Finanțarea activelor pe termen lung

5/15/2018 Finantarea activelor pe termen lung - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/finanarea-activelor-pe-termen-lung 1/6

Finanțarea activelor pe termen lung (De consultat SNC 16 – Contabilitatea

activelor materiale pe termen lung)

1. Conținutul și clasificarea mijloacelor fixe 2. Noțiunea de durată de funcționare utilă.Uzura fizică. Uzura morală.3. Metodele de calcul a uzurii4. Analiza structurii mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe 5. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe

6. Reevaluarea mijloacelor fixe și impactul acesteia asupra structurii financiare7. Sursele de finantare

1. Mijloacele fixe – sunt niste bunuri, reprezentate de echipamente si utilaje ce sunt aflate in sfera deproductie, a comiciarlizarii si prestarii serviciilor, care au o durata indelungata de functionare, participa la maimulte cicluri de fabricatie sau comercializare si a caror valoare este transmisa treptat asupra cheltuielilor fiecareioperatiuni efectuate.Conform legislatiei mijloacele fixe – sunt niste active materiale a caror pret unitar depaseste plafonul stabilit delegislatie(6000lei), care sunt planificate pentru utilizare in activitatea de productie comerciala si alte activitati, inprestarea serviciilor mai mult de un an si sunt destinate inchirierii sau in scopuri administrative.

Foctorul determinat in cazul includerii obiectului in componenta mijloacelor fixe il constitue rolul acestuiafata de activitatea intreprinderii sau a procesului de productie.(ex: utilajul ce necesita instalare nu va fi consideratca obiect de mijloc fix pina nu va fi pus in functiune, fiind procurat acest obiect va fi un element de activemateriale in curs de executie. Acelasi utilaj care poate fi vindut este considerat marfa cui nu mijloc fix).

Nu pot fi incluse in component mijloacelor fixe si sunt raportate la investitii sau la stocuri de marfuri simateriale: aici

- Cladiri, constructii speciale, s.a., pe care intreprinderea sau agentul economic nu le utilizeaza inactivitatea sa operational si la rindul sau aceste active sund destinate pentru scopuri investitionale.

- Animale tinere si de ingrasat.- Obiectele care sunt destinate vinzarior.- Plantatii pierene care sunt crescute in calitate e material saditor.

In cadrul fiecarei ramuri a economiei nationale mijloacele fixe se impart in urmatoarele grupuri:1. Cladiri.2. Constructii special.3. Instalatii de transmisie.4. Masini si utilaje, inclusive masini si utilaje de forta, de lucru, aparat de instalatii de masurat si reglat,

utilajele .de laborator, alte masini si utilaje inclusive si cele automate.5. Mijloace de transport.6. Unelte si scule, ineventar de producer si gospaodaresc, si alte tipuri.7. Animale de productie si reproductie.8. Plantatii perene.9. Alte mijloace fixe.

10. Cheltuieli de capital pentru amiliorarea terenurilor (fara constructiispeciale).

2. Uzura mijloacelor fixe – reprezinta pierderea partial sau totala de catre fondurile fixe a proprietatilor deconsum si a valorii in procesul exploatarii, sub actiunea fortelor naturii ca urmare a progresului ethnic si acresterii productivitatii muncii sociale.

Durata de functionare utila (DFU) – reprezinta durata de utilizare in ani a a ctivului respective indecursul caruia in rezulttul exploatarii activivului se obtine un avantaj economic. Agentii economici stabilesc inmod independent DFU a unui obiect sau a unui grup de obiecte care omgene si nou achizitionate, care sunt createcu forte proprii sau supuse reparatiei capital. Durata se stabileste in momentul punerii acestor obiecte infunctiune tinind cont de durata de functionare utile (DFU) care este prevazuta in cataloogul activelor materiale petermen lung.

DFU – se stabileste in functie de urmatorii factori:1. Experienta de lucru cu un asemenea active.2. Starea reala a obiectului (nous au utilizat).



3. Necesitatea de a fi supus reparatiei capital.4. Tedinta moderna in domeniul fabricarii produselor.5. Conditiile climaterice.6. Conditiile de pastrare.7. Conditiile utilizarii activului in procesul de productie(conditii nocive).

La rindul sau DFU a obiectelor mijloacelor fixe poate fi sporita sua redusa cu pin la 25% din durata stabilita incatalog. Aceasta decizie poate fi luata de catre intreprindere si organizatie in functie de intensitatea si conditiilede exploatare a activului, de reparatia capital care este efectuata pentru a spori durata de functionare a utilajuluisau a obiectului. De uzura morala a activului respecti.

DFU poate fi sporita in urmatoarele cazuri:- Intensitate exploatarii activului este mai mica decit in 2 schimburi.- Activul a fost reparat in scopul prelungirii acestei durate.DFU poate fi redusa in cazurile:- In care intesitatea exploatarii este mai mare decit 2 schimburi.- Exploatarea activului in conditii nocive in comaratie cu cele normale.- Uzurii morala a activelor in special a masinelor si utilajelor tehnologice, acestea pot fii consecinta

diminuarii cererii la marfurile si serviciile p/u producerea carora a fost utilizat utilajele respective, a schimbariitehnologiei de producer si imposibilitatea utilizarii eficente a acestor utililaje la aplicarea tehnologiilor noi. Inunele cazuri intreprinderea poate stabilita aceasta durata a unor active concrete in baza restrictiilor care sunt

stabilite de legislatie asupra duratei de utilizare a aacestor active sau a restrictiilor ce sunt stabilite in contractecare indeosebi se refera la utilizarea activelor nemateriale. Pentru a argument aceasta durata care nu este indicatein catalog a unor active poate fi utilizata experienta proprie a intreprinderii ce utilizeaza sau exploateaza activesimilar, experienta altor intreprinderii sau pot fi inclusi si utilizati specialist in domeniu.

Durata de exploatare a mijloacelor ce depasesc 25% din DFU care se stabileste conformcatalogului siexploatarea carora prezinta un pericol p/u viata sau sanatate si mediul ambient pot fi majorate numai in bazaavizului a organizatior nationale de atestare competente.

Uzura fizica sau tehnica reflecta diminuarea numarului sau intensitatii caracteristicilor tehnice ale mijloacelorsub actiunea mai multor factori:

1. Conditiile concrete de mediu fizic in care functioneaza acest utilaj.2. Calitatea lucrarilor periodice ce tin de intretinere si reparatie.

3. Pregatirea profesionala a personalului de exploatare.4. Masura in care personalul de exploatare respecta cerintele specificate de producator.5. Gradul de folosire extensive si intesiva.6. Calitatea materialelor ce sunt prelucrata la acest utilaj.7. Gradul de poluare a mediului inconjurator.

Pentru estimarea uzurii tehnice pot fi utilizate diferite metode:1. Aprecieri facute de peronalul care utilizeaza mijloacele respective.2. Aprecieri care sunt efectute de specialisti din ctivitatea de intretinerea a reparatiei.3. Masurarea caracteristicelor tehnice principale si compararea acestora cu nivelul initial.4. Analiza dinamicii cheltuielilor de reparatii pentru fiecare utilaj sau mijloc fix.

Uzura morală duce la micșorarea cheltuielilor ce sînt necesare pentru reproducerea lor. Reducerea valorii lor ca

rezultat al implementării unor noi mașini și utilaje progresiste și mai eficiente din punct de vedere economic.Factorii care inlfuenșează uzura morală au la bază progresul tehnic în domeniul producției, a mijloacelor fixecare conduce la:

1) Realizare unor mijloace identice în ceea ce privește parametrii tehnico-funcționali, dar la costuri și prețuricomparabile relativ mai mici ca urmare a creșterii productivității muncii în întreprinderi care producmijloacele respective;

2) Realizarea unor mijloace cu caracteristici tehnico-funcționale superioare ca efect al produselor tehnic însectorul producător în astfel de mijloace.

3. Se cunosc 4 metode principale de calcul a uzurii:1) Liniară – presupune repartizarea uniformă a valorii uzurabile pe parcursul duratei de funcționare

utilă. Pentru a calcula uzura după această metodă, se determină norma uzurii, care ne arată cu cît seuzează mijlocul fix, în fiecare an. Norma uzurii este egală cu: Valoarea uzurabilă / Durata defuncționare utilă.



Exemplu:Agentul economic a achiziționat un mijloc fix la un preț de 110.000 lei. Cheltuieli de transport au fost de 7000lei.Conform pașaportului tehnic, mijlocul fix este destinat pentru funcționarea pe o perioadă de 5 ani (Duratafuncționării utile - DFV). Valoarea probabilă rămasă va fi de 3000 lei. De calculat uzura anuală și cea acumulatădupă metoda liniară.

Anii Valoarea deintrare (VI)

Norma uzurii(NU), %

Uzura anuală(UA), lei

Uzura acumulată(Uac. )

Valoarea de bilanț (VB)

Începutul 1 an 117.000 - - - 117.000Sfîrșitul anului 1 117.000 20 22.800 22.800 94.200Sfîrșitul anului 2 117.000 20 22.800 45.600 71.400Sfîrșitul anului 3 117.000 20 22.800 68.400 48.600Sfîrșitul anului 4 117.000 20 22.800 91.200 25.800Sfîrșitul anului 5 117.000 20 22.800 114.000 3000

VU=VI-VPR=117.000-3000=114.000

NU, %=

=20%

NU, lei=

=22.800 (și calculăm pentru toate)

2) În raport cu volumul producției fabricate – se ia în considerație numărul de produse fabricate înfiecare an, respectiv uzura calculată depinde de volumul producției – marfă pentru anul respectiv.Pentru a calcula uzura anuală: Numărul de piese fabricate în acest an * Uzura minlocului fix pentru ounitate (= Valoarea uzurabilă / Număru de unități). Uzura calculată conform cerințelor acestei metodeeste determinată ținînd cont numai de volumul de produse f abricate, articole, piese sau kilometrajul

parcurs. Uzura lunară va fi determinată de volumul efectiv de produse fabricate sau servicii prestatedin luna gestionară. La rîndul său, mărimea uzurii calculate va varia în raport cu modificarevolumului de producție, iar valoarea de bilanț la rîndul său se va micșora cu aceeași sumă pînă va fiegalată cu valoarea probabilă rămasă. Această metodă mai poate fi aplicată la calculul uzurii utilajelor tehnologice care, nemijlocit participă la fabricarea producției și prestarea serviciilor.

Exemplul precedent, doar că: Conform pașaportului tehnic, mijlocul fix are capacitatea de producție totală 500.000 unități. Pe parcursulutilizării mijlocului fix s-au înregistrat următoarele date: 1 an – 80.000 unit.2 an – 90.000 unit.3 an – 110.000 unit.4 an – 120.000 unit.5 an – 100.000 unit.


Cantitatea producției

fabricate (CPF)

Uzura anuală(UA), lei



Începutul 1 an 117.000 - - - 117.000Sfîrșitul anului 1 117.000 80 80000*0,228 18240 98760Sfîrșitul anului 2 117.000 90 90000*0,228 38760 78.240Sfîrșitul anului 3 117.000 110 110.000*0,228 63840 53160Sfîrșitul anului 4 117.000 120 120000*0,228 91200 25.800Sfîrșitul anului 5 117.000 100 100000*0,228 114.000 3000

Uzura Unitară = VU/500000=0,228La baza metodelor accelerată este pusă teoria ce prevede obținerea unui volum mai mare de produse și servicii în

primii ani de funcționare a mijlocului fix, repsectiv obiectele (utilajele) folosite în a 2-a jumătatea a duratei de

funcționare se supun mai des reparațiilor. Din această cauză uzura calculată în primii ani este mai mare șirespectiv, din a 2-a parte este mai mică. Concomitent, cheltuielile de reparație în primii ani de funcționare sîntmai mici și, respectiv, în ceilalți ani, valoarea este mai mare. Pe parcursul duratei de funcționare utilă din punct



de vedere teoretic este... sumele mai mari ale... iar cheltuielile ce se referă la reparația și întreținerea... sînt maimari în primii ani de utilizare și sînt aproximativ egale cu sumele mai mici calculate adunîn cheltuielile dereparație în anii ulteriori de exploatare.

3) Degresivă, cu rata descrescătoare(metoda cumulativă) – pentru această metodă uzura anuală esteegală cu: Valoarea uzurabilă * Coeficientul uzurii anuale . Coeficientul se determină ca : Numărulanilor în ordine descrescătoare / Suma anilor.

K1=5/15=0,666K2=4/15= de calculat


Ku Uzura anuală(UA), lei



Începutul 1 an 117.000 - - - 117.000Sfîrșitul anului 1 117.000 0,33 37.720 37.720Sfîrșitul anului 2 117.000 0,27 30.780 68500Sfîrșitul anului 3 117.000 0,2 22.800 91300Sfîrșitul anului 4 117.000 0,13 14.820 106120Sfîrșitul anului 5 117.000 0,07 7980 114.000 3000

4) Metoda soldului degresiv – în această metodă este caracteristic majorarea normei uzurii anuale, dar nu mai mult de 2 ori. (Ca normă a uzurii de bază se ia norma uzurii din metoda liniară, pentru

exemplul nostru :Norma uzurii anuale = 20%*2=40%), iar Uzura anuală = Norma uzurii *Valoarea de bilanț a anului precedent. Conform acestei metode, suma uzurii unor mijloace fixe estecalculată conform normei de uzură care este prevăzută după metoda liniară și această metodă permitămajorarea normei de uzură nu mai mult de 2 ori.


Norma uzurii(NU), %

Uzura anuală (UA),lei

Uzuraacumulată (Uac.

)


Începutul 1 an 117.000 - - - 117.000Sfîrșitul anului

1117.000 40 117.000*0,4 46.800 70.200

Sfîrșitul anului

2

117.000 40 70.200*0,4=28080 74880 42120

Sfîrșitul anului3

117.000 40 42120*0,4=16848 91728 25272

Sfîrșitul anului4

117.000 40 25.272*0,4=10108,8 101.836,8 15163,2

Sfîrșitul anului5

117.000 40 15163,2-3000=12163,2

114.000 3000

În ultimul an în această metodă se calculează ca: Valoarea de bilanț a anului precedent – Valoarea de bilanț finală

Primele 2 metode se includ în grupul metodelor uniforme, ultimele 2 se includ în grupul metodelor accelerate.

4. Eficacitatea întrebuințării mijlloacelor fixe este caracterizată de un șir de indicatori: - Randamentul de fonduri – un indicator generalizator de întrebuințare a fondurilor fixe productive. El reflectă

volumul producției la o unitate de fonduri fixe productive și poate fi calculat: Costul producției produse / costul mediu anual al mijloacelor fixe productive. Asupra dinamicii și mărimiiacestor indicatori influențează un șir de factori care depind și pot să nu depindă de întreprindere. Acestindicator poate crește din contul măririi productivității muncii utilajului și a micșorării staționării lor, aocupării optimale sau utilizării optimale a timpului de lucru, a perfecționării tehnice a mijlocului dat, aîmbunătățirii calității producției și a însușirii mai rapide a unor noi utilaje și mașini.La aprecierea acestui

indicator, se ia în considerație costul atît al fondurilor fixe proprii, cît și a celor arendate. Fondurile fixe ce seaflă în rezervăm precum și acele fonduri care sînt date în arendă, nu sînt utilizate în calcul. Întrebuințareafondurilor fixe se consideră efectivă atunci cînd creșterea relativă a volumului de producție sau a profitului



depășește sporirea relativă a costului mijloacelor fixe pe o perioadă anumită. Creșterea r andamentului defonduri aduce la: Economia relativă a fondurilor fixe producătoare – se apreciază ca diferența dintre mărimea costului

mediu anual a mijloacelor fixe a perioadei de gestiune și a costului mediu anual a fondurilor fixe a anuluiprecedent, care este corectat la creșterea volumului de producere a producției. Economia relativă esteinvers proporțională randamentului de fonduri și la rîndul său reflectă costul fondurilor care sîntîntrebuințate la producerea unei unități de producție la un leu producție fabricată. Rentabilitateafondurilor fixe este un indicator exprimat în procente și poate fi calculat ca raport între profitul de larealizarea producției și costul mediu anual al fonsurilor fixe productive.

Creșterea volumului producției fabricate (produse)- Economia relativă a fondurilor fixe - Capacitatea de îtrebuințare a mijloacelor fixe - Rentabilitatea fondurilor fixe- Creșterea volumului produselor - Reducerea costurilor și a cheltuielilor pentru reproducția fondurilor fixe - ....

5. Analiza asigurării cu mijloace fixe și a eficienței utilizării acesteia se începe cu examinarea structurii,mișcării și stării fuincționale a mijlocelor fixe în dinamică. Acest studiu se efectuează în baza datelor dinanexa la bilanțul contabil al raportului financiar, și anume Capitolul 1 („existența și mișcarea activelor pe

termen lung”). La prima etapă a analizei este examinată structura mijloacellor fixe la întyreprindere pecategorii și modificările intervenite pe parcursul anului de gestiune în dinamică. De regulă, pe parcursul perioadei de gestiune, mijloacele fixe ale întreprinderii sînt în mișcare ceea ce determină necesitateacalculului și examinării a următorilor indicatori:

Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe care se determină ca raport între valoarea mijloacelor fixeintrate într-o anumită perioadă de gestiune și valoarea tuturor mijloacelor fixe la finele acestei perioade

Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe care se determină ca raport între valoarea mijloacelor fixe ieșiteși transferate într-o erioadă de gestiune și valoarea tuturor mijlocelor fixe la începutul acestei perioade. În

practică se apreciază pozitiv situația în care ambii coeficienți corespund următoarei condiții: coeficientulde reînnoire trebuie să fie mai mare decît coeficineutl de ieșire.

Pentru a anliza starea funcțională a mijloacelor fixe se folosesc: Coeficintul uzurii acumulate a mijloacelor fixe ce poate fi calculat ca raport dintre suma amortizării

acumulate la finele perioadei de gestiune și valoarea totală a mijloacelor fixe la finele acestei perioade. Coeficientul utilizării mijloacelor fixe care se caracterizează ca diferența dintre 100 și coeficientul uzurii

acumulate a mijloacelor fixe.Cu cît coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe este mai mic, cu atît utilizarea acestora este mai

pronunațată și invers. Pentru o apreciere mai obiectivă a stării funcționale a mijloacelor fixe se recomandă caacești coeficienți să fie examinați în dinamică.

6. Evaluarea MF este necesara pt aprecierea uzurii care isi poate indeplini rolul cu conditia ca MF vor fievaluate corect. Evaluarea este operatiunea de stabilire a valorii MF la o anumita data. Supraevaluarea

si subevaluarea pot avea efecte negative asupra nivelului amortizarii, asupra costurilor precum si a

rezervelor financiare. In evidenta intreprinderii MF sunt inregistrate la o anumita valoare care poate fi:- Valoarea initiala sau de origine- reprezinta nivelul cheltuielilor de investitii in MF inclusiv, ch de transport,de montare si de pundere in functiune, efectuate de catre intreprindere in momentul procurarii.

- Valoarea de inlocuire (dee reproductie sau repartizata- include totalitatea cheltuielilor care trebuie efectuatede catre intreprindere pt inlocuirea MF cu altele identice si care se stabileste de atitea ori de cite ori estenecesara reevaluarea MF.

Reevaluarea MF este necesara nu numai ca urmare a modificarilor ce au loc la nivelul preturilor ci si autilizarii MF in alt regim decit cel stabilit initial. Reevaluarea are la baza preturile existente in momentul incare a avut loc acesta operatiune si are ca scop stabilirea unei valori de inventar, actualizate, fapt ce creeazaconditii favorabile pt calculul amortizarii si controlului ei, pt formarea si urmarirea costurilor, rentabilitatii siresurselor financiare necesare pt inlocuirea MF.

Tehnicile de reevaluare :a) Presupune corectarea valorii initiale cu un indice de preturi specific familiei de bunuri, careia ii apartinMF



b) Corectarea valorii initiale cu un indice care exprima variatiile nivelului general al pretuluiReevaluarea presupune inventarierea MF si analiza acestora pt a determina cu exacticitate ciot mai potfunctiona MF si valoarea ramasa a acestora. Astfel in urma reevaluarii se stabilesc noi durate de serviciusi respectiv duratele consumate. La stabilirea duratei de serviciu trebuie sa se tina cont de urmatoriifactori:

- Uzura fizica- Uzura morala- Conditiile de exploatare a MF

In cadrul reevaluarii se stabileste si valoarea actualizata ramasa in functie de valoarea de inventar actualizata,durata consumata si durata ramasa

Vramasa= Vinvent ctual * D ramasa / Dconsum+Dramasa

Reevaluarea presupune determinarea cit mai reala a valorii MF pt a determina cu exacticitate, durata defunctionare a MF si valoarea ramasa a acestora.7. Sursele de finantare a MF:

- Surse proprii- sursele din fondul statutar, cea mai mare parte a carora este destinata procurarii MF.- Surse imprumutate- creditele bancare si imprumuturile obligatare precum si leasingul- Surse atrase- diferite subventii din bugetul de stat sau investitii starine.

Finanțarea activelor pe termen lung

Documents

Transcript of Finanțarea activelor pe termen lung