatilor este de 5: patru persoane fizice si o persoana juridica, dupa cum se prezinta în tabelul urmator:

Domeniul principal de activitate este cel prevazut la Cod CAEN 74:alte activitati si servicii prestate în principal

întreprinderilor; principala activitate consta în producerea si comercializarea de articole de ambalaj din aluminiu si materiale flexibile pentru industria alimentara, ca si a tuturor produselor

industriale similare.

2.2 Obiectul de activitate

Firma Multipack România se ocupa cu producerea ambalajelor flexibile pentru industriile: alimentara, chimica si farmaceutica. Pentru produsele alimentare firma produce o gama larga de ambalaje, cum ar fi: ambalaje pentru snacks-uri, sticks-uri, croissante, carne si produse din carne, peste si produse din peste, produse lactate, cafea prajita, macinata, surogate, fructe si legume (proaspete, congelate), alune, seminte, susan, nuci, produse de patiserie si panificatie, produse zaharoase.

În categoria produselor farmaceutice pentru care se realizeaza ambalaje flexibile intra medicamentele care se ambaleaza în folii si substantele care intra în compozitia medicamentelor. De asemenea, firma Multipack realizeaza ambalaje si pentru produsele chimice, acestea fiind: îngrasaminte, insecticide, raticide, substante fertilizante, pesticide etc.

Activitatile complementare desfasurate constau în: fabricarea altor articole din material plastic, hârtie, carton;

intermedieri; vânzare cu ridicata si amanuntul de marfuri din tara si strainatate.

2.3 Organizarea structurala

Nr. crt.

Persoane fizice/juridice Numarul

total de actiuni

Valoareatotala capital

Procent de participare

(%)1. Apostolos

Allamis13523 112998 2,86560

2. Dimitrios Kokkalis

13523 112998 2,86560

3. Evghenia Daskalapoulou

13523 112998 2,86560

4. Sotiros Karamagkiolis

13523 112998 2,86560

5. ANKER ABEE 417800 3491137 88,53721TOTAL 107.051.869 3943129 100

Sructura organizatorica în cadrul societatii este foarte bine definta la toate nivele de activitate, pentru a asigura o buna defasurae a activitatii. Organizarea societatii se prezinta conform organigramei.

Firma Multipack România este împartita pe departamente, astfel:

1. Departamentul administrativ se ocupa cu:

- Întretinerea retelelor de calculatoare (software, hardware);

- Evidenta stocurilor;

- Rapoarte;

- Operatiuni vamale;

- Evidenta materiilor prime, a materialelor (intrare/ iesire);

- Logistica;

- Securitatea firmei;

- Întocmirea listelor de preturi.

2. Departamentul contabilitate se ocupa cu:

- Evidenta contabila;

- Întocmirea balantei (lunar) si a bilantului (de doua ori pe an);

- Raportare;

- Legalizarea documentelor, împreuna cu avocatul firmei;

- Evidenta cash-flow - lui;

- Operatiuni bancare;

- Operatiuni prin casa;

- Efectuarea de plati catre furnizori;

- Urmarirea încasarilor de la clienti;

- Întocmirea facturilor;

- Evidenta cartilor de munca;

- Depunerea documentelor contabile la Administratia Financiara;

- Înregistrarea si pastrarea evidentelor contractelor de munca si a contractelor de colaborare;

- Acordarea salariilor si înregistrarea acestora în contabilitate;

- Evidenta zilelor de concediu acordare fiecarui angajat.

3. Departamentul comercial se ocupa cu:

- Conceperea si trimiterea de oferte catre clienti;

- Contacte cu clientii în vederea încheierii de noi contracte;

- Realizarea de filme si clisee pentru comenzi de ambalaje;

- Contactarea posibililor clienti la târguri si expozitii de specialitate nationale si internationale;

- Culegerea de date privind concurenta si întocmirea de situatii referitoare la preturile, produsele si datele tehnice ale firmelor concurente;

- Stabilirea tehnicilor si strategiilor comerciale pentru impunerea produselor firmei pe piata si eliminarea competitiei în domeniu;

- Întocmirea comenzilor pentru materii prime si materiale pe baza cantitatilor existente în stoc;

- Urmarirea platilor efectuate de catre clienti si preseaza în momentul în care acestia refuza sau întârzie platile;

- Implementarea tehnicilor de marketing care sa conduca la un raport eficient calitate - pret al produselor;

- Urmarirea eficientei productiei;

- Efectuarea comenzilor interne pentru înlesnirea comenzii pentru materii prime, materiale, vopsele si pentru programarea orelor de munca.

4. Departamentul productie se ocupa cu:

- Urmarirea si coordonarea productiei;

- Întocmirea fiselor de lucru pentru masini;

- Efectuarea controlului productiei;

- Verificarea calitatii produselor;

- Executarea sarcinilor trasate de conducere, intervenite pe parcursul procesului de productie;

- Eliberarea certificatelor de calitate si a fiselor de rebuturi;

- Preluarea comenzilor interne pentru materii prime, materiale, întocmite de catre Departamentul Comercial;

- Confirmarea cantitatilor de materii prime si materiale existente în stoc;

- Confirmarea zilei în care se vor produce ambalajele sau comanda materiile prime si materialele;

- Întretinerea si reglarea masinilor;

- Operarea masinilor.

Consiliul Director este format din:

Ioannis Sofianos Director General

Andrei PeterfiDirector Administrativ

Rodica Remmer Contabil sef

Gheorghe Otrocol Director Productie

Ioannis Sofianos Director Comercial

Societatea este administrata de catre un director numit de Adunarea generala a asociatilor pentru o perioada nelimitata.. Directorul este salariat de societate si este individual sau solidar raspunzator fata de societate si fata de terti pentru prejudiciile rezultate din abateri de la dispozitiile legale, din abateri de la statut, precum si pentru orice alte greseli în administrarea societatii. În astfel de situatii el va putea fi revocat prin decizia Adunarii generale. Directorul are urmatoareleatributii:

a) angajarea si concedierea personalului societatii;

b) stabileste drepturile si obligatiile personalului angajat;

c) elaboreaza si aproba regulamentul interior de functionare a societatii prin care se stabilesc îndatoririle si responsabilitatile personalului societatii;

d) aproba operatiuni de încasari si plati conform competentelor stabilite de Adunarea generala;

e) operatiuni de cumparare sau vânzare de bunuri (cu exceptia mijloacelor fixe) conform competentelor stabilite de Adunarea generala;

f) aproba încheierea de contracte de închiriere;

g) stabileste tactica si strategia de marketing;

h) aproba încheierea sau rezilierea de contracte conform competentelor stabilite de Adunarea generala;

i) supune anual Adunarii generale a asociatilor, în termen de 60 zile de la încheierea exercitiului economico-financiar raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de profit si pierderi din anul precedent, precum si proiectul programului de activitate si proiectul de buget al societatii;

j) rezolva orice alte probleme date de Adunarea generala a asociatilor în competenta sa.

Personalul de conducere al societatii este numit de Adunarea generala a asociatilor. Restul personalului este angajat de director. Angajarea personalului se face în cadrul schemei de organizare pe baza de contract de munca individual, care se înregistreaza la Camera de munca. Nivelul salariilor pentru nivelul societatii, pe categorii de calificare si functii, se stabileste si poate fi modificat de catre Adunarea generala a asociatilor. Drepturile si obligatiile personalului societatii se stabilesc prin regulamentul de organizare si functionare a societatii de catre Comitetul de directie.

2.4 Situatia economico-financiara

Pentru a evidentia situatia economico-financiara a firmei, prezentam în tabelul de mai jos date din bilantul contabil pe anii 2000, 2001, 2002:

- mii lei -

2005 2006 2007Cifra de afaceri 1205450 55,13 1967965 89,99 2186713Venituri din exploatare

44581561

55,25 72631624 90 80699501

Venituri financiare 1840439 52,42 3154876 89,86 3510999Cheltuieli din exploatare

36678470

55,47 61131915 92,45 66125645

Cheltuieli financiare 1299061 68,04 2648714 138,72 1909373Rezultatul 7903091 53,53 11499709 78,92 14573856

exploatariiRezultatul financiar 641378 39,82 519162 32,23 1610626Rezultatul net 6318614 52,17 8995035 74,26 12112274

Pentru a asigura comparabilitatea datelor din anii 2000 si 2001 cu anul 2002, s-a folosit indicele mediu general al preturilor iar datele au fost înscrise în tabelul urmator:

- mii lei -

2005 2006 2007Cifra de afaceri 1976938 90,4 2420596,9 110,68 2186713Venituri din exploatare

73113760,07 90,6 89336897,52 110,71 80699501

Venituri financiare

3018319,96 85,96 3880497,48 110,52 3510999

Cheltuieli din exploatare

60152690,8 90,93 75192255,45 113,71 66125645

Cheltuieli financiare

2130460,04 111,58 3257918,22 170,63 1909373

Rezultatul exploatarii

12764843,24 87,8 14113288,14 97,07 14539073

Rezultatul financiar

1051859,96 65,31 638569,26 39,65 1610626

Rezultatul net 10362526,9 85,55 11663893,05 96,3 12112274

Se poate observa ca cifra de afaceri a crescut în anul 2002 fata de 2000 cu 9,6 procente iar fata de anul 2001 a scazut cu 10,68%.

Veniturile din exploatare au crescut fata de anul 2000 cu 9,4 % si au scazut cu 10,71 % fata de anul 2001, iar veniturile financiare au crescut cu 15,04 procente fata de anul 2000 si au scazut cu 10,52 fata de anul 2001.

Cheltuielile din exploatare au crescut cu 9,07 procente fata de anul 2000 si au scazut fata de anul 2001 cu 13,71% , iar cheltuielile financiare au scazut cu 11,58% fata de anul 2000 si cu 70,63 procente fata de 2001.

Capitolul 3

Evaluarea potentialului intern

Prin analiza potentialului intern se urmareste determinarea capacitatii strategice de actiune a firmei si pentru aceasta are nevoie de evaluarea profunda si

obiectiva a starii curente a firmei, a fortei sale competitive în raport cu firmele rivale si a capacitatii sale de adaptare la modificarile intervenite în mediul sau de actiune. Supravietuirea si dezvoltarea firmei, îndeplinirea misiunii si realizarea obiectivelor stabilite depind de capacitatea sa de adaptare la schimbarile mediului înconjurator, de fructificare a oportunitatilor sau de transformare a lor în posibile oportunitati.

3.1 Diagnosticul Comercial

Diagnosticul comercial vizeaza operatiunile cu marfuri, piata de desfacere a produselor firmei si piata ei de aprovizionare. Diagnosticul comercial abordeaza urmatoarele aspecte: estimarea pietei actuale si potentiale a firmei si a locului ei pe piata, analiza clientilor, analiza furnizorilor, studierea concurentei. În realizarea diagnosticului comercial se utilizeaza metode si tehnici de marketing, pentru cunoasterea pietei actuale si potentiale, în scopul adaptarii permanente si potentiale la cerintele consumatorilor, stiut fiind ca pozitia pe piata conditioneaza existenta firmei si ca trebuie produs numai ce se poate vinde.

3.1.1 Prezentarea principalelor produse

Principalele produse fabricate de catre societate sunt ambalajele flexibile. Unele categorii de produse necesita procedee speciale de ambalare sau utilizarea unor materiale si procedee deosebite, în scopul de a asigura protectie absoluta pe toata durata termenului de garantie, acesta fiind diferit pentru fiecare produs în parte. Pentru aceste categorii de produse firma realizeaza unele ambalaje speciale dupa cum urmeaza:

Ambalaje prevazute cu dispozitive speciale de deschidere care înlesnesc accesul la produs;

Ambalaje anti-ceata, la care se utilizeaza filme speciale aplicate pe partea interioara, în scopul prevenirii formarii ghetii în interiorul ambalajului;

Ambalaje cu protectie împotriva radiatiilor ultraviolete. În scopul de a proteja integritatea produselor ambalate;

Ambalaje speciale pentru produsele care necesita fierbere si care dau posibilitatea fierberii acestor produse fara a se desface ambalajul respectiv;

Ambalaje speciale pentru produsele care necesita pregatirea în cuptor fara a se desface ambalajul respectiv.

Astfel, firma produce:

- pungi, saci, caserole, bidoane, folii, alte articole din plastic;

- folii din PE, PP, PVC, polistiren nailon, aluminiu;

- benzi si articole de etansiere;

- etichete.

3.1.2 Definirea si descrierea pietii produselor fabricate

Produsele fabricate de firma sunt comercializate deocamdata numai pe piata interna. Se poate mentiona ca societatea detine aproximativ 65% din valoarea pietei românesti de ambalaje având în vedere si faptul ca societatile producatoare de ambalaje flexibile sunt foarte putine. De aceea concurenta este destul de slaba însa în crestere. Tendinta cererii este, de asemenea, de crestere, fapt ce avantajeaza societatea.

Preturile practicate de firma sunt mai mari în comparatie cu cele practicate de firmele concurente, dar acest lucru se datoreaza calitatii, pe care nu o întâlnesti la celelalte societati. Preturile se calculeaza în functie de materialele folosite si se pot negocia. De obicei acestea sunt calculate în functie de moneda euro, odata cu cresterea acesteia cresc si preturile.

Vânzarile la aceste produse fluctueaza pe perioada unui an, acestea cresc în perioada de primavara, vara si de sarbatori, si scad în perioada sezonului rece.

Societatea îsi promoveaza produsele prin intermediul târgurilor si expozitiilor organizate atât în tara cât si în strainatate (Italia, Grecia, Moldova), mai rar prin intermediul presei.

Multipack România a luat în considerare cererea pietei interne de ambalaje performante din punct de vedere functional si estetic, menite a proteja produsele si, totodata, a le promova competitive.

3.1.4. Furnizori de materie prima

Piata de aprovizionare a firmei reprezinta un punct important atât pentru societate cât si pentru diagnosticul comercial al acesteia.

Pentru aprovizionarea cu materiile prime si materialele necesare desfasurarii activitatii, societatea recurge la diversi furnizori interni si externi. În general, acestia sunt furnizori de

folie de polietilena si polipropilena, cerneluri, diluanti, adezivi, banda autoadeziva, s.a.

Principalii furnizorii interni si externi ai firmei sunt:

Furnizori Denumire furnizorInterni PLASTEX

BRENTAG

S&D IMPEX S.R.L.Externi POLIBAK PLASTIK - Turcia

RADICI FILM - Ungaria

ANKER - Grecia

ANKER LANTZIS - Grecia

Pe lânga furnizorii de materii prime, materiale si antreprenori, firma utilizeaza în activitatea sa si serviciile altor

furnizori de utilitati, cum sunt:

ROMTLELCOM pentru telefonie si internet; ELECTRICA pentru energie electrica; APA NOVA pentru apa si canal.

În general relatiile cu furnizorii de materii prime, materiale si servicii sunt relatii de lunga durata bazate pe încredere si respect reciproc între parti de-a lungul timpului, astfel încât nici una din parti sa nu afecteze interesele celeilalte.

3.1.3 Prezentarea principalilor clienti

Societatea beneficiaza de clienti numerosi, raspânditi în toate zonele tarii. Cea mai mare parte a clientilor firmei o reprezinta în general firme cu profil alimentar.

Principalii clienti ai societatii Multipack România:

Nr. crt. Denumire client Nr.

crt. Denumire client

1 ZAHĂRUL - Buzau 9 CHIPITA - Popesti-Leordeni

2 MILIVU - Bacau 10 PAN GROUP - Craiova3 CROCO - Onesti 11 STAR FOODS -

Bucuresti4 O'NEIL - Timisoara 12 ROMBIS - Bucuresti5 MOPAN S.A. - Suceava 13 PRIMO - Bucuresti

6 SPICUL ETAP S.A. - Rosiori de Vede 14 SAGA TRADING S.R.L.

- Bucuresti

7 TECSA Bussines - Bucuresti 15 RoStar - Jud. Ilfov

8 DANUBIANA - Bucuresti 16 FLIPPER COMIMPEX S.R.L. - Jud. Ilfov

Colaborarea cu partenerii de afaceri se face pe baza de solicitari (comenzi) ferme, cu încheierea contractelor în care se stipuleaza data începerii lucrarii, durata acesteia, beneficiarul, prestatorul si data terminarii lucrarii.

Politica de marketing a societatii privind relatiile cu clientii sai are în vedere: pastrarea clientilor traditionali, prin realizarea unor lucrari de calitate.

O caracteristica generala a societatii este mentinerea relatiilor bune cu majoritatea clientilor sai si rezolvarea pe cât posibil pe cale amiabila a tuturor problemelor care apar în derularea contractelor având ca scop evitarea litigiilor de orice fel la nivel de instanta.

3.1.5 Concurenta

În cadrul pietii interne, produsele oferite de firma se confrunta cu o serie de societati producatoare de acelasi tip de produse sau societati care produc unul sau mai multe din produsele oferite de firma Multipack România. Acestea sunt:

Nr.

crt.Denumirea societatii

Nr.

crt.Denumirea societatii

1 AGORA PACK S.R.L. 21 M & M PRODUCT SRL2 ALBREF S.R.L 22 M.J. MAILLIS SA

3 ALEXANDRIS ROMANIA S.R.L. 23 MACH FOREIGN TRADE

DISTRIBUTION SRL

4 ART PAPEL GROUP SRL 24 MALVINA COM IMPEX S.R.L.

5 ASAS ROMANIA SRL 25 MAXOLL6 BARLETA SRL 26 PET STAR GRUP

7 BICKEL WOLF PRODIMPEX SRL 27 PRODPLAST S.A.

8 BLAJ S.A. 28 RE-TEC TRADING SRL

9 CONNECT PROMOTION 29 RIN PROD COM SERV. IMPEX SRL

10 DISZ TIPO SRL 30 ROMPOLIMER SRL11 DUNAPACK RAMBOX 31 ROMPRIX EXIM SRL12 ELETTROGRAF 32 SERVTRUST 2000 SRL

13 EUROPLAST INDUSTRIES SRL 33 SOSTA SRL

14 GLOBAL TECHNIC SRL 34 STICKER & LABEL SRL15 GREINER SRL 35 SUNIMPROF SRL

16 HERTI GROUP 36 SUPERPLAST INTERNATIONAL S.A.

17 INTERNATIONAL SRL 37 TEHNOSTAR SRL18 INDUSTRIAL 38 TIPO - AKTIS SA

19 INTERNOVA SERV IMPORT EXPORT SRL 39 TURKROM

20 KORSNAS-PACKAGING S.R.L.

În comparatie cu firmele concurente societatea este dotata cu utilaje mai performante si ca urmare calitatea produselor este mai buna si pretul este mai mare. Astfel, societatea se axeaza pe obtinerea unor profituri mari prin calitate si nu prin pret.

Programul de lucru în cadrul productiei este mai îndelungat - se lucreaza în trei schimburi, pentru a fi în conformitate cu politica firmei legata de promptitudine în efectuarea comenzilor.

Aceste obiective ale firmei, conturate mai sus, conduc la obtinerea unei clientele stabile si la consolidarea pietei.


Puncte tari:

Societatea dispune de o capacitate de productie si deservire optima;

Utilajele din dotare sunt performante; Program de lucru mai îndelungat; Concurenta în domeniu nu este foarte puternica; Cererea mare d e ambalaje pe piata româneasca; Firma are contracte ferme de durata si un volum mare de

comenzi; Organizarea buna a compartimentelor aprovizionare,

desfacere si transport; Societatea detine o pondere mare din piata româneasca de

ambalaje.

Puncte slabe:

Pretul relativ mare al produselor; Cunoasterea pietei si a potentialului pot fi îmbunatatite; Lipsa unui program adecvat de promovare a produselor

proprii pe piata; Activitatea de marketing necesita mai multa atentie si mai

multe resurse financiare si trebuie sa vizeze toate elementele mix-ului de marketing (produs, pret, promovare, distributie).

3.2 Diagnosticul economico-financiar

Privite în sens general, întreprinderile pot fi considerate ca fiind organisme vii, mai mult sau mai putin complexe; ele se nasc, traiesc si mor. Pornind de la aceasta perspectiva, exista o multitudine de unghiuri din care poate fi analizata o întreprindere.

Diagnosticul economico-financiar este cel care completeaza imaginea contabila a întreprinderii cu elemente ale realitatii financiare ale acesteia. El are în vedere nu numai ciclurile de gestiune trecute, cum o fac alte diagnostice, ci si indicatori luati în considerare la realizarea valorii întreprinderii a previziunilor de randament si de cash-flow-ul viitor. Astfel diagnosticul economico-financiar, având ca punct de plecare documentele publice (bilant si cont de profit si pierdere), este un diagnostic extern. Acest tip de diagnostic este deseori realizat ca si o prima estimare a valorii întreprinderii.

Diagnosticul economico-financiar realizat în activitatea de evaluare a unei activitati urmareste trei obiective majore: sa asigure întelegerea performantelor realizate de firma evaluata în ultimii 3-5 ani, precum si evidentierea riscurilor activitatii întreprinderii; sa permita ajustarea situatiilor financiare istorice si sa asigure compararea cu întreprinderi similare, pentru a stabili parametrii de risc, rentabilitate si de evaluare.

Diagnosticul economico-financiar se împarte în doua mari componente:

diagnosticul financiar patrimonial; diagnosticul rentabilitatii.

3.2.1 Analiza patrimoniala si a cheltuielilor

Patrimoniul, ca indicator economico-financiar, reflecta valoarea economica a firmei, capacitatea acesteia de a face fata necesitatilor financiare la un moment dat.

Analiza patrimoniului societatii comerciale necesita atât analiza structurii acesteia, cât si analiza functionala a situatiei financiar-patrimoniale.

Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica acestuia, precum si a raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale si a schimbarilor intervenite în situatia mijloacelor si surselor, determinate de activitatea desfasurata în cursul exercitiului în cadrul firmei.

În acest scop s-au utilizat date din Bilantul contabil si Contul de profit si pierdere pe anii 2000, 2001, 2002. Analiza situatiei financiare a firmei pe baza raportarilor de sinteza contabila are ca scop general cunoasterea aprofundata a modului în care sunt utilizate capitalurile proprii, structura patrimoniului pe elemente ce îl compun într-o viziune critica de proportionalizare corelata cu nevoile curente si strategice ale acestora.

Situatia principalelor elemente patrimoniale în perioada 2000-2002 exprimata în preturi curente (mii lei), se prezinta în tabelul urmator:

-mii lei-

ACTIVE 2000 % 2001 % 2002 %Active imobilizate

7702069 22,65 5934314 12,59 4166559 7,25

Imobilizari necorporale

293 293 293

Imobilizari corporale

211265 222465 485298

Active circulante 26303655 77,35 41199282 87.41 5333318

5 92,75

Total stocuri 3788452 11,14 5994010 12,72 6638923 11,54Stoc de materiale, obiecte de inventar

2651900 7,8 4195800 8,9 4647250 8,08

Produse finite si în curs de executie

1136552 3,34 1798210 3,82 1991673 3,46

Creante 4642200 13,65 7578650 16,08 8421050 14,65Alte active realizabile

232110 0,68 378932 0,8 421053 0,73

Disponibilitati 17640893 51,88 2724769

0 57,81 37852159 65,83

Total activ 34005724 100 47133596 100 5749974

4 100

PASIVCapital propriu 18823352 55,35 2812558

5 59,67 38391294 66,77

Capital social 420000 1,24 420000 0,89 420000 0,73Contul întreprinzatorului 2500000 7,35 2500000 5,3 2000000 3,48

Rezerve 584738 1,72 10009557 21,24 2170393

0 37,75

Profit net 6318614 18,57 7196028 15,27 7267364 12,64Subventii pentru investitii 9000000 26,47 8000000 16,97 7000000 12,17

Total datorii 15182372 44,65 19008011 40,33 1910845

0 33,23

Datorii financiare pe termen scurt 615000 1,82 1230415 2,61 895500 1,56

Datorii financiare pe termen lung 6999682 20,58 4883632 10,37 2767582 4,81

Furnizori 2397633 7,05 6124125 12,99 6745550 11,73Alte datorii 5170057 15,2 6769839 14,36 8699818 15,13Total pasiv 34005724 100 4713359

6 100 57499744 100

Activele imobilizate au reprezentat cca. 22,65% din total active în anul 2000, fata de 7,25% din total active în anul 2002. Aceasta reducere a ponderii activelor imobilizate se explica atât prin modul cum au fost înregistrate acestea în contabilitate, dar si cresterii activelor circulante datorita intensificarii activitatii de productie.

Activele imobilizate au înregistrat o scadere continua în cei trei ani, la nivelul anului 2001 au scazut cu 22,95%, iar în anul 2002 cu 29,79%. Evolutia grafica a activului imobilizat în cei trei ani arata, dupa cum urmeaza:

Activele circulante au înregistrat o crestere continua pe parcursul celor trei ani supusi evaluarii, dupa cum urmeaza:

- la nivelul anului 2001 s-a înregistrat o crestere a acestora de 56.63% fata de anul 2000 pusa pe seama cresterii stocurilor de 58,21% într-o masura mai mica decât cresterea creantelor de 63,26%, care au o influenta negativa asupra situatiei economice a societatii, întrucât acestea ramân la valoarea contabila de înregistrare, si mai mare decât cresterea disponibilitatilor financiare care este de 54,45% acesta reprezentând o marire a vitezei de rotatie a activelor circulante, situatie care duce la o amplificare a capacitatii de plata si la posibilitatea onorarii la timp a obligatiilor societatii;

- la nivelul anului 2002 se observa o crestere a activelor circulante de 29,45% fata de anul 2001 pusa pe seama cresterii stocurilor cu 10,76%, dar este vorba de o crestere a stocurilor de materii prime, în special, fapt care poate fi favorabil pentru firma, cresterii creantelor cu 11,12%, care este o situatie defavorabila pentru firma, si o crestere a disponibilitatilor acesteia, într-o masura destul de mare, de aproximativ 38,92% fata de anul anterior ceea ce reprezinta o situatie favorabila pentru firma aceasta ducând la o marire a vitezei de rotatie a activelor circulante si implicit la o crestere a capacitatii de plata a firmei, o scadere a termenelor de plata. Structura grafica a acestei analize arata astfel:

Activele circulante au crescut, ca pondere în total active, de la 77.4% în anul 2000 la 92.8% în anul 2002, ceea ce indica o crestere a activitatii economice.

Finantarea activelor se realizeaza în prezent în proportie de 66.8% din capital propriu si 33.2% din surse atrase (datorii furnizori, credite bancare, alte datorii).

Cresterea stocurilor si creantelor (cu 6629 mil. lei) sunt în mod preponderent acoperite financiar pe seama cresterii datoriilor catre furnizori si a altor datorii (8773 mil. lei).

Capitalurile proprii s-au majorat pe parcursul acestor ani cu 103,95%, ceea ce reprezinta un plus de 19567 milioane lei.

Proportia capitalurilor proprii în total pasiv a crescut de la 55,4% - cât reprezenta în anul 2000 - la 66,8% în anul 2002, datorita scaderii ponderii împrumuturilor bancare cu 15,8 puncte procentuale.

Datoriile au înregistrat o crestere importanta în ultimii trei ani, cuantificata la un nivel relativ de 25,9% cu un corespondent valoric de 3926 milioane lei.

Analiza dinamicii si structurii cheltuielilor societatii Multipack România are la baza datele din contul de profit si pierdere, precum si din contul de venituri si cheltuieli. Rezultatele analizei sunt prezentate în tabelele urmatoare:

Dinamica cheltuielilor

- mii lei -

CATEGORII DE CHELTUIELI

Realizari

2000 20012001/2000

(%)2002

2002/2001

(%)

Cheltuieli de exploatare

36678470 61131915 166,67 6612564

5 108,17

Cheltuieli cu materiile prime si materiale

20599350 37453909 181,82 4072457

9 108,73

Cheltuieli cu materiale consumabile

901000 2250000 249,72 2284317 101,52

Cheltuieli cu energia si apa 1909977 2911748 152,44 3301961 113,4

Alte cheltuieli materiale 2708985 2019855 74,56 2103956 104,16

Servicii executate de terti 2149973 5901973 268,39 5911421 100,16

Cheltuieli cu taxe, impozite varsaminte 99986 149476 149,49 179933 120,37

Cheltuieli cu personalul total 4494565 6386524 142,09 7398400 115,84

Alte cheltuieli de exploatare 2161142 2385641 110,38 2461073 103,33

Amortizare imobilizari 1645378 1663765 101,11 1767755 106,25

Cheltuieli financiare 1299061 2648714 203,89 1909373 72,08

Cheltuieli exceptionale 19650 12491 63,26 25783 206,41

Cheltuieli totale 37997181 63793120 167,89 6806080

1 106,69

Pe ansamblul firmei se constata o majorare a cheltuielilor totale cu 67,89 procente în anul 2001 fata de anul 2000, situatia fiind justificata din punct de vedere economic de cresterea cifrei de afaceri, si cu 6,69 procente în anul 2002 fata de anul 2001, datorita scaderii cifrei de afaceri.

Structura cheltuielilor

- mii lei -

CATEGORII DE CHELTUIELI

Realizari2000 % 2001 % 2002 %

Cheltuieli de exploatare

36678470 96,53 61131915 95,83 66125645 97,15

Cheltuieli cu materiile prime si materiale

20599350 54,21 37453909 58,71 40724579 59,84

Cheltuieli cu materiale consumabile 901000 3,37 2250000 3,53 2284317 3,36

Cheltuieli cu energia si apa 1909977 5,03 2911748 4,56 3301961 4,85

Alte cheltuieli materiale 2708985 7,13 2019855 3,19 2103956 3,09

Servicii executate de terti 2149973 5,66 5901972 9,25 5911421 8,68

Cheltuieli cu taxe, impozite varsaminte 99986 0,26 149476 0,23 179933 0,26

Cheltuieli cu personalul total 4494565 11,85 6386524 10,01 7398400 10,86

Alte cheltuieli de exploatare 2161142 5,69 2385641 3,74 2461073 6,62

Amortizare imobilizari 1645378 4,33 1663765 2,61 1767755 2,59Cheltuieli financiare 1299061 3,42 2648714 4,15 1909373 2,81Cheltuieli exceptionale 19650 0,05 12491 0,02 25783 0,04

Cheltuieli totale 37997181 100 63793120 100 68060801 100

Analiza structurala a cheltuielilor releva urmatoarele:

- cheltuielile de exploatare au scazut ca pondere în totalul cheltuielilor de la 96,53% în anul 2000 la 95,83% în anul 2001, înregistrând apoi o crestere sensibila în anul 2002 (97,15%), În aceasta categorie ponderea cea mai mare o au cheltuielile cu materiile prime si materialele: 54,21%; 58,71% si 59,84%.

- cheltuielile financiare au o evolutie fluctuanta, înregistrând o crestere în totalul cheltuielilor, de la 3,42% în anul 2000 la 4,15% în anul 2001, datorita neachitarii la timp a furnizorilor si suplimentarea creditelor, si o scadere în anul 2002 la 2,81 procente.

- cheltuielile exceptionale au scazut în anul 2001 si au crescut în anul 2002, în functie de penalitatile si amenzile platite de societate.

3.2.2 Analiza lichiditatii, solvabilitatii si rentabilitatii

Ratele de lichiditate sau de trezorerie caracterizeaza situatia financiara a firmei, masoara capacitatea de plata, respectiv solvabilitatea pe termen scurt.

Lichiditatea, la mod general, poate fi definita ca fiind proprietatea elementelor patrimoniale de a fi transformate în bani.

Solvabilitatea reprezinta capacitatea unei întreprinderi de a face fata obligatiilor sale la termenele scadente.

Denumirea ratei Formula de calcul 2000 2001 2002Rata lichiditatii generale (Active circulante / Datorii curente) 3,21 2,92 3,26

Rata lichiditatii curente(Active circulante - Stocuri) / Datorii curente 2,75 2,49 2,86

Rata lichiditatii imediate Disponibilitati / Datorii curente 2,16 1,93 2,32Rata solvabilitatii patrimoniale Cap. Propriu /Total pasiv 0,55 0,59 0,67

Rata solvabilitatii generale Active totale / Datorii totale 2,24 2,48 3,01

Rata lichiditatii generale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale de a se transforma într-un termen scurt în lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile.

Lichiditatea generala are o marja sporita de aproximare datorita numarului mare de variabile care o influenteaza: natura sectorului de activitate, structura activelor circulante, rotatia activelor circulante. Evolutia descrescatoare a lichiditatii poate ilustra o activitate în declin, creditorii urmând a fi circumspecti în acordarea creditelor.

O valoare supraunitara dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, firma are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile (grad de siguranta pentru banca, în acordarea de noi credite). O valoare subunitara constituie un semnal de alarma, indicând posibilitatea aparitiei unei insuficiente de trezorerie.

Evolutia ratei de lichiditate generale se dovedeste fluctuanta la nivelul firmei, aceasta având valori de 3,21 la nivelul anului 2000, de 2,92 în anul 2001 si de 3,26 în anul 2002, dar întotdeauna având valoarea supraunitara, ceea ce reprezinta un atu pentru firma, acesta prezentând un grad de siguranta ridicat.

Rata lichiditatii curente (intermediare), exprima capacitatea firmei de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati.

Evolutia ratei lichiditatii curente la societatea supusa evaluarii în perioada 2000 - 2002 este urmatoarea: la nivelul anului 2000 - 2,75, 2001 - 2,49, 2002 - 2,86, aceste valori mentionate indicând o evolutie deosebit favorabila pentru întreprindere.

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, tinând cont de disponibilitatile existente. Ea asigura interfata elementelor cele mai lichide ale activului cu obligatiile imediat exigibile ale pasivului. Teoria economica apreciaza corespunzatoare o rata a lichiditatii imediate mai mare de 0,3.

Capacitatea de plata este o rezultanta a fluxurilor materiale si banesti, un efect si o conditie a rotatiei de ansamblu a fondurilor si a echilibrului financiar, satisfacator atunci când firma dispune de lichiditati si alte valori transformabile imediat în moneda corespunzatoare acoperirii obligatiilor scadente. Desi teoretic, o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, ea poate avea si alte semnificatii, cum ar fi: folosirea ineficienta a resurselor disponibile. De asemenea, o rata ridicata nu poate fi o garantie a solvabilitatii, daca restul activelor circulante au un grad redus de lichiditate. O valoare redusa a ratei de lichiditate imediata poate fi comparabila cu mentinerea echilibrului financiar, daca firma minimizeaza valoarea încasarilor sale, detinând în schimb creante, stocuri usor lichidabile în concordanta cu exigibilitatea obligatiilor imediate.

Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul activitatii complexe desfasurate de firma în sectoarele de aprovizionare, productie, comercializare si impune luarea unor masuri tehnice, economice si financiare, care sa asigure un circuit normal al capitalurilor.

Evolutia ratei lichiditatii imediate la nivelul întreprinderii supuse evaluarii pe parcursul celor trei ani este urmatoarea: 2000 - 2,16; 2001 - 1,93; 2002 - 2,32 se observa ca aceasta are o valoare corespunzatoare pentru toti trei anii.

Rata solvabilitatii patrimoniale arata cât reprezinta creditele totale în capitalul propriu daca este scazuta din 1. Teoria economica apreciaza ca fiind corespunzatoare o valoare minima a ratei solvabilitatii patrimoniale de 0.3 - 0.5, iar peste 0.5 situatia poate fi considerata normala.

Evolutia ratei solvabilitatii patrimoniale la nivelul societatii supuse evaluarii în ultimele trei exercitii financiare este urmatoarea: 2000 - 0,55; 2001 - 0,59; 2002 - 0,67 se observa ca aceasta se încadreaza în limite normale.

Rata solvabilitatii generale reflecta gradul în care firma face fata datorilor sale, adica modul în care activele sale imobilizate si circulante. Cu cât valoarea ratei solvabilitatii generale este mai mare de 1, cu atât situatia financiara de ansamblu a firmei este mai buna.

Valoarea raportului mai mare de decât 1.5 dovedeste ca firma are capacitatea de a-si achita obligatiile banesti imediate si îndepartate, fata de terti. Firma poate fi solvabila chiar daca, la un moment dat, din lipsa de lichiditati, nu prezinta capacitate de plata. Solvabilitatea este generata de o activitate eficienta, iar lipsa

capacitatii de plata si a lichiditatii poate avea caracter temporar daca firma se bazeaza pe o solvabilitate generala.

Evolutia ratei solvabilitatii generale la societatea evaluata, în perioada 2000-2002, este urmatoarea: 2000 - 2,24; 2001 - 2,48; 2002 - 3,01, se observa ca firma are o situatie favorabila cu valori mult peste cele normale.

3.2.4 Analiza vitezei de rotatie

3.2.5 Analiza rentabilitatii

Într-o definire sintetica, rentabilitatea reprezinta capacitatea întreprinderii de a realiza profit, necesar atât productiei si dezvoltarii, cât si remunerarii capitalurilor.

Integrata în sistemul de relevare a potentialului economico-financiar al firmei, rentabilitatea reprezinta o informatie indispensabila bancilor, creditorilor, unor parteneri de afaceri. De aceea este socotita ca un modul semnificativ în analiza financiara.

Analiza rentabilitatii poate fi realizata cu ajutorul a doi indicatori: profitul (ca indicator de volum) si rata rentabilitatii (indicator al marimii relative a rentabilitatii). O importanta deosebita prezinta ratele rentabilitatii, întrucât exprima gradul în care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.

În analiza economico-financiara a firmei, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii în spatiu, precum si fata de anumite norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme de specialitate.

Rentabilitatea reprezinta una din laturile esentiale ale eficientei economice si apare atunci când rezultatele financiare finale ale activitatii depuse de un agent economic sunt pozitive, adica se manifesta sub forma profitului întrucât veniturile obtinute depasesc cheltuielile efectuate.

Rentabilitatea se exprima ca raport între rezultatele obtinute si mijloacele consumate. Prin urmare, ea reflecta eficienta utilizarii activelor (mijloacelor consumate) si pasivelor patrimoniale (capitalurilor).

Rentabilitatea = Rezultate / Mijloace consumate

sau

Rentabilitatea = Rezultate / Capitaluri

Indicatorii de rentabilitate au fost calculati conform formulelor:

Rata rentabilitatii costurilor: (profit brut / costuri de productie) 100

Aceasta rata caracterizeaza eficienta costurilor. În activitatea practica, prezinta importanta în stabilirea preturilor de vânzare ale produselor sau a tarifelor pentru prestari de servicii. Permite pozitionarea produselor sub aspectul rentabilitatii fata de media pe întreprindere. Factorii de influenta sunt: structura cifrei de afaceri, costul produselor si pretul de vânzare.

Rata rentabilitatii veniturilor: (profit brut / cifra de afaceri) 100

Acest indicator caracterizeaza eficienta întregii activitati a firmei în cursul exercitiului. Aceasta rata poate fi scrisa si în functie de structura veniturilor (de exploatare, financiare, exceptionale).

Rata rentabilitatii fondurilor avansate: (profit brut / active totale) 100

Rata rentabilitatii financiare: (profit net / capital propriu) 100

Ratele rentabilitatii

INDICATORI %Realizari

1999 2000 2001

Rata rentabilitatii costurilor 93,6 81,0 53,4

Rata rentabilitatii veniturilor 48,3 44,7 34,8

Rata rentabilitatii activelor totale 378,1 263,3 200,9

Rata rentabilitatii financiare 485,9 374,8 362,7

Graficul ratelor rentabilitatii:

Analizând calculele se observa o diminuare semnificativa a tuturor ratelor rentabilitatii pe perioada analizata. În toti cei trei ani, situatia poate fi considerata pozitiva din punct de vedere economic în ceea ce priveste rentabilitatea firmei, în sensul ca SC CONFTRANS SRL a înregistrat profit în toti anii intervalului investigat. si prin intermediul acestor indicatori, întreprinderea îsi demonstreaza potentialul de viabilitate economica, obtinând profit, desi a înregistrat o dinamica descendenta, mai ales în intervalul 2000 - 2001.


Puncte forte:

Evolutia crescatoare a cifre de afaceri si a productiei exercitiului pe cei trei ani supusi procesului de evaluare;

Evolutia ascendenta a profitului firmei pentru ce trei ani supusi evaluarii, chiar daca la nivelul ultimului exercitiu financiar s-a înregistrat o crestere a acestui indicator mult mai mica decât în anul anterior;

Evolutia ascendenta a patrimoniului net chiar daca la nivelul anului 2001 se înregistreaza o crestere a acestuia cu aproximativ 2% mai mica;

Raportul dintre creante si oligatii este favorabil, cu conditia încasarii în viitorul apropiat a tuturor creantelor mai repede decât se face plata datoriilor;

Existenta unui fond de rulment pozitiv si a unei capacitati de autofinantare ridicate;

Solvabilitate generala sau pe termen lung este considerata normala încadrându-se în pragul optim prevazut;

Analiza riscului de faliment denota capacitatea firmei de a face fata concurentei de pe piata fara a fi afectata de evolutii interne care pot afecta capcitatea acesteia de a evolua;

Ratele de finantare au înregistrat evolutii favorabile, rata de îndatorare a capitalurilor a avut o evolutia descrescatoare la nivelul anului 2001;

Desfasurarea în curs a unui volum relativ mare de investitii în mijloace fixe;

Datoriile societatii sunt numai pe termen scurt si nu implica cheltuieli foarte mari cu dobânzile;

Puncte slabe:

Existenta unui volum al stocurilor în crestere de la un an la altul;

Existenta unor creante foarte vechi posibil de a fi prescrise;

Durata de recuperare a creantelor este mai mare decât cea de platit a datoriilor fapt care implica cheltuieli cu dobânzile, daca se mai are în vedere ca aceasta durata si creste poate fi considerat un efect nefavorabil care atrage

dupa el si altele;

Trezoreria neta a societatii este negativa;

Rata lichiditatii imediate mai mica decât valoarea normala;

Viteza de rotatie a NFR este redusa.

3.3 Diagnosticul tehnic si tehnologic

Diagnosticul tehnic realizeaza o analiza detaliata a factorilor tehnici de productie, a tehnologiilor de fabricatie, a organizarii productiei si a muncii. Se fac aprecieri in legatura cu: mijloacele fixe, cladirile, mijloacele de transport, terenuri, productia si tehnologiile de fabricatie.

3.3.1 Amplasamentul societatii

Societatea este racordata la reteaua de drumuri municipale si nationale.

În ceea ce priveste dimensiunile societatii si capacitatea ei de a presta servicii si de a realiza produse aceasta a fost într-o continua dezvoltare.

Din punct de vedere tehnic dotarea este la nivelul standardelor internationale si se prezinta în stare de functionare fie datorita exploatarii si întretinerii corespunzatoare, fie datorita datei relativ recente de punere în functiune a acestora.

Întretinerea si repararea utilajelor se realizeaza în cadrul firmei prin existenta unor spatii amenajate dotate cu toata aparatura necesara, sculele necesare desfasurarii unei astfel de activitati, dispozitive si echipamente de control.

Societatea dispune de toate utilitatile necesare desfasurarii activitatii sale:

- energie electrica;

- apa - canal ;

- energie termica;

Alimentarea cu cele trei utilitati necesare desfasurarii activitatii de productie si prestarii serviciilor se face din retele municipiilor si

oraselor la care sunt bransate filialele si sediul central.

Societatea dispune de retea telefonica atât cu circuit închis, cât si bransata la reteaua nationala de telefonie.

3.3.2 Descrierea procesului tehnologic

Ambalajele flexibile se obtin prin laminarea unei varietati de filme sau folii cu adezivi selectati cu grija, folosind tehnologii ecologice, fara solventi organici. Astfel se obtin materiale multistrat complexe, special proiectate sa ofere cea mai buna protectie produselor ambalate.

Varietatea de materiale si materii prime folosite la producerea ambalajelor cuprinde:

- film de poliester (PET) transparent, colorat, metalizat, tratat la suprafata;

- film de polipropilena (PP) orientat biaxial sau neorientat, tratat la suprafata, metalizat pentru aplicatii speciale de pasteurizare, sterilizare etc.;

- film de polietilena (PE) de joasa si medie densitate, cu coeficienti de frictiune controlati, coextrusa în cinci straturi, cu proprietati anticeata;

- film de poliamida (PA) laminat sau coextrus cu polietilena, orientat biaxial, tratat la suprafata, pentru aplicatii speciale;

- aluminiu (folie 9-40 m) pentru laminare cu diversi polimeri sau tratat la suprafata si imprimat în 8 culori;

- policlorura de vinil (PVC) rigid sau semirigid, pentru laminare;

- celofan (film) transparent sau colorat, tratat la suprafata;

- hârtie de diverse calitati: opalina, laminata sau tratata la suprafata.

3.3.3 Date tehnice privind principalele mijloace de productie

3.3.4 Puncte tari si puncte slabe

Puncte tari:

Societatea are o pozitie buna (constructii, amenajari si terenuri cu potential de valorificare mare);

Societatea are acces la surse de energie, utilitati si cai de transport proprii;

Mijloacele fixe din dotare sunt adecvate profilului de activitate, dintre cele mai moderne pe piata;

Utilajele tehnologice aflate în proprietatea firmei sunt în stare buna de functionare si au un grad de uzura foarte scazut ;

Puncte slabe:

3.4 Diagnosticul resurselor umane

Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei urmareste cunoasterea resurselor umane din punct de vedere al evolutiei, structurii, comportamentului si eficientei utilizarii lor, precum si al echipei de conducere a întreprinderii.

3.4.1 Evidenta personalului

Societatea îsi desfasoara activitatea cu 67 angajati. În ultimii ani, numarul persoanelor angajate a crescut, aceasta crestere a fost determinata de cresterea volumului de activitate. Ca urmare se face redistribuirea sarcinilor de serviciu si scaderea gradului de încarcare a personalului ramas.

Aproximativ 70% din personalul societatii este calificat în profesii si meserii specifice profilului societatii. În structura personalului, pe sexe, ponderea cea mai mare, 73%, o au barbatii.

Caracteristic pentru societate este faptul ca tot personalul productiv îsi desfasoara activitatea în conditii toxice, dar în limite acceptabile, si zgomot. Echipamentele si amenajarile specifice sunt suficiente pentru asigurarea unui climat adecvat de lucru. Personalul beneficiaza de echipamente de lucru si de protectie, materiale igienico-sanitare, antidoturi, controale medicale periodice, etc. Se produc destul foarte rar accidente de munca.

Conducerea curenta a societatii este asigurata de un Director General numit de Consiliul de Administratie care exercita

puterile încredintate de acesta.

Personalul este angajat de catre Directorul General cu aprobarea Presedintelui Consiliului de Administratie. Contractele

individuale de munca sunt tip si sunt încheiate cu toti salariatii. Nivelul salariilor pe posturi este propus de catre

Directorul General si aprobate de Consiliul de Administratie.

Directorul General va putea reprezenta societatea vizavi de terte persoane în limitele delegarii de putere acordate de catre

Consiliului de Administratie.

În perioada 1999-2001 firma a înregistrat o crestere a personalului cu aproape 50%. Evolutia numarului mediu de

salariati cu contract de munca pe durata neterminata, pe cei trei ani de activitate, a fost dupa cum urmeaza:

Structura personalului

Nr. crt. Categorii de personal

Realizari1999 2000 2001

1 Personal direct productiv 23 35 43

2 Personal indirect productiv 4 6 8

3 Total personal (1+2) 27 41 51

4 Personal TESA 8 14 16

5 Total personal 35 55 67

Graficul structurii personalului:

Din punct de vedere structural, ponderea cea mai mare o are personalul productiv (77,14% în anul 1999, 74,54% în anul 2000 si 76,14% în anul 2001), iar în cadrul acestuia personalul direct productiv.

Structura salariatilor pe vârste se prezinta conform tabelului de mai jos:

Categoria de vârsta

Procentual Numar absolut de muncitori

Sub 30 ani 61,2% 4131 - 40 ani 17,9% 1241 - 50 ani 16,4% 11

peste 50 ani 4,5% 3TOTAL 100% 67

Majoritatea se încadreaza în grupe de vârsta de pâna la 30 ani, ceea ce arata ca forta de munca este în deplina capacitate.

Omogenizarea vârstei asigura îmbinarea maturitatii si experientei celor în vârsta cu dinamismul si spiritul de initiativa al celor tineri.

O firma fara batrâni se va descurca la fel de greu ca una fara tineri.

3.4.2 Sistemul de salarizare

Problemele legate de calculul salariilor la S.C. sunt reglementate prin contractul colectiv de munca.

Prezentul contract colectiv de munca a fost încheiat pe o perioada de un an si a devenit aplicabil de la data înregistrarii lui la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.

Contractul Colectiv de Munca are ca scop principal stabilirea drepturilor salariatilor si a obligatiilor acestora cu privire la :

- conditii de munca si protectia muncii;- timp de munca si odihna;- salarizare si alte drepturi banesti;- protectie sociala;- formarea si pregatirea profesionala;- îndatoririle si obligatiile salariatilor;- contractul individual de munca.

Conform acestui contract, pentru munca prestata în conditiile prevazute în contractul individual de munca, fiecare salariat are dreptul la un salariu în bani, negociat la încheierea contractului colectiv de munca.

Patronatul se obliga sa asigure conditiile necesare realizarii de catre fiecare salariat a sarcinilor ce îi revin în cadrul programului stabilit.

Formele de salarizare folosite la S.C. GASTRONOM S.A. sunt:

a) acord direct: personalul din unitatile de productie, panificatie, carmangerie, laboratoare de cofetarie va fi salarizat în functie de veniturile realizate din care se scad cheltuielile si un profit de 1-10%. Personalul din unitatile de alimentatie publica si punctele alimentare va fi remunerat în raport cu adaosul comercial, din care se scad cheltuielile si un profit cuprins între 1-10%;

b) acord indirect: personalul administrativ si de deservire în functie de numarul de ore lucrate, munca efectiv prestata si procentul de salarii pe total unitate realizat în luna precedenta; personalul din cadrul parcului auto în functie de numarul de ore lucrate, eficienta activitatii de transport si procentul de salarii pe total unitate realizat în luna precedenta;

c) salarizare mixta (regie si acord indirect): personalul TESA, functii de executie si de conducere astfel: 70% din salariul tarifar de încadrare va fi platit în functie de realizarea sarcinilor proprii de serviciu si 30% în functie de procentul de salarii realizat pe total unitate în luna precedenta.

d) salarizarea în regie: juristul S.C. GASTRONOM S.A. Buzau.

Indexarea salariilor stabilite prin contractul colectiv de munca se va face prin negocieri între parti în limita posibilitatilor societatii.

Sporurile ce se pot acorda în conditiile contractului colectiv de munca sunt:

a) spor de vechime: -pâna la 3 ani -;

-între 3-5ani 5%;

-între 5-10 ani 10%;

-între 10-15 ani 15%;

-între 15-20 ani 20%;

-peste 20 ani 25%,

b) spor pentru munca pe timpul noptii: 25%;

c) spor pentru soferi primitori distribuitori: 10%;

d) spor pentru motoscuteristi primitori distribuitori: 5%;

e) spor pentru conditii deosebite: -cocator 10%;

-modelator 5%.

Adaosurile la salarii sunt formate din adaosuri reprezentând plusul în functie de forma de salarizare utilizata.

Cota parte din profitul net, pâna la 10% din acesta poate fi distribuit pentru:

-premii în cursul anului, din fondul de salarii, pentru personalul care contribuie la cresterea eficientei economice în cursul activitatii pe care o desfasoara;

-prima de vacanta care se adauga la indemnizatia de concediu în cuantum de 40% din salariul de încadrare al angajatului în functie de posibilitatile financiare ale societatii;

-prime cu ocazia sarbatorilor (Paste, Craciun) în functie de posibilitatile financiare ale societatii;

-acordarea unei sume de bani cu prilejul unor evenimente deosebite din viata salariatului: deces sot, sotie - 1 salariu, decesul salariatului - 2 salarii, deces parinti, socrii - ½ salariu;

-acordarea unei sume de bani cu ocazia nasterii unui copil sau casatoriei salariatului - 1 salariu;

-acordarea unei sume de bani cu ocazia pensionarii salariatului pentru munca depusa si limita de vârsta - 1 salariu;

-pentru exercitarea si a unei alte functii se poate acorda un spor de pâna la 30% din salariul de baza al functiei înlocuite, când persoana lipseste mai mult de 30 zile lucratoare consecutiv;

-se pot acorda si alte ajutoare pentru alte situatii deosebite ivite pe parcursul activitatii, altele decât cele înscrise în prezentul contract colectiv de munca.

Salariatilor delegati sa efectueze deplasari în interesul serviciului li se acorda o diurna în suma de 30600 lei daca legea nu prevede un cuantum mai mare.

Salariatii societatii trimisi în delegatie vor beneficia de urmatoarele drepturi:

-decontarea cheltuielilor de transport efective ;

-decontarea costului cazarii, la nivel de unitate de cazare 2 stele;

-decontarea cheltuielilor de cazare fara documente justificative în limita legala.

Pentru functiile de conducere si jurist diurna este cu 50% mai mare decât cea stipulata.

Salariatul se va putea deplasa cu acordul conducerii societatii si cu autoturismul propriu în cazuri exceptionale, urmând sa se deconteze cheltuielile de carburant la un consum de 7,5 l /100km.

Salariul minim pe societate va fi egal cu salariul minim pe economie.

Patronatul are posibilitatea de a desface contractul de munca al salariatilor pentru motive imputabile acestora numai cu respectarea conditiilor legale. De asemenea, se poate desface contractul de munca pentru absente nemotivate (minim 3 absente nemotivate consecutive pe an calendaristic).

3.4.3 Politica motivationala

3.4.4 Comunicarea în firma

Comportamentul personalului. Climatul social din întreprindere este asigurat prin mentinerea relatiilor amiabile conducere - personal, prin intermediul sindicatului. Relatiile între patronatul societatii si salariatii sunt reglementate prin inetrmediul contractului colectiv de munca intrat în vigoare si înregistrat la Directia Generala de Munca si Protectie Sociala în scopul reglementarii

drepturilor minime garantate salariatilor sai si obligatiilor privind încheierea, executarea, modificarea, suspendarea , încetarea contractului individual de munca, conditii si protectie a muncii, salarizarea si alte drepturi salariale, timpul de lucru si timpul de odihna, alte masuri si facilitati acordate salariatilor.

Durata normala a timpului de lucru este împartita la nivelul societatii în functie de locul în care se defasoara activitatea astfel: la nivel administrativ - economic timpul de lucru este de 8 ore/zi,

cinci zile pe saptamâna, la nivelul punctelor de lucru al santierelor activitatea este în general de 12 ore/zi, cinci zile pe saptamâna .

Structura sporurilor acordate de catre firma din componenta salariului, se prezinta dupa cum urmeaza:

Salariul tarifar 52.2% Spor vechime 18.5% Spor acordat 8.3% Spor pentru premii 10.0% Prime de vacanta 4.6% Concedii medicale din fondul de salarii 1.7% Sporuri pentru conditii grele si mediu nociv 2.4% Alte sporuri 3.3%

Potrivit documentatiei puse la dispozitie la nivelul firmei nu au avut loc conflicte de munca între patronat si salariati, deci nu

poate fi vorba de actiuni de tip grevist.

În ceea ce priveste fluctuatia fortei de munca la nivelul societatii pe ultimii trei ani supusi evaluarii au avut loc disponibilizari de personal destul de mari, iar angajarile au fost foarte reduse ca intensitate si au fost facute doar pe posturi ramase libere din

diferite motive altele decât disponibilizarea.

3.4.5 Eficienta utilizarii fortei de munca

Eficienta utilizarii fortei de munca este pusa în evidenta de indicatorul productivitatii muncii.

Productivitatea globala a muncii = Cifra de afaceri/ Nr. de personal total

-mii lei-

SPECIFICATIE ANII

1999 2000 2001

Cifra de afaceri 1205450 1967965 2186713Nr. de personal

Total

35 55 67

Productivitatea

globala a muncii

34441,43 35781,18 32637,51

Cifra de afaceri ce revine pe un salariat a scazut în 2001 fata de 2000 cu 9.63% (3143.67 mii lei), iar fata de 1999 cu 5.53% (1803.92 mii lei).

În 2000 fata de 1999 a crescut cu 3,89% (1339.75 mii lei).

3.5 Diagnosticul managerial

Diagnosticul managementului resurselor umane presupune evaluarea urmatoarelor componente:

Structura organizatorica; Modul de luare al deciziilor; Eficienta utilizarii resurselor umane; Imaginea publica a societatii.

Structura manageriala este alcatuita, in principal, din organismele de management participativ, managerul general si adjunctii sai, compartimentele functionale si de conceptie constructiva si tehnologica.

Societatea dispune de un personal calificat care asigura o acoperire echilibrata a activitatii societatii ca si de un manageriat dinamic si competent cu experienta in domeniu.

Forta de munca are un caracter stabil, societatea avand o politica de personal favorabila urmarindu-se personalul specializat.

Distributia personalului pe meserii este in corelatie cu obiectul de activitate, iar media de varsta a personalului este adecvata derularii activitatii.

Structura organizatorica e de tip ierarhic-functional fiind alcatuita din compartimentele operationale si functionale.

Pregatirea deciziei si asistentei de specialitate se realizeaza prin compartimentele functionale ( servicii si birouri) ce corespund cerntelor unui anumit domeniu de activitate :

- financiar-contabil

- comercial

- tehnico-administrativ

- de prsonal

Societatea SC Tiab SA Bucuresti este persoana juridica româna, cu sediul în România si a fost constituita în baza Legilor

nr. 77/1990 si 58/1994. Activitatea societatii se desfasoara cu respectarea prevederilor normative care reglementeaza

organizarea si functionarea societatilor comerciale pe actiuni.

În afara prevederilor normative cu caracter general, organizarea si functionarea societatii este reglementata prin Statutul societatii, contractul de societate, Regulamentul de organizarea si functionare interioara, contractul colectiv de

munca si alte acte juridice cu caracter intern emise si aprobate de AGA.

În conformitate cu statutul societatii, organul suprem de conducere este Adunarea Generala a Actionarilor, asa cum a fost mentionat si mai sus, formata în mare parte din persoanele din

conducerea societatii mama si a filialelor.

Atributiile managerului în conformitate cu prevederile Legii 66/1994 si a contractului de management înregistrat la Registrul

Comertului sunt urmatoarele:

- concepe si aplica strategia generala de functionare a societatii si politica de dezvoltare a societatii;

- proiecteaza ansamblul de masuri necesare realizarii contractelor, organizarii productiei si ridicarea parametrilor

calitativi ai întregii activitati;

- selecteaza, angajeaza si concediaza personalul salariat;

- negociaza contractul colectiv de munca si contractele individuale ale salariatilor;

- stabileste atributiile pe trepte ierarhice si raspunde de realizarea acestora;

- coordoneaza activitatea directorilor executivi si in mod indirect urmatoarele compartimente:

productie-programare, personal, C.T.C., controlul financiar de gestiune, protectia muncii, juridic.

Solutia organizatorica adoptata este eficienta, asigura existenta la nivelul societatii a unor programe de dezvoltare a

productiei de perspectiva care sa mentina societatea in pozitia de lider in productia de vase pe plan national si dezvoltarea, si

extinderea pietei externe.

Modul de luare a deciziilor

Deciziile luate la nivelul societatii îndeplinesc cerintele de rationalitate fiind precise, clare si având termene de realizare si responsabilitati precizate. Deciziile sunt fundamentate în legatura cu pozitiile sociale, precum si cu perspectivele de dezvoltare ale societatii, fiind corelate în acelasi timp între ele si mai ales cu deciziile luate anterior.

Stilul de munca al conducatorilor este adaptat conditiilor concrete existente în cadrul societatii, structurii personalului si gradului de instruire al acestora, asigurându-se astfel un grad superior în ceea ce priveste luarea deciziilor si un control eficient al gradului de executie si de organizare a responsabilitatilor. Un accent deosebit este pus pe calitatea deciziilor, oportunitatea lor si implementarea lor rapida.

Stilul de munca adoptat în cadrul societatii, care combina autoritarul, cu participativul permite identificarea celor mai bune solutii în rezolvarea problemelor ce apar si existenta unei comunicari adecvate.

Eficienta utilizarii resurselor umane

Gradul de eficienta al resurselor umane din cadrul societatii conduse de catre echipa manageriala, prin contractul de management, este tratat în cele ce urmeaza prin calculul

urmatorilor indicatori:

Indicatori Formule de calc. 1999 2000 2001Rata profitului Profit brut / CA 4.9% 6.4% 5.7%Profitabilitatea actiunilor

Dividende+prelevari din profit pt.dezv. /

126.4% 222.4% 208.7%

Cap.socialPerioada de recuperare a creantelor (zile)

Soldul creantelor / CA

57 64 84

Perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt (zile)

Soldul obligatiilor / CA

55 49 59

Rotatia stocurilor

CA / Total stocuri 32.112 56.568 56.778

Prod muncii(mii lei)

CA/Nr.total personal

165.696,60

205.115,21

259.708,93

În conformitate cu datele din tabel rata profitului se remarca printr-o crestere în primii doi ani si o diminuare a acestuia la sfârsitul exercitiunlui financiar încheiat. În ceea ce priveste

profitabilitatea actiunilor fata de fiecare an anterior celui pentru care se calculeaza se remarca o crestere a acesteia dupa cum

urmeaza: 1999 - cu 26,4% fata de anul anterior; 2000 - cu 122,4% fata de anul anterior si 2001 - cu 108,7% fata de anul anterior. Însa daca se are în vedere faptul ca fiecare firma încearca sa realizeze o activitate cât mai profitabila, atât pentru ea cât si

pentru actionarii sai, putem spune ca în ultimul exercitiu financiar societatea a înregistrat o descrestere a capacitatii de a obtine

profit.

Indicatorul perioada de recuperare a creantelor, dupa cum se observa la nivelul tabelului de mai sus, are un trend ascendent,

fapt defavorabil pentru societate, având în vedere ca nu se poate baza întotdeauna pe creantele pe care le are de recuperat, luând

în considerare durata în care se recupereaza.

Indicatorul perioada de rambursare a obligatiilor pe termen scurt are o evolutie fluctuanta în acelasi sens ca si rata profitabilitatii

firme,. o rata a profitabilitatii mare implicând si o plata a datoriilor mai rapida si reciproc.

În ceea ce priveste rotatia stocurilor si productivitatea muncii, se observa ca acestea înregistreaza un salt deosebit mai ales în

exercitiul financiar al anului 2000.

Imaginea publica a societatii

În rândul consumatorilor, al celor care contracteaza, firma este cunoscuta pentru produsele si serviciile sale având în vedere durata de timp de când functioneaza societatea, precum si lucrarile realizate de societate atât pe piata interna cât si pe piata internationala

obiectivele firmei

Stabilirea unei structuri clare si functionale;

Asigurarea unei flexibilitati maxime;

organizarea departamentelor astfel încât deciziile sa fie aplicate rapid în functie de cerinte;

cresterea numarului de clienti prin implementarea unor strategii de marketing adaptate la cerintele pietei;

Largirea, în timp, a gamei de ambalaje furnizate de catre firma;

producerea de ambalaje si pentru alte ramuri ale industriei pe lânga cea alimentara, chimica si farmaceutica;

penetrarea si dominarea pietei prin producerea de ambalaje competitive din punct de vedere calitativ si valoric, (calitate care în prezent nu exista pe piata);

dotarea fabricii cu tehnologie moderna capabila sa mentina calitatea produselor la standarde ridicate: rotogravor în 8-9 culori, laminator etc);

utilizarea unor metode performante de flexografie a ambalajelor;

introducerea unor tehnici de supraveghere a productiei care sa nu permita risipa de materii prime;

utilizarea unei retele de calculatoare performante care sa permita programarea rapida a culorilor:

reproducerea rapida a culorilor necesare;

precizia culorilor;

eliminarea risipei;

posibilitatea repetarii acelorasi culori în timpul procedeului de retiparire;

realizarea unor economii importante la materii prime si materiale.

organizarea unui laborator complet echipat destinat controlului calitatii produselor si suportului pentru noi aplicatii si cercetare în domeniu;

dotarea fabricii cu echipamente auxiliare destinate asistarii procesului de productie în scopul de a asigura calitatea si eficienta produselor.

3.5.1 Functia de previziune

3.5.2 Functia de organizare

3.5.3 Functia de coordonare

3.5.4 Functia de antrenare

3.5.5 Functia de evaluare-control

3.5.6 Puncte forte, puncte slabe

Puncte tari:

Conducerea societatii este asigurata de catre Adunarea Generala a Actionarilor

Managementul societatii este corespunzator structurat pe niveluri ierarhice, respectiv

strategic, functional si operativ

Sistemul de conducere este corespunzator tipului de activitate, structura de organizare a conducerii de tip

ierarhic - functional fiind adecvata cu marirea si complexitatea societatii

Comunicarea în organizatie este bine structurata atât pe verticala cât si pe orizontala, diferitele compartimente continuând în mod corespunzator pentru îndeplinirea misiunilor specifice

Persoanele care la data diagnosticului, exercitau atributii de conducere au înalta experienta si pregatire în domeniile în

care activeaza, sunt bine motivate privind interesul pentru societate si prezinta disponibilitatea de a face toate eforturile pentru ca societatea sa se dezvolte în continuare

Forta de munca reprezinta un grad înalt de calificare, în societate neexistând persoane necalificate

În ansamblu, modul de management, pregatirea personalului si relatiile de munca în

cadrul societatii permit caracterizarea mediului organizational ca detinând un nivel

ridicat de cultura profesionala, orientat spre performante si competitie si prezentând

interes de cunoastere si dezvoltare

La nivelul societatii nu exista conflicte si tensiuni între conducere si forta de munca,

aceasta fiind organizata în sindicat.

Puncte slabe:

Diminuarea profitabilitatii si tot ce tine de aceasta în ultimul exercitiu financiar fata de

cele din urma

Slabirea pozitiei firmei în cadrul mediului ei concurential

Lipsa de preocupare pentru stimularea initiativei si creativitatii tehnice a personalului.

3.6 Analiza sistemului decizional si a stilului de management

Capitolul 5

Recomandari strategico - tactice vizând amplificarea viabilitatii economice si manageriale a firmei

Concluzii

În spatiul socio-economic în care activeaza, întreprinderea trebuie sa-si probeze permanent viabilitatea, capacitatea de concurenta si adaptare, performanta economico-financiara.

Toate acestea, îsi gasesc reflectarea în eficienta activitatilor care au la baza determinari cantitativ-calitative ale factorilor productiei, randamente maxime ale utilizarii acestora etc.

Activitatea oricarei întreprinderi trebuie apreciata atât din punct de vedere social cât si din punct de vedere economic prin gradul de asigurare a unei oferte de produse si servicii adecvate care sa asigure satisfacerea cerintelor clientilor.

Ratiunea întreprinderii de a exista, este conditionata de capacitatea acesteia de a raspunde în mod stabil nevoilor pietei si de a desfasura o activitate rentabila care sa reflecte sintetic eficienta întregii activitati economice.

Bibliografie

Isfanescu A., Anghel I., Robu V., Stan Sorin V., Ghid practic de evaluare a întreprinderii, Editor Tribuna Economica, Bucuresti, 2001;

Farcas Doru, Cândea Dan, Diagnosticul si decizia strategica, Ed. Expert, Bucuresti, 1998;

Mihailescu Nicolae, Analiza activitatii economico - financiare, Ed. Victor, Bucuresti, 2001;

Nanes Marcela, Strategii de firma, Ed. Sylvi, Bucuresti, 2001;

Niculescu Maria, Diagnostic global strategic, Ed. Economica, 1997;

Ţole Marin, Analiza economico - financiara a firmelor, Ed. Fundatiei România de mâine, Bucuresti, 2000;

Verboncu Ion, Popa Ion, Diagnosticarea firmei - teorie si aplicatie, Colectia Manageri si Management, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001

Zorletan T., Burdus E., Caprarescu G., Managementul organizatiei, Ed. Economica, 1998;

finantesfdsgfdhfd

Documents

Transcript of finantesfdsgfdhfd