FINANȚAREA AFACERII

ELEV: AVANU ALEXANDRU MARIANCLASA: A XII-A GPROFIL: TURISM

Finanţarea – procesul de asigurare a fondurilor băneşti necesare desfăşurării activităţii întreprinderii.

Sursele de finanţare sunt adaptate la nevoile firmei şi se regăsesc în cadrul structurilor patrimoniale de pasiv sub denumirea de capitaluri.

Finanţarea se poate realiza prin:

- surse proprii (capital social, autofinanțare)- surse străine (credite bancare, leasing, fonduri UE)

Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociaţi în vederea constituirii şi funcţionarii unei societăţi comerciale. Acesta are o dublă semnificaţie atât juridică cât şi contabilă. Din punct de vedere juridic, capitalul social reprezintă gajul general al creditorilor, iar din punct de vedere contabil acesta se distinge de activul patrimonial al societăţii.

Capitalul social este divizat în:

acțiuni în cazul societăţilor pe acţiuni şi în comandită pe acţiuni. O acţiune nu poate avea o valoarea mai mică de 1 RON.

părți sociale în cazul societăţii cu răspundere limitată

părți de interes în cazul societăţii în nume colectiv şi societăţii în comandita simplă

Autofinanțarea - ceea ce rămâne întreprinderii după ce au fost remuneraţi: angajaţii, statul, creditorii şi acţionarii.

Corespunde unui surplus monetar degajat de întreprindere în urma activităţii desfăşurate. Se poate determina prin două metode:

Metoda I – metoda excedentului brut de exploatare

Etape:

1. Marja Comercială (Adaosul comercial) reprezintă diferenţa dintre veniturile obţinute din vânzarea mărfurilor şi costul mărfii vândute.

Marja comercială = Preţul de vânzare al mărfii – Costul de achiziţie al mărfii

2. Producţia exerciţiului = Vânzări de produse, lucrări, servicii + produse anexe + producţia stocată + producţia de imobilizări

3. Valoarea adăugată reprezintă creşterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a forţei de muncă şi capitalului, peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi.

Valoarea adăugată = Marja Comercială + Producţia exerciţiului - Cheltuieli externe

CHELTUIELI EXTERNE:

-cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile

-alte cheltuieli materiale

-alte cheltuieli din afară (cu energia şi apa)

-cheltuieli privind prestaţiile externe

-cheltuieli cu despăgubiri şi activele cedate

4. Excedentul brut al exploatării (EBE) se stabileşte ca diferenţă între valoarea adaugată (plus subvenţiile de exploatare) şi impozitele, taxele şi cheltuielile de personal şi exprimă acumularea brută din activitatea de exploatare, fiind o resursă primară a întreprinderii.

Excedentul brut al exploatării măsoară excedentul/deficitul degajat de activitatea de exploatare. Este o sursă potenţială de autofinantare şi de remunerare a creditorilor, a statului şi a acţionarilor.

EBE= Valoarea Adaugată + Venituri din subvenţii de exploatare (inclusiv cele pentru salarii) - Cheltuieli de personal - Cheltuieli cu alte alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate.

5. Cash-flow-ul brut = EBE + Alte venituri de exploatare +Venituri financiare + Venituri extraordinare – Alte cheltuieli de exploatare – Cheltuieli financiare – Cheltuieli extraordinare

6. Cash-flow-ul net (marja brută de autofinanţare) = Cash-flow-ul brut – Impozit pe profit

7. Autofinanţarea = Cash-flow-ul net – Dividende

Metoda II – Metoda rezultatului net contabil

Capacitatea de autofinanţare = Rezultatul net contabil + Provizioane, ajustări pt. depreciere privind activitatea de exploatare şi financiară – Rezultatul din cesiunea elementelor de activ – Reluări de provizioane, ajustări pt. depreciere privind activitatea de exploatare şi financiară – subvenţii din exploatare

Creditele bancare

Se contractează de la bănci, pe perioadă mai mare de 1 an şi sunt purtătoare de dobânzi, numite preţul creditului. Dobânda se calculează aplicând procentul de dobândă prevăzut în contract şi se numeşte dobândă simplă.

Pentru rambursarea creditului, prin contractul de creditare este stabilită acordarea unei perioade de graţie în favoarea debitorului, situaţie în care se calculează dobânda compusă. Suma care trebuie achitată băncii, compusă din rată şi dobândă, se numeşte anuitate.

Dobânda simplă = credit x procent dobândă x perioada de creditare

Dobânda compusă = capital final (Cf) – capital împrumutat iniţial (C)

Cf = C(1+D%)n; n - perioada pentru care se calculează dobânda compusă

Leasingul este operaţiunea prin care o parte, denumită locator, transmite celeilalte părţi denumită utilizator, contra unei plăţi periodice, denumită rată de leasing, dreptul de posesie şi folosinţă al unui bun al cărui proprietar este, pentru o perioadă determinată de timp.

Elementele cele mai importante care decurg din această definiţie şi caredelimitează leasingul de alte operaţiuni înrudite, sunt

următoarele:

1- Locatorul rămâne proprietarul bunului ce constituie obiectul contractului deleasing, pe toată perioada de derulare a contractului; aceasta implică şi faptul că, încazul neachitării ratelor de leasing locatorul are dreptul de a-şi retrage bunul

2 - Utilizatorul are dreptul să beneficieze, pe perioada contractului, de toate avantajelefolosirii bunului, asumându-şi în acelaşi timp şi riscurile exploatării acestuia.

Există forme de leasing în care, la sfârşitul perioadei, utilizatorul aredreptul de a opta fie pentru achiziţionarea bunului la o valoare reziduală, fiepentru prelungirea contractului, fie pentru renunţarea la bunul respectiv.

Probabil că aceste forme de leasing sunt cele mai populare. În esenţă, locatorul apare ca finanţator al utilizatorului, datorită faptului că este foarte probabil - încă de la începutul contractului - că utilizatorul va opta pentru achiziţionarea definitivă a obiectului de leasing. În această situaţie, locatorul nu are interesul ca la sfârşitul contractului să rămână în posesia bunului şi ne putem aştepta ca şi ratele de leasing să reflecte acest lucru. Locatorul îşi va acoperi în timpul perioadei de leasing toate cheltuielile generate de operaţiune, iar valoarea reziduală va fi mult mai mică decât valoarea de piaţă a bunului la sfârşitul contractului.

Există şi situaţii în care existenţa unei pieţe second-hand sau faptul că locatorul este specializat pe leasingul anumitor categorii de bunuri, va putea determina odiminuare a ratelor şi o creştere a valorii reziduale, deci un risc suplimentar asumat de locator.În oricare dintre situaţii, locatorul va trebui să analizeze foarte bine afacerea şi clientul cu care operează.

Un alt factor important în derularea operaţiunii de leasing este furnizorul. În general, acesta îşi asumă responsabilităţi legate de derularea contractului, mai ales în ceea ce priveşte exploatarea (asistenţa tehnică, instruirea personalului etc., contract de buy-back).

Fondurile UE

Firmele au acces la diferite programe de finanţare nerambursabile. Surse potenţiale de finanţare sunt programele Uniunii Europene, cele ale guvernului României, ale USAID etc.

Obţinerea unor astfel de finanţări presupune:

informarea permanentă asupra programelor existente;

studierea criteriilor de eligibilitate, a documentaţiei necesare, a termenelor de depunere a cererilor de finanţare şi a condiţiilor de derulare a finanţării şi de evaluare a proiectului;

selectarea variantelor potrivite cu profilul de activitate al firmei;

alcătuirea documentaţiei necesare şi depunerea proiectului.

Este recomandabilă evaluarea riguroasă a şanselor de reuşită ale cererii de finanţare înainte de a o iniţia; pot fi astfel evitate consumuri ineficiente de timp si bani. Este posibil ca însuşi programul să sugereze posibilităţi de extindere/diversificare a activităţii firmei.

Înainte de a se angaja pe această cale, întreprinzătorul va trebui să estimeze corect efectele unei astfel de mişcări strategice. Fondurile acordate în condiţii teoretic avantajoase se pot dovedi o problemă în cazul în care firma nu are capacitatea de a le folosi în condiţiile prevăzute de finanţator.

În plus, întreprinzătorul trebuie să fie conştient de importanţa condiţiilor referitoare la contribuţia proprie în cadrul proiectului, precum şi la eventualele garanţii.

Mai mult, contractarea unui consultant pentru realizarea unei cereri de finanţare este o activitate care comportă o serie de riscuri: pe lângă riscurile legate de confidenţialitatea datelor privind firma, uneori consultantul nici nu are intenţia de a realiza măcar documentaţia solicitată.

De obicei, persoanele care încearcă asemenea acţiuni se încadrează într-un anumit “portret robot“:

Se arată foarte sigure pe ele;

Se laudă cu relaţii în instituţiile care derulează programul de finanţare;

Pot încerca să obţină bani pentru ghidul solicitantului sau pentru alte documente din pachetul informativ, care sunt disponibile gratuit la sediile agenţiilor şi pe Internet;

Cer toţi banii înainte: de regulă, în cazul consultanţei reale, se solicită o parte din bani înainte – procentual din valoarea finanţării, aproximativ 2% – şi un comision de succes – de exemplu, 5% – dacă proiectul e aprobat;

Sumele cerute variază foarte mult de la un client la altul;

Pot practica preţuri de dumping, foarte reduse în comparaţie cu firme concurente sau, dimpotrivă, pot cere foarte mult.

Documente financiar-contabile

REGISTRUL-JURNAL

REGISTRUL-JURNAL DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂȚI

REGISTRUL-INVENTAR

CARTEA MARE

CARTEA MARE (ŞAH)

REGISTRUL NUMERELOR DE INVENTAR

FIŞA MIJLOCULUI FIX

BON DE MIŞCARE A MIJLOACELOR FIXE

PROCES VERBAL DE SCOATERE DIN FUNCȚIUNE A MIJLOACELOR FIXE / DE DE CLASARE A UNOR BUNURI MATERIALE

PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE (Cod 14-2-5)

PROCES-VERBAL DE RECEPȚIE PROVIZORIE (Cod 14-2-5/a)

ÎNCHEIERE DE LUARE ÎN PRIMIRE

PROCES-VERBAL privind executarea completărilor si remedierilor prevăzute in anexa la procesul-verbal de recepţie provizorie

PROCES-VERBAL DE PUNERE ÎN FUNCȚIUNE (Cod 14-2-5/b

NOTĂ DE RECEPȚIE ŞI CONSTATARE DE DIFERENȚE

BON DE PRIMIRE ÎN CONSIGNAȚIE

BON DE PREDARE, TRANSFER, RESTITUIRE

BON DE CONSUM

BON DE CONSUM (COLECTIV)

FIŞĂ LIMITĂ DE CONSUM

LISTĂ ZILNICĂ DE ALIMENTE

DISPOZIȚIE DE LIVRARE

CAVIZ DE ÎNSOȚIRE A MĂRFII

FIŞĂ DE MAGAZIE

FIŞĂ DE MAGAZIE (cu două unităţi de măsură)

FIŞĂ DE EVIDENȚĂ A MATERIALELOR DE NATURA OBIECTELOR DE INVENTAR ÎN FOLOSINȚĂ

REGISTRUL STOCURILOR

REGISTRUL STOCURILOR

LISTĂ DE INVENTARIERE

CHITANȚA

CHITANȚĂ PENTRU OPERAȚIUNI ÎN VALUTĂ

PROCES-VERBAL DE PLĂȚI

DISPOZIȚIE CĂTRE CASIERIE

REGISTRU DE CASĂ

REGISTRU DE CASĂ

REGISTRU DE CASĂ (in valuta)

REGISTRU DE CASĂ (in valuta)

CBORDEROU DE ACHIZIȚIE

BORDEROU DE ACHIZIȚIE (de la producatori individuali)

DECONT PENTRU OPERAȚIUNI ÎN PARTICIPAȚIE

STAT DE SALARII

LISTĂ DE AVANS CHENZINAL

ORDIN DE DEPLASARE (DELEGAȚIE)

ORDIN DE DEPLASARE (DELEGAȚIE) ÎN STRĂINĂTATE

DECONT DE CHELTUIELI

DECONT DE CHELTUIELI VALUTARE

NOTĂ DE DEBITARE – CREDITARE

NOTĂ DE CONTABILITATE

EXTRAS DE CONT

JURNAL PRIVIND OPERAȚIUNILE DE CASĂ ŞI BANCĂ

JURNAL PRIVIND DECONTĂRILE CU FURNIZORII

SITUAȚIA ÎNCASĂRII ACHITĂRII FACTURILOR

JURNAL PRIVIND CONSUMURILE Şl ALTE IEŞIRI DE STOCURI

JURNAL PRIVIND SALARIILE, CONTRIBUȚIA PENTRU ASIGURĂRI SOCIALE, PROTECȚIA SOCIALĂ A ŞOMERILOR ŞI ASIGURĂRI SOCIALE DE SĂNĂTATE

BORDEROU DE PRIMIRE A OBIECTELOR ÎN CONSIGNAȚIE

BORDEROU DE IEŞIRE A OBIECTELOR DIN CONSIGNAȚIE

JURNAL PRIVIND OPERAȚIUNI DIVERSE

FIŞA DE CONT ANALITIC PENTRU CHELTUIELI EFECTIVE DE PRODUCȚIE

FIŞĂ DE CONT ANALITIC PENTRU CHELTUIELI

FIŞĂ DE CONT PENTRU OPERAȚIUNI DIVERSE

FIŞĂ DE CONT PENTRU OPERAȚIUNI DIVERSE (in valuta si lei)

DOCUMENT CUMULATIV

DOCUMENT CUMULATIV

BALANȚĂ DE VERIFICARE

BALANȚA ANALITICĂ A STOCURILOR

SITUAȚIA ACTIVELOR GAJATE SAU IPOTECATE

SITUAȚIA BUNURILOR SECHESTRATE

DECIZIE DE IMPUTARE

ANGAJAMENT DE PLATĂ