8/18/2019 filosofia dreptului referat

1/9

Notiuni fundamentale aledreptului:Egalitate,echitate,dreptate,libertate,legea.

Principiul libertatii si egalitatii

Limitele libertatii de miscare ale individului trebuiesc stabilite

prin norme juridice, in asa fel incat ele sa corespunda idealului de

viata al societatii existent la un moment dat. Aceste garantii

limita ale libertatii individului trebuie sa e nu numai teoretice,

ele sa poata aparate, sa poata reprimata orice abuz de

limitare sau de eliminare a acestor drepturi de catre o structura

sau alta a statului. Egalitatea oamenilor d.p.d.v. juridic este

naturala, toti oamenii sunt egali in fata legii, insa aceasta

egalitate este concretizata prin norme juridice.Egalitatea nu poate

inteleasa, exercitata, decat intre oameni liberi. Insusi normele

 juridice nu ar putea avea sens la un moment dat, daca ele nu ar

asigura libertatea persoanelor. Deci, substanta dreptului se aa in

libertate.iecare individ are dreptul la viata, la libertate, lasiguranta personala, la miscare etc. Egalitatea si libertatea duc la

ec!ilibrul vietii" capacitatea oamenilor de a se manifesta in

plenitudinea intei lor, de a actiona fara restrictii in limitele

egalitatii si libertatii celorlalti. Libertatea si egalitatea sunt strans

legate intre ele, ecare deprinzand de cealalta. Astfel, despre

doua persoane nu putem spune ca sunt egale daca una estelibera iar cealalta nu. Libertatea, considera #ontes$uieu, este

%dreptul de a face tot ceea ce ingaduie legile%, insa aceste legi la

care ne raportam trebuie sa cuprinda idealurile de egalitate si

libertate ale umanitatii si ale societatii in cauza. Libertatea este

una singura, iar manifestarea ei are multiple variante& avem din

acest punct de vedere o libertate a cuvantului, a convingerilorreligioase, de alegere a unei profesii, a unui crez politic, libertate

8/18/2019 filosofia dreptului referat

2/9

de miscare etc. Libertatea in formele ei cele mai variate se

manifesta prin recunoasterea de catre stat, prin lege, a unor

drepturi, a unor garantii. Din totdeauna, omul a dorit sa e liber

iar limitele acestei libertati au cunoscut in timp restrangeri sau

nemarginire, in raport cu conditiile date de societatea respectiva,

de regimul politic etc. Libertatea exprimata prin %drepturi% nu

poate inteleasa deplin fara existenta in compensatie a dreptului

de proprietate, care reprezinta fundament al libertatii si sigurantei

persoanei.

GARANTAREA LIBERTATII SI EGALITATII INDIVIZILOR

undamente ale vietii sociale, libertatea si egalitatea trebuie sa'si

gaseasca expresia lor juridica. (u poate exista egalitate dec)t

 *ntre oameni liberi, iar libertatea nu poate exista dec)t *ntre

oameni a caror egalitate este consintita juridic.

Egalitatea priveste ec!ilibrul vietii sociale, iar libertatea priveste

capacitatea oamenilor de a actiona fara oprelisti, dar astfel *nc)t,prin exercitarea drepturilor proprii sa nu e vatamate drepturile

altora.

In planul realizarii efective a libertatilor sociale, rolul dreptului se

materializeaza prin *ngradirea *nclinatiilor unor grupuri de a nega

altora ceea ce lor nu le place si *n *nlaturarea tuturor barierelor si

discriminarilor care persista *n asigurarea sanselor egale demanifestare si progres pentru toti oamenii.

Libertatea este una singura, *nsa caile si formele de manifestare a

libertatii sunt numeroase si le corespund diverse drepturi ale

individului prevazute *n +onstitutie, cum ar &

'libertatea de opinie"

'libertatea religioasa"'libertatea de exprimare, etc.

8/18/2019 filosofia dreptului referat

3/9

+uv)ntul ec!itate provine din limba latina& E+I-A '

(E/a0-I(I0E, +1#/a-A0E, D0E/-A-E.

Actiunea principiului ec!itatii trebuie sa priveasca at)t activitatea

legiuitorului ' *n elaborarea actelor normative ', c)t si activitatea

de interpretare si aplicare a dreptului de catre organele care

aplica legea.

 2ustitia reprezinta acea stare generala a societatii care se

realizeaza prin asigurarea pentru ecare individ *n parte si pentru

toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime.

/rin nalitatea sa justitia se situeaza printre principalii factori de

consolidare a celor mai importante relatii sociale, deoarece ea

 *ntruc!ipeaza virtutea morala fundamentala, menita sa asigure

armonia si pacea sociala, la a caror realizare contribuie

deopotriva regulile religioase, morale si juridice.

Ec!itate +uvantul ec!itate desemneaza dreptate, nepartinire,cinste, omenie, justitie 3conform Dictionarului explicativ Ec!itatea

si justitia sunt intr'o legatura desavarsita, indca una se explica

prin cealalta. discutiile purtate in timp asupra acestor notiuni cu

valoare de principiu de drept sunt nenumarate. Astfel, +icero

considera ec!itatea ca ind %drept egal pentru toti cetatenii%,

+elsus denea dreptul ca %o actiune a binelui si a ec!itatii% etc.

 

/rincipiul ec!itatii isi gaseste aplicatie atat in activitatea

"legiuitorului, cat si in a celui care aplica dreptul. Din principiul

ec!itatii, deducem notiunea de justitie ca stare generala ideala a

societatii, pentru asigurarea ecarui individ in parte si pentru totiimpreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor legitime ale

8/18/2019 filosofia dreptului referat

4/9

oamenilor. Din acest punct de vedere, se poate trage concluzia ca

 justitia reprezinta unul din factorii esentiali de consolidare a celor

mai importante relatii sociale, intrucat ea intruc!ipeaza virtutea

morala fundamentala, menita a asigura armonia si pacea sociala,

la a carei realizare contribuie deopotriva regulile religioase,

morale, juridice La romani, justitia se fundamenta pe principiul

moral al dreptului, acesta ind la baza justitiei, regula %!oneste

vivere% 3a trai cinstit, onest4.

 -recand peste o multitudine de idei, de concepte, de puncte de

vedere exprimate de marii ganditori, in decursul timpului, oconcluzie este limpede, ec!itatea si justitia reprezinta

comandamentul de ordine, ec!ilibrul onestitatii, tolerantei si

respectul aproapelui, altfel spus, o victorie absoluta asupra

egoismului, o subordonare fata de o ierar!ie de valori.

PRINCIPIUL ECHITATII SI JUSTITIEI.

/rincipiul libert56ii 7i egalit56ii+aracterul democratic al unei societ56i se bazeaz5 pe ideea

potrivit c5reia statul garanteaz5 libertatea 7i egalitatea indivizilor.

+a principiu fundamental al dreptului, libertatea presupune&

elaborarea de norme juridice care s5 garanteze oamenilor

realizarea op6iunilor proprii *n rela6iile cu ceilal6i membrii ai

colectivit56ii" aplicarea legii de c5tre organele statului astfel *nc)ts5 dea siguran6a ec5rui individ c5 este ocrotit *n ceea ce face.

ilozoful german 8egel spunea c5, 9ideea dreptului este

libertatea:, ea este substan6a dreptului iar sistemul dreptului este

domeniul libert56ii *nf5ptuite, la fel 7i statul care este ;realizarea

libert56ii:.

#arii g)nditori ai umanit56ii au dat diferite deni6iicomandamentelor principiului libert56ii. oltaire arma c5 9a voi 7i

8/18/2019 filosofia dreptului referat

5/9

a ac6iona *nseamn5 a liber:, iar 0obespierre sublinia c5 9legea

tuturor este libertatea, care se sf)r7e7te acolo unde *ncepe

libertatea altuia:.

At)t *n procesul de creare c)t 7i *n cel de aplicare a normelor

 juridice, libertatea individului trebuie corelat5 cu libertatea

celorlal6i, pornind de la considerentul c5 *n societatea uman5

libert56ile coexist5 pe baza unor legi drepte.

8/18/2019 filosofia dreptului referat

6/9

prive7te posibilitatea oamenilor de a ac6iona liber f5r5 nici un fel

de *ngr5diri.

/rincipiul egalit56ii este acel principiu de drept care d5 oamenilor

sentimentul c5 sunt trata6i cu respectul cuvenit 7i c5 se bucur5 de

dreptatea pe care o merit5.

Acest principiu presupune& tratarea tuturor indivizilor *n mod egal"

solu6ionarea oric5ror probleme 3conictuale sau juridice4 f5r5 nici

o discriminare.

#arele lozof 7i scriitor eneca, considera c5 9temeiul drept56ii

este egalitatea:, iar #ontes$uieu arma c5 9principiul egalit56ii

este fundamental *ntr'o democra6ie:, 7i c5 9dragostea de

democra6ie este dragostea de egalitate:. 2ean 2. 0ousseau sublinia

c5 9nimeni nu trebuie s5 e at)t de bogat, *nc)t s5'l poat5

cump5ra pe altul, 7i nimeni at)t de s5rac *nc)t s5 e nevoit s5 se

v)nd5:.

+omandamentele principiului egalit56ii trebuie s5 c5l5uzeasc5

at)t activitatea legiuitorului, c)t 7i pe cea a organelor de aplicare.

/rincipiul egalit56ii este stipulat at)t *n +onstitu6ia 65rii noastre c)t

7i *n documente interna6ionale esen6iale. Dreptatea prive7te,

a7adar, modalit56ile *n care sunt distribuite *ntre in6ele umane '

6in)nd seam5 de raporturile dintre acestea, de caracteristicile lor

individuale ' avantajele 7i restric6iile care decurg din necesitatea

utiliz5rii *n comun a unui bun decitar

Principiile dreptăii. /robabil c5 prima distinc6ie care ne vine *n

minte atunci c)nd ne g)ndim *n ce const5 dreptatea e cea dintre

dreptatea *n sens juridic 7i ceea ce se c!eam5 dreptatea

social5=>?@. punem adesea c5 sistemele juridice constau *n aceleproceduri 7i principii care permit stabilirea vinov56iei sau a

8/18/2019 filosofia dreptului referat

7/9

nevinov56iei 7i care determin5 pedepsele pentru cei vinova6i, ca 7i

compensa6iile pentru victimele delictelor s5v)r7ite.

8/18/2019 filosofia dreptului referat

8/9

for65 juridic5 inferioar5 constitu6iei *ns5 superioar5 celorlalte

norme juridice 7i care reglementeaz5 rela6ii sociale ce decurg din

valorile sociale fundamentale 3ex. Legea *v565m)ntului care

reprezint5 o aplicare a valorii sociale const)nd *n dreptul

fundamental al educa6iei ec5rui individ4.

Exist5 trei tipuri de legi&

C legi constitu6ionale

C legi organice

C legi ordinare.

a4 Legile constitu6ionale sunt cele care privesc revizuirea

+onstitu6iei. Dup5 adoptarea ei de c5tre /arlament, se supune

aprob5rii cet56enilor, prin referendum,la intrarea *n vigoare devine

parte integrant5 a +onstitu6iei.

b4 Legile organice sunt cele adoptate de /arlament *n domeniile

de importan65 vital5 pentru func6ionarea statului 7i care sunt

strict enumerate *n art. alin.? din +onstitu6ie. Astfel prin lege

organic5 se reglementeaz5&

C sistemul electoral,

C organizarea 7i func6ionarea partidelor politice,

C organizarea 7i desf57urarea referendumului,

C organizarea uvernului 7i a +onsilului uprem de Ap5rare al

 F5rii,

C regimul st5rii de asediu 7i al celui de urgen65,

C celelalte domenii pentru care, *n +onstitu6ie, se prevede

adoptarea de legi ordinare.

Legea organic5 se adopt5 prin votul majorit56ii membrilor ec5rei

camere legislative'+amera Deputa6ilor 7i +amera enatului.

c4 Legea ordinar5' este adoptat5 de /arlament pentru a

reglementa domenii sociale de importan65 mai redus5 pentru care

8/18/2019 filosofia dreptului referat

9/9

nu este necesar5 adoptarea unei legi organice. Legea ordinar5 se

adopt5 cu votul majorit56ii membrilor prezen6i la 7edin6a ec5rei

camere legislative.